Povestea lui Harap-Alb

de Ion Creang
Poveste lui Harap-Alb este un basm cult, creat de Ion Creang. n aceasta oper se regasesc
trasaturile speciei literare basm : confruntarea bine-ru, repere spatio-temporale , nedeterminate, intamplari
fantastice, formule initiale, mediane, si finala specifice, triumful binelui asupra maleficului.
Raportat ins la cel popular, basmul cult la care ne referim are o serie de particularitatii , caracterul
de bildungs-roman, caci infatiseaz drumul maturizarii unui tanar, o mai puternica individualizare a personajelor,
viziunea asupra lumii este una realist-rural, se produce o umanizare a fantasticului, se valorifica estetic,
oralitatea si umorul.
Perspectiva narativa este dindrt cu un narator omniscient care nareaza la persoana a III-a si
care nu e obiectiv in permanenta intrucat intervine adesea prin comentarii sau reflecii.
Tema basmului este triumful binelui asupra raului, iar ca motive narative sesizam motivul
imparatului fara urmasi, mezinul cu inzestrare superioara, interdictia, calatoria,supunerea prin viclesug, munciile,
etc.
Actiunea este liniar, iar tehnica narativ se bazeaz pe inlntuire, se desfasoara intr-un cadru spatial
si temporal nedeterminat, ale carui repere vagi sugereaza dificultatea aventurii eroului : trebuie sa strabata
distanta dintre doua imparatii asezate la cele doua capete ale lumii.
Incipitul cuprinde o formula initial, novatoare :Amu cic era odat ntr-o ar un Crai, care avea
trei feciori si pregateste terenul pentru desfasurarea actiunii- un imparat are doar feciorii, cellalt doar fete, iar
verii si verioarele nici nu se cunosc intre ei. Tot din incipit rezult ipostaza naratorului de omniscient care isi face
simtita prezenta prin reproul : Dar ia sa nu ne ndeprtm cu vorba si s incep a depna firul povestii.
Finalul consfinteste victoria binelui, iar formula finala este si ea novatoare si face referire la veselie
si satisfactia reusitei: Si-a inut veselia ani ntregi, i acum mai ine nca . Dar pe langa implicarea s-a in
poveste la nunta participand si un pcat de povestariu fr bani in buzunariu, naratorul face deosebirea dintre
cele doua lumi: acolo in lumea basmului petrecerea tine la nesfarsit, iar aici in lumea obisnuita, regulile
favorizeaza pe cine are bani.
In constructia subiectului procesul initiatic la capatul caruia, feciorul de crai poate mplinii rolul de
mparat -se observ o situatie initial. Craiul primeste de la fratele sau, Verde-Imparat, o scrisoare in care ii cere
sa-i trimita un fecior pentru a-l urma la tron intrucat el are doar fete. Craiul raspunde dorintei fratelui sau si
incearca destoinicia, supunandu-i la o prob obligatorie: trecerea podului cand el insusi le tine calea deghizat intrun urs.
Mezinul trece acest examen cu ajutorul Sfintei Duminici care il sfatuieste sa ceara de la tatal sau
calul, armele si hainele cu care a fost el mire pentru a izbndi. Se sugereaz astefel ca fiul va repeta initierea
tatalui iar calul,ales, dupa trei incercari cu tava de jeratic , va deveni tovarasul si sfatuitorul tanarului, avand si
puteri supranaturale: vorbeste, poate zbura etc. La despartire mezinul primeste de la parintele sau interdictia: s
nu se insoteasca cu omul spn si cu cel ro. Dar confruntat cu riscurile calatoariei, tanarul accepta in cele din
urma tovarasia Spnului. Aflandu-i rosturile, mbiindu-l sa coboare in fantana cea racaoroasa. Spnul reuseste
prin viclenie sa inverseze rolurile , caci el va fi stapanul si fiul de Crai va deveni prin juramant, sluja lui. Va juca
acest rol cu numele Harap-Alb.(un oximoron , un revers al situatie), pana va murii si va nvia iarasi. Dupa regula
basmului, eroul este supus unor probe dificile: sa aduca salatele miraculoase din gradina ursului, sa aduca
nestematele de pe capul si pielea cerbului si sa o aduca pe fata mparatului Ro in vederea casatoriei Spnului.
Primele doua probe ii solicita curajul si stapanirea de sine si sunt trecute cu ajutorul Sf. Duminici,
cea de a treia este si mai complicata dar o trece cu ajutorul nazdravanilor: Geril, Flmnzil, Ochil si PsriLi-Lungil , fpturi grotesti dar buni la suflet care il insotesc la mparatul Ro si il ajuta sa dejoace planurile

acestuia. Pe drumul de intoarcere , Harap-Alb prinde drag de fata mparatului. Ajungand la destinatie, Spnul e
atras de farmecul fetei dar aceasta dezvaluie adevarul despre nepotul cel real al lui Verde-mparat.Furios Spnul
reteaz capul lui Harap-Alb, iar la randul sau este rpuns de cal care ii da drumul din slvile cerului. Eroul este
readus la viata de fata imparatului Ro prin mijloace magice si primeste rasplata: binecuvantarea lui VerdeImparat si casatoria, apoi nunta.
Personajul din basmul cult se deosebeste de cel din basmul popular el nu mai colinda lumea
savarsind fapte vitejesti, el parcuge un drum al cunoasterii de sine si al desavarsirii spirituale. Armele nu mai
joaca, in ce-l priveste, rol determinant, caci puterea care nu e dublat de ntelepciune nu duce la nimic bun.
Relatia cu Spnul sustine caracterul de bildungs-roman al operei. Acesta nu este doar intruchiparea raului ci
devine pedagogul care isi pune ucenicul la cele mai grele ncercrii. Calul ar fi putut sa-l distruga pe Spn dar il
consider necesar pentru a-l face pe boboc , sa prind la minte,
Opinia mea este ca basmul lui Creanga are o legatura profunda cu viata reala, caci autorul prezinta
un personaj care, pentru a indeplinii rolul de conducator trebuie sa cunoasca rul din lume si sa dovedeasca,
intelepciune, mil, omenie, curaj etc. Iar complexitatea basmului vine si din modul in care autorul umple schema
de via(N. Manolescu) prin dialogul suculent, prin oralitate si umor.
n concluzie, opera aceasta este un basm cult cu elemente naratoare prin specificul iniiatic, prin
umanizarea fantasticului, prin specificul limbajului.