1.

2 SISTEMUL INFORMATIONAL
Sistemul informaional poate fi definit ca ansamblul datelor, informaiilor,
fluxurilor i circuitelor informaionale, procedurilor i mijloacelor de tratare a
informaiilor menite s contribuie la stabilirea i realizarea obiectivelor societii.

Definirea schematic a sistemului informaional:

culegerea i nregistrarea
informaiilor

automat

sistem informatic
sistem informaional

vehicularea informaiilor

mecanizat

prelucrarea informaiilor

manual

Sistemul informaional pentru management se definete ca o metod organizat

de asigurare cu informaii interne i externe referitoare la operaiunile trecute prezente
i viitoare ale organizaiei, pentru a sprijini luarea i aplicarea deciziilor
Conceptul de sistem informaional economic a fost definit n moduri diferite. De
cele mai multe ori el este sinonim cu sistemul informaional pentru conducere.
SI economic poate fi definit astfel:
Un ansamblu de resurse umane i de capital, investite ntr-o unitate economic, n
vederea colectrii i prelucrrii datelor necesare producerii informaiilor, care vor fi
folosite la toate nivelurile decizionale ale conducerii i controlului activitii organizaiei.
ACTIVITILE SISTEMELOR INFORMAIONALE
O serie de operaiuni trebuie s fie executate asupra datelor pentru a genera informaii
semnificative I relevante.
Aceste activitI sunt definite prin noiunea ciclul prelucrrii datelor . Ciclul cuprinde
5 faze dup cum urmeaz:
1. Faza de culegere a datelor cuprinde :
-observarea mediului care genereaz datele, fie printr-un observator uman, fie prin
diverse echipamente
-nregistrarea datelor, fie prin scierea lor n documantele surs, fie prin captarea lor
sub diferite forme cu ajutorul unor echipamente speciale.
2. Pregtirea datelor const ntr-un numr de operaii executate asupra datelor pentru a
facilita prelucrarea lor ulterioar:
-clasificarea datelor, care implic atribuirea de coduri de identificare(simbol, cod), astfel
nct datele s fie incluse n submulimile corespunztoare:
-gruparea datelor, adic acumularea intrrilor similare, pentru a fi prelucrate n grup:

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

-verificarea datelor cuprinde o mare varietate de proceduri pentru controlul

corectitudinii datelor, fiind cunoscut principiul GIGO/GIGI (garbage-in, garbageout, gunoi la intrare, gunoi la ieire)
-sortarea datelor, prin care grupurile de date sunt aranjate n loturi de nregistrri, dup
criterii de ordonare numeric, alfabetic, alfanumeric sau de timp (cronologic);
-cuplarea(fuziunea) a dou sau mai multe loturi de nregistrri ntr-unul singur;
-transmiterea datelor de la un punct la altul;
-transcrierea datelor dintr-o form n alta, astfel nct s se realizeze trecerea de la scrierea
de mn la cea tipizat sau de la documentele scrise la mediile specifice calculatoarelor.
Pregtirea datelor capt o semnificaie deosebit n sistemele de prelucrare automat
a datelor, partea informatizat a acestora fiind cunoscut ca sistem/subsistem informatic.
3. Prelucrarea datelor const n urmtoarele activitI:
-calculaiile cuprind unele forme de tratare matematic a datelor;
-compararea supune unei examinri simultane dou sau mai multe tipuri de ate ntre care
exist o legtur logic;
-sintetizarea este o activitate prin care se comaseaz informaIile;
-filtrarea este o alt operaiune prin care se extrag datele ce vor fi supuse prelucrrii
urmtoare;
-restaurarea prin care sunt aduse datele din memorie ntr-o form accesibil omului, sau
ntr-o form prelucrabil tot pe calculator.
4.
ntreinerea fiierelor cuprinde:
-memorarea (stocarea)datelor n vederea utilizrii lor viitoare;
-actualizarea datelor memorate astfel nct s surprind cele mai recente evenimente;
-indexarea datelor pentru a nlesni o uoar regsire a lor;
-protecia datelor memorate, care cuprinde o mare varietate de proceduri i tehnici pentru
prevenirea distrugerii lor sau a accesului neautorizat.
5. Stadiul de ieire a informaiilor este faza final a ciclului de prelucrare datelor.
Informaiile de ieire pot fi regsite n una din urmtoarele trei forme:
-documente
-rapoarte
-rspunsuri la ntrebri
Termenul ieiri le cuprinde pe toate trei.
De cele mai multe ori, datele nu parcurg toate activitile, iar unele dintre ele pot chiar s
nu treac prin cele cinci faze.. De ex: unele date pot fi colectate, prelucrate i
memoratesimultan fr s mai parcurg alte operaiuni de pregtire.pe de alt parte
anumite date externe (despre concurenI) ajung direct la manageri, fr s mai fie supuse
altor prelucrri. Studiul SI trebuie s se concentreze ns asupra tuturor stadiilor de
prelucrare a datelor.
Functiile sistemului informational
Sistemul informational trebuie sa indeplineasca cumulative urmatoarele trei functii:
Decizionala
Operationala
De documentare.
Functia decizionala- exprima menirea sistemului informational de a asigura elementele
informationale necesare luarii deciziilor. Data fiind importanta sa deosebita exista tendinta de

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

a utilza denumirea de sistem informational pentru management ( Management Information

System MIS).
Functia operationala
Sistemul informational are menirea de a declansa actiuni pentru realizarea obiectivelor
organizatiei
Sistemul informational asigura operationalizarea deciziilor, metodelor manageriale,
realizarea obiectivelor cuprinse in strategia firmei.
Functia de documentare- arata menirea gnoseologica a sistemului informational, se
inregistreaza o serie de informatii ce servesc imbogatirii cunostintelor personalului.
Deficiente majore ale sistemului informational
Studiile efectuate asupra sistemului informational din cadrul firmelor au reliefat
existenta unor deficiente tipice, relativ frecvente, reflectare a unor erori in conceperea si
implementarea lor.
Distorsiunea-modificarea parial neintenionat a coninutului mesajului unei ingormaii
pe parcursul culegerii, prelucrrii i transmiterii de la emitor la receptor,
Cauze :
Diferente de pregatire a persoanelor implicate in vehicularea informatiei
Folosirea de suporti informationali necorespunzatori pentru inregistrarea informatiilor
Manipularea neglijenta a suportilor de informatii in procesul transmiterii lor
beneficiariloe
Utilizarea de mijloace necorespunzatoare pentru inregistrarea si transmiterea
informatiilor
Filtrajul-modificarea parial sau total a mesajului sau coninutului informaiilor n
mod intenionat.
Cauza: interventia pe parcursul inregistrarii, transmiterii si prelucrarii informatiilor a unor
persoane care au interesul ca beneficiarul de informatie sa primeasca un mesaj schimbat.
Aceasta deficienta cronica a sistemului informational se manifeswta in special cand unii
manageri sunt incorecti sau nu-si exercita integral atributiile de control.
Efectul negativ al distorsiunii si filtrajului este dezinformarea partiala sau integrala a
beneficiarului de informatii. Cand dezinformarea se produce la nivelul managerilor aceasta se
reflecta in diminuarea calitatii deciziilor. Cand dezinformarea se produce la nivelul
excutantilor, efectele imediate se resimt pe planul realizarii proceselor cu caracter operational,
influentand calitatea, cantitatea si durata de realizare si furnizare a produselor si serviciilor.
In ambele situatii efectele pe termen lung sunt scaderea eficientei, concomitent cu
deteriorarea intr-o anumita masura a climatului de munca a relatiilor dintre personalul
implicat s.a.
Redundana-nregistrarea, transmiterea i prelucrarea repetat a unor informaii.
Cauza: absenta coordonarii sau coordonarea defectuoasa a unor segmente ale sistemului
managerial. Redundanta se produce mai ales cand nu se respecta principiul unitatii de decizie
si actiune, cand mai multi manageri se adreseaza nemijlocit cu cereri de informatii unor
compartimente fara ca personalul managerial responsabil nemijlocit de activitatea lor sa fie
informat si sa intervina.
Efectele redundantei, care se manifesta adesea sub forma cererii acelorasi informatii de catre
diferiti beneficiari, dar sub alte forme, constau intr-o serioasa risipa de timp si adesea de
mijloace materiale din partea celor implicati.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Suprancrcarea circuitelor informaionale cu informaii

Cauze: inafara redundantei, nerespectarea caracterului piramidal al sistemului informational.
Prin caracter piramidal al sistemului informational intelegem transmiterea si agregarea
selectiva a informatiilor pe verticala sistemului de management corespunzator sferei
obiectivelo, competentelor si responsabilitatilor corespunzatoare subdiviziunilor
organizatorice. La originea acestei situatii se afla proiectarea defectuoasa a sistemului
informational, insuficienta pregatire a unor manageri si executanti.
Informaiile i managementul
Informaia resurs strategic a organizaiei
Informaia reprezint un element generic al proceselor de cunoatere i reprezentare a
proceselor de cunoatere i reprezentare a realitii, de concepie i comunicare, inerente
aciunii umane la scara societii in general i in particular la scara organizaiilor.
Informaia poate fi definit in modaliti multiple , ce decurg din caracterul ei
plurivalent i din statutul ei de obiect multidisciplinar.
Variante posibile de definire a informaiei
Perspectiva de abordare
1. filozofic
2. sociologic
3.psihologic
4.economic
5.managerial

Definire
Entitate esenial
Element structurator al comportamentelor
umane i al aciunii sociale
Operator al intelectului uman
Resurs i bun economic, obiect de tranzacie
Substan a proceselor de analiz deciziecontrol n organizaie.

Peter Drucker- informaiile sunt date investite cu relevan i sens.

Ca efect al computerizrii s-a impus o distincie net intre:
Coninutul semantic al informaiei (mesajul)
Suportul tehnic care o nmagazineaz (suport clasic, electronic sau optic).
Problematica informaional prezint o perspectiv proprie de abordare in raport cu
utilzatorul informatiilor care pot fi manageri, cadre de concepie, sintez, funcionari, experi,
consultani.
Datele i informaiile- reprezint componentele primere ale sistemului informaional ,
organic interdependente.
Data reprezint descrirea cifric sau letric a unor aciuni, procese, fapte, fenomene
referitoare la firm.
Unele date au caracter de informaie.
Pentru necesitatile abordarii de fata se vor face urmatoarele distinctii:
Datele sunt fapte, evenimente, tranzactii si asa mai departe care au fost nregistrate.
Acestea
sunt materia prima pornind de la care se va produce informatia.
n termeni generali datele de baza sunt procesate ntr-o anumita maniera pentru a
produce informatie, dar procesarea n sine nu produce informatie. Aceasta este o distinctie
importanta care va fi
fructificata mai trziu.
Caracterizarea datelor

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Datele sunt fapte obtinute, observate, contorizate, masurate etc., care sunt nregistrate.
Frecvent acestea
sunt numite date de baza si sunt adesea nregistrate n activitatile tranzactionale de zi cu zi ale
unei organizatii. Datele sunt derivate att din surse externe ct si din surse interne si ca urmare
a faptului cele mai multe date externe trebuie sa fie ntr-o forma gata de utilizat, determinnd
astfel activitati interne care necesita sisteme de masurare si nregistrare de maniera la care
aceste date pot fi captate. Datele pot fi produse ca rezultat al unor rutine automate dar
operatiile esentiale cum ar fi producerea unei facturi sau o
Astfel informaiile reprezint interpretri ale datelor n raport cu anumite situaii
particulare sau cu nelegerea de ctre mintea uman in general. Informatia se manifesta
ca date care au fost procesate ntr-o anumita maniera pentru a fi utile receptorului. Din
punctul de vedere al managementului prin informaii desemnm acele date care aduc
adresantului un spor de cunoatere privind direct sau indirect organuzaia respectiv, ce ii
furnizeaz elemente noi, utilizabile n realizarea sarcinilor ce i revin.
Herbert Simon defineste 4 roluri ale informatiei in management:
1. Masura a succesului organizational
De ex: informatia cu privire la profitabilitatea unei firme poate fi folosita pentru evaluarea
succesului acelei firme pe o anumita perioada.
2. Semnal de alarma.
Informatiile care reflecta schimbari drastice in volumul vanzarilor, nivelul costurilor,
nivelul profiturilor si altele constituie semnale care alerteaza managerii, determinandu-i sa
ia decizii si sa declanseze actiuni in consecinta.
Nu toti managerii au nevoie de aceleasi informatii.oreganizatia trebuie sa-si sezvolte
capacitatea de a dirija informatiile spre managerii care au cele mai mari posibilitati de a le
utiliza, evitand privarea unora de informatiile necesare sau coplesirea altora cu informatii
inutile ( principilu managementului prin exceptie).
3. Baza pentru cercetarea analitica
Investigarea si analiza operatiunilor curente ale unei organizatii, in urma carora sunt
evidentiate punctele ei forte si aspectele vulnerabile ale activitatii, au la baza informatii
pertinente, atat din mediul intern cat si din mediul extern.
4. Baza a planificarii
Obiectivele si actiunile viitoere ale organizatiei trebuie proiectate pe baza unor informatii
adecvate. De ex: informatiile cu privire la numarul si structura personalului unei
companii(dupa varsta, sex, categorii de calificare etc.), pot arata ca este necesar un
program de recrutare activa si perfectionare a personalului. Planurile pentru realizarea
acestui program trebuie coordonate cu palnurile de productie ale firmei si cu bugetele
proiectate.
Caracteristicile calitative ale informatiilor
Exactitatea (veridicitatea)- este insusirea informatiei de a contine elemente de
cunoastere care sa asigure conturarea unei imagini exacte a fenomenului sau proicesului la
care se refecra informatia.
Adecvarea este insusirea informatiei de a fi necesara destinatarului ei, pentru ca
aceasta sa-si poata rezolva in mod corespunzator problemele pe care el are.adecvarea
presupune si prezentarea informatiilor intr-o forma care sa asigure utilizarea ei cu usurinta
de catre destinatar.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Oportunitatea informatiei-reprezinta insusirea acesteia de a ajunge la destinatar in

momentul in care este realmente nevoie de ea. Experienta a evidentiat faptul ca uneori,
oportunitatea informatiei este mai importanta decat precizia ei.
Eficienta informatiei- reprezinta insusirea acesteia de a asigura un efect determinat
de detinerea informatiei, superior efortului depus pentru obtinerea ei.
Eficienta informatiilor de management, nu este usor de estimat intrucat, de cele mai
multe ori, disponibilitatea acestora are un efect indirect asupra rezultatelor organizatiei.
Operatiunea de estimare a eficientei informatiilor trebuie totusi realizata, mai ales atunci
cand proiectate sisteme informationale bazate pe tehnologii costisitoare.
Caracteristicile informatiei ca resursa strategica a firmei

Resursele de informatii sunt potential infinite si se dezvolta in mod

progresiv si cumulativ, cu o rata de crestere extrem de rapida- fiind
generte de procese de cunoastere si inovare. Ele se multiplica prin diseminare,
avand o capacitate de penetrare practic nelimitata.
Informatiile prezinta un caracter perisabil- datorita afluxului de noi achizitii
ale cunoasterii. Caracterul perisabil se manifesta sub forma uzurii morale.
Informatia presupune costuri inalte de producere si costuri comparativ
reduse de reproducere si de stocare. Transferul informatiei este subtil si de
multe ori incontrolabil.
Consumul de informatie este nedestructiv- accesul unui subiect uman la o
informatie dorita de un altul, nu-l deposedeaza pe cel dintai, de informatia
respectiva. O data diseminata, cu sau fara contrapartida o anumita informatie
devine egal disponibila tuturor celor ce ajung sa o detina.
Factor de productie- informatia apare ca rezultanta a activitatilor de inovare
si a celor de capitalizare a experientei de productie si de management. De
asemenea aceasta ipostaza se refera si la informatia continuta in conceptia si
programele de operare a sistemelor de productie, asistata de calculator si in
general a oricarui produs cu informatica incorporata.
Suport al proceselor de analiza- decizie si control- informatia se gaseste atat
la intrarea in ciclul de analiza- decizie-actiune, cat si pe intregul parcurs al
acestuia, conditionandu-i coerenta si rationalitatea si jucand astfel un rol
determinant in formarea si evolutia performantelor organizationale.
Resursa intangibila a firemi- informatia este un activ al firmei, avand o
utilitate proprie. Ea formeaza obiectul unor procese complexe de
generare,circulatie, prelucrare, stocare si utilizare, implicand costuri specifice.
Forma de reprezentare si capitalizare a cunoasterii organizationaleinformatia intervine in formarea reprezentantilor cognitive ales subiectilor
organizationali, ca baza pentru conceperea si aplicarea oricarui proiect de
actiune. Ea se rafineaza si se imbogateste progresiv, prin intermediul
proceselor de invatare organizationala.
Mediu al comunicarii si integrarii organizationale- informatia mediaza
comunicarea si interactiunea intre indivizi, la scara grupurilor si a
organizatiilor.

Conform acestor caracteristici se constata la nivelul firmelor a unui proces

dematerializare a activitatii economice, crescand astfel importanta laturii informationale a
functionarii firmelor.In acest context, resursele informationale trebuie percepute de catre
manageri, ca o parte a patrimoniuluiintreprinderii, aflat sub directa lor responsabilitate de

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

administrare. Aceasta preocupare nu poate si nu trebuie sa fie delegata in totalitate

specialistilor in tehnologia informatica, asa cum se intampla, relativ frecvent in practica.
Gestiunea resureselor de informatii ale firmei
Conceptul de gestiune este justificat de faptul ca resursele de informatii ale firmei
constituie un activ ale acesteia si pot fi gestionate ca atare. Considerentele de eficienta
economica si de performanta manageriala au acreditat treptat gestiunea resurselor de
informatii ca problema ce vizeaza functionarea firmei in anasablul ei, revenind ca
problema de responsabilitate si autoritate decizionala, conducerii firmei.
Domeniile de gestionare a resurselor de informatii sunt:
Gestiune bazelor de date
Gestiunea inregistrarilor informationale
Gestiunea activitatilor de exploatare a tehnicii de calcul.
Principii de gestionare a resurselor de informatii:
Informatia este o resursa rara
Pentru a o utiliza eficient, ea trebuie in primul rand, identificata si repertorizata
Dupa punerea in evidenta a informatiei, ea trebuie valorizata sub aspectul de
utilizare multipla, in scopuul satisfacerii nevoilor de informare din cadrul firmei
Actualizarea permanenta a dictionarului de informatii disponibile in functie
de sursa acestora, procesul de generare si gama destinatiilor de utilizare
Controlul permanent al proceselor de generare si utilizare a resurselor de
informatii.
Activitati specifice ale gestiunii resurselor de informatii
Elaborarea si actualizarea de planuri strategice in domeniul resurselor de
informatii
Aplicarea unor solutii de structurare coerente, ale sistemelor de baze de date,
existente in cadrul unei firme
Elaborarea si actualizarea dictionarului de informatii al firmei
Asistarea utilizatorilor finali ai sistemului informatic al firmei
Definirea si aplicarea de standarde de culegere, transmitere, prelucrare si
stocare a datelor
Prromovarea aplicarii, in cadrul firmei a politicilor si procedurilor stabilite in
domeniul gestiunii resurselor de informatii.

Protectia resurselor de informatii

Informatia fiind o resursa intelectuala, ridica probleme speciale de reglementare
juridica a dreptului de proprietate si de acces, prin prevederi legislative sau contractuale si
prin norme tehnice adecvate.
Aceste proceduri, in raport cu cu specificul unei economii concurentiale, trebuie
armonizate cu imperativele de ordin socio-cultural, ce se refera la integrarea si deschiderea
informationala, promovarea transparentei comunicarii sociale.
Acest context determina firmele ca in activitatea lor, sa respecte regimul institutional
pe plan national si mondial, privind protectia drepturilor creatorilor de bunuri intelectuale prin

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

brevete, marci inregistrate si legislatia copyright. Unele firme mai aplica si regimul secretului
comercial, cum ar fi proiectele unor noi produse si tehnologii, strategiile de piata etc.
Avand in vedere ca frauda informationala poate imbraca forme dintre cele mai subtile,
pentru fiecare firma se pune problema de a dezvolta loialitatea propriilor angajati, paralel cu
mijloacele proprii de protectie a resurselor informationale de care dispune (coduri interne,
parole de acces, sisteme de control si supraveghere, limitarea dreptului de acces in raport cu
profilul fiecarui post, sisteme de autorizare a cererilor de acces la date etc.)
DIMENSIUNEA INFORMATIONALA A COMPORTAMENTULUI MANAGERIAL
Managerii sunt in esenta si prin excelenta, lucratori informationali.
Decizia insasi, ca produs finit al activitatii manageriale, este o entitate
informationala investita cu forta de directiva.
Un proces decizional poate avea loc numai in prezentain formatiei necesare si
suficiente respectiv a informatiei de fundamentare si a celei de control si reglare. Exercitarea
conducerii unei organizatii se incadreaza in categoria demersurilor de cunoastere si de
rezolvare de probleme, ceea ce defineste organizatia ca un sistem de prelucrare de informatii.
Managerii sunt:
Segmente al cererii de informatii din cadrul firmei
Beneficiari ai iesirilor furnizate de sistemul informatic
Generatori de informatii .
Caracteristicile comportamentale ale managerilor, in calitatea lor de lucratori
informationali si utilizatori ai sistemului informatic sunt urmatoarele:
Cererea de informatii manageriale este relativ rigida. Managerii , mai ales
cei de rang superior sunt inclinati sa includa sistemele informatice ale
propriilor firme in categoria resurselor organizationale sub controlul lor total.
Un manager nu poate fi supus limitarilor in tentativa sa de a-si procura o
informatie, pe care sistemul informatic in functie nu i-o poate furniza la
momentul oportun si cu acuratetea necesara. Un asemenea manager va inclina
sa obtina oricum informatia respectiva, apeland la proceduri alternative,
eventual neformale (sondarea opiniei unor persoane avizate, regurgerea la
memoria unor potentiali detinatori ai informatiei respective sau chiar la propria
intuitie. A pretinde sistemelor informatice o adaptabilitate nelimitata a
facilitatilor de informare, la volumul, structura si dinamica cererii rigide de
informatie manageriala, inseamna a atribui acestor sisteme un caracter plastic.
In virtutea autoritatii decizionale de care dispun, managerii apar ca
utilizatori privilegiati, ai sistemelor informatice de firma. ei percep
formularea cerintelor lor informationale de cele mai multe ori ca un exercitiu
de autoritate. Aceasta atitudine manageriala determina aparitia unui decalaj
semnificativ si perturbator intre :
Informatia ceruta de catre manageri
Informatia primita

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Informatia
utilizata.
Informatia pe care o primeste

Informatia pe care
o doreste

Informatia de care
are nevoie

Managerii doresc informatie in timp real. Ei pun accentul de disponibilitatea

deplina si imediata a unei informatii la locul si in momentul la care o solicita.
O informatie indisponibila la momentul oportun, este de regula considerata ca
inexistenta, in cadrul sistemului informatic. Ca urmare sistemele informatice,
care prezinta un timp de raspuns considerat inacceptabil, sunt evaluate de catre
manageri, intr-un mod extrem de critic, sub aspectul raportului costyperformanta.
In general managerii prefera informatia sisntetica celei analitice.
Informatia sintetica le este mai rapid accesibila si le apare ca fiind mai
relevanta; ea este mai usor de receptat, sub aspectul interpretarii mesajului pe
care il contine si determina luarea deciziei. Pentru managerii de rang superior ,
utilizarea de informatie analitica este o exceptie, dupa cum informatia sintetica
reprezinta regula. Aceasta decurge din preocuparea managerilor pentru fluenta
procesului decizional si pentru concentrarea atentiei catre problemele de fond.
Datorita constrangerilor de timp, la care este supus procesul de conducere,
informatiile de tipul tabelelor sinoptice, diagramelor, precum si al tablorilor de
bord informatizate satisfac, cerintele de informare curenta a managerilor,
comparativ cu tabelele analitice si mai ales cu informatia sub forma de text.
Excesul de informatie analitica duce la supraaglomerarea canalelor de
comunicatie organizationala, la supraancarcarea informationala a managerilor
si la dispersarea atentiei lor, urmata de icapacitatea utilizarii decizionale a unui
important volum de date, pentru a caror obtinere s-a depus un efort pemasura.
Managerii evalueaza performantele unui sisteme informatic, in raport cu
capacitatea acestuia de a le furniza informatii la cerere. Managerii prefera
sa dispuna de posibilitatea de a adresa, ad-hoc, asemenea cereri catre exprima
aceste cereri intr-un format liber ca sintaxa si in limbaj natural. Managerii si in
special cei de rang inalt au, de obicei, dificultati in a asimila si a aplica reguli
rigide si complicate in utilizarea interactiva a sistemelor informatice de care
dispun, agreind in schimb, proceduri simple de interogare, pe care sa le poata
opera personal, fie in prezenta unui operator uman calificat, la intefata cu
sistemul informatic.
Informatia de uz managerial se caracterizeaza prin eterogenitatea surselor
sale de provenienta, prin varietatea mediilor de comunicare si a suportilor

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

tehnici pe care este vehiculata sau stocata. Managerii utilizeaza combinatsi

simultan , canalele si tehnologiile informationale si comunicationale de care
dispun. Ei sintetizeaza si interpreteaza informatiile obtinute, asociidu-le intr-o
maniera fara o procedura prestabilita ceea ce determina variatii in
reprezentarea lor in sistemele de conducere.
Managerii prezinta o diversitate si variabilitate marcanta a obiectului lor
de interes informational. Ei fac apel la informatie faptica si documentara,
declanseaza proceduri ad-hoc de regasire a unor informatii ce le devin necesare
la un moment dat, isi distribuie atentia de la un aspect la altul, fragmentandu-si
astfel si timpul. Schimbarile de prioritati sau chiar cele ale perspectivei de
abordare a unei probleme pot conduce la modificari imprevizibile ale setului de
cerinte adresate sistemului informatic.
Indformatia cu destinatie manageriala se confrunta cu exigentele severe
de relevanta si veridicitate. Orice abatere de la aceasta conditie determina
erori de apreciere sau de orientare, cu consecinte dintre cele mai grave asupra
ansamblului organizatiei conduse. De aceea , pe langa procedurile formale de
validare prevazute de sistemul oficial, managerii tind sa aplice criterii proprii
de validare a informatiei obtinute din acest sistem, ori de cate ori informatiile
primite nu li se par plauzibile sau suficient de precise. In raport cu asemenea
criterii ei ajung sa utilizeze doar partial si selectiv informatia ce li se furnizeaza
si sa caute repere suplimentare sau surse de informare alternative.

In anasamblu managerii, si in special cei de nivel inalt, se plaseaza in calitatea lor

de beneficiari ai sistemelor informatice, in urmatoarea situatie paradoxala: pe de o parte, ei se
confrunta cu o avalansa de informatii provenite din interioryul si exteriorul organizatiei, iar pe
de alta parte, resimt o penurie de informatii relevante, veridice si oportune. Supraalimentarea
managerilor cu informatii nu anuleaza perceptie acestora de penurie informationala, ci
dimpotriva le deturneaza atentia de la problemele de foind, obligandu-i sa filtreze informatia.
Noile generatii de calculatoare si programe informatice inteligente, integrate in sisteme
expert, prin aplicatiile lor orientate catre asistarea deciziei, ofera o alternativa evoluata, din
punct de vedere conceptual si tehnic, pentru ameliorarea substantiala a fundamentarii
informationale a proceselor de conducere.
PRINCIPII DE CONCEPERE I RAIONALIZARE A SISTEMULUI
INFORMAIONAL
1.Subordonarea conceperii i funcionrii sistemului informaional cerinelor
managementului firmei.
n raport cu sistemul managerial, SI constituie o componenet a acestuia. n
consecin, n concepia sau raionalizarea SI, obiectivele i cerinele sale specifice trebuie s
reflecte obiectivele fundamentale, derivate, specifice i individuale ale intreprinderii.Aceasta
implic:
studierea strategiei, politicilor i documentelor organizaionale ale firmei;
discuii i analize comune cu managerii, principalii beneficiari ai SI;
2. Corelarea strns a SI cu sistemul decizional i cu organizarea structural a
organizaiei.
Pe plan constructiv SI trebuie corelat n special cu structura organizaional, avnduse n vedere mai ales utilizarea subdiviziunilor organizatorice ale firmei (posturile i relaiile
organizatorice) pentru culegerea, nregistrarea, transmiterea i prelucrarea informaiilor.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Practica firmelor moderne, relev c asigurarea att a unei structuri organizaionale,

ct i a unui SI, impune conceperea sau perfecionarea lor concomitent.
n proiectarea structurii este necesar s se in seama c fiecare post reprezint i un
emitor i un receptor de informaii, c relaiile organizatorice sunt concomitent i circuite
informaionale.
4. Principiul concentrrii asupra abaterilor eseniale.
Pe verticala sistemului managerial al ntreprinderii, informaiile trebuie transmise ori
de cte ori este posibil, nu global ci selectiv, numai cele care reflect abateri semnificative de
la obiective, criterii, mijloace.
Avantajele acestui principiu sunt:
economie de timp, att pentru executani, ct i pentru manageri, datorit reducerii
numrului, dimensiunii i frecvenei situaiilor informaionale ntocmite, transmise
i analizate;
se diminueaz intensitatea fluxurilor informaionale;
se fac economii la suporii informaionali;
simplificare i fluidizare a SI.
5.Principiul asigurrii unui timp corespunztor de reacie componentelor i
ansamblului sistemului managerial.
Datorit faptului c procesele manageriale prezint caracteristici temporale diferite
este necesar ca i viteza de reacie a subsistemelor s fie diferit.Ca urmare i timpii de
culegere, vehiculare i prelucrare a informaiilor trebuie difereniai.
6. Principiul asigurrii de maximum de informaii finale din fondul de informaii
primare.
Cele mai importante decizii i aciuni ale managementului
organizaiei se
fundamenteaz pe informaii finale. De aici decurge necesitatea ca fondul de informaii
primare nregistrat ntr+o firm s fie valorificat la maximum., n vederea obinerii celor mai
pertinente informaii finale.
7. Principiul flexibilitii.
SI trebuie s fie suficient de flexibil pentru a permite modificarea caracteristicilor sale
funcionale conform necesitilor. Se recomand pentru aceasta conceperea SI ntr-o form
modular.
8. Principiul eficienei.
Acest principiu aplicat SI nseamn o permanent evaluare i comparare a efectelor
cantitative i calitative ale unui SI cu costurile necesare realizrii i funcionrii lui.
Deosebit de important este luarea n considerare a efectelor propagate mai ales n
mecanismul decizional mai greu de cuantificat, dar eseniale pentru eficiena firmei.

ETAPELE MANAGEMENTULUI PROIECTRII UNUI SISTEM INFORMAIONAL

Exist dou ci de a proiecta un sistem informaional:
1. Proiectarea unui sistem informaional nou( fcnd abstracie de sistemul
existent dac exist)
2. Restructurarea unui sistem informaional existent.
Proiectarea unui sistem informaional nou.
n prealabil se vor defini obiectivele ntreprinderii i se vor defalca pe probleme. Se
trece apoi la proiectarea sistemului.. Se va ncepe ntotdeauna cu proiectarea subsistemelor

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

informaionale pe probbleme, apoi sinteza acestora, subsistem cu subsistem i n final o

sintez de anasamblu a sistemului informaional global. Etapele principale sunt prezentate n
urmtorul tabel:
Nr.
crt.
1.

2.

3.

4.

Etap
Concretizare
Proiectarea unui Faze:
subsistem
definirea problemei
informaional pe
stabilirea deciziilor necesare rezolvrii problemei
o problem
stabilirea listei informaiilor pe baza crora se vor lua
deciziile.Aceste informaii vor rspunde ntrebrilor:
Ce? Ct? De ctre cine? etc. ele sunt informaii finale
deoarece pe baza lor se vo lua decizii.
stabilirea informaiilor primare, din a cror prelucrare
rezult informaiile finale; stabilirea sursei, a tehnicii
i mijloacelor de culegere a informaiilor primare;
stabilirea persoanei care culege informaia primar.
stabilirea prelucrrilor prin care se ajunge de la
informaia primar la informaia final; stabilirea
tehnicii de prelucrare, a mijloacelor folosite, a
persoanelor;ntr-o prim etap se va considera
ntotdeauna c prelucrarea se face manual.
stabilirea suporilor de informaii; ntr-o prim etap
se vor considera ntotdeauna supori manuali,
formulare manuscrise.
stabilirea circuitului pe care se transmit datele, a
canalului, a punctelor obligatorii de trecere, a
mijloacelor materiale.
stabilirea fiierelor n funcie de natura informaiilor
de stocat, a mijloacelor folosite i a persoanei care
rspunde de fiier.
Sinteza
Const n asamblarea subsistemelor informaionale pe
subsistemului
probleme ntr-un subsistem unicce vizeaz un anumit
informaional
obiectiv.
orientat
spre Se vor elimina toate redundanele i paralelismele i se vor
atingerea
unui simplifica ct mai mult subsistemele informaionale pe
obiectiv
probleme prin:
gruparea ct mai multor date pe un suport unic
transmiterea aceluiai document la mai muli
primitori, fie pe rnd, fie simultan.
Din aceast asamblare de subsisteme,avnd un numr de
trasee comune, rezult o reea care poate fi reprezentat
grafic.
Sinteza sistemului Se realizeaz n acelai fel, prin asamblarea unui numr de
informaional al subsisteme pe obiective ntr-o reea unic cu un numr de
ntreprinderii
documente i trasee comune, eliminndu-se paralelismele i
redundanele.
Proiectarea
Acetia vor fi concepui ntr-o prim faz sub form de
puttorilor
de documente manuscrise i apoi vor fi nlocuii de la caz la caz

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

informaii
5.
6.

cu alte forme unele electronice. Purttorii vor cpta un

nume i un numr de cod.
Codificarea
Se stabilesc coduri pentru toate informaiile ce fac obiectul
informaiilor
sistemului informaional considerat
Stabilirea tipurilor Tipurile de proceduri se stabilesc pentru culegerea,
de proceduri
prelucrarea, stocarea i transmiterea datelor problem cu
problem.
Restructurarea sistemului informaional

Asigurarea unui sistem informaional funcional i aficient pentru fiecare firm este
esenial ntruct condiioneaz decisiv performanele ei.De aici necesitatea unei abordri
riguroase a sistemului informaional pentru a depi complexitatea i dificultatea problemelor
de soluionat.
n literatura de specialitate se prezint numeroase modaliti de raionalizarerestructurare a sistemului informaional. Pentru a restructura un sistem existent acesta va
trebui n prealabil analizat i numai dup o cunoatere temeinic se va dispune de elementele
necesare unei analize critice care s releve punctele slabe, cauzele lor i remediile.
Restructurarea sistemului informaional al firmei este conceput n mai multe etape:
1. Declanarea studiului de restructurare.
2. Identificarea componentelor informaionale ale domeniului investigat.
3. Analiza critic a subsistemului informaional
4. Perfecionarea subsistemului informaional.
5. Implementarea perfecionrilor informaionale.
Detalierea etapelor este prezentat n tabelul de mai jos:
Nr.
Concretizare
crt. Etap
Analiza preliminara- este o etapa distincta in succesiunea activitatilor desfasurate
pentru
perfectionarea sistemului informational si dezvoltarea in cadrul sau a unor
componente informatice.
Obiectivul fundamental al acestei etape consta in identificarea si definirea ariei de
intindere a sistemului informational ce urmeaza a fi analizat precum si a
problemelor care justifica
din punct de vedere economic si decizional rationalizarea sa. De regula relizarea
acestui obiectiv
este conditionata de atingerea urmatoarelor doua obiective derivate:
rationalizarea sistemului informational, urmarindu-se preponderent imbunatatirea
componentelor sale fara trecere la preucrarea automata a datelor;
cresterea calitatii informatiilor care circula in sistem, a varstei si acuratetei acestora
prin
dezvoltarea in cadrul sistemului a unor subsisteme informatice.
1.
Declanarea
1. Stabilirea motivului restructurrii care poate fi:
studiului
Privatizarea
Restructurarea firmei
Elaborarea strategiei i/sau politicii pentru
urmtorii ani
Scderea vnzrilor i a produciei
Blocajul financiar

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Dificulti majore n realizarea unor activiti

importante cum ar fi: aprovizionare, producie,
vnzri etc.
Schimbarea managerilor la nivel de firm sau
compartimente
Introducerea unor echipamente moderne de
tratare a informaiilor
Aplicarea unor noi metode manageriale
economice
Schimbri n legislaia privind reglementarea
desfurrii activitii firmei
Efectuarea unor diagnosticri ale firmei n
ansamblul su sau la nivel de subdiviziuni
organizatorice
Perfecionarea managerilor
2. Delimitarea sferei de cuprindere a studiului
informaional care poate fi:
global- atunci cnd se refer la ansamblul
activitilor firmei
parial cnd se refer numai la anumite activii
ale acesteia ( cele mai frecvente)
Se recomand:
domeniul de analizat s fie judicios delimitat
cuprinderea n cadrul su a ansamblului aspectelor vizate
de cauza care a provocat studiul, (folosirea tabloutui
cauz efect care permite identificarea proceselor care
genereaz dificulti i care n mod obligatoriu trebuie
supuse restructurrii)
dimensionarea judicioas a problematicii abordate,
evitnd att supradimensionarea studiului, cauzator de
cheltuieli i eforturi inutile, ct i subdimensionarea sa ce
nu ofer posibilitatea conturrii unor soluii eficace.
Delimitarea tematicii informaionale cu precizarea:
resurselor financiare i tehnico-materiale alocate pentru
studiu, numrul i componena echipei care realizeaz
restructurarea informaional, perioada de efectuare a
studiului
3. Formularea obiectivelor de realizat de ctre echipa ce
ntocmete studiul mpreun cu personalul implicat in
activitatea informaional la nivelul departamentelor i
cu managerii de nivel superior
Obiective informaionale- vizeaz direct funcionarea
sistemului informaional, felul i calitatea
informaiilor,
modernizarea
unor
proceduri
informaionale (informatizare,perfecionarea tratrii
i furnizrii informaiilor, reducerea costurilor)
Obiective economice- au n vedere efectele directe i
indirecte
determinate
de
perfecionarea
informaional (cifra de afaceri, profitul, portofoliul

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

de comenzi etc.)
Faze:
Identificarea
componentelor
Caracterizarea succint, de ansamblu a subsistemului
informaionale
informaional, relevnd principalii si parametri n
ale domeniului
strns corelaie cu funcionalitatea i performanele
investigat
economice obinute
Cercetarea activitii informaionale a fiecrui post de
lucru (ce documente primete i de unde, ce documente
pstreaz n memorie, ce date se prelucreaz la acest
post, ce documente emite i cu ce destinaie, machetele
principalelor documente, descrierea principalelor
proceduri, reprezentarea circuitelor informaionale,
inventarierea mijloacelor automatizate cu principalii lor
parametri), se ntocmete o foaie de analiz prezentat
mai jos
Analiza detaliata a functionarii sistemului informational.
2.

Obiectivul fundamental al acestei etape consta in cunoasterea detaliata a functionarii

sistemului informational, a particularitatilor sale, precum si evaluarea sa critica prin
prisma modului in careasigura legatura intre subsistemul decizional si cel operational, in
stransa corelatie cu asigurarea luarii in timp util a unor decizii pertinente.
Etapa se caracterizeaza prin parcurgerea urmatoarelor analize componente care asigura, in
final, identificarea celor mai fiabile solutii de perfectionare a sistemului:
1.
2.
3.
4.
3.

Analiza documentelor din sistem;

Analiza fluxurilor informationale;
Evidentierea tuturor cerintelor decizionale;
Evaluarea critica a functionarii sistemului informational.
Analiza critic a Se analizeaz:
sistemului
Coninutul
utilitatea
i
costul
documentelor
informaional
informaionale( denumire document, cine l intocmete,
timp de ntocmire, nr exemplare, frecvena intocmirii,
cost unitar, lunar, anual, nr coloane, nr linii, beneficiarul
informaiilor, cantitatea anual( lunar) de supoi
informaionali )
Deficienele informaionale cronice (identificare,
manifestare, consecine manageriale i economice)
Respectarea
cerinelor
(nerespectarea
cerinelor
informaionale, consecine manageriale i economice ale
acestor nerespectri)
Respectarea principilor de concepere a sistemului
informaional, consecinele manageriale i economice ale
acestei nerespectri.
Aprofundarea analizei, prin analiza informaional a fiecrui
post de lucru:
Logica i justificarea atribuiilor conform
regulamentului de funcionare
Deciziile ce trebuie luate pentru ndeplirea acestor

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

atribuii
Informaiile necesare pentru luarea acestor decizii
(dac se primesc, sub ce form, de unde, dac sunt
exacte, complete, la timp,accesibile, utile i
utilizabile)
Informaii inutile sau redundante
Volumul de munc necesar culegerii, stocrii,
prelucrrii i transmiterii informaiilor,activitate
raional
Sugestii i propuneri de mbuntire din partea
lucrtorilor informaionali

Proiectarea noului sistem informational si a componenetelor sale informatice.

Obiectivul fundamental il reprezinta definirea conceptului general si detaliat al noului
sistem i a componentelor sale informatice.realizarea etapei presupune:
Prezentare solutiilor de perfectionare a sistemului informational care face
obiectivul primei faze, cunoscuta sub numele de proiectare logica;
Identificarea subsistemelor informatice definite in faza precedenta carora le
corespund
costuri antecalculate supradimensionate;
Daca noul sistem informational are cel putin o componenta informatica, cea de-a
treia faza se caracterizeaza prin proiectarea logica a subsistemului informatic;
Proiectarea detaliata a subsistemelor informatice din noul sistem;Etapa de
proiectare a noului sistem trebuie sa se finalizeze cu un program de masuri care
vizeaza actiunile necesare a se intreprinde pentru a se trece la etapa de implementare
a sistemului.Experimentarea sistemului proiectat.
Inplementarea noului sistem se concretizeaza in ansamblul activitatilor
desfasurate si amasurilor organizatorice luate care asigura inlocuirea vechiului
sistem cu cel proiectat.Exploatarea si mentinerea in functiune a sistemului.
4.
Perfeciona Stabilirea configuraiei de ansamblu a sistemului informaional
rea
mbuntit:
subsistemu
-fundamentarea sistemului pe noi principii i cerine
lui
-concentrarea supra abaterilor semnificative
informaio
-precizarea
operaiunilor
de
ameliorare
nal
(restructurarea structurii organizatorice i a
regulamentului de funcionare, restructurarea
schemelor de circulaie a documentelor
i a
schemelor de eviden a informaiilor, reproiecatrea
purttorilor de informaii, nlocuirea tehnicilor de
culegere, prelucrare, stocare i transmitere a
informaiilor i achiziionare de mijloace materiale
corespunztoare)
Proiecatrea de detaliu a componentelor informaionale, la care
intervin schimbri (introducerea de elemente noi, comasarea sau
schimbarea parial a coninutului unor componente
informaionale, eliminarea unor componente)
Stabilirea eficienei msurilor preconizate
Eficien cuantificabil- precizarea economiilor obinute
prin perfecionare (de supori informaionali, de timp, de
personal, de salarii i cheltuieli aferente), i precizarea

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

5.

Implement
area
perfecion
rilor
informaio
nale

resurselor suplimentare utilizate

Eficien necuantificabil- ce vizeaz urmtoarele
aspecte: calitatea fundamentrii deciziilor strategice i
tactice, efectele supra structurii organizatorice(
informaii corecte i la timp pentru titularii posturilor,
exercitarea relaiilor organizatorice), consecine asupra
folosirii metodelor i tehnicilor manageriale, influene
asupra culturii firmei i asupra climatului de munc.
ntocmirea proiectului de restructurare a sistemului
informaional, avizarea de ctre conducerea firmei.
ntocmirea unui program de pregtire i operaionalizare a
soluiilor informaionale proiectate ce vizeaz aspectele:
Asigurarea premizelor tehnico-materiale, umane,
informaionale, financiare necesare
Pregtirea climatului din cadrul firmei n vederea
minimizrii rezistenei la schimbare a personalului
Operaionalizarea msurilor de pregtire a raionalizii
sistemului informaional
Introducerea efectiv a schimbrilor, concomitent cu asigurarea
premizelor i condiiilor necesare i supervizarea managerului
domeniului respectiv
Evaluarea strii de fapt i a performanelor cuantificabile i
necuantificabile.

Etape de proiectare a tabloului de bord cu integrarea indicatorilor de mediu

Proiectarea tabloului de bord integrat de mediu a urmrit ca structura si mod de abordare
etape care pot constitui metodologia de proiectare a tablourilor de bord pentru diferite
categorii de manageri

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

1.Identificarea
problemelor de
mediu ale firmei

2.Organigrama si identificarea responsabilitatilor de mediu

corespunzatoare departamentelor componente ale structurii
organizationale (Organigrama generala;Organigramele pe
departamente)

3. Stabilirea deciziilor de mediu/compartimentele componente

ale structurii organizationale

4.Identificare corelatie decizii

de mediu-indicatorii de mediucentru de decizie

5. Stabilirea structurii si a
machetei
tabloului
de
bord
integrat
de
mediu/departamente

6.Intocmirea diagramei de
relatii de mediu pentru fiecare
departament
al
structurii
organizationale

Fig.nr. 2

Metodologia de proiectare a unui tablou de bord integrat

de mediu

Identificarea problemelor de mediu ale firmei

In cadrul acestei etape am identificat principalele probleme de mediu ce se pot
identifica in cadrul unei firme.

Probleme in initierea, implementarea si realizarea managementului mediului

Conformitatea cu reglementarile in vigoare
Performante financiare in realizarea protectiei mediului
Consumurile de materiale si energie
Relatia firmei cu comunitatea in perspectiva problemelor de mediu
Calitatea functionala a echipamentelor si impactul acestora asupra mediului
Impactul activitatilor desfasurate in cadrul firmei, asupra mediului
Impactul produselor fabricate asupra mediului

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

 Servicii necesare pentru realizarea protectiei mediului

Deseuri, emisii
Starea aerului, apei si solului in cadrul organizatiei si in vecinatatea acesteia.
Aceste probleme se regasesc in cadrul tuturor organizatiilor, ceea ce difera este
gradul de afectare a mediului prin influenta acestor probleme. Ca urmare numai o parte dintre
problemele identificate vor fi reflectate in indicatorii de performanta de mediu ce vor fi
monitorizati si evidentiati in tablourile de bord de la diferite niveluri ierarhice.
Stabilirea structurii tabloului de bord integrat de mediu

Structura tabloului de bord integrat de mediu s-a realizat parcurgnd urmtorii pai:
ntocmirea fisei individuale a indicatorului de mediu care prezint urmtoarele
tipuri de informaii: rangul indicatorului, denumire departament, valori indicator,
valoare prestabilita sau standard, valoare lun anterioar, nr. soluii implementate,
Evoluie n timp indicator, frecvena de msurare(rangul indicatorului arata
importanta sa in evaluarea performantelor de management de mediu; am stabilit 3
nivele: rangul 1- foarte important, rangul 2-important, rangul 3- mediu important);
ntocmirea tabloului de evoluie a indicatorului in timp;
ntocmire tablou centralizator/centru de decizie
ntocmirea matricei tabloului de bord integrat de mediu.
Exemple de fise :individuale
FI INDIVIDUAL INDICATOR
numrul de obiective i inte realizate
Indicator 1.1
Rang: 1
Denumire
departament

Management
de mediu

CR
proiectare
dezvoltare

CR
Tricotat

CR
Croit

CR
Confecii

CR
Mecanoenergetic

Protecia
muncii

Valori indicator
Valoare
lun
anterioar
Valoare
prestabilita sau
standard
Nr.
soluii
implementate
Evoluie n timp
indicator
Frecvena
de
msurare

FI INDIVIDUAL INDICATOR
gradul de conformitate cu reglementrile
Indicator 2.1
Rang:1
Denumire
departament

Manager
de mediu

CR
proiectare
dezvoltare

CR
Tricotat

CR
Croit

CR
Confecii

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

CR
Mecanoenergetic

Protecia
muncii

Valori indicator
Valoare
lun
anterioar
Valoare
prestabilita sau
standard
Nr.
soluii
implementate
Evoluie n timp
indicator
Frecvena
de
msurare

Tablourile de evolutie a indicatorilor de performanta de mediu arata starea indicatorului in

timp (lunar, decadal, zilnic), ceea ce ofera posibilitatea unei informari relevante a mangerilor
si stabilirea unor decizii eficiente pentru rezolvarea problemelor de mediu vizand, perioada
trecuta , prezenta si viitoare.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Tablou de evolutie indicatori de mediu pentru DIRECTORUL TEHNIC

I1.2

Birou
Plan
dezvoltare
CR
proiectare
dezvoltare
CR
Tricotat

I1.1

CR Croit

I1.1

I1.3

I1.3

I2.1

I2.2

I3.2

I4.a1

I4.a2

I4.a3

I4.a4

I4.c1

I4.c2

I4.d1

I4.d2

I4.d3

I4.f1

I4.f2

I4.f3

I4.g2
.

I1.2

I1.3

I1.2

I1.3

I2.1

I2.2

I2.3

I3.1

I3.2

I4.a1

I4.a2

I4.a3

I4.a4

I4.c1

I4.c2

I4.d1

I4.d2

I4.d3

I4.f1

I4.f2

I4.f3

I4.g2

I4.g3

I4.h1

I4.h2

I4.h3

I4.h4

I2.2

I2.3

I3.1

I3.2

I4.a1

I4.a2

I4.a3

I4.a4

I4.c1

I4.c2

I4.d1

I4.d2

I4.d3

I4.f1

I4.f2

I4.f3

I4.g2

I4.g3

I4.h1

I4.f1

I4.f2

I4.f3

I4.g2

I4.g3

I4.h1

I4.f3

I4.g2

I4.g3

I4.h1

I2.1

CR
Confecii

I1.1

I1.2

I1.3

I2.1

I2.2

I2.3

I3.1

I3.2

I4.a1

I4.a2

I4.a3

I4.a4

I4.c1

I4.c2

I4.d1

I4.d2

I4.d3

CR
Mecanoenergetic
Protecia
muncii

I1.1

I1.2

I1.3

I2.1

I2.2

I2.3

I3.1

I3.2

I4.a1

I4.a2

I4.a3

I4.a4

I4.c1

I4.c2

I4.d1

I4.d2

I4.d3

I1.1

I1.2

I1.3

I2.1

I2.2

I2.3

I3.1

Legend:
OK.
Atenie!
Risc.

mbuntire indicator fa de luna anterioar

Nici o modificare fa de luna anterioar
Depreciere indicator fa de luna anterioar

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

I4.e2

I4.f1

I4.h2

I4.h3

I4.h4

Tablou de bord integrat de mediu pentru DIRECTORUL FINANCIAR

Tab.nr 40
Birou
I3.3 I4.a2
I4.e1 I4.e2
Contabilitate
Birou analiza I3.2 I3.3 I4.a2 I4.c1 I4.c2 I4.e1 I4.e2 I4.g2
I4.g3
economica
Birou financiar
I3.3
preturi

Tablou centralizator indicatori de mediu pentru Manager de mediu

Tab.nr.45
Tip de
decizie

Denumire
indicator

Valoare
nregistrat
n firm

Valoare
conform
legislaiei

Performana
de mediu
propus la
nivelul firmei

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Cine a
raportat

Cine a
rspuns de
realizare
indicator

Concluzii/
observaii

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com