Sunteți pe pagina 1din 6

Criza financiara in Grecia si Irlanda

Premierul isi anunta demisia din fruntea partidului Fianna Fail


Premierul irlandez Brian Cowen si-a anuntat sambata demisia din fruntea partidului
Fianna Fail, dar a subliniat ca intentioneaza sa ramana la conducerea guvernului pana
la alegerile din martie.
Anuntul sau, care a venit ca o surpriza, a fost facut in cadrul unei conferinte de presa la
Dublin, la doua zile dupa ce, intr-o interventie in Dail (Camera inferioara a Parlamentului
irlandez), Cowen si-a facut cunoscuta intentia de a dizolva parlamentul, "in scopul de a
organiza alegeri legislative pe 11 martie".
Tot joi, Batt O'Keefe, ministrul pentru intreprinderi, comert si inovatie, si-a prezentat
demisia, care a fost acceptata. Premierul a confirmat aceasta demisie, care se adauga
altor cinci: patru survenite miercuri seara si una marti seara, cea a ministrului de externe
Micheal Martin.
Martin se afla in fruntea unei fronde lansate impotriva premierului Brian Cowen, cerand
plecarea lui de la conducerea partidului Fianna Fail (centrist), dupa scaderea
popularitatii sale, care a ajuns la 10 % din opiniile favorabile, conform ultimului sondaj.
Cowen fusese nevoit sa anunte in noiembrie 2010 desfasurarea - data nefiind precizata
atunci - de alegeri anticipate, dupa o cerere in acest sens din partea verzilor, membricheie ai coalitiei aflate la guvernare in Republica Irlanda. Ecologistii voiau astfel sa
protesteze fata de decizia lui Cowen de a face apel la ajutor strain pentru a pune ordine
in finantele publice ale tarii.
Dublinul a incheiat in noiembrie un plan international de salvare in valoare de 85 miliarde
de dolari, in colaborare cu Uniunea Europeana si Fondul Monetar International. Aceasta
decizie a fost larg perceputa drept ''o umilire'' de catre populatia irlandeza.

Reuniune de urgenta a consiliului de ministri


O reuniune de urgenta a consiliului de ministri a fost convocata pentru duminica dupaamiaza, la Dublin, pentru a aproba un plan de austeritate, aflat in centrul
negocierilor cu UE si FMI pentru deblocarea unui ajutor international de mai multe
zeci de miliarde de euro pentru Republica Irlanda, informeaza AFP.
Reuniunea va fi consacrata finalizarii noilor masuri de austeritate pe care tara le

pregateste de cateva saptamani, a precizat un purtator de cuvant al guvernului, si


nu planului de ajutor international negociat in prezent la Dublin. "Dar cele doua sunt
legate", a adaugat el.
Consiliile de ministri au loc in mod normal martea, in Republica Irlanda, dar recent
s-au succedat intr-un ritm accelerat, de aproximativ "trei pe saptamana", a
mentionat purtatorul de cuvant.
Obiectivul este acela de a elabora un plan de auteritate foarte delicat, vizand
economisirea a 15 miliarde de euro in patru ani, aproximativ 10% din totalul
Produsului Intern Brut (PIB) irlandez.
Planul are ca scop aducerea deficitului public, in prezent de 32% din PIB, la 3%,
conform cerintelor UE. Aceste plan ar urma sa fie anuntat "la inceputul sapatmanii
viitoare", a indicat sambata ministrul agriculturii, Brendan Smith.
Numai dupa publicarea acestui plan, Dublinul va putea formula oficial cererea
pentru obtinerea unui sprijin financiar international.
Principala dificultate consta in refuzul Irlandei de a majora cota de impozitare
asupra societatilor, care este acum de 12,5%, cel mai scazut nivel din zona euro, in
pofida necesitatii de a creste incasarile fiscale. Dublinul afirma ca numai asa poate
atrage multinationalele.

Grecia urmeaza Irlanda?


Confruntandu-se cu o criza fara precedent, Irlanda s-a vazut nevoita sa opteze pentru
un plan masiv si auster de salvare a bancilor. Pietele au apreciat aceasta strategie,
dar cererea interna are de suferit, iar exporturile par a fi singura salvare.
Marea intrebare care este acum in mintea tuturor este daca Irlanda va urma modelul
Greciei de cadere economica. Chiar daca datoria publica din Irlanda va fi in jurul a
80% din PIB, la sfarsitul anului 2010, fata de 120% cat este estimata in Grecia,
tendinta pare a fi aceeasi: prabusire a economiei. Iar cu un deficit de 11,7% din PIB

inregistrat anul trecut, Irlanda pare sa urmeze Grecia.


Totusi, Irlanda ar putea evita soarta Greciei, mai ales ca are elaborat deja un pland
de iesire din criza, este de parere Thomas Conefrey, economist la Centrul Economic
de Cercetare. Potrivit acestuia, "nenorocirile din Grecia au aratat costul lipsei de
actiune, iar Irlanda are totusi un plan", scrie Les Echos.
Cat de eficient este insa acest plan? Pentru moment, investitorii par multumiti si
continua sa investeasca in Dublin, cu calm. Planul Irlandei de a scapa de criza se
bazeaza pe doi piloni. Primul este un plan de salvare care priveste sectorul bancar,
intrucat se estimeaza ca valoarea creditelor bancare este intre 70 si 80 miliarde de
euro.
Guvernul din Dublin a hotarat sa creeze o structura de aparare impotriva crizelor
cumparand activele toxice ale bancilor, pentru ca aceasta sa-si curete bilanturile.
Suma estimate este de 40 de miliarde de euro. Michael Martin spera ca activitatea
de creditare "sa inceapa sa se imbunatateasca in aproximativ un an."
Alt pilon al planului de redresare a fost de a face reduceri drastice in bugetul de stat.
Pentru a reduce costurile cu 4 miliarde de euro in 2010, ministrul Finantelor a taiat
in special salariile din sectorul public si a redus beneficiile cu aproximativ 3%.
Masura a fost necesara deoarece, in caz contrar, deficitul ar fi ajuns la 16% din
PIB.
Economia irlandeza a cunoscut o contractie de 15% in doi ani, iar consumul intern a
scazut cu 7% anul trecut.
Confruntandu-se cu acuzatii de tipul nedreptatii sociale, autoritatile sustin ca
reducerea salariilor functionarilor publici este acceptabila, deoarece ei au castigat in
ultima perioada, in medie, cu 20% mai mult decat angajatii din sectorul privat, la
competente echivalente. Practic, dupa ani de exces, Irlanda ar reveni la un sistem
de plata a salariilor mai realist si rezonabil.
In ceea ce priveste preocuparile referitoare la consumul intern, autoritatile din Dublin
considera ca acesta nu este o problema chiar atat de mare.

"Suntem o tara mica si ne-am construit economia pe exporturi. Nu se pune


problema de a pune sub semnul intrebarii aceasta strategie", sustine Frank Ryan,
care conduce agentia Enterprise Ireland, responsabila cu sprijinirea companiilor
locale pentru ca acestea sa se extinda pe plan international.
Daca in ceea ce priveste greselile din sistemul bancar national, statul isi recunoaste
vina, strategia de atragere a investitiilor straine, bazata pe o forta de munca
calificata si un sistem de taxare avantajos pentru companiile multinationale, pare a fi
un succes in continuare. Domeniul de interes pare a fi cu precadere
Internetul, Facebook, Google, Paypal, LinkedIn, dar si Apple si IBMfiind doar
cateva din numele companiilor intersate sa investeasca in Irlanda.
Scopul Irlandei este acela de a crea 62.000 de locuri de munca pana in 2020. Unii
considera chiar criza actuala ca un avantaj competitiv. "Costurile noastre
de productie au scazut semnificativ, este un lucru bun pentru competitivitatea tarii
noastre", a declarat John O'Brien, care conduce agentia ce ajuta companiile
multinationale pe teritoriul irlandez.
Viitorul economic al Irlandei depinde in cea mai mare masura de modul cum va sti
guvernul sa gestioneze aceasta criza fara precedent, de modul cum va sti sa
raspunda atat cerintelor interne, cat si celor externe si sa-si impuna, in acelasi timp,
punctul de vedere.

Principalele momente ale crizei cu care se confrunta Grecia


Grecia, tara cu cele mai mari dificultati financiare din zona euro, traverseaza o criza a
datoriilor care isi are radacinile in situatia din 2009, relateaza AFP, care prezinta o
cronologie a principalelor momente ale acesteia.
2009
- octombrie: Noul Guvern al lui Giorgios Papandreou ridica previziunea de deficit public
a tarii pentru 2009 (12,7 la suta fata de 6 la suta).
- decembrie: UE trage semnalul de alarma privind starea finantelor publice ale Greciei,
agentiile de rating reduc nota datoriei sale suverane.
2010

- 23 aprilie: Grecia, a carei datorie se ridica la 350 de miliarde de euro, se hotaraste sa


ceara ajutor international. La inceputul lui mai, UE si FMI acorda un plan de imprumut de
110 miliarde de euro Atenei care adopta un plan de austeritate.
- 5-6 mai: A treia greva generala si manifestatii violente, soldate cu trei morti.
2011
- 29-30 iunie: Nou plan de austeritate si de privatizare. La 21 iulie, zona euro acorda un
al doilea plan de ajutor in valoare de 159 de miliarde de euro si prevede consolidarea
Fondului european de stabilitate financiara (FESF), infiintat in mai 2010.
- 2 septembrie: Creditorii Greciei (UE, FMI si BCE), care au constatat un derapaj
important in conturile publice, isi suspenda misiunea la Atena dar revin la sfarsitul lui
septembrie.
- 20 octombrie: Noua lege de austeritate pe fondul unei greve generale si a unor
manifestatii violente soldate cu un mort.
- 27 octombrie: Acord european pentru salvarea Greciei (reducerea cu 100 de miliarde
de euro a datoriei sale, noi imprumuturi internationale).
-31 octombrie: Giorgios Papandreou decide sa supuna planul european unui
referendum.
- 2 noiembrie: Europenii suspenda ajutorul financiar si someaza Atena sa se pronunte in
afara unui referendum asupra ramanerii sale in zona euro.
- 3 noiembrie: Summit G20 la Cannes (Franta) pe fondul zvonurilor privind demisia
Guvernului grec. Papandreou se declara dispus sa renunte la proiectul sau de
referendum pentru a garanta planul de salvare.

Grecia are nevoie de mai multi bani!


Grecia va avea nevoie de mai multi bani pentru a depasi criza economica,
apreciaza Ministrul german de finante Wolfgang Schaeuble, in opinia caruia actualul
pachet de finantare este insuficient, conform NewsIn.
Intr-o scrisoare adresata liderilor Bancii Centrale Europene si Fondului Monetar
International, Schaeuble a subliniat ca este nevoie de un nou pachet de salvare. El a
sugerat si ca Atena are nevoie de mai mult timp pentru a-si plati datoriile.
UE ?i FMI au acordat anul trecut un imprumut de 110 miliarde de euro Greciei.
"Situatia este dificila (...). O intoarcere a Greciei pe pietele de capital in 2012, asa cum
presupunea actualul program, pare mai mult decat nerealista. Ceea ce inseamna
ca volumul actualului program este insuficient pentru a acoperi nevoile financiare ale

Greciei", a scris ministrul german.


"In aceste conditii, consider ca este necesar sa convenim asupra unui nou pachet pentru
Grecia", a adaugat el.
Povara unui nou pachet de salvare ar fi impartita intre contribuabili si investitori privati, a
explicat oficialul.
El a precizat ca cea mai buna metoda ar fi un swap cu obligatiuni, ce ar oferi tarii "timpul
necesar pentru a implementa complet reformele necesare si a recastiga increderea
pietelor".
La sfarsitul saptamanii trecute, ministrii europeni de finante si Fondul Monetar
International au anuntat ca urmatoarea transa din pachetul de salvare de 110 miliarde
euro va fi platita, probabil in iulie.
Exista informatii si ca un nou acord de imprumut este in curs de finalizare.
Jean-Claude Juncker, seful Eurogrup, a declarat ca este posibil ca Grecia sa obtina
ajutor suplimentar, in schimbul unor noi masuri de reducere a deficitului.
Ministrii de finante se reunesc in 19-20 iunie, iar Schaeuble s-a declarat increzator in
scrisoarea sa ca se va ajunge la un acord privind un nou ajutor pentru Grecia.