DREPTUL AFACERILOR

surse
1.
Bazele statului i dreptului a Republicii Moldova, Negru, Avornic, Chibac,
Chiriac, Chiinu, 1996-1997.
2.
Dreptul afacerilor Roca N., Baie S., Chiinu, 1996.
3.
Dreptul afacerilor Roca N., Baie S., Chiinu, 2005
4.
Dreptul afacerilor Mrgineanu G.Mrgineanu A., Chiinu, 2004
5.
Baie S. Roca N Dreptul civil-parte general persoan fizic i persoan
juridic, Chiinu, 2004
6.
Bloenco A. Drept civil parte special contracte, Chiinu, 2003
7.
Cimil Dorin Drept civil contractele speciale Chiinu, 2003.
8.
, , 1997.
9.
, , , 1997.
10.
, , 1996.
11.
Dreptul
www.justice.md - baza legislativa a RM
- Codul civil 2002 in vigoare 2003

Tema 1 : Noiuni generale despre dreptul afacerilor

1. Noiunea i caracteristica general a dreptului afacerilor
2. Relaiile juridice care fac obiectul de studiu al dreptului afacerilor
3. Izvoarele dreptului afacerilor
4. Subiecii dreptului afacerilor
1.
Dreptul nite norme de comportare care sunt elaborate de stat, care reglementeaz
relaiile din societate pentru executare, iar n caz de necesitate pot fi aplicate sanciuni.
Sistema dreptului oricrui stat numit dreptul pozitiv se mpart n 2 categorii: drept public i
drept privat.
Drept public totalitatea de ramuri ce reglementeaz relaii care apae n legtur cu
interesul societii n general i interesul statului.
Dreptul public include:
- drept constituional;
- drept administrativ;
- drept penal;
- drept internaional public.
Drept privat totalitatea de ramuri ce reglementeaz relaii care apar ntre persoane
particulare, unde fiecare i are interesul su privat.

Include:
- drept civil
- drept comercial;
- drept familial;
- dreptul muncii;
- drept internaional privat;
- drept afacerilor
- drept comercial internaional;
- drept bancar.
Dreptul afacerilor este o subramur a dreptului civil, adic este de natur privat, care n
acelai timp nu are o independen total, deoarece conine elemente din mai multe ramuri de
drept, inclusiv publice. Dreptul economic este o ramur interdisciplinar, adic conine norme
din mai multe discipline juridice. n acelai timp dreptul economic mai mult se evideniaz ca o
disciplin de studiu i nu ca o ramur de drept.
Pentru a realiza o afacere comercial orice persoan este nevoit s intre n diferite relaii
de natur diferit, att public, ct i privat.
Spre exemplu pentru a desfura o afacere economic este necesar de trecut mai multe
etape printre care:
- mai nti se nregistreaz la Camera nregistrri de stat relaii de natur
administrativ bazate pe subordonarea agenilor economici fa de organul de stat.
- ncheierea contractelor cu viitorii parteneri care este o tranzacie civil, de natur
privat.
- executare condiiilor contractuale prin livrarea mrfurilor (ncheiem contract de
transport, executare de lucrri i achitm contravaloarea mrfurilor prin bnci. Sunt obligaiuni
de natur privat.)
- achitm impozitele i salariile la salariai.
Dreptul afacerilor este o disciplin de studii interramural care conine norme
juridice ce reglementeaz relaiile de natur privat din domeniul comerului n sens larg
n special relaii ce in de organizarea, activitatea i lichidarea ntreprinderilor, precum i
relaii privind ncheierea tranzaciilor economice i altor relaii cu organe statale i
persoane fizice.
2.
Obiectul de studiu al dreptului economic const din totalitatea de relaii ce sunt
reglementate i studiate de aceast disciplin. Toate relaiile din dreptul economic trebuie s
posede urmtoarele particulariti:
- relaia se caracterizeaz prin egalitate juridic a prilor (nici una din prile contractate
nu se supune celeilalte.)
- n unele cazuri n dreptul economic este prezent principiul subordonrii n faa organelor
de stat .
- scopul tranzaciilor economice este obinerea profitului .
- n cadrul tranzaciilor din dreptul economic este prezent echivalena prestaiilor (fiecare
parte d i ia ceva n loc.)
Relaiile care fac obiectul de reglementare a dreptului economic sunt:
Relaii dintre asociaii, ntreprinderi privind organizarea, activitatea, gestionarea i
lichidarea ntreprinderii.
Relaiile dintre toate categoriile de ageni economici ce ine nemijlocit de activitatea
comercial privind ncheierea contractelor i executare lor. Aceste relaii sunt reglementate de
dreptul civil i se bazeaz pe egalitatea juridic a prilor.

Relaiile dintre agenii economici i organele statale n ceea ce privete necesitatea

nregistrrii, obinerea licenei, autorizaiei ect. Se bazeaz pe subordonarea n faa organelor de
stat .
Relaiile dintre agenii economici i organele de control fiscale n legtur cu necesitatea
achitrilor impozitelor i altor pli, prezentarea drilor de seam, efectuarea controalelor etc.
Aceste relaii la fel sunt bazate pe subordonarea i se reglementeaz de dreptul fiscal, vamal.
Relaiile dintre agenii economici i persoanele fizice n ceea ce privete tranzaciile civile
dintre acestea (contracte de vnzare-cumprare, mprumut, arend), precum i relaiile ce apar n
legtur cu nclcarea drepturilor consumatorilor.
Relaiile ce apar ntre administraiile ageniilor economici i salariai, n legtur cu
ncheierea i desfacerea contractului de munc, reglementate aceste relaii de dreptul muncii.
3.
Prin izvor de drept se nelege forma de exprimare a normelor juridice. n dreptul afacerilor
sunt urmtoarele categorii de izvoare:
a. Legile.
b. Acte subordonate legilor.
c. Conventiile internationale
d. Obiceiul juridic.
e. Uzanele comerciale uniforme.
f. Practica judiciar i arbitral.
a) Legile sunt izvoarele principale in dreptul afacerilor. Conform Constitutiei legile sunt:
-fundamentale
- organice
- ordinare
Dreptul afacerilor este reglementat de urmtoarele principale legi:
- Codul civil ntrat n vigoare n 2003.
- Codul fiscal,vamal.
- Legea cu privire la antreprenoriat i ntreprinderi.
- Legea cu privire la lesing,
- Legea cu privire la Societile pe aciuni,
- Legea insolvabilitii.
- Legea cu privire la contractul de vnzare a mrfurilor.
b) Actele subordonate legilor: hotrri de guvern, parlamente, decrete, regulamente,
instruciuni care snt elaborate, n concordan cu legile n scopul executrii i interpretrii
legilor.
c) Conveniile internaionale constituie unul din cele mai importante izvoare a Dreptul
afacerilor. Convenia internaional este un acord de voin a dou sau mai multe state
prin care se reglementeaz anumite raporturi dintr-un anumit domeniu i se stabilesc
drepturile i obligaiile participanilor. Conveniile internaionale ca izvoare pot fi numite n
mod diferit: acorduri, tratate, pacte, acte finale etc.
Convenia privind vinzarea Internaional de mrfuri (Viena 1980)
Convenia european privind arbitrajul comercial Internaional (Geneva 1961)
Convenia de la Berna privind transportul Internaional de mrfuri pe cale ferat (1896)
O convenie Internaional se va aplica pe teritoriul unui stat atunci cnd acesteia vor deveni
norme internaionale pe una din dou ci:
1- prin aderare sau ratificare;
2- prin adoptarea normelor interne cu acelai coninut.

Aderarea este actul de voin a organelor supreme a unui stat prin care se alipete la o
convenie deja semnat.
Ratificarea la fel este un act de alipire la o convenie semnat de reprezentantul statului i
parlamentul o aprob ca norm.
Conform Constituiei RM la noi se aplic principiul supremaiei conveniilor internaionale
la care Moldova este parte fa de legislaia naional. Atunci cind normele naionale contravin
normelor internaionale se aplic cele internaionale
a)
Obiceiul juridic const din nite norme de comportare statornicite pe un anumit
teritoriu i aplicate de o anumit populaie n virtutea utilizrii ndelungate i repetate (periodic)
i care reglementeaz nite relaii din societate (batem palma).
Obiceiul cel mai vechi izvor de drept nescris.
Uzanele comerciale uniforme au aprut n rezultatul studierii diferitor obiceiuri juridice
din diferite localiti i care din necesitate au fost unificate(au devenit unice pentru toi).
Uzanele au fost unificate de ctre organizaii comerciale speciale -Camera internaional de
Comer de la Paris. Ea a elaborat uzana ca INCOTERMS .
Alt organ este Institutul internaional pentru unificarea Dreprtului Privat.
Astfel cele mai rspndite uzane uniforme se cunosc sub denumirea "INCOTERMS" care au
fost elaborate sub egida Camerei Internaionale de Comert de la Paris (CIPS). I-a ediie a fost n
1934; - n 1990 care conine 13 conditii de livrare in editia 2010 se contin -11 conditii de
livrare aplicabile la derularea contractelor de vnzare Internaional de mrfuri n zona
european.
Pentru zona American analogic INCOTERMS-ului se utilizeaz regulile RAFTD, care
conin 7 termeni. La fel sub egida Camerei Inemaionale de Comer de la Paris au fost elaborate:
Reguli i uzane uniforme privind accreditivul documentar, "publicaia 500" din 1995;
Reguli uniforme privind incasoul documentar, publicaia 522 din l995;
Reguli i uzane privind garaniile contractuale.
Alt uzan unificat a fost elaborat de ctre Institutul Internaional privind unificarea
dreptului internaional (UNIDROIT) care a elaborat Principiile privind contractele de comer
Internaional.
Uzanele uniforme ca izvoare au urmtoarele particulariti:
- nu sunt obligatorii pentru pri, nafar de cazul cnd prile indic aplicarea acestora
direct n contract.
- totodat prin contract prile au posibilitatea s modifice coninutul uzanelor comerciale
n dependen de situaia juridico-economic pe pia.
A doua cale de unificare a uzanelor este nfapruit de ctre organizaiile comerciale
internaionale n special Comisia Economic Europeana a ONU care a elaborat contracte model
privind livrarea de mrfuri standardizate. Specificul acestor contracte i a condiiilor lor
exprimnd particularitile de livrare a produsului concret. Spre exemplu, contracte tip privind
livrarea citricelor, lemnului, crbunelui, petrolului, bumbacului etc. La fel ca i uzane
contractele tip pot fi modificate de ctre pri prin nelegerea reciproc.
b)
Practica judiciar un izvor de drept suplimentar care include hotrrile
judectoreti, adoptate de ctre instanele uni stat. n republica moldova practica judiciar apare
sub forma de hotrri explicative ale Curii Supreme de Justiie, pe anumite categorii de cauze.
Hotrrile au aprut n rezultatul existenei divergenelor la nelegerea legislaiei, mai ales cnd
se refer la cazuri similare cu hotrri finale diferite. Astfel, Curtea suprem explic modul de
aplicare i interpretare al legislaiei i d recomandaii cum ar trebui s se procedeze. n sistemul
de drept american-englez, practica judiciar, numit precedent juridic, este obligatoriu, adic la
emiterea unor hotrri de judecat judectorul se bazeaz nu numai pe legi scrise, ca la noi, dar i
pe hotrri de judecat pronunate anterior pe cazuri asemntoare.

3.
Subiectele dreptului afacerilor
n Dreptul afacerilor sunt subiecte toate pesoanele care particip la relaii juridice
economice.
Cunoatem urmtoarele categorii de subiecte ale dreptului economic:

Persoana fizica ca subiect individual;

Persoana juridic ca subiect colectiv;
Statul ca subiect special prin intermediul organelor i organizaiilor sale;

Persoana fizica este omul, privit individual.

Ca persoane fizice sunt: cetenii RM, apatrizii, cetenii strini.
Conform Codului civil al RM pentru ca s fie recunoscut ca subiect al dreptului
orice persoan fizic trebuie s posede capacitate juridic, care include capacitatea de
folosin i capacitatea de exerciiu.
Capacitatea de folosinta a persoanei fizice este posibilitatea acesteia de a avea drepturi
si obligatii economice.
Ea apare din momentul naterii i l nsoete pe om toat viaa, nceteaza odata cu
moartea.
Capacitaea de folosin include dreptul la via, dreptul de proprietate asupra bunurilor,
dreptul de a se deplasa liber, dreptul de a se ocupa cu orice activitatea ect.
Nimeni nu poate fi lipsit de aceast capacitate, dar poate fi limitat numai n condiiile
legii i de organele competente n cazul: - privrii de libertate i nterzicerii de a se ocupa cu o
profesiune (dup legea penal sau administrativ) , i lipsirea de drepturi printeti (dup legea
civil).
Capacitate de exercitiu este aptitudinea persoanei fizice ca prin aciunile sale s obin
drepturi economice, i s-i asume personal obligatii.
Aceasta include posibilitatea de a semna acte juridice economice (de valoare important),
inclusiv contracte de orice gen i alte aciuni care genereaz drepturi i obligaii.
Capacitatea deplina de exercitiu survine la virsta de 18 ani. n cazul cstoriei minorul
poate dobndi capacitate deplina de exercitiu din acest moment. Desfacerea casatoriei nu
afecteaza capacitatea deplina de exercitiu a persoanei.
Persoanele care au mplinit virsta de 16 ani poat fi recunoscute ca avind capacitate de
exercitiu deplina daca lucreaza n baza unui contract de munca sau, cu acordul parintilor,
adoptatorilor sau curatorului, practica activitate de intreprinzator.
Minorii in virst de la 14 ani pot ncheia acte juridice cu incuviintarea parintilor,
adoptatorilor sau a curatorului. Ei au dreptul fara consimtamintul acestora:
sa dispuna de salariu, bursa i de alte venituri proprii;
sa exercite dreptul de autor asupra unei lucrari stiintifice, literare sau de arta, asupra
unei inventii sau unui alt rezultat al activitatii intelectuale aparate de lege;
sa faca depuneri in bnci si sa dispuna de ele conform legii;
Limitarea persoanei fizice in capacitatea de exercitiu poate avea loc, n urma
consumului abuziv de alcool sau consumului de droguri si de alte substante psihotrope, care
nrautatesc starea materiala a familiei sale Aceast limitare se face la fel de catre instanta de
judecata. Asupra acestei persoane se instituie curatela. Aceast persoana are dreptul sa incheie
acte juridice cu privire la dispunerea de patrimoniu, sa primeasca si sa dispuna de salariu, de
pensie sau de alte tipuri de venituri doar cu acordul curatorului.
Persoana fizic poate fi lipsit de capacitatea de exerciiu (declarata ca incapabila )
numai de ctre instana de judecat n urma unei tulburari psihice (boli mintale sau deficiente

mintale) cnd nu poate constientiza sau dirija actiunile sale . Asupra ei se instituie tutela, care are
grij de persoan i gestioneaz bunirile sale. Actele juridice in numele persoanei fizice declarate
incapabile se incheie de catre tutore.
Orice persoana fizica are dreptul la numele stabilit sau dobindit potrivit legii. Numele
cuprinde numele de familie si renumele, iar in cazul prevazut de lege, si patronimicul.
n acelai timp persoana are dreptul la respectul numelui sau. Cel care utilizeaza
numele altuia poart raspundere de toate prejudiciile care rezulta din aceasta .
Domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta si are locuinta statornica sau
principala. Se considera ca persoana isi pastreaza domiciliul atita timp cit nu si-a stabilit un
altul.
Resedinta persoanei fizice este locul unde isi are locuinta temporara sau secundara.
Domiciliul minorului in virsta de pina la 14 ani este la parintii sai sau la acel parinte la
care locuieste permanent.
Persoana fizica poate fi declarata disparuta fara veste daca lipseste de la domiciliu
cel putin un an din ziua primirii ultimelor stiri despre locul aflarii ei. Disparitia se declara
de instanta de judecata la cererea persoanei interesate.
n cazul cnd persoana lipsete mai mult de 3 ani de la domiciliul sau lipsesc stiri despre
locul unde se afla sau dupa 6 luni daca a disparut in imprejurari ce prezentau o primejdie de
moarte sau dac sunt motive a presupune ca a decedat in urma unui anumit accident atunci ea
poate fi declarata decedata la fel prin hotarire a instantei de judecata.
Persoana fizica are dreptul sa practice activitate de intreprinzator, fara a constitui o
persoana juridica, din momentul inregistrarii de stat in calitate de intreprinzator individual sau in
alt mod prevazut de lege.
2.Persoana juridic este considerat n esen un subiect colectiv al dreptului afacerilor, cu
toate c n legislaie deja este reglementat posibilitate nfiinrii persoanelor juridice
unipersonale, adic ca unic fondator i proprietar este o persoan fizic.
Persoana juridica este organizaia care are un patrimoniu distinct si raspunde pentru
obligatiile sale cu acest patrimoniu, poate sa dobindeasca si sa exercite in nume propriu drepturi
patrimoniale si personale nepatrimoniale, sa-si asume obligatii, poate fi reclamant si pirit in
instanta de judecata.
Din definiie putem deduce elementele constitutive ale persoanei juridice i anume:
are un patrimoniu distinct de cel al proprietarilor
n relaiile cu alte persoane pentru obligatiile sale poart raspundere cu ntreg
patrimoniul, adic activitatea o desfoar pe riscul i contul propriu;
activeaz din nume propriu (sub denumirea sa de firm) obinnd drepturi i
obligaii patrimoniale si personale nepatrimoniale,
poate fi reclamant si pirit in instanta de judecata.
Se cunosc mai multe categorii de persoane juridice:
- de drept public, la care se refer organele stataele i alte organizaii cu caracte public sau
- de drept privat, la care se refer societile comerciale i orgsanizaiile obteti
Toate acestea in relaiile economice, sint situate pe pozitii de egalitate.
Persoanele juridice de drept privat pot avea: - scop comercial si
- scop necomercial.
Capacitatea de folosinta a persoanei juridice se dobindeste la data inregistrarii de stat si
inceteaza la data radierii ei din registrul de stat.
Persoana juridica cu scop comercial poate desfasura orice activitate neinterzisa de lege,
chiar daca nu este prevazuta in actul de constituire.

Persoana juridica cu scop necomercial poate desfasura numai activitatea prevazuta de lege
si de actul de constituire.
Capacitatea de exercitiu a persoanei juridice este exercitat de la data constituirii, drepturile
si isi executa obligatiile prin administrator. Au calitatea de administrator persoanele fizice care,
prin lege sau prin actul de constituire, sint desemnate sa actioneze, in raporturile cu tertii,
individual sau colectiv, in numele si pe seama persoanei juridice.
Persoana juridica activeaza in baza actului de constituire sau in baza contractului de
constituire si a statutului, sau doar in baza statutului.
Persoana juridica se considera constituita in momentul nregistrrii ei de stat.
In actul de constituire al societii comerciale trebuie sa se indice:
a)numele, locul si data naterii, domiciliul, cetatenia si datele din actul de identitate al
fondatorului persoana fizica; denumirea, sediul, naionalitatea, numrul de nregistrare al
fondatorului persoana juridica;
b) denumirea societii;
c) obiectul de activitate;
d) participatiunile asociatilor, modul si termenul lor de varsare;
e) valoarea bunurilor constituite ca participatiune in natura si modul de evaluare, daca au
fost facut
e asemenea aporturi;
f) sediul;
g) structura, atribuiile, modul de constituire si de funcionare a organelor societatii;
h) modul de reprezentare; i) filialele si reprezentantele societii;
j) alte date, stabilite de lege pentru tipul respectiv de societate.
Persoana juridica participa la raporturile juridice numai sub denumire proprie, stabilita
prin actele de constituire si nregistrat in modul corespunzator.
Persoana juridica nu poate fi inregistrata daca denumirea ei coincide cu denumirea
unei alte persoane juridice inregistrate deja.
Persoana juridica are un sediu, indicat in actele de constituire. Stabilirea si schimbarea
sediului sint opozabile tertilor din momentul inregistrarii de stat.
Adresa postala a persoanei juridice este cea de la sediu. Persoana juridica poate avea si alte
adrese pentru corespondenta. Persoana juridica raspunde pentru obligatiile sale cu tot
patrimoniul ce ii apartine.
Statul si unitatile administrativ-teritoriale participa la raporturile juridice economice pe
pozitii de egalitate cu celelalte subiecte de drept.

Tema 2 : Activitatea de Antreprenoriat n RM

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Noiunea i caracteristica antreprenoriatului n RM

Activitate individual de antreprenoriat
ntreprinderile cu statut de societate comercial
Alte forme de ntreprinderi
Organizarea i procedura nregistrrii ntreprinderilor
ncetare activitii ntreprinderilor
Procedura de insolvabilitate

1.
Antreprenoriat este activitatea de fabricare a produciei, executare a lucrrilor i
prestare a serviciilor, desfurat de ceteni i de asociaiile acestora n mod independent,
din proprie iniiativ, n numele lor, pe riscul propriu i sub rspunderea lor patrimonial cu
scopul de a-i asigura o surs permanent de venituri.
Antreprenor poate fi:
-orice cetean al Republicii -orice cetean strin sau apatrid, - grupuri de ceteni
- orice persoan juridic sau fizic . Statul i organele administraiei
public locale
snt
antreprenori speciali.
Forma organizatorico-juridic a activitii de antreprenoriat este ntreprinderea.
Activitate de antreprenoriat e reglementat de :
Codul Civil din 2002 ntrat n vigoare la 12.06.2003
Regulamentul societilor economice aprobat prin Hot Guv nr 500 10.09.1991
Lege cu privire la nregistrarea de stat a ntreprinderilor i organizaiilor 1265/
05.10.2000 Monitorul Oficial 31-34/109, 22.03.2001
LEGE Nr. 220 din 19.10.2007 privind nregistrarea de stat a persoanelor
juridice
i a ntreprinztorilor individuali: 30.11.2007 n Monitorul Oficial Nr. 184-187 art Nr : 711
Data intrarii in vigoare : 30.05.2008
LEGEA RM cu privire la antreprenoriat i ntreprinderi Nr.845-XII din 03.01.92 Monitor
Oficial nr.2/33 din 28.02.1994.
ntreprinderea, conform legii menionate, are statut de persoan juridic sau de persoan
fizic, intreprinderea-persoan juridic i ntreprinderea-persoan fizic au aceleai drepturi i
obligaii, cu excepia rspunderii patrimoniale pentru obligaiile lor.

Formele organizatorico-juridice ale nreprinderilor:

a) ntreprindere individual;
b) societate n nume colectiv;
c) societate n comandit;
d) societate pe aciuni;
e) societate cu rspundere limitat;
f) cooperativ de producie;
g) ntreprindere de stat i ntreprindere municipal.
ns Codul Civil nou nu mai conine aceast clasificare i denumete toate formele de
ntreprinderi (nafar de ntreprinderile individuale) societi comerciale.
Codul civil definete societatea comerciala ca o organizaie comerciala cu capital social
constituit din participatiuni (cote pri) ale fondatorilor (membrilor).
Deoarece Legea cu privire la antreprenoriat i ntreprinderi poate fi aplicat n msura n
care nu contravine Codului civil n continuare vom analiza esena juridic i formele de
ntreprinderi prevzute de aceast lege cu concretizrile fcute de Cod.
ntreprinderea devine subiect de drept din momentul nregistrrii de stat n Registrul
comerului detinut de Camera Inregistrarii de Stat de pa linga Departamentul Tehnologiilor
Informationale .
ntreprinderea, are dreptul:
s practice orice activitate de antreprenoriat cu excepia celor interzise de lege.;
s procure de la alte persoane bunuri n scopul desfurrii activitii comerciale;
s deschid conturi la banc
s angajeze n baz de contract i s concedieze lucrtorii;
s fie agent al relaiilor economice externe.
ntreprinderea este obligat:
s asigure calitatea cuvenit a mrfurilor fabricate (a lucrrilor i serviciilor prestate);
s obin, dup caz, licene de stat pentru genul de activitate;
s ncheie contracte de munc cu angajaii,
s se achite cu bugetul public naional, angajaii, creditorii,
s asigure condiii normale de munc, respectarea tehnicii securitii etc ;
s efectueze asigurarea social i alte tipuri de asigurare obligatorie a lucrtorilor
angajai;
Antreprenorul poate transmite, pe baz de contract atribuiile de gestionare a
ntreprinderii - managerului-ef (director)
Contractul dintre acetia conine: - drepturile i obligaiile reciproce ale prilor,
relaiile de ordin financiar, rspunderea pentru ne executarea obligaiilor asumate.
Pentru desfurarea activitilor interzise pe teritoriul RM sau a activitii fr licen,
ntreprinderea rspunde n mrimea profitului realizat n timpul ct a durat aceast nclcare i
i se aplic amend n aceeai mrime.
2.
ntreprinderea individual este ntreprinderea care aparine persoanei fizice, cu drept
de proprietate privat, sau membrilor familiei acestuia, cu drept de proprietate comun.

Patrimoniul .I. se formeaz pe baza bunurilor ceteanului si este inseparabil de bunurile

persoanele ale antreprenorului.
ntreprinderea individual are statut de persoan fizic, dar este subiect deplin al
activitii de antreprenoriat.
Pentru obligaiile sale .I. rspunde patrimoniul su, iar Fondatorul rspunde nelimitat cu
averea personal, cu excepia bunuri care, conform legislaiei n vigoare, nu fac obiectul
urmririi (anexa 1 din Codul de Procedur Civil redacia a. 1964).
Membrii familiei antreprenorului dac sunt fondatori ai aceste ntreprinderi rspund
nelimitat si solidar pentru obligaiile ntreprinderii cu ntreg patrimoniul lor, exceptndu-se
acele bunuri care, nu pot fi urmrite.
.I. se constituie i activeaz n baza Deciziei de fondarea ntreprinderii, semnat de
ctre fondator.
Decizia de fondare trebuie s conin:
a) Denumirea de Firma a ntreprinderii, ea trebuie s includ cuvintele "ntreprindere
individual" sau ".I.", precum i numele fondatorului.
b) numele, prenumele data naterii, cetenia, domiciliul ceteanului-fondator;
c) sediul ntreprinderii;
e) data nfiinrii ntreprinderii;
f) genurile principale de activitate a ntreprinderii(de obicei se indica cinci genuri);
g) condiiile reorganizrii i lichidrii ntreprinderii.
Persoana fizic ca antreprenor particular poate desfura activitate de antreprenoriat i fr
nregistrarea de Stat , adic poate activa n baza patentei de antreprenor.
Activitaea dat este reglementat de LEGEA cu privire la patenta de intreprinzator Nr.93XIV din 15.07.98, MO al R.M. nr.72-73 din 06.08.1998
Patenta de intreprinzator, este un certificat nominativ, ce atesta dreptul de a desfasura
genul de activitate de intreprinzator indicat in ea in decursul unei anumite perioade de timp.
Patenta contine urmatoarele elemente:
seria si numarul patentei;
numele, domiciliul, codul fiscal i fotografia titularului patentei;
genul de activitate, locul de desfasurare a activitatii;
durata patentei si mentiunile despre prelungirea ei;
cuponul, ca dovada a achitarii taxei pentru patenta.
Titular de patenta poate fi orice persoan fizic cu capacitate de exercitiu, si are
dreptul sa desfasoare activitate de intreprinzator.
Patenta se elibereaza pentru unul din genurile de activitate indicate n lege i este
valabila numai pentru titularul ei si nu poate fi transmisa altei persoane.
Activitatea n baza patentei nu necesit inregistrarea de stat si primirea licentei.
Titularului patentei nu prezent darile de seama financiare si statistice, tinerea evidentei contabile
si financiare, efectuarea operatiilor de casa si decontarilor.
n relatiile legate de activitatea sa titularul patentei actioneaza n numele sau i
raspunde pentru obligatiile sale cu averea personal.
Deintorul patentei este obligat:
sa respecte normele sanitare, normele de protectie contra incendiilor,
sa aiba documentele primare de provenienta a marfii: factura de expeditie,
chitanta de percepere a taxei vamale sau actul de achizitie a marfurilor;
sa activeze numai n locurile permise;
sa respecte drepturile si interesele consumatorilor;

 sa afiseze patenta sau copia ei, autentificata de notar, intr-un loc vizibil la locurile
unde activez.
Titularul patentei nu este in drept:
sa angajeze lucratori;
sa incheie tranzactii cu intreprinderea individuala al carei fondator este el sau
careva dintre membrii familiei sale, cu societatea in nume colectiv ori in comandita, al carei
asociat cu raspundere deplina este el sau careva dintre membrii familiei sale.
Doi sau citiva titulari de patente se pot asocia in scopul desfasurarii in comun a
activitatii de intreprinzator, in baza contractului de activitate in comun.
Durata activitatii desfasurate in baza patentei se include in vechimea in munca a
titularului patentei.
Solicitantul patentei depune cerere la inspectoratul fiscal teritorial unde isi are
domiciliul sau la locul activitatii preconizate. In anumite cazuri solicitantul depune cererea
la primaria respectiva.
mpreuna cu cererea, pentru activitatea ce necesit cunotine speciale solicitantul
prezinta copii de pe certificat, diploma, alte acte ce confirma nivelul de calificare.
n anumite cazuri pentru desfasurarea unor genuri de activitate este necesara
autorizatia autoritatii administratiei publice locale.
Patenta se elibereaza pe o durata de o luna sau, la dorinta solicitantului, pe o durata mai
mare.
Impunerea fiscala a titularului patentei se efectueaza sub forma de taxa
pentru
patenta, care include impozitul pe venit, impozitul pentru folosirea resurselor naturale
taxa pentru amplasarea unitatilor comerciale, taxa pentru amenajarea teritoriului,
taxa pentru dreptul de a presta servicii la transportarea calatorilor, precum si defalcarile
in bugetul asigurarilor sociale de stat.
Alte impozite, taxe si incasari se platesc de titularul patentei pe principii generale.
Taxa lunara pentru patenta este prevazuta in anexa la prezenta lege si se percepe in
cuantumul stabilit pentru localitatea unde se va desfasura activitatea de intreprinzator.
3.
Deoarece Codul civil numete ntreprinderile societi comerciale vom analiza statutul
acestora , dar cu referire la Legea privind ntreprinderile i antreprenoriatul.
n categoria societilor se atribuie :
societate n nume colectiv,
societate n comandita,
societate cu rspundere limitata si
societate pe aciuni.
1. Societatea n nume colectiv reprezint o ntreprindere fondat de dou i mai multe
persoane juridice i (sau) persoane fizice care i-au asociat bunurile n scopul de a obine profit.
Societate in nume colectiv se fondeaz si activeaz n baza actului de constituire ncheiat
ntre fondatori.
Actul de constituire conine:
numele, domiciliul fondatorului persoana fizica i/sau denumirea, sediul, numrul de
nregistrare al fondatorului persoana juridica;
denumirea societii;
genurile de activitate;
mrimea i coninutul capitalului social al societii si modul depunerii aporturilor;
termenul lor de vrsare;

 valoarea bunurilor depuse n capitalul social n natura i modul de evaluare;

sediul;
structura, atribuiile, modul de constituire si de funcionare a organelor societii;
mrimea i modalitatea de modificare a cotelor de participare a fondatorilor;
rspunderea membrilor pentru nclcarea obligaiilor de depunere a aporturilor;
procedura de adoptare a hotrrilor de ctre asociai;
procedura de admitere a noilor asociai;
temeiurile si procedura de retragere si excludere a asociatului din societate.
Pentru obligaiile societii toi asociaii poart rspundere solidar i nelimitat cu
ntreg patrimoniul lor, cu excepta bunurile care, n conformitate cu legislaia n vigoare, nu fac
obiectul urmririi.
Societatea n nume colectiv nu poart rspundere pentru obligaiile asociailor care nu
snt legate de activitatea acesteia.
Conducerea societii n nume colectiv se exercit prin acordul tuturor membrilor.
Dreptul de a reprezenta societatea in nume colectiv l au toi membrii ei unul sau mai
muli.
Veniturile si pierderile SNC se repartizez ntre membrii ei proporional cotelor depuse.
2.
Societatea n comandit (SC) reprezint o ntreprindere fondat de dou i
mai multe persoane juridice i (sau) persoane fizice care desfoar comercial n baza actului de
constituire.
Actul de constituire al SC conine aceleai meniuni ca i actul Societii n nume colectiv.
Societatea n comandit are n componena sa cel puin un comanditat i un comanditar.
Pentru obligaiile societii comanditaii poart rspundere solidar nelimitat cu ntreg
patrimoniul lor, iar comanditarii rspund cu numai cu capitalul investit.
Conducerea SNC se exercita de ctre comanditai.
Comanditarii nu au dreptul sa participe la conducerea si administrarea SNC,.
Comanditarul are dreptul:
a) sa primeasc venituri proporional cu cota investit;
b) sa cunoasc drile de seama financiare ect;
Particularitile nfiinrii, funcionrii i ncetrii activitii societii n
comandit snt reglementate de legislaia privind societile comerciale (Regulamentul
societilor economice 10.09.1991), Codul Civil precum i de actul de constituire (de
societate).
3. Societatea pe aciuni (SA) este ntreprinderea capitalul social al crei este mprit pe
aciuni.
Aciunile societarii care se nfiineaz vor fi plasate numai intre fondatori.
Numrul acionarilor societii, nu poate fi mai mic decit 50.
Societatea este n drept sa desfoare orice activitate ne interzise de legislaie.
Activitate SA este reglementat de Legea RM privind societile pe aciuni Nr.1134-XIII
din 02.04.97
Pentru obligaiile sale SA poart rspundere cu toat averea sa iar acionarii rspund numai
n limitele aciunilor la care sau abonat.
n procesul de activitate SA emite hrtii de valoare : aciuni i obligaiuni.
Aciunea este documentul, ce atesta dreptul proprietarului (acionarului) de a participa la
conducerea societii, de a primi dividende, precum si o parte din bunurile societii n cazul
lichidrii acesteia.
Aciunile pot fi : ordinare si prefereniale.

Aciunea ordinara confer proprietarului ei dreptul la un vot in adunarea generala a

acionarilor, dreptul de a primi o cota-parte din dividende si o parte din bunurile societarii in
cazul lichidrii acesteia.
Aciunea prefereniala da proprietarului ei drepturi (privilegii) de primi dividende fixate
Aciunea prefereniala nu da drept de vot proprietarului ei, daca statutul nu prevede altfel.
Obligatiunea atesta dreptul proprietarului lui (obligatarului) de a primi suma depus si
dobnda fixa n mrimea si n termenul stabilit. Obligatarii apar in calitate de creditori ai
societii.
Ca document de constituire ale societarii este actul de constituire al societii care va
cuprinde:
a) numele fondatorilor, domiciliul, cetenia
b) denumirea societii, tipul si sediul ei;
c) scopul si genurile de activitate al societii;
d) mrimea capitalului social;
e) clasele si numrul de aciuni plasate la nfiinarea societii;
f) suma, modul si termenele de plata a aciunilor achiziionate de fondatori;
h) modul si termenele de pregtire si de tinere a adunrii generale
d) clasele si numrul de aciuni;
e) drepturile si obligaiile acionarilor;
g) structura, atribuiile, modul de constituire si de funcionare a organelor de conducere
h) modul de luare a hotrrilor de ctre organele de conducere ale societii,
i) modul si termenele de pregtire si tinere a adunrii generale a acionarilor;
j) modul de creare si de utilizare a capitalului de rezerva;
q) temeiurile si modul de reorganizare sau lichidare a SA.
Organele de conducere ale SA sint:
a) adunarea generala a acionarilor;
b) consiliul directorilor sau consiliul observatorilor,
c) organul executiv;
d) comisia de cenzori sau cenzorul,
Adunarea generala este organul suprem de conducere al societarii si se tine cel puin o
data pe an.
Ea are urmtoarele atribuii exclusive:
a)
aprob statutul societarii sau modificrile si completrile
b)
hotrte cu privire la modificarea capitalului social,
c)
aproba regulamentul consiliului, comisiei de cenzori i alege membrii lui
d)
confirma organizatia de audit
e)
aproba darea de seama anuala a consiliului si a comisiei de cenzori;
f)
hotrte repartizarea profitului anual, inclusiv plata dividendelor anuale,
g)
hotaraste reorganizarea sau lichidarea SA ect;
Consiliul societii reprezinta interesele acionarilor n perioada dintre adunrile generale
si, in limitele atribuiilor sale, exercita conducerea generala si controlul asupra activitii
societii. Consiliul societii este subordonat adunrii generale a acionarilor.
Consiliul societii are urmtoarele atribuii :
a) decide convocarea adunrii generale a acionarilor;
b) confirma registratorul societii
c) decide repartizarea profitului net, folosirea capitalului de rezerva si a celui suplimentar;
d) aproba fondul sau normativele de retribuire a muncii personalului societii;
e) decide in orice alte probleme prevazute de prezenta lege si destatutul societii.

De competenta organului executiv in toate chestiunile de conducere a activitii curente a

societii, cu excepia chestiunilor ce in de competenta adunrii generale a acionarilor sau ale
consiliului societii.
Organul executiv al societii asigura ndeplinirea hotaririlor adunrii generale a
actionarilor, deciziilor consiliului societii
Comisia de cenzori a societii exercita controlul activitatii economico-financiare a
societii si se subordoneaz numai adunrii generale a acionarilor.

4.Societatea cu rspundere limitat (SRL) este ntreprinderea fondat de una sau mai
multe persoane juridice i (sau) persoane fizice, care i-au asociat bunurile n scopul
desfurrii n comun a unei activiti de antreprenoriat, sub aceeai firm.
n SRL numrul asociailor nu poate fi mai mare de 50.
Capitalul statutar (social) (minimm 5400 lei ) subscris al societilor este divizat n cote
(pri) ale asociailor. Drept documente ce confirm drepturile asociailor asupra cotelor
subscrise snt - adeverina cotei de participaie.
SRL poart rspundere pentru obligaiile asumate cu ntreg patrimoniul su.
Asociaii
societii poart rspundere pentru obligaiile ntreprinderii numai n limitele cotelor care le
aparin.
Documentul de constituire ale societii este actul de constituire al societii.
Actul de societate va cuprinde:
numele, (fondatorilor, domiciliul (sediul) lor, cetenia
denumirea SRL, si sediul ei;
scopul si genurile de activitate al societii;
mrimea capitalului social;
suma, modul si termenele de plata a cotelor de participare;
drepturile si obligaiile asociailor;
structura, atribuiile, modul de constituire funcionare i luare a hotrrilor la organele de
conducere
modul si termenele de pregatire si tinere a adunarii generale
modul de creare si de utilizare a capitalului de rezerva;
temeiurile si modul de reorganizare sau lichidare a SRL,
Organele de conducere ale societii sunt:
a) adunarea generala a acionarilor fiecare asociat voteaz cu numrul de voturi
proporional cu cota de participare
b) organul executiv director - reprezint interesele SRL n relaiile cu terii;
c) comisia de cenzori sau cenzorul
SRL este obligata sa formeze un capital de rezerva de cel puin 10% din cuantumul
capitalului social.
Capitalul de rezerva al SRL poate fi folosit doar la acoperirea pierderilor sau la
majorarea capitalului ei social.
4.
Cooperativa este asociaia benevola de persoane fizice si juridice, organizata pe
principii corporative in scopul favorizrii si garantrii, prin aciunile comune ale membrilor
si, a intereselor lor economice si a altor interese legale.
Cooperativa poate fi nfiinat de cel puin 5 membri. Calitatea de membru de
cooperativa o poate avea persoana fizica de la vrst de 16 ani si persoana juridica.

Membrul cooperativei poart rspundere material pentru obligaiile COOP n limita

cotei de participare deinute n patrimoniul ei, inclusiv partea nevarsata.
Cooperativa se nfiineaz i activeaz n baza contractului dintre cooperatori i statutului.
In statutul cooperativei trebuie sa se indice:
a) denumirea;
b) obiectul de activitate si scopul;
c) sediul;
d) aporturile membrilor in capitalul social, modul si termenul de vrsare a acestora;
e) prestaia in bani sau in alte bunuri la care pot fi obligai membrii, precum si
natura si valoarea acestor prestaii;
f) structura, atribuiile, modul de constituire si de funcionare a organelor de
conducere ale cooperativei;
g) modul de reprezentare;
h) regulile de convocare a adunrii generale a membrilor;
i) filialele si reprezentantele societii;
j) alte date stabilite de lege.
Cooperativa are un capital social variabil. El reprezinta suma tuturor participatiunilor
membrilor cooperativei in conformitate cu statutul ei.
Organul suprem de conducere al cooperativei este adunarea generala a membrilor ei. In
cooperativa cu peste 50 de membri poate fi creat un consiliu de observatori, care va exercita
controlul asupra activitatii organelor ei executive. Membrii consiliului de observatori nu au
dreptul
sa activeze in numele cooperativei
Organele executive ale cooperativei - consiliul de administratie si presedintele
cooperativei - exercita administrarea curenta si se subordoneaza consiliului de observatori si
adunarii generale.
Competenta organelor de conducere ale cooperativei si modul de emitere a deciziilor se
stabilesc de lege si de statutul cooperativei.
De competenta exclusiva a adunarii generale tin:
a) modificarea statutului;
b)
formarea consiliului de observatori si ridicarea imputernicirilor membrilor lui,
atribuirea si ridicarea imputernicirilor organelor executive ale cooperativei
c)
aprobarea darilor de seama anuale si a bilantului contabil anual, repartizarea
pierderilor;
d) deciderea asupra reorganizarii si lichidarii cooperativei.
ntreprinderea de stat se nfiineaz i se doteaz cu bunuri de Guvern sau de organul
administraiei de stat mputernicit pentru acest lucru.
ntreprinderea de stat i ntreprinderea municipal snt persoane juridice i poart
rspundere pentru obligaiile asumate cu ntreg patrimoniul lor.
Autoritile administraiei publice i autoritile administraiei publice locale nu poart
rspundere pentru obligaiile ntreprinderii de stat i ale ntreprinderii municipale. Aceste
ntreprinderi nu poart rspundere pentru obligaiile autoritilor administraiei publice i ale
autoritilor administraiei publice locale.
5.
Antreprenorul este obligat s nregistreze ntreprinderea, filialele i reprezentanele
(denumite n continuare ntreprinderi), nfiinate de ctre acesta pe teritoriul Republicii
Moldova, pn la nceperea activitii lor economice.
ntreprinderile se nregistreaz de Camera nregistrrii de Stat a Departamentului
Tehnologii Informaionale la locul unde se afl sediul acestora.

ntreprinderile se nregistreaz n mod obligatoriu la organele fiscale pentru a li se

atribui coduri fiscale n conformitate cu legislaia n vigoare.
Pentru nregistrare ntreprinderea prezint urmtoarele acte:
a) cererea cu informaia necesar pentru nscrierea n Registrul de stat al comerului,
semnat de ctre fondatorul (fondatorii) ntreprinderii;
b) documentele de constituire a ntreprinderii;
c) documentul care confirm achitarea taxei pentru nregistrare.
Decizia privind nregistrarea sau respingerea nregistrrii ntreprinderii se adopt n
termen de cincisprezece zile de la data prezentrii tuturor actelor i se comunic fondatorului
(fondatorilor) n scris n termen de trei zile.
6.
Reorganizarea i lichidarea ntreprinderii
Reorganizarea ntreprinderii se efectueaz la decizia fondatorilor (asociailor) ei.
Reorganizarea ntreprinderii se efectueaz prin fuziune, asociere, divizare, separare,
transformare.
La fuziunea ntreprinderilor, toate drepturile patrimoniale i obligaiile fiecreia din
ele trec, potrivit actului de transfer, la ntreprinderea nfiinat n urma fuziunii.
La asocierea unei ntreprinderi cu alta, la cea din urm trec, n conformitate cu actul
de transfer, toate drepturile patrimoniale i obligaiile ntreprinderii asociate.
La divizarea ntreprinderii, la ntreprinderile nfiinate n urma divizrii trec, potrivit
actului (bilanului) divizrii, drepturile patrimoniale i obligaiile ntreprinderii reorganizate.
La separarea din ntreprindere a unei sau a ctorva ntreprinderi, la fiecare din acestea
trec, potrivit actului (bilanului) divizrii, prile respective din drepturile patrimoniale i
obligaiile ntreprinderii reorganizate.
La transformarea ntreprinderii n ntreprindere cu alt form juridic de organizare, la
ntreprinderea recent nfiinat trec toate drepturile patrimoniale i obligaiile ntreprinderii
transformate.
Actul de transfer sau bilanul divizrii aprobat de ctre persoana(organul) care a luat
decizia de reorganizare va cuprinde prevederi referitoare la succesiunea de drept asupra
tuturor obligaiilor ntreprinderii reorganizate fa de toi creditorii i debitorii ei , inclusiv
obligaiile contestate de pri.
ntreprinderea se consider reorganizat, cu excepia cazurilor de reorganizare prin
asociere, din momentul nregistrrii de stat a ntreprinderii recent nfiinate.
Antreprenorul sau organul care a luat decizia de reorganizare a ntreprinderii este
obligat, cu
o lun nainte de reorganizare, s informeze n scris despre aceasta creditorii
ntreprinderii.
Creditorul ntreprinderii reorganizate este n drept s cear ncetarea sau executarea
nainte de termen a creanelor ntreprinderii, ca debitor, i repararea prejudiciilor.
Lichidarea ntreprinderii
ntreprinderea se lichideaz prin hotrrea:
a) fondatorilor (asociailor),
b) instanei de judecat n caz de:
1) insolvabilitate al ntreprinderii
2) declarare a documentelor de constituire ale ntreprinderii ca fiind nule;
3) nclcare a cerinelor, stabilite de legislaie, privind desfurarea unui
anumit gen de activitate, prin care se explic lichidarea ntreprinderii;
4) expirare a termenului pentru care a fost nfiinat ntreprinderea respectiv

5) neprezentare a drilor de seam contabile, fiscale i statistice privind activitatea

ntreprinderii pe o perioad ce depete un an.
Procedura de lichidare benevol a ntreprinderii
1. Fondatorii iau Hotrre de lichidare. Ea conine: procedura i termenele n care se va
efectua lichidarea, termenul de naintare a creanelor de ctre creditori, (nu mai mic de 6 luni din
momentul publicrii n Monitorul Oficial al Republicii Moldova a avizului despre lichidare).
n caz de insolvabilitate ntreprinderea se lichideaz prin hotrre a instanei de
judecat n conformitate cu Legea cu privire la insovabilitate.
Lichidarea ntreprinderii se efectueaz de comisia de lichidare sau de lichidator, numii
de fondatori sau, dup caz, de instana de judecat.
2. Comisia de lichidare (lichidatorul ntreprinderii)
- public n Monitorul Oficial al Republicii Moldova informaie d espre lichidarea
ntreprinderii, procedura i termenele n care se va efectua lichidarea,
- termenul limit de naintare a creanelor de ctre creditori, precum i
- evalueaz activele ntreprinderii (bunurile i toate obligaiile patrimoniale fa de
ntreprinderea care se lichideaz),
- stabilete creanele
creditorilor, comunicndu-le acestora despre
lichidarea
ntreprinderii, ia msuri pentru perceperea datoriei de debitor.
3. dup expirarea termenului de naintare a creanelor, comisia de lichidare (lichidatorul
ntreprinderii) prezint spre aprobare organului care a nfiinat-o Procesul-verbal de evaluare a
activelor ntreprinderii, lista creanelor naintate de creditori i suma acestora, precum i
rezultatul examinrii lor care se aprob de ctre fondatorii ntreprinderii i se aduc la cunotina
fiecrui creditor.
Dac n procesul lichidrii ntreprinderii se stabilete c datoriile acesteia depesc
activele, din care cauz ntreprinderea nu este n stare s execute creanele creditorilor,
fondatorii (asociaii) snt obligai s acioneze n judecat cu privire la deschiderea
procedurii de insovabilitate .
Creanele creditorilor fa de ntreprinderea ce se lichideaz se execut din contul bunurilor
acestei ntreprinderi n urmtoarea ordine:
a) creanele cetenilor fa de care debitorul este rspunztor de prejudicierea sntii
lor sau n legtur cu moartea, pe calea capitalizrii plilor respective pe unitate de timp;
b) creanele lucrtorilor din ntreprinderea ce se lichideaz privind plata salariului
pentru perioada de pn la 6 luni precedente lurii hotrrii de lichidare;
c) achitarea cu bugetul public naional pentru perioada de pn la un an precedent lurii
hotrrii de lichidare;
d) alte creane ale creditorilor.
Comisia de lichidare (lichidatorul ntreprinderii), dup executarea tuturor creanelor
creditorilor, ntocmete bilanul de lichidare i l prezint, odat cu predarea bunurilor
rmase ale ntreprinderii, fondatorilor (asociailor) acesteia, instanei de judecat, prin a
cror decizie a fost nfiinat.
Executarea creanelor creditorilor din fiecare rnd se face proporional cu suma
creanelor fiecrui creditor din rndul respectiv.
Executarea creanelor creditorilor din rndul urmtor se face dup executarea n
ntregime a creanelor creditorilor din rndul precedent.
Creanele creditorilor asigurate prin gaj se execut indiferent de rndul stabilit pentru
executarea creanelor altor creditori i de termenul de naintare a creanelor.
Creanele neexecutate din cauza insuficienei de bunuri ale ntreprinderii persoan
juridic (cu excepia cooperativelor de producie) se consider stinse. Creanele fa de
ntreprinderea persoan fizic ce se lichideaz i fa de cooperativa de producie se execut de
ctre fondatorii (asociaii) ntreprinderii n modul stabilit de lege.

Bunurile rmase dup executarea creanelor creditorilor

indicaiilor proprietarului sau persoanei mputernicite de acesta.

se utilizeaz

conform

n toate cazurile de reorganizare i lichidare a ntreprinderii, pentru efectuarea nscrierii

respective n Registrul de stat al comerului, proprietarul, n termen de 3 zile de la data
aprobrii bilanului de lichidare i nchiderii conturilor bancare ale acesteia, va prezenta
organului teritorial al Camerei nregistrrii de Stat a Departamentului Tehnologii
Informaionale urmtoarele documente:
a) cerere cu privire la radierea ntreprinderii din Registrul de stat al comerului;
b) certificatul de nregistrare a ntreprinderii (n original);
c) actul de confirmare a achitrii n ntregime cu bugetul public naional, eliberat de
inspectoratul fiscal din teritoriu;
d) actul de confirmare a faptului c ntreprinderea i-a nchis contul (conturile)
bancar, eliberat de banca (bncile) deservent;
e) documentele de constituire (n original);
f) actul despre predarea spre nimicire a tampilelor ntreprinderii, eliberat de organul
de poliie n a crui raz i are sediul ntreprinderea;
g) copia de pe avizul publicat n Monitorul Oficial al Republicii Moldova despre
lichidarea ntreprinderii.
h) documentul eliberat
de arhiva de stat privind predarea spre pstrare a
documentelor ce fac parte din Fondul Arhivistic al Republicii Moldova i a documentelor
personalului scriptic, conform nomenclatorului
7.
Procedura de insolvabilitate
Insolvabilitatea este situaia financiara a debitorului caracterizata prin
incapacitatea de a-si onora obligaiile de plata.
Procedura de insolvabilitate este reglementat de Legea insolvabilitii din 14.11.2001
MO R.M nr.139-140/1082 din 15.11.2001 .
Procesul de insolvabilitate se intenteaz n Curte de Apel economic doar in baza cererii
de intentare a procesului de insolvabilitate denumita - cerere introductiva
Dreptul de a depune cerere introductiva il au debitorul, creditorii si alte persoane.
Debitorul este in drept sa depun cerere introductiva in situaia in care exista pericolul
intrrii lui in incapacitate de plata cind nu-si va putea executa obligaiile la scadenta.
Cererea introductiv a debitorului cuprinde:
a) codul fiscal si conturilor bancare ale debitorului;
b) valoarea creanelor creditorilor, inclusiv dobinzi si penalita;
c) temeiul creanelor si termenele de executare a acestora,
d) suma datoriilor la bugetul public national;
e) motivarea temeiului insolvabilitii ;
f) date despre aciuni de judecata a debitorului, titlurile executorii;
g) Lista bunurilor debitorului, mijloacele bneti si creanele lui.
La cererea introductiva a debitorului se anexeaz:
a) copia de pe contractul i statutul debitorului;
b) lista membrilor debitorului;
c) bilanul contabil la data ultimului raport financiar;
d) documentele care atesta valoarea bunurilor debitorului persoana fizica
e) datele din registrele publice despre bunurile debitorului, inclusiv despre bunurile
lui gajate;

f) ultimul raport de audit si/sau al cenzorului referitor controlului activitatii financiare

a debitorului;
g) lista creditorilor si debitorilor, cu specificarea datoriilor ;
Daca cererea introductiva este admisa spre examinare, instana de judecata este datoare
sa-l audieze pe debitor.
Creditorul va depune cerere introductiva numai dup notificarea prealabila a debitorului.
informat despre preteniile creditorului.
In cererea introductiva a creditorului (creditorilor) trebuie sa fie indicate:
denumirea creditorului si a debitorului, sediul, (adresa) si alte date ,
suma creanelor creditorului, dobinzi si penalita;
c) temeiul creanelor si termenul executrii lor;
La cererea introductiva a creditorului se anexeaz:
documentele ce adeveresc existenta obligaiilor debitorului fata de creditor,
dovada notificrii prealabile a debitorului de ctre creditor.
Prin ncheierea de admiterea cererii introductive, instana de judecata ia toate masurile
necesare pentru a preveni modificarea strii bunurilor debitorului:
a) numete un administrator provizoriu;
b) nltur debitorul de la gestionarea patrimoniului, dispune ca toate deciziile de
administrare sa fie luate doar cu acordul prealabil al administratorului provizoriu;
c) pune sub sechestru toate bunurile debitorului;
d) suspenda executarea silita asupra bunurilor debitorului;
Debitorul
este
obligat sa pun la dispoziie
administratorului provizoriu
documentele activitatii economice si documentele de evidenta contabila.
n cazul in care cererea introductiva este naintata de creditor, debitorul prezint
instanei de judecata referina la cererea introductiva.
n baza aprecierii temeiului insolvabilitii instana de judecata hotrte asupra intentrii
procesului de insolvabilitate sau asupra respingerii cererii introductive.
Instana de judecata publica dispozitivul hotaririi de intentare a procesului de
insolvabilitate in termen de 10 zile din data adoptrii. n hotrre e necesar sa se contina apelul
catre creditori de a-si depune creanele pina la adunarea de validare.
Prin hotarirea de intentare a procesului de insolvabilitate se desemneaz
administratorul insolvabilitii care are dreptul de a administra bunurile incluse in masa
debitoare.
Administrator - persoana numit de instana de judecata pentru supravegherea si
administrarea patrimoniului debitorului in cadrul procesului de insolvabilitate.
In calitate de administrator al provizoriu se desemneaz o persoana cu studii
superioare, domiciliata in Republica Moldova, care poseda cunostinte si experienta pentru
cazul respectiv, este nregistrata in calitate de ntreprinztor individual si este independenta
fata de creditori si debitor.
Administratorul are urmtoarele atribuii principale:
a) inventarierea patrimoniului debitorului;
b) colectarea datoriilor fata de debitor si recuperarea bunurilor debitorului aflate in
posesiunea unor terti;
c) administrarea intr-o banca a unui cont bancar special pentru acumularea sumelor
de bani obtinute in procesul de insolvabilitate;
d)elaborarea proiectului de plan la solicitarea adunarii sau a comitetului creditorilor;
g) prezent catre judecata, adunarea creditorilor sau comitetul creditorilor rapoarte
lunare despre indeplinirea atributiilor sale;
h) tine registrele de evidenta a datoriilor creditoare si debitoare;
i)asigurarea integritii bunurilor;

k)contestarea in instana de judecata, a creanelor creditorilor si a oricaror tranzactii sau

transferuri;
n) sesizarea instanei de judecata despre orice alte probleme care apar pe parcursul
exercitrii atribuiilor sale;
o) distribuirea ctre creditori a sumelor de bani rezultate din valorificarea masei
debitoare, conform prevederilor prezentei legi.
Pentru ndeplinirea funciilor, administratorul are dreptul la remuneraie ce se calculeaz
in cuantum de cel mult 3% din sumele distribuite creditorilor in contul executrii
creanelor. si la restituirea cheltuielilor aferente.
Interesele tuturor creditorilor sint reprezentate de adunarea creditorilor si de comitetul
creditorilor.
Adunarea creditorilor are urmatoarele atributii:
alege si dizolva comitetul creditorilor,
solicita instantei de judecata aplicarea fata de debitor a procedurii planului;
c) supravegheaza activitatea administratorului examinind rapoartele lui,;
Adunarea creditorilor poate cere administratorului explicaii, informaii sau rapoarte
despre starea de lucruri si despre administrarea masei debitoare
La adunarea creditorilor, dispun de drept de vot numai creditorii care au creane
chirografare. Creditorii chirografari de rang inferior nu au drept de vot.
Daca creditorul are o creanta fata de debitor la data intentrii procesului
de
insolvabilitate, i nainteaz in scris creana, instantei de judecata i anexeaza copiile de pe
documentele din care confirm creana.
Administratorul nregistreaz intr-un tabel special fiece creana naintata, indicind
temeiul, valoarea si rangul ei.
In sedinta de validare se examineaza creanele conform cuantumului si rangului lor. O
creanta este considerata valabil daca in edina de validare nu a fost contestata de administrator
sau de un creditor chirografar.
Executarea creanelor creditorilor chirografari poate incepe doar dupa sedinta
generala de validare.
Masa debitoare - toate bunurile debitorului la data intentrii procesului de
insolvabilitate, precum si cele pe care el le dobindeste si le recupereaz pe parcursul procesului,
inclusiv proprietatea soilor.
Debitorul rspunde pentru obligaii doar cu partea sa din proprietatea comuna in
devlmie, urmind ca instana de judecata sa separe cota corespunztoare din proprietatea
comuna.
Achitarea cu creditorii are loc n urmtoarea ordine:
1. Sint satisfacui prioritar creditorii garantati - cei care au dreptul de gaj asupra unui bun
din masa debitoare n mrimea capitalului imprumutat, a dobinzii si a cheltuielilor aferente
din contul bunului gajat.
2. Se achita n prealabil cheltuielile procesului de insolvabilitate care includ:
a) cheltuielile de judecata;
remuneraia si cheltuielile administratorului provizoriu si ale administratorului, daca au
fost prevzute
.
3. Creditori chirografari sunt creditorii negarantai care au, la momentul intentrii
procesului de insolvabilitate, o creanta patrimoniala fata de debitor.
Acetea se mpart in urmtoarele ranguri:
1) creane din dunarea sntii sau cauzarea morii.
2) creanele fata de angajai si remuneraia conform drepturilor de autor;

3) creanele pentru impozite si alte obligaii de plata la bugetul de stat;

4) ali creditori care nu sint de rang inferior;
5) creanele chirografare de rang inferior care au urmtoarele clase:
a) dobinda la creanele creditorilor chirografari calculata dupa intentarea procesului;
b) cheltuielile unor creditori chirografari suportate in procesul de insolvabilitate;
c) amenzile, penalitatile si recuperarea prejudiciilor, inclusiv a celor cauzate de
neexecutarea obligatiilor sau din executarea lor necorespunzatoare;
d) creanele din prestatiile gratuite ale debitorului;
e) creanele legate de rambursarea creditelor de capitalizare ale
unui asociat si alte asemenea creane.
Creanele chirografare se executa conform rangului acestora.
Creanele urmatorului rang se executa numai dupa executarea in totalitate a
creanelor rangului precedent. In caz de insuficien a mijloacelor, distribuirea bunurilor in
cadrul aceluiasi rang se efectueaza proportional.
Dupa terminarea distribuirii finale, instanta de judecata hotaraste incetarea procesului
de insolvabilitate.
Administratorul prezinta Registrului de stat al intreprinderilor si Registrului de stat al
organizatiilor hotarirea instantei de judecata care serveste drept temei pentru radierea
debitorului din aceste registre.
Procedura simplificata
In cazul in care se constata ca debitorul nu dispune de bunuri sau ca bunurile lui nu
permit acoperirea cheltuielilor procesului de insolvabilitate, instanta de judecata respinge
cererea introductiva si hotaraste lichidarea debitorului.
Comisia de lichidare (lichidatorul) intocmeste bilantul de lichidare a debitorului si il
prezinta instantei de judecata spre aprobare.
Instanta de judecata aproba bilantul de lichidare si adopta o hotarire de lichidare a
debitorului, al carei dispozitiv se publica in Monitorul Oficial al Republicii Moldova in termen
de 10 zile din data adoptarii.
Dupa ce primeste hotarirea instantei de judecata, Camera inregistrarii de Stat radiaza
imediat debitorul din Registrul de stat al intreprinderilor sau din Registrul de stat al
organizatiilor la data emiterii hotaririi.
Daca, dupa intentarea procesului de insolvabilitate, se stabileste ca masa debitoare
nu este suficienta pentru a acoperi cheltuielile procesului, instanta de judecata trebuie sa
inceteze procesul. Daca creditorii sau un tert achita cheltuielile procesului de insolvabilitate,
incetarea procesului nu se dispune.
Satisfacerea creanelor creditorilor garantai si chirografari, responsabilitatea
debitorului dup ncheierea procesului de insolvabilitate pot fi reglementate printr-un plan.
Procedura a planului - procedura aplicabila debitorului in cadrul procesului de
insolvabilitate, prin realizarea unui plan complex de masuri de remediere financiara si
economica a debitorului n scopul de satisfacerii creanelor creditorilor .
Procedura planului se aplica de instanta de judecata in temeiul hotaririi adunarii
creditorilor.
Instana de judecata nu va admite aplicarea procedurii planului daca este evident
ca
creanele creditorilor, conform parii organizatorice a planului depus de catre debitor, nu pot
fi executate;

Planul poate fi depus de catre debitor o data cu cererea introductiva sau cu

referinta la cererea introductiva a creditorilor, ori intr-o cerere expresa adresata instantei de
judecata pina la sedinta de distribuire.
Planul poate sa prevad:
a) restabilirea solvabilitii si continuarea activitii debitorului;
b) lichidarea patrimoniului ntreprinderii;
c) transmiterea ntreprinderii sau a unei prti din ea ctre un alt titular.
Proiectul planului de lichidare va prevedea in mod expres:
a) masurile de stingere sau compensare in alt mod a creanelor creditorilor;
b) despagubirile ce urmeaza a fi oferite tuturor claselor de creditori in comparatie
cu ceea ce ar primi prin distribuire in cazul lichidarii;
c) modul si persoana careia vor putea fi vindute - partial sau total, separat sau in
bloc - bunurile debitorului, efectele obtinute prin aceasta.
Transmiterea intreprinderii catre un nou titular are loc in baza unui contract de
vinzare-cumparare sau de arenda. In acest caz, noului proprietar sau arendas i se transmit si
obligatiile debitorului.
Intr-un termen de cel mult 30 de zile din data depunerii planului, instanta de judecata
convoaca adunarea creditorilor pentru examinarea si votarea planului.
Dupa acceptare de catre creditori si debitor, planul trebuie sa fie confirmat de instanta
de judecata.
Dupa confirmarea planului, activitatea debitorului se reorganizeaza in modul
corespunzator. Creanele si drepturile creditorilor si ale celorlalte parti interesate sint
modificate conform prevederilor planului.
Debitorul este obligat sa efectueze fara intirziere schimbarile de structura preconizate in
plan.
Dupa ce hotarirea de confirmare a planului devine definitiva, instanta de judecata
dispune, printr-o hotarire, incetarea procesului de insolvabilitate.
De la data hotaririi privind incetarea procesului de insolvabilitate, inceteaza si
atributiile administratorului si a membrilor comitetului creditorilor. Debitorul reintra in
dreptul de administrare a masei debitoare.
Daca, pe parcursul derularii procedurii planului, debitorul nu respecta prevederile lui sau
planul nu este realizat in termen, fiecare creditor poate inainta o noua cerere introductiva, care va
avea ca efect lichidarea patrimoniului debitorului fara a mai fi necesara dovada
insolvabilitii lui.