Dezvoltarea intelectuala a copilului

in functie de varsta
Dezvoltarea intelectuala a copilului se petrece gradual, abilitatile de cunoastere si
intelegere variind in functie de varsta. Intre 3 si 5 ani, intelectul celor mici cunoaste o
expansiune impresionanta, transformand copiii din prescolari cu discernamant simplist in
ganditori independenti, capabili sa inteleaga probleme complexe. Invatarea si
dezvoltarea intelectuala sunt doua procese care continua sa se imbunatateasca pe tot
parcusul vietii.
Profesorul elvetian si biologul Jean Piaget si-a dedicat intreaga existenta studierii
abilitatilor intelectuale ale bebelusilor, copiilor mici si adolescentilor. Stadiile in care
acesta a clasificat dezvoltarea intelectuala in copilarie se afla in stransa legatura cu
procesele de crestere a celulelor cerebrale pana la varsta adulta.
Asteptarile parintilor ar trebui sa tina cont intocmai de caracteristicile stiintifice ale
gandirii in functie de varsta, astfel incat evaluarea copiilor lor sa fie una corecta si
realista.

Dezvoltarea intelectuala si componentele ei

Dupa decenii de studiere si observare a copiilor, inclusiv a fiilor sai, Jean Piaget a reusit
sa stabileasca acele componente care formeaza dezvoltarea intelectuala in fiecare
categorie de varsta. Prin urmare, teoria sa arata ca toate cunostintele copiilor sunt
compuse din scheme, unitati de baza folosite pentru a organiza experiente trecute si a le
folosi ca baza pentru intelegerea informatiilor cu care intra in contact.
Aceste scheme esentiale se modifica in permanenta prin asimilare (depozitarea datelor
culese din mediu intr-o schema deja existenta, deci le inteleg cu ajutorul lucrurilor pe
care le stiu deja) si prin acomodare (cei mici adapteaza noilor cunostinte schema
preexistenta, transformand-o in functie de informatiile nedecodate).

Asadar, dezvoltarea intelectuala a copiilor depinde in mare masura de incercarea

acestora de a echilibra asimilarea cu acomodarea, astfel incat gandirea sa devina tot
mai complexa.

Dezvoltarea intelectuala si stadiile ei la fiecare varsta

Stadiile pe care dezvoltarea intelectuala le parcurge in cazul fiecarui bebelus in crestere
sunt general valabile si se modifica in functie de varsta. Tocmai din acest motiv, procesul
de educare si asteptarile parintilor se dovedesc inutile atunci cand ele nu tin cont de
capacitatile firesti ale copilului.

Stadiul sensomotor (0-24 luni)

Perioada in care copilul este sugar se bazeaza pe o activitate motorie, fara descifrarea
simbolurilor. Pana la 1 an, inteligenta ia forma unor reflexe si reactii in contact cu mediul.
Intre 0 si 2 luni, comportamentul caracteristic se rezuma la o activitate simpla prin
reflexe, precum apucarea si suptul. De la 2 la 4 luni, apar primele reactii circulare,
repetitii stereotipale precum intinderea si strangerea degetelor. Intre 4 si 8 luni, copilul
repeta anumite actiuni cu consecinte interesante pentru el (lovirea cu piciorusul a unui
obiect mobil suspendat de marginea patutului).
La 7 luni, bebelusii castiga permanenta obiectului, mai exact ei inteleg ca un lucru sau o
persoana exista, chiar daca sunt absente. Tot in aceasta perioada, sugarul invata
actiunile previzibile ale legilor fizicii (daca scapa o vaza, aceasta se va sparge).
Intre 8 si 12 luni, reactiile copilului includ secvente mai complexe: actiunile devin
intentionate, cum se intampla, de pilda, ca micutul sa deschida un dulap pentru a lua un
obiect ascuns. In perioada de 12-18 luni, copiii descopera modalitati noi de a produce
aceleasi consecinte unei actiuni sau de a atinge acelasi scop (vor trage o perna spre ei
pentru a intra in posesia unei jucarii aflate pe suprafata acesteia).
In fine, de la 18 la 24 de luni, apare dovada unui sistem de reprezentare interiorizat de
copil: acesta poate sa isi imagineze o reactie inainte sa o manifeste, mai exact sa isi

calculeze gesturile mental inainte sa le produca. Apare imitatia diferentiata (alege

constient actiuni pe care sa le reproduca).

Stadiul pre-operational (2-7 ani)

Dezvoltarea intelectuala intre 2 si 7 ani presupune o crestere a reprezentarilor verbale,

insa discursul ramane egocentric (dominat de "eu"). Gandirea este demonstrata prin
folosirea de simboluri, insa discernamantul nu are inca o logica.
Intre 4 si 7 ani, discursul devine mai putin centrat pe propria persoana si intuitia incepe
sa se manifeste. Logica prinde contur prin faza "de ce-ului", insa atentia micutilor se
concentreaza in continuare pe un singur aspect al problemei, ignorandu-le pe celelalte.
Conceptele formate sunt brute si ireversibile, iar perceptia si pulsiunile domina judecata.
In termeni de etica si morala, copilul nu este capabil sa inteleaga principiile si valorile din
spatele comportamentelor pozitive. Cel mic nu poate sa isi explice sensul regulilor
"jocului", ci se foloseste de aprobarile si interdictiile impuse de autoritate (parinti,
educatori, bona etc).

Stadiul operatiunilor concrete (7-12 ani)

Stadiul operatiunilor concrete este cuprins intre 7 si 12 ani, cand apare gandirea logica
si organizata. Copilul are abilitatea de a indeplini mai multe sarcini de clasificare, sa
ordoneze obiecte intr-o ordine fireasca si sa inteleaga principiul conservarii. Gandirea
este mai putin deductiva si egocentrica.
Apare gandirea operationala (gandiri mentale reversibile, precum "3+4=7 si 7-4=3"), iar
copilul poate sa integreze notiuni in categorii ("56" la numere, maimuta in clasa
mamiferelor) si sa inteleaga latura abstracta a datelor.

Stadiul operatiunilor concrete (7-12 ani)

Stadiul operatiunilor concrete este cuprins intre 7 si 12 ani, cand apare gandirea logica
si organizata. Copilul are abilitatea de a indeplini mai multe sarcini de clasificare, sa

ordoneze obiecte intr-o ordine fireasca si sa inteleaga principiul conservarii. Gandirea

este mai putin deductiva si egocentrica.
Apare gandirea operationala (gandiri mentale reversibile, precum "3+4=7 si 7-4=3"), iar
copilul poate sa integreze notiuni in categorii ("56" la numere, maimuta in clasa
mamiferelor) si sa inteleaga latura abstracta a datelor.

Stadiul operational formal (12 ani - varsta adulta)

In acest stadiu, capacitatea intelectuala isi atinge treptat apogeul, gandirea devine
profunda, iar principiile logicii formale sunt incorporate in procesul de cunoastere. Acest
lucru inseamna ca devine disponibila abilitatea de a genera propozitii abstracte, ipoteze
multiple si emiterea de previziuni. Legatura gandirii cu realitatea concreta devine mai
putin dependenta.
Dezvoltarea intelectuala nu atinge aceeasi complexitate in toate cazurile. Ea poate
ramane la un stadiu intermediar in contact cu diversi factori (scolarizarea, mediul de
culturalizare, coeficientul nativ de inteligenta etc). Statisticile arata ca doar 35% dintre
elevii de liceu deprind operatiunile formale ale gandirii, iar multe persoane nu gandesc
formal in timpul perioadei de adult.