Jurisdicia Constituional

Teoria institu iei controlului constitu ionalita ii legilor

Tema: Teoria instituiei constituionalitii legilor

1)
2)
3)
4)
5)

Noiunea i esena supremaiei constituiei.

Consecinele juridice.
Garaniile juridice a supremaiei constituiei.
Noiunea de control a constituionalitii legilor.
Formele de control a constituionalitii legilor.
1. Noiunea i esena supremaiei constituiei.

n doctrina dreptului constituional nu exista o teorie bazata pe coninutul unic de

constituie. Majoritatea constituiilor din lume au un coninut complex care reglementeaz
principii fundamentale pentru toate domeniile vieii politice, economice, culturale, juridice s.a..
Acest caracter al constituiei i d o form de lege fundamental pentru toate relaiile sociale n
stat. Majoritatea constituiilor prevd n textul lor c sunt adoptate de ctre popor sau n numele
lui. n constituia SUA este folosit formula Noi, poporul SUA, n Germania Poporul german,
n Frana Poporul francez aprob constituia. n funcie de coninut ntre constituiile statelor
exista deosebiri eseniale, nu exist nconstituii o consecutivitate de norme care s stabileasc
form organizrii de stat, exista doar trimitere la norma de drept ce prevede acest lucru.n
majoritatea statelor constituiile prevd form de guvernamnt, structura de stat, regimul politic
al statului, separaia puterilor, drepturile i ndatoririle cetenilor.
Supremaia constituiei este o calitate a constituiei, care o situeaz n vrful instituiilor
politico-juridice dintr-un stat, fiind sursa principal a reglementrilor din domeniul politic,
juridic, social i economic. Constituia este sursa fundamental a sistemului politic i a
sistemului juridic naional. Ea este plasat n fruntea ierarhiei actelor politice i a actelor juridice
normative. Coninutul legii fundamentale reflect condiiile social-politice i istorice existente la
moment ct i tradiiile istorice, interesele naionale, cultura, politica statului. Constituiile scrise
sunt elaborate de puterea constituant a cror membri au calitatea de reprezentani ai naiunii.
Supremaia constituiei se fundamenteaz pe coninutul i form ei.
n doctrina constituional sunt cunoscute supremaia material i formal.
Supremaia material se bazeaz pe faptul ca ntreaga ordine juridic se bazeaz pe
constituie.
Supremaia formal se bazeaz pe faptul c adoptarea ei necesit mai multe etape
complexe i se aprob de ctre popor prin referendum.
Constituia ca izvor principal al dreptului este partea integrant a acestuia, toate celelalte
ramuri de drept i gsesc punctul de plecare n coninutul constituiei. Orice abatere de la
aceast este considerat nula. Daca o normconstituional este modificat, se modific i ramura
respectiva de drept, dac o ramur de drept se modific, atunci ea trebuie s fie n concordan cu
normele constituionale. Supremaia constituiei implic o serie de consecine juridice care este
asigurat n acelai timp i de garanii. Asigurarea supremaiei constituiei nseamn i asigurarea
stabilitii sociale i a ordinii juridice n stat.
2. Consecintele juridice ale suprematiei constitutiei
1

Vascan Victor

Jurisdicia Constituional

Teoria institu iei controlului constitu ionalita ii legilor

Pozitia privilegiata a constitutiei in sistemul de drept implica o multitudine de consecinte

juridice , unele care privesc chiar constitutia , altele care privesc restul dreptului.Analiza se va
limita doar la consecintele juridice , adica la cele care evidentiaza ca suprematia constitutiei este
o realitate juridical si nu o simpla teorie , ca ea este realizata printr-un intreg system de reguli si
practice viabile.
Consecintele juridice privind adoptarea constitutiei
Fara de continutul si scopurile constitutiei , dintotdeauna s-a pus problema unor forme
speciale (proceduri) de adoptare , care sa puna in valoare suprematia acesteia si deosebirile fata
de restul dreptului , dar mai ales fata de legile ordinare.Adoptarea constitutiei trebuie vazuta ca
un process complex , cu profunde semnificatii politico-juridice , proces in care se detaseaza clar ,
cel putin trei elemente si anume: initiative adoptari constitutiei , organul competent
(constituantul sau puterea constituanta) , modurile de adoptare.
Consecintele juridice privind modificarea , suspendarea si abrogarea constitutiei
Constitutia , ca lege fundamentala a unui stat , nu poate ramane insa neschimbata .Ea sufera
in mod firesc unele modificari ca urmare a corelatiei ce exista si trebuie sa existe intre drept si
dinamica economica si sociala .Modificarea constitutiei trebuie sa se realizeze prin procedure si
forme care sa puna in valoare locul constitutiei in sistemul de drept.In legatura cu modificarea
constitutiei prevederile constitutionale trebuie sa se caracterizeze printr-o stabilitate sporita , dar
aceasta stabilitate trebuie sa fie in primul rand rodul realismului constitutiei si nu al unor
procedure de modificare exaggerate.Nu se poate pierde din vedere ca viata sociala si economica ,
careia prevederile constitutionale I se adreseaza , cunoaste o permanenta evolutie.In mod firesc si
constitutia trebuie sa tina pasul cu dinamica sociala si economica.Astefel , prevederile
constitutionale pot devein o frana in dezvoltarea societatii la al carei progress trebuie sa
concure.In stransa legatura cu adoptarea si modificarea constitutiei se afla si suspendarea precum
si abrogarea constitutiei , care , de asemenea , trebuie sa puna in valoare suprematia constitutiei.
Deosebirile dintre constitutie si legi , consecinte ale suprematiei constitutiei
Desigur , intr-o viziune foarte larga , dar corecta , constitutia este si ea o lege.Cu acestea
pozitia supraordonata a constitutiei se manifesta si in raport cu legea , fata de care se fac trei mari
deosebiri: de continut , de forma si de putere juridical.Aceste deosebiri pot fi facute insa numai
dup ace vom si legea ca act juridic al parlamentului.
Conformitatea intregului drept cu constitutia , consecinta a suprematiei constitutiei
Constitutia , ca izvor principal al dreptului , este deci parte integranta a acestuia.Prin
continutul si pozitia sa in sistemul de drept, constitutia comanda insa intregul rept.Reglementand
relatiile sociale care sunt esentiale pentru popor , relatii din toate domeniile vietii economice ,
politice , sociale si culturale, constitutia stabileste principiile fundamentale pentru intregul
drept.Toate celelalte ramuri de drept isi gasesc punctual de plecare , la nivelul celor mai inalte
principia, in si numai prevederile constitutiei.Ramurile dreptului dezvolta aceste dispozitii de
principiu , dar normele lor trebuie sa fie in perfecta concordant cu litera si spiritual Constitutiei.
Orice abatere de la aceasta concordant este considerate o incalcare a constitutiei si a suprematiei
sale , ducand la nulitatea dispozitilor lagale in cauza.Una din modalitatile prin care se poate
2

Vascan Victor

Jurisdicia Constituional

Teoria institu iei controlului constitu ionalita ii legilor

constata eventuala abatere a normelor legale de la prevederile constitutionale este controlul de

constitutionalitate.
Din aceasta regula a conformitati rezulta si o a doua consecinta.Astfel , in cazul in care o
dispozitie constitutional este modificata , in mod obligatoriu trebuie sa sa modifice si normele
din raurile de drept corespondente.Aceasta modificare se impune pentru ca in permaneta trebuie
respectata concordanta intregului drept cu constitutia.Daca modificarile sunt obligatorii , ele nu
se realizeaza insa automat , de indata , ci aceasta depinde de faptul daca norma constitutionala
noua este de aplicatie mijlocita sau nemijlocita , problema de mare interes practic.
3. Garaniile juridice a supremaiei constituiei.
n doctrina constituional sunt cunoscute trei garanii juridice:
1. controlul general al aplicrii constituiei;
2. controlul constituionalitii legilor;
3. ndatorirea fundamental de a respecta constituia.
1. Controlul general al aplicrii constituiei este rezultatul faptului ca ntreaga activitate
statal este bazat pe constituie. Constituiareglementeazformele fundamentale de
organizare a puterii i categoriile statului. Toate organele statului trebuie s-i desfoare
activitatea n conformitate i n limitele prevzute de constituie. Acest control general este prima
generaie juridic a supremaiei constituiei, el realizndu-se prin formele de control
constituional.
2. Controlul constituionalitii legilor este o form de verificare a conformitii legii cu
constituia. Ca instituie a controlului constituional ea cuprinde reguli privitoare la organele
competente s exercite acest control precum i procedura prin care se aplic i msurile luate n
urma acestei verificri.
3. ndatorirea fundamental de a respecta constituia este o ndatorire n primul rnd a
efului statului de a veghea la respectarea constituiei i corectitudinea aplicrii de toate organele
statului, autoritilor publice, partidelor politice i a cetenilor de a respecta constituia.
Constituia RM este legea suprem, nici o lege, nici un alt act juridic care contravine
prevederilor constituiei nu are putere juridic.
4. Noiunea de control a constituionalitii legilor.
Controlul constituional este un control asupra transpunerii n via a constituiei, a legilor
constituionale i celor organice. Controlul constituional este o procedur de verificare a actelor
emise de organele statului, proces prin care organul ce verific poate anula actele organului
controlat. n doctrina dreptului constituional pentru fundamentarea i argumentarea tiinific a
controlului constituional s-au naintat trei teorii de baz:
1.

Teoria organic reiese din faptul c, deoarece constituia este actul puterii legislative
3

Vascan Victor

Jurisdicia Constituional

Teoria institu iei controlului constitu ionalita ii legilor

atunci actele organelor de stat prevzute de constituie fiind ierarhic puterii legislative nu trebuie
s contrazic actului acestei puteri.
2.
Teoria instituional reiese din faptul c constituia instituie reguli privindactivitatea
organelor de stat, nici una din ele neavnd o for juridic suprem fa de celelalte puteri.
3. Teoria natural-juridic se consider, c constituia instituie nite reguli de joc dintre
guvernai i guvernani, aplicnd astfel nite garanii suplimentare ceteanului, iar controlul
constituional este chemat s respecte aceste garanii.
Prin esena sa controlul constituional reprezint i unul din mijloacele privilegiate de
aprare a societii civile mpotriva dominaiei puterilor statale.
4. Formele de control a constituionalitii legilor.
ndoctrina constituional sunt cunoscute mai multe forme de control ale
constituionalitii legilor:
1. ndependen de timpul n care se efectueaz controlul cunoatem:
Controlul preventiv(apriori) se aplic prealabil nfa proiectului legii.
Controlul posterior se exercit asupra legilor deja publicate avnd for juridic. (se aplic n
RM)
2. ndependen de form:
Controlul abstract presupune verificarea unui act normativ n afara unui caz concret.
Controlulconcret are loc n urma unui proces judiciar concret.(se aplic n RM)
3. ndependen de modul nscrierii nconstituie:
Controlul explicit este prevzut direct n textul constituiei.(se aplic n RM)
Controlul implicit nu-i prevzut nconstituie, dar reiese dinprincipiul legalitii.(se aplic n RM)
4. ndependen de spaiul de realizare avem:
Controlul intern se aplic de organul care a emis actul.
Controlul extern se aplica de un alt organ specializat.(se aplic n RM)
5. ndependen de coninut avem:
Controlul formal atrage atenie asupra condiiilor i cerinelor ce in de adoptarea i elaborarea
actelor normative.(se aplic n RM)
Controlul material verific conformitatea actului normativ cu prevederile constituionale .(se
aplic n RM)
6. Dup volum:
Controlul general se refer la toate categoriile de relaii sociale reglementate de constituie.(se
aplic n RM)
Controlul particular se refera la unele categorii de relaii sociale.(se aplic n RM).

Vascan Victor