Deseuri

S.C. STANDARD CONSULTING S.R.L.
Zboina Neagra 5, bl. 98, sc. 1, ap. 4

Sector 6, Bucureti
Phone: 320 36 83, 320 36 84
Fax: 320 92 43
E-mail: office@interdevelopment.ro
Standard Consulting srl.
Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor Judetul BRASOV
Poarta Schei 37 Brasov

Phone: 0268 411429; 0268 511854
Fax: 0268 411429; 0268 511854
E-mail: stc@standardconsulting.ro
Contractul de servicii nr. 9816/30.11.2007 privind Elaborarea Planului Judetean

de Gestionare a Deseurilor
PLAN JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR,

JUDETUL BRASOV
IANUARIE 2008
COORDONATOR PROIECT:
Anca Tofan
COLECTIV DE ELABORARE:
Alina Oberdoerfer expert international deseuri
Mihai Armeanu expert deseuri
Cristina Dumitrescu expert deseuri
George Man expert tehnic
Radu Stroe expert deseuri
CUPRINS
1.
INTRODUCERE...............................................................................................................5
2.
SITUATIA EXISTENTA..................................................................................................7
2.1
Descrierea generala a judetului...................................................................................7
2.2
Date referitoare la generarea deseurilor municipale.................................................25
3.
OBIECTIVE SI TINTE..................................................................................................37
4.
PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DESEURILOR MUNICIPALE SI A

DESEURILOR DE AMBALAJE..................................................................................44
4.1
Prognoza privind generarea deseurilor municipale...................................................44
4.2
Prognoza privind generarea deseurilor biodegradabile municipale..........................45
4.3
Prognoza privind generarea deseurilor de ambalaje.................................................48
4.4
Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile municipale si deseurile
de ambalaje...............................................................................................................51
5.
FLUXURI SPECIFICE DE DESEURI.........................................................................53
6.
EVALUAREA TEHNICILOR POTENTIALE PRIVIND GESTIONAREA

DESEURILOR MUNICIPALE NEPERICULOASE..................................................69
6.1
Situatia actuala din judet...........................................................................................69
6.2
Proiecte in derulare...................................................................................................70
6.3
Analiza posibilelor alternative de gestionare a deseurilor municipale.....................74
7.
CALCULUL CAPACITATII NECESARE PENTRU GESTIONAREA

DESEURILOR................................................................................................................83
7.1
Pre-colectare, colectare si transport..........................................................................83
7.2
Tratarea si valorificarea deseurilor...........................................................................86
7.3
Depozitarea deseurilor..............................................................................................90
8.
EVALUAREA COSTURILOR......................................................................................91
9.
MASURI DE IMPLEMENTARE...............................................................................100
10. SISTEMUL DE MONITORIZARE............................................................................110
Anexe:
Anexa 1 Legislatie
Anexa 2 Costuri
Anexa 3 - Harti
1. Introducere
Conform prevederilor articolului articolului 83 alin. (1) din OUG 78/2000 privind regimul
deseurilor cu modificarile si completarile ulterioare, planul judetean de gestionare a deseurilor se
elaboreaza de catre consiliul judetean in colaborare cu agentia judeteana pentru protectia mediului
si sub coordonarea agentiei regionale pentru protectia mediului.
Articolul 84 alin. (1) din OUG 78/2000 privind regimul deseurilor cu modificarile si
completarile ulterioare prevede ca Studiile, expertizele si proiectele necesare pentru elaborarea
planurilor de gestionare a deseurilor pot fi incredintate unor structuri specializate, cu respectarea
prevederilor legale privind achizitiile publice.
In acest sens, Consiliul Judetean Brasov a organizat licitatie publica deschisa pentru
realizarea de studii preliminare si a Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor de catre o
societate specializata. Asociatia S.C. INTERDEVELOPMENT S.R.L. Bucuresti si S.C.
STANDARD CONSULTING S.R.L. Brasov a incheiat contract cu Consiliul Judetean Brasov pentru
elaborarea PJGD-ului, in urma licitatiei organizate.
Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor se elaboreaza in baza principiilor si obiectivelor
din Planul National de Gestionare a Deseurilor si a metodologiei de elaborare a planurilor regionale
si judetene de gestionare a deseurilor.
Scopul planului judetean de gestionare a deseurilor este de asigura cadrul pentru crearea
unui sistem integrat de gestionare a deseurilor la nivelul judetului, care sa asigure indeplinirea
obiectivelor si tintelor legislative si a celor prevazute in planurile de nivel superior (national si
regional).
La elaborarea prezentului PJGD s-a tinut seama de toata legislatia romana in vigoare din
domeniul gestionarii deseurilor, precum si legislatia conexa. In Anexa 1 este prezentata legislatia
europeana din domeniul deseurilor, actele de reglementare romane care transpun legislatia
europeana, precum si legislatia romana conexa.
Conform Metodologiei pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a
deseurilor, aprobata prin Ordinul ministerului mediului si dezvoltarii durabile nr. 951/6 iunie 2007,
deseurile care fac obiectul planurilor judetene de gestionare a deseurilor sunt deseurile
municipale nepericuloase si periculoase (deseurile menajere si asimilabile din comert, industrie si
institutii), la care se adauga alte fluxuri speciale de deseuri: deseurile de ambalaje, deseurile din
constructii si demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti, vehicule scoase din uz si
deseuri de echipamente electrice si electronice.
In tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deseuri, care fac obiectul PJGD si a
prezentului studiu, impreuna cu codurile conform Listei europene a deseurilor si HG 856/2002
privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv
deseurile periculoase
Tabel 1: Tipuri de deseuri care fac obiectul planificarii

Tip de deseu
Deseuri periculoase si nepericuloase municipale (deseuri

menajere si asimilabile din comert industrie; institutii)
inclusiv fractiile colectate separat:
Cod deseuri
(Lista europeana a
deseurilor; HG 856/2002)
20
fractii colectate separat (cu exceptia 15 01)
20 01
deseuri din gradini si parcuri (incluzand deseuri

din cimitire)
20 02
alte deseuri municipale (deseuri municipale

amestecate, deseuri din piete, deseuri stradale,
deseuri voluminoase etc.)
Deseuri de ambalaje (inclusiv deseurile de ambalaje
municipale colectate separat)
Deseuri din constructii si demolari
20 03
15 01
17 01; 17 02; 17 04
Namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti
19 08 05
Vehicule scoase din uz
16 01 06
Deseuri de echipamente electrice si electronice
20 01 21*; 20 01 23*;
20 01 35*; 0 01 36
In PJGD sunt prezentate date privind cantitatile de deseuri municipale generate aferente anilor
2001-2005, iar datele si informatiile referitoare la gestionarea deseurilor sunt prezentate pentru anul
2005 sau 2006.
Sursele de date utilizate sunt urmatoarele:
Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 7 Centru, aprobat prin Ordinul ministrului
mediului si gospodaririi apelor si ministrului integrarii europene nr. 1364/14.12.2006 respectiv
nr. 1499/21.12.2006;
Raport privind starea factorilor de mediu, Regiunea 7 Centru, 2006, elaborat de catre ARPM
Sibiu;
Informatii furnizate consultantului de catre APM Brasov;
Informatii furnizate de catre Consiliul Judetean Brasov;
Informatii furnizate consultantului in cadrul grupului de lucru;
Informatii detinute de catre consultant.
Orizontul de timp al PJGD este 2008 2015. Pentru calculul prognozei vor fi utilizate ca
date de referinta datele aferente anului 2005.
2. Situatia existenta
Descrierea generala a judetului
Scurta prezentare a judetului
In Romania exista opt zone de dezvoltare, care au fost definite in baza Legii nr. 315/2004
privind dezvoltarea regionala in Romania.
Regiunea Centru este a 7-a dintre ele.
Regiunea de Dezvoltare "CENTRU" este asezata in
zona centrala a Romaniei, in interiorul marii
curburi a Muntilor Carpati, pe cursurile superioare
si mijlocii ale Muresului si Oltului, fiind strabatuta
de meridianul 25 0 longitudine estica si paralela 46
0 latitudine nordica. Din punct de vedre
administrativ, Regiunea CENTRU este formata din
sase judete: Alba, Brasov, Covasna, Harghita,
Mures si Sibiu.
Figura 1: Regiunea 7 Centru
Suprafata Regiunii este de 34.099,4 kmp, ceea ce reprezinta 14.3% din suprafata tarii,
populatia numara 2,642 milioane locuitori (11,5% din totalul populatiei Romaniei) iar densitatea
populatiei este de 74 locuitori / kmp.
Judetul Brasov este situat in
partea centrala- estica a tarii
pe cursul mijlociu al Oltului
in interiorul arcului Carpatic
fiind marginit la est de
Muntii Ciucasului , la sud de
muntii Piatra Mare, Bucegi,
Piatra Craiului si masivul
Fagaras, cei mai inalti munti
din tara, iar in partea nord
estica de muntii Baraolt si
respectiv depresiunea dintre
Olt si Tarnave.
Judetul Brasov este intins pe
o suprafata de 5363 kmp,
detinand 2,2 % din suprafata
tarii.
Figura 2: Judetul Brasov
Brasovul este judetul cu cel mai inalt grad de urbanizare la nivelul Regiunii de Dezvoltare 7
Centru, cu o pondere a populatiei din total de 75%. La Brasov se intersecteaza majoritatea cailor de
comunicatie prin care se realizeaza legatura intre regiunile din nordul tarii cu cele din sud si a celor
din vest cu cele din est. Brasovul este si un important nod feroviar, judetul detinand cea mai mare
densitate de cai ferate din Regiunea de Dezvoltare 7 Centru (62 km/1000 km fata de 43 km/1000
km).
Judetul Brasov este renumit pentru activitatile turistice si potentialul pe care acesta il detine
in domeniu. La nivelul Regiunii de Dezvoltare 7 Centru, 43% dintre structurile turistice ale regiunii
sunt concentrate in judetul Brasov.
Tabel 2: Fondul funciar, dupa modul de folosinta, la 31 decembrie 2004
Suprafata totala, din care:

suprafata agricola
paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera
ape si balti
alte suprafete
Suprafata locuita
Judetul Brasov
km2
%
5.363
100
2.974
55,44
1.993
22,25
66
1.23
330
6,14
866
14,94
Sursa:Statistica teritoriala
Regiunea se compune din doua unitati distincte:

depresiunea Brasovului, si
orogenul Carpatilor Orientali.
La contactul dintre acestea s-au dezvoltat o serie de piemonturi ca urmare a activitatilor
factorilor externi, si anume:
piemontul orasului Brasov
piemontul Sacele
culoarul piemontan Rasnov.
Geologie
Din punct de vedere morfologic se disting trei trepte majore de relief: treapta muntilor inalti,
cu inaltimi de peste 1700m - muntii Barsei, respectiv masivele Postavarul si Piatra Mare; treapta
muntilor scunzi cu inaltimi intre 800 si 1700m, in care se incadreaza muntii Intorsura Buzaului,
Darstelor, Tampa, Poiana Brasovului, Codlei si Persani; treapta depresiunilor, cu inaltimi intre 450
si 700 m altitudine.
Clima
Clima judetului Brasov are un specific temperat-continental caracterizandu-se prin nota de
tranzitie intre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental: mai umeda si
racoroasa in zonele de munte, cu precipitatii relativ reduse si temperaturi
usor scazute in zonele mai joase.
Inversiunile de temperatura nu sunt numeroase; de aceea, temperaturile minime din timpul

iernii nu se inscriu in valorile extreme. Cantitatea de precipitatii este relativ mai ridicata ca urmare a
contrastelor diurne mici.
Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,6 C, temperatura maxima
absoluta fiind de 37 C in luna august. Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ
50 pe an. Numarul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea
aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitatiile atmosferice au valori de 600-700
mm/an. Vantul la sol are directii predominante dinspre vest si nord-vest si viteze medii
cuprinse intre 1,5 si 3,2 m/s.
Hidrologie
In alcatuirea resurselor de apa ale judetului Brasov intra pe de o parte apele subterane
(freatice si de adancime), iar pe de alta parte apele de suprafata, adica reteaua de rauri si lacuri
naturale si artificiale.
Apele subterane-freatice se definesc, in functie de conditiile geologice, pe doua zone: cea
montana, unde stratul acvifer se afla de regula la adancime, si cea joasa (incluzand sesurile
depresionare ale Brasovului si Fagarasului, lunca si terasele Oltului), unde stratul acvifer este bogat
si prezinta calitati corespunzatoare unei utilizari diversificate.
Apele de suprafata au lungimea totala de 2.147 de kilometri, ocupand o suprafata de 2.337
de hectare. Alte suprafete de ape ocupa 770 de hectare si sunt reprezentate de lacurile glaciare din
Muntii Fagarasului si de lacurile artificiale (acumularile Tarlung - Sacele si Dopca, Vistea,
Hamaradia). Acestea din urma sunt utilizate pentru alimentarea cu apa potabila si industriala,
producerea de energie, piscicultura si irigatii.
Habitate naturale
Conform impartirii Europei in regiuni biogeografice, judetul Brasov se afla la interferenta a
doua zone: alpina si continentala. Caracteristicile climei din ultima perioada, carora li se adauga
alternanta perioadelor umede cu cele secetoase nu au dezechilibrat evolutia fireasca a habitatelor.
De asemenea, nu s-au semnalat degradari majore ale habitatelor.
In cursul anului 2006, la nivelul judetului au fost inventariate 43 de tipuri de habitate, 230 de
specii de pasari (dintre care 196 protejate conform legislatiei in vigoare), 49 de specii de mamifere,
(27 cuprinse in Legea 462/2001 si 16 in Directiva Habitate), 22 de specii de amfibieni si reptile (20
cuprinse in Legea 462/2001 si 14 in Directiva Habitate), 6 specii de pesti (6 in Legea 462/2001 si 5
in Directiva Habitate), 381 de specii de nevertebrate (31 in Legea 462/2001 si 15 in Directiva
Habitate).
Arii protejate
In conformitate cu prevederile legale: Legea 5/2000, H.G. 2151/2004 si HG 1581/2005, in
judetul Brasov exista 32 de arii protejate cu o suprafata totala de 28.350 de hectare, reprezentand
aproximativ 7% din suprafata judetului.
Intre aceste arii protejate se disting cele doua parcuri, Parcul National Piatra Craiului si
Parcul Natural Bucegi. Incepand cu anul 1999, respectiv 2004, Parcul National Piatra Craiului si
Parcul Natural Bucegi au administratie proprie si detin planuri de management2. Aceste planuri
prevad luarea unor masuri stricte de protejare a tuturor habitatelor si speciilor din interiorul
parcurilor. Din anul 2004 pana in prezent au fost luate in custodie 11 arii naturale protejate, conform
Ordinului 494/2005. Alaturi de aceste arii protejate, judetul Brasov are validate, in prezent, un
numar de 24 de situri Natura 2000. Acestea sunt impartite, conform celor doua directive ale
Uniunii Europene, in doua categorii: 7 situri de protectie avifaunistica (SPA) si 17 situri de

importanta comunitara (SCI).
Tabel 3: Ariile protejate din judetul Brasov si regimul de management in care se
incadreaza
Regim de management
Monumente ale naturii
Rezervatii naturale
Categorie
IUCIN*
III
IV
Arii de protectie speciala

avifaunistica
Parcuri Nationale Si
Naturale:
- Parcul National
Piatra Craiului
- Parcul National
Bucegi
Zone umede de importanta
internationala
II
V
Caracteristici
Conservarea unor elemente naturale cu
valoare si semnificatie ecologica,
stiintifica si peisagistica
Protejarea de habitate si specii naturale
importante sub aspect floristic, faunistic,
forestier, geologic, speologic,
paleontologic
Conservarea habitatelor specifice
necesare protectiei speciilor de pasari
migratoare salbatice
Protejarea si conservarea unor esantioane
reprezentative pentru spatiul biogeografic
national, precum si ansambluri
peisagistice in care interactioneaza
activitatile umane cu natura
Situri Ramsar
Nr.
14
14
Conform Legii 462/2001 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor, a florei si
faunei Salbatice
*
IUCIN - International Union of the Conservation of Nature and Natural Resources
2.1.3. Infrastructura
2.1.3.1.
Infrastructura de transport
Judetul Brasov face parte din Regiunea 7 Centru, si detine primul loc in ceea ce priveste
densitatea de retele feroviare.
Reteaua de drumuri
Reteaua de drumuri publice a judetului are o lungime de 1.517 kilometri, cu o densitate
medie de 27 km/km, inferioara mediei pe tara de 33 km/km. Repartizarea drumurilor pe teritoriul
judetului este determinata de formele de relief, densitatea maxima intalnindu-se in zonele joase, iar
cea minima in zona montana.
Din lungimea precizata mai sus, 427 de kilometri sunt drumuri nationale, 740 de kilometri
sunt drumuri judetene iar 350 de kilometri drumuri comunale.
Drumurile nationale au urmatoarele trasee:
trasee europene:
o E60 pe DN1 (Bucuresti - Brasov) si DN13 (Brasov Rupea - Sighisoara);
o E68 pe DN1 (Brasov - Fagaras - Sibiu);
o E574 pe DN11 (Targu Secuiesc - Brasov) si DN74 (Brasov - Campulung)
trasee nationale principale: DN1A (Brasov - Valenii de Munte) si DN10 (Harman - Prejmer Teliu);
trasee nationale secundare: DN73A (Predeal - Rasnov - Zarnesti - Poiana Marului - Sercaia)
si DN 73B (Cristian - Ghimbav).
Drumurile locale, avand 44 de trasee judetene si 61 de trasee comunale, sunt modernizate
doar in procent de 8% fata de media nationala de 10,44%. Din totalul drumurilor comunale, 12%
sunt inca de pamant.
Din punctul de vedere al traficului mediu zilnic anual, recensamantul general al circulatiei
din anul 2005 a inregistrat un numar de 5.363 de vehicule/zi pe drumurile nationale, 1.160 de
vehicule/zi pe drumurile judetene, respectiv 642 de vehicule/zi pe drumurile comunale. Centrul de
studii tehnice rutiere si informatica al Ministerului Transporturilor (CESTRIN) prognozeaza
dublarea traficului pana in anul 2025 atat pe drumurile nationale, cat si pe cele judetene si
comunale.
Reteaua de cai ferate
Caile ferate de pe teritoriul judetului sunt administrate de catre Regionala de Cai Ferate
Brasov.
Linia ferata cu ecartament normal are lungimea totala de 683 km, cu o densitate de 62
km/1.000 km, indicator superior mediei pe tara de 46 km/km.
Judetul Brasov beneficiaza de existenta coridorului feroviar Pan Europan, Coridorul IV:
Frontiera Curtici -Brasov-Simeria-Vintu de Jos-Alba Iulia-Cosaliu-Copsa Mica-Brasov-BucurestiFetesti-Medgidia-Constanta cu ramura de la Brasov spre Timisoara-Caransebes-Drobeta Turnu
Severin-Strehaia-Craiova-Frontiera Calafat. Datorita pozitiei judetului, reteaua de cai ferate este, in
mare masura, o retea de tranzit.
Situatia liniilor de cale ferata in exploatare, se prezinta astfel:
Tabel 4: Caracteristiceile retelei feroviare
Lungimea
Din care
Electrificate
Densitate
CF
(km)
(km / kmp)
Linie simpla Linie dubla Linii in statii
(km)
si triaj
683
228
2 x 126
203
498
62
Teritoriul judetului este deservit de urmatoarele trasee de cale ferata:

Magistrala 200: Brasov - Fagaras - Curtici (cale ferata simpla neelectrificata);
Magistrala 300: Bucuresti - Predeal - Brasov - Episcopia Bihorului (cale ferata dubla
electrificata). Tronsonul Bucuresti - Brasov - Sighisoara face parte din tronsonul 4 al culoarului
de transport paneuropean ce urmeaza a fi reabilitat in viitorul apropiat,
Magistrala 400: Brasov Sfantu Gheorghe Deda Sighetul Marmatiei (cale ferata simpla
electrificata).
Linii secundare (trasee de cale ferata simpla neelectrificata) mai exista intre:
Harman Intorsura Buzaului;
Bartolomeu Zarnesti;
Ucea Victoria;
Sercaia Sinca Veche (linie uzinala).
Activitatea feroviara pe teritoriul judetului este deservita de 13 statii si 17 halte.
Infrastructura de telecomunicatii feroviare este administrata de S.C. Telecomunicatii S.A.
Agentia Regionala de Telecomunicatii Brasov.
2.1.3.2.Alimentarea cu apa
In perioada 2004-2006, consumul de apa din judet a inregistrat o scadere datorata reducerii
activitatii unor agenti economici si a contorizarii consumului la populatie.
Tabel 5: Volumele de apa captate si consumate in perioada 2004 2006 (mii m3)
AN
Din care
Volum total
Ape de
Ape subterane
suprafata
2004
90.000
25.000
115.000
2005
80.000
22.000
102.000
2006
80.000
20.200
100.200
2007
95.000
35.000
130.000
prognoza
Sursa: Directia Judeteana de Statistica
Tabel 6: Reteaua de distributie a apei potabile, in anul 2006
Judetul Brasov
Localitati* cu instalatii de alimentare cu apa potabila (numar) - la
47
sfarsitul anului
din care: municipii si orase
10
Lungimea totala simpla a retelei de distributie a apei potabile (km) la
1548
sfarsitul anului
Alimentarea cu apa in mediul rural este intalnita intr-un numar redus de comune, fara sa acopere
intregul necesar existent.
2.1.3.3.Canalizare
In judetul Brasov, 18 localitati dispun de retea de canalizare cu o lungime totala de 668 km,
din care 543,6 km (81%) in mediul urban. Reteaua actuala de canalizare reprezinta doar 35% din
necesar. Sistemul de canalizare existent nu acopera integral localitatile.
Din reteaua totala de distributie a apei, lungimea retelei de canalizare acopera doar 36,66%.
Astfel, exista numeroase strazi si localitati care, desi au retele de distributie a apei, nu au
retele de canalizare, apele uzate menajere fiind de cele mai multe ori aruncate in cursuri de ape
si/sau la suprafata solului, producand fenomene de poluare.
Tabel 7: Reteaua de canalizare publica, in anul 2006
Judetul Brasov
TOTAL Localitati cu instalatii de canalizare publica, din care:
Municipii si orase
Lungimea totala simpla a conductelor de canalizare publica
UM
2006
numar
numar
km
16
10
645

In judetul Brasov exista 8 statii de epurare, cea de la Stupini a municipiului Brasov fiind
singura care functioneaza aproximativ la parametrii necesari, in urma monitorizarilor constatanduse depasiri, fata de normativele in vigoare la: suspensii, CBO5, CCOCr, amoniu, fosfor total,
detegenti si sulfuri. Ca urmare, pana in anul 2010 statia trebuie dotata cu treapta tertiara de epurare
si de asemenea este necesara extinderea ei in vederea preluarii si tratarii intregului volum de ape
uzate neepurate, descarcate prin deversoare direct in emisar.
Principalii operatori ai judetului pentru sistemele de tratare a apelor uzate sunt Compania
Apa Brasov, S.C Apavita S.A Predeal, Morani Impex SRL, S.C. Apa Serv. S.A. Fagaras si Servicii
de Gospodarire Magura Codlei. Aceste statii de epurare inregistreaza o serie de probleme.
2.1.3.4.
Sisteme de incalzire
In prezent, in judetul Brasov functioneaza doua instalatii de incalzire urbana in sistem
centralizat, in municipiul Brasov si municipiul Fagaras. Restul oraselor si municipiilor au trecut la
alte sisteme de incalzire, de tipul centralelor de bloc, de scara sau de apartament si chiar la
incalzirea cu sobe pe gaz sau lemne.
Tabel 8: Localitati in care se distribuie energie termica, in anul 2006
Regiune/Judet Localitati in care se distribuie energie termica
Total
Judetul Brasov
3
3
Sursa: Directia judeteana de statistica
Tabel 9: Reteaua si volumul gazelor distribuite, in judetul Brasov
Judetul Brasov
Localitati in care se distribuie gaze naturale (numar) - la sfarsitul
anului
2004
2005
2006
35
35
40
10
10
10
Lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor naturale

(km) - la sfarsitul anului
1288,8
1273,8
1438,1
Volumul gazelor naturale distribuite (mii mc)
907415
512676
444142
din care: pentru uz casnic
169787
176493
163454
Sursa: Directia Regionala de Statistica
Date demografice
Potrivit datelor Directiei Judetene de Statistica (iulie 2006), judetul Brasov are o populatie
de 595.758 de persoane. 75% dintre acestia se afla in mediul urban, 25% traind in mediul rural.
n municipiul Brasov locuieste 47% din populatia judetului, respectiv, aici traiesc 63% din
locuitorii mediului urban.
Mediul urban, cu o populatie de 444.253 de locuitori are in componenta 4 municipii si 6
orase, cu o densitate medie de 362 locuitori/km.
Tabel 10: Populatia urbana a judetului Brasov
Populatie la
Localitate
01.07.2006
Brasov
281.375
Fagaras
39.496
Sacele
31.515
Codlea
24.389
Zarnesti
25.816
Rasnov
15.982
Victoria
9.283
Rupea
5.811
Ghimbav
5.341
Predeal
5.245
TOTAL
populatie
444.253
mediu urban
Tabel 11: Populatia pe sexe si medii, la 1 Iulie
Judetul Brasov
Total (numar de
persoane)
- Ambele sexe
- Masculin
- Feminin
Urban
- Ambele sexe
- Masculin
- Feminin
Rural
- Ambele sexe
- Masculin
- Feminin
Locuitori/km2
1990
1995
2000
2001
2002
2003
696441 640943 628643

351420 315661 307151
345021 325282 321492
626499
305804
320695
592491
289263
303228
595777
290413
305364
596140 595211 595758

290537 289982 290034
305603 305229 305724
539123 489858 475099

272797 240653 231107
266326 249205 243992
472620
229552
243068
441647
214133
227514
448470
216974
231496
446622 444886 444253

215844 214949 214355
230778 229937 229898
157318 151085 153544

78623 75008 76044
78695 76077 77500
129,9
119,5
117,2
153879
76252
77627
116,8
150844
75130
75714
110,5
147307
73439
73868
111,1
149518 150325 151505

74693 75033 75679
74825 75292 75826
111,2
111,0
111,1
2004
2005
2006
Figura 3: Populatia pe medii
Asezari umane
Tabel 12: Organizarea administrativa a teritorului, la 31 decembrie
Judetul Brasov
Numarul oraselor si municipiilor
- din care: municipii
Numarul comunelor
Numarul satelor
1990
1995
2000
2001
2002
2003
2004
2006
10
10
10
10
2
43
150
2
43
150
4
43
150
4
43
150
4
44
149
4
45
149
4
47
149
4
48
149
Dezvoltare economica
1. Principalele surse economice

Produsul intern brut realizat in anul 2005 in judetul Brasov a fost de 4,272 miliarde de euro.
In perioada 2000-2005, produsul intern brut pe cap de locuitor in judetul Brasov a avut un
trend crescator si totodata superior celui national.
Figura 4: Evolutia produsului intern brut (% fata de 1999)

Din analiza gradului de participare a diverselor activitati la crearea produsului intern brut al
judetului Brasov, serviciile detin 41,4%, industria 35,5%, comertul 9,9%, constructiile 6,7% iar
agricultura 6,5%. Comparand aceasta structura cu cea a produsului intern brut al Regiunii 7 Centru
se observa ca industria si domeniul constructiilor sunt mai bine reprezentate in judetul Brasov, in
timp ce agricultura prezinta inca diferente semnificative fata de valorile Regiunii Centru.
Produsul intern brut al judetului Brasov a crescut in termeni reali in perioada 2000-2003 cu
18,4%. Evolutia sa a fost determinata in mod semnificativ de marirea volumului de activitate si in
consecinta a valorii adaugate brute in perioada analizata din industria prelucratoare, constructii,
comert, transporturi, depozitare si comunicatii.
Domeniul serviciilor are un aport important la formarea produsului intern brut in perioada
analizata, evolutia cea mai semnificativa inregistrandu-se in domeniul serviciilor de sanatate si
asistenta sociala si al serviciilor colective, sociale si personale. Industria extractiva, pescuitul si
piscicultura au un aport mic la formarea PIB.
La nivelul Regiunii 7 Centru, Brasovul este cel mai competitiv judet, mentinandu-se pe
primul loc din punct de vedere al produsului intern brut pe locuitor, al valorii adaugate brute si al
productivitatii muncii, fiind urmat de judetele Sibiu si Mures. In privinta exporturilor, judetul
Brasov a detinut in mod constant unul dintre primele locuri la nivel regional, alaturi de Sibiu. Pe de
alta parte, Brasovul s-a clasat in permanenta in ultimii ani pe unul dintre ultimele locuri din punct
de vedere al ratei de ocupare a fortei de munca, mai ales datorita disponibilizarilor masive.
Raportandu-ne la nivelul regional, constatam in judetul Brasov concentrari in urmatoarele
domenii: turism (41,6% din valoarea adaugata bruta a turismului la nivel regional), transport (35%),
industria energetica (36,4%), industria prelucratoare (30,6%). Acestea mentin judetul Brasov pe
prima pozitie la nivel regional din punct de vedere al valorii adaugate brute.
In structura valorii adaugate brute a judetului Brasov cea mai importanta crestere a
inregistrat-o grupa masini, aparate si echipamente electrice (de la 12,8% la 22,3%). Scaderi au avut
produsele chimice (de la 5,8% la 0,6%), materialele plastice si articolele din materiale plastice
(de la 9,2% la 5,5%), precum si exportul de incaltaminte (de la 15,8% la 8,1%). Se mentine sau
inregistreaza usoare cresteri ponderea exporturilor de mijloace de transport, textile, mobila, lemn si
produse din lemn.
Judetul Brasov inregistreaza cel mai ridicat nivel al productivitatii muncii din intreaga
regiune 7 Centru, aceasta ajungand in anul 2006, dupa o perioada de puternica scadere, sa fie cu
doar 15,77% mai mica decat cea inregistrata in anul 1989 si aproape echivalenta cu cea a anului
1990. Productivitatea muncii la nivelul judetului se afla, la fel ca si indicele productiei industriale,
pe un puternic trend ascedent, depasind inca din anul 2003 media nationala a acestor indicatori.
2. Distributia fortei de munca si somajul

La nivelul judetului Brasov, balanta fortei de munca pe anul 2005 ilustreaza faptul ca, din
totalul populatiei judetului de 595.000 de persoane, resursa de munca reprezinta 69%.
Din populatia in varsta de munca se exclud persoanele cu incapacitate permanenta de
munca, precum si pensionarii in varsta de munca ce nu lucreaza, aceste categorii reprezentand 11,7
mii persoane in anul 2005.
Din totalul celor ce reprezinta resursa de munca pe anul 2005 (411,8 mii persoane), 55%
sunt persoane active ocupate.
Tabel 13: Numarul mediu al salariatilor, pe activitatile economiei nationale
Judetul Brasov
1992 1995 2000 2001 2002
Total economie
304,1 275,6 238,4 237,2 239,5
Agricultura, vanatoare si
45,4
44,1 48,2 46,3 40,1
silvicultura
Pescuit si piscicultura
0,1
Industrie, din care:
154,0 126,7 90,8 91,9 92,1
- Industrie extractiva
1,4
1,5
0,8
0,8
0,8
- Industrie prelucratoare
147,7 120,1 84,7 86,1 86,3
- Energie electrica si termica,
4,9
5,1
5,3
5,0
5,0
gaze si apa
Constructii
18,5
14,0 12,5 12,6 13,2
Comert
17,4
31,6 26,6 27,8 30,9
Hoteluri si restaurante
5,3
6,0
4,6
3,1
4,5
Transport, depozitare si
20,3
15,9 14,0 12,9 13,8
comunicatii
Intermedieri financiare
1,4
1,8
2,8
2,3
2,0
Tranzactii imobiliare si alte
13,2
7,6
7,6
9,1 10,2
servicii
Administratie publica si
2,1
3,4
3,7
3,6
3,4
aparare
Invatamant
13,2
12,8 12,9 13,4 13,4
Sanatate si asistenta sociala
8,8
7,9
9,8
9,9 10,4
Celelalte activitati ale
4,5
3,8
4,9
4,3
5,4
economiei nationale
Sursa: Directia Judeana de Statistica
Rata medie a somerilor inregistrati in judetul Brasov in 2006
nationala de 5,4%.
2003 2004 2005 2006

230,5 229,0 227,0 230,9
38,0
35,3
34,7
32,4
0,1
80,3
0,8
74,4
0,1
76,3
0,7
70,9
0,1
71,0
0,7
65,6
0,1
69,1
0,7
64,4
5,1
4,7
4,7
4,0
15,0
31,0
5,6
15,7
33,9
7,8
15,3
35,6
7,4
17,7
38,3
7,7
12,7
11,6
12,8
14,2
2,3
2,4
2,6
12,2
11,4
11,1
12,9
2,0
3,5
3,4
4,4
4,6
14,0
10,9
14,4
10,6
14,0
10,2
13,9
10,0
5,7
6,4
6,0
6,6
(6,36%) se afla peste media
Tabel 14: Rata somajului

Judetul
1991
1995
Brasov
Numarul somerilor inregistrati
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
Total
19840
4221
30693
25290
32407
- femei
11423
3044
17503
15202
17434
- barbati
8417
1177
13190
10088
14973
Rata somajului (%)
Total
6,7
1,3
11,4
9,6
11,9
- femei
8,0
2,0
13,2
11,9
13,5
- barbati
5,5
0,7
9,7
7,5
10,5
Sursa: Agentia Nationala pentru Ocuparea fortei de munca
27233
13535
13698
27405
12432
14973
21751
9865
11886
15097
6581
8516
10,6
11,1
10,1
10,7
10,4
10,9
8,7
8,9
9,0
6,1
5,9
6,2
3. Venitul mediu
Tabel 15: Castigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitati ale economiei nationale
Judetul Brasov
1991
1995
2000
2001
2002
Total economie
7870
233170 2176348 2994666 3712447
Agricultura,
vanatoare si
6877 192202 1620349 2191114 2833435
silvicultura
Pescuit si
6169 186180 1316412 1964687 2148837
piscicultura
Industrie, din
8038 248175 2287000 3178959 3968595
care:
- Industrie
10648 351667 3031664 4223268 5820104
extractiva
- Industrie
7973 244152 2196797 3065720 3813589
prelucratoare
- Energie
electrica si
9071 314486 3413049 4653622 5889010
termica, gaze si
apa
Constructii
8406 229266 1855877 2671899 3164954
Comert
7210 199581 1407660 2229668 2591092
Hoteluri si
6252 200876 1646136 2616085 2379302
restaurante
Transport,
depozitare si
8782 260701 2675638 3482366 4675270
comunicatii
Intermedieri
8075 370406 5084607 7174751 9168916
financiare
Tranzactii
imobiliare si alte
7763 243525 2469463 2882938 3165482
servicii
Administratie
8060 198907 3300918 4225504 5134887
publica si aparare
Invatamant
7176 191711 2549956 2824792 4322525
Sanatate si
7488 176360 1751459 2645360 2954993
asistenta sociala
Celelalte
activitati ale
6142 209830 1485881 2220423 2587051
economiei
nationale
2003
4673047
2004
5543148
4026958
4884072
4463338
5724548
4909940
5622373
6817313
7468366
4712371
5353791
7352365
9399018
3913851
3576758
4956241
3950572
3520886
4399072
5820878
7028637
1104898
9
1387909
7
4775441
6419716
6930735
9501961
4757023
6073499
3736613
4918427
3651916
4467081
4. Principalele centre de atractie

Pozitionarea geografica a judetului Brasov in zona montana din centrul tarii favorizeaza
dezvoltarea turismului sub forme diverse. Accesul este facilitat de infrastructura rutiera si
feroviara buna ce face legatura cu capitala tarii, dar si cu Europa occidentala. Judetul atrage
anual mai mult de 400.000 de vizitatori.
Potentialul turistic al judetul Brasov imbina elemente ale cadrului natural cu valorile
culturale si istorice.
Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a facut diferentiat, in functie de
apropierea si posibilitatile de acces fata de principalele centre de interes turistic. Datorita
potentialului geografic, preponderent montan, turistii veniti in judetul Brasov pot practica activitati
sportiv-recreative in toate anotimpurile anului.
Principalele masive muntoase ale judetului, integrate in circuitul turistic intern si
international cu spatii de cazare, agrement si practicare a sporturilor specifice sunt:
Masivul Piatra Mare, cu trasee turistice montane usor accesibile, ofera obiective turistice
naturale deosebite si posibilitati de lansare cu parapanta,
Masivului Bucegilor, Parc Natural de interes national, prezinta peisaje atractive cu
spectaculoase vai glaciare si cabane de creasta, oferind posibilitati de practicare a
drumetiilor montane, alpinismului, snowboardului si a schiului de fond si alpin,
Masivul Piatra Craiului, declarat Parc National, este unic in Carpatii Romanesti, prin relieful
impunator al crestei calcaroase in lungime de 25 de kilometri. Aici se gasesc specii rare de
flora si fauna. Sunt oferite turistilor cazare in cabane si refugii montane, precum si in
modernele pensiuni din localitatile limitrofe.
Muntii Ciucas, zona aflata in prezent in curs de legiferare ca parc natural, prezinta
spectaculoase forme de refief megalitice. Aceasta zona este mai putin amenajata cu structuri
turistice, prezentand oferte de tip agroturistic doar in localitatile de la baza masivului,
Muntii Persani, mult mai scunzi, cuprind oferte turistice in zona nord vestica a judetului
constand in arii protejate si monumente ale naturii, obiective istorice, culturale si
monumente de arhitectura,
Muntii Fagaras, zona aflata in prezent in curs de legiferare ca parc national, sunt cei mai
inalti si spectaculosi munti din Romania.
Resursele culturale, comunitare si de patrimoniu ofera o combinatie deosebita de
arhitectura, cladiri de patrimoniu, monumente si evenimente comunitare. De o importanta deosebita
este municipiul Brasov, unul din cele mai bine pastrate orase medievale, unde centrul istoric
arhitectural este conservat intr-o stare buna (Biserica Neagra, cartierul Schei, Piata Sfatului, zidurile
de aparare ale vechii cetati impreuna cu turnurile si bastioanele). Mai mult, judetul ofera
posibilitatea vizitarii unei multitudini de cetati (Codlea, Fagaras, Hoghiz, Prejmer, Rasnov, Rupea).
O serie de evenimente de anvergura precum festivalurile internationale Cerbul de Aur,
Dramaturgie Contemporana, Muzica de Camera, Jazz reprezinta alte puncte de atractie pentru
turisti.
Cetatile taranesti reprezinta cea mai importanta si mai originala contributie pe care
arhitectura medievala de zid a Transilvaniei a inscris-o in patrimoniul artistic european. Din aceasta
categorie fac parte cetatile taranesti cu biserici de incinta (Bod, Cincsor, Codlea, Cristian, Feldioara,
Ghimbav, Halchiu, Halmeag, Harman, Maierus, Prejmer, Rotbav, Sanpetru), ridicate de sasii si
romanii locuitori ai satelor respective in secolele XIII-XVI, dar si bisericile-cetati (Beia, Bunesti,
Cata, Cincu, Drauseni, Fiser, Homorod, Merchiasa, Mesendorf, Prejmer, Roades, Soars, Viscri).
Intre acestea, se remarca Prejmer si Viscri, unde se gasesc situri satesti cu biserici fortificate
recunoscute ca parte a patrimoniului UNESCO. Dezvoltarea si promovarea acestor resurse nu se
ridica insa la nivelul potentialului pe care il pot oferi.
Cel mai important punct de atractie turistica, recunoscut pe plan international, este Castelul
Bran, cu a sa legenda a lui Dracula.
Tipuri de turism practicate in judetul Brasov

Turismul montan de drumetie este favorizat de existenta masivelor muntoase, a suprafetei
mari acoperite cu paduri, a existentei traseelor marcate, a cabanelor montane si bazelor de
cazare din localitatile limitrofe, precum si a promovarii acestor zone pe plan national si
international.
Turismul cultural-istoric este favorizat de existenta a numeroase monumente istorice si de
arhitectura pe intreg teritoriul judetului.
Turismul religios este practicat mai ales la Manastirea de la Sambata de Sus unde au loc, in
timpul marilor sarbatori crestine, slujbe religioase ce atrag un aflux mare de credinciosi. Mai
mult, pe teritoriul judetului se gasesc sapte complexe monahale si numeroase biserici cu
valoare istorica si arhitecturala deosebita.
Turismul sportiv de tip alpinism, schi alpin, schi fond, echitatie, mountainbike,
deltaplanorism si planorism, vanatoare si pescuit sportiv in zonele colinare si montane ale
judetului, vanatoarea de imagini tip safari ale unor specii precum lupul, ursul si rasul, in
judetul Brasov traind 30% din populatia de mari carnivore a Europei.
Turismul stiintific tematic pe sectiuni de biodiversitate, speologie, geologie, paleontologie in
rezervatiile naturale ale judetului.
Turismul rural sau agroturismul este practicat in special in zona satelor branene (Fundata,
Moeciu, Bran) si in Poiana Marului, zone ce constituie un areal cu un potential natural,
istoric si turistic deosebit, precum si in zona Sacele-Tarlungeni, aflata in imediata apropiere
a municipiului Brasov.
Turismul de afaceri si conferinte, din perspectiva caruia judetul Brasov se bucura de un
interes in crestere
Ecoturismul este turismul cel mai apropiat de natura, oferit ca produs turistic in:
- zona Zarnesti, zona in care acest tip de turism este dezvoltat in stadiul cel mai
- avansat din Romania, favorizat atat de cadrul natural exceptional (Parcul National
turism de catre Administratia Parcului National Piatra Craiului, - zona Vama
Buzaului, poarta de intrare in Masivul Ciucas, unde functioneaza, in prezent, Centrul
Educational de Ecologie si Ecoturism,
- zona Bunesti-Viscri, zona incipienta in practicarea ecoturismului dar cu un potential
deosebit pentru o dezvoltare ulterioara in aceasta directie,
- zona Fagaras, favorizata de cadrul natural, in care se practica un turism incipient de
tip ecoturism, dar fara o strategie coerenta si unitara in acest sens.
5. Hoteluri
Tabel 16: Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare
Judetul Brasov
Total
Hoteluri si moteluri
Cabane turistice
Campinguri si unitati
tip casuta
Vile turistice si
bungalouri
2004
2005
431
43
20
2
403
53
13
2
64
67
2006
489
63
17
2
72
Tabere de elevi si
3
prescolari
Pensiuni turistice
82
urbane
1
Sate de vacanta
Pensiuni turistice
104
rurale
Hoteluri pentru
4
tineret
Pensiuni
107
agroturistice
1
Popasuri turistice
107
135
2
155
2
193
Tabel 17: Capacitatea si activitatea de cazare turistica

Judetul
1990
2000
2001
Brasov
Capacitatea de cazare
Existenta
12488
10549
10276
(locuri)
In
functiune
(mii
3658,4
3681,9
3670,3
locurizile)
Sosiri
773,1
326,4
328,3
(mii)
Innoptari
2358,8
890,7
884,6
(mii)
Indicii de
utilizare
neta a
capacitati
64,5
24,2
24,1
i in
functiune
(%)
2002
2003
2004
9528
9611
11380
12037
13883
3297,1
3650
3900,5
4219
4527
290,3
329
422
448
484
779,3
830
961
1000
1055
23,6
22,6
24,6
23,7
23,3
2005
2006
Date referitoare la generarea deseurilor municipale

Autoritatile pentru protectia mediului din Romnia colecteaza date privind gestionarea
deseurilor inca din anul 1991, primul set de date complet la nivel national datnd din anul 1995.
In ceea ce priveste deseurile municipale, ancheta statistica se realizeaza exhaustiv, pe baza a
doua chestionare:
AS-GD-MUN Cercetare statistica pentru primarii sau unitati specializate in servicii de
salubritate;
AS-GD-TRAT Cercetare statistica privind tratarea deseurilor.
Conform mentiunilor din publicatia statistica privind deseurile, calitatea datelor privind
gestionarea deseurilor este influentata in mare masura de o serie de conditii existente la nivelul
unitatilor raportoare, si anume:
disponibilitatea conditiilor tehnice pentru inregistrarea deseurilor (in principal lipsa cantarelor la
depozitele de deseuri);
organizarea managementului deseurilor;
inregistrarea intreprinderilor in Registrul statistic al operatorilor economici;
competenta si angajamentul responsabilitatilor pentru completarea chestionarelor statistice.
Datele colectate de catre agentiile locale pentru protectia mediului sunt transmise catre
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului fara sa se realizeze o analiza si o validare a acestora.
2.2.1.Cantitati de deseuri municipale generate

deseurilor, aprobata prin Ordinul ministerului mediului si dezvoltarii durabile nr. 951/6 iunie 2007,
in planurile judetene de gestionare a deseurilor elaborate in anul 2007 vor fi prezentate date privind
cantitatile de deseuri municipale generate pentru perioada 2001-2005.
Datele prezentate in tabelul de mai jos au fost furnizate de catre APM Brasov.
Tabel 18: Cantitati de deseuri municipale generate in judetul Brasov in perioada
2001-2005
Tipuri de deeuri
1.
1.1
1.2
Deeuri municipale
(deeuri menajere i
asimilabile din
comer, industrie,
instituii, din care:
Deeuri menajere
colectate n amestec de
la populaie
Deeuri asimilabile din
comer, industrie,
instituii colectate n
amestec
Cod
deeu1
Cantitate de deeuri (tone)

2001
2002
2003
2004
2005
20
15 01
229.361
253.117
250.074
271.825
270.360
20 03 01
15 01
125.675
128851
131.636
120.232
121.780
20 03 01
15 01
42.400
43.060
27.860
55.261
69.780
Conform Listei Europene a Deeurilor
Tipuri de deeuri
1.3
1.4
1.5
1.6
1.7
1.8
Cod
deeu
Deeuri municipale
(menajere i asimilabile) 20 01
colectate separat, din 15 01
care:
20 01 01
hrtie i carton
15 01 01
20 01 02
sticl
15 01 07
20 01 39
plastic
15 01 02
20 01 40
metale
15 01 04
20 01 38
lemn
15 01 03
biodegradabile
20 01 08
Deeuri voluminoase
Deeuri din grdini i
parcuri
Deeuri din piee
Deeuri stradale
Deeuri generate i
necolectate
Cantitate de deeuri (tone)

2001
2002
2003
2004
2005
15.699
26.905
28.830
30.136
1.270
415
5.304
5.418
5.506
40
80
15.284
21.601
23.412
24.630
1.140
20 03 07
80
20 02
1.283
5.418
1.953
2.518
5.250
20 03 02
20 03 03
20 03 01
15 01
450
7.675
2.553
10.655
4.391
20.774
3.480
25.687
4.800
49.000
36.449
35.675
34.630
34.511
18.400
Din analiza datelor din tabelul de mai sus se observa urmatoarele aspecte:
cantitatile menajere generate si colectate nu prezinta variatii semnificative de la un an la altul,
cantitatile de deseuri asimilabile prezinta crestere de la un an la altul, cu exceptia anului 2003,
cand cantitatea este foarte scazuta, probabil din cauza unor erori de raportare;
cantitatile de deseuri municipale colectate separat sunt in perioada 2001 2005 cuprinse intre
15.000 si 30.000 tone/an, iar in anul 2006 doar 1270 tone. Acest fapt se explica, de asemenea,
printr-o eroare de raportare, cantitatile de deseuri colectate separat si valorificate in perioada
2001-2005 fiind, in cea mai mare parte, deseuri industriale si deseuri din constructii si demolari
(deseuri metalice) si nu deseuri municipale.
Din analiza realizata in cadrul grupului de lucru din data de 23 ianuarie 2008 a rezultat ca
datele din anul 2005 privind cantitatile de deseuri municipale sunt date analizate si validate si pot fi
luate in considerare la calculul prognozei.
Indicatori de generare a deseurilor municipale

Indicatorii se calculeaza in functie de cantitatea generata/colectata intr-un an si populatia din
anul respectiv. Astfel, au fost calaculati pentru perioada 2001 2005 indicatorii de generare a
deseurilor municipale si indicatorii de colectare a deseurilor menajere.
Figura 5: Variatia indicatorului de generare a deseurilor municipale
Figura 6: Variatia indicatorului de colectare a deseurilor menajere
Din grafice se poate constata ca indicatorii sunt relativ costanti si se inscriu in media la nivelul
regiunii: 450 kg/locuitor x an deseuri municipale generate si 200 kg/locutor x an deseuri menajere
colectate.
Compozitia deseurilor menajere

La nivelul judetului Brasov nu au fost realizate pana in prezent determinari privind
compozitia deseurilor menajere, conform standardelor.
Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 7 Centru prezinta o compozitie medie
a deseurilor menajerela nivel regiunii atat pentru mediul urban, cat si pentru mediul rural.
Compozitia deseurilor la nivel de regiune a fost estimata in functie de compozitia medie a

deseurilor din judetele componente.
Tabel 19: Compoziia estimata a deeurilor menajere in Regiunea 7 Centru
Ponderea (%)
Mediul urban Mediul rural
Hrtie i carton
11
7
Sticl
6
4
Plastic
8
8
Metale
3
2
Lemn
3
4
Biodegradabile
53
67
Alte tipuri de deeuri
16
8
Material
Sursa: Proiect PRGD august 2006, ARPM Sibiu
Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale

Conform Raportului Agentiei Europene de Mediu Managementul deseurilor biodegradabile
municipale, 2002, fractia biodegradabila din deseurile municipale este reprezentata de: deseuri
alimentare si de gradina, deseuri de hrtie si carton, textile, lemn, precum si alte deseuri
biodegradabile continute in deseurile colectate.
Cunoasterii ponderii deseurilor biodegradabile in deseurile municipale este foarte importanta
in etapa de planificare deoarece determina capacitatiile instalatiilor de tratare a deseurilor
biodegradabile in vederea reducerii cantitatii depozitate.
Pana in prezent in judetul Brasov nu au fost realizate determinari privind ponderea
deseurilor biodegradabile in deseurile municipale.
In tabelul de mai jos se prezinta o estimare a ponderii deseurilor biodegradabile in deseurile
muncipale pe baza compozitiei deseurilor menajere din mediul urban si rural estimate la nivelul
regiunii, precum si pe baza estimarilor utilizate la elaborarea planurilor regionale de gestionare a
deseurilor.
Tabel 20: Estimarea ponderii deseurilor biodegradabile in deseurile municipale
Tipuri de deseuri
Ponderea
deseurilor
biodegradabile
(%)
1.
Deseuri municipale (deseuri menajere si asimilabile

din comert, industrie, institutii, din care:
1.1
Deseuri menajere
Urban
deseuri alimentare si de gradina
67
53
1.2 + 1.3
1.5
1.6
1.7
1.8
hartie+carton, lemn, textile

Rural
Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii
14
78
67
11
Deseuri din gradini si parcuri

Deseuri din piete
Deseuri stradale
Deseuri generate si necolectate
Urban
Rural
90
80
44
60
67
53
14
78
67
11
Colectarea si transportul deseurilor

Date privind operatorii de salubrizare
Conform datelor furnizate de APM Brasov, in prezent, in judet functioneaza 12 operatori de
salubrizare, din care:
4 operatori de salubrizare cu capital integrat de stat;

4 operatori de salubrizare sunt societati cu capital autohton integral privat;
1 operator de salubrizare este societate cu capital majoritar de stat;
1 operator de salubrizare este societate cu capital majoritar de stat;
1 operator de salubrizare sunt societati publice de interes local;
1 operator de salubrizare este societate cu capital mixt.
In Tabelul 21 este prezentata denumirea operatorilor de salubrizare, precum si localitatile deservite.
Tabel 21: Operatori de salubrizare
Denumire
Localitati deservite
S.C.URBAN S.A.a
Rm.Valcea-Filiala
Brasov.
Brasov
S.C. COMPREST S.A.

Brasov
Brasov, Bod,
Harman
S.C. CIBIN S.R.L.

Brasov
Brasov, Sacele,
Sanpetru, Moeciu
S.C. VADEL ONU

S.R.L. Predeal
Predeal
Pop.
deservita
mediul
urban
134.927
Pop.
deservita
mediul
rural
Forma de proprietate
Integral
de stat
Majoritar
de stat
Majoritar
privat
Autohton
integral
privat
Integral
privat cu
capital mixt
Public de
interes
local
Autorizatie
ANRSCUP
x
x
SERV. DE
GOSPODARIRE
MAGURA CODLEI
S.R.L. Codlea
Codlea
S.C. ALCO SERV S.A.

Fagaras
Fagaras, Harseni,
Recea, Beclean,
Mandra.
135.448
6.580
50.000
11.000
4.700
19.500
x
x
25.976
10.856
x
x
Denumire
Localitati deservite
SERVICII
COMUNALE Ghimbav
Ghimbav, Vulcan
Pop.
deservita
mediul
urban
Pop.
deservita
mediul
rural
5.100
Rasnov
SERV. COMUNALE
Rupea
Rupea
INST.MONTAJ 91Brasov-Punct de Lucru

Victoria
Victoria
Prejmer (Prejmer,
Lunca Calnicului
Stupini Prejmerului)
Total
Autohton
integral
privat
Integral
privat cu
capital mixt
Public de
interes
local
3.880
250
in curs de
autorizare
x
20.950
S.C. HIDRO-SALCOM
S.R.L. Prejmer
Majoritar
privat
x
5.600
Zarnesti , Bran,
Poiana Marului
Majoritar
de stat
x
2.110
S.C. VECTRA
SERVICE S.R.L.
Zarnesti
Integral
de stat
Autorizatie
ANRSCUP
x
12.500
SC.GOSCOM CETATE
Rasnov
Forma de proprietate
6.120
x
x
6.722
x
x
416.811
Sursa: APM Brasov

45.408
S.C. STANDARD CONSULTING S.RL.
Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare

Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare reprezinta raportul din numarul populatiei
deservite de servicii de salubrizare si populatia totala din judet. In Tabelul 22 se prezinta
populatia deservita de servicii de salubrizare in perioada 2001-2007, conform datelor
furnizate de APM Brasov. In Figura 7 se prezinta evolutia gradul de acoperire cu servicii de
salubrizare in aceasta perioada.
Tabel 22: Populatie deservita de servicii de salubrizare in judetul Brasov
Populatia deservita de servicii de salubrizare
Urban
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
448.989
376.149
426.046
426.291
422.641
430.531
416.811
Rural
40.778
21.146
39.036
39.622
39.836
47.190
45.408
Total
489.767
397.295
465.082
465.913
462.477
477.721
462.219
Figura 7: Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare
Sursa: APM Brasov

30
In prezent, in judetul Brasov, in toate municipiile si orasele exista servicii de

salubrizare. In mediul rural, exista servicii de salubrizare in urmatoarele comune impreuna cu
satele aferente: Bod, Harman, Sanpetru, Moeciu, Harseni, Recea, Beclean, Mandra, Vulcan,
Ban, Poiana Marului si Prejmer.
In judetul Brasov a inceput implementarea colectarii separate inca din anul 2004, iar in
ultimii ani colectarea a fost extinsa in municipiul Brasov, astfel ca in anul 2007 peste 23 %
din populatia urbana a judetului colecta separat deseurile menajere.
Tabel 23: Colectarea separata a deseurilor menajere in judetul Brasov
Localitate
Nr. locuitori
care
colecteaza
separat
deseuri de
hartie si
carton
Nr. locuitori
care
colecteaza
separat
deseuri de
plastic
Nr. locuitori
care
colecteaza
separat
deseuri de
sticla
Nr. locuitori
care
colecteaza
separat
deseuri de
metal
Nr. locuitori
care colecteaza
separat deseuri
biodegradabile
Observatii (se va
specifica daca este
proiect pilot finantat de
ECOROMAMBALAJE
sau este serviciul
salubrizarii)
Brasov
80.000
80.000
80.000
Brasov
17.500
17.500
7.000
Codlea
2.000
2.000
Fagaras
500
Proiect pilot
finantat de SC
Urban SRL in
parteneriat cu SC
Ecorom Ambalaje
SA
Sistem de
colectare selectiva
finantat de SC
Comprest SA
Proiect pilot
finantat de SC
Servicii de
Gospodarire
Magura Codlei
SRL
Proiect pilot
finantat de SC
Salco Serv SRL
Date privind statiile de transfer

In prezent, in judetul Brasov nu exista in functiune nicio statie de transfer. Exista in
derulare 3 PHARE CES pentru realizarea de statii de transfer (vezi capitolul 6.2).
Valorificarea si tratarea deseurilor

Sortarea deseurilor municipale
In prezent, in judetul Brasov nu exista nicio statie de sortare a deseurile menajere. Atat
S.C. URBAN S.A., cat si COMPREST S.A., operatorii de salubrizare din municipiul Brasov
intentioneaza sa puna in functie cate o statie de sortare, in vederea soratarii deseurilor
colectate separat.
De asemenea, prin proiectele PHARE Ces aflatae in derulare se prevede realizarea de
statii de sortare de capacitate mica la statiile de transfer care urmeaza a se construi.
Valorificarea deseurilor municipale
In judetul Brasov exista potential de reciclare, in special, pentru deseurile e hartie si
31
carton S.C. ECOPAPER S.A. Zarnesti, cu o capacitate de 80.000 tone/an.

De asemenea, in judet exist o Fabric de ciment aparinnd Lafarge Romnia, care,
incepand cu anul 2007, poate prelua in vederea coincinerarii si deseurile municipale cu putere
calorifica ridicata rezultate de la sortare. Deeurile municipale acceptate la coincinerare nu
trebuie s conin deeuri necombustibile, metale sau inserii metalice, pietre i materii
organice. Aceasta instalaie poate prelua anual circa 30.000 t deseuri.
Compostarea deseurilor biodegradabile
In judetul Brasov nu exista in prezent nicio instalatie de compostare si nici nu este
prevazut a se realiza prin proiecte PHARE CES.
Eliminarea deseurilor
Date privind depozitul conform
Depozit ecologic zonal Braov - Operatorul depozitului este S.C. FIN-ECO S.A.
Braov. Anul de punere n funciune a depozitului a fost 2004, iar anul estimat de nchidere
este 2029. Depozitul deservete in prezent un numr de 450.000 locuitori din municipiul
Braov i localitile arondate Braov, Bod, Bran, Budila, Cristian, Dumbrvia, Feldioara,
Fundata, Ghimbav, Halchiu, Harman, Moieciu, Ormeni, Poiana Mrului, Prejmer, Snpetru,
inca, Trlungeni, Vama Buzului, Teliu, Codlea, Scele, Predeal, Rnov i Zrneti. n
prezent sunt depozitate deeurile colectate din muncipiul Braov i localitile Bod, Harman
i Cristian. Capacitatea proiectat a depozitului este 11.230.000 m3. Capacitatea disponibil
total a primei celule este 950.000 m3. Depozitul deine autorizaia integrat de mediu nr. SB
1/31.01.2005, valabil pn 31.12.2009.
In anul 2005 cantitatea de deseuri depozitata a fost de 141.354 tone.
Date privind depozitele neconforme existente
In Municipiul Brasov exista doua depozite neconforme clasa b de deseuri
municipale, care au sistat activitatea de depozitare in anul 2004. Pentru ambele depozite s-a
emis avizul de inchidere si urmeaza a fi inchise.
De asemenea, conform planului de implementare si a HG 349/2005 privind
depozitarea deseurilor, in judetul Brasov exista 8 depozite neconforme clasa b de deseuri
municipale, din care 7 urmeaza sa sisteze activitatea de depozitare in 2008-2009, iar pentru
depozitul de la Rupea s-a obtinut perioada de tranzitie pana in anul 2017.
Tabel 24: Depozite neconforme clasa "b" in judetul Brasov
Depozit
Anul sistare
depozitare
(cf HG 349/2005)
Depozit deeuri menajere Braov
2007
Depozit deeuri menajere Fgra
2008
Depozit deeuri menajere Rnov
Capacitate disponibil Suprafaa depozitul la

la sfritul anului
momentul sistrii
2005
depozitrii
(m3)
(ha)
sistare 2004
15
30.000
2,35
2008
1.200
2,4
Depozit deeuri menajere Scele
2008
25.600
Depozit deeuri menajere Zrneti
2008
46.600
Depozit deeuri menajere Codlea
2009
158.100
2,14
Depozit deeuri menajere Predeal
2009
87.300
0,5
Depozit deeuri menajere Victoria
2009
6.100
1,5

32
Depozit
Depozit deeuri menajere Rupea
Anul sistare
depozitare
(cf HG 349/2005)
2017
Capacitate disponibil Suprafaa depozitul la

la sfritul anului
momentul sistrii
2005
depozitrii
(m3)
(ha)
43.700
1,5
398.600
30,39
In judetul Brasov, conform datelor furnizate de catre APM, au fost identificate un

numar de 159spatii de depozitare in mediul rural, care trebuie sa fie inchise si ecologizate
pana la 16 iulie 2009. Pana in prezent nu fost inchise sau s-a demarat procedura de inchidere
pentru spatiile de depozitare din: comuna Sanpetru, comuna Bod, comuna Bran, comuna
Vulcan, comuna Beclean (ecologizarea a inceput in anul 2005 si urmeaza a se finaliza in
2008), sat Hurez si sat Luta (ecologizarea a inceput in anul 2005 si urmeaza a se finaliza in
2008).
Evolutia cantitatilor de deseuri depozitate pe depozitele neconforme
Cantitatile depozitate anual pe depozitele de deseuri neconforme sunt raportate APM
in cadrul anchetei statistice privind deseurile. In Tabelul de mai jos se prezinta cantitatile
depozitate pe fiecare depozit neconform in perioada 2002-2005, conform datelor furnizate de
APM Brasov.
Tabel 25: Evolutia cantitatii de deseuri depozitate pe depozitele neconforme
Cantitate depozitata (t/an)
2001
2002
2003
2004
2005
Predeal
13.050
13.600
14.500
15.450
17.790
Sacele
23.348
39.553
21.102
25.112
12.123
Brasov
108.647
170.916
140.000
Fagaras-Bun
20.700
17.848
20.885
17.875
17.207
Rasnov
6.705
6.705
16.422
7.640
10.201
Zarnesti
46.647
19.960
16.784
26.511
Victoria
5.578
1.426
12.300
12.310
1.500
Codlea
17.600
16.640
6.880
18.248
14.646
Rupea
3.151
9.730
9.040
5.648
Total
195.628
316.486
261.779
122.459
105.626
Cantitatea totale de deseuri depozitate pe depozitele neconforme clasa b se refera
atat la deseuri municipale, cat si la deseuri de constructii si demolari si deseuri de productie
nepericuloase acceptate pe depozit.
Incepand cu anul 2004 deseurile rezultate din municipiul Brasov si localitatile
invecinate sunt depozitate pe depozitul conform de la Brasov. Astfel ca in anul 2005 din
cantitatea totala de deseuri depozitate in judet 105.626 tone (43 %) s-au depozitat pe
depozitele neconforme, iar 141.354 tone (57 %) pe depozitul conform de la Brasov.
Depozit/localitate

33
3.
Obiective si tinte
Obiectivele i intele privind gestionarea deseurilor la nivelul unui judet trebuie s reflecte
respectarea ierarhiei deeurilor, acordnd o importan deosebit prevenirii deeurilor i
promovrii reutilizrii, reciclrii i valorificrii, astfel nct s fie redus impactul negativ
asupra mediului.
Stabilirea obiectivelor si tintelor se face tinand seama de prevederile legislative, precum si de
Planul National de Gestionare a Deseurilor si Planul Regional de Gestionare a Deseurilor
Regiunea 7 Centru.
Obiectivele si tintele stabilite la nivel de judet trebuie sa fie cel putin egale si cele prevazute la
nivelul regiunii.
Consultantul a propus o serie de obiective si tinte, care au fost stabilite in conformitate cu
prevederile legale, cu Strategia si Planul National de Gestionare a Deseurilor si cu Planul
regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 7 centru. Propunerile de obiective si tinte au
fost discutate in cadrul primului grup de lucru din data de 23 ianuarie 2008.
In cele ce urmeaza se prezinta obiectivele, tintele si termenele de realizare a acestora stabilite
de comun acord cu membrii grupului de lucru.

34
Tabel 26: Obiective si tinte

Domeniul/
Activitatea
Obiective
Obiective subsidiare/inte Termen
Dezvoltarea politicii judetene n

vederea implementrii unui
Politica i
Crearea cadrului
cadrul legislativ sistem integrat de gestiune a
organizatoric pentru
deeurilor
stabilirea orientrii judetene
n domeniul gestiunii
deeurilor i a
instrumentelor de
implementare a acesteia
Aspecte
Adaptarea i dezvoltarea
Crearea condiiilor pentru
instituionale i cadrului instituional i
eficientizarea structurilor
organizatorice organizatoric n vederea
instituionale i a sistemelor
ndeplinirii cerinelor naionale aferente activitilor de
i compatibilizarea cu structurile gestionare a deeurilor
europene
ntrirea capacitii
administrative i a
responsabilitii n aplicarea
legislaiei
Asigurarea resurselor umane ca
numr i pregtire profesional Asigurarea de personal
Resursele
umane
suficient i bine pregtit
profesional i dotri
corespunztoare la toate
nivelele, in special la nivelul
autoritatilor administratiilor
publice locale
Finanarea
sistemului de
gestionare a
deeurilor
2008
2008
2008
2008
Crearea i utilizarea de sisteme Stimularea crerii i

i mecanisme economicodezvoltrii unei piee viabile
financiare pentru gestionarea
de deeuri reciclabile
permanent
deeurilor n condiiile
respectrii principiilor generale,
cu precdere a principiului
poluatorul pltete
Optimizarea utilizrii tuturor permanent
fondurilor naionale i
fondurilor europene i
internaionale disponibile
pentru cheltuieli de capital
n domeniul gestionrii
deeurilor

35
Domeniul/
Activitatea
Obiective

mbuntirea mecanismelor
economico-financiare pentru
gestionarea deeurilor
municipale
Informarea i
contientizarea
prilor
implicate
Promovarea unui sistem de

informare, contientizare i
motivare pentru toate prile
implicate
Intensificarea comunicrii
ntre toate prile implicate
Organizarea de campanii de
constientizare pentru
publicul tinta (autoritatile
administratiei publice locale
si cetateni) cu privire la
masurile de implementare
prevazute in PJGD
Organizarea de campanii de
informare a autoritatilor
administratiilor publice si a
cetatenilor
Date i
informaii
privind
deseurile
Obinerea de date i informaii

complete i corecte, care s
corespund cerinelor de
raportare la nivel naional i
european
mbuntirea sistemului
judetean de colectare,
prelucrare, analizare i
validare a datelor i
informaiilor referitoare la
generarea i gestionarea
Prevenirea
generrii
deeurilor
Valorificarea
Maximizarea prevenirii generrii Promovarea i aplicarea

deeurilor
principiului prevenirii
deeurilor la consumator
Exploatarea tuturor
2009
permanent
Permanent
permanent
2008
Permanent
potenialului utilposibilitilor de natura tehnic Dezvoltarea pieii pentru

din deeuri
i economic privind
materiile prime secundare i
Permanent
valorificarea deeurilor
susinerea promovrii
utilizrii produselor obinute
din materiale reciclate
Dezvoltarea activitilor de
Promovarea prioritara a
Permanent
valorificare material i
valorificrii materiale n
energetic
msura posibilitilor
tehnice i economice n
condiii de siguran pentru
sntatea populaiei i mediu
36
Domeniul/
Activitatea
Obiective

Promovarea valorificrii
energetice n cazul n care
valorificarea material nu
este fezabil din punct de
vedere tehnico-economic.
Colectarea i
transportul
deeurilor
mbuntirea/dezvoltarea unui Licentiere ANRSCUP a

sistem integrat de colectare i
tuturor agentilor de
transport a deeurilor
salubrizare din judet
2009
Extinderea sistemelor de
colectare a deeurilor
municipale n mediul urban
arie de acoperire 100 %
2009
Extinderea sistemul de
colectare a deeurilor
municipale n mediu rural
arie de acoperire minim 90
%
2009
Modernizarea sistemelor
actuale de colectare i
Colectarea i
transportul
deeurilor
Permanent
Permanent
mbuntirea/dezvoltarea unui Implementarea sistemelor de

sistem integrat de colectare i
colectare separata a
transport a deeurilor
materialelor valorificare
astfel nct s se asigure
Permanent
atingerea obiectivelor
legislative referitoare la
deeurile de ambalaje i
deeurile biodegradabile
Construirea de staii de
corelat cu anii
transfer pe baza de studii de de inchidere a
fezabilitate
depozitelor
neconforme
Tratarea
deeurilor
Promovarea tratrii deeurilor n ncurajarea tratrii

vederea asigurrii unui
deeurilor n vederea
management ecologic raional valorificrii (materiale i
energetice), diminurii
caracterului periculos i
diminurii cantitii de
deeuri eliminate final
Permanent

37
Domeniul/
Activitatea
Ambalaje i
deeuri de
ambalaje
Obiective
Reducerea cantitii de deeuri

de ambalaje eliminate
Reciclarea a minimum 60%

pentru hrtie/carton i
minimum 50% pentru metal,
din greutatea fiecrui tip de
material coninut n
deeurile de ambalaj
generate in judet
Valorificarea sau incinerarea
n instalaii de incinerare cu
recuperare de energie a
minimum 53% din greutatea
deeurilor de ambalaje
generate in judet
pentru pentru lemn, minim
16 % pentru plastic si minim
48 % pentru sticla din
greutatea fiecrui tip de
material coninut n
deeurile de ambalaje
generate in judet.
2008
2011
2011
Total reciclare 46 %
Valorificarea sau incinerarea
n instalaii de incinerare cu
recuperare de energie a
minimum 60% din greutatea
deeurilor de ambalaje
generate in judet
2013

din greutatea total a
materialelor de ambalaj
coninute n deeurile de
ambalaje, cu minimum 60%
pentru sticl i minimum
22,5% pentru plastic
2013

38
Domeniul/
Activitatea
Obiective
Deeuri
Reducerea cantitii de deeuri
biodegradabile biodegradabile depozitate
Deeuri din
construcii i
demolri

Reducerea cantitii de
deeuri biodegradabile
municipale depozitate la 75
% din cantitatea total
(exprimat gravimetric)
produs n anul 1995 in
judet
2010
(exprimat gravimetric),
judet
2013
(exprimat gravimetric),
judet
2016
Gestionarea corespunztoare cu Colectarea separat a

respectarea principiilor strategice deeurilor pe deeuri
i a minimizrii impactului
periculoase i deeuri
asupra mediului i sntii
nepericuloase
umane
Tratarea deeurilor
periculoase n vederea
eliminrii
Permanent
Permanent
Crearea de capaciti de
tratare i valorificare
Permanent
Eliminarea corespunztoare
a deeurilor care nu pot fi
valorificate
Permanent
Nmoluri de la Gestionarea corespunztoare cu Prevenirea eliminrii ilegale

staiile de
respectarea principiilor strategice i a deversrii n apele de
suprafa
Permanent

39
Domeniul/
Activitatea
Obiective
epurare
oreneti

umane
Promovarea a valorificrii
n agricultur n condiiile
respectrii prevederilor
legislative
Promovarea tratrii prin
presare/deshidratare n
vederea co-incinerrii
Deeuri de
echipamente
electrice i
electronice
Colectare separat, reutilizare,

reciclare i valorificare
Permanent
Permanent
Implementarea colectarii
separate a DEEE de la
populatie de catre firmele de
salubrizare
2008
Asigurarea functionarii de
puncte de colectare a DEEE
de la gospodariile
particulare, conform
prevederilor legale
2008
Rata medie anual de

colectare separata de DEEE
pe cap de locuitor provenite
de la gospodriile
particulare de 4,00 kg
2008

40
Domeniul/
Activitatea
Obiective
Vehicule scoase Reutilizarea i valorificarea

din uz
componentelor

Asigurarea functionari
punctelor de colectare a
VSU si trimiterea la tratarea
a tuturor VSU colectate
Operatorii economici sunt
obligai sa asigure realizarea
urmtoarelor obiective:
a) reutilizarea i
valorificarea a cel puin 75%
din masa medie pe vehicul i
an, pentru vehiculele
fabricate nainte de 1 ian.
1980 i cel puin 85% din
masa medie pe vehicul i an,
pentru vehiculele fabricate
dup 1 ian. 1980;
b) reutilizarea i reciclarea a
70% din masa medie pe
vehicul i an, pentru
vehiculele fabricate nainte
permanent
de 1 ian. 1980 i a 80% din
masa medie pe vehicul i an,
pentru vehiculele fabricate
ncepnd cu 1 ian. 1980.
ncepnd cu data de 1 ian.
2015 operatorii economici
sunt obligai sa asigure
realizarea urmtoarelor
obiective:
a) reutilizarea i
valorificarea a cel puin 95%
din masa medie pe vehicul i
an, pentru toate vehiculele
scoase din uz;
b) reutilizarea i reciclarea a
cel puin 85% din masa
medie pe vehicul i an,
pentru toate vehiculele
scoase din uz."

41
Domeniul/
Activitatea
Deeuri
voluminoase
Obiective
Gestionarea corespunztoare cu Implementarea sistemului de

respectarea principiilor strategice colectare a deeurilor
ncepnd cu 1
voluminoase de la populaie
ianuarie 2008
de catre firmele de
umane
salubrizare
Valorificarea potenialului
util din material i energetic Permanent
deeurile voluminoase
Deeuri
periculoase din
deeuri
menajere
Gestionarea corespunztoare cu Implementarea unui sistem

respectarea principiilor strategice de colectare separat a
ncepnd cu 1
deeurilor periculoase din
ianuarie 2008
deeurile municipale de
umane
catre firmele de salubrizare
Tratarea n vederea
eliminrii
Eliminarea
deeurilor
Eliminarea deeurilor n
conformitate cu cerinele
legislaiei n domeniul gestiunii
deeurilor n scopul protejrii
sntii populaiei i a mediului
Permanent
Sistarea activitii celor 9 etapizat in

depozite neconforme clasa perioada
"b" din zona urban
2007-2017,
nchiderea i monitorizarea
post nchidere a celor 9
depozite neconforme clasa
b
Corelat cu
calendarului
de sistare a
activitii
nchiderea i ecologizarea
tuturor spaiilor de
depozitare din zona rural
(159)
Pana la 16
iulie 2009
Promovarea eliminarii
deseurilor pe depozitele
conforme
Permanent

42
4.
Prognoza privind generarea deseurilor municipale si

a deseurilor de ambalaje
Prognoza privind generarea deseurilor municipale

Calculul prognozei de generare a deseurilor municipale se bazeaza pe cantitatea estimata ca sa generat in anul 2005 si tinand seama de urmatorii indicatori:
evolutia populatiei pe medii pentru perioada de planificare;

evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare;
cresterea indicatorului de generare a deseurilor municipale.
Evolutia populatiei pe medii

deseurilor, pentru calculul prognozei de generare a deseurilor este utilizata proiectia populatiei
pentru perioada de planificare in varianta medie.
Datele privind proiectia populatiei in varianta medie au fost furnizate de catre Oficiul de
Studii si Proiectii Demografice din cadrul Institului National de Statistica.
Tabel 27: Proiectia populatiei in judetul Brasov - varianta medie
Populatia
2009
2010
2011
Urban
444.886 444.253
2005
2006
440.500 439.500 438.300
2007
2008
436.900
435.400
433.800 431.900 429.900 428.400
2012
2013
2014
2015
Rural
140.325 151.505
153.400 154.700 156.000
157.200
158.400
159.600 160.800 162.000 163.200
Total
585.211 595.758
593.900 594.200 594.300
594.100
593.800
593.400 592.700 591.900 591.600
Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare

Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare s-a stabilit in functie de situatia
actuala (cap. 2), precum si de obiectivele si tintele stabilite in capitolul 3.
Tabel 28: Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare (%)
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Urban
95
97
95
99
100
100
100
100
100
100
100
Rural
28
31
30
70
90
90
90
92
94
94
94
Total
79
80
78
91
97
97
97
98
98
98
98
Cresterea indicatorului de generare a deseurilor municipale

Conform prevederilor Planului National de Gestionare a Deseurilor, a Planului Regional de
Gestionare a Deseurilor Regiunea 5, precum si a Metodologiei de elaborare a planurilor
regionale si judetene de gestionare a deseurilor, pana in anul 2015, indicatorul de generare a
43
deseurilor municipale va creste anual cu 0,8 %. Aceasta crestere se aplica tuturor tipurilor de
deseuri municipale.
Prognoza de generare a deseurilor municipale
Pe baza datelor privind cantitatile de deseuri municipale generate in judetul Brasov in anul
2005 (Tabel 24) si a indicatorilor mentionati anteriori se calculeaza cantitatile prognozate a se
genera pentru perioada de planificare.
Tabel 29: Prognoza cantitatilor generate de deseuri de ambalaje
Cantitate de deseuri (tone)
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Deseuri municipale
(deseuri menajere si
asimilabile din
270.360 302.815 304.259 306.552 308.794 310.967 313.120 315.253 317.294 319.312 321.521
comert, industrie,
institutii, din care:
Deseuri menajere
1.1 (colectate in amestec 121.780 151.362 148.227 164.614 171.987 173.048 174.079 175.586 177.007 177.890 178.957
si separat)
115.780 144.277 141.229 148.016 150.296 151.015 151.700 152.352 152.898 153.407 154.095
Urban
6.000
7.085
6.998
16.598
21.691
22.033
22.379
23.234
24.109
24.483
24.862
71.130
71.699
72.273
72.851
73.434
74.021
74.613
75.210
75.812
76.418
77.030
5.250
5.292
5.334
5.377
5.420
5.463
5.507
5.551
5.596
5.640
5.685
4.800
4.838
4.877
4.916
4.955
4.995
5.035
5.075
5.116
5.157
5.198
49.000
49.392
49.787
50.185
50.587
50.992
51.400
51.811
52.225
52.643
53.064
18.400
20.232
23.761
8.608
2.410
2.448
2.487
2.020
1.539
1.563
1.587
1.
Rural
Deseuri asimilabile
1.2 din comert, industrie,
+
institutii (colectate in
1.3 amestec si separat)
Deseuri din gradini si
1.5 parcuri
1.6 Deseuri din piete
1.7 Deseuri stradale
Deseuri menajere
1.8 generate si
necolectate
Urban
13.600
4.462
7.433
1.495
Rural
4.800
15.769
16.328
7.113
2.410
2.448
2.487
2.020
1.539
1.563
1.587
Prognoza privind generarea deseurilor biodegradabile municipale

intele prevzute n Directiva 1999/31/EC i HG 349/2005 se refer la deeuri
biodegradabile municipale.
Directiva 1999/31/EC si HG 349/2005 privind depozitarea deeurilor definesc:
deeurile municipale ca deeuri menajere i alte deeuri, care, prin natura sau compoziie,
sunt similare cu deeurile menajere;
deeurile biodegradabile ca deeuri care sufer descompuneri anaerobe sau aerobe, cum
ar fi deeurile alimentare ori de grdin, hrtia i cartonul.
Legislaia european i naional nu definete deeurile biodegradabile municipale. Totui,

combinnd cele dou definiii rezult urmtoarea definiie:
municipale nseamn deeuri biodegradabile din gospodrii, precum i alte deeuri
biodegradabile, care, prin natur sau compoziie, sunt similare cu deeurile biodegradabile
din gospodrii.
44
Astfel, deeurile biodegradabile municipale reprezint fracia biodegradabil din deeurile

menajere i asimilabile colectate n amestec, precum i fracia biodegradabil din deeurile
municipale colectate separat, inclusiv deeuri din parcuri i grdini, piee, deeuri stradale i
deeuri voluminoase.
Conform Raportului Ageniei Europene de Mediu Managementul deeurilor biodegradabile
municipale, 2002, fracia biodegradabil din deeurile municipale este reprezentat de:
deeuri alimentare i de grdina, deeuri de hrtie i carton, textile, lemn, precum i alte
deeuri biodegradabile coninute n deeurile colectate.
Astfel, pentru a putea determina prognoza de generare a deseurilor biodegradabile municipale
trebuie cunoscuta ponderea deseurilor biodegradabile in fiecare tip de deseuri municipale.
Intrucat pana in prezent la nivelul judetului nu au fost efectuate masuratori, ponderea
deseurilor biodegradabile in deseurile menajere se estimeaza in functie de estimarile privind
compozitia, iar ponderea in celelalte tipuri de deseuri municipale este preluata din PJGD
Regiunea 5 si Metodologia de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a
deseurilor.
Tabel 30: Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale (%)
1.
1.1
1.2 + 1.3
1.5
1.6
1.7
1.8
Deseuri municipale (deseuri menajere

si asimilabile din comert, industrie,
institutii, din care:
Deseuri menajere
Urban
Rural
Deseuri asimilabile din comert,
industrie, institutii
Deseuri din gradini si parcuri
Deseuri din piete
Deseuri stradale
Deseuri generate si necolectate
Urban
Rural
67
53
14
78
67
11
60
90
80
44
67
53
14
78
67
11

45
Tabel 31: Prognoza privind cantitatile generate de deseuri biodegradabile municipale

Cantitate de deseuri (tone)
2005
Total deseuri
biodegradabile din
deseuri municipale ,
din care:
Deseuri
1.1 biodegradabile din
deseurile menajere
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
1.
Urban
deseuri
alimentare si de
gradina
hartie+carton,
lemn, textile
1.2
+
1.3
1.5
1.6
1.7
1.8
Rural
deseuri
alimentare si de
gradina
hartie+carton,
lemn, textile
Deseuri
biodegradabile din
deseurile asimilabile
din comert, industrie,
institutii
Deseuri
biodegradabile din
deseurile din gradini si
parcuri
Deseuri
biodegradabile din
deseurile din piete
Deseuri
biodegradabile din
deseurile stradale
Deseurile
biodegradabile din
deseurile menajere
generate si necolectate
Urban
deseuri
alimentare si de
gradina
hartie+carton,
lemn, textile
Rural
deseuri
alimentare si de
gradina
hartie+carton,
lemn, textile
167.912 190.867 191.770 193.232 194.658 196.037 197.402 198.753 200.042 201.314 202.715
82.253 102.192 100.082 112.117 117.618 118.366 119.095 120.198 121.246 121.880 122.636
77.573
96.666
94.624
99.171 100.698 101.180 101.639 102.076 102.442 102.783 103.244
61.363
76.467
74.852
78.449
79.657
80.038
80.401
80.746
81.036
81.306
81.670
16.209
20.199
19.772
20.722
21.041
21.142
21.238
21.329
21.406
21.477
21.573
4.680
5.526
5.458
12.946
16.919
17.186
17.455
18.122
18.805
19.097
19.392
4.020
4.747
4.688
11.120
14.533
14.762
14.994
15.567
16.153
16.404
16.657
660
779
770
1.826
2.386
2.424
2.462
2.556
2.652
2.693
2.735
42.678
43.019
43.364
43.710
44.060
44.413
44.768
45.126
45.487
45.851
46.218
4.725
4.763
4.801
4.839
4.878
4.917
4.956
4.996
5.036
5.076
5.117
3.840
3.871
3.902
3.933
3.964
3.996
4.028
4.060
4.093
4.125
4.158
21.560
21.732
21.906
22.082
22.258
22.436
22.616
22.797
22.979
23.163
23.348
12.856
15.290
17.716
6.550
1.880
1.910
1.939
1.576
1.200
1.219
1.238
9.112
2.990
4.980
1.002
7.208
2.365
3.940
792
1.904
625
1.041
209
3.744
12.300
12.735
5.548
1.880
1.910
1.939
1.576
1.200
1.219
1.238
3.216
10.565
10.939
4.766
1.615
1.640
1.666
1.354
1.031
1.047
1.063
528
1.735
1.796
782
265
269
274
222
169
172
175

46
Prognoza privind generarea deseurilor de ambalaje

Prognoza de generare a deseurilor de ambalaje se bazeaza, ca si prognoza de generare a
deseurilor municipale, pe cantitatea de deseuri de ambalaje generata in judet in anul 2005 si
tinand seama de urmatorii indicatori:
cresterea anuala a cantitatii de deseuri generate;
structura deseurilor de ambalaje.
Cantitatea de deseuri de ambalaje generata in judet in anul 2005
Intrucat in prezent nu exista date relevante privind ambalajele si deseurile de ambalaje decat
la nivel national, estimarea cantitatii generate la nivel judetean se realizeaza pe baza acestor
date.
Conform MMDD/ANPM in Romania in anul 2005 au fost introduse pe piata o cantitate de
1.140.844 tone ambalaje. Teoretic, cantitatea de deseuri de ambalaje generata intr-un an este
egala cu cantitatea de ambalaje introdusa pe piata in anul rspectiv. In realitate, deseurile de
ambalaje se impurifica prin contact cu produsul si cu celelalte tipuri de deseuri, cantitatea de
deseuri de ambalaje generata fiind mai mare. Astfel, cantitatea de deseuri de ambalaje
impurificate generata in anul 2005 la nivelul tarii a fost de 1.545.866 tone (coeficientii de
impurificare pe tip de material fiind cei utilizati in PRGD).
Determinarea cantitii de deeuri de ambalaje generate la nivel de regiuni se realizeaza pe
baza urmtorilor factori:
populaia fiecrei regiuni n anul 2005;

cheltuielile bneti ale populaiei pentru achiziia mrfurilor alimentare i a buturilor, a
mrfurilor nealimentare i a serviciilor.
S-a considerat c deeurile de ambalaje generate sunt direct proporionale cu mrfurile i

serviciile achiziionate de ctre populaie.
Astfel, in anul 2005 in Regiunea 7 Centru se estimeaza ca s-a generat o cantitate de 197.207
tone.
Conform Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a
deseurilor, impartirea pe judete a cantitatii de deseuri de ambalaje estimate ca se genereaza in
regiune se realizeaza in functie de veniturile salariale totale.
Tabel 32: Veniturile salariale totale in judet si regiune
Judet/regiune
Brasov
Regiunea 7
Castigul salarial mediu

net lunar (RON)
554
661
Numarul mediu
al salariatilor
156.800
576.100
Venituri salariate
totale RON)
86.867.200
380.802.100
Astfel, cantitatea de deseuri de ambalaje generata in judetul Brasov in anul 2005 se estimeaza
a fi de 44.986 tone.
47
Cresterea anuala a cantitatii de deseuri de ambalaje generate

Conform datelor MMDD/ANPM, in anul 2006 cantitatea de deseuri de ambalaje generate a
crescut cu 13 % fata de cantitatea de deseuri de ambalaje generata in anul 2005. Pentru
perioada 2007-2015 se considera aceleasi cresteri ca si in PRGD, si anume:
pentru perioada 2007 2009 o crestere anuala de 7 %;

pentru perioada 2010 2013 o crestere anuala de 5 %;
pentru perioada 2014 2015 o crestere anuala de 4 %.
Structura deseurilor de ambalaje

Intrucat tintele privind deseurile de ambalaje sunt si pe tip de material, structura deseurilor de
ambalaje generate este foarte importanta. Deorece in prezent nu exista masuratori nici la nivel
de judet, si nici la nivel de regiune, se utilizeaza structura deseurilor de ambalaje de la nivel
national, si anume:
Structura deseurilor de ambalaje (%)
26,90
33,00
17,90
7,40
9,90
Hartie si carton
Plastic
Sticla
Metale
Lemn
Calculul cantitatilor de deseuri de ambalaje prognozate a se genera

Intrucat deseurile de ambalaje provin atat de la populatie, cat si din industrie, comert si
institutii, este util sa se cunoasca cantitatile generate pe cele doua surse de generare. Calculul
cantitatilor de ambalaje pe surse de generare se face tinand seama de ponderea deseurilor de
ambalaje.
Ponderea deseurilor de ambalaje in functie de
sursa de generare
Populatie
(%)
Hartie si carton
Plastic
Sticla
Metale
Lemn
55
75
80
75
0
Industrie,
comert,
institutii
(%)
45
25
20
25
100

48
Tabel 33: Prognoza de generare a deseurilor de ambalaje, total

Total ambalaje
Total
Hartie si carton
Plastic
Sticla
Metale
Lemn
2005
44.986
12.101
14.845
8.053
3.329
4.454
2006
50.834
13.674
16.775
9.099
3.762
5.033
2007
54.393
14.632
17.950
9.736
4.025
5.385
Cantitate de deseuri de ambalaje (tone)

2008
2009
2010
2011
2012
2013
58.200 62.274 65.388 68.657 72.090 75.695
15.656 16.752 17.589 18.469 19.392 20.362
19.206 20.551 21.578 22.657 23.790 24.979
10.418 11.147 11.704 12.290 12.904 13.549
4.307
4.608
4.839
5.081
5.335
5.601
5.762
6.165
6.473
6.797
7.137
7.494
2014
78.723
21.176
25.978
14.091
5.825
7.794
2015
81.872
22.023
27.018
14.655
6.058
8.105
2016
85.146
22.904
28.098
15.241
6.301
8.429
2015
48.644
12.113
20.263
11.724
4.544
0
2016
50.590
12.597
21.074
12.193
4.726
0
Tabel 34. Prognoza de generare a deseurilor de ambalaje provenite de la populatie

Populatie
Total
Hartie si carton
Plastic
Sticla
Metale
Lemn
2005
26.729
6.656
11.134
6.442
2.497
0
2006
30.203
7.521
12.582
7.279
2.821
0
2007
32.317
8.047
13.462
7.789
3.019
0

2008
2009
2010
2011
2012
2013
34.580 37.000 38.850 40.793 42.832 44.974
8.611 9.213
9.674 10.158 10.666 11.199
14.405 15.413 16.184 16.993 17.842 18.734
8.334
8.918
9.364
9.832 10.323 10.839
3.230
3.456
3.629
3.810
4.001
4.201
0
0
0
0
0
0
2014
46.773
11.647
19.484
11.273
4.369
0
Tabel 35: Prognoza de generare a deseurilor de ambalaje provenite din industrie, comert
si institutii
Industrie,
comert,
institutii
2005 2006 2007 2008 2009 2010
2011 2012 2013 2014 2015
2016
Total
16.053 18.140 19.410 20.769 22.223 23.334 24.500 25.725 27.012 28.092 29.216 30.384
Hartie si carton 5.446 6.154 6.584 7.045 7.538 7.915 8.311 8.727 9.163 9.529 9.911 10.307
Plastic
3.711 4.194 4.487 4.802 5.138 5.395 5.664 5.947 6.245 6.495 6.754 7.025
Sticla
1.611 1.820 1.947 2.084 2.229 2.341 2.458 2.581 2.710 2.818 2.931 3.048
Metale
832
940 1.006 1.077 1.152 1.210 1.270 1.334 1.400 1.456 1.515 1.575
Lemn
4.454 5.033 5.385 5.762 6.165 6.473 6.797 7.137 7.494 7.794 8.105 8.429

49
Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile

municipale si deseurile de ambalaje
Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile municipale
Directiva 1999/31/CE i HG 349/2005 privind depozitarea deeurilor prevd urmtoarele inte
privind deeurile biodegradabile municipale:
a) reducerea cantitii de deeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din
cantitatea total, exprimat gravimetric, produs n anul 1995, n maximum 5 ani de la
data de 16 iulie 2001;
b) reducerea cantitii de deeuri biodegradabile municipale depozitate la 50% din
cantitatea total, exprimat gravimetric, produs n anul 1995, n maximum 8 ani de la
data de 16 iulie 2001;
c) reducerea cantitii de deeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din
cantitatea total, exprimat gravimetric, produs n anul 1995, n maximum 15 ani de
la data de 16 iulie 2001.
Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deeurilor prevede ca statele membre care n anul
1995 ori un an anterior pentru care exista date standardizate EUROSTAT au depozitat mai
mult de 80 % din cantitatea colectat de deeuri municipale pot amna atingerea intelor
prevzute la paragrafele (a), (b) i (c) cu o perioad care nu trebuie s depeasc patru ani.
n Planul de implementare pentru Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deeurilor se
menioneaz c Romnia nu solicit perioada de tranziie pentru ndeplinirea intelor de
reducere a deeurilor biodegradabile municipale depozitate. Pentru ndeplinirea intelor
prevzute la art. 5(2) lit.a i b din Directiva, Romnia va aplica prevederile parag. 3 al art.
5(2) privind posibilitatea amnrii realizrii intelor prin acordarea unor perioade de graie de
4 ani, pn la 16 iulie 2010 i respectiv pn la 16 iulie 2013. Cea de-a treia inta va fi atins
la termenul prevzut n Directiva, respectiv 16 iulie 2016.
Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea deeurilor cantitatea total
de deeuri biodegradabile municipale generat n Romnia n anul 1995 a fost de 4,8 milioane
tone, din care 135.644 tone au fost generate in judetul Brasov.
n tabelul de mai jos se prezint cantitile de deeuri biodegradabile municipale ce trebuie
reduse la depozitare n anii 2010, 2013, conform celor prezentate anterior.
Tabel 36: Cuantificarea intelor privind deeurile biodegradabile municipale
Cantitate generat de deeuri biodegradabile
municipale (tone)
Cantitate maxim de deeuri biodegradabile
municipale care poate fi depozitat (tone)
Cantitate de deeuri biodegradabile
municipale ce trebuie redus de la
depozitare (tone)
2010
2013
196.037
200.042
101.733
67.822
94.304
132.220

50
Cuantificarea tintelor privind deseurile de ambalaje

Romnia a obinut derogare de la prevederile articolului 6 alin. (1) al Directivei 94/62/CE
privind ambalajele i deeurile de ambalaje, amendat prin Directiva 2004/12/EC. n tabelul
de mai jos sunt prezentate obiectivele privind reciclarea i valorificarea sau incinerare n
instalaii de incinerare cu recuperare de energie conform tratatului de aderare a Romniei.
Pentru obiectivele de reciclare referitoare la hrtie i carton i metale, Romnia nu a cerut
perioada de derogare.
intele privind deeurile de ambalaje se raporteaz la cantitatea total de deeuri de ambalaje
generate n anul respectiv.
Tabel 37: inte de reciclare/valorificare privind deeurile de ambalaje
2006
Hrtie i carton
Plastic
Sticl
Metale
Lemn
Total reciclare
Total valorificare
8
21
4
26
32
inte de reciclare/valorificare (%)

2007
2008
2009
2010
2011 2012
60
10
11
12
14
16
18
54
22
32
38
44
48
50
5
7
9
12
15
50
28
33
38
42
46
57
34
40
45
48
53
2013
22,5
60
55
60
Sursa: Tratatul de aderare al Romniei
Pe baza cantitilor de deeuri de ambalaje pe tip de material prognozate ce se vor genera

(Cap. 4.3) se cuantific intele de reciclare i valorificare.
Tabel 38: Cuantificarea intelor privind deeurile de ambalaj,total i pe tip de material
Cantitate de deeuri de ambalaje (tone)
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
9.394
H+C
Plastic
1.342
1.795
2.113
2.466
3.021
3.625
4.282
5.620
Sticl
1.911
2.142
3.334
4.236
5.150
5.899
6.968
8.130
2.153
Metale
201
269
403
555
777
1.020
Total reciclare
13.217
15.230
19.206
23.664
27.463
31.582
36.045
41.632
Total valorificare
16.267
18.494
23.280
28.023
31.386
36.388
41.091
45.417
Lemn

51
3. Fluxuri specifice de deseuri

Deseuri periculoase din deseurile municipale
Conform Listei europene a deseurilor si a HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor
si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, din cele 40
tipuri de deseuri, 14 sunt incadrate ca deseuri periculoase. In tabelul de mai jos sunt
prezentate tipurile de deseuri municipale periculoase.
Tabel 39: Tipuri de deseuri municipale periculoase
Cod deeu
20 01 13*
20 01 14*
20 01 15*
20 01 17*
20 01 19*
20 01 21*
20 01 23*
20 01 26*
20 01 27*
20 01 29*
20 01 31*
20 01 33*
20 01 35*
20 01 37*
Tip deeu
Solveni
Acizi
Alcali
Fotochimice
Pesticide
Tuburi fluorescente i alte deeuri care conin mercur
Echipamente scoase din funciune, care conin clorofluorcarburi
Uleiuri i grsimi, altele dect cele menionate n 20 01 25
Vopseluri, cerneluri, adezivi, i rini care conin substane
periculoase
Detergeni care conin substane periculoase
Medicamente citotoxice i citostatice
Baterii i acumulatori inclui la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03
Echipamente electrice i electronice scoase din funciune, altele dect
cele menionate la 20 01 21 i 20 01 23 coninnd componente
periculoase
Lemn coninnd substane periculoase
In acest capitol nu vor fi tratate decat deseurile marcate cu verde in tabelul de mai sus.
Celelalte 3 tipuri de deseuri ( 20 01 21*, 20 01 23* si 20 01 35*) reprezinta deseuri de
echipamente electrice si electronice, care vor fi tratate intr-un capitol separat.
Cantitati generate
In prezent, desi este o obligatie legislativa, in judetul Brasov nu se realizeaza colectarea
separata a deseurilor periculoase din deseurile municipale. Astfel, cantitatea generata de
deseuri periculoase municipale este necunoscuta. Pe viitor, o data cu implementarea unui
sistem de colectare separata a acestor tipuri de deseuri, cantitatile generate si colectate vor fi
evidentiate in raportarile statistice.
deseurilor, aprobata prin Ordinul ministerului mediului si dezvoltarii durabile nr. 951/6 iunie
52
2007, estimarea cantitatii de deseuri periculoase municipale generate se poate face pe baza de
indicatori statistici de generare din alte tari europene, si anume:
2,5 kg/persoana x an in mediu urban;

1,5 kg/persoana x an in mediul rural.
Tinand seama de acesti indicatori, cantitatea estimata de deseuri municipale periculoase

generata in judetul Brasov in anul 2007 este de:
1.101 tone in mediul urban;

230 tone in mediul rural.
Asftel, cantitatea totala de deseuri periculoase municipale estimata a se fi generat in

anul 2007 este de 1.331 tone.
Tabel 40: Prognoza privind generarea deseurilor periculoase municipale
Urban
Rural
TOTAL
2007
1101
230
1331
2008
1098
232
1330
2009
1096
234
1330
2010
1092
235
1327
2011
1088
237
1325
2012
1084
239
1323
2013
1079
241
1320
Gestionarea deseurilor periculoase din deseurile municipale

Conform prevederilor articolului articolului 49 A (e) din OUG 78/2000 privind regimul
deseurilor cu modificarile si completarile ulterioare, autoritatile administratiei publice locale
la nivel de comune, orase si municipii au obligatia sa asigure colectarea selectiva, transportul,
neutralizarea, valorificarea si eliminarea finala a deseurilor, inclusiv a deseurilor periculoase,
in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Pana in prezent, in judetul Brasov nu a fost inca implementata colectarea separata a deseurilor
menajere periculoase.
In cele ce urmeaza se prezinta cateva optiuni de colectare a deseurilor periculoase de la
gospodariile particulare, optiuni prezentate in PRGD pentru Regiunea 7 Centru.
Optiuni privind colectarea deseurilor periculoase de la gospodariile particulare
Exist mai multe opiuni pentru colectarea deeurilor periculoase de la gospodrii. Aceasta
poate fi organizat prin colectarea mobil, cu ajutorul unor maini speciale, care vor circula
conform unui program stabilit sau prin intermediul unor puncte de colectare sau prin sisteme
de returnare, organizate de distribuitori sau productori. Condiia pentru toate sistemele o
constituie existena instalaiilor de tratare i eliminare. n tabelul urmtor sunt prezentate
principalele opiuni de colectare.
Tabel 41: Optiuni de colectare a deseurior periculoase produse in gospodarii
53
Optiune
1) Colectarea
deeurilor
periculoase
provenite din
gospodrii
prin unitile
mobile
Desciere
Observatii
Acest sistem este des ntlnit pentru c este foarte bine
acceptat de locuitori. La aproximativ fiecare trei luni, un
vehicul special pentru colectarea deeuri periculoase vine
la un punct de colectare bine stabilit sau ntr-un loc
special, unde, aproximativ 2 sau 3 ore, va colecta
deeurile periculoase aduse de locuitorii care stau n
apropiere.
De obicei, la un punct de colectare sunt conectate
aproximativ 4.000 pn la 5.000 de persoane. Maina de
colectare poate deservi pn la 700.000 de persoane, cu o
frecven de colectare de 3 luni. Colectarea deeurilor
periculoase este gratuit pentru clieni, dac ntreaga
cantitate predat nu depete 20 kg/predare. Costurile
pentru acest sistem sunt incluse n taxa pentru colectarea
deeurilor cotidiene.
Sistemul necesit un personal foarte bine pregtit pentru a
asigura colectarea adecvat a diferitelor tipuri de deeuri
periculoase.
2) Colectare
direct de la
gospodrii
Se estimeaz c prin intermediul acestui sistem se vor

colecta aproximativ 35-40% din deeurile periculoase
provenite din gospodrii.
Deeurile periculoase sunt colectate de la gospodrii dup Aceast opiune nu
ce s-a stabilit o dat prin telefon.
este recomandat
datorit costurilor
Pentru cantitile mici de deeuri periculoase predate de o prea mari.
singur gospodrie, opiunea este foarte costisitoare.
Pentru c aceast opiune nu este foarte ntlnit, nu sunt

disponibile date privind procentul de colectare.
3) Punctele de Punctele oficiale de colectare a materialelor reciclabile
colectare a
pot fi extinse i pentru colectarea deeurilor periculoase
deeurilor
din gospodrii i din sectorul comercial. Un avantaj al
periculoase sistemului l constituie durata permanent de funcionare.
Se recomand una
sau dou locaii n
oraele reedin de
jude n combinaie
cu punctele de
Comparativ cu cantitile mici de deeuri periculoase din colectare pentru
gospodrii, care de obicei, sunt aduse la aceste puncte de reciclare i n judee
colectare, costurile privind personalul sunt mari. ns, este n cooperare cu
nevoie de personal calificat pentru clasificarea i predepozitele de
sortarea deeurilor periculoase. Din acest motiv, numrul deeuri.
punctelor de colectare, care sunt pregtite s primeasc
Pot fi colectate toate
deeuri periculoase de la gospodrii, ar trebui limitate i tipurile de deeuri
poziionate atent, n raport cu structura aezrilor.
periculoase.

54
Optiune
4) Containere
pentru
colectarea pe
categorii a
deeurilor
periculoase
Desciere
Instalarea containerelor pentru colectarea deeurilor
periculoase pe categorii, n spaii nesupravegheate este
riscant. Din experiena acumulat pn acum,
containerele de colectare nesupravegheate pentru uleiuri
uzate, medicamente expirate, baterii i baterii de main,
nu au avut succes n Europa Central. Vandalismul i
folosirea neadecvat au fost cauzele principale pentru
aceasta.
Observatii
Aceasta reprezint o
soluie numai n
combinaie cu
opiunile 3 sau 5.
Din acest motiv containerele de colectare trebuie s fie

protejate. Acest lucru se poate realiza prin amplasarea lor
la magazinele care comercializeaz aceste produse,
companii specializate (vezi opiunea 5) sau la punctele de
colectare (vezi opiunea 3).
5) Colectarea Acest sistem funcioneaz foarte bine pentru colectarea
prin magazine bateriilor de main folosite i a uleiurilor uzate, n
sau companii colaborare cu magazinele care sunt rspunztoare pentru
specializate colectarea acestor articole.
Aceasta reprezint o
soluie recomandat
pentru colectarea
medicamentelor
expirate, a uleiurilor
Dup testarea mai multor variante n mai multe ri, este uzate, a bateriilor de
aprobat colectarea bateriilor i a uleiurilor uzate de ctre main i a bateriilor.
ateliere i magazine specializate.
Tratarea si eliminarea deseurilor municipale periculoase se va realiza numai in instalatii

autorizate in acest scop.
Pe pagina web a Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile si pe pagina Agentiei
Nationale pentru Protectia Mediului se gaseste lista operatorilor economici din tara care au in
dotare instalatii de eliminare a deseurilor peirculoase.
In prezent, in judetul Brasov singura alternativa de eliminare a deseurilor periculoase este prin
coincinerare la fabrica de ciment Hoghiz ce face parte din grupul Lafarge Romania.

55
Deseuri de echipamente electrice si electronice

Tipuri de deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE) care fac obiectul Planului
Judetean de Gestionare a Deseurilor sunt:
Cod deseu (cf. HG 856/2002)
20 01 21*
20 01 23*
20 01 35*
20 01 36
Tip deseu
tuburi fluorescente si alte deseuri cu continut de mercur
echipamente abandonate cu continut de CFC
echipamente electrice i electronice casate, altele dect
cele specificate la 20 01 21 i 20 01 23 cu coninut de
componeni periculoi
echipamente electrice i electronice casate, altele dect
cele specificate la 20 01 21, 20 01 23 i 20 01 35
Toate aceste DEEE provin de la gospodriile particulare i surse comerciale, industriale,

instituionale i alte surse care, datorit naturii i cantitii lor, sunt similare celor provenite de
la gospodrii particulare si sunt denumite in continuare, conform prevederilor legale, DEEE
provenite la gospodariile particulare.
Gestionarea DEEE
Conform prevederilor HG 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice,
exista urmatoarele obligatii privind realizarea colectarii separate a DEEE provenite de la
gospodariile particulare:
autoritile administraiei publice locale au obligaia de a colecta separat DEEE de la

gospodriile particulare si de a pune la dispozitia producatorilor spatiile necesare pentru
infiintarea punctelor de colectare separata a acestora art. 5 (1);
producatorii trebuie sa asigure infiintarea pe spatiile puse la dispozitie de autoritatile
administratiei publice locale a cel putin - art.(3):
o un punct de colectare in fiecare judet;
o un punct de colectare in fiecare oras cu peste 100.000 locuitori;
o un punct de colectare in fiecare oras cu peste 20.000 locuitori;
distributorii care introduc pe pia noi produse sunt obligai s asigure condiii pentru
preluarea DEEE gratuit sau contra unei compensaii care ine seama de valoarea
componentelor reutilizabile din componena acestora i n sistem unu la unu, dac
echipamentul predat este de tip echivalent i a ndeplinit aceleai funcii ca echipamentul
achiziionat art. 5 (6);
fr a prejudicia aplicarea prevederilor mentionate anterior, productorii pot organiza i
exploata sisteme individuale sau colective de preluare a DEEE provenite de la
gospodriile particulare art. 5 (7).
Conform prevederilor art. 5 (1) si (3), in judetul Brasov producatorii trebuiau sa infiinteze pe
spatii puse la dispozitie de autoritatile administratiei publice locale, cel putin un punct de
colectare judetean si minim un punct de colectare pentru municipiul Brasov (oras cu
peste 100.000 locuitori) si a cel putin 4 puncte de colectare in orasele Fagaras, Sacele,
Codlea si Zarnesti ( orase cu peste 20.000 locuitori).
56
Asftel, conform datelor furnizate de APM Brasov, in prezent in judet exista in functiune 5
puncte de colectare a DEEE, prezentate in tabelul de mai jos.
Tabel 439: Puncte de colectare DEEE
Localitate
Brasov
Codlea
Sacele
Zarnesti
Fagaras
Denumire punct
colectare
Punct de colectare
selectiva a DEEE
Punct de colectare
selectiva a DEEE
Punct de colectare
selectiva a DEEE
Punct de colectare
selectiva a DEEE
Punct de colectare
selectiva a DEEE
Denumirea societatii care opereaza

punctul de colectare
SC.URBAN SA Ram.Valcea Filiala
Brasov.
SC.SILNEF SRL Brasov Punct de
Lucru Codlea
SC.CIBIN.SRL Brasov Punct de lucru
Sacele
SC.REMAT SA-Brasov Punct de Lucru
Zarnesti
SC.REMAT Brasov SA-Punct Lucru
Fagaras
Sursa: APM Brasov

n Judeul Braov activitatea de gestiune a DEEE este efectuat de urmtoarele firme:
SC Silnef SA Brasov
SC Urban SA Brasov
SC Remat SA brasov
SC Cibin SA Brasov
In municipiul Brasov, in cadrul proiectului Phare Ro 2004/016-772.03.03/04.03 Asistenta
Tehnica pentru implementarea Directivei privind Deseurile de Echipamente Electrice si
Electronice s-a desfasurat in perioada iunie octombrie 2007 proiectul pilot Infiintarea
unui sistem de colectare a deseurilor de echipamente electrice si electronice in Brasov.
Proiectul a avut ca obiectiv crearea unui sistem model pentru colectarea unu la unu a DEEE
precum si incurajarea autoritatilor locale si a operatorilor de salubrizare pentru implementarea
schemelor de colectare in cooperare cu oragnizatiile colective.
Astfel, prin acest proiect model au fost amenajate urmatoarele facilitati:
120 puncte de colectare au fost amenajate si utilate pentru colectarea separata a
deseurilor menajere inclusiv a DEEE. Aceste puncte sunt prevazute cu acoperis si
imprejmuite cu plasa acoperind aproximativ 60% din populatia municipiului Brasov.
Aceste centre au fost utilate cu containere de plastic pentru DEEE de demensiuni mici.
Pentru lampi exista containere separate. Pentru colectarea DEEE de dimensiuni mari a
fost promovata colectarea din usa in usa datorita spatiului relativ mic pentru
depozitarea temporara a acestora;
Cele 2 centre de colectare apartinand operatorilor de salubrizare au fost utilate cu
containere speciale pentru colectarea DEEE inlcusiv pentru lampi;
57
Principalii distribuitori de EEE din municipiul Brasov au fost echipati cu containere

pentru colectarea DEEE mai putin lampi.
In prezent in judet nu exista nici o instalatie de tratare a DEEE. Astfel cantitatile colectatate de
DEEE au fost trimise spre tratare in judetul Constanta, intrucat in Brasov nu exista in prezent
instalatii de tratare.
Pentru tratarea lampilor in Romania nu exista instalatii de tratare prin urmare aceste deseuri
vor fi depoziate temporar si apoi vor fi exportate pentru tratare.
Conform prevederilor art.5 (12), producatorii sunt obligati sa urmareasca ca toate DEEE
colectate sa fie transportate la instalatii de tratare autorizate. In plus, producatorii sunt
responsabili pentru atingerea tintelor de colectare si de tratare/valorificare.
Astfel, operatorii economici care opereaza punctele de colectare in judetul Brasov trebuie sa
incheie contract cu organizatiile colective ale producatorilor, prin care se obliga se
indeplineasca obligatiile legale privind colectarea tuturor tipurilor de DEEE provenite de la
gospodariile particulare si transportul acestora la instalatii de tratare autorizate in vederea
atingerii tintelor anuale de reciclare/valorificare.
Conform prevederilor art. 5 (13) din HG 448/2005, pana la 31 decembrie 2008 rata medie
anual de colectare separata de DEEE pe cap de locuitor provenite de la gospodriile
particulare este de 4 kg, cu urmtoarele obiective intermediare:
a) pn la 31 decembrie 2006, a cel puin 2 kg/locuitor;
b) pn la 31 decembrie 2007, a cel puin 3 kg/locuitor.
In tabelul de mai jos se prezinta cantitatile colectate in Brasov anul 2006 si in primele 10 luni
ale anului 2007 (conform datelor furnizate de APM Brasov), precum si cantitatile care trebuie
colectate in judet in perioada 2006-2008, conform prevederilor legale.
Tabel 440: Cantitati colectate de DEEE de la gospodariile particulare
Anul
Cantitate colectata
(tone)
2006
2007
2008
* perioada ianuarie octombrie 2007
2,3
51,2 *
Cantitate
care
trebuie
colectata, conform art. 5
(13) din HG 448/2005
(tone)
1.191
1.782
2.377
Din tabel se evidentiaza faptul ca tintele de colectare a DEEE de la gospodariile particulare nu

au fost atinse nici in anul 2006 nici in anul 2007.
In vederea colectarii unei cantitati cat mai mari in anul 2008 este obligatoriul ca toate
serviciile de salubrizare din judet sa inceapa colectarea separata a DEEE de la gospodariile
particulare, prin stabilirea inca de la inceputul anului a calendarului privind colectarea DEEE
58
de la populatie, calendar ce trebui facut cunoscut populatiei. De asemenea, incepand cu anul

2008 se impune realizarea de catre autorizatile administratiei publice locale impreuna cu
organizatiile colective ale producatorilor, de campanii intense de informare si constientizare a
populatiei privind colectarea separata a DEEE.
In momentul de fata exista patru sisteme care preiau responsabilitatile de colectare si reciclare
ale producatorilor de echipamente electrice si electronice.
1. RoREC Romania (tel/ fax: 2323.240 catalin.gurau@cecedromania.ro) va gestiona
produsele din categoria 1, 2, 3, 4, 5a, 6, 7, 8, 9, 10, autorizata
2. ECOTIC (tel: 031 80.55.743; 031 40.16.702, fax: 031.80.55.742 www.ecotic.ro
negoita.valentin@asociatiait.ro , office@ecotic.ro) va gestiona produsele gri (IT&C), din
categoria 3, 4, 7, 9, autorizata.
3. RECOLAMP (tel: 021.223.02.26, fax: 021.223.02.27, e-mail: office@recolamp.ro) va
gestiona echipamentele de iluminat, din categoria 5b, c, e, f, autorizata.
4. ENVIRON (e-mail: office@environ.ro, tel: 528.03.68-69, fax: 528.03.70) va gestiona
echipamentele din categoria 1-10, cu exceptia 5b, c, d, autorizata.
In vederea implementarii unui sistem corespunzator de gestionare a deseurilor, pentru judetul
Brasov s-a elaborat un studiu de fezabilitate privind punctele judetene de colectare a
deseurilor de echipamente electrice si electronice. Prin acest studiu s-a analizat oportunitatea
dezvoltarii unui sistem judetean brasovean de gestionare a DEEE determinanduse: amplasarea
optima a centrelor de colectare, amplasarea optima a centrelor de prelucrare, prognoza
generarii DEEE, evaluarea costurilor.

59

Conform prevederilor art. 9 (2) din HG 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din
uz cu modificarile si completarile ulterioare, producatorii de vehicule trebuie sa asigure,
individual sau prin contracte cu terti, existenta a minim unui punct de colectare in fiecare
judet si a unui punct de colectare in fiecare oras cu peste 100.000 locuitori.
Astfel, in judetul Brasov exista in prezent in functiune 6 astfel de puncte de colectare a VSU,
ale caror date de identificare sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Tabel 441: Puncte de colectare VSU
Date de identificare operator
economic autorizat
Localizare
Autorizatie
Descrierea
activitatii
SC REMAT BRASOV SA, CUI:

1088125, tel: 316752, fax: 330808,
pers. de contact: Curea Costel
Str. Targului nr. 394/05.09.2006, Colectare

36, Rupea
valabila pana la
VSU
05.09.2008, revizuita

1088125, tel: 316752, fax: 330808,
Str. Plaiul
Foii nr.36,
Zarnesti

1088125, tel: 316752, fax: 330808,
Str. Vlad
nr. 395/05.09.2006, Colectare
Tepes nr.31, valabila pana la
VSU
Fagaras

1088125, tel: 316752, fax: 330808,
Str. Timisul
Sec, nr. 1
nr. 396/05.09.2006, Colectare

valabila pana la
VSU
nr.419/05.09.2006,
valabila pana la
05.09.2008
Colectare si
tratare VSU
SC SILNEF SRL Brasov str.Iasomiei Codlea,str.Ca nr. 443/04.07.2007,

nr.4 CUI: R13569912, tel.426138,
mpul Alb
valabila pana la
fax.426630, Sav Marius;
nr.1
04.07.2012
Colectare si
tratare VSU
SC ETAX SA, Brasov, str.

Harmanului nr.49B, CUI R1110150,
tel/fax. 335600 Paraschiv Nicolae
Colectare si
tratare VSU
str.Harmanul nr. 33/17.03.2005,

ui nr.49B
valabila pana in
17.03.2009
Conform datelor furnizate de APM Brasov, in anul 2005 in judet au fost colectate un numar de
448 VSU, iar in anul 2006 un numar de 1493. Din numarul de vehiculele scose din uz
colectate doar 33 au fost trimise la tratare in 2005 si 1305 in anul 2006. In tabelul de mai jos
sunt prezentate numarul de vehicule scoase din uz colectate si tratate in functie de anul de
fabricatie respectiv inainte si dupa 1980.

60
Nr. VSU colectate
Anul
Nr. VSU
tratare
Nr.
VSU in stoc
Fabricate
inainte de
1980
Fabricate
dupa 1980
Fabricate
inainte de
1980
2005
181
367
23
10
158
357
2006
488
1005
423
882
65
123
Fabricate dupa Fabricate inainte de

1980
1980
Fabricate dupa
1980
Sursa: APM Brasov

61
Deseuri din constructii si demolari

Tipurile de deseuri din constructii si demolari care fac obiectul Planului de Gestionare a
Deseurilor in Judetul Brasov sunt prezentate in tabelul de mai jos. Conform HG
856/16.08.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand
deseurile, inclusiv deseurile periculoase, deseurile din constructii si demolari fac parte din
categoria 17.
Tabel 442: Tipuri de deseuri din constructii si demolari
Cod deseu (cf. HG 856/2002)
17 01
01
02
03
06*
07
17 02
01
02
03
04*
17 04
01
02
03
04
05
06
07
09*
10*
11
* Deseuri periculoase
Tip deseu
Beton
Caramizi
Tigle si materiale ceramice
Amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle, sau
materiale ceramice cu continut de substante periculoase
Amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle, sau
materiale ceramice altele decat cele specificate la 17 01 06
Lemn
Sticla
Materiale plastice
Sticla, materiale plastice sau lemn cu continut de/sau
contaminate cu substante periculoase
Cupru, bronz, alama
Aluminiu
Plumb
Zinc
Fier si otel
Staniu
Amestecuri metalice
Deseuri metalice contaminate cu substante periculoase
Cabluri cu continut de ulei, gudron sau alte substante
periculoase
Cabluri, altele decat cele specificate la 17 04 10
Atat la nivelul judetului Brasov cat si la nivelul intregii tari nu exista o evidenta clara a
cantitatii generate de deseuri din constructii si demolari fapt care se datoreaza si inexistentei
unor prevederi legislative care sa reglementeze gestionarea acetui flux special de deseuri.
n prezent doar o parte din deeurile provenite din construcii i demolri este raportat iar
datele statistice privind generarea anual a deeurilor provenite din construcii i demolri,
lipsesc.
62
Astfel pentru perioada 2001 2005 nu exista date relevante referitoare la cantitatile de deseuri
generate, in prezent raportarile fiind bazate numai pe estimari care sunt in general
subestimate. APM detine o baza de date ce contine doar datele furnizate de companiile de
salubrizare.
Conform datelor furnizate de APM Brasov, in 2005 municipalitatile au colectat aproximativ
19.000 tone.
Tabel 443: Cantitati de deseuri din constructii si demolari colectate
An
Tone
2001
10.818
2002
20.300
2003
21.770
2004
15.488
2005
19.250
In Brasov exista o instalatie mobila de concasare Kleemann MR 100 de tratare-reciclare a

deseurilor din constructii si demolari amplasata in perimetrul Depozitului Ecologic Zonal
Brasov si care apartine SC FIN- ECO Brasov.
Datorita volumului mare de deseuri provenite din constructii si demolari este necesar un
spatiu mare de depozitare. Aceste deseuri necesita resurse si tehnologii pentru separarea si
recuperarea deseurilor provenite din constructii si demolari.
Deseurile din constructii si demolari inainte de a fi eliminate trebuie sortate in periculoase si
nepericuloase. Partea din deseuri nepericuloase ramasa in urma tratarii/valorificarii se va
depozita pe depozite pentru deseuri inerte iar fractia periculoasa pe depozite pentru eliminarea
deseurilor periculoase.
63
Astfel pentru eliminarea acestor tipuri de deseuri, conform HG 349 2005 privind regimul
deseurilor trebuie amenjate depozite pentru materiale inerte clasa c. Acesta actiune trebuie
realizata in paralel cu aplicarea interdictiei de depozitare a deseurilor din constructii si
demolari in depozitele pentru deseuri municipale.

64
Namoluri rezultate de la statiile de epurare orasenesti

In tabelul urmator sunt prezentate cantitatile de namol rezultate de la statiile de epurare
orasenesti, conform bazei de date detinute de Agentia de Protectia Mediului Arad.
Tabel 444: Statii de epurare orasenesti situatia existenta, 2005
Denumirea
statiei de epurare
Statie Epurare
Municipala
Brasov Stupini
Statie Epurare
Poiana Brasov
Statie Epurare
Predeal
Statie Epurare
Zarnesti
Statie Epurare
Codlea
Statie Epurare
Fagaras
Statie Epurare
Victoria
TOTAL
Numar de
locuitori
deserviti
341.965
Echivalent
locuitor
17.912
Cantitate de namol
rezultata (t/an)
(substanta uscata)
6.567
1.850-din care
aproximativ
1.500 sunt
turisti
5.232
111
66
280
13
25.651
3.180
10
24.164
7.386
39.741
840
53
9.393
563
48
6.761
Sursa: Agentia de Protectia Mediului Arad

Cantitatea totala de namoluri rezultata de la statiile de epurare orasenesti, la nivelul judetului
Brasov in anul 2005 a fost de 6.761 tone namol orasenesc deshidratat, care a fost eliminata
exclusiv prin depozitare neexistand metode alternative de tratare/valorificare.
Pentru principala generatoare de namol pentru judet, respectiv statia de epuare care deserveste
municipiul brasov si cateva localitati invecinate, in cadrul Programului de cooperare romanodaneza pentru mediu s-a demarat impreuna cu Agentia Daneza de Protectie a Mediului
proiectul cu titlul Statia de Epurare Brasov Tratarea si Depozitarea Namolului
In cadrul acestui proiect s-a construit o statie de deshidratare a namolului si un depozit
ecoogic pentru eliminarea namolului deshidratat ceea ce a condus la diminuarea considerabila
a poluarii mediului inconjurator.
Depozitul are o capacitate de 80.000 mc fiind proiectat pentru o perioada de aproximativ 20
de ani. Cantitatea de namol deshidratat depozitat anual este de aproximativ 6500 t/an.
65
Obiectivul are autorizatie integratata de mediu.

Statii de epurare orasenesti planificare
Planificarea, in domeniul gestionarii namolurilor rezultate de la statile de epurare trebuie
corelata cu adoptarea Directivei 91/271/EEC privind tratarea apei urbane reziduale, transpusa
in legislatia romanesca prin HG 352/2005 pentru modificarea HG 188/2002 pentru aprobarea
unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, prin care statele
membre sunt obligate sa realizeze statii de epurare a apelor uzate pentru toate aglomerarile cu
mai mult de 2.000 p.e., ceea ce implicit va duce la crestrea cantitatii de namol generate in
viitor.
In directiva privind apele uzate orasenesti articolul 14 face referire la gestionarea namolului
de epurare si anume faptul ca namolul de epurare trebuie reutilizat atunci cand conditiile
legale sunt indeplinite.
La nivelul judetului, in concordanta cu prevederile mai sus mentionate, sunt in desfasurare
numeroase proiecte ce au ca scop construirea/reabilitarea statiilor de tratare si epuare ape
uzate orasanesti.
Gestionarea namolurilor rezultate de la statiile de epurare orasenesti
In prezent, in judetul Brasov, intreaga cantitate de namol rezultata de la statiile de epurare
orasenesti este eliminata prin depozitare.
Cu exeptia depozitului Ecologic de la Statia de epurare Stupini Brasov, depozitarea
namolului de epuare nu este corespunzatoare, si datorita continutuli sai este toxic si totodata
poluant pentru mediul inconjurator.
Prinicipalele optiuni de valorificare a namolului de epurare sunt urmatoarele:
utilizarea in agricultura;
compostare;
fermentare anaeroba;
coincinerare
incinerare cu recuperare de energie.
Namolul de epuarare poate fi utilizat in agricultura in conditiile respectarii prevederilor
legislative si anume a ordinului comun al ministerului mediului si gospodarii apelor si
ministerul agriculturii nr 344/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protectia
mediului si in special a solului atunci cand namolurile de epurare sunt utilizate in agricultura.
Astfel, conform acestui ordin, pentru ca namolurile de epurare sa poate fi utilizate in
agricultura trebuie respectate valorile maxim adimisibile privind:
concentratiile de metale grele in solurile pe care se aplica namolurile,
concentratiile de metale grele din namoluri,
cantitatile maxime anual de metale grele care pot fi introduse in solurile cu destinatie
agricola.
66
Daca namolurile rezultate din epurarea apelor municipale contin compusi organici si/sau
anorganici toxici ce nu permit valorificarea in agricultura, se poate lua in considerare
valorificarea energetica.
Toate tipurile de valorificari energetice precum co-incinerarea in fabricile de ciment sau
incinerarea cu recuperarea de energie, necesita o putere calorifica suficienta a namolului.
Astfel pentru incinerare se recomanda reducerea prealabila a umiditatii namolului brut si
evitarea stabilizarii aerobe sau fermentarii anaerobe, care diminueaza puterea calorica a
materialului supus incineraii

67
4.
Evaluarea tehnicilor potentiale privind gestionarea

deseurilor municipale nepericuloase
Situatia actuala din judet

In judetul Brasov sistemul de gestionare a deseurilor municipale este alcatuit din activitati de
pre-colectare si colectare, transport si depozitare. In ultimii ani s-au intensificat preocuparile
privind recuperarea si reciclarea unor componente din deseuri astfel incat peste 100 000 de
cetateni, mai ales din municipiul Brasov, sunt inclusi in scheme de colectare selectiva a
deseurilor de hartie/carton, plastic si sticla.
Activitatile de gestionare a deseurilor din judetul Brasov sunt puternic influentate de:
existenta unui depozit municipal conform, in vecinatatea municipiului Brasov;

de datele de inchidere a actualelor depozite municipale neconforme ale caror termene sunt
foarte presante; sistarea activitatii trebuieste realizata intre anii 2007 si 2009 pentru toae
depozitele urbane cu o singura exceptie (Rupea 2017);
geografia muntoasa caracterizata de concentrarea populatiei in doua mari arealuri la Est
respectiv la Vest de culmile muntilor Persani si Baraolt.
Piata serviciilor de colectare si transport deseuri nu este dominata de nici un operator, dar in
ceea ce priveste colectarea, transportul si sortarea deseurilor municipale se disting prin
numarul de beneficiari S.C. Urban S.A. si S.C. Comprest-Ecorom S.A., iar in ceea ce priveste
depozitarea S.C. FIN-ECO S.A. Pe langa acestia mai exista o serie intreaga de operatori (inca
10), care presteaza servicii de colectare si ransport deseuri municipale atat in mediul rural cat
si in cel urban (vezi capitolul 2.2.5).
Desi cresterea economica inregistrata in perioada 2001 2005, dar si ulterior, ar fi trebuit sa
determine o crestere semnificativa a populatiei care beneficiaza de servicii de salubritate si,
totodata, o crestere a ponderii numarului de locuitori din zona rurala deserviti, datele oficiale
disponibile pentru aceasta perioada nu sustin aceasta ipoteza. Din 2005 inspre 2007 este de
mentionat numarul tot mai mare de comune care fie si-au organizat propriile servicii publice
de colectare si transport al deseurilor (Prejmer) fie au delegat gestiunea acestui serviciu, astfel
incat pana la sfarsitul anului 2007 aproape 30% din populatia rurala a judetului sa poata
beneficia de colectarea regulata a deseurilor municipale. Aceasta tendinta se va mentine si pe
parcursul anului 2008, intrucat cateva dintre proiectele Phare aflate in derulare vor atinge
fazele de punere in functiune, numarul locuitorilor conectati la serviciul de salubritate urmand
sa creasca doar prin aceste masuri pana la cca. 50% din populatia rurala. Prin intarirea
cadrului institutional, in conformitate cu prevederile Legii 101/2006 si ale Ordinului ANRSC
din iulie 2007, este certa sporirea numarului de localitati care vor concesiona serviciul de
salubritate, astfel ca este de apreciat ca pana la finele anului 2008 cca. 60% din populatia
rurala a judetului ar putea beneficia de acest serviciu.
In pofida acestor evolutii gradul de conectare ar putea ramane in continuare mult mai scazut,
intrucat sistemul de concesionare nu asigura conectarea tuturor locuitorilor din localitatile
68
care au incheiat contracte de concesiune ci doar a acelora care semneaza contracte de prestatie
cu ofertantul declarat castigator (concesionarul). Din experienta acumulata pana in prezent de
firmele concesionare, a rezultat ca in mediul rural numarul de locuitori care se conecteaza este
inca foarte redus. Pe de alta parte, caracteristicile proiectelor Phare in curs de derulare
indreptatesc previziuni mai optimiste in ceea ce priveste rata de conectare in localitatile
participante, cu impact pozitiv asupra ratei de conectare a locuitorilor din mediul rural la
nivelul intregului judet.
In pofida implementarii colectarii selective a deseurilor in mun. Brasov, cantitatile de deseuri
de materiale reciclabile nu au inregistrat o crestere semnificativa in parte din cauza lipsei unor
facilitati corespunzatoare pentru sortare, in parte din cauza implicarii reduse a populatiei in
program.
Obligatia administratiei publice locale de a asigura servicii de colectare a deseurilor
municipale ar fi trebuit sa genereze o extindere semnificativa a ariei de acoperire cu servicii
de salubritate contractate, care ar fi determinat o crestere a capacitatii de transport mai ales la
categoriiile de utilaje care asigura o productivitate ridicata si un impact redus asupra mediului
In acest sens numarul de autogunoiere compactoare noi a crescut, imbunatatindu-se raportul
dintre utilajele cu vechime mica si cele cu vechime mare. Pe de alta parte extinderea
serviciilor catre zona rurala a condus la cresterea numarului de utilaje specifice, mai bine
adecvate cailor de comunicatie si disponibilitatilor financiare locale.
Implementarea proiectelor Phare si concesionarea serviciului de salubrizare va genera o
crestere a numarului si calitatii echipamentelor specifice exploatate pe raza judetului in
special in zona rurala, intrucat asigurarea dotari este prevazuta la capitolul achizitii in cazul
proiectelor cu finantare europeana fie revine viitorilor concesionari.
In ceea ce priveste eliminarea finala a deseurilor in afara depozitului controlat Brasov unde
sunt depozitate anual cca. 170.000 de tone de deseuri provenind din mun. Brasov si
localitatile invecinate, celelalte depozite orasenesti sau rurale neconforme se afla in
continuare in exploatare, anul de sistare a activitatii, stabilit prin HG 349/2009 survenind fie
in 2008 (4 depozite) fie in 2009 (3 depozite) pentru cele care deservesc localitati urbane, fie in
2009, pentru cele din mediul rural. Pentru acestea din urma este de precizat ca termenul de 16
iulie 2009 reprezinta data la care depozitele nu trebuie doar scoase din exploatare ci inchise,
iar terenurile reabilitate.
Proiecte in derulare
In perioada 2001 2005 si ulterior principalele proiecte de infrastructura pentru sistemul de
gestionare a deseurilor, derulate in judetul Brasov au fost:
Depozitul conform Brasov, al S.C. FIN-ECO SA, cu o capacitate estimata de peste 11

milioane de mc.
Implementarea colectarii selective pentru hartie/carton, plastic si sticla pentru cca. 100000
de locuitori in mun. Brasov.
Implementarea pe scara larga in 2007 a colectarii Deseurilor din Echipamente Electrice si
Electronice in mun. Brasov.

69
Pe langa aceste proiecte cu finantare privata derulate pana in prezent, in judetul Brasov sunt in
curs de realizare sau achizitie pe schemele de finantare europeana in cadrul Phare-CES o serie
de proiecte.

70

Tabel 45: Proiecte de investitii pentru gestionarea deseurilor municipale aflate in derulare
Buget (EUR)
Nr.Crt.
1
Program
PHARE 2003 CES 005-551.05.03.03 Investitii pentru proiecte mici de gestionare a
deseurilor

deseurilor
Beneficiar
Consiliul Local
PREDEAL
Consiliul Local
PREJMER

deseurilor
Consiliul Local
BRAN
PHARE 2005 CES 017-553.04.01 - Pregatirea

de proiecte in domeniul protectiei mediului
Consiliul Local
HOGHIZ
Titlu proiect
Managementul deseurilor in
orasul Predeal
Obs.
au prevazuta statie de
transfer, statie de
sortare, colectare
selectiva si statie de
compost,
autocompactoare si 100
de Eurocontainere si
150 pubele
Managementul integrat al
deseurilor in zona de sud-est a
judetului Brasov, cu Prejmer
centru zonal de colectare
selectiva, compactare si
valorificare a deseurilor
transfer statie de
sortare, colectare
selectiva si 45 de
capacitati de compost
individuale,
de Eurocontainere
Sistem de gestionare a
deseurilor menajere in zona
turistica Bran
au prevazute 20 de
platforme de colectare
pe doua tipuri,
Eurocontanere
Gestionarea deseurilor
menajere in zona de nord a
judetului Brasov
transfer
Total
Grant
Contributie
proprie
999,997
899,997
100,000
1,106,810
996,129
110,681
757,878
681,652
76,226
30,000
27,000
3,000

71
Buget (EUR)
Nr.Crt.
5
Program
PHARE 2005 CES 017-553.04.01.04.01 Investitii pentru sprijinirea initiativelor
sectorului public in sectoarele prioritare de
mediu
Beneficiar
Consiliul Local
VICTORIA

mediu
Consiliul Local
AUGUSTIN

mediu
Consiliul Local
SERCAIA
Titlu proiect
ECO-SISTEM VICTORIA Proiect regional pentru
implementarea unui sistem
eficient de gestinare a
deseurilor municipale
Obs.
transfer, statie de
sortare, colectare
selectiva si statie de
compost,
autocompactoare si
recipienti de colectare;
proiectare tehnica
17.850 EUR;
specificatii tehnice de
organizare de licitatii
4.165 EUR
Managementul deseurilor in
communele Augustin si
Ormenis
au prevazute
autocompactoare si
recipienti de colectare
pentru colectare
selectiva
Sistem de colectare si
transport a deseurilor menajere
pe raza comunelor: Sercaia,
Sinca Noua, Sinca Veche,
Comana, Parau si Mandra,
judetul Brasov
au prevazute
autocompactoare si
recipienti de colectare
pentru colectare
selectiva
Total
Grant
Contributie
proprie
1,077,084.67
958,605.36
118,479.31
340,000
305,900
34,100
988,454.18
889,608.76
98,845.42

72
Analiza posibilelor alternative de gestionare a deseurilor

municipale
Obiective si tinte operationale
O parte dintre obiectivele si tintele mentionate in Capitolul 3, se pot atinge prin masuri
practice si institutionale care tin de modul de organizare a sistemului de gestionare a
deseurilor municipale.
Aceste obiective ar putea fi:
A. Cresterea gradului de acoperire cu servicii, in special in mediul rural (pana la 90%) in
vederea crearii conditiilor inchiderii si reabilitarii gropilor satesti pana la 16.07.2009.
B. Sistarea activitatii urmata de inchiderea depozitelor din localitatile Sacele, Rasnov,
Zarnesti si Fagaras pana la finele anului 2008, respectiv a celor din Codlea, Predeal si Victoria
pana in 2009.
C. Asigurarea reciclarii/valorificarii ambalajelor in proportia impusa de tintele nationale
pentru anii 2008 - 2013 prin colectarea selectiva a deseurilor municipale de la un numar
suficient de cetateni si de la toate institutiile si unitatile comerciale si industriale.
D. Asigurarea depozitarii unei cantitati de deseuri biodegradabile reduse, in conformitate cu
tintele aferente anilor 2010 si 2013 prin cresterea gradului de reutilizare, compostare sau alte
metode de tratare.
Fiecare localitate poate identifica pentru sine sau pentru un grup de localitati si alte obiective
cu un grad sporit de importanta, care odata atinse vor conduce la ameliorari semnificative ale
nivelului serviciilor sau la mai buna protectie a factorilor de mediu.
Identificarea alternativelor pentru atingerea tintelor

In vederea atingerii tintelor propuse exista o serie intreaga de masuri operationale si
alternative tehnice.
Cresterea gradului de acoperire este un proces care, in conditiile respectarii cadrului legal
actual, se realizeaza fara masuri speciale. Este necesara doar o buna urmarire si o permanenta
impulsionare din partea autoritatilor responsabile si a Consiliului Judetean. Conditiile tehnice
de realizare a serviciului sunt cuprinse in documentele cadru ale ANRSCUP, dar alternativele
tehnice trebuiesc avute in vedere in ceea ce priveste modul de precolectare a deseurilor si
modul de transport.
Acestea se pot realiza prin:
73
Alt. I - Pre-colectare individuala pe 2 4 fractii (mat. reciclabile + deseuri reziduale,

respectiv hartie/carton + alte materiale reciclabile + fractia biodegradabila + deseuri
reziduale); pre-colectarea individuala se poate realiza in recipienti de plastic (pubele de
120/240 litri fie in saci de plastic)
Alt. II Pre-colectare individuala pentru deseurile reziduale si pre-colectare pe platforme de
pre-colectare comune pentru celelalte fractii; pre-colectarea se face pe baza unei combinatii
de pubele de 120/240 de litri sau saci de plastic pentru deseurile reziduale si a unor containere
specializate de plastic/metal de 1100 de litri sau de dimensiuni si forme specifice pentru
fractia/fractiile de materiale reciclabile si chiar a unor containere metalice de capacitate mai
mare pentru fractia de deseuri biodegradabile
Alt. III Pre-colectare la platforme de pre-colectare comune dotate cu containere de
plastic/metal de 1100 de litri pentru fiecare fractie.
In ceea ce priveste colectarea si transportul, aceste operatiuni se pot realiza cu:
Alt. IV - Autogunoiere de mare capacitate (16- 18 mc.) - sau, acolo unde accesul este mai
dificil cu:
Alt. V - Utilaje adaptate infrastructurii rutiere
In cazul in care, din cauza drumurilor care nu permit accesul gunoierelor, sunt utilizate pentru
colectare si transport utilaje adaptate infrastructurii rutiere, este de evitat pre-colectarea in
pubele sau containere intrucat acestea nu pot fi descarcate manual.
In situatia in care transportul nu se poate realiza direct intre punctele ori platformele de
precolectare si instalatiile de procesare/eliminare, se pot utiliza mijloace de transport de mare
capacitate (containere de 24 25 mc. si transcontainiere de tip hook lift).
Pe de alta parte, inchiderea si reabilitarea depozitelor urbane si gropilor satesti impun,
proiecte, analize, avize si autorizatii din partea unor organizatii de profil, iar lucrarile proprizise impun existenta unei dotari cu utilaje terasiere si de transport. O abordare centralizata a
acestei laturi a gestionarii deseurilor poate constitui o alternativa operational-institutionala
(Alt. VI) ca de altfel si rezolvarea pe plan local, in masura existentei capacitatii ingineresti si
a utilajelor (Alt. VII).
Pentru asigurarea reciclarii/valorificarii ambalajelor in proportia impusa de tintele nationale
pentru anii 2008 2013 sunt necesare masuri de colectare selectiva si ulterior de sortare in
unitatii specializate, aplicate cu termen imediat. Colectarea selectiva, care este obligatorie in
conformitate cu cadrul legal in vigoare, se poate realiza prin variantele descrise mai sus.
Procesarea deseurilor astfel colectate se realizeaza obligatoriu in statii de sortare, existand
doua alternative:
Alt. VIII - Amenajarea unor statii de sortare in vecinatatea depozitelor de deseuri conforme
si transportul acestor deseuri catre acestea, sau
Alt. IX - Amenajarea unor statii de sortare in apropierea arealului de generare, in incinta
statiilor de transfer.
Pentru asigurarea depozitarii unei cantitati de deseuri biodegradabile reduse, in conformitate
cu tintele aferente anilor 2010 si 2013 este necesara procesarea unei anumite cantitati de
deseuri biodegradabile pentru a fi utilizate in alte scopuri evitandu-se in acest fel depozitarea.
Pentru aceasta exista pe lantul de gestiune mai multe alternative, si anume: compostarea
aeroba si cea anaeroba, piroliza, incinerarea sau tratamentul mecano-biologic.
74
Metodele de reducere a componentei biodegradabile din deseuri recomandate in PRGD pentru

Regiunea Centru, compostarea si tratarea mecano-biologica, impun constrangeri si anume:
compostarea se poate aplica doar unei fractii de deseuri verzi si vegetale in general, cu un
grad de puritate ridicat, numai astfel putandu-se facilita utilizarea produsului final in
agricultura;
compostarea nu este recomandata pentru deseurile animaliere si pentru cele provenind din
deseurile menajere urbane;
tratamentul mecano-biologic este recomandat pentru cantitatile mari de deseuri menajere
mixte (intrucat statiile ating pragul de rentabilitate atunci cand capacitatea nominala se
afla in jurul a 100 000 tone/an).
Pornind de la aceste constrangeri alternativele care se identifica in privinta procesarii deseurilor biodegradabile se diferentiaza numai in ceea ce priveste momentul abordarii uneia
sau alteia dintre metode si in ceea ce priveste numarul si amplasarea teritoriala a instalatiilor.
Astfel se pot concepe urmatoarele alternative:
Alt. X Amenajarea unor statii de compostare de capacitate medie in proximitatea zonelor de
generare
Alt. XI Amenajarea unei statii de compostare de capacitate mare intr-o zona aflata in centrul
geografic al ariei de generare cu potential maxim
Alt. XII Construirea unei statii de tratare mecano-biologica si amplasarea ei astfel incat sa
se asigurare materia prima in cantitate suficienta.
Analizele intreprinse in cursul elaborarii PRGD pentru Regiunea Centru au aratat ca nu este
posibil sa se atinga tintele de reducere a cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate
stabilite pentru anii 2013 si mai ales 2016 fara construirea si exploatarea unei Statii de Tratare
Mecano-Biologica sau a unei instalatii cu efect echivalent (de ex: incinerator) prin care se
poate procesa fractia umeda din deseurile municipale, mai ales cele menajere din mediu
urban.
Efectuand acelasi tip de analiza, dar la scara judetului Brasov, se constata ca, in conditiile in
care populatia locuieste in proportie de peste 70% in mediul urban, atingerea tintei de
reducere a cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate, prevazuta pentru anul 2010 nu este
posibila decat prin utilizarea unui complex de metode de procesare a acestor deseuri pornind
de la reutilizare la sursa si continuand cu compostarea, tratarea mecano-biologica sau
incinerarea.

75
Stabilirea criteriilor de evaluare a alternativelor
Prin stabilirea criteriilor de evaluare a alternativelor se doreste a se tine cont de impactul

fiecarei alternative asupra mediului (si anume in ce masura este redus impactul asupra apei,
aerului, solului) si asupra modului de viata al cetatenilor (din punct de vedere al practicilor
curente vis-a-vis de practicile corecte sau recomandate, al crearii de locuri de munca, al
dezvoltarii de noi afaceri). Se tine totodata cont de conditii concrete de organizare a
sistemului, de influentele determinate de geografia judetului, raspandirea si dimensiunile
localitatilor, starea cailor de acces (fiind determinanta in stabilirea modului de pre-colectare si
transport al deseurilor).
Nu in ultimul rand criteriul economic trebuie avut in vedere, intrucat solutiile nu vor fi viabile
decat in masura in care costurile de operare si eventual cele de investitie nu vor putea fi
suportate de generatorii de deseuri deserviti.
In continuare se analizeaza fiecare alternativa de gestionare din cele 12 enumerate mai sus,
prin prisma criteriilor mentionate. Efectul pozitiv este notat cu 1, efectul negativ cu -1, iar
efectul neutru cu o.

76
Tabel 50: Evaluarea alternativelor de gestionare a deseurilor municipale

Grupa
de Alternativa
activitati
Pre-Colectare
I
II
III
Colectare si
IV
Transport
V
Inchidere
VI
depozite
VII
Sortarea
VIII
deseurilor
IX
Gestionarea
X
deseurilor
XI
biodegradabile
XII
Impact asupra
mediului
+1
+1
+1
-1
-1
+1
0
-1
0
+1
+1
+1
Impact asupra
practicilor curente
-1
0
0
+1
+1
+1
0
+1
+1
-1
-1
+1
Aria judetului si
raspandirea localitatilor
-1
0
0
+1
-1
0
0
-1
0
+1
-1
-1
Starea cailor
de acces
-1
0
0
-1
+1
-1
-1
-1
0
+1
-1
-1
Influenta asupra Total

tarifelor
-1
-0,8
-1
0,1
0
0,4
-1
-0,4
0
-0,1
-1
0,1
0
-0,3
-1
-1
-1
0
0
0,7
-1
-0,8
-1
-0,2

77
Pentru criteriul legat de protectia mediului s-a luat in considerare o pondere de 40%, pentru
criteriile de natura sociala si infrastructurala 30% iar pentru criteriul economic doar o pondere
de 30%.
In sustinerea unei investitii sau a unui proiect de dezvoltare a serviciilor de gestionare a
deseurilor ponderea acordata criteriilor, cat si selectia criteriilor insasi nu trebuie considerate
in sens limitativ, ci fiecare comunitate poate lua in considerare criterii suplimentare si ponderi
care ii definesc mai bine interesele, atata vreme cat aceste interese particulare se inscriu in
cadrul legal existent.
Rezultatele evaluarii conduc la concluzia ca sistemul de gestionare a deseurilor municipale
este alcatuit dintr-un mix de procedee si tehnologii adecvate scopului principal propus,
particularizate pentru nivelului de dezvoltare al infrastructurii si capacitatii financiare din
judet.
In judetul Brasov acest mix de procedee si tehnologii are in compunere urmatoarele:
A.
Pentru etapa de pre-colectare a deseurilor de la populatie si ceilalti generatori de
deseuri municipale.
A1. In localitatile unde starea drumurilor permite accesul autogunoierelor, pre-colectarea
se va face in puncte de pre-colectare comune dotate cu containere de 1100 de litri pentru
cel putin doua fractii (se poate opta si pentru un numar mai mare de fractii, fara a fi nevoie
de fundamentari speciale):
-
umeda (continand deseuri biodegradabile si orice alte deseuri nereciclabile nepericuloase)

si
- uscata (continand deseuri din materiale reciclabile) Alt. III.
Punctele de pre-colectare vor fi amplasate pe terenuri disponibile, de regula in interiorul
localitatilor urmand a deservi un numar de cca. 100 300 de locuitori, dar aceasta valoare nu
este limitativa, autoritatile administratiei publice locale avand posibilitatea de a opta pentru o
alta norma. Fiecare localitate, indiferent de numarul de locuitori va avea cel putin un punct de
pre-colectare. Puncte de pre-colectare se vor amenaja, in masura in care spatiul liber o permite
in apropierea institutiilor publice de interes local (primarii, unitati de invatamant, sectii de
politie, biserici, etc.). Punctele de pre-colectare vor fi dotate cu un numar suficient de
containere care sa asigure pre-colectarea deseurilor din fiecare fractie generate de generatorii
arondati pe perioada dintre doua colectari succesive. Containerele vor respecta codul culorilor
stabilit de legislatia in vigoare.
In situatia in care nu se poate identifica cel putin un amplasament in vatra localitatii, punctul
de pre-colectare se va amenaja in zona actualei gropi satesti (inchisa si reabilitata), autoritatile
administratiei publice locale luand masuri pentru asigurarea accesului autovehiculelor de
colectare si transport deseuri in cat mai bune conditiuni.
Localitatile care, la data intrarii in vigoare a PJGD, au deja in operare un sistem de precolectare functional si-l vor mentine, ameliorandu-l in conformitate cu prevederile
regulamentelor locale si contractelor de delegare de gestiune, iar cele cuprinse in proiectele cu
finantare prin Phare-CES vor implementa sisteme de pre-colectare asa cum sunt ele prevazute
in respectivele proiecte.
78
In situatia in care analize tehnico-economice demonstreaza viabilitatea utilizarii pe plan

local a unui sistem de colectare si transport bazat pe pre-colectare indiviuala, acesta poate fi
implementat ca atare Alt. I sau II.
A2. In localitatile in care starea drumurilor nu permite accesul autogunoierelor pe tot
parcursul anului se poate opta pentru:
- dotarea cu saci de plastic a fiecarui generator de deseuri si asigurarea colectarii si
transportului acestora fie la un punct de pre-colectare situat pe raza localitatii, cu
conditia ca accesul autogunoierelor la acest punct de pre-colectare sa fie posibil, fie la
un punct de colectare zonal; sacii de plastic pot fi de mai multe culori, pentru a
permite colectarea selectiva pe 2 sau mai multe fractii Alt. I
- in situatia utilizarii punctelor de pre-colectare se va asigura dotarea acestora cu un
numar suficient de containere de 1100 de litri care sa asigure pre-colectarea deseurilor
din fiecare fractie generate de generatorii arondati, pe perioada dintre doua colectari
succesive.
- amenajarea unor puncte de colectare pentru deservirea uneia sau mai multor localitati
in care accesul autogunoierelor nu este posibil din cauza starii drumurilor; aceste
puncte vor fi amenajate de regula in proximitatea unui drum accesibil autogunoierelor.
- dotarea acestor puncte cu numar suficient de containere de mari dimensiuni care sa
asigure pre-colectarea deseurilor din fiecare fractie generate de generatorii arondati, pe
perioada dintre doua colectari succesive.
Atat punctele de pre-colectare cat si cele de colectare vor fi de regula amenajate pe platforme
betonate si ingradite, inconjurate de gard viu.
B.
Pentru etapa de colectare si transport al deseurilor
Frecventa de colectare luata in calcul trebuie sa fie in conformitate cu prevederile legale si

anume:
- pentru fractiunea umeda odata la doua zile in sezonul cald si odata la trei zile in sezonul
rece; deseurile generate de unitatile de alimentatie publica, invatamant sau spitalicesti
vor fi transportate zilnic in sezonul cald la punctele de pre-colectare;
- pentru fractiunea uscata: saptamanal sau atunci cand este cazul indiferent de anotimp.
In localitatile in care starea drumurilor permite accesul autogunoierelor colectarea si
transportul deseurilor pre-colectate in punctele de pre-colectare se va face cu autogunoiere cu
capacitati de regula cuprinse intre 16 si 18 mc, dar fara a exclude posibilitatea utilizarii altor
tipuri dimensionale in masura in care acestea sunt justificate din puncte de vedere economic
sau functional Alt. IV.
In localitatile in care starea drumurilor nu permite accesul autogunoierelor transportul
deseurilor colectate in saci se va face cu utiliaje de transport adaptate situatiei infrastructurii
rutiere Alt. V (sau individual de catre fiecare generator in parte, dar numai in situatii
exceptionale) de la generatori catre punctele de pre-colectare sau punctul de colectare.
Colectarea si transportul deseurilor de la acestea pana la instalatiile de gestionare a deseurilor
se va face:
79
cu autogunoiere cu capacitati de regula cuprinse intre 16 si 18 mc. Alt. IV, dar fara a
exclude posibilitatea utilizarii altor tipuri dimensionale in masura in care acestea sunt
justificate din puncte de vedere economic sau functional, respectiv
transportoare de mare capacitate
Pentru localitatile rurale care isi inchid pana la 16 Iulie 2009 gropile satesti, transportul se va
efectua pana la cel mai apropiat depozit urban aflat in folosinta, direct sau prin punctul de
colectare (Maierus) ori Statia de transfer care le deserveste.
Localitatile care, la data intrarii in vigoare a PJGD, au deja in operare un sistem functional de
colectare si transport si-l vor mentine, imbunatatindu-l in conformitate cu prevederile
regulamentelor locale si ale contractelor de delegare de gestiune, iar cele cuprinse in
proiectele cu finantare prin Phare-CES vor implementa sisteme de colectare si transport asa
cum sunt ele prevazute in respectivele proiecte..
In prima parte a anului 2008 va trebui luata o decizie legata de arealul aferent mun. Fagaras in
conditiile sistarii activitatii depozitului municipal. Construirea unui punct de colectare
provizoriu care sa deserveasca municipiul si asigurarea unei suplimentari de capacitate de
transport pentru a crea conditiile transportului deseurilor la un alt depozit urban care nu-si
sisteaza activitatea ar putea fi avute in vedere ca solutii temporare. Decizia va apartine
autoritatilor administratiei publice din localitatile impreuna cu operatorii serviciului de
colectare si transport al deseurilor. Un studiu de solutie pe aceasta tema ar putea fi oportun.
Ulterior anului 2009 vor fi necesare statii de transfer suplimentare celor prevazute in
proiectele Phare CES aflate in curs de implementare. Spre exemplu pentru a deservi asezarile
urbane si rurale de la Vest si Sud-Vest de Rasnov si pentru a prelua deseurile care nu mai pot
fi depozitate in depozitele urbane dupa anul de inchidere al acestora.
Pentru localitatile din care accesul direct catre proximul oras in care functioneaza depozite de
deseuri este ne-economic, se recomanda infiintarea a minimum un punct de colectare zonal
care sa deserveasca comunele situate la Nord de comuna Maierus. Selectarea
amplasamentelor pentru statiile de colectare zonale se va face in urma unor studii specifice.
Pentru localitatile situate in zona de Nord a judetului Brasov se va prevedea realizarea unei
Statii de transfer in zona localitatii Hoghiz care sa preia deseurile generate si sa asigura
transportul acestora la depozitul conform ce trebuie realizat in zona mun. Fagaras.
C. Statii de sortare
In ceea ce priveste sortarea deseurilor o prima optiune, aplicabila in perioada 2008 - 2009 este
utilizarea intensiva a celor 3 statii care au perspective certe de punere in functiune, unde se
vor procesa deseurile colectate selectiv in zonele respective (Predeal, Vistora, Prejmer).
Aceasta formula, nu creaza premise certe pentru sortarea unei cantitati de deseuri reciclabile
suficiente pentru atingerea tintelor de reciclare/valorificabile stabilite pentru anul 2008.
O posibilitate pentru ameliorarea sanselor de atingere a acestor tinte o poate constitui
materializarea intentiilor celor doi operatori ai serviciului de colectare a deseurilor din mun.
Brasov de amenajare a unor Statii de sortare. In acest fel s-ar mari, in scurt timp, capacitatea
disponibila pentru sortare, creindu-se premise pentru imbunatatirea rezultatelor activitatii de
colectare selectiva a deseurilor desfasurata deja in municipiu.
80
Ulterior, odata cu cresterea cantitatilor de deseuri colectate selectiv pe toata raza judetului,
pentru evitarea transportului acestora pe distante lungi (de pana la 100 km) se recomanda
amenajarea unor noi statii de sortare, spre exemplu in proximitatea celor doua Statii de
Transfer noi din zona localitatilor Rasnov si Hoghiz. Alt IX.
D. Gestionarea deseurilor biodegradabile
Pentru gestionarea deseurilor biodegradabile, intr-o prima etapa este necesar sa se
implementeze urmatoarele masuri:
- reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile prin reciclarea unor cantitati cat mai mari
de deseuri de hartie/carton, lemn si textile
- reducerea cantitatilor procesate de deseuri biodegradabile prin cresterea cantitatilor de
deseuri de alimente, vegetale si animale generate in mediul rural re-utilizate in interiorul
gospodariilor;
- separarea fractiei biodegradabile din unele categorii de deseuri municipale, prin
ameliorarea tehnologiilor de lucru: pre-colectarea deseurilor biodegradabile de la
intretinerea spatiilor verzi, din piete, de la curatenia cailor publice.
- separarea fractiei biodegradabile generate in institutii publice precum: spitale, crese,
camine, cantine.
Prin colectarea selectiva a fractiilor mentionate in ultimile doua masuri se poate genera o
cantitate de deseuri biodegradabile care sa constituie materie prima pentru una sau mai multe
statii de compostare amplasate cat mai aproape de sursa de generare (de regula, sursa de
generare este in localitati urbane) Alt. X.
Pentru procesarea marei mase a deseurilor menajere si asmimilate urbane care au un continut
dominant de materiale biodegradabile (de pana la 50% din masa) si pentru care colectarea
selectiva ori sortarea nu reprezinta solutii tehnic eficace, dar nici economice, este necesara
construirea unei statii de tratare mecano-biologice pe un amplasament care sa duca la
transportul deseurilor-materie prima pe distante cat mai scurte (o locatie in apropierea mun.
Brasov ar putea fi cea mai buna optiune) Alt. XII.
In prezent este aprobata realizarea prin proiecte Pfare CES a unor statii de compostare la
Predeal si Victoria. Functionarea la capacitate maxima a acestor statii de compostare,
promovarea compostarii in mediul rural, precum si reciclarea unei cantitati cat mai mari de
deseuri de hartie si carton (in conformitate cu tinta aferenta anului 2010 asa cum este ea
stabilita prin HG 1872/2006) pot asigura reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile
depozitate. Pentru atingerea tintelor din 2010, 2013 si ulterioare privind reducerea deseurilor
biodegradabile municipale la depozitare este insa necesar sa se amenajeze instalatii care sa
poata procesa cantitati mult mai mari de deseuri municipale cu un grad ridicat de impuritati.
E.
Inchiderea depozitelor urbane si rurale
Pentru inchiderea depozitelor urbane si rurale alternativa VI (Alt. VI) a obtinut un scor
mai bun. Abordarea centralizata a inchiderii si reabilitarii depozitelor neconforme are
avantajul de a permite inglobarea tuturor masurilor intr-un proiect de anvergura mai
mare, care permite accesarea unor fonduri de investitie, permite obtinerea unor proiecte si
lucrari de calitate mai buna, omogena, prin angajarea unor echipe de consultantaproiectare cu experienta mare si cu o buna cunoastere a legislatiei, procedeelor si
tehnicilor aplicabile in domeniu.
81
5.
Calculul capacitatii necesare pentru gestionarea

deseurilor
Scopul capitolului este de a stabili tipul i numrul echipamentelor i facilitilor necesare

gestionrii deeurilor, cum sunt: pubele i / sau containere de pre-colectare, autogunoiere,
transportoare de mare capacitate, puncte de pre-colectare si colectare, staii de sortare, statii
de compostare i statii de tratare mecano - biologic care, dac sunt construite i/sau
exploatate corespunzator vor crea judetului Brasov posibilitatea de a-i atinge obiectivele i
intele prevzute n PJGD.
Pre-colectare, colectare si transport

Prin Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea Centru se stabilesc obiective
si tinte care pot fi atinse prin masuri adecvate de gestionare a deseurilor. Unele dintre aceste
obiective si tinte, determina masuri de implementare cu un grad mai mare de importanta sau
urgenta. Dintre acestea sunt de mentionat:
-
tintele privind reciclarea deseurilor de ambalaje;

tintele privind inchiderea depozitelor urbane si rurale neconforme;
tinta privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitata.
Extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubrizare

In vederea atingerii tintelor privind inchiderea si reabilitarea depozitelor rurale gradul de
acoperire cu servicii de salubrizare ar trebui sa evolueze in conformitate cu tabelul de mai jos,
daca datele oficiale aflate la dispozitia autoritatilor judetene si a celor de mediu sunt
confirmate de realitate.
Tabel 46: Evolutia anticipata a gradului de acoperire cu servicii de salubrizare
Urban
Rural
Total
2005
95
28
79
2006
97
31
80
2007
98
50
86
2008
99
70
91
2009
100
90
97
2010
100
90
97
2011
100
90
97
2012
100
92
98
2013
100
94
98
Este insa foarte probabil ca, recent aprobatele reglementari ale ANRSCUP privind
delegarea gestiunii serviciului de salubrizare, sa genereze o evolutie mai dramatica a gradului
de conectare in mediul rural. Exista deja informatii ca un numar de autoritati ale administratiei
publice locale fie au declansat procedurile de licitatie pentru delegarea gestiunii, fie au hotarat
sa faca acest pas. Nu este mai putin adevarat ca, cele proiectele Phare, daca sunt luate in
calcul pentru anul 2008 pot ridica gradul de acoperire in mediul rural la peste 50%, in situatia
in care toata populatia localitatilor implicate va fi deservita.
82
Dotarea cu echipament de pre-colectare si transport se poate realiza centralizat sau in

baza contractelor de delegare de gestiune putandu-se estima capacitatile necesare pentru
efectuarea acestor operatii in localitatile care nu sunt conectate la momentul intocmirii
planului, sau nu au deja asigurata finantarea pentru achizitionarea echipamentului.
Colectarea separata a materialelor reciclabile

Se pleaca de la stabilirea populatiei in localitatile respective (cca. 58000 de locuitori in
anul 2013) calculandu-se apoi cantitatea deseurilor menajere si asimilate estimate a se genera
in anul 2013, pe baza indicatorilor de generare majorati cu 0.8% anual fata de baza de calcul
de 0,9 kg/pers*zi in mediul urban, respectiv 0,4 kg/pers*zi in mediul rural (indicatori valizi in
anul 2003).
Vor rezulta aproximativ 10.250 de tone de deseuri generate anual in aceste localitati. In
conditiile necesitatii asigurarii unei capacitati de pre-colectare care, cu rezerve tehnologice,
trebuie sa acopere 7 zile consecutive de generare intre doua colectari, va rezulta o capacitate
de pre-colectare de cca. 800 de mc. Aceasta capacitate de pre-colectare, destinata exclusiv
mediului rural, caci mediul urban este deja dotat, va fi utilizata inclusiv pentru pre-colectarea
fractiei/fractiilor de deseuri reciclabile si a celei pentru deseuri biodegradabile daca se va
decide colectarea acestora de la populatie. Tinand cont de continutul deseurilor menajere si
asimilabile din mediul rural se poate aprecia ca aproximativ 50% din volum va trebui destinat
pre-colectarii materialelor reciclable.
Desi prin prezentul Plan se recomanda utilizarea cu precadere a containerelor de 1100
de litri, tipurile de pubele / containere pentru pre-colectare pot fi diferite, n funcie de
alegerea local dupa realizarea studiilor de fezabilitate. Singura cerin care trebuie respectat
este legata de alegerea containerelor de asemenea tipodimensiune incat sa se potriveasca cu
sistemul de ridicare / echipamentul vehiculelor de colectare.
Transportul bisaptamanal al acestui volum de deseuri se poate face catre depozitele
urbane proxime, statiile de transfer sau punctul de colectare cu ajutorul unor utilaje de
transport precum:
-
3 utilaje adaptate conditiilor rutiere;

8 autogunoiere de 18 mc;
3 transportoare impreuna cu containerele de mare capacitate aferente cca. 17 buc.
La infiintarea statiilor de transfer (in zonele Hoghiz si Rasnov) dotarea acestora cu

compactoare fixe (4 buc.) este necesara.
Localitatile care sunt la aceasta ora conectate la servicii de salubrizare sau care
implementeaza proiecte Phare au o baza materiala pentru colectare si transport asigurata.
Statii de transfer
In perioada 2008 2013 in judetul Brasov se vor inchide depozite orasenesti
neconforme de la Rasnov, Sacele, Zarnesti si Fagaras (2008), precum si depozitele din
localitatile Predeal, Victoria si Codlea in anul 2009.
83
Pentru orasul Predeal inchiderea depozitului nu prezinta nici o problema intrucat

prestatorul actual de servicii de colectare si transport deseuri deja nu mai utilizeaza depozitul
orasenesc si realizeaza transportul deseurilor la depozitul conform Brasov, existand in
derulare un proiect Phare CES pentru amenajarea unei Statii de transfer.
Pentru orasele Codlea si Sacele, dupa sistarea activitatii din depozit nu se vor realiza
statii de transfer, iar deseurile colectate pot fi transportate direct catre depozitul conform
Brasov situat la doar 14 respectiv 8 km. Totodata deseurile colectate selectiv pot fi sortate
intr-una dintre statiile de sortare ce ar putea fi amenajate in Brasov de catre operatorii de
salubritate.
Pentru orasele Rasnov si Zarnesti, se poate recurge la transportul deseurilor direct la
depozitul conform Brasov, ca o solutie temporara pana la amenajarea unei statii de transfer si
a uneia pentru sortare. Ulterior deseurile reziduale vor fi transportate tot la depozitul conform
Brasov.
Pentru mun. Fagaras nu se prevede realizarea unei statii de transfer intrucat se
intentioneaza amenajarea unui depozit conform in zona acestei localitati. Cu toate acestea,
intrucat nu exista o data certa privind inceperea exploatarii acestui depozit, iar in anul 2008
trebuie sistata activitatea la depozitul neconform Fagaras se poate lua in considerare
transportul direct al deseurilor colectate pe raza orasului la depozitul urban proxim (Victoria).
Aceasta solutie este conditionata de:
existenta capacitatii disponibile in depozitul orasului Victoria pentru preluarea acestor

deseuri;
acceptul formal al operatorului depozitului si al administratiei publice locale Victoria;
existenta in mun. Fagaras a capacitatii tehnice suplimentare de colectare si transport al
deseurilor;
posibilitatea utilizarii acestei solutii doar pentru 12 luni, intrucat pana la 16 iulie 2009
depozitul neconform Victoria isi va sista la randul sau activitatea.
Ulterior acestei date, daca depozitul conform planificat pentru zona Fagaras inca nu
este operational, trebuie avute in vedere alte solutii alternative (si totodata temporare), cum ar
fi transportul deseurilor catre depozitul neconform Rupea sau catre depozitul conform Brasov.
Ambele solutii sunt limitate de constrangeri asemenatoare cu conditionarile prezentate mai
sus.
Pentru orasul Victoria, in situatia in care proiectul Phare CES aflat in derulare nu va
atinge stadiul de punere in functiune a Statiei de Transfer pana la 16 iulie 2009, trebuie recurs
la metode alternative, temporare de tipul celor recomandate in cazul mun. Fagaras.
Pentru localitatile Augustin, Ormenis, Apata si Maierus se recomanda amenajarea unui
punct de colectare (si nu a unei statii de transfer intrucat nici criteriul populatiei arondabile
nici distanta pana la depozitul proxim nu justifica amplasarea unei statii de transfer).
84
Tratarea si valorificarea deseurilor

7.2.1
Tratarea si valorificarea deseurilor de ambalaje
Utiliznd ca date de intrare cantitile de deeuri de ambalaje generate n regiune n

2003, asa cum s-a prezentat n Capitolul 4 s-a determinat c intele de reciclare sunt:
Tabel 47: inte de reciclare ambalaje, tone/an
Tinta de
reciclare
hrtie + carton
plastic
sticl
metale
Lemn
Fata de total
generat
2006
7357
1,342
1911
1422
201
2007
8150
1795
2142
1578
269
2008
9394
2113
3334
2153
403
2009
10051
2466
4236
2304
555
2010
10554
3021
5150
2419
777
2011
11081
3625
5899
2540
1020
2012
11635
4282
6968
2667
1071
2013
12217
5620
8130
2801
1124
50834
54393
58200
62274
65388
68657
72090
75695
Aceste inte pot fi atinse prin colectarea selectiva a deeurilor de ambalaje att de la
gospodriile populaiei (deeuri menajere ) ct i de la instituii, comer i industrial (deeuri
menajere asimilate).
S-a considerat c peste 95 % din deeurile de ambalaje generate de sectorul
instituional, comercial i industrial pot fi colectate.
Tabel 48: Cantitile de deeuri de ambalaje colectabile din industrie, comer i instituii,
tone/an
hrtie + carton
Plastic
Sticl
Metale
Lemn
Total
2006
5846
3984
1729
893
503
12956
2007
6255
4263
1850
956
538
13862
2008
6693
4561
1979
1023
576
14833
2009
7161
4881
2118
1094
617
15871
2010
7519
5125
2224
1149
777
16794
2011
7895
5381
2335
1207
1020
17838
2012
8290
5650
2452
1267
1427
19086
2013
8705
5933
2574
1330
2248
20790
Surs: estimrile consultanilor

Tabel 49: Cantitile de deeuri de ambalaje colectabile din gospodrii, tone/an
hrtie + carton
Plastic
Sticl
Metale
Lemn
Total
2006
1511
2357
1364
529
0
5760
2007
1895
2773
1605
622
0
6894
2008 2009
2701 2890
5042 5395
2917 3121
1131 1210
0
0
11790 12615
2010
3034
5664
3277
1270
0
13246
2011
3186
6160
3564
1381
0
14291
2012
3345
7806
4516
1750
0
17418
2013
3512
9601
5555
2153
0
20822
Surs: estimrile consultanilor

Colectarea acestor cantiti implic participarea n sistem a unui anumit numr de locuitori.
85
Tabel 50: Populaie implicat n schema de colectare separat, locuitori

2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
Populatie ideala 111605 122343 207970 208005 207935 215253 259613 303759
care trebuie sa
colecteze separat
plastic, sticla,
metal
Populatie ideala
care trebuie sa
119693 139836 186363 186394 186331 186237 186112 185892
colecteze separat
hartie si carton
Pentru a atinge n anul 2008 intele de reciclare este ns nevoie de implicarea unui
numr mai mare de locuitori decat numarul ideal.
Populatia urbana conectata in prezent la servicii de colectare si transport deseuri
menajere este in numar suficient pentru atingerea tintelor. Singura conditie de indeplinit este
ca, in conformitate cu prevederile legale in vigoare colectarea sa fie efectuata selectiv, pe
cel putin doua fractii, iar cantitatea de deseuri apartinand fractiei/fractiilor reciclabile sa
fie procesata in statii de sortare. Acesta este motivul principal pentru care initiativa celor
doi operatori de salubritate ce actioneaza in mun. Brasov de a isi amenaja statii de sortare
trebuie sa se materializeze.
Suplimentar, trei dintre proiectele Phare CES (Predeal, Prejmer si Victoria) prevad
amenajarea unor statii proprii de sortare, fapt ce ar contribui pozitiv la atingerea tintelor.
Pe de alta parte toate localitatile sunt obligate sa asigure colectarea selectiva a
deseurilor, fapt ce genereaza o cantitate mare de deseuri care ar trebui procesate in statii de
sortare. In plus aceasta cantitate este generata pe un areal larg multe localitati aflandu-se la
distante apreciabile de cea mai apropiata statie de sortare.
Recomandam ca, in situatia in care administratia publica locala din zone care nu sunt
in proximitatea unei statii de sortare pregateste si obtine aprobarea pe proiecte care includ
amenajarea unor statii de sortare acestea sa fie construite in imediata vecinatate a statiilor de
transfer. Capacitatea acestor statii urmeaza sa fie stabilita prin studiile de fezabilitate necesare
in vederea obtinerii finantarii sau a autorizatiilor.
Pentru fracia de sticl care se colecteaz separat se vor plasa containere speciale (tip
clopot care pot prelua intre 0,5 si 1 tona de sticla) n apropierea principalelor centre
comerciale sau / i n alte spaii selectate. In lipsa marilor centre comerciale se va amplasa un
set de containere la fiecare 5000 de locuitori. Numarul total si tipul containerelor specializate
pentru pre-colectarea deseurilor de ambalaje din sticla de la populatie trebuie sa asigure
preluarea a cca. 150 de tone. Aceste containere trebuie s fie de trei culori diferite pentru
sticle albe, verzi i brune. Sunt necesare minimum. 2 vehicule speciale pentru transportul
containerelor pentru sticl. Ambalajele de sticl pre-colectate de generatorii industriali sau
instituionali trebuie colectate n containere mobile de 4 5 m3 care sunt transportate cu
vehicule special adaptate pentru ele sau chiar de ctre generatorii sau reciclatorii de sticl.
86
Pentru zonele rezideniale (case individuale si vile) pe lng tradiionalele pubele maro
sau saci de gunoi se pot organiza puncte de colectare cu pubele pentru fracii uscate prin
adugarea de containere speciale pentru reciclabile: hrtie i sticl sau colectare individuala in
functie de rezultatele analizelor detaliate realizate in studiul de fezabilitate.
Tratarea deseurilor biodegradabile municipale

In conformitate cu prevederile Directivei europene privind depozitarea deseurilor care
instituie obligatia reducerii continutului de deseuri biodegradabile depozitate, judetul Brasov
poate depozita incepand cu anul 2010 doar 75% din cantitatea de deseuri biodegradabile
depozitate in anul 1995, iar incepand cu anul 2013 doar 50% din aceasta cantitate. In baza
datelor statistice referitoare la populatia Romaniei in anul 1995 si a celor referitoare la
cantitatea de deseuri biodegradabile depozitate in acelasi an, in judetul Brasov s-au depozitat
in anul 1995 cca. 135.644 de tone de deseuri biodegradabile. Rezulta ca in anul 2010 se vor
putea depozita numai 101.733 de tone, iar in anul 2013 doar 67.822 de tone.
Tabel 51: Calculul cantitatilor de deseuri biodegradabile pe metode de procesare,
tone/an
Total deseuri biodegradabile din deseuri
municipale , din care:
Deseuri biodegradabile din deseurile
menajere
Urban
Rural
asimilabile din comert, industrie, institutii
Deseuri biodegradabile din deseurile din
gradini si parcuri
Deseuri biodegradabile din deseurile din
piete
stradale
Deseurile biodegradabile din deseurile
menajere generate si necolectate
Urban
Rural
Reciclare ambalaje, din care:
hartie/carton de la populatie
hartie/carton din asimilate
lemn
Cantitate de hartie/carton recuperabila de la
intreaga populatie urbana conectata
2008
2009
2010
2011
2012
2013
193232
194658
196037
197402
198753
200042
112117
99171
78449
20722
12946
11120
1826
117618
100698
79657
21041
16919
14533
2386
118366
101180
80038
21142
17186
14762
2424
119095
101639
80401
21238
17455
14994
2462
120198
102076
80746
21329
18122
15567
2556
121246
102442
81036
21406
18805
16153
2652
43710
44060
44413
44768
45126
45487
4839
4878
4917
4956
4996
5036
3933
3964
3996
4028
4060
4093
22082
22258
22436
22616
22797
22979
6550
1002
792
209
5548
1880
0
0
0
1880
1910
0
0
0
1910
1939
0
0
0
1939
1576
0
0
0
1576
1200
0
0
0
1200
4766
782
1615
265
1640
269
1666
274
1354
222
1031
169
9394
6693
576
2.33
10051
7161
617
2.35
10554
7519
777
2.34
11081
7895
1020
2.34
11635
8290
1427
2.33
12217
8705
2248
2.32
21931
23635
24746
25907
27120
28385
Refolosire
87
deseuri alimentare si de gradina din mediul

rural
Compostare a unor componente din fractii
municipale
Total reducere
Cant. Depozitabila
Cant. Permisa
2008
55%
6116
2009
65%
9447
2010
70%
10333
2011
70%
10496
2012
70%
10897
2013
70%
11307
35317
157915
10000
50859
143799
10000
53375
142662
101733
10000
55317
142085
101733
10000
57735
141018
101733
10000
60645
139397
67822
40929
40352
39286
71575
Cantitate care mai trebuie redusa
Prin comparare cu tintele de atins in anii 2010 si 2013 in privinta reducerii cantitatii de
deseuri biodegradabile depozitate rezulta ca in anul 2010 sunt de gestionat minimum 40000
de tone de deseuri biodegradabile, iar in 2013 minimum 71500 de tone. Trebuie in
permanenta avut in vedere, atunci cand se vor elabora studiile de fezabilitate pentru
instalatiile de gestionare a deseurilor biodegradabile, ca cifrele luate in calcul in tabelul de
mai sus au valori maximale, reprezentand raspunsul optim atat din partea populatiei cat si a
celorlalti generatori ori gestionari de deseuri de diferite categorii.
Din analiza surselor de generare se constata urmatoarele:
din deseurile menajere si asimilate acestora in mediul urban (mai ales) si rural, o proportie
insemnata o reprezinta deseurile de hartie/carton si lemn fie ca sunt ambalaje fie ca nu.
Daca masurile de colectare selectiva si reciclare a deseurilor de ambalaje isi ating tintele
stabilite, sunt scoase din fluxul deseurilor catre depozite cantitati de deseuri
biodegradabile (in special hartie, carton si lemn) de cca. 33000 de tone in 2010 si 39000
tone in 2013.
prin masuri de refolosire a deseurilor alimentare si de gradina generate in mediul rural
(atat in zonele acoperite cat sin in cele neacoperite) se mai pot scoate din fluxul deseurilor
catre depozite cantitati cuprinse intre 10000 de tone in 2010 si 11300 de tone in 2013
fractii de deseuri municipale precum cele din parcuri si gradini, ori cele din piete precum
si unele componente din deseurile stradale pot face obiectul operatiunilor de compostare
in instalatiile ce urmeaza a fi amenajate prin proiectele Phare CES aflate in derulare
putandu-se in acest fel scoate din fluxul de deseuri catre depozite pana la 10000 de tone
anual.
Se observa in acest fel ca se poate evita depozitarea unei cantitati de cca. 53 375 de tone de
deseuri biodegradabile in 2010, si a unei cantitati de cca. 60 645 de tone de deseuri
biodegradabile in 2013.
In conformitate cu tintele de reducere a cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate si in
baza recomandarilor PRGD pentru Regiunea Centru, reducerea nu se poate realiza eficient
decat daca se incearca gestionarea ultimei mari surse de deseuri biodegradabile si anume
deseurile menajere urbane prin tratare mecano-biologica. In acest sens este necesara
construirea unei statii de tratare mecano-biologica, dar, date fiind costurile ridicate ale unei
asemenea instalatii, pragul de rentabilitate poate fi atins doar in situatia procesarii unor
cantitati mai mari de deseuri.
88
Depozitarea deseurilor
Pe perioada de planificare in judetul Brasov vor inceta sa functioneze toate depozitele de
deseuri urbane neconforme existente cu o singura exceptie: depozitul Rupea care sisteaza
activitatea in 2017. De asemenea depozitele rurale se vor inchide si reabilita pana la data de
16 iulie 2009.
In aceste conditii, la sfasitul perioadei de planificare vor fi in functiune depozitul conform
Brasov, un alt depozit conform in zona mun. Fagaras si depozitul urban Rupea.
Bilantul cantitatilor depozitate pe perioada de planificare ar putea arata ca in tabelul urmator.
Tabel 52: Calculul cantitatilor estimate de deseuri municipale depozitate, tone/an
Cantitatea generata de deseuri
municipale
Cantitatea reciclata de materiale
de ambalaje altele decat hartie/
carton sau lemn din deseurile
municipale
Cantitatea de deseuri
biodegradabile reciclata sau
reutilizata in gospodariile rurale
Cantitatea de deseuri compostate
Cantitatea de deseuri tratate
mecano-biologic sau termic
Cantitatea de deseuri reziduale
Cantitatea de deseuri depozitata
2008
2009
2010
2011
2012
2013
306552
308794
310967
313120
315253
317294
16653
17819
18709
20028
23442
27147
35317
50859
53375
55317
57735
60645
10000
10000
10000
10000
10000
40929
40352
39286
71575
17372
205326
17141
204564
16714
201505
29630
177557
254582
230116
Se poate observa tendita de scadere cu aproape 30% a cantitatilor depozitate intre 2008 si
2013, rezultat al unei gestionari mai corecte a deseurilor municipale.
Pe de alta parte tinand cont de repartizarea geografica a populatiei pe teritoriul judetului se
poate aprecia ca aproximativ 80% din cantitatea de deseuri va fi depozitata in depozitul
Brasov, astfel incat depozitul conform care se va realiza in zona mun. Fagaras trebuie sa aiba
capacitatea de a prelua cca. 35 000 de tone de deseuri anual.
89
6. Evaluarea costurilor
Estimarea costurilor investiionale pentru judeul BRASOV
Costurile asociate cu investiiile propuse la nivelul judeului Brasov sunt detaliate n tabelul
de mai jos.
Tabel 53: Estimarea costurilor investiionale pentru judeul Brasov
A rezultat o valoare a investiiilor de 24,1 milioane , din care 21% reprezint constructia unui
nou depozit conform, 19% reprezinta costurile de inchidere a depozitelor neconforme i 33%
construcia unei statii de TMB in vederea atingerii tintelor prevazute de legislatie in anul
2010. Investitiile sunt distribuite intre anii 2008 2015. Calculele au inut seama de
investiiile ce vor fi fcute prin programul PHARE CES 2004-2006. Aceste investiii au
finanarea asigurat i nu au fost incluse n calculul investiiilor necesare.
90
Trebuie subliniat faptul ca exista un grad de incertitudine in ceea ce privete nivelul exact al
costurilor investitionale asociate cu investiiile propuse. La nivelul curent de analiza
judeean, nu sunt inc informaii disponibile in ceea ce privete amplasamentul exact al
echipamentelor/instalaiilor (puncte de colectare zonale, staii de transfer, staii de sortare,
compostare etc.).
De aceea este mai dificil sa se fac estimri de costuri in funcie de condiiile specifice cum
ar fi structura geologic a amplasamentului, existenta utilitatilor, distanta fata de principala
cale de acces, calitatea infrastructurii. Aceste condiii specifice pot avea un impact
semnificativ asupra costurilor investitionale.
Un nivel mai mare de certitudine in ceea ce privete costurile va fi atins in fazele de
planificare urmtoare, n conexiune cu studiile de fezabilitate i fiind acompaniat de schia
conceptual i detaliat a amplasamentului i nsoind planificarea detaliata pe baza
amplasamentelor concrete i identificarea caracteristicilor specifice ale instalaiilor.
In stadiul prezent al procesului de planificare, costurile investionale sunt bazate pe costul
mediu al diferitelor instalaii sau tipuri de echipamente. n acest scop au fost consultate un
numr de surse ce furnizeaz date recente pentru sectorul deeurilor in Romnia i care conin
date cu privire la costurile unitare; valorile costurilor unitare folosite sunt anexate.
Propunerile pentru investiiile gestionrii deeurilor sunt detaliate in Capitolul 7. Clasa de
investiii din cadrul fiecrei categorii majore de servicii (colectare, transport, tratare etc) este
rezumat i prezentat n Anexa 2.
Lund ca punct de plecare programul propus pentru finanare pentru regiune i ghidurile
costurilor unitare menionate anterior, au fost estimate urmtoarele costuri pentru investiii.
Estimarea costurilor totale pentru sistemul de gestiune a

deeurilor din judeul BRASOV
Pentru calculul costurilor totale s-au calculat costurile O&I pe o perioad de 7 de ani (20082015).
Costurile operaionale, in special costurile de transport, sunt de asemenea influenate in mare
msura de amplasamente i de distanele ntre ele. n aceast faz costurile O/M au fost
estimate la 7% din valoarea investiiei. De asemenea s-a inut seama i de faptul c
echipamentele i construciile se vor amortiza potrivit HG 2139 privind Amortizarea
mijloacelor fixe.
91
Tabel 54: Amortizarea mijloacelor fixe

CODUL DE
CLASIFICARE
DENUMIREA ACTIVELOR FIXE
DURATE
NORMALE DE
FUNCIONARE
- ANI -
Durata de
funcionare
luat n calcul
(ani)
1.1.2
Construcii uoare cu structuri

16 - 24
20
metalice (hale de producie, hale de
montaj etc.)
2.1.24.5.
Maini, utilaje i instalaii pentru
8 - 12
9
tratarea deeurilor menajere.
2.1.24.6.
Recipiente pentru depozitarea
6 - 10
8
deeurilor menajere, n afar de:
2.1.24.6.1.
- rampe ecologice.
4-6
5
Sursa: HOTRRE Nr. 2139 din 30 noiembrie 2004 pentru aprobarea Catalogului privind
clasificarea i duratele normale de funcionare a mijloacelor fixe., EMITENT: GUVERNUL
ROMNIEI, PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 46 din 13 ianuarie 2005
Au rezultat urmtoarele valori privind costul investiiei
VNA@5% Costuri O&I
VNA@5% Costuri Totale
mii Euro
mii Euro
5.068
24.250
Calculele detaliate sunt prezentate in Anexa.
Implicaiile investiiilor propuse prin prisma disponibilitii de

plat a populaiei
Gestionarea deeurilor va avea implicaii tarifare pentru consumatorii finali. Impactul precis
al tarifelor asupra consumatorilor trebuie determinat prin studii de fezabilitate, prin proiecte
particulare i programe de investiii (innd cont de caracterul particular al instalaiilor pentru
tratare/depozitare i transfer, acolo unde este cazul).
Tarifele ce vor fi aplicate n cadrul regiunii reprezint o funcie a unui numr de factori,
incluznd dar nelimitndu-se la urmtorii:
Structuri existente de cost aparinnd furnizorului de servicii;
Nivelul tarifelor existente aplicat n cadrul judetului Brasov i adaptate la costuri;
Caracteristicile deeurilor din cadrul diferitelor arii de servicii i separarea deeurilor

generate/colectate n menajere i ne-menajere;
Amortizarea activelor existente i a investiiilor propuse;
92
Nevoia de nlocuire anual a activelor uzate ( depinde de durata de exploatare a

acestora);
Structura de finanare pentru noi active i nivelul costurilor din sistemul de creditare
din cadrul mecanismului;
Capacitatea de rambursare a utilizatorului (posibiliti de creditare neavantajoase,

ntrzierea plilor);
Planuri detaliate de investiii (detalierea costurilor pe fiecare component de investiii,

baznu-se pe nevoia specific de instalaii i pe costul total innd cont de finanarea
local i internaional, neprevzute, inflaia etc);
Costuri detaliate de operare, lund ca punct de referin structura deja existent a

costurilor, adaptarea la impactul investiiilor propuse i schimbrile
operaionale/procedurale.
Se poate ntmpla s apar mici fluctuaii ale tarifelor n cadrul judetului, ntruct prestatorii
de servicii se supun diferitelor structuri de cost (sunt vizate mai ales activitile locale de
colectare, pentru care costurile vor varia n funcie de metodele locale de colectare folosite,
densitatea populaiei, frecvena de colectare, distanele de transport ctre depozit etc.).
Evaluarea consecinelor particulare asupra tarifelor pentru obinerea investiiilor necesare
gestionrii deeurilor n cadrul judetului nu se regsete n obiectivele prezentului Plan
Judetean. Scopul analizei curente este s identifice nevoile generale ale sistemului; evaluarea
detaliat a fezabilitii/sustenabilitii financiare i a consecinelor tarifare trebuiesc abordate
ntr-un studiu separat de fezabilitate care s prevad evaluri tehnice detaliate ale sistemelor i
amplasamentului instalaiilor precum i evaluri financiare detaliate ale companiilor de
gestionare a deeurilor.
n cadrul prezentului Plan Judetean este posibil s se faca estimari la modul general asupra
implicaiilor tarifare asupra sistemului, privit ca ntreg.
Disponibilitatea de plat la nivel macro

Preocuparea general fa de sistemele de gestionare a deeurilor este aceea ca acestea s
ofere servicii accesibile tuturor beneficiarilor, mai ales consumatorilor din gospodrii. Din
motivul prezentat mai sus nu se pot determina implicaiile particulare ale aplicrii tarifelor n
cadrul judetului Brasov. Este posibil s se realizeze o evaluare general a disponibilitii
globale de plat, per ansamblu nainte i dup implementarea sistemelor propuse pentru
investiii.
Scopul analizei disponibilitii de plat la acest nivel al Planului Judetean este acela de a
determina nivelul tarifului ce poate fi suportat de populaie.
Disponibilitatea de plat se refer la capacitatea beneficiariilor serviciilor de gestionare al
deeurilor de a plti aceste servicii far a pune n pericol abilitatea persoanelor/familiilor de ai satisface nevoile personale. Este important s se identifice abilitatea de plat a
93
beneficiarilor, n cadrul evalurii capacitii economice de plat a serviciilor pentru gestiunea

deeurilor (solvabilitatea clientului). n aceast analiz s-a folosit un indicator al solvabilitii
pentru a aprecia dac veniturile populaiei sunt suficiente pentru a putea suporta creterea
costurilor pentru serviciile privind gestiunea deeurilor, far a prejudicia n mod serios
bugetul familiei. O gospodrie se consider a fi incapabil de plata serviciilor, cnd ar
necesita o reducere semnificativ a bugetului dedicat altor bunuri i servicii.
Conform standardelor pentru gestionarea deeurilor, nivelul acceptabil de suport al serviciilor
pentru gestionarea deeurilor este de ~ 1.5% din venitul mediu al fiecrei gospodrii ex.
costurile medii lunare pentru gestionarea deeurilor nu ar trebui s depeasc 1.5% din
veniturile medii lunare ale gospodriilor (unde costurile ar trebui sa acopere ntregul ciclu al
serviciilor pentru deeuri colectare, transport, sortare, tratare i eliminare). Se specific
faptul c dei un asemenea criteriu este util n dezvoltarea strategiei de gestionare a deeurilor,
n formularea politicii de tarifare trebuie s se in cont de faptul c venitul multor gospodrii
este sub medie. Cu privire la dificultatea financiar n care se gsesc unele gospodrii, de a
suporta aceste costuri n raport cu veniturile proprii, se impune s se prevad msuri n cadrul
politicii, cu privire la protejarea unor asemenea beneficiari.
Evaluarea abilitii globale de plat este realizat n funcie de venitul mediu pe gospodrie
din cadrul judetului Brasov. Sunt disponibile statistici oficiale referitoare la venitul mediu n
Romnia i pentru regiunile importante, determinat prin studii de venit al gospodriilor. Sunt
considerate veniturile din diferite surse, cum sunt lichiditile i din surse proprii n natur
(schimb de bunuri, valorificarea legumelor cultivate i a bunurilor produse n gospodrie,
etc.).
O prezentare a veniturilor n Regiunea Centru aplicabile si judetului Brasov este realizat n
urmtorul tabel.
Tabel 55: Nivelul veniturilor pentru Regiunea Centru (2004)
Regiunea 7 Centru
Total
gospodrii
Gospodrii de:
Salariai
Agricultori
omeri
Pensionari
Lei, lunar pe o persoan / ROL, monthly per person

Total venit
3820400
4407450
3771365
2392971
3696688
procente / percentage
Venituri bneti din care:
76
84,7
39,6
75,9
71,0
45,1
73,0
9,0
29,8
19,8
Salarii brute i alt drepturi salariale
Venituri din agricultur
3,7
1,0
20,1
4,7
3,8
Venituri din activiti neagricole

independente
2,8
0,9
2,0
2,9
0,8
Venituri din prestaii sociale
19,2
5,5
6,1
28,0
42,1
Venituri din proprietate
0,8
0,5
0,2
0,1
0,7
Contravaloarea veniturilor n natur obinute de

salariaii i beneficiarii de prestaii sociale
3,3
4,6
1,0
3,1
2,3
Contravaloarea consumului de produse agricole

din resurse proprii
20,7
10,7
59,4
21,0
26,7
Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2005;

94
n scopul prezentei analize se presupune c nivelul viitor al veniturilor va crete cu rata de

cretere a PIB-ului n fiecare regiune. Previziuni ale ratelor de cretere a PIB-ului pentru
perioada 2006-2009 au fost elaborate de Comisia Naional pentru Prognoz i sunt
prezentate n tabelul de mai jos. n tabel mai figurez i aprecierea c rata anual de cretere
dup 2009 va scdea la 5%, i va rmne constant n 2011 i mai departe n fiecare an pentru
toate judetele.
Tabel 56: Evoluia PIB, modificarea % anual
Comisia Naional Estimrile consultantului,
pentru Prognoz
2009 & mai departe
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Romnia
6,0
6,2
6,3
6,0
5,5
5,0
1. NORD - EST
5,8
6,1
6,5
6,0
5,5
5,0
2. SUD - EST
5,9
5,9
6,2
6,0
5,5
5,0
3. SUD
6,0
6,0
6,1
6,0
5,5
5,0
4. SUD - VEST
6,1
5,8
6,0
6,0
5,5
5,0
5. VEST
5,8
5,7
5,9
6,0
5,5
5,0
6. NORD - VEST 5,4
5,9
6,2
6,0
5,5
5,0
7. CENTRU
5,7
5,9
6,0
6,0
5,5
5,0
8. BUCURETI
6,6
7,1
6,8
6,0
5,5
5,0
Sursa datelor: Comisia Naional pentru Prognoz (www.cnp.ro) i estimrile consultantului
Lund ca punct de referin nivelul veniturilor i ajustndu-le PIB-urilor previzionate pentru
fiecare regiune, poate fi calculat nivelul acceptabil al costurilor lunare pentru gestionarea
deeurilor pe fiecare regiune n parte, inclusiv pentru Regiunea Centru din care face parte si
judetul Brasov.
Tabel 57: Puterea de cumprare n Romnia, EURO pe lun/pe persoan
2004 2005 2006 2007 2008 2009
Romania
1,47 1,53 1,62 1,72 1,83 1,94
1. NORD - EST 1,35 1,38 1,46 1,55 1,65 1,75
2. SUD - EST
1,32 1,35 1,43 1,51 1,61 1,70
3. SUD
1,34 1,39 1,47 1,56 1,66 1,76
4. SUD - VEST 1,38 1,42 1,50 1,59 1,69 1,79
5. VEST
1,57 1,66 1,75 1,85 1,96 2,08
6. NORD - VEST 1,55 1,59 1,68 1,78 1,89 2,00
7. CENTRU
1,53 1,58 1,67 1,77 1,88 1,99
8. BUCURESTI 1,91 2,05 2,19 2,34 2,50 2,65
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei i estimrile consultantului
2010
2,05
1,85
1,80
1,85
1,89
2,19
2,11
2,10
2,80
2011
2,15
1,94
1,89
1,95
1,98
2,30
2,22
2,21
2,94
2012
2,26
2,04
1,98
2,04
2,08
2,42
2,33
2,32
3,08
2013
2,37
2,14
2,08
2,14
2,18
2,54
2,44
2,43
3,24
Pentru Regiunea Centru disponibilitatea lunar de susinere a creterii costurilor este de 1.53
euro la 2.43 euro ntre anii 2005 i 2013.
Ar fi fost ideal s se fac distincie ntre nivelul veniturilor i abilitatea de suport din mediul
urban i rural. Din pacate nu sunt disponibile date cu privire la nivelul veniturilor regionale,
care s fac distincie ntre gospodriile urbane i rurale.
95
Cea mai important surs de venit pentru gospodriile din mediul urban l reprezint salariul
i ajutorul social. Impactul alimentelor produse n mediul privat i cel al produselor agricole
au un impact redus asupra venitului total al gospodriilor urbane (11% din venitul total).
n mediul rural cea mai important surs de venit o reprezint activitile agricole ntreprinse
n gospodrie (n ambele sensuri cel monetar i n natur); aceste activiti nsumeaz 45%
din totalul veniturilor. Alte surse de venit mai sunt salariul si auto-finanarea (28%) i ajutorul
(20%).
Nivelurile tarifelor deja existente

n obiectivele prezentului Plan nu se regsete inventarierea sistematic a nivelurilor tarifelor
pentru toi prestatorii de servicii din Judetul Brasov. Oricum n tabelul de mai jos figureaz
cteva exemple de tarife pentru gospodrii pentru serviciul de gestionare a deeurilor, aplicate
de civa prestatori de servicii din cadrul judetului Brasov.
Tarifele aplicate gospodariilor n 2007 se situau ntre 2.13 4.5 RON pe persoan/lun (~0.6
1.29 euro). Acest nivel reprezint 83% din estimrile nivelului abilitii de suport a tarifelor
pentru 2007 de 1.55 euro pe persoan/lun pentru gospodriile cu venit mediu.
Cu alte cuvinte, avnd n vedere tarifele din anul 2007, este suportabila creterea tarifelor cu
0.5 euro pe persoan pe lun. De asemenea se estimeaz c veniturile persoanelor vor crete
n timp, ceea ce va uura situaia.
Tabel 58: Nivelul tarifelor pentru gestionarea deeurilor n Judetul Brasov (2007)
Localitatea
Brasov Comprest S.A.
Brasov Urban S.A.
Codlea
Rasnov
Rupea
Tarif in RON/luna pentru persoane

fizice
4,05
4,88
3,33
2,21
4,165
Impactul investiiilor asupra tarifelor

Au fost elaborate predicii primare ale fluxurilor financiare a investiiilor pentru gestiunea
deeurilor din regiune, avnd n vedere creterea incremental a costurilor pentru investiii i
impactul costurilor de operare. Au fost considerate numai costurile asociate alternativelor
tehnice analizate in Capitolul 7.
Trebuie specificat c au fost considerate numai costurile incrementale ale investiiilor propuse
pentru o period de planificare din 2008-2015, ex. impactul investiiei suplimentare i a
costului de operare (cretere/descretere) a mbuntirilor regionale n gestionarea deeurilor.
Costurile existente asociate serviciilor de gestionare a deeurilor n cadrul judetului nu
figurez n analiz i se presupune a fi constante.
96
Prediciile fluxurilor financiare sunt prezentate n anexa format electronic Anexa 2.

Analiza poate fi caracterizat dup cum urmez:
A fost elaborat pe baza de numerar, ex. se presupune c toate investiiile i costurile

de operare vor fi finanate prin lichiditi, imediat ce se ivesc.
A fost elaborat n termeni reali, preurile din 2007 au fost ajustate pe durata de
programare la valori reale;
A fost considerat numai costul suplimentar generat de investiii pe perioada de

planificare (cum localizarea diferitelor capaciti nu se cunoate i nici diferite
specificaii tehnice, aceste costuri au fost calculate pe baza unor valori medii ale
costurilor unitare standard);
S-au considerat costurile de O& pentru diferite categorii de activiti: colectare,

sortare//transfer, trasport i eliminare la depozitul de deseuri (costurile pentru aceste
componente au la baz costuri unitare standard). Au fost calculate doar costurile
suplimentare generate de noile capaciti;
S-a avut n vedere cantitatea de deeuri estimat a fi generat n regiune, pe durata de

planificare.
Rezultatul analizei reprezint un calcul de ansamblu al VNA (Valoarea Actualizata Net)

asociat costurilor generate de noile servicii de gestionare a deeurilor (lund n considerare
att investiiile ct i costurile O& de-a lungul perioadei planificate).
Deasemenea, sunt calculate att valorile actualizate pe ton n perioada de planificare ct i pe
persoan/lun.
Este important de subliniat faptul c aceast sum nu este egal cu tariful real aplicabil
consumatorilor - tariful real aplicabil va reprezenta o funcie de mai muli factori cum ar fi
condiiile locale, schemele de finanare a investiiilor, performana de plat a utilizatorilor
(gradul de ncasare a facturilor), etc.
VNA al investiiei pe persoan/lun reprezint costul mediu total pe persoan/lun al
investiiilor de-a lungul perioadei planificate. Dac presupunem c programul de investiii
propus este finanat in totalitate prin tarifele utilizatorilor, impactul mediu lunar asupra
tarifelor ar fi de 0,48 Euro pe persoan. Este ns foarte probabil ca acest program de investiii
s fie co-finanat de UE. Presupunnd c 80% din sprijinul financiar al UE este direcionat
spre investiii (costul de O& este finanat n totalitate prin tarifele utilizatorilor), impactul
mediu lunar al programului de investiii ar fi de 0,15 euro pe persoan ceea ce reprezint 80%
din abilitatea de plat a populaiei.
97
Tabel 59: Impactul investiiilor asupra tarifului de gestiune a deeurilor n Judetul

Brasov (valori medii)
Rata de actualizare
VNA a investiiilor propuse (EURO 1000) (include Investiia i
costurile de operare/ntreinere pe perioada 2008-2015)
VNA a fluxului de deeuri generate (1000 t)
VNA a fluxului de deeuri colectate (1000 t)
Impactul fra finantare UE
VNA Investiii/t de deeuri generate (Euro)
VNA Investiii/t de deeuri colectate (Euro)
VNA al Investiiei suplimentare necesare/pers i lun (Euro)
Costul suplimentar ca % din limita de suportabilitate
Tariful necesar ca % din limita de suportabilitate pe durata de
planificare
Impact cu finantare UE*)
Contribuia UE
VPN al Investiiei suplimentare necesare/pers i lun (Euro)
Costul suplimentar ca % din limita de suportabilitate
Tariful necesar ca % din limita de suportabilitate pe durata de
planificare
5%
24,250
2,220
2,179
10.9
11.1
0.48
25%
96%
80%
0.15
8%
80%
Susinerea UE poate veni prin intermediul FEDR; n momentul de fa nu exist finanare asigurat din
acest fond.
*)
Trebuie menionat c valorile calculate reprezint valori medii pe locuitor care nu au inut
seama de ponderea investiiilor ce ar trebui alocate familiilor sau firmelor care genereaz
deeuri de tip menajer. De asemenea nu au fost calculate efectele subvenionrii ncruciate
ntre diversele categorii de generatori.
Consecinele tarifare ale investiiilor propuse se ncadreaz n anumite limite posibil
acceptabile n cadrul Judetului Brasov. Ar trebui subliniat faptul c aceste calculele, de mai
sus reprezint doar costurile investiiilor propuse pe cap de locuitor i nu iau n considerare
partea real de cheltuieli alocat familiilor sau consecinele subveniilor ncruciate dintre
grupurile de consumatori..
Cum se poate observa din tebelul de mai sus, tarifele corespunztoare investiiilor propuse
rmn sub limita de suportabilitate de 1.5% din venituri. n medie, tarifele necesare pentru
acoperirea investiiilor propuse i a costurilor O& reprezint 96% din limita de
suportabilitate n cazul absenei finanrii UE. n cazul susinerii prin granturi a investiiilor
propuse, atunci tariful necesar reprezint 80% din limita de suportabilitate.
98
S.C. STANDARD CONSULTING

S.R.L.
7.
Masuri de implementare
Pentru implementarea unui plan de gestionare a deeurilor sunt necesare o serie de masuri.
Fiecare obiectiv prevzut n plan trebuie s fie susinut de una sau mai multe msuri specifice.
n cele ce urmeaz sunt prezentate obiective i msurile aferente, precum i responsabilii i
termenele de ndeplinire a msurilor.
Politica i cadrul legislativ, aspecte instituionale
Obiective
Dezvoltarea politicii judetene n vederea implementrii unui sistem integrat de gestiune a
deeurilor
Adaptarea i dezvoltarea cadrului instituional i organizatoric n vederea ndeplinirii cerinelor
naionale
Msuri
Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea
orientrii judetene n domeniul gestiunii deeurilor
i a instrumentelor de implementare a acesteia
Constituirea grupului de monitorizare a PJGD,
format din reprezentani ai CJ Brasov, APM Brasov,
ARPM Brasov si Garda de Mediu
Realizarea raportului de monitorizarea a PJGD
Responsabili
CJ Brasov
Termen
2008
CJ Brasov
2008
Grup de monitorizare
PGJD
Asigurarea de personal suficient i bine pregtit

profesional in domeniul gestionarii deseurilor i
dotri corespunztoare la toate nivelele, att n
sectorul public, ct i n sectorul privat
CJ Brasov
Consiliile Locale
In primul
trimestru al
fiecarui an
incepand cu
2009
2008
Informarea i contientizarea publicului i a prilor implicate

Obiectiv
Promovarea unui sistem de informare, contientizare i motivare a publicului i a tuturor prilor
implicate n procesul de gestionare a deeurilor din judetul Brasov
Msuri
Organizarea de campanii de constientizare pentru
publicul tinta (autoritatile administratiei publice
locale si cetateni) cu privire la masurile de
implementare prevazute in PJGD
Organizarea i susinerea de campanii de informare
i contientizare a publicului privind prevenirea
generrii deeurilor i colectarea separata a
deeurilor municipale generate (deseuri reciclabile,
DEEE, deseuri biodegradabile municipale, deseuri
voliminoase, deseuri periculoase)
Realizarea de seminarii de instruire pentru
municipaliti n vederea familiarizrii cu opiunile
tehnice i administrative de cretere a
reciclrii/valorificrii
Responsabili
CJ Brasov
APM Brasov
Termen
Permanent
CJ Brasov
Autoritatile
administratiilor
publice
locale/operatorii de
salubrizare
CJ Brasov
APM Brasov
Permanent
Permanent
100
Date si informaii privind gestionarea deeurilor

Obiectiv
Obinerea de date i informaii complete i corecte, care s corespund cerinelor de
raportare la nivel naional i european
Msuri
mbuntirea sistemului judetean de colectare,
prelucrare, analizare i validare a datelor i
informaiilor referitoare la generarea i gestionarea
deeurilor
Realizarea de msurtori privind compoziia,
precum i determinarea indicatorului de generare a
deeurilor menajere pentru mediul urban i rural
Realizarea de ntlniri de informare cu societile
implicate n gestionarea deeurilor privind modul
de raportare a datelor privind deeurile
Colectarea datelor privind deeurile din construcii
i demolri
Monitorizarea cantitii de deeuri voluminoase si a
deseurilor pericloase colectate i raportarea datelor
la APM-uri
Responsabili
APM Brasov
Operatorii de
salubrizare
Termen
2008
Agenii de
n fiecare
salubritate,
anotimp
Operatorii
depozitelor de deeuri
APM Brasov
permanent
Consiliile Locale,
APM Brasov
Consiliile locale i
operatorii de
salubrizare
permanent
permanent
101
Colectarea i transportul deeurilor

Obiective
mbuntirea/dezvoltarea unui sistem integrat de colectare i transport a deeurilor
Extinderea sistemului de colectare a deeurilor astfel nct n anul 2009 aria de
acoperire s fie de 100 % n mediul urban i minim 90 % n mediul rural
Msuri
Crearea de instrumente economice pentru
susinerea i extinderea sistemului de colectare a
deeurilor menajere n mediul urban i rural astfel
incat in anul 2009 aria de acoperire sa fie de 100 %
in mediul urban si de 90 % in mediul rural
Licentiere ANRSCUP a tuturor agentilor de
salubrizare din judet
Asigurarea transportului deseurilor colectate din
mediul rural catre depozitul sau statia de transfer
cea mai apropiata
Adoptarea de msuri cu caracter administrativ n
vederea realizrii eficiente a colectrii separate a
deeurilor, conform prevederilor legale in vigoare
Realizarea si exploatarea in orase de puncte de
colectare deseurilor reciclabile, a DEEE-urilor si a
deseurilor voluminoase
Modernizarea sistemelor actuale de colectare si
transport
Responsabili
CJ Brasov
Autoritatile
administratiei publice
locale
Termen
2008
Autoritatile
locale
Autoritatile
locale
Autoritatile
locale
Garda de mediu
Autoritatile
locale
Autoritatile
locale
2009
Incepand
2009
cu
permanent
2009
permanent
102
Deeuri de ambalaje
Obiective
Prevenirea producerii deeurilor de ambalaje
Atingerea intelor de valorificare material i energetic a deeurilor de ambalaje
n conformitate cu prevederile legislative
Msuri
Implementarea unui sistem de colectare separata a a
deseurilor de hartie si carton astfel incat sa se
asigure colectarea:
a cel putin 2.700 tone
Deseurile de hartie si carton se vor colecta de
preferinta separat, fie individual (din usa in usa),
fie prin containere stradale sau puncte de colectare
Colectarea separata a urmatoarelor cantitati de
deseuri de ambalaje de plastic:
Colectarea separata a deseurilor de plastic se va
face de preferinta in amestec cu deseurile metalice,
deseurile compozite si eventual deseurile de sticla
deseuri de ambalaje de sticla:
Deseurile de sticla se vor colecta acolo unde este
posbil separat fie (din usa in usa), fie prin
containere stradale sau puncte de colectare
deseuri de ambalaje metalice:
Colectarea separata a deseurilor metalice se va
face de preferinta in amestec cu deseurile de
plastic, compozitle si eventual deseurile de sticla
Asigurarea ca intreaba cantitate a deseurilor
reciclabile, in special a deseurilor de ambalaje
rezultate din comert, industrie si institutii este
colectata separat si este transmisa spre
reciclare/valorificare
Responsabili
Termen
Autoritatile
locale
2008
2011
2013
Autoritatile
locale
2008
2011
2013
Autoritatile
locale
2008
2011
2013
Autoritatile
2008
locale
2011
2013
Garda de mediu
permanent
103
Deeuri biodegradabile municipale

Obiective
Reducerea cantitii de deeuri biodegradabile municipale depozitate n
conformitate cu prevederile legislative
Msuri
Responsabili
Promovarea i stimularea compostrii individuale Autoritatile
n gospodrii i/sau pe platforme
locale
Realizarea unui sistem de compostare a deeurilor CJ Brasov
verzi (deeuri din parcuri, grdini i piee)
Autoritatile
locale
Asigurarea compostrii ntregii cantiti de deeuri Autoritatile
biodegradabile rezultate din parcuri, grdini administratiei publice
(inclusiv deeurile din cimitire) i piee
locale
Interzicerea la depozitare a deeurilor organice pure Autoritatile
(deeuri din parcuri, grdini, cimitire, piee)
locale
Asigurarea capacitilor si tratarea a minim 40.000 t CJ Brasov
deeuri biodegradabile la nivelul judetului
Autoritatile
locale
Asigurarea capacitilor si tratarea a minim 70.000 t CJ Brasov
deeuri biodegradabile la nivelul judetului
Autoritatile
locale
Stabilirea unui concept pentru taxa de depozitare a CJ Brasov
deeurilor biodegradabile municipale i aplicarea Autoritatile
acestuia n zonele unde alternativele de tratare a administratiei publice
acestor tipuri de deeuri deja exist
locale
Termen
Permanent
ncepnd
2008
cu
ncepnd
2008
cu
ncepnd
2008
cu
2010
2013
ncepnd
2008
cu
104
Staii de transfer i depozite

Obiectiv
Eliminarea deeurilor n conformitate cu cerinele legislaiei n domeniul gestiunii
deeurilor n scopul protejrii sntii populaiei i a mediului
Msuri
Inchiderea celor doua depozite din municipiul
Brasov, care au sistat deja activitatea de depozitare
Sistarea activitii de depozitare n depozitele
urbane neconforme din localitatile:
Fagaras, Rasnov, Sacele, Zarnesti
Codlea, Predeal, Victoria
Inchiderea depozitelor din localitatile:
Fagaras, Rasnov, Sacele, Zarnesti
Codlea, Predeal, Victoria
nchiderea i ecologizarea celor 159 spaii de
depozitare din mediul rural
Asigurarea transportului deeurilor corelat cu
nchiderea depozitelor neconforme si a spatiilor de
depozitare din mediul urban
Realizarea unui nou depozit conform in zona
Fagaras
Realizarea statiilor de transfer aflate in prezent in
faza de implementare
Amenajarea unui punct de colectare a deseurilor
(nu statii de transfer) in localitatile Augustin,
Ormenis, Apata si Maierus
Responsabili
Primaria
Municipiului Brasov
Autoritatile
locale i Operatorii
de depozite
Termen
2008
Autoritatile
locale i Operatorii
de depozite
Autoritatile
locale
Autoritatile
locale
Autoritatile
locale
Autoritatile
locale
Autoritatile
locale
Cel tarziu in
2008
2009
2010
2011
Pn la
16.07.2009
ncepnd cu
2008
2008
200-2009
2009
105
Deeuri periculoase din deeurile municipale

Obiectiv
Gestionarea corespunztoare cu respectarea principiilor strategice i a minimizrii
impactului asupra mediului i sntii umane
Msuri
Implementarea unui sistem de colectare separat a
deeurilor periculoase din deeurile municipale,
conform prevederilor legale
Tratarea corespunzatoare, in instalatii autorizate, a
deseurilor periculoase municipale colectate separat
Eliminarea deseurilor periculoase municipale in
instalatii autorizate
Responsabili
Autoritatile
locale
Termen
ncepnd
2008
Autoritatile
locale
Autoritatile
locale
permanent
cu
permanent
Deeuri de echipamente electrice i electronice

Obiectiv
Crearea unui sistem eficient de colectare a DEEE, valorificarea DEEE colectate cu
atingere intelor prevzute de legislaie, contientizarea popultiei privind
necesitatea colectrii selective a acestei categorii de deeuri
Msuri
Crearea unui sistem de colectare separata a DEEE
de la gospodariile particulare care sa asigure
colectarea anuala a cel putin 2.300 tone
Responsabili
Producatorii de
DEEE
Autoritatile
locale
Colectarea DEEE din gospodriile populaiei de Autoritatile
catre operatorii de salubrizare si informarea administratiei publice
permanenta a populatiei privind calendarul de locale
colectare a acestor tipuri de deseuri
Preluarea DEEE de la punctele municipale de Productorii sau
colectare i asigurarea reciclrii/valorificarii organizaiile colective
acestora cu atingerea intelor din HG 448/2005
Desfurarea de campanii de informare i CJ
contientizare a populatiei privind colectarea Autoritatile
separata a DEEE
locale
Organizatiile
colective ale
producatorilor
Termen
2008
ncepnd cu 1
ianuarie 2008
permanent
permanent
106
Msuri
Responsabili
APM Brasov
Termen
107

Obiectiv
Reutilizarea i valorificarea componentelor
Msuri
Preluarea de la ultimul deintor a vehiculelor pe
care le-au introdus pe pia, atunci cnd acestea
devin vehicule scoase din uz
Intretinerea corespunzatoare a punctelor de
colectare si transmiterea VSU colectate catre
tratare in vederea atingerii tintelor
Responsabili
Productorii de
vehicule
Termen
permanent
Operatorii punctelor permanent

de colectare
Pastrarea evidentei privind VSU colectate in Operatorii punctelor permanent

functie de anul de fabricatie
de colectare
Deeuri din construcii i demolri
Obiectiv
impactului asupra mediului i a sntii umane
Msuri
Responsabili
Termen
Elaborarea unui plan privind gestionarea deeurilor CJ Brasov
2008
din construcii i demolri
Autoritatile
locale
APM Brasov
Colectarea separat a deeurilor pe deeuri Persoanele fizice i
ncepnd
periculoase i deeuri nepericuloase
agenii economici
2008
generatori
Crearea de capaciti de tratare i valorificare
Autoritatile
ncepnd
administratiei publice 2008
locale
Asigurarea de capaciti de eliminare a deeurilor Autoritatilea
permanent
dministratiei publice
locale
Interzicerea depozitrii necontrolate a deeurilor Autoritatile
permanent
locale
cu
cu
108
Nmoluri de la staii de epurare oreneti
Obiectiv
impactului asupra mediului i sntii umane
Msuri
Prevenirea eliminrii ilegale i a deversrii n apele
de suprafa
Promovarea prioritar a valorificrii n agricultur
n condiiile respectrii prevederilor legislative
Promovarea tratrii prin presare/deshidratare n
vederea co-incinerarii
Responsabili
Termen
Operatorii staiilor de permanent
epurare
epurare
epurare
109
8. Sistemul de monitorizare
Monitorizarea Planului Judetean pentru Gestionarea Deeurilor urmareste progresul n
realizarea obiectivelor i msurilor cuprinse n Plan.
Monitorizarea PJGD include in principal:
monitorizarea anual a obiectivelor i intelor din PJGD;
monitorizarea factorilor relevanti pentru prognoza;
evaluri asupra progresului nregistrat n atingerea obiectivelor i intelor;
identificarea ntrzierilor, piedicilor i deficienelor intampinate in identificarea planului;
recomandare de aciuni pentru mbuntirea implementrii planului.
Monitorizarea anuala a obiectivelor si tintelor se va realiza cu ajutorul indicatorilor de

monitorizare. Indicatorii de monitorizare trebuie sa fie cuantificabili. Vor fi stabiliti atat
indicatori generali, care arata progresul general al sistemul de gestionare a deseurilor la
nivelul judetului, si indicatori asociati obiectivelor.
Raportul de monitorizare va fi intocmit anual, in primul trimestru al anului, incepand cu 2009.
Responsabilitatea intocmirii raportului de monitorizare revine Grupului de monitorizare, care
este format din reprezentanti ai Consiliului Judetean Brasov, ai APM Brasov si ai Garzii de
Mediu Comisariatul Judetean Brasov.
Structura Raportului de monitorizare a Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor este
aceeasi ca si a Raportului de monitorizare pentru PRGD. Prin urmare, la elaborarea raportului
de monitorizare a PJGD se va tine seama Ghidul pentru elaborarea raportului de
monitorizare a planului regional de gestionare a deseurilor.
110
ANEXA 1
LEGISLATIE DIN DOMENIUL GESTIONARII
DESEURILOR
I.
LEGISLAIE CADRU PRIVIND DESEURILE
II.
LEGISLAIE PRIVIND FLUXURILE SPECIFICE DE DESEURI
III.
I.
II.1
AMBALAJE SI DESEURI DE AMBALAJE
II.2
DESEURI DE ECHIPAMENTE ELECTRICE SI ELECTRONICE
II.3
VEHICULE SCOASE DIN UZ
II.4
BATERII SI ACUMULATORI
II.5
ULEIURI UZATE
II.6
UTILIZAREA IN AGRICULTURA A NAMOLURILOR DE EPURARE
II.7
PCB-uri SI PCT-uri
II.8
DESEURI REZULTATE DE LA INDUSTRIA DIOXIDULUI DE TITAN
II.9
DESEURI DIN INDUSTRIA MINIERA
LEGISLAIE PRIVIND OPERAIILE DE GESTIONARE A

DESEURILOR
III.1
DEPOZITARE
III.2
INCINERARE
III.3
TRANSPORT, IMPORT SI EXPORT
LEGISLAIE CADRU PRIVIND DESEURILE
Directiva 2006/12/CE privind deseurile
111
Directiva 91/689/CEE privind deseurile periculoase

Ordonana de Urgena nr. 78/2000 privind regimul deseurilor (Publicata in
Monitorul Oficial nr. 283 din 22.06.2000) aprobata, modificata si completata prin
Legea nr. 426/2001 (Publicata in Monitorul Oficial Partea I nr. 411 din 25. 07. 2001),
modificata si completata prin Ordonana de Guvern nr. 61/2006 (Publicata in
Monitorul Oficial nr. 790 din 19. 08. 2006) aprobata, modificata si completata prin
Legea nr. 27/2007
(Publicata in Monitorul Oficial nr. 38 din 18. 01. 2007)
Hotararea Guvernului nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei Naionale de
Gestionare a Deseurilor si a Planului Naional de Gestionare a Deseurilor (Publicata
in Monitorul Oficial nr. 954 bis/18.10.2004)
Hotararea Guvernului nr. 358/2007 pentru modificarea anexei nr.2 Planul naional
de gestionare a deseurilor la Hotararea Guvernului nr.1470/2004 privind aprobarea
Strategiei naionale de gestionare a deseurilor si a Planului naional de gestionare a
deseurilor
(Publicata in Monitorul Oficial nr.271/24.04.2007)
Ordin comun al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului
economiei si comerului nr. 1364/1499/2006 de aprobare a planurilor regionale de
gestionare a deseurilor
(Publicat in Monitorul Oficial nr.232/04.04.2007)
Decizia Comisiei 2000/532/CE (modificata de Decizia 2001/118/CE, Decizia 2001/119/CE

si Decizia 2001/573/CE) de inlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a unei liste de deseuri
in conformitate cu art. 1 lit. a) din Directiva 75/442/CEE si a Deciziei 94/904/CE de
stabilire a unei liste de deseuri periculoase in conformitate cu art. 1 alin. (4) din Directiva
Consiliului 91/689/CEE privind deseurile periculoase
Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru
aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase (Publicata in
Monitorul Oficial nr. 659 din 5.09.2002)
112
Alte acte de reglementare cu relevana in domeniul deseurilor industriale

Ordonana de Urgena nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale
reciclabile (Publicata in Monitorul Oficial nr.66/07.02.2001) aprobata si modificata
prin Legea nr. 465/2001 (Publicata in Monitorul Oficial nr. 422/30.07.2001),
modificata prin Ordonana de Urgena nr. 61/2003 (Publicata in Monitorul Oficial nr.
461/28.06.2003), modificata si completata cu Legea nr. 138/2006 (Publicata in
Monitorul Oficial nr. 426/17.05.2006), modificata si completata cu Legea nr. 27/2007
(Publicata in Monitorul Oficial nr. 38 din 18. 01. 2007)
Hotararea Guvernului nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate (Publicata
in Monitorul Oficial nr. 160/24.02.2004)
Hotararea Guvernului nr. 2293/2004 privind gestionarea deseurilor rezultate in urma
procesului de obinere a materialelor lemnoase
(Publicata in Monitorul Oficial nr. 1.261/28.12.2004)
II.
LEGISLAIE PRIVIND FLUXURILE SPECIFICE DE DESEURI
II.1
AMBALAJE SI DESEURI DE AMBALAJE
Directiva 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje

Directiva 2004/12/CE pentru amendarea Directivei 94/62/CE privind ambalajele
si deseurile de ambalaje
Directiva 2005/20/CE privind amendarea Directivei 94/62/CE privind ambalajele
si deseurile de ambalaje
Decizia 97/129/CE privind sistemul de identificare si marcare a materialelor de
ambalaj.
Decizia 1999/177/CE privind stabilirea condiiilor de derogare referitoare la
continutul de metale grele din paleii si lazile din plastic, stabilite in Directiva 94/62
privind ambalajele si deseurile de ambalaje coninut de metale grele.
Decizia 2001/171/CE privind stabilirea condiiilor de derogare, referitoare la
continutul de metale grele din ambalajele de sticla stabilite in Directiva 94/62
privind ambalajele si deseurile de ambalaje
Decizia 2006/340/CE ce amendeaza Decizia 2001/171/EC in scopul prelungirii
perioadei de valabilitate a condiiilor de derogare referitoare la coninutul de metale
grele din amblajele de sticla stabilite in Directiva 94/62.
Hotarare a Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si
deseurilor de ambalaje
(Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 639 din 20/07/2005)
Hotarare a Guvernului nr. 1872/2006 pentru modificarea si completarea
Hotararii Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor
de ambalaje
113
Ordin al ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 493/2006 privind

constituirea Comisiei de evaluare si autorizare a operatorilor economici in
vederea preluarii responsabilitaii privind realizarea obiectivelor anuale de
valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje
(Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 456/25/05/2006)
Ordin al ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 1140/2006 pentru
modificarea Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 493/2006
privind constituirea Comisiei de evaluare si autorizare a operatorilor economici
in vederea preluarii responsabilitaii privind realizarea obiectivelor anuale de
valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje
(Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 888 din 31/10/2006 )
Ordin comun al ministrului mediului si gospodaririi apelor, al ministrului
economiei si comerului si al ministrului administratiei si internelor nr.
1229/731/1095/2005 pentru aprobarea Procedurii si criteriilor de autorizare
pentru persoanele juridice in vederea preluarii responsabilitaii privind realizarea
obiectivelor anuale de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje
(Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 27 din 12.01.2006)
economiei si comerului i al ministrului administraiei i internelor nr. 194/
360/1325/2006 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului mediului
si gospodaririi apelor, al ministrului economiei si comerului si al ministrului
administraiei si internelor nr. 1.229/731/1.095/2005 pentru aprobarea Procedurii
si criteriilor de autorizare a operatorilor economici in vederea preluarii
responsabilitaii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare si reciclare
a deseurilor de ambalaje
(Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 499 din 08/06/2006)
economiei si comerului i al ministrului administraiei i internelor nr.
968/665/1462/2006 privind modificarea Ordinului ministrului mediului si
gospodaririi apelor, al ministrului economiei si comerului si al ministrului
administraiei si internelor nr. 1.229/731/1.095/2005 pentru aprobarea Procedurii
si criteriilor de autorizare a operatorilor economici in vederea preluarii
responsabilitaii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare si reciclare
a deseurilor de ambalaje,
stabilirea modalitaii de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de
materiale in scopul colectarii selective
114
Decizia 2005/270/CE privind formatului referitor la sistemul de baze de date

procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje
Decizia nr. 2001/524/CE privind publicarea referinelor pentru standardele

europene cu privire la ambalaje
Ordin al ministrului economiei i comerului nr. 128/2004 privind aprobarea
Listei cuprinzand standardele romane care adopta standardele europene
armonizate ale caror prevederi se refera la ambalaje si deseuri de ambalaje,
(Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 244 din 19 martie 2004)
Alte acte de reglementare cu relevana in domeniul ambalajelor si deseurilor de

ambalaje
Hotarare a Guvernului nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului "Dezvoltarea
sistemului de colectare a deseurilor de ambalaje PET postconsum in vederea
reciclarii"
( Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 148 din 19/02/2004 )
Hotarare a Guvernului nr. 989/2005 privind modificarea si completarea Hotararii
Guvernului nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului "Dezvoltarea sistemului de
colectare a deseurilor de ambalaje PET postconsum in vederea reciclarii",
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Hotararii Guvernului nr. 166/2004
pentru aprobarea proiectului "Dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de
ambalaje PET postconsum in vederea reciclarii"
( Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 490 din 01/06/2004)
Ordin al ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 367/2004 din
31/08/2004 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului si
gospodaririi apelor nr. 117/2004 privind aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Hotararii Guvernului nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului
"Dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de ambalaje PET postconsum in
vederea reciclarii"
modificarea anexelor nr. 2 si 4 la Normele metodologice de aplicare a Hotararii
Guvernului nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului "Dezvoltarea sistemului de
colectare a deseurilor de ambalaje PET postconsum in vederea reciclarii",
aprobate prin Ordin al ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 117/2004
115

II.2
DESEURI DE ECHIPAMENTE ELECTRICE SI ELECTRONICE
Directiva 2002/96/CE privind deseurile de echipamente electrice si electronice
Directiva 2003/108/CE de amendare a Directivei 2002/96/CE privind deseurile de

echipamente electrice si electronice
Hotarare a Guvernului nr. 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si
electronice
aprobarea masurilor specifice pentru colectarea deseurilor de echipamente
electrice si electronice care prezinta riscuri prin contaminare pentru securitatea si
sanatatea personalului din punctele de colectare
economiei si comertului nr. 1223/715/2005 privind procedura de inregistrare a
producatorilor, modul de evidena si raportare a datelor privind echipamentele
electrice si electronice si deseurile de echipamente electrice si electronice
(Publicat in Monitorul Oficial nr.1 din 3/01/2006)
economiei si comertului nr. 1225/721/2005 privind aprobarea Procedurii si
criteriilor de evaluare si autorizare a organizaiilor colective in vederea preluarii
responsabilitaii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare,
reciclare si valorificare a deseurilor de echipamente electrice si electronice
economiei si comertului nr. 1269/820/2006 pentru modificarea Ordinului
ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului economiei si
comerului nr. 1.225/721/2005 privind aprobarea Procedurii si criteriilor de
evaluare si autorizare a organizaiilor colective in vederea preluarii
responsabilitaii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare,
reciclare si valorificare a deseurilor de echipamente electrice si electronice
etichetarea specifica aplicata echipamentelor electrice si electronice introduse pe
piaa dupa 31 Dec 2006
(Publicat in Monitorul Oficial nr.608 din 13.07.2006)
116
Ordin comun al ministrului mediului i dezvoltrii durabile i al ministrului

economiei i finanelor nr 706/1667/2007 pentru modificarea Ordinului
ministrului mediului i gospodririi apelor i al ministrului economiei i
comerului nr. 1.223/715/2005 privind procedura de nregistrare a productorilor,
modul de eviden i raportare a datelor privind echipamentele electrice i
electronice i deeurile de echipamente electrice i electronice
(Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 307din 9 mai 2007)
Ordin comun al ministrului mediului i dezvoltrii durabile i al ministrului
economiei i finanelor nr 910/1704/2007 pentru modificarea Ordinului
ministrului mediului i gospodririi apelor i al ministrului economiei i
comerului nr. 1.225/721/2005 privind aprobarea Procedurii i criteriilor de
evaluare i autorizare a organizaiilor colective n vederea prelurii
responsabilitii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare,
reciclare i valorificare a deeurilor de echipamente electrice i electronice
(Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 428 din 27 iunie 2007)
Ordinul al ministrului mediului si dezvoltarii durabile 1099/2007 pentru
modificarea OM 66/2006 privind Ordinului ministrului
mediului i
gospodrii apelor nr. 66/2006 privind constituirea Comisiei de evaluare i
autorizare a organizaiilor colective n vederea prelurii responsabilitii privind
realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare i valorificare a
deeurilor de echipamente electrice i electronice, cu modificrile i completrile
ulterioare (ordin intern)
Directiva 2002/95/CE privind restricionarea utilizarii

periculoase in echipamentele electrice si electronice
anumitor
substane
Hotarare a Guvernului nr. 992/ 2005 privind limitarea folosirii anumitor

substane periculoase in EEE
(Publicata in Monitorul Oficial nr 822 din 12.09.2005)
Hotarare a Guvernului nr. 816/2006 pentru completarea si modificarea HG nr.
992/2005 privind limitarea folosirii anumitor substane periculoase in EEE
(Publicata in Monitorul Oficial nr 822 din 12.09.2005)
Ordin comun al ministrului mediului si dezvoltarii durabile i al
ministrului economiei i finanelor nr. 1226/17712007 pentru modificarea
anexei la Hotrrea Guvernului nr. 992/2005 privind limitarea utilizrii
anumitor substane periculoase n echipamentele electrice i electronice

(Publicat in Monitorul Oficial nr 626 din 12.06.2007)
117
II.3
VEHICULE SCOASE DIN UZ
Directiva 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz
Deciziile Comisiei 2002/525/CE, 2005/438/CE i 2005/673/CE care modifica si

completeaza anexa II a D 2000/53/CE
Decizia Comisiei 2003/138/CE privind normele de codificare a componentelor si
materialelor VSU
Decizia Comisiei 2002/151/CE privind cerintele minime pentru certificatul de
distrugere eliberat in conformitate cu art. 5 alin (3) din Directiva Parlamentului
European si a Consiliului 2000/151/CE privind vehiculele scoase din uz
Decizia Comisiei 2003/138/CE privind chestionarul de raportare a statelor membre
pentru implementarea Directiva 2002/53/EC privind vehiculele scoase din uz
Decizia Comisiei 2005/293/CE care stabileste reguli detaliate cu privire la
monitorizarea intelor de reutilizare/valorificare si reutilizare/reciclare prevazute in
Directiva 2000/53/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind vehiculele
scoase din uz
Hotarare a Guvernului 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz
(Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 32 din 11 ianuarie 2005)
Hotarare a Guvernului nr. 1313/2006 pentru modificarea si completarea
Hotararii Guvernului nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz
(Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 829 din 09 octombrie 2006)
Ordinul comun al ministrului mediului i gospodririi apelor, al ministrului
administraiei i internelor i al ministrului transporturilor, construciilor i
turismului nr. 87/527/411/2005 privind aprobarea modelului si conditiilor de
emitere a certificatului de distrugere la preluarea vehiculele scoase din uz
(Publicat in Monitorul Oficial nr. 295 din 8 aprilie 2005)
Ordin al ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 1224/2005
privind aprobarea Procedurii si condiiilor de autorizare a persoanelor juridice in
vederea preluarii responsabilitaii privind realizarea obiectivelor anuale de
reutilizare, reciclare i valorificare energetic a vehiculelor scoase din uz
(Publicat in Monitorul Oficial nr. 1178 din 27 decembrie 2005)
constituirea Comisiei de evaluare si autorizare a persoanelor juridice, n vederea
prelurii responsabilitaii privind realizarea obiectivelor anuale de reutilizare
reciclare si valorificare energetica a a vehiculelor scoase din uz
(Publicat in Monitorul Oficial nr. . 724 din 24 august 2006)
118

modificarea si completarea Ordinului ministrului mediului si gospodaririi
apelor nr. 816/2006
(Publicat in Monitorul Oficial nr. . 806 din 26 septembrie 2006)
aprobarea Metodologiei pentru urmarirea realizarii de catre operatorii economici a
obiectivelor prevazute la art.15 alin (1) si (2) din Hotararea Guvernului nr.
2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz
(Publicat in Monitorul Oficial nr. 252 din 16 aprilie 2007)
Directiva 2005/64/CE privind omologarea de tip a motoarelor vehiculelor si a
posibilitailor lor de reutilizare, de reciclare si valorificare
Ordonana Guvernului nr. 80/2000 privind certificarea si/sau omologarea
echipamentelor, pieselor de schimb si materialelor de exploatare utilizate la
vehiculerutiere
(Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 413 din 30 august 2000)
Legea nr. 671/2002 pentru aprobarea si modificarea Ordonanei Guvernului nr.
80/2000 privind certificarea si/sau omologarea echipamentelor, pieselor de schimb si
materialelor de exploatare utilizate la vehicule rutiere
(Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 14 din 10 ianuarie 2003)
Ordonana Guvernului nr. 34/2005 pentru modificarea si completarea Ordonanei
Guvernului nr. 80/2000 privind certificarea sau omologarea echipamentelor, pieselor
de schimb si materialelor de exploatare utilizate la vehicule rutiere, precum si
condiiile de comercializare si utilizare a acestora
(Publicata in Monitorul Oficial nr. 662 din 26 iulie 2005)
Legea nr. 375/2005 privind aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 34/2005 pentru
modificarea si completarea Ordonanei Guvernului nr. 80/2000 privind certificarea sau
omologarea echipamentelor, pieselor de schimb si materialelor de exploatare utilizate
la vehicule rutiere, precum si condiiile de comercializare si utilizare a acestora
(Publicata in Monitorul Oficial nr. 1143 din 19 decembrie 2005)
Alte acte de reglementare cu relevana in domeniul vehiculelor scoase din uz
Ordonana Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea agenilor economici

care presteaza servicii de reparaie, de reglare si/sau desfasoara activitate de
reconstrucie a vehiculelor rutiere
(Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 413 din 30 august 2000)
119
Ordonana Guvernului nr. 54/2004 pentru modificarea art. 6 alin. (1) din
Ordonana Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea agenilor economici care
desfoar activiti de reparaii, de reglare, de modificri constructive, de
reconstrucie a vehiculelor rutiere, precum i de dezmembrare a vehiculelor uzate modific art. 6 alin. (1)
(Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 691 din 30 iulie 2004)
Legea nr. 401/2004 privind aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 54/2004 pentru
modificarea art. 6 alin. (1) din Ordonana Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea
agenilor economici care desfoar activiti de reparaii, de reglare, de modificri
constructive, de reconstrucie a vehiculelor rutiere, precum i de dezmembrare a
vehiculelor uzate.
(Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 956 din 19 octombrie 2004)
Ordonana Guvernului nr. 36/2005 pentru modificarea si completarea

Ordonanei Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea operatorilor economici
care desfasoara activitai de reparaii, de reglare, de modificari constructive, de
reconstrucie a vehiculelor rutiere, precum si de dezmembrare a vehiculelor
uzate
(Publicata in Monitorul Oficial nr. 652 din 22 iulie 2005)
Legea nr. 222/ 2003 pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 82/2000 privind
autorizarea agenilor economici care presteaza servicii de reparaie, de reglare si/sau
desfasoara activitate de reconstrucie a vehiculelor rutiere
(Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 367 din 29 mai 2003)
Ordinul al ministrului transporturilor, construciilor i turismului nr. 2131/2005
pentru aprobarea Reglementarilor privind autorizarea operatorilor economici care
desfasoara activitai de reparaii, de intreinere, de reglare,de modificari constructive,
de reconstrucie a vehiculelor rutiere, precum si de dezmembrare a vehiculelor scoase
din uz - RNTR 9.
(Publicat in Monitorul Oficial nr. 1160 din 21 decembrie 2005)
Legea nr. 421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fara stapan sau abandonate
pe terenuri aparinand domeniului public sau privat al statului ori al unitailor
administrativ-teritoriale
Legea nr.309/2006 pentru modificarea i completarea Legii nr. 421/2002 privind
regimul juridic al vehiculelor fr stpn sau abandonate pe terenuri aparinnd
domeniului public sau privat al statului ori al unitilor administrativ-teritoriale
120
II.4
BATERII SI ACUMULATORI
Directiva 91/157/CEE privind bateriile si acumulatorii care conin anumite

substane periculoase
Directiva 98/101/CE care adapteaza la progresul tehnic Directiva nr. 91/157/CEE

privind bateriile si acumulatorii care conin anumite substane periculoase
Directiva 93/86/CE privind etichetarea bateriilor

Hotarare a Guvernului nr.1057/2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor
care conin substane periculoase
(Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 700 din 05 noiembrie 2001)
Directiva 2006/66/CE privind bateriile si acumulatorii si deseurile de baterii si

acumulatorii si de abrogare a Directivei 91/157/CEE
termenul de transpunere a directivei in legislaia naionala este 26 septembrie
2008
II.5
ULEIURI UZATE
Directiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate, amendata de Directiva

87/101/CEE, de Directiva nr.91/692/EEC si Directiva 2000/76
Hotarare a Guvernului nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate - abroga HG nr.
662/2001, (M. Of. 199/22 .03. 2007)
(Publicata in Monitorul Oficial nr. 199 din 22 martie 2007)
II.6
UTILIZAREA IN AGRICULTURA A NAMOLURILOR DE EPURARE
Directiva 86/278/CEE privind protecia mediului, si in particular, a solului, atunci

cand namolul provenit de la staiile de epurare este folosit in agricultura
Ordin comun al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii,
pdurilor i dezvoltrii rurale nr. 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
protecia mediului in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in
agricultura
(Publicat in Monitorul Oficial nr. 959/19.10.2004)
121
II.7
PCB-uri si PCT-uri
Directiva 96/59/CE privind eliminarea bifenilului policlorinat si a trifenilului

policlorinat (PCB si PCT)
Decizia 2001/68/CE referitore la Articolul 10 (a) din Directiva 96/59/CE privind
eliminarea bifenilului policlorinat si a trifenilului policlorinat (PCB si PCT)
in scopul stabilirii a doua metode de referina privind masurarea PCB/PCT- urilor
Hotarare a Guvernului nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special
privind gestiunea si controlul bifenililor policlorurai si a altor compusi similari,
Hotarare a Guvernului nr. 291/2005 pentru modificarea Hotararii de Guvern nr.
173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea si controlul
bifenililor policlorurai si a altor compusi similari,
Hotarare a Guvernului nr. 975/2007 pentru modificarea si completarea Hotararii
de Guvern nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea
si controlul bifenililor policlorurai si a altor compusi similari,
(Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr.598 din 30 august 2007)
infiinarea in cadrul Direciei deseuri si substane chimice periculoase a
Secretariatului pentru compusi desemnai
modificarea si completarea anexei la Ordinul ministrului mediului si gospodaririi
apelor nr. 1.018/2005 privind infiinarea in cadrul Direciei deseuri si substane
chimice periculoase a Secretariatului pentru compusi desemnai,
Ordin al ministerului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1349/2007 privind
abrogarea prevederilor articolelor 21 - 23 ale Regulamentuluii de organizare si
functionare a Secretariatului pentru compusi desemnati, aprobat prin Ordinul
ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 1.018/2005 privind infiinarea in
cadrul Direciei deseuri si substane chimice periculoase a Secretariatului pentru
compusi desemnai, (Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr.569 din 20
august 2007
122
Alte acte de reglementare cu relevana in domeniul eliminarii bifenilului policlorinat si a

trifenilului policlorinat (PCB si PCT)
Convenia privind poluanii organici persisteni, adoptata la Stockolm la 22 mai 2001
Legea nr. 261/2004 pentru ratificarea Conveniei privind poluanii organici
persisteni, adoptata la Stockholm la 22 mai 2001
(Publicata in Monitorul Oficial nr. 638/15.07.2004)
II.8
DESEURI REZULTATE DE LA INDUSTRIA DIOXIDULUI DE TITAN
Directiva 78/176/CEE privind deseurile provenite din industria dioxidului de

titan
Directiva 82/883/CEE privind procedeele pentru supravegherea si monitorizarea

mediului datorita deseurilor din industria de dioxid de titan si eventual
eliminarea poluarii cauzate de titan
Directiva 92/112/CEE privind procedeele pentru armonizarea programelor

pentru reducerea si eventuala eliminare a poluarii cauzate de deseurile din
industria dioxidului de titan
gestionarea deseurilor din industria dioxidului de titan
II.9
DESEURI DIN INDUSTRIA MINIERA
Directiva 2006/21/CE privind gestionarea deseurilor din industria extractiva

Statele membre vor transpune directiva in legislaia naionala inainte de 1 Mai 2008
III.
LEGISLAIE PRIVIND OPERAIILE DE GESTIONARE A DESEURILOR
III.1
DEPOZITARE
Directiva nr. 99/31/CE privind depozitarea deseurilor

Hotararea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor
(Publicata in Monitorul Oficial nr. 394 din 10.05.2005)
123

emiterea avizului de mediu la ncetarea activitilor de eliminare a deseurilor,
respectiv depozitare si incinerare
(Publicat in Monitorul Oficial nr. 1180 din 28.12.2005).
aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor
(Publicat in Monitorul Oficial nr. 86 bis din 26.01.2005)
modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor
nr.757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor
(Publicat in Monitorul Oficial nr. 1101 din 07.12.2005).
aprobarea listei localitailor izolate care pot depozita deseurile municipale in
depozitele existente ce sunt exceptate de la respectarea unor prevederi ale HG nr.
349/ 2005 privind depozitarea deseurilor
(Publicat in Monitorul Oficial nr. 675 din 7.08. 2006)
Decizia Consiliului 2003/33/CE privind stabilirea criteriilor si procedurilor
pentru acceptarea deseurilor la depozite ca urmare a art. 16 si anexei II la
Directiva 1999/31/CE
stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a
deseurilor la depozitare si lista naionala de deseuri acceptate in fiecare clasa de
depozit de deseuri
(Publicat in Monitorul Oficial nr. 194 din 8.03. 2005)
III.2
INCINERARE
Directiva nr. 2000/76/CE privind incinerarea deseurilor

Hotarare a Guvernului nr. 128/ 2002 privind incinerarea deseurilor
(Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr.160 din 6.03.2002)
Hotarare a Guvernului nr. 268/2005) pentru modificarea si completarea Hotrrii
Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor
(Publicata in Monitorul Oficial nr. 332. din 20.04.2005)
aprobarea
Normativului
tehnic
privind
incinerarea
deseurilor
(Publicat in Monitorul Oficial nr. 86 si nr. 86 bis din 26.01.2005).
124
III.3
TRANSPORT, IMPORT, EXPORT DESEURI
Regulamentul Consiliului (CEE) 259/93 pentru supravegherea si controlul

transportului deseurilor in, inspre si dinspre Comunitatea Europeana (aplicabil
pana la 11 Iulie 2007)
Regulamentul Consiliului (CEE) 1013/2006 privind transferul de deseuri (aplicabil

din data 11 Iulie 2007)
Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1420/1999 pentru stabilirea normelor si

procedurilor comune aplicabile transporturilor de anumite tipuri de deseuri catre
anumite ari nemembre ale OCDE
Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1547/1999 privind stabilirea procedurilor de

control care trebuie aplicate, in conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 259/93 al
Consiliului, transporturilor de anumite tipuri de deseuri catre anumite tari care nu
intra sub incidena Deciziei OECD, modificat prin Regulamentul nr. 105/2005
(CEE)
Hotarare a Guvernului nr. 788/2007 privind stabilirea unor msuri pentru
aplicarea Regulamentului Parlamentului European i al Consiliului (CE) nr.
1.013/2006 privind transferul de deeuri - abrog HG nr. 895/2006 pentru
aplicarea Regulamentului CEE 259/93,
(Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 255 din 02.08.2007);
finanelor publice nr. 1371/2225/ din 2006 pentru aprobarea Normelor
Metodologice de aplicare a prevederilor Regulamentului Consiliului 259/93
privind supravegherea si controlul transporturilor de deseuri in, inspre si dinspre
Comunitatea Europeana cu modificarile si completarile ulterioare si ale
Conveniei de la Basel privind controlul transportului peste frontiera al
deseurilor periculoase si al eliminarii acestora Europeana
(Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 20 din 12.01.2006).
Ordinul comun al ministrului agriculturii, pdurilor, apelor i mediului, al
ministrului transporturilor, construciilor i turismului i al ministrului
economiei i comerului nr. 2/211/118/2004 pentru aprobarea Procedurii de
reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei,
(Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 324 din 15.04.2004),
ORDIN al ministrului mediului i gospodririi apelor, al ministrului
transporturilor, construciilor i turismului i al ministrului economiei i
comerului
nr.
986
/
2188
/
821
/
2006
pentru modificarea i completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii,
pdurilor, apelor i mediului, al ministrului transporturilor, construciilor i
turismului i al ministrului economiei i comerului nr. 2/211/118/2004 pentru
125
aprobarea Procedurii de reglementare i control al transportului deeurilor pe

teritoriul Romniei
(Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 66 din 29/01/2007
Ordin al ministrului mediului i gospodririi apelor nr. 1119/2005 privind
delegarea ctre Agenia Naional pentru Protecia Mediului a atribuiilor ce
revin Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor n domeniul exportului
deeurilor periculoase i al transportului deeurilor nepericuloase n vederea
importului, perfecionrii active i a tranzitului
(Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1024 din 18/11/2005);
Convenia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor

periculoase si al eliminarii acestora
Legea nr. 6/1991 pentru aderarea Romaniei la Convenia de la Basel (Publicata in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 18 din 26.01.1991) modificata de Legea 265/2002
pentru acceptarea amendamentelor la Conventia de la Basel (Publicata in Monitorul
Oficial, Partea I nr. 352 din 27.05.2002)
Legea 265/2002 -aderarea la amendamentele Conventiei de la Basel (Publicata in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 352 din 27.05.2002)
126

Deseuri

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Deseuri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. STANDARD CONSULTING S.R.L.

Zboina Neagra 5, bl. 98, sc. 1, ap. 4

S.C. STANDARD CONSULTING S.R.L.

Standard Consulting srl.

Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor Judetul BRASOV

Poarta Schei 37 Brasov

S.C. STANDARD CONSULTING S.R.L.

Contractul de servicii nr. 9816/30.11.2007 privind Elaborarea Planului Judetean

PLAN JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR,

Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor Judetul BRASOV

S.C. STANDARD CONSULTING S.R.L.

Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor Judetul BRASOV

S.C. STANDARD CONSULTING S.R.L.

PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DESEURILOR MUNICIPALE SI A

FLUXURI SPECIFICE DE DESEURI.........................................................................53

EVALUAREA TEHNICILOR POTENTIALE PRIVIND GESTIONAREA

CALCULUL CAPACITATII NECESARE PENTRU GESTIONAREA

10. SISTEMUL DE MONITORIZARE............................................................................110

S.C. STANDARD CONSULTING S.R.L.

Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor Judetul BRASOV

S.C. STANDARD CONSULTING S.R.L.

Tabel 1: Tipuri de deseuri care fac obiectul planificarii

Deseuri periculoase si nepericuloase municipale (deseuri

fractii colectate separat (cu exceptia 15 01)

deseuri din gradini si parcuri (incluzand deseuri

alte deseuri municipale (deseuri municipale

Namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti

Vehicule scoase din uz

Deseuri de echipamente electrice si electronice

S.C. STANDARD CONSULTING S.R.L.

Figura 2: Judetul Brasov

Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor Judetul BRASOV

S.C. STANDARD CONSULTING S.R.L.

Suprafata totala, din care:

Regiunea se compune din doua unitati distincte:

Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor Judetul BRASOV

S.C. STANDARD CONSULTING S.R.L.

Inversiunile de temperatura nu sunt numeroase; de aceea, temperaturile minime din timpul

S.C. STANDARD CONSULTING S.R.L.

Uniunii Europene, in doua categorii: 7 situri de protectie avifaunistica (SPA) si 17 situri de

Arii de protectie speciala

IUCIN - International Union of the Conservation of Nature and Natural Resources

Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor Judetul BRASOV

S.C. STANDARD CONSULTING S.R.L.

S.C. STANDARD CONSULTING S.R.L.

Teritoriul judetului este deservit de urmatoarele trasee de cale ferata:

S.C. STANDARD CONSULTING S.R.L.

Sursa: Directia Judeteana de Statistica

Lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor naturale

Volumul gazelor naturale distribuite (mii mc)

din care: pentru uz casnic

Sursa: Directia Regionala de Statistica

Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor Judetul BRASOV

S.C. STANDARD CONSULTING S.R.L.

696441 640943 628643

596140 595211 595758

539123 489858 475099

446622 444886 444253

157318 151085 153544

149518 150325 151505

Sursa: Directia judeteana de statistica

Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor Judetul BRASOV

S.C. STANDARD CONSULTING S.R.L.

Figura 3: Populatia pe medii