'

DICTIONARUL
ENCICLOPEDIC ILUSTRAT

CARTEA ROMANEASCA"

4,1

PARTEA I

-.

DICTIONARUL LIMBII ROMANE

DIN TRECUT SI DE ASTAZI
DE

LAUREL CANDREA
PROFESOR LA FACULTATEA DE LITERE DIN BUCURESTI

PARTEA II

DICTIONARUL ISTORIC SI
GEOGRAFIC UNIVERSAL
DE

GH. ADAMESCU
PROFESOR, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE

EDITURA CARTEA ROMANEASCA" S. A.- BLICURESTI

BULEVARDLIL REGELE CAROL I, No. 3-5 (lost Academies)
V

www.dacoromanica.ro

.r`

Sec XV

Sec XVII

Sec. XVI

Sec XVIII

Sec. XVI

Sec XVIII

Sec XIX

Sec. XVII
DOROIIASTI

D sin. 0 A patra liter& a alfabetului, a treia

din seria consonantelor; se nunica in alfabetul cirilic .,dobru (A 0 Cara roman& insemnind 300.
DA' (dau; pert. didni, detoi, 0 dedei; part. dat)
1. vb. tr. C) A intinde cuiva sh is ceea ce cere,

ceea ce-i trebue sau ceea ce i se cuvine (in opozi(ie cu a Ina) : cere $1 ti se ea da; de pomand, a
dhrui; F :
dreptate;
vole; -- un slat; pace, a

di din miini, on se 'nests; m'am adApostit la systole teasari', dind din mlint 51 din picioare (1. -on.) ; st, din cap
0 A veni: clod mai dal pe la not P de trei zile n'a mai dat
Ye-acasi; mai In toatli sine da pe la swat& (ono.); a-i st, In

gind 11 0 A iesi: a dat suiletul din mine; dA lapte din

piatri; 11 date rInjitn1 prin piele (ISP.)

i-a dat sIngele pe

la mese 51 la ospete cunoscutilor $1 prietenilor for IISP.) 7

nag 0 A intra: 11 d& apa In guilt; 11 date nn fler are

grin inland; de se va Innen sit des lupli In vii (PRVIB.)
(,) A (se) atinge, a se lovi: a dat on capul de
tavan;
on capul de Drag, de zid;
de fund; a ss cu
nasnl de plimint, a cadea A Intilni, a gasi: in pra-

tare P (oLvn.) ;

intr'o lada... dan paste o gazeta de ale marl (I. -OH.) A

lasa In pace 0 A oferi un pre].: i -am dat un millon

ye mai si n'a primit 0 A oferi In dar: cei ce dau

0 A vinde: cum dal trandafirli, mama, o Intrebai en

pe bent; ,rt pe datorie 111 0 A jertfi:
a-si -- viata pentru patrie A insarcina, a pune
sA %c& ceva:

sil-51 tea, haine 8 A

poems; m, iarba, a Incolti;

de lucru;

produce, a face:

Frunze 0gA scoate:

un tipat;

un miros pliant

A inmina, a preda, a incredinia: .. In Sea=

In primire; a-51
=Iva;
fats dnpi cineva, a 0 milrita 8 A pune, a aseza: la o parte; 8 A
duce, a purta, a plimba: pe borfasi 11 da prin tire,
biitIndu-1 la vete 0.-o114 f @ A IrapArti:
cartile

8 A lovi cu, a trage:

111

unge, a minji, a spoi:

gbetele cn vacs;

on cean%

A hothri, a orindui (vorb. de soarta): ass i-a

lost dat; a face sti se intimple: Dee-er Domini Dumnezen... e A ura: Mina ziva 8 A chuta, a Incerca, a se pregati: a dat as plinga, dar ochii 1n1 nu
mai avean lacrinil (VLAIL) ;
Urmat de un substan-

tiv, e intrebuinfat perifrastric in locut verbului:

ajutor, a ajuta;
ascultare, a asculta; brinci,
a InthrInci; fuga, a fugi; gala, a gati, a isprgivi;
Brea, a gresi;
nastere, a naste; ave(a,..... besna,
a niivilli; visa, a Invinui Formeazd diferite

ajunge:

de capat, de (*yawn (e A lovi, a bate:

ce dal In mine P deteril In piglni de-1 svIntarli (ISP.) ;

ou Bahia; ee, en plclorn1;
peste nag; sInntorli deteri in
tlmpine 51 In surle (ISP.); (-13" : nisi cit ai da In cremene;

uncle dal 51 uncle arena Pr- cRAp4 8 A arunca:

ou
pietre Inteunpom; toatli lnmea dA fn pomul en roads (ZeIN.)%

A trage, a desdirca:

on pupa, Cu prastia In el-

la semn ;
din tnnurl A cadea: In (sau
ye) brinci ;
in 'IDA; dedean In groin de prosti ce eras (ISP.) ;
carturarul... dAdu in genuch1, cerind iertare (m_vn.) ;
neva ;

ye cineva cu capul de peret1;

o Palma; pinteni; date o sageatit, date doull, 51 nu-1
nimer1 usr.) 1 A arunca: is cncoul 1st obraznic $1-1
dA in fIntina ceea (ono.);
pe fereastra; -- pe sciri,

jos, a arunca jos; a cobort ; afara, a alunga, a izgoni din cash., etc.; a varsa, a borl; F : its vine ye
A Impinge: usa de verde
oineva
on, a

gin dealnlui, dal de easels boterulni Dinn (0.-ZAMF.); cAutInd

Ip : a dat pAcatul peste mine A se face, a se produce:

date un Inghet de nn se mai putean mists din loo (ISP.)

@ A avea vederea spre: ferestrele din mete dau In

curie, In gradinli (3 Urinal de o prepozilie insolitd

de un substantiv, formeazd locu(iuni perifrastice,

in locul verbului simplu: in copt, a se coace;
In
gennnclii, a Ingenunchia;
In Boor, a spori; de
gtire, a Instiinta;

de vests, a vesti;

Inainte, a con-

tinua, a urma 8 Formeazd numeroase locutiuni:

a, de gol; de bac ; a-1 mina ; a-si In petit; :, de
urmd, etc. (ow- euvintele respective).

3. vb. refl. 0 A se duce, a se pune, a se aseza:

se date In band; dile la o parte; a se A. mat Incolo; a se st,

Inapoi; 1i venea sA se dea la umbra sub cite un amnia nalt si

A se lasa: a se rams, pans, hiving;

gyre odihni; a Se somnulni 3 A intra: a se
in verba A trece: se date In partea ei (ISP.)

stufos (ISP.)

a se

mi

locu(iuni: dosol, a fugi; drumul, a lasa s& piece;

too, a aprinde; ee loo, a produce; ochii, a zari,
a vedea; tIrcoale, a umbla de jur Imprejur; titt,
a alapta; de rosin; , ureche (MAR.), a asculta.
2. vb. intr. 0 A umbla, a merge : N imbue; too-

0 A se atinge, a se apropia: lupul se di la oi, nneorl si

la oameni 8 A se deda: a se la biuturif 11 0 Formeazd numeroase locu(iuni: a se afund, a se afunda, a se cufunda; a se ye ghiatA; a se jos, a
se cohort; a se pests cap, a se rostogoli (peste cap);
a se drept, a vrea sa treat& drept.., a face sit read&
In vorbi, etc. [lat. d a r e].
lumea c& e... ; a se
DA' adv. de afirma thine: Ai lost mobs PDa ; el stiff

prim apa, si dun/10mill (ISP.) A misca, a clatina: nine

nna 51 bnni: clad o sloe

poi; , Indarat oa recut; tats -eau date ye alti parte $1-i

iesi Inainte oar.); fitment nu se Inonmeta ag dea dincolo
on pleiorta (S.-ALD.) 11 0 A trece: deter% grin too si

379

www.dacoromanica.ro

sit fie ds (ISP.);ba

+ gar BA DLL

DADA!

DA' conj. i Dar: Mai oredeai to una oa este P--Da

de uncle! tvLAH.) ;

DADACA (p1.-ce) sf. Ingrijitoare de copii:

a legit moda sa se pule is colon do1o1 si (Mace, tot nemtoatoe
on trantuzeatee ((SP.) [ngr. vravtet rat d a d a)< tc.].

de unde sipina undo De la not P (ALECS.) ;

Oct pe dracul sa-1 veal,

a-,

nici cruise sA-tl fact (CRG.) 0

Oare ? bade! - vitalise boi ca at men In tirg

DADACI (-Aceso) vb. tr. 0 A create un copil (cu o

dadaca.): coin crescuti si dadlioiti de doioi 01 guver-

(SR.).

DA' pers. a 3-a sg. indic. prez. si pers. a 2-a sg.

imper. a verbului DA'.

nante (ISP.1

DA= interj. we- DE

DA' prep. DE'.

0 DABALA sf.

Trans. (VLAH.) =DABILA

DADATEL, DADETuL = mEraTgL.

O DADAU sbst. Trans. cm.) Locul unde se dau

copiii pe ghiata; ghetus.

DADITA sf. dim. DADA'.

DADITEL = DEDITEL.

zele umflate ; abatut, descurajat: Nu fi, bane, en-

DADULCT P.- DEDIILCI.

parat, Asa tare MAIM (BRL.); ficiorti stau daballizati, mos-

DAEREA Pr- DAIREP.

DAFIE sf. 0 /ten. Snoava, anecdota [srb. d av i j a].

negii-i dojeneau (REQ. [d Abala .

Trans. Schelet 1 Q
t D.13ILA (p/.-le) sf.
Trans. Mirtoaga, gloaba T 0 0 /ten. (CIAUS Belea,
nadut, necaz 1 4 # Dare, dajdie, bir: 0 porunca merge
dupa alaliA, Pentru angarii, dabile,

Implinele

DAFIN sm. 4 O Arbore

frumos, originar din sudul

(BD.-DEL.)

d e b e-11 a momlie, mogindea]a"].

tDABILAR sm.
Stringator de da- -

Europei, totdeauna verde, cu

frunze aromatice, cunoscute
de popor .sub numele de foi
de dafin" si Intrebuintate In

[un g_.

ri, perceptor: cu
voia Int trablau Turoii prin tat* ou 11,

bucatarie ; produce niste boabe

acricioase, de forma unor mas-

line mid (Laurus nobilis)

strIngeau dabile
(Ga.-ua.) [dab HA].
de

1736): -ii cresteau si se Imputer-

0/ten. = SALCIM [vsl. d a f in a].

*D.AGA (p1.-ge)sl. P Pum-

a Dacilor din Dacia.

2. gin. Locuitor
din vechea Dade
(my P.

1735

DADA,

1737): scottleite de lovituri de

DEACA, # DECA conj.

DAGALI (-Mese , DAGILI (-11esc) vb.

tr. Oas. A gidila.

*DAGHEREOTIP srn. opm. 0 Pro-

Expritnci o

cedeu

*bACTIL sm. si (p/.-le) sn. *1 Picior in versurile

DAHUL.A.

DAIILA.
ALA.
DAIAREA. PP- DAIREA.

D'AIA

grecesti si latine alcatuit dintr'o silaba lungs urmath. de don& silabe scurte (- -): Pe trepte de

yin vorbe Mari de ens (VLAH.) [lat.].

*DACTILO GRAF sm., *DACTILOGR*FA (p1. -Se) sf .

Functionar(a) care scrie cu marina de scris [fr.].

-DACTILOGRAFLA (-Ness) vb. tr. A scrie cu
ajutorul masinei de scris [fr.]
*DACTILOGRAFIC adj. Privitor la dactilografie [fr.].
*DACTILOGRAFTE sf. Arta de a scrie cu masina de scris [fr.].
DACTILOGRAMA. (p1.-me) sf. tt Urma lasat& de deget ca mijloc de identificare In antrapometrie [Ir.].
*DACTILOPTERE sf. pl. )4I. Peste cu aripele pectorale foarte marl [fr.].

0.4ARAtig.

Fig. 1738. Daghereotip.

DAIWA (-um) vb. refl. (V)C.) Trans. A se da In leagan, In scrinciob.

DAINA.T (-lien) vb. refl. Mold.

(PAW.) A se da In leagan; a se
legana cind pe un picior, chid pe
altul stind in picioare).
DA.INUT (-nuesc) vb. intr. A
dura, a tinea (un timp oare-care):
dupa mai multe... alergaturl

oars

an

Fig. 173g.

Dairea.

Z1

dainuit vre-o zees zile ((.-GH.) [srb.danovatida-

nuj e m].

DAINV$ (p1.-use) sn. Trans.

Leagan; scrinciob [d a i n a].

Termen de respect cu care se adreseaza, cei mai

tineri, si in special copiii, catre femeile batrine:
deschide-mi (DLVR.) [srb. big. d a d a].
a chemat Pre toil Tigann din sat

DAICA sf. = DADA'

aSteapta sit scoatA daica Mitrana

cartofil din SPD7A (DLVR.) [srb.

DAIMITA. sf. dim. DAIDA.

DAIEREA ow- DAntE*.

adreseaza baietasii sau fetele de tar= surorii for

DADA' stn. Tata (In graiul Tiganilor): Dada

we-

dajk a].

*DACTILOSCOPIC adj. It Privitor a dactiloscopie [fr].

'DACTILOSCOPIE sf. th Studiul urmelor
lasate de degete Intrebuintate pentru identificarea persoanelor [fr].
DADA' sf. 0/ten. Tata, termen cu care se

see 0

care avea de stop sa fixeze,

subt influenta luminii, imaginea until

obiect pe o plats. de amnia argintata, sensibilizata prin vaporii de iod
O Aparat intrebuintat pentru acest
stop ( 1738) [fr.].
*DAGHEREOTIPA (-ipez) vb. tr. 13 Fig. 1737.
A fixa o imagine cu ajutorul daghe- Dag&
reotipului [fr.].
*DAGHEREOTIPTE sf. 15 Arta de a daghereotipa [fr.].

mai marl: dado, use bliiatul, grew ti-e tie P

oi de buzdugan (I.-GH.)

[fr. dagu e].

Fig. 1735 Daci.

'udatit

Fig. 2736. Dafin.

nal cu lama scurta si late (

conditiune. In cazul and, numai sa: unge osia,

vrei sa nu startle roata ; = on m'ar simti nimeni clod voiu
Exprima tintpul. 01nd, dupa ce:
tug! (DLVR,)
vazu ca nu mai vine nimenea, el se Intoarse
*DACAP 0 adv. De la inceput: a o lua
; si
dantul se Invirteste de atitea ani, reIncepind totdeauna
((.-GH.) 2 J Sa se repete bucata de la inceput [it].
*DACIC ad). t Dac: aceasta imagine Inca vie a
(ODOB I [lat.].
razboaielor
`DA CO-R OMAN 1. adj. Privitor la poporul
nascut din amestecul Romanilor cu Dacii.
2. sin. p1. Poporul nascut din acest amestec.

d a d].

nioeau ca prin minune asp.) T

it

Privitor la Daci, -

A conduce pe cineva ca pe un

DADAIE sf. Mold. dim. DADACA.

O DABALA vb. refl. Trans. (FR.-CDR.) A se bosum-

1ST.).

(1.'

'DADAIST sm. Adept al unei scoli literare franceza din epoca imediat urmAtoare razboiului, care
suprima legatura Intre glndire si expresiune [fr.].

fla, a se supara.
O DABAL4T, 0 pABALAzAT adj. Mold. Tr.-Carp.
Ce atIrna. In jos (vorb. de buze sau de ureChi): avea niste urechi ollipauge gi niste buzoaie groase 01
dabalitzate (CRG.) 2 F Suparat, bosumflat, cu bu-

*DAC 1. adj.

copil mic cu dadacil.

DAIREA, DA1EREA,

(p1.-rele)

DAIAREA

sf. j Instrument de mu-

zick alcatuit dintr'un cerc de lemn

(ca la sits , 1mpodobit cu zurgalai
si acoperit In partea deasupra cu
o piele de toba, bine Intins5., pe
care se bate cu degetele ( 1739):
unele cu harfe, altele ou saute ei on
dairele, gate sa Inceapa a data (CAR.)

3S0

www.dacoromanica.ro

Fig. 1740.
Microbul
dalacului.

priveam cum juca

Africei si se creste adesea In padurile din toata

until dupii sunetul daierelli (ALECS.) ; viteazul ocoliplidurea

intreaga, batind din datarea liar.) [Lc. d a i

DAJEuropa (Dama vulgaris) (2j 1745) [lat.].

DAM- sn.
Mai adesea damuri (de ease) pl. C) DAN
Palat, case mare boiereasca (In basmele mun-

1.

DAJDIE (pl. ajar.), # DAME (pl. daidi) sf. Dare,

bir: dajd1 multe puss asupra tarn (coos ) [vsl. d a d a].
DAJNIC adj. Si sm. Supus la bir, care plateste

tene) : ti is gi-1 duce... la nista ~uri

d 6. j d i i, contribuabil: aveau si privilegiul de a seuti

de case, In tundul pustietlitii (R.-COD.)

un numdr de ..1 (1.-G110.

TI Mold. Sandra-

DALAC sbst. O V, Boat& care se ive$te mai

ma, mica. suit. In

adesea la cai, la boi si la oi, caracterizata prin um-

dosul casei (RV.-CRO.)

flarea splinei; numita $i talan" carbune" sau

antrax" ; e molipsitoare $i se poate lua $i de oameni, la cari produce o umflatura mare la cern,
pe obraz, etc. numita de popor buba-rea" sau
bubri-neagra" (
cal ce-are

3 0/ten. Zid gros,

vechiu.

DAMA (pl.-me)

sf.

1740): ei le trebue de leac Pentr'un

se is o broascd vie si se allpeste de baba (ow.) *Plana

soe-

otravitoare care produce boabe negre-albastrui

de marimea color de mazare;

1741)

1747) [fr ]
DA.MASC sbst., DAMASCA sf.

Stofa de matase cu desenuri In relief, fabricate dintru'nC

DE-DALAC = LESNICIQR [to.

dalak spline].

DALAI -LAMA sin.

tliu la Damasc = = ADAMASCA

[tc. damasqo].

DAMASCAT adj. Se zice

mai ales de pinzeturile de mass
lucrate cu flori sau cu chipuri,

LI

Fig. 17 tr. Dalac.

Tit

In feint stofelor de Damasc

S.eful suprem at religiei budiste, a carui resedinta

e Lassa Tibet) .
DALB adj. 0 Forma poetic& pentru a 1 b ID
Gingas: Isi aducea aminte d'ale ei

owe

frumuseti (oom).

o cast& de deI de halmsnale de-ale dv. to nlitit on rete-

[tc.].
DALCA.VS sin. Mold.
Cirmaciul dindarat al plutei: daicaumi igi scoate lute

se

Mutt

if Hemoragie care se produce

fara de veste, in urma Garda

trupul intreg sau o parte a tru pului 15i pierde miscarile si simtirea, Tara ca circulatiunea Yi
respiratiunea sa, fie intrerupte;

D'ALDE pe- aLDE.

daliile... se leganan
la adierea vintulul (NEGK.) [fr.

de aur sau de argint

1749) 0 Imbracat cu damasc:

ye o veche canapes +ft (DLVR.).

DAMBLA, DAMLA (pl. -Isle) sf.

Irma sii nu 1-o mil (ULAN.) .

DALIE sr. 6 = MIER-

firiceele

velul (CAR.)

GHINA

1748

DAMASCHIN4 (-Inez) vb.

tr. A incrusta in ot,el firicele
Ile aur sau de argint [fr.].
DA.MASCHINAT adj. p. Fig. 1748. Fats de
DAMASCRINA
Incrustat cu masa. damascata.

DALCAVC stn. Lingau, linge-talere, parazit:

DALBI I = ALEX!
DALGA. sf. (1) Tunica
de matase cu ciucuri [tc.] .

joc de dame.

o table de sah

3 4 BU-

RMANA-DE-DALAC, PATLAGICA-'

DALACT -11cesc vb. left.

W A se imbolnavi de dala c,
a se Insplina.

Fig. 1747.

---.

tatea inalta atasatit pe linga persoana unei suverane sau unei printese - al Figura In jocul de carti: de pica, ea. de
cup& (
1746) 3 5 Jeton rotund intrebuintat la
jocul de table If 4 t4D Joe de dame, joc cu pionisau cu
jetoane rotunde care se joaca pe

numita si bobita-lupului",
rnasul-lupului", strugurullupului", poarna - vulpii",
etc.; frunzele ei slut Intrebuintate de popor spre a vindeca dalacul (Paris quadri- 7
folia)

Doamna, cu-

coana.: damele se adilpostira bite() chili

(ALECS.) ; em, de onoare, Fig. 1746. Dama
doamna din m
de cups.

; clnd se presuynne od bolnavul aravea gas,

.SEV.)

Fig. 1742. Dalmatia-

apoplexie: mA temeam, gros cum e,

dahlia].

DALMATICA (p1.-ri) sf. -13 Vestmint bisericesc ce puarta diaconii catolici In

timpul slujbei ( 1742).
DALOG sr Dfmr4b.
O DALOGEALA. = oLobsALA.

DALOGI = (Loo).

DALTA (pi. mini) sf. erT Unealta

de sapat to lemn, in piatra, etc., intre-

sa nu-1 vie vre-o dambla (i.-cH.) ; 1-a

lovit damblaua; sit on to trezesti Inteo

dimineata mort de dambla (ALcca.)

2
Paralizie 3 P Voie,
Jo`
chef, pofta: to stii damblaua mea F; g. 1749 Miner
pentru tloarea asta (Bms.); Iasi -ma...
teaca damasa-mi lac damblaua, si-apol vlu en
schinate.
(R.-COD.) [tc. dam 1 a].
DA.MBLAGIU, DAMLAGIU, t DAMBLALTII adj.

i sm. F Apoplectic; paralitic: mum ani a Mont

buintata de dulgheri, de dogari, de

sculptori, etc. (2_1170) [vsl. d 1 a to].

DALTITA (pl. -te) sf. IVI" dint.

ye spate damblagin (BR.-VN.) [d a mbl a].

DALTA: lucri neobosit... on daltita gra-

DA.MIGEANA (p1.-gene) sf.Vas mare de stiela

groask irnbracat cu rachita Impletita

vornlui

vederii care consta. fn aceea c& nu se

pot percepe anumite colori (In spec.

rosul $i verdele) si In faptul c& se confunda. Intre ele unele din colo-

Fg. 1743.

nurile iadului k Chinuit: suflet

[fr.].
DAMNATILTNE sf. Pedeapsa,
osinda la muncile iadului [fr].
DAMOL... re- DOMQL...

mare,

51 Wale se duo dis de dim).

neatii, la balta (SEZ.) 0 Baiat maricel (de 10-12 am):
de coon homes... cii-1 bate In wit
se pomeneste... on un

*DAM' sm.

(R.-COD.) ;

(R.-co:).) [big. dana k d

Fig. 1744-

Fig. 1750.
Damigeana.

DANAC sm. 0 /ten. 0 Flacau: se tame

eta oolea,

aZ Mamifer

Daltuitura.

sf.

Osindire la chinurile iadului [fr.].

DA.MNAT adj. Osindit la chi-

Dalji.

rile ce se percep [fr.].

DALTUT vb. tr.. A ciopli, a scobi cu daft a.
DALTUIT IRA (pl. -turf
sf. fig Scobitura facuta cu
dalta( 1744)
[d6. 1 t u i].
rumegator ce
seamana cu
cerbul; tra-

1750 [.].

DAMLA... Nur DAMBLA...

"DAMNARE, DANN/MAINE

MDALTONTSM sbst. # Defect al

Fig. 1745.
Dam.

vitel" < tc.].

DANAIDE sf. pl. ma- FIST.

DANANAIE sf. F Ciudatenie, minunatie, 1UCal de mirare: dar ea o mai /1 aoeasta P (AL.)
2

este'pe jumatate salbatec in padurile din nordul

381

0 /ton. Catrafuse, calaballc rmAus.I.

www.dacoromanica.ro

$ DANAOARA adv. Odata ; nice .0, niciodata : n'an

DAN- Mout
nice
ucidere (PRV.-LP.I [d
Una + ()arab
DAR -DANCING
(p1.-gur1) sn. Local de petrecere unde

se danseaza in spec. dansurile mod6rne) [engl.].

DANCra
npr. m. C) F Porecla data Tiganului in spec. copilului de Tigan), de la numele propriu, foarte raspindit la acestia: Intel) casuta mica... eedea un cioroin... cu muierea s1 Cu (And dano1

[big. D a n 6 e].
DANCIUC sm. F dim. ntilicru. Porecla data

(RET.)

copiilur de Tigani: 0 Tlgancuta sdrenteroasa gillbnita,

on un ea. aproape gol In brate (CAR.).
DANCITELEA Pr OTT :I

clopote: Pun olopotele 'n migcare $1 lac mare

(ALECS.);
se alma sunetul clopotnlui de
(NEOR.) F Sgomot

mare, galagie, tambalau, taraboiu: pe atunci nunta

era
mare (REDS.) Belea, bocluc, daravere,
incurcatura: mai purse banli islazulul, mai Mms gi
(JIP.)

[big. < tc. t an t an a].

0 DANDANAIE sf. F Mo/d. = DADIAL0E: clod mai

vede gi seta

(CRC.) [dantinaie +
dandana].
DANDISM sbst. Calitatea de dandy, felul de
a fi, de a se Imbraca, etc. al unui dandy [fr.].
craps de cluda

DANDOASELE pr DOS.

*DANDY sm. Tinar imbracat cu o elegant&

exagerata, prea batatoare la ochi [engl.].
*DANEZ 1. adj. Din Danemarca, al locui-

torilor din Danemarca:

limbs a; nue ee, cline de
rasa, cu parul lins, cu
pielea alba, patata cu negru, ce seamana cu ogarul

de

DANGA (pl. -gale) sf. Dunga, varga facuta cu fie-

rul rosu de-a lungul spinarii tailor sau vitelor [tc.].

DANGA (-gbez), DANGALUI (-nese) vb. tr. A face o

danga pe spinarea tailor sau vitelor.

DANGANI (-anew) vb. intr. A suna prelung

(vorb. de clopot): (clopotul) cel mare dangani Inca de
trot orl (SAD.) [d a n g!].
DANGANIT sbst. = DANGAT: an singur clopot,
al anti 0. dulce... Imisuna gi act= In urechl
g a n i].

(ORIG.)

[d 6. n-

DANGAT (p1. -ate) sn. Sunetul prelung al dopotului: ~In clopotului rAsunA rar, Induiogat, In Itoroasa Imparatie a nopt11 (VLAH.) [d a n g!].
DANIE St. 0 Daruire: gtia formele care se mean
pentru ea alt fact o cuiva (BRVN.) Dar, lucru damn (in spec. unei institutiuni religioase, unei biserici, etc., sau vorb. de locurile daruite de vechii
Domni supusilor sau manastirilor) : Domani intareste
manastiril Neamtulul (VLAI.) [VS1.].

de mina

[vsl.

ce se preparft sit-1 stoats o mama

*DANTVRA sr DEIITORA.

(VLAH.).

'DANA (p1. -turf) sn. sir de miscari cadentate

ale corpului, cu pasi facirti dupe anumite regule,

In sunetul muzicei; joe: Dorind el el sa se Prinza on

(PANN) [d a n s + germ. T a n z .
*DANTU; (-nese) vb. intr. 0 A juca, a-si misca
corpul In cadenta executind un d a n t: Se ansi o

west' tinerl la .0

muzica care, vrind, nevrind, to Mom as dantuesti

(ISP.)

4 'nut ditntuegte, imn pe care-1 tints preotul, dupe

cununie, ocolind de trei on sfintul pristol: Psaltit

cIntau rusk:Juni'e obis/mite la asemenea slulbe, sfIrgind on

Isaia M14118013 ((SPA; de aci, IsaM dantueste, cu inte-

lesul de casatorie: nu mi-o pominit nloi bechin de Isaia

dantueste

(ALECS.).

*DANTUIT9R sm., DANTIIITDADE sf. Dansa-

tor, dansatoare: dAntuitor pasionat, prin baluri era neo(VLAH.) ; privirim male se orbit asupra unei dAntul-

bosit
thare

(ON.)

[dantui].

(RET)

[aoleul].

DAPANA sr DEPANA.
DAPARA, DEPADA (dapar) vb. tr. si refl. 0 A (-si)

smulge parul (din cap): an Inceput... a se dapara al a

se Karla trica.); $1 'napoi s'a lnturnat Fats alba sglriind,
CositA galbena deparind (MAR.)

A (se) parui: Duna

ce destal se depSrarA... Dedera a sa uric' Intro sine

[lat. depTlare].

DApuNE, d DEMME

(-pun) vb.

(BD.DEL.)

intr. W C)

0 A i se maxi ugerul aproape de fatat, a fi

aproape sa. fete (vorb. de o vacs sau de o oaie):
Mai are trei saptamln1 tars done
Da Furnica a (Anus?
sale (Jr.) 0 A raminea grea, insarcinata: Indata
an gi dons cola gi In smart tamp an gi tatat do! mist

[tat.

deponere].

(sB.)

DAPVSA, d DEPOSA adj. p. f. DAPTRIE, DEPONE

c NF,DApvsA. Cu ugerul tare, merit cind e

aproape sa. fete (vorb. de o oaie sau de o yea);
grea, insarcinata: vacs era dSpusA, sAraca (LUNG.).
DAR' (p1. -runt) sn. 0 Lucru dat de buns vole
111

si Sara plata, in semn de dragoste, de recunostinta,

adica eine daruegte un

acela on
etc.: nine lace
poate sa-I Intoarei (PRV.-MB.); ,0 de aunts; tot! lmparatli
vecini 1-au trimis ..ut (ISP.) ; Q : oalul de 0. nn se cants
PW CAL; Go: nemultumitornIni i se la vnl, celui
ce se arata nerecunoscator, i se is darul inapoi;
t fn In zadar, de geaba 0 Insusire deosebita,
calitate superioara acordata de Dumnezeu, de na-

luau: gi cu.0u1 de intelepolune re avea de is milostivul

trumusetii, nu 'nape vorba
Dumnezeu (GR.-UR.); mare-1

[Zr.].

DANSANT adj.

.1

de a culca la paare ...all vorbirit; novacul avea

betlei, .411 sup
mint o oaste Intreaga (ISP.) ; iron. are
tulni (CRG.) (LUNG.), ti place sa bea mult, sa se Imbete
(CAR.);

Flout, destinat pentru dans: musics 5;

sonata a [fr.].
*DANSAT9R

0 rrit 6,11I preotiel, dreptul de a exercita functiplinea si viunile preotesti 4 stintele

nul destinate liturghiei [vsl. d a r 11].
DAR', t DANA 1. conj. 0 Arata o opozitiune,
o restrictiune sau 0 exceptiune: el e mare, eu shit

DANSATOANE st- Per'

care

seaza la

'DANTLA(p/.-le)

$i caracteristic lui Dante [it.]. F. g 1753. Dantelurfi.

*DANTIST = DENTIST: pares

ture; pricepere deosebita, puterea de a face un

tr. si intr. A dantui

d a nun bal,
etc. sau care are profesiunea de a dansa.

AANTELWI

pe dint!
(ALECS.-P.)

DANS (p1. -sari) 57/. = DANT [Zr.].

* DANSA (-sea) vb.

soanii

fr.dentel e].

(p/.-uri) sf. &,1 Coltisori sculptati In forma de dint! (1g 1753)

[fr.].
DANTESC adj.. Propriu ILMIL-C23

se

thing! a plesnit cercul (CRC.) [0110111.].

d an dat, daruit"].

~e (ALECS.)

Fig. z75z. Ciine danez.

ext. despre on -ce sunet metalic: and s'a atlas

DANOS adj. Darnic:

*DANTELAT adj. el Impodobit cu danteluri

sau cu coltisori ca la dantele: Opt marl Wean, ogive

se boci, a se vaicara: atunci Incepu tata... a plinge gi a

ara far
Inoep olopotele de vecernie:
danga! danga! (Form); pr.

[fr.

0 DAOGI = DOG/.
O DAOLT (-oleso) vb. refl. Trans. A plinge tare, a

(pl. -ze) s/. Locuitor din

Danemarca [it.].
DANG 1 sau DANGA!

m111(3111 ei,

(VLAH.)

DAOAGA. (p1.-ge) sf. 0/ten. = DOAGA.

I!. DAN= SM., DANDZA

clopotului: intro

Impletituril de

DANUBIAN adj. Privitor la Danubiu, dunarean [fr.].

DANUI (-uecc) vb. tr. A darui, a face o dani e.

(2] 1751).

inter'. 'mita sunetul

uriaga

dentelle].

nn

DANDANA (pl. -Hale) sf. 0 Alarms, sgomot de

cite dandanale Coate

speciale; horbota (x] 1752):

her pare tit pluteste In aer, ngoari ca o

Fig. 1752. DantelS.

Si. 11 Tesatura cu gilurele, alcatuind diferite desenuri, Impletita cu glitia sau cu alte unelte

382

mio; ar vrea es piece, n'are bani; gi magarul e batrin,

II tnealech Min (PANN) Cn atit mai mult: mi s'a
unit mie scriind, 0. tie oltind (ODOB.); mai adesea urmat

de Inca, sau constrict Cu -ml-te: to to plIngi ea n'ai bani

de buannar,

www.dacoromanica.ro

Inca en care n'am nici ce mtnoa ; darli-mi-te

clnd se aprople Pandora de dinsnl ei incepu sA-1

unei cetAti

ibingiie

NSF.) ; ehiar un om in ',Anti putea greet, dar-mi-te un copal

osse,

de pe vremea luptelor lui Tralan Cu Dull

(VLAK).

DARAPANATOR adj. p. DARApANA. Care da-

nevinovat I (CAR.).

2. adv. 0 Deci, prin urmare (nu)nai in interiorul propozi(iunii): spun -mi dar, ce cauti pe-aici P
la inceputul propozifiunii se intrebuin(eazd cu

rapana, aduce stricaciuni, prapadeste, ruineaza:

dar ne-am !Males P

ruina: cele delta magazii marl, ce se

!Wpm in late ditrapinAturii lot i se pareau pInA la cer

acest sans numai compusul sea

0 Mo/d. = DA.

ua nesot strielicios si

DARA sf. 4ati Greutatea vasului In care se afIa o

DARAVEREJT, DARAVERA (91.-eri), p DARAVELA

(pl. -ell) sf.

de earne in gurii. tvAat..) [Ong.).

bleep a asvIrli Intr'Ineil

darabani at glotasi (VLAH.) [pol. drabant).

ODARABANA p1.-ne) sf. J Toba: surlele, trimbi-

pol. rut. taraban].

DARABANGIU sm. Tobosar, cel ce batea

mind, om Cu stare, instarit: lmbla adese-ori

pe la alti oameni mai Cu A., de mind duel mi-

darabana.

lostenie (Se.) r 0 , de mama, expunere,

DARABANT wr DARABAN.
ODARABUT (-nese), DARABURI

raport (refacut dupe ir. comp ter end u) 0 0 Bir, dajdie, contri-

(-nreso) vb. tr.

Tr.-Carp. A farima In bucati: a Imam un tag mare...
pi tot 1-a darlibuit pi la are (sez.) [d g r a b].
ODARABUT (p1.-uto) sn. Tr.-Carp. dim. DARAB.
DARAC, DARAO (pl.-ace) sn.
Unealta de pieptanat lina, cinepa si inul (2_1

buldune: strigan sa be Mice acele grele dart Fig. 1755.

ce le aruncase (LET.).
parda.

DAME sf. i Planta ierboasa cu

flori galbene dispuse intr'un spic lung (Pedicularis campestrisl.
DARTNIA Plr DARAMA.
ODARYNA' (-In) vb. tr. Trans. Ban. A speti, a

1754): Ilnii alba trecuta prin dArac

(DLVR.) [ C . :
DARA.CI (-Acme vb. tr.

desela [lat. d e-r enare< re n].

etc-.

cu daracul: unit dunk ce SS

O DARMA2 or DoRDIGA.

DARTNAT adj. p. DAEUNA Trans, Ban. 0 De-

spalii, se daraceste, spre a se siege

cea bunil de cea rea con.) ; una

lelat, spetit 0 F Stricat, prapadit; rautacios;

diiracea si cealaltii Impletea la un

ciorap (FL.) ; : ea Incepn as dara-

Incaprittnat .

Fig. 1754.. Darac.

DA.RMA. nn DARAMA.

DAR-MI-TE ow DAR, 1 Q.
*DARN adv. Numai In loc. in..., In zadar: In A.

Ceased prin parul 1111 001111 D4111 (D.-ZAMF.).

Faptul de a darac i.

ODARADA.ICA (p1. -ce) sf. Mold. Trasura sap ca-

rAsunA vocea -mt de Eco repetita (EMIN.) [it. indarr 10].

ruta veche, stricata., hodorogita: ce hodorogitA

(ALECS.) [rut. taradajka].
DARANIA, DARNEL (4m, -im, Mold. darm) vb. tr.
O t 0 /ten. Ban. A Una crengi sau Frunze dintr'un

DARNIC adj. Caruia-i place sa dea ajutoare,

daruri, etc. 11 C NEDARNIC [d a r].

DARNICIE sf. Insusirea, faptul de a fi d a r -

U i c: no era om /11-111 ointAreased, dArnicia In asemenea momenta ION.).

copac: de va dAriima neetine in padure tAind ramurile din

11 0 A da jos, a dobori la pamInt

DA.RUE4LA. (p1.-011) sf. Lucru daruit; de

de dar, (de) daruit; Nn mi-e Roan de Amara, $1-i

(un copac, un zid, o cladire, etc.): . - o case; izbind

on picioarele In sobd, o si darmit la piimInt (ono.) 0 F

dat de

A rapune, a prapadi [lat. de- ramar e].

DARAMAT sbst. Faptul de a dar am a.

vint dintr'un copac si doborite la pamInt (RV.CRO.)1

Gramada de caramizi, moloz, lemne, etc. provenite din daramarea unei cladiri; mina: 1st aduna

DARA-MI-TE ow- DAR' 1 O.

o DARAP = DARAB.
DARApAN4, d DERAPANA (-span) 1. vb. tr. 0
I -ca darApanat toad case; arendasii derapina plidurile

sinatatea A doborl,
darapene on armele domain

O DAS... Pr- DES,..

0 DASAGA... w DEs4a)k...
DASCAL, Mold. DASCAL SIN. 0 F 1P Invatator,
eel ce Invata carte pe copii: vremea tnvata pe acela oe
n'au dascAl (PANN)

darapiinft, orasele se Dustiest:, (VLAH.) Q A se prabusi, a

se narui: 0 ploale vijelloasit,

de

crezi ea se

[lat. *derapinare].

rrA

Cintaret la biserica, psalt:

el fume cresont de tats -sau ca sit lie dascal de biserici (ON.)

2. vb. refl. 0 A se prapadi, a se ruina: eatable SS

(VLAH.)

*DARVINTSM sbst. Teorie biologics expusa de

naturalistul englez Darvin, care cauta. sg ezplice

*DARVINTST sm. Partizan al darvinismului [fr].

ant-

(ODOB).

month

to boles, ciobanul dartii tinului ado o oaie tittatoare (ISP.);

G: luorul la time damn pretueate Indoit; F : if ddrulse
hod Dumnezeu o mIndruieand de laid (ORIG.) ; dArueete-ml
viata (moo) [vsl. darovati].

originea speciilor vii prin transformarea unora

in altele, din ce In ce Inaintate, In virtutea unei
selectiuni incostiente, datorite luptei pentru existenta [fr].

cold, sub niste dArannituri de siduri use.)

(darama].

A prapadi, a aduce maxi stricaciuni, a ruina:

(HASD.) [d a r u i].

DARUT (-nese) vb. tr. A da In dar, a face un dar:

DARAMATURA, DAR/MATVRA. mai adesea

p1. DARAMATPRI sf. 0 Crengi taiate sau rupte de

4 Un joc

(BR.-VN.)

c) a da tuturor in vileag, a da dP stire la tots [comp.

a prabusi, a

suliti,

DARE sf. Cl) Faptul de a d a if 0

Ceea ce se da; dar; 411: ...a trace marea,
cu daruri poti izbuti on -ce O . de
mind, buna stare, avulde: om en de

vinzare: a bittut darabana la ma bietului Gheorghiee toal-.);

gi ecaretele moeillor (AL.) ; a-ai

sageti,

de Cali: plod ne vine partida, ad lacem un

a bate darabana, a) a bate toba: bitea darabana cu degetele pe mass (BR.-VN.); b) a scoate la mezat, a scoate la

sleet

(PAW()

on

darde ei Iiinci (Mix.) [p01.].

DARDAR pl.-ire) sn.

tele si darabanele ti Maur& cinstea cea de pe urma (ORIG.) ;

ceata intr'o

n'aibi

sit

[format dupa tc. a 1 ys \Teri dareavere"] .

DARDA (p1.-ne) sf. P Un fel de
sulita alcatuita dintr'o varga de lemn
cu un tier ascutit la capat
1755

In Moldova, ostas din pedestrime, corespunzator

dorobantului muntean: curg spre stanistea oetilor

copaol (PRV.-MB.)

Afacere, negustorie: jignit

on mai marl! UM, daraverA

DARABAN, #DARABA.N 'r) snt. t Soldat de garda

DARACIT sbst.

Uesd

In interesele et daraverile lui comerciale VLAH.) ;

ODARAB (pl.-see, - .beet) sn. Tr.-Carp. 0/ten. Bu-

A pieptana Tina, clnepa,

slinAtlitii locultorilor (1-GH.)

(GRL.) .

mart& sau a Invelisului in care e impachetata,

care se scade la cintarit; la: mai mare us dealt
ocaua sau nu taco us en ocaua, lucrul de care ne ocupain nu merit& osteneala pe care ne-o dam sau
cheltueala pe care o facem [tc.].
catk: un cline duce un

oo

DARAPANATtJRA (p/.-turi) sf. Cladire d &-

rapkna t a,

dAraplinii

DARAPANARE sf. Cl) Faptul de a (se) d a

[ngr. St8efenxeao;].

DASCALAS sm. i dim. si iron. DetsakL: ace!

bieti 1 earl au lost depozitarli limbil pi nationalitatii
noastre

(1.-GH.).

DASCA.LCTU, nAScALvair sm. II Dasca.

r a p a n a 0 Prapadire, ruinare; prkbusire 1([

O Ruins.

DARAPANAT adj. 0 p. DARAPANA rff c NE-

prost, cu putine cunostinte de carte: en domniile laGar-itio)tl.lor

se introdusese in Ora o multime de dascaleci

DARAPANAT Prapadit, naruit, ruinat: ramisitele

383

www.dacoromanica.ro

DAR
DAS

DAS- 0DASCALSC
aerie...

DE

.rrif De dasca 1:

f.

voin invata

tdrd ajutorn1
(NEGR.) ; Is Imparteala collvei, oerea o parte nepotrivita on meritele lit dilSall3Oti (ON.).

DAscALwrE adv. it Ca un da s cal.

DASCALT (-mesa) vb. tr. A da povete, a povatui,

a invata pe cineva ca un dasc A 1, cum si ce fel

sa face sau sa vorbeasca; a dojeni; a mustra: tl
dAscaleste de-1 Invatit ad tacit vre-o riutate (PRV.-LP.) ; de
chid 11 tot ddscdlesc en P geaba, aunt grei de cap (CAR.).

DASCALICRSC adj. I De dasca 1, privitor

la dascal: meetesugn1 .
DASCALIE sf.
i Invtqaturli., stiinta: aces
tard este... cnibnl a toate ditsetilille ei invittiturile (m.-coar.);

de o va ft Mont vre-un om de oinste

s1

ve ft

serlea

Meseria de dasca

Cu mare (PRV.-MB.) 2 mit

1:
se apnea lard de !ascii% Int OSP.) ; Imbritialt meateougul

vinitoriei in locul breslei disc/Mei IGN.1.

DA.SCALTNIE

S/. I A col. DAsoAL. Multime

de dascali, toti dascalii:

am gdsit o multime de

adu-

natil de pe la eatiheti (ORG.).

DASCALTT sbst., DAscATITTatik (p/.-tari) sf. F

dat altuia o sums de bani luata cu imprumut, de

de urma unei afaceri, etc.: tine e ~, este indatorat est Witt datoria dupd toomeala (LEG.-CAR.) ; 0: tine nu e
dater e destul de bogat; p : pared testa Wines 1-e datoare,

se zice despre cineva care stn posomorit, !Asa

voie buna; : Dumnezen on rimlne is nimeni
mai curind sau mai tirziu, Dumnezeu rasplateste
sau pedepseste pe fie-care dupa faptele sale; e
vindut, are atitea datorii, Inca nimic nu-i mai apartine 0 Care are obligatiunea moral& sau material& sa faca un lucru:

om-oo om e

si ajnte pe spree-

toll cetdtenil stet datori sit se supund Weiler

Pete stin;

[lat. d e b I t o r i u s ># detoriu > dater, refacut

sub inluenta lui dat].
DATORT (-oresc), d DATORA (-ores) vb. tr. 0 tso
A fi dato r, a avea de platit: imi datme5te see de
lei 0 A avea o datorie, o obligatiune moral&
fats de cineva: sotti lei datorese unul saute credinti,
sprijin el ajutor (coo.-Yv.)

lui 11 datoreso poatul pe care

1-am cdpdtat.

Faptul de a d as can: muierea se puss Pre el en clini-

DATORTE sf.
bd/ Ceea ce e d a tor cineva
sa plateasca: (e) ceea oe este nestine dater ad pliteascit

(CIAUS.).

rine ; Q : fitgildneala data e

cal/tura el... attta-1 desalt, pinit-1 Men de se duce la rtt

DAscALTTA (p1.-te) sf.

(D

2';

Invatatoare:

cela ce-si vs da tats 15 vre-o

mniare pentrn sd o Inveto
carte (PRV. LP.)
dAsettlita Article 'nvatd pe om meserie
(PANN)

E.

A Nevasta unui dasca 1.

t DASTE sr. ca Spirit aspru:

toate Inmea se aruncase

In dean eiperispomeni (NEGR.) [ngr. actosicc].

DAT 1. adj. p. DA 1 C NEDAT.

2. sbst. 0 Faptul de a d a Dating., obiceiu

3
(pl.-turi) sn.
l3oala data prin farmece,

prin vraji, de un dusman:

$1

ad and spell ye mine...

de
(P. PRV.) ; LARBA-~ULIII ow- FECIORNA C, .
DATA (-tez) 1. vb. tr. A pune data (la o scrisoare, pe un act, etc.): din vama Siblului dateazit el fatmoan) ordin de zi pe armatd 0.-5114.
2. vb. intr. A fi inceput lntr'un timp oare-care :
armele de too dateazd din veaeul al XLV-lea [fr.].

DAXAI (pl. dati, ori) sf. Cl) Cuvint prin care se

arata unul din momentele cind se face o lucrare,

cind aceasta e repetata sau se poate repeta mai

adesea: o data, scris data pr DATA; de doud on

(pr OARA) ; 1-am slant o einguri.~; altd
(, ALTADATA ; nu mai era chip ea deem(' cum dormea alto ddtf
(cm) ; de astd ar era glititi ei mat triunes (ISP.) ; 1-am In-

tilnit led (pentrn) lntiiaei ; t one

date,

uneori:

one

date slot Impreunati multi $1 tao tett o greealit trev.-PAIL)

ye , loc. adv., pe lac, indata (pl. date)

sf. soutrt, osinda scrisa, ursita:

fetele de miritat,

clod se ridied de pe stain, 11 clitese,ea se-st eldteascit data

(GOR.); asa mi-a Yost data CD Ban. Trans. Onm e data,
cum se cuvine, cum se cade, in toata regula: plod
oe nu ajunge la Wale, se 'neater& cum e data (RET.) [d a t].

DATA, sf. Lucru cunoscut care serveste ca

punct de plecare la un rationament, la deslegarea
unei probleme, notiune fundamentald: datele tundamentale ale chestiunii RI a t, creat dupd fr. d o n n e e J.
*DATA, (pl.-te) sf. Timpul precis cind s'a facut

sau urmeaza sa se faca un lucru: scrisoarea aceasta

n'are ; data intemelerli Rental [fr. d a t e).
DATATQR, -TOARE adj. verb. sf sm. f.DA. Care
da:

de vista; Si 'nearest de-o humus* dAtliteare de

ispite (VLAH.).

DATATTJRA (N.-tart) sf.

0 Faptul de a d a,

de a lovi, de a impusca, etc. (o singura data):

rdtezd cape' iepnrelni dintee trLoro 0 Farmec,
vraja, aruncatura: antmalele care alai in dAtaturile
de feet tau.).

DATINti, DVTINA (p1.-ni) sf. Obiceiu (al

unui popor, al unei societati) consacrat, Inradacinat de mai multa vreme, ramas din timpuri
vechi:

Ditstritor oredincios

al

limbli si-al datinilor

pitrintesti (vLAn.); ace -i a detina (e.-eoe.)

modificat dupa d a t].

[vsl. dedin a,

*DATTV (p1.-ye) sn. co Caz al declinkrii la care

se pune obiectul indirect, spre a arata atributiunea, destinatiunea; raspunde la tntrebarea cut P
odrui a) P la clime P la oe P [lat.).
DATQR, # DETprau adj. 0 be( Care are de

384

din Imprnmutare den din pagnbA (LEG.-CAR.) a-$1 plat' datera. curati (PANN); a face datorii, a

imprumuta bani, a cumpara Tara bani, cu obligatiunea de a plati mai tirziu; a lua pe a
lua, a cumpara larm a plati imediat :
Plittesete de doud on (ZNN.) ; R PIIBLIO

is

eine

pe

Ceea ce

trebue s& facd, sa Implineasca cineva, obligatiune

morala, indatorire: e de datoria 111/3a sit-1 previa; defertile cetateanului: a-$i face datoria.

DATORINTA, DATORR)TA (p1.-te) sf. Obliga-

tiune, Indatorire:

silindn -se totdeanna

neascit teats dittorintele sale cum se cede (sea

sti-$1

1=11-

[datori].

DATORNIC sm. bid

Cel ce e dat or sa
plateasca o sum& irnprumutata,debitor 0 t Creditor.
DATJLA, DAHTILA, DE(H)IILA ( -nlez) 1. vb. tr.
A slei puterile, a istovi, a speti: enfletu-mi Mutat 51
1

adrobit de rastriste (00013.); vdzind cd tans famine 11 &Thu/ase de tot usr.) ; $aptalnl, dehulat de alergAturi, a lost
trimis mat %MU la CaM1OT (I.-GH.).
2. vb. refl. A se istovi, a se speti: ad ma mat odihneac $1 en putintel acasit, ert m'am dehulat de atitea trebnpare (CAR.).

jeli
CI DLO/4 (-mese) vb. refl. Trans. (rec.) A se

[daoleo].

oDAT,IN, DAT= sm. Ban. Trans. 4= TApN.

DAurr.o. (-nez) vb. tr. A educe paguba, stricaciuni [d a u n A].

D.AUNA (p1.-ne) sf. O Paguba, stricaciune:
se onnootea ed reeditertzli... VTO-D
(NEGR.) (D pl.
let Daune-interese, despagubire pentru niste pagube
sau neajunsuri suferite [formatiune savant& din
1101111

lat. damnum].

*DAIJNATQR, *DAurrAcTos (MAR.) adj. Care

educe paguba, stricaciune, vatarnare [d a u n a].
DAVNAZI ar DEONAZI.
ODATINE so- DApN.

DAURTT adj. poet. =

DAVALMA,

AIIRIT.

DE-AVALMA

sr

AVALMA.

stapin Impreuna cu altul pe o mosie, pe o proprietate, etc.: cat ce slut numai pratesi eau devilma$1
DAVALM4, DEVALIALAS sm. Coproprietar,

(LEG. CAR.)

[de-avalma].

DA.V.LLMA.TE, DEVALMASIE sf. Stapinire in

comun, de catre dot sau mai multi proprietari,
a unei mosii, etc.: un salona$ ce-1 aveau ou toll! In deValMaeie (0.-ZAMP.) [d a v alma s].
DE'! DEHI Mold. DA I interj. F 0 Exprima un
fel de reticenta Inainte de a face cuiva o mustrare
sau marturisirea unui lucru, unui adevar pe care
n'ar cam voi sag spuna: citei, del sorb la oorb ochii
nu -$i mate (ISP.) ; fie pi ass, dad% pornneiti... nnmai, di I
sit nu fin vinovat (Gu.) ; d'apoi dit1 nn-i cum vrem not, c! -i
cum visa Oel-de-sus (eau.); spot del enceinte, capnl men
nu ma duce sea departs (ISP.) 0 Aids de 1 so- AIDA

[comp. ngr. tile, srb. alb. d e]

DE2 prep. Cl) Aratd punctul de plecare (in spatiu si in timp): D plecat email; stet; a venit alarit ;
departe;

dideom; a mum

at:mei; a sosit A.., (turbid;

www.dacoromanica.ro

sus; doarme ow asoard;

mutt,
dimineatd, a. ten,

Luni, .0 opt ails; uneori prepaitia s'a contopit

Intr'un singur cuvint cu adverbul urmator: dee-

...

supra, dodesupt, dincoace, diniluntru. demult, decdata, dinainte, diseara, etc. (Mr aceste ouvinte ;
alte ore. de e
urmat de o altb. prep.: ~ Mitre zia; a plecat cu sears;
cow pe case; a venit paste Nistru; gunolul d snbt pat,
etc.; ia (saris $i dela) care arata inceputu 1 sau punc-

tul de plecare (In spatiu $i in timp):

la Bucuregti la

d la Elie pInti la mare; la o vreme Incoace; citeodata se s'a contopit cu prep. urmatoare intr'una
Paris;

singur6. din( = d e

I n), moue, etc. (w- aceste cuvinte);

In mod eliptic, prep. de se intrebuinteaza in loc de

11 0 Arata o separatiune
sau scoaterea unui continut: s'an despartit null -..
altii; s'a Hat carte; a ouratat nucile coaja; a scuturat
acel seam

hainele

(M.-COST.)

praf Arata cauza $i electul: s'a bolnevit

friguri; tremura d frig; s'a ghemuit tibia; plinge

bucurio; ml se rope anima d mill; numai pot obosealit ;

dd

II veal coastele 0 slab ee e; uneori de se repeta dinain-

tea a doll& substantive, cu Inteles contrariu:

- au Arata
materia din care e fttcut un lucru: o masa nevoie;

do

sila;

milli

vole

bine

lemn ;

111 Instrumental: o
awed O Ubiectul sau
persoana despre care se vorbeste: o carter basme;
no anal
aur ; ciorapi
linA
lovitura ... baston; la o bataie

tratat , algebra; nn-mi pita .0 acts ; no mi-e fries tine;

In limbs veche, in loc de despre
ntunlrile pe an avut
apele aceste gi 44, patrn part' ale hunii (N.-cost) _Arata
destinatiunea, scopul: hainit ceremonle; cutie serisort ; odale
culcare ; gala
mincare; a as gilt1 razbolu;
gata d plecare; nn e bun 00 nimic ; eel pentru ce ?
O Arata o specificatiune: meseria
cizmar ; tratat
Pace; ministru ritzboiu
intre douA substantive,

cu un sens de ironie, de dispret, de compatimire,

de admiratiune. etc.: hotel.

pagubas ; pacatosul

master; on prilpildlt
argat (ISP.) ; un dolofan
copil;
on Inger
feta; un drat baiat; uneori, Cu acelasi

a Judaea cu neartinlre; mai adesea In limba veche, cu

infinitivul intreg: a'au apneas a haters estates; on
era

Mut ; marina

capra ir p Vocala e se elide uneori dinaintea unui

cuvint Incepator cu o vocals: d'apot, d'o palmA, d'un

cot [lat. d e].

DE3 I. conj. copulatimi.

plat de $i" :

mai adesea mire doud imperative: du-te

ca; parinte

in constructiunea elipticd cum., (= cum se lace

ai intlrziat asaP 9 C) # Ca 0 Din construc(iuni ca: ce om este acesta vorbeste on Rata ontozare P tom); si-i dote niSte toale ^.0 Dose pe dinsa IMP.)

conj. de a cdpdtat incelut cu incetul inklesul rela-

tiv $i e lntrebuin(atd t in loc de Care" it

acestea be determine: donlizecl

zile;

caw; 385

tot astfel dupil adverbele de cantitate sau de mod:

atlt molt; destul
ante; as .. bine Arata masura (de spatiu $i de timp): case e Inaltit 5 metre;
balatul e trot ani si fate d Mud ;
ce..., Cu Cit...
(wr cE) Arath continutul: on nailer arid; on
cos
mere; on butoiu yin Dupe verbele care

arata o atingere sail 0 apucare: s'a atins

aid; 11
mina; se muncea ea s'o scoatit, tragind-o cind
coada, cind , cap, clod d picioare (Ise.) 0 Arata par-

rhea

tea dintr'un tot: o bucatil

grannie

Mein; o boabA

One; o foaie

vita; on

strugure;de aci, parti-

tiv: nnul ai nostri; dupe ce priml... cite ceva .0 ale gurii

IISP.) ; In limba veche mai des Intrebuintat, in loc
de actualul din: numai o parte .0 Nemti supusi n'au lost
(N.-COST.) ; 0 Darts .0 Italia (N.COST.) li
$ Se Intrebuinta
uneori la formarea genitivului: in mtnoe... beserecii

tot se Doticneste.

2. conj. concli(ianald

astazi;

DE-A PP' DE2 e.

DE-A BERBELEACUL p. BEDBEDEAc.
DE-ABIA pm- ABL5.

DE-A BINELE ow BINE 2 C).

DE-A BUSILE pp- BUS D.

DE-A CURMEZISUL ow- cuRmEzi.s.

DE-ADINS sw- ADINS 1.
DE-A DREAP TA pr DREPT
DE-A DREPTUL pp- DREPT.

DE-A DURA sr

cel

DE-A-FIR-A-PAR p.- FIR.

DE-A FIREA pp- FIDE.

DE-A GATA

en- DATA.

DE-AATNS w AAINS 2 C)
DEAL (pl. -lurl sn. r3. C) RidicAturA de pa-

mint, mai mica declt muntele, mai adesea neaco-

perittt de padure;

urclnd, in spre urcus

11

CD Se IntrebuinteazA adesea, In diferite locutiuni,

In opozitie cu vale: dA la
dA la vale, incearca, se
la vale (CRC
sileste in toate chipurile; Co mai Is

ce mai lungim vorba de pomana, ce mai Incoace

$i Incolo; ran la ran la vale, despre cal vecinic

nemultumit; O : nebunul (San prostul) nu mina nicl la

nici la vale (ZNN.) Deal plantat cu vii; vie

asezata pe un deal: via de Deals -mare [vsl. d 6 1 A].

I DEALA (p1. doe) sf. Lucru, treabit precisa ;

fapta: certarea uclgatorilor da oamenl ce 11 sA cads dna
deals for (PRV. LP.) [vsl. d 6 10].
-

DE-A LATUL FP" LAT.

DE-A LUNGUL w LUNG.

DE-AMANUNTUL AMANVNT 1.
DE- A- 'MBOULEA wr BOLL

DE-A MIJA MIJA.

DE-A-'MPICIOARELE pp- nap&
DE-A-'N-CALARELE we- CADRE O.

vreme;

DE-A-WCTTELE w- INCIT.
DE- A- 'NDARATELE pa- INDAR4T.

DE-A-W-DOASELE pr. DoS.

DE-APROAPELE Pr APROAPE 2.
DE-A-PURUREA mr PVRUREA.

DE-A-PUTEREA-FI pirrDRE.
DE-A RAZNA ee- RAZNA.

al doilea; cea a zecea ; tot astfel

pe unna QQ = DECJT: slut mai bine d nee ant de

1.-A. Candrea. Diclionar enciclopedic ilustrat.

DVRA.

DE-AFETEA pm- AFETEA.

sears

lelor ordinate: eel

V0111

.0 nu, en no voiu suferi nici o nmillnta (iSP.)

(pv- DISF4RA p Particula

care preced6 numele unui nobil: Carol HohenAlba p DiStribUtiV: 1 cite ori;
zollern; ducele
dons or' ;. - loarte mune ori; cite doi lei ". cap ; vechiu
$i dialectal, arata o repetitiune, o succesiune: zi
zi, zi cu zi; noapte
noapte;
dinaintea numeratimpuriu;

- BACA:izbuti,
.0-ar sti omul ce-ar
to vol bucura,

Mitt, dinainte s'ar rani IPANN) ;

(= In mijlocul bisericii) ir Arata timpul: am sit

Plea .0 yea In strainAtate; oamenii

10-a

nos a shit lenesi, n'a stint ce spun (JIP.) ; aga e obtain'

Abs red act use.: ;
: calul,
e ou patrn picioare, si

, toe (nicidecum; indata), etc. 6 Arata va-

c6.): cum

- lows (=folositor

arata cantise pune intre

numerele de la 20 in sus $i substantivul pe care

to mi-

vine de-mi deschide courts! tee.: 0 In-

cit: e on ger crapit pietrele ; anima lncepu aa1 titcileasa

pares a o sA -i spargA pieptul fisP.)
CA:
0 Intreba care as fie pricina
eta trista (ISP.) ; tot asljel

- etc.; formeaza, tot astfel, locutruni

omenle,
adverbiale : geaba ( zadarnic) ; grata ( grannie, curind); obiceiu; sigur; fel ( =nicidecurn);
cincizeci de bani;
50.000 de oameni;

Are Intelesul apro-

le-au pus scaunele .. an sezut den dreapta

Domnulul (uo.-Us.); Nice lai-Vodit sedea la divan d giudeoa

Cara (NEC.); s'au mutest , an rupt bourului coarnele (SS) ;

de un substantiv, inlocueste un adj. calificativ:

apetenie sau r frunte ( =principal, fruntas), ,

loarea: o plea
tatea: o armata

treierat; usor
lnvatat;
de aci, loalum; e un lucru)
necrezut; (e ceva)

Urmat de prep. a, insotita mai

adesea de un substantiv articulat, exprima: a)

rind ( = cornun),

Urmat de un supin,
haat; a da

(M,COST )

cutiunile:
sveziat, etc. r

urmeaza o complinire: Hues stmt., arm: mints;

slab anger TS, Arata calitatea, $i anume. insutit

treabA,

a suguire ou el

arata provenienta sau scopul: eat

sens, intre un substantiv, un adjectiv sau o interjectie ii un pronume: aracul

mine; ferice d
tine; vat el;
insoteste un adjectiv caruia-i

obste sau

DE-A

presiuni impersonale): e bine .0 a face pomana, e greu

m 0 d u 1: de-a curmezisul, de-a dreptul, de-a lnngul,

de-a dreapta, de-a tumba, de-a nmeri, etc.; b) u n j o c
(in spec. de copii): de-a hotii, de-a baba-oarba, de-a

de cind era, din timpul clnd": nue; coMI;

Uttar q 0 Anita originea: yin
Dragasani; flown
camp; animals d munte; # (astazi inlocuit prin din): se
trag

atunci ; mai des intrebuintat in limba veche ODi- DE -.

naintea unui verb la infinitiv (in spec. dupe ex-

DE-A R.TNDUL e.r RIND.

385

www.dacoromanica.ro

25

ROSTOGOLUL ROSTOGQL.
DE-A- DE-A
DE-ASEMENEA: sr ASVMENEA.

DEC

*DEBUTANT sm., *DEBUTANTA (p1.-te)

DE-A SILA a.- KLA.

DE-A STINGA or STING.

DEASTJPRA, DE- ASIPRA adv. Si. pi ep. (cu genit.)

Peste altul (opus lui DEDESOBT): chid en dedesubt, olnd
el

..

(ZNN.),

iron. despre eel ce s'a luptat cu altul

si a minc,at bataie; a agent coamile unul 0. celuilalt;

afar de aceasta, pe ling& aceasta: ni platen
pe
Wait 51-ti mai dan al mincer() De

DE-A SURDA sr SQRDA.

DE-ATOCMA

.0,

[d e +asupra].

ATQCMA.

DE-A TTJMBA sr TQMBA.

DE-A:UNA R. UN.

DE- AVALMA, DAVALMA sr AVALMA.

DE-A-VOLNA adv. Mold. De ajuns, in belsug:

(eam) [rut. d o v 6 lin o].

'Muhl& si Vilna In pod este 0/

'DEBARCA, d *DESBARC4 (-arc) 1. vb. tr. z,.

A scoate, a descarca din corabie $i a pulse pe uscat.
2. vb. intr. 3. A se da jos din corabie pe uscat:
bAnnia ail eran Mrati si debarcase In Leros (1.-GH.) matt sit
desbarce la Piren si
aii.00npe ohiar Atena .

[fr. debarDEBARCA-

t.

0.-01.1.)

q u e r].

DER (p/.-are) sn.

Schelli, locul

cuta, suparacioasa: is to uitat deal no cumva at Dofti

eit-m1 lei vitica pentru on cuo armeneso P (um) 0 Fie ,Si

alai Hai s'o impArtim fate*. Hai, deal (PAW).

t DECA' = DAciA.

*DECA,, Prefix care arata inmultirea Cu zece

In nomenclature masurilor.
*DECADA (pl.-de) sf. 0 Zecime, se zice despre
un lucru, despre o scriere ce se Imparte In zece
parti: decadele lui Tile Livin 0 Perioada de zece
zile consecutice: prima

deCadentil [fr.].

211

*DECADENTA (p1.-te) sf. 0 Decadere, scapa-

tare, inceput de ruina: on toata decadenta tor, boierii

indigeni tot

se descarca marfurile dintr'o corabie

unde se
coboara pasagerli

veohi

OA 1756) [fr.].

151

pastrase... obiceiurile si traditinnile cele

gmi., 0 Cobortrea, scliderea starii de In-

florire a artelor, a stiintelor, etc. 0 Epocti a

literaturii din uitimele veacuri ale imperiului roman din Occident [fr.].

"DECADERE sf. 0 Faptul de a decadea

pe uscat: m'am coborn la otelul... din

(1.-011.)

din rannare 0 Perioada

de zece ani consecutivi: a treia

a acestni seool
3 Saptamina de zece zile a calendarului
republican francez [fr.].
*DECADE4 (-cad) vb. intr. A da indarat, a cadea mai jos, a ajunge In stare mai proasta, a scapata [c &d e a, dupa fr. d &chat r].
*DECADENT 1. adj. 0 Care cade, In decadenta, decazut.
2. sm. Artist care se indeletniceste cu o arta

dintr'un port unde

tats "mint

sf. 0

Persoana care face ptimele incercari Intr'o cariera; incepator 0 Actor (actrita), eIntaret
(cintareata) care apare pentru Intlia oar& pe scena [fr.].
DEC I interj. 0 Exprima o surprindere nepla-

Starea unui lucru sau unei persoane care a de-

Fig. 1756. Debarcader.

*DEBI'. adj. Plapind, slab, slabanog, Cara putere, subred [lat.].

*DEBILITA (-itea) vb. tr. A slabi, a face debit

taut: ml s'a Mind ca -qi

dil el singer seams de a
lui

*DEBIT4 (-itez) vb. tr. 0 tel A vinde cu martintisul 0 oie A trece pe cineva In registrul de so-

coteli, Inscriind suma ce i s'a plata sau marfa

ce I s'a vindut 0 A recite, a spu.ne: on (Hams A Indruga, a Insira, a povesti: 0, min-

oinni; acestea mi le debiteazil iritat amicul men (cm.) [fr.].

"DEBITANT sm. td Negustor ce vinde cu maruntisul: .0 de bauturi spirtoase, clrciumar; /0. de tutu'', tutungiu [fr.].
*DEBITOR sin. t5 Datornic [fr.].
*DEBORDA (-bora) vb. intr. A se revarsa, a
iesi din albie, din mate& (vorb. de o apa) 0 A
vent gramada, a napadi, a da naval& [fr.].
*DEBURS4 (-sea) vb. tr. A cheltui, a scoate
bani din punga spre a plati [fr.].

DEBUU (p1.-eurt) sn. 6 0 Loc unde pro-

dusele unei tari se wind usor 0 Mijloacele de a

desface aceste marfuri [fr. d 6 b o u c h 0).
DEBUT (pl.- nturi) sn. 0 Inceput Primele Incercari, primii past ce face cineva Intr'o

cariera; In spec. 0 Intlia infatisare a unui actor

sau cintaret pe seen& 0 .49 Intlia lucrare a unui
autor [fr.].
*DEBUT4 (-utea) vb. intr. A incepe A
face primele Incercari Intr. eerier& 0 Ar A
scrie prima sa lucrare (vorb. de un autor): Iii soul

sn.

pc Solid cu zece fete

[ir.).

*DEBILITANT adj. Care slabeste [fr.].

*DEBILITATE sf. Stare de slabiciune, stare
plapInda [fr.].
DBIT (pl.-to) sn. 1:91 0 Vinzare, desfacere:
fabriol care on se pot tine deolt on on A. mare 0.-on.)
Pravalie unde se vinde cu maruntisul; negotal ce
se face acolo: de banturi spirtcase, cIrciuma; /0' de
tutun, tutungerie Partea dintr'un registru de
socoteli unde slut Inscrise sumele platite de cineva $i marfurile ce i s'au predat Simla datorie i5 .41 Cantitatea de lichid, gaz sau electricitate produsa Intr'o unitate de timp [fr.].

(611.4(44.

*DECA.VDRU

(El 1757) [fr.].

*DECAGON (p1.
k Poligon cu
zece laturi (E 1758)
-Gana) sn.

[fr.].

*DECAGONAL

Fig. 1757.

Decaedru.

Fig. 1758.
Decagon.

adj. pc C) Care posed& proprietatile decagonului

Care are de beat un decagon: prizmit
[fr.].
"DECAGRAM (p1.-ame) sn. Greutate de zece
grame [fr.].
*DECALC4 (-cabs) vb. tr. e A copia, a reproduce pe hirtie sau pe o suprafata oare-care desenul,

modelul, etc. calcat cu creionul pe hirtie transparent& [fr.].

e'DECALTTRU sin. 0 Zece litri Masur&
cilindrica de lemn in care Incap zece litri [fr.].
*DECALOG sbst. A Cele zece porunci date de
Dumnezeu lui Moisi pe muntele Sinai [fr. < gr.].
*DECANLETRU sm. Masura de lungime de zece
metre [fr.].
"DECAN sm. 0 Cel mai batrIn sau cel mai
vechiu membru al unui corp sau al unei societtiti;
nt baroulni, titlu dat advocatului ales ca set al
corpului advocatilor inscrisi pe lIngli curti gf
tribunate 0
Profesor universitar ales de

colegi, pentru un timp determinat, spre a fi In

capul faeultatii: taoultAtil de litere [lat. med.).
*DECANAT sbst 0 Demnitatea de decan
O Timpul cit se exercita functiunile de decan
[fr.].

*DECAPITA ( -iun) vb. tr. A taia capul [fr.].

*DECAPODE sf. pl.

de crustacee
*cu Ordin
zece picioare: raoul,
langusta, crabul, eto. slat

[fr.].

DECAR sm. w Carte

de jot cu zece ochi (E

0
A juca sau a chits pentru Intlia oara pe scent
c'ai urea as debutesti In prorA o'o nuvelit (I/LAH.)

[fr.].

1759) [ngr. BoteepE].

Fig. 1759. Cei patru decari.

"DECASILAB 1. adj.
* Compus din zece silabe: vent .0.
a. sm. Vers alatuit din zece silabe [fr.].

386

www.dacoromanica.ro

'DECASILABIC adj. * Decasilab [fr.).

*DECASTER sm. Manx& egala cu 10 steri sau
10 metri cubi [fr.].
*DECAVA (-avez) 1. vb. tr. 5 4 A face sa
piarda toti banii la pie, a lasa lath un ban, a scutura de bani, a !Asa letter, a lefteri.
2. vb. refl. A pierde toti banii la joc, a ramInea
letter [fr.].

Nictrn (OR,UR.); to Moira ceasuri de plutire become toala biting& Dunarea cc, (GOOB.)
ODECIOCALA (-aiez)

earl si le !Amu, ott un aer fearte series,

bine, pin& se de eleeitleaza

carnea de pe cielane ($EZ.)
O o Anita, a o des-

DECAVAT adj. p. $i sm. DEcAva. 4 Care a

pierdut toti banii la joc: aseultInd la secotelile... pe
doi

deeavati

( LAK).

DECEDA (-edez) vb. intr. A raposa, a muri [fr.].

'DECEDAT, -ATA adj. si sm. /. Raposat(a),

incetat(a) din viata [fr.].
*DECEMBRE, *DEMIVRIE sm. 3) A douasprezecea hula a anului [lat.].
*DECEMVIR sm. 46 C) Fie-care din cei zece magistrati Insarcinati la Roma, in anul 450 In. de
Chr., sa alcatuiasca un cod de legi 0 Magistrat Insarcinat cu justitta, ca loctditor al pretorului [lat.].
'DECEMVIRAT (pl.-ate) sn. p 0 Functiunea
de decemvir si timpul cit era exercitata 11 Guvernul decemvirilor [lat.].
*DECEMVRIE Po- DEaMBRE.

*DECENAL adj. 0 Ce tine zece ani 0 Ce

se da din zece in zece ani: premiti*. [fr.].

*DECENIU (p1. -nil) sn. Interval de zece ani:

clipele vor fi decenii >il 'n aceste clips se von !ace razboate

[lat.].
*DECENT adj. Cuviincios, cum cere buna cu-

IEMIN.)

[lat. de-ecce-inde]. DECDEC

vb. tr. si refl. Mold. (D

/ A (se) desghioca, a
(se) curata lode, panu

sile de pe toceanul de
porumb A se des-

face, a se curata carnea

de pe oase: Barba bine,
II

face In partile din care

e alcatuita: 1110$ Nichifor

deciocalase oaruta pi-o ungea Fig. 176o. Decimetru cub

(CRC.) [e l o c 6.1 au].
imparlit In centimetre cubi
*DECIS adj. p. DECIDE. (laturile recluse In ,41.

Hotarit. (C. NUDECIS.

*DECIZIVNE, 'DECIZIE sf. 0 Hotarlre (luata
de o persoana) sit Hotarire, sentinta judecatoreasca [fr.].
rsy
*DECIZTV adj. Hotaritor, care hotaraste, care
face sa, se aleaga Intr'un fel sau altul: moment
Wane .11 [fr.].
*DECIZOR(I'U) adj . 1,1 Juranent.,, juramInt

pe care -1 propune partea prigonitoare adversarului:

Jure...,

contestatiune (coo.-eiv.)

Poste fi sat ln. on -ce fel de

[fr. dacisoir e].

DECTT conj.
;-,e intrebuinteaza la comparativul de neegalitate, asezindu-se Intre cei doi ter1

*DECEP'TIONA. (-onez) vb. tr. A desamagi, a

meni de comparatie: e mai mare se frate-situ; mai bine

astazt un on, m: la anul tin bou;se pune fulesea In capul
propozdiunii: Giusti mare, Mal blue stipin mio (('ANN)
Precedat de verb la forma negativd, numai:
n'am
(= am numai) della; an stiu ce -am InvAtat;
numai, afara numai: Dina seara an tiles, en anni,

'DECEPTIONAT adj. p. DECEPTIONA. Desa-

es 'ntinzi mina la trecatori, mal bine to -ai apnea de M-

viinta. (c, irtnEeprr [fr.].

*DECVNTA (p1.-te) sf. Cuviinta, buna cuviinta

1111 c INDEscVNTA [fr.].

*DECEPTIE P." DECEPTI0NE.

aduce deceptie.

numai si numai en dinsul LISP.) ow

sa..., in be sa.:

magit: nn Dutin va If contribuit la Intunecarea prismel de

vedere a tilui poet tvLAI14.

eru ID Mold. Numai, dar: ma vIrit In toate boalele,

os n'am !metro, trebue s& ma due (CRG.)
Numal ~,

d& lumea In iluziuni, in sperante gi In deceptil (1.-G11.) [fr.].

ga vii numai

*DECEPTILTNE, 'DEMME sf. Desamagire: seal -

'DECERNE (-cern) vb. tr. 0 A acorda, a da (o

rasplata, un premiu, etc.) : el... decerna lawn, et condamn& (CAR.) A hotari o pedeapsa, o osInda [fr.].
*DECES (pl. -ese) sn. Moarte (fireasca), ince-

peste o chi* Intro clips, imediat, Indata, pe loc:

Trans. Ntei
nicidecum, de loc,
de fel: dar and amuse la eel mai mic, sesta an voi sit
spun& nice
(RET.) [d
+ c I t].
*DECLAMA (-am) vb. tr. CD A rosti, a recita
(in spec. versuri) cu glas tare, cu tonul $i gesturile

potrivite:

tare din viata, raposare [fr.].

I DECHEMVRIE DECEMBRE bagrd.
O DE-CHILIN adv. Ban. Trans. = CHILIN.
DECP conj. Exprima o concluuzine, cu Intelesul
de asa fiind, asa dar, prin urmare": in I -al Iniurat

A vorbi cu pa Lima impotriva unei persoane sau

interiorul propozi(iunii, asezlndu-se mai adesea

numai expresii si fraze pompoase.

intliu,

to esti provocatorul; se Intrebuin(eazd $i In

in urtna verbului: voinicul siatti de undo -i vine poeinogul Asta ; se soul&

[(I e

of dinsul, firs micar s& eIrteasea OSP.)

-a ci (rezulta ca...)].

*DECI2 Prefix care arata. o unitate de zece on

mai milt): decit cea principals in nomenclatura

miisurilor (decigram, deeilltru, etc.)
*DECIDE (-id) vb. tr. si refl. A (se) hottirl; a lua

versurl; tinerii sl tinerele... se Intreeeau

care mai de care sit le declame mai !rums (I.-ON.)

unui fapt [fr.].

*DECLAMATOR 1. sm. C) Cel ce declama Q 0

Orator sau seriiCOr emfatic, care Intrebuinteaza
2. ($i DECLAMATORIU) adj. Emfatic, urnflat, bom-

bastic ca al unui declamator: ton ; sttl

0
tul de a declama; arta de a declama:
*DECLANIATIVNE, DEOLAMA.TIE s/.

[fr.].
Fap-

poetul

Aristia... ne desmierda prin nista deelamatil frnmoase

o hotarIre; a (se) indupleca [fr.].

*DECIGRAM (p1.-ame) sn. A zecea parte dintr'un gram [fr.].

Intrebuintare de expresii
de fraze pompoase trite() vorbire sau tntr'o
scriere, unde nu se potrivesc 0 Discurs patimas, plin de injurii Impotriva cuiva [fr.].
*DECLARA (-ar) 1. vb. tr. CD A arata, a face

*DECIMA (-imez) vb. tr. A face sa piara, sit moara

puteri ca se porneste razboiu impotriva ei A

marturisi, a destainui: i-s declarat dragostea ce are

*DECILITRU sm. 0 A zecea parte dintr'un

litru Masura de capacitate pentru aceasta
cantitate [fr.].
ss se prapadeasca o parte dintr'o multime: holera
pi Mosul an decimat populatiunea In timpul ritzboinlui [fr.).

'DECIMA (pl.-me) s f. .1 Interval de zece grade

diatonice [it].
'DECIMAL 1. adj. Care procedeaza cite zece
sau din zece In zece: numar ow; fractiune .4 (Pr i

sistemul actual al masurilor $i

greutatilor, numit si sistem metric.
2. (pl. -ale) sn. Balanta decimals.
ZECIMAL); sistem

'DECIMETRU sm. C) A zecea parte dintr'un

metru: patrat ; cub Masura care are aceasta

dimensiun,e 0 1760) [fr.].
t DECT:NDEA adv. Dincolo, de cealalta parte:

an mai lovit Citzacii nista sate din sus de Tiskinea, ye

de

Mow ; profesor de

cunoscut prin graiu sau in scris: a declarat ea remits

la on -ce pretentinne; ed, ritzboiu, a face cunoscut unei

pentru sera ei et A hotari, a rosti 0 hotririre

judecatoreasca.:

1-an deolarat vinovat.

2. vb. refl. 0 A se arata, a se da pe fata, a se

manifesta, a izbucni: trigurile ean deolarat; s'a deolarat un incendin A se rosti pentru sau contra,

a lua parte pentru sau Impotriva cuiva: s'a de-

olarat Impotriva ori-earii sehimbarl a legit; s'a declarat

pentru intrarea In ritzbeiu [fr.].

'DECLARABIL adj. Ce poate fi declarat [fr.].

*DECLARANT sm.,-ANTA (pl.-to) sf. Persoana

care declarri, In spec. In rata judecatorului [fr.] .

*DECLARAT adj. p. DECLARA. Marturisit, pe

rata: nn dusman A. al razboalelor 0 NUIECLARAT.

*DECLARATOR sm. Cel ce declara [fr.].

387
www.dacoromanica.ro

DEC- DECLARATIVNE, DEOLARATIE Sf. 0 Faptul de a declara 0 Act verbal sau serfs prin
DED care se declare
ceva; de razbolu, act diplomatic
prin care se face cunoscut unei puteri ce se porneste rezboiu Impotriva ei;
de dragoste, marturisirea dragostei; a drepturilor ommui, actul din
14 Sept. 1791 In care Adunarea Nationale. a
Frantei a aretat In mod solemn care shit drepturile omului si ale cetateanului [fr.],
DECLASAT adj. $i sm. Decezut. care nu ocup& In societate rangul pe care ar fi putut sau ar
Ii trebuit se-1 ocupe [fr.].
"DECLI-N sbst. Starea unui lucru care se apro-

pie de sflrsit, scepatat: vietil [fr.].

"DECLIN4 ( -in) 1. vb. tr. 0 CD A rerita sau a

scrie diferitele forme ale unui substantiv, ale unui
adjectiv sau ale unui pronume, la toate cazurile 7
O A-el numele, a spune tine este: sunt outare, ii
raspund en, declintudu-i numele gi pronnmele (1. -OH.)
10 ei A nega, a nu recunoaste competenta unui tri-

bunal 0 A refuza, a respinge: am declinat onorul

ee Mi se Wes

(1.-OHJ

2. vb. intr. 0 A se apropia de sfIrsit, de scene.-

O F A Slabi: ratinnea to aecitalt caLscs., 0 * A se

tat: In scurtele rastimpuri cind !parole declina

(ALECS.)

deperta de ecuator (vorb. de un astru) 0 15

DECLINABIL adj. C7 Care se poate declina

A se departa de nord (vorb. de acul busolei) [fr].

11 C 1NDECLINABIL [fr.].

DECLINARE st. O Faptul de a declina I

O 47 = DECLINATIVNE.

sn. 0 it
Exceptiune nrin care aparetorul neage compeD ECLINATOR (ITJ)

(pt. -Dare, -or 11)

DECOLTA (-tez) 1. vb. tr. La A croi astfel o

frnbrecaminte !nett se. lase gftul, pieptul si umerii

goi.

vb. refl. Ali lasa desveliti gitul, pieptul si

DECOLTAT adj. 0 p. DECOLT4 0 Fere
perdea, prea fiber: oxpresinni einme
DECOMAND4 (-mand) vb. intr. A anula o co2.

unierii [fr.].

mande. [fr.].
DECONCERTA. ( -tee) vb. tr. $i refl. A se turbura, a (se) zap/id; a face se-si piarde (a-si pierde)
cumpatul [fr.].
*DECONSILIA (-(nee) vb. tr. A desfatui, a sfe.tui se. nu face. ceva [fr.].
DECONSIDERA... sr DESCONSIDER4...

*DECOR (pi.-orurl) sn. 0 Podoabe, ceea ce Impodobeste un apartament 0 pl. D Ceea ce impodobeste scena unui teatru, tablouri, culise pictate si alte podoabe care slujesc a Infetisa un
loc anume, un cadru unde se petrece actiunea
Intr'o piest de teatru; F : tabloul se schimbil, si nn
minunat
de stinci se %anti 'n fata noastrd (VLAH.) [fr.].

DECORA (-ores) vb. tr. 0 A Impodobi, a InOt A acorda o decoratie [fr.].

DECORATTV adj. Care serve se, decoreze, se
Impodobeasca: figura.. a; bronzuri r-a arte
pictura, sculptura de ornamentatie, tapiseriile, Umplaria de lux, etc. [fr.].
*DECORATOR adj. $i sm. Care decoreazo.
frumuseta cu decoruri o cladire, un apartament

apartamente sau face decoruri de teatru: eider

de

teatru [fr.].
*DECORATIVNE, *DECORATIE Sf. 0 Faptul de

tenta unui tribunal 0 .44.. Cutioare care contine un ac magnetic si care serveste pentru a o
orients pe teren o plansetli, o hart& etc. [fr.

a decors, Impodobire 0 Ornament, podoaba de

*DECLINATIKTNE, DEGLINATIE sf. 47 Totalitatea schimbarilor pe care le miler& terminatiunile

substantivelor sf adjectivelor la diferitele cazuri
0 * Distanta la care se afle un astru de la
ecuatorul ceresc; e eciiivalente. In sf era cereasett
on ceea ce pe globul nostru se numeste latitudine;

In mare parte decoratille si mobilarea color sapte sill pentru

bat (CAR.) O 4tt Semn de distinctjune, de metal

dleclinatoire].

astfel declinaldimea stelei M este arcul de meridian MA cuprins Intre aceasta stea si ecuatorul EEL cercul de declinatiune al unei stele
(d. e. al stelei M)

este cercul sferei ceresti care

trece prin steaua M si prin axa lumii PP (n)

1761) 15 ,r mag-

netica, unghiul cuprins

arhitecture, de picture, etc. 11 0 Podoabe ce se pun

la fatada unei case, Intrrun salon, etc. cu ocaziunea unei festivitati, unei serberi, etc.: el Ingrilise

(aur, argint, bronz, etc.), acordat de un suveran

sau de seful unui Stat (or !MAMA III) [fr.].

DECREPITUDINE sf. Stare de adInci beDECRET (731.-ete) sn. 0 Hotarlre: ale Providental 0 0 Hoterire a unui suveran, a unei
puteri executive, ordonante [fr.].
DECRETA. (-etez) vb. tr. 0 A ordona, a hotrinete insotite. de infirrnitati, glrbovire [fr.].

tart printr'un decret; a da un decret: s'a decretat

stares de asediu [fr.].
ODEGUL.A. vb. tr. Trans. A desela, a speti: Intr'aoeea Cavan pe Ghitn-1 omoarit, Cocolos De Titirez decals

DAM4].
0 DECULAT adj. p. DECUI4. Trans. Deselat, spetit.
(Ge.-DEL.) [comp.

DECVRGE (-curs) vb. intr. A rezulta, a purcede

[curge,dupafr.decouler].

Fig. 1761. Declina-

tiunea unei stele.

Fig. 1762.
Declinatiune magnetics.

Intro meridianul magnetic $i meridianul

astro-

nomic (0 1762) 0 A Unghiul pe care-I formeaza un plan vertical sau o alhuere cu meridianul locului ce se la in consideratie [fr.].
DECIVITATE sf. Inclinatiunea unui costis,
a unei teren sau a on -carei alte suprafete [fr.

o< lat.].
DECOCTITINE, DECPCTI0 sf., DECOCT (p1.
-cart) sn. A Fierberea In ape a unei buruieni
sau substantemedicamentoase; doctoria ce

dupe aceaste fierbere [fr.].

DECOLORA. (-ores) 1. vb. tr. A strica coloarea,
vepseaua, fat,a, a spilled.
2. vb. refl. A-$i pierde coloarea, a se sterge, a
iesi vApseaua, a se speleci [fr.].

DECOLORANT adj. Care decoloreaze, care

face se se piarde, se. se stearge. coloarea [fr.].

DECOLORAT
E sf. Pierderea, stergerea
coloarel, spelacire [Zr.].

DECORIE sf. p 0 Trupe de. zece soldati, In

armata roman& O Grupa de cetateni roman,
mai Intiiu in numar de zece ini, mai tlrziu In numar mai mare [lat.].
DECURION sm. p Capetenia unei decurii militare sau civile [lat.].
DECTIRS stmt. Curs, durate, interval, succesiunea timpului: In ul vietil [decurge].
DEDA. (aeaen) vb. refl. 0 A se da, a se consacra
cu totul, In Intregime: on s'a gash macar unul care sit

se ii dedat a zugravi... scene de vinatoare woos ); s'a dedat

is carts, Is belie, ca as se ameteascit (am.); a se is studil,
la bautura ( A se deprinde, a se obicinui: mai dedlndu-se cu lumea si mat obioinnindu-se a tat in hnetul
ce Innlibuseste oragele

(ISP.)

[lat. deder e].

'MEDAL (p/.-aluri)sn. O Ori-ce lot unde se poate

rated cineva; labirint 0 Ingremedire de lucruri In mijlocul cerora se Incur& cineva, IncuretitUrti: luaram o bares care ne dnse is vapor printr'un

de coribil (ALECS.) [Peri'. IST.f.

DEDAT adj. p. DED4. O Consacrat In Intregime, dat cu totul: f1 vicau pretutindenl dedati on patimile (000s.) 0 Deprins, obicinuit:
an munca.
DEDEMULT sr DEMVLT.
DEDEO CHITJ DE9CHIO.

DEDEgljEtT 1. adv. Pus sub altceva, sub an-

cineva: chid en

388

www.dacoromanica.ro

olud el deasupra (ow DEAKIPRA).

J tt.

PLANSA III

15

a',.

"*-

V.

x. Colanul ordinului Ferdinand" I. 2. Placa ordinului Ferdinand I in grad de Mare .Cruce. 3. Ordinul
Ferdinand I in grad de Mare Cruce.
4. Placa ordinului F. I. In grad de Mare Ofiter. 5. Ordinul Ferdinand I in grad de Comandor.
6. Ordinul Ferdinand I in grad de Ofiter.
7. Ordinul Ferdinand I in
grad de Cava ler. -- 8. Ordinul Virtutea Aeronautics" in grad de Comandor.
9. Ordinul Virtutea Aeronautica" in grad de Ofiter cu spade, (razb.).
to. Ordinul Virtutea Aeronautica" in grad de Ofiter (pace).
xx. Ordinul Virtutea Aeronautics" in grad de Cava ler cu spade. -u- 12. Ordinul Virtutea AeronauticA' in
14. Crucea de our
grad de Cava ler (pace).
13. Crucea de Aur a Virtutii Aeronautice" cu spade (razb).
a Virtutii Aeronautice" (pace).
15. Semnul onorific de 40 ani pentru ofiteri.
I.-A.

Candrea.Dictionar enciclopedic ilustrat.

www.dacoromanica.ro

PLA.IVA IV

17

20
15
,1/11111

II

19

fly)

IrNVT`11,

;0,

ir

Colanul ordinului Carol I". - 2) Placa ordinului Carol I" grad de mare-cruce. - 3) Ordinul ,,Carol I"
- 4) Placa ordinului Carol I" grad de mare-ofiter. - 5) Ordinul Carol I" grad de comandor. - 6) Ordinul Mihai Viteazul" cl. I-a. - 7) Ordinul Mihai Viteazul" cl. a 2-a. -8) Ordinul Mihai Viteazul" cl. a 3-a. - 9) Medalia Virtutea Militara" de pace, cl. I-a aur, cl. a II-a argint. - /o) Medalia Virtutea
Militara" de razboiu, cl. I-a aur, cl. a II-a. argint.- xi) Placa ordinului Steaua Romaniei" cu spade, grad de
mare -truce (razb.). - In) Ordinul Steaua Romaniei" grad de mare -truce (militari). - 13) Ordinul Steaua Rox)

grad de mare-cruce.

maniei" grad comandor (civil)). - 14) Ordinul ,,Steaua Romaniei" cu spade, grad ofiter. - /5) Ordinul Steaua
Romaniei" cu spade, grad cavaler. - z6) Placa ord. Coroana Romaniei" grad mare-cruce (pace). - 57) Ordinul Coroana Romaniei" grad mare-cruce (pace). -18) Ordinul Coroana Romaniei" grad comandor (pace). 1g) Ordinul ,Coroana Romaniei" cu spade, grad ofiter. - so) Placa Ordinul Coroana Romaniei" grad de
mare-ofiter (pace).
.wwiElevase-

I.-A. Candrea.-Dictionar enciclopedic ilustrat.

www.dacoromanica.ro

PLANA V
=g
111

22

23

25
t

t,
-4-

32

34

33
b.

38c;

42
43

21) Ordinul Coroana Romaniei" cu spade grad cavaler.

22) Trecerea Dunarii" 1877-1878.
Crucea Comemorativa" 1916-1919.
24) Ordinul Crucea Regina Maria" cl. I email.
Crucea Regina Maria" cl. a 2-a aur, cl. a 3-a bronz.
26) Medalia Victoria" 1916-1921.

23) Medalia

25) Ordinul
27) Meritul

Sanitar" 1913, cl. I aur, cl. II argint, cl. III bronz. 28) Medalia 25 ani de serviciu" ofiler.
29) Medalia
zo ani de serviciu" trupa.
30) Crucea Comemorativa Elisabeta" (1878)
3x) Medalia Aparatorii Independentei" (1878).
32) Medalia Avintul Tarii" (1913).
33) Medalia Rasplata Muncii" pentru invatamint.
34) Medalia Barbatie i Credinta" cu spade, cl. I aur, cl. II argint, cl. III bronz (rAzboiu).
35) Medalia
Barbatie 1i Credinja" fall spade cl. I aur, cl. II argint, cl. III bronz (pace).
36) Medalia Jubiliara
Carol I" (1906). 37) Medalia Comemorativa rusa (1877-1878). 38) Medalia Bene Merenti" cl. I-u aur,
cl. a II-a argint.-39) Medalia Meritul Comercial i Industrial" cl. I aur, cl. II argint, cl. III bronz.
40) Medalia Rasplata Mane& pentru biserica, cl. I aur, cl. II argint, cl. III bronz.
41) Medalia Serviciul
Credincios cl. I-a aur, cl. II argint.
42) Medalia Incoronarea de la Alba-Iulia".
43) Crucea Serviciului
45) Medalia Rasplata
44) Medalia Pro Virtute Militari" (186o).
Credincios" cl. I-a aur, cl. II argint.
Muncii" pentru constructiuni 3colare (1923).

www.dacoromanica.ro

2. DEDESDBTIIL prep. In partea de subt: casei

se MIA Dlvnite boltite.

3. (pl. -turi) sn. Partea, lucrul care se af15.

dedesubt CP) Lucru ascuns, tainuit: nici el,
Wei ea nu an dedesubtul vorbelor ce Bi le spun (BR.-VN.)

d e -s u b t].

[d e -

DEDETVI, DEDITI sm. 731., d sq. DEDETVL, DE-

DITVL sm. 4. Planta ierboasa,

veninoasii, cu flori mari albastre-violacee, in forma de

lipsa: nu-mi fan iluzii asupra .elor mole

(ALECS.) 11 p/.
$ Literele care lipsesc sau prisosesc la unele case DEDDEF
[tat.].
*DEFECTIV adj. ci.1 CAruia-i lipsesc unele timpuri sau moduri: verb [fr.].

*DEFECTUQS adj. Cu cusururi, cu defecte,

cu lipsuri [ft.].
*DEFECTUOZITATE sf. Stare defectuoasA
[fr.].

meile de la tar& la colorat ;

numita si dedita", adormitele", sufletele", sisinei",
vInturele", etc. (Anemone

*DEFECTIUNE sf. P&rasirea unui partid, dezertare dintr'un partid [fr.].

*DEFENDOR Sin. n PIM, col ce e chemat s&
se apere Inaintea justitiei (hi opozitie cu reelsmantel) [fr.].
*DEFENSIV 1. adj. x De aparare, facut pen-

gi garofite plrguite 'n foo de

Beare (ALECS.); Foals verde deflate',

apararele eta in ..., [fr.].

depot, Intrebuintata de fe-

pulsatilla) (I 1763):

tru aptaare: ritaboia ...; arms e; so- OFENSIV.

2. DEFENSTVA (D1.-ve) sf. Stare, pozitiune de

Deditei

Subt umbra de paducel croc.); FrunzA

verde dedetel, ce mutt lele De
muscel? (PAC.) [ IIw DEDTTA].

DEDICA -dio) vb. tr. 0 A

Inchina, a h&razi, a consacra Fig. 1763. Deditei.
curtului divin A Inchina cuiva o carte, o lucrare artistica [lat.].
*DEDICATORIU adj. Care cunstitue o dedica-

tie [fr. < lat].

*DEDICATIE sf. Omagiu facut cuiva de un

autor Inchinindu-i o lucrare printr'o inscriptie
push In fruntea cartii [fr. d d icac e].
t DEDINA sf. Bucoy. DatinA, obiceiu: se strica flo-

*DEFENSOR sm. n Aparator, avocat care a*DEFERENTA (p1.-1,e) sf. Semn de cinste, de
stima, de respect [fr.].
*DEFERI (-fer) vb. tr. 0 A acorda cuiva onopar& din oficiu: ... eclesiestic [fr.].

rile, cad ass 11-1 dedina florilor (Paw.) [

DATINA].
ODEDITA (p1.-te) sf. Mold. Bucov. * = DEDETDI:
verdele se lace Cu
care pe atunci e lancet& (VOR.) ; ell
boesc tarancele tale de Past' (sm) [SI.

dedicamo-

sulet", din cauza asemanArii florii cu un cap

Incaruntit, de unde 5i numele german de g r sues Bergmannchen].

DEDITEI w DEDEM

ruri, denanitati: ..., coroana et A trimite, a

aduce Inaintea judecatii 0 et iaramIntul, a
cere s& jure, s& depunti juramIntul [fr.].
*DEFICIT (p1. -te) sn. 0 Lips& (dintr'o sums) 0

Situatiune In care cheltuelile Intrec veniturile:

...Au budgetulni; e vecinio In ou leafs pe o lunA (V1-AN.1
[fr. < lat.].

*DEFIL4 ( -ties) vb. intr. x A trece In sir, unul 11.000

dup& altul, pe dinaintea cuiva (vorb. in spec. de
trupe): trupele an defllat Intr'o politica ordine; pr. est.
sute de trasuri defilau De gone [fr.].

'DEFILARE sf. X Faptul de a de fil a(vcrrb.

de trupe) coj 1764).
1.1

,T4'4'41,, !

nn4E 1,._111.,'-_-.,"=!- r'-

,,,,,

'DEDUBLA ( -bias) vb. tr. $i refl. A (se) Imparti

In doub. [fr.].

DEDUBLARE sf. 0 Faptul de a (se) dedubla .10

personalitatti, afectiune In care
aeelasi individ are doull personalitati, fie simultan, fie succesiv 2 unui astru, desfacerea
In douli a unei stele.
DEDUCE (-due) vb. tr. A scadea (o sum&
dintr'alta) A scoate, a trage o consecinta
dintr'un principiu [lat.].

*DEDUCTIV adj. Care procedeaz& prin deduc[fr.].

metodit
*DEDUCTFUNE, *DEDINTEE sf. Consecint.&
trash dinteun principiu, dintr'un rationament
[ft

DEDULCT, 0 DADIJLCI (-ceso)vb.refl. A minca

de dulce In zi de post: tin mosneas s'a deduleit de

nevole on din gregalit (LUNG.) A cap&ta gust,
pl&cere la ceva, a se deprinde cu ceva bun: se de-

dulciserit ca calul la tarfte (ISP.); se feregte... sA se &Maloeascit on vitiile gi apucaturile for (JIP.) .

DEFAIMA (-tram) vb. tr. A vorbi de rhu, a necinsti, a vatarna cinstea, reputatia cuiva: Pe mai
marele tan nn-1 cAtre altii (PANN) [lat. *d 1 f f a -

miare].

DEFAILVIARE sf. OFaptuldea deftlimall

Vorbe rele nascocite 5i r&spindite de cineva spre

a vato.ma cinstea, reputatia cuiva: se temee de asprimea tatA -sAn si de a oamenilor

(CR0.).

DEFAIMATOR 1. adj. p. DEFAINA. Care de-

fainatt: se Incruntaril and snail% aoeste vorbe defaimatoare

pentru Domani gi tare for HOP.).
. stn. Cel ce defaim5..

*DEFALC4 ( -talo)

dintr'o sum& [fr.].

vb.

tr. A scadea, a scoate

*DEFAVOARE sf., *DEFAVQR sbst. 0 Pierderea

favoarei, trecerii pe care o are cineva pe linga

altul Lips& de bunavoint&; In defavoarea mea,

In defavorul men, lmpotriva multumirii mele, contra

interesului meu, naplistuindu-ma pe mine [fr.].

* DEFAVORABIL adj. Nefavorabil, nepriindos, lipsit de buntivointa [fr.].
DEFECT (pl.-is) sn. O Cusur, meteahna,

Fig. 076.t. Defilare.

"DEFILEU (p1.-nei) sn. 0 cal.. Trectitoare lngusta, strimtoare Defilare [fr.].

*DEFINI (-Mese) vb. tr. A face cunoscut un lucru (sau o persoana) arAtIndu-i Insusirile, defectele sau ceea ce-1 (ce-o) fac s& se deosebeasc& de
altul (alta); un cavint, a lAmuri Intelesul, a spune

ce Insemneaz& [fr.].
*DEFINIT adj. O p. DEFIN 1111 Nramiurrrr
0 Hotarlt, determinat: cantitate Integrant

AO

a, integral& ale card limite sint date C) ai

er HoTARIT.
Articol
*DEFINITIV adj. Hottaltor, care termina un

lucru Mr& a se mai putea reveni asupra lui, Eta&

a-i mai putea aduce vre-o schimbare: regalement

hotarire it; loc adv.: in , in cele din urma, chip&

cea din urmA hot/wire [ft.].
*DEFINITIVNE, *DEMME sf. Deslusirea In
putine cuvinte lamurite a Intelesului unul cuvInt
[fr.].

*DEFOLIATIUNE sf. * aiderea Inainte de

vreme a frunzelor arborilor sau altar plante [fr.] .
*DEFORM). (-noes) vb. tr. 5i refl. A (se) strica

389

www.dacoromanica.ro

DEF- forma, a (se) schimonosi, a (se) pod, a (se) sluti

a lass mai pe jos: en nipte grainri ce-ar ti lasat la ..al eel

mic pe cea mai limbutit teleloaica (MP.' ; a-ei tinge ~ele
de ceva, a-i placea din cale afara: atlt de mult le placura

[fr.].

DEG *DEFORMATIVNE sf. Faptul de a (se) deforma, stricarea formei, schimonosire, pocire [fr.].
DEFRAIJD4 (-des) vb. tr. A lua prin frauds;
a frustra [lat.].
-DEFRAUDATOR sm. Cel ce de f r a u-

bucatele, Man ie1 lingeau g1 degetele cind mincan ))CR.) ;

: a-0 musca ~ale, a se cai, a-i parea ran; a numara

pe e, a socoti servindu-se de degete;

: a nu puns
pe otneva sau ceva Mei la .ut eel mic, a nu-i da nici
o importanta, a-1 socoti prea neinsemnat: crinii al

deaz a.

tDEFTERDAR # TEFTERDAR SM. ; Ministru de

finante la Turci

viorelele ritmAseserli pe jos g1 niel la ~al eel mic al ei nn le

Dunes sp.) ; GI: a pane .n1 pe rani, a ghici unde e

rito1; a saint ceva printre
, a trace printre
a-i alu-

1765): non'
mare vizir admit 1ndata la divan... pe
eel palm
tedi.c.1 [ te.].
(

neca din mina, a-i scapa pe nesimtite, fara sit prinda de veste; 1 l : a sta cu ~11 (mu on .,ele) In gura, a

DEEVNCT adj. Raposat [lat.].

DEGAJA (-ajez) 1, vb. tr. 0 A
desamaneta, a scoate din amanet ig 0 A scapa pe cineva de o
Indatorire 0 .Gt A da afara, a
produce, a scoate un miros, o
emanatiune.
2. vb. ref/. 0 A se scapa de o
Indatorire 0 A-5i lua vorba
inapoi [fr.].
DEGAJAT I. adj. 0 p. DEGAJA
0 Desbarat, scapat, liber.
2. adv. In mod liber, far& a fi
stingherit: vorbegte ei gesticulesza

sta fart' nici o treaba, firs sit fact' cal mai mic

lucre: no ores as 11 stet LitlEaal 1148 Cu wan] in gum duel oe

a acts pe zmei MP.) ; OG: a sti ceva pe o, a-1 sti de minune, In perfectiune; 04: a se tress In
cu cineva,
a-$i incerca puterile, a se masura on cbieva; a UM-

bla In vIrf ul ...Dior, a calm fart' sgomot, faralsa.-1

simtll cineva; :

DEGEABA ow- GEABA.

serrutata, foarte mica.: se manInca intro /Mail pentra

on

DEGETAR (p1. - are) sn. 0

Uncalta In forma de mic cilindru,

mai adesea de metal, in care se

cu care se
introduce degetul
Impinge acul cind se coase (A].
1767) 0 * Planta veninoasa,

rea, a se departa de soiul primitiv: douit tree generatii

() A
pierde din Insu$irile sale 0 A se schimba, a se
preface din bine In rau, din rau In mai tau 0 I
A lua o alts Intorsatura (vorb. de o boala care scade
sau se agraveaza) [fr.].
se [Astra solul, dar apoi Incepea sit degenereze (I.-GH.)

bene, ce creste prin

paduri; numitIt $i

"DEGENERARE, "DEGENERESCVNTA (p1.-te) sf.

degetarita",dege-

Faptul de a d egenera; Tendinta de a dege-

tel" sau tita-oii"

(Digitalis ambigua)

(J 1768) [lat. d Igita 1 e].

DEGETARITA
(p1.-te) sf. i 0 =

de frig: ne Iasi lira scIntele de foe In vatra, sit degeram aice

(Mat ml an degerat plcioarele A se strica de ger:

a degerat vita.

a. I vb. tr. A face Mt Inghete, sit amorteasca de

DEGETAR

frig, sit se strice de ger: pe eine nu-1 ptrieste soarele,

[lat. degelare].

DEGERATI.JEtA (p1. -turf) sf. 0 Faptul de a

OM) .

mare; ~ill aratator; ...Ill

de

Molar ; al cal alto; 4

S71..

doutl int implitri care sit semene Intro

ele Intocmai; a amts pe thieve CU ~nl,

tuturor; p :

(0000

maruntel de margaritar alb

c000s.191 (3

a se ascunde

sit $i ascunda parerea sau intentiunile

insela ran; b) a fi Intunerec bezna: inelar.

ere o noapte d'ale de salt dai

on

ergn. De-

/rm. getul cal mic.

In 01%1 de Intunerec tems.1; (F : gol ca

(sau ca un o), despuiat, abia

lmbracat: a fi rebegit de ploaie, ca e

got

ca un

ad, a Incerca lucruri imposibile, sau peste puterile lui;

CA: a-1 jun pe cineva pe Awe, a-1 suci $i Invirti,
a-1 face sit joace cum Ii place; a trage pe sfoarit:
(teat

(otwt.);

rAtIndn-1 Intro e an bob

a cauta cu putina abilitate

(intocmai cum fae copiii cari Isi
ascund rata cu mina, spre a nu fi Fig. 1766. Devazuti), a cauta pretexte fart' rost; gete. G. Dege
6: a atinge on ..111, a fi foarte tut cel mare.
aproape (in spatiu sau In timp); A.DegetularA.
6 : a-si da cu
(sau cu
In tlitor. M. Deopt, a) a fi pe o cale gre$itit, a se __PT! de mijloc.
dupti

1-au

DEGETEL (pl.-ele)
sn. 0 dim. DVGET: a-

a-1 face de risul lumii, a-1 expune

disprecului

dim. DDGET:

trecut ~ale prin caPalltia

mijloa ; /nul
: cinci de-

shit cloud persoane sau

C) = DEGEnL-R.Q$13.

DEGETUT (p1.-te)

animate ([J 1766): ...Ali eel

gete slat la o mina ei unul Cu altul nu se

Dotriveate, nu

Degetar.

potiras" (Soldanella
S. alpina)
(E3 1769)[degetar].

DEGET, (19 DE$T (p1.-te) sn. 0 p Fie-care din

5i

Degetar.

montana;

extreinitatile lunguete $i mobile ale mlinilor

pictoarelor, la oameni

Fig. 1768_

Fig. 1767.

Planta ierboasa, cu
flori albastre - violete,
ce creste prin partite
muntoase; numita. $i

CEAPA.

trunzele de curecbiu murat slut buns de

OO

tirj

DEGETARTTT sbst.

DEGERAT adj. p. DEGERa Q NFormemt&T: nu

deger a 11 0# Parte a corpului degerata; rank umflatura produsa de pe urma degerarii:

flori marl gal-

cu

nera [fr.].
DEGERA ( ger) 1. vb. intr 0 A ingheta, a amorti

Plateate o cespi

de pamInt (aa.-vN.) 0 4. cRICI-

DVGETE ov- C1NCI [lat. dIgItus].

'DEGEISTERA (-erez) vb. intr. 0 A-si strica fi-

nn -1 degera nici gerul ;oLva.)

lui Dumnezeu, atotputernicia

nei

Fig. 1765.
Dettet dar.

(CAR.).

oma

divintt, manifestatit printr'o intImplare, printr'o

izbinda extraordinary 0 Fie-care din
de tienle
u ei manu$i Masura de lungime ( 1 /ro dintr'o 'Alma = Om., 02458); de aci, o masurll nein-

(In)cerca mares en

care va sit zica v'ati sohimbat costumul, ca sit ma jucati pe

(CAR.) ; Q : a abut la .dul eel mic, a Intrece cu mutt'

Fig. 1769. Degetdrut.

= DEGETO 0 4 DEGETDL-RQaU

Planta originara din apusul Europei,

cu flori roil (rare-ori albs) pe dinauntru purpurii, inconjurate de o

aureola alba, cultivate la not ea
plants ornamentals; din frunzele ei
se extrage diettalina, Intrebuintata in

medicine ([..1j 1770) (Digitalis pur-

puree).

DEGHIZA Nina) vb. tr. $i rell.

O A (se) imbraoa astfel Inelt sit fi.
grew de cunoscut, a (se) travesti
O IT) A (se) ascunde; a (se) preface; a se arata cu totul altfel decit
cum este [fr. d egu is e r].

DEGHIZAT adj. p. DEGHIZ4i. 0

Travestit, Imbritcat astfel ca sit fie Fig. 1770.
grew de cunoscut: tie-care lei tuchi- Degetel-rosy,
pueete di este cal putin an print

moo 0 Ascuns, disimulat: trimiterea ini ca amba-

sador la Paris a lost ea on fel de sail

390

(1.-OH.).

DEGLUTITIVNE, DEGLIITITIE sf.

www.dacoromanica.ro

Inghi-

tire, trecerea substantelor alimentare din guilt

In stomac prin faringe (1 1771) [fr.].

DEJECTIVNE, DEaveTiEsf. p Evacuarea Ma

teriilor fecale O p1. Materii fecale evacuate [fr.].

DEGRABA IMP GRABA.

*DEGRAD4 (-adez) 1, vb. tr. Q A sepal, a
destitui pe cineva
dintr'o slujba, dintr'o demnitate, din-

DEJGH... ow- DESGH...

DEJGHINA DESBINA.
DEJMA... oar DIJMA...
DEJUCA (-Joel vb. tr. A
zadarnici, a face se nu izbutease& un proiect cu urmarl rele [dupti fr. d e-

tr'un rang mai ridicat, ca nevred-

nic sau In semn de

necinste:

j o u e r].
DEJUGA. ( -fug) vb. tr.

an outer N-

si intr. 0 A scoate jugul, a scoate boii de la jug:

10 (0 A Injosi, a

II

mic*ora:

el lei deinga boil in iarmaroo (ow A se opri, a

poposi cu carul Intr'un loc: dar eu ce ma lac, nine
mai dejuga is moara mea P (Dum.) ; de aci 0: la rea

nmilea
!algal parlisiril oi 0
o

degrade gelozia

(E).-ZAMF.)

GA

Fig. 1774. Deja.

(I.-GH.), am nemerit-o rau act, am

venit Intr'un loc unde shit numai Incurcaturi

slabi

moara am dejugat

treptat lumina, umbrele, colorile.

O 43 A se a*eza, a se Incuiba Intr'un loc: Arida a

i s j u gar e].
DEJUGATOARE sf. Loc de popes: aot is ha-

2. vb. refl. A
Injosi 0 A
cadea Intr'o stare

dejugat la onlcnsul nostrn (ISP.) [lat.

degradat bletul crag!

(Num) [fr.].

DEGRADARE

DEJUN (pt.-unnr1) sn. 0 Mincarea de dimineat& sau de amiazi Timpul cind se naltnInca
de amiazi [d ejun a].

degrada; starea

sau la amiazi: am &Janet an o Dona necanoscutii mie de

se

nu] acesta era cos mat Insemnata N ye drumul Baratta-

de jos: iata oum a's

!mini

177z. Deglutitiune ISectiune)

sf. Faptul de a (se) Fig.
L. Limba.N. Foselc nazale.A.

acrului.
B. Trecerea
In care se and cel Trecerea
bolului alimentar. C.Cerul gurii.
degradat ; Injosire.
E. Epiglota. F. Faringele.

*DEGFtA.DATOR

G. Laringele. 0. Esofagul.

1, adj. Care degradeaza: este cave mai

ow

dealt: gelozia p

(0.-ZAMF.).

2. (pl.- oare)sn. .alit Placa cu crestaturi de care se

servesc fotografii spre a degrada

umbrele de la conturul unui portret (1, 1772) [fr.].l
DEGRE VA (-eves) vb. tr. A
mic*ora impoziteleljfr.]
DEH p. DE l
DEHAMA.

(S.-ALD.)

[dejuga].

DEJUN.A. ( -unez) vb. intr. A mince dimineata

multa vreme

(I.-OH.)

[fr.dejeuner].

DEJURNA adj. invar. X Care face serviciul

(in spec. militar) peste zi; a n
a-Si avea serviciul peste zi; an om al politiei care doarme pa o lavita
(CAR.) [rus. < fr.1
DEJURSTV , DEJVRSTFA sf. x Corp de gardit:
ducIndu-ma sit vad pe postal Alexandrescu Is dejtustla in
Gorgani

(1.-G11.)

[rUS.).

DELA pp- DEz 0.

t DELA (p/.-le) sf. IF/ @ Pricing, proces (comp.
DEALA) 0 pl. Acte (de proces): deismt on dale
animate (ALECS.) [rUS .].

*DELABRA. (-brez) vb. tr. si refl. A (se) d&rapilna

our DESHAMA.

[fr.],

*DEHISCENT adj. b Se zice

despre fructele care se deschid
singure cind ajung la maturitate Fig. r772.
[fr.].
Degradator.
DE.HISCENTA s * Felul In
care fructele se deschid de la sine rind ajung
la maturitate
(0773) [fr.].
DEHOCA
pp- DIHOCA.
DEHULA

*DELABRARE sf. Faptul de a (se)

b r a, darapanare: un rau oi mai mare este...

ratalui intelectflal

d. e 1 a apa-

(VLAH.).

*DELAPIDA = DILAPIDA.

*DELASA ( -las) vb. tr. A paritsi, a lase In pare sire, a abandona [fr.].

DELATOR sm, s Cel ce denunta justitiei (o

crime sau un delict), denuntAtor [fr.].

DELATURA. ( -tar) vb. tr. A Inlatura: join som(GEM.) [d e -

ata delaturam de la not ynterea vinturilor

la t ur i].

ow- DAULA.

DEICID

DELATURI Pe- LAMLE.

adj. si sm.
Uciga* al lui

*DELA.TIVNE Sf. n Denuntare secrete [fr.].

Dumnezeu

locue*te prin prattle de linga munte, Intre munte

i *es 0 DELEANCA sf. Joc cu lautari (eArAF.)

DELE N.- DELA.

DELEAN sm., DELEANCA (M.-lance) Sf. O 0 Care

!sus, fiul lui

[fr.].

*DEIFIC A

[d e a 1].

( -sic) vb. tr. 0

DELEATUR sbst. # Semnul de Intrebuintat

prime o liters, unul sau mai multe cuvinte, etc.
[lat. med.l.

A pune In nildul zeilor, a

la corecturi spre a arata ea trebue s& se su-

socoti de zeu

A cinsti,

a slavi peste

*DELECTA. (-tea) vb. tr. si refl. A (se) desfilta.:

se delectan mai malt en attires tnt1mplarilor Rd Alexandra

mitsura [lat.].
Fig. 1773. Deldscentii.
*DEISM A. Fructul violetei.B. Teaca de legusbst. Sistemul minoasa.C. Fructul plesnitoarei.
acelora

Machedon

can

cred In Dumnezeu si In nemurirea sufletului, fat%

a admite Ins& revelatiunea [fr.].

*DEIST sm. Partizan al deismului [fr.].

DEIMPARTIT sbst. Numar care trebue Imphrtit, primul termen al impartirei [d e+Imp a rt i t].
DEINMULTIT sbst. 0 Primul factor lute()
InmultAre Cantitatea care se aduna repetat W-

WI) Inmult ire de doi factori [d e+Inmultir e].

*DEJA adv. De pe acum, de pe atunci; dinainte

[fr.].

O DEJA sf. Mold. Trans. Curatoare, vasul in care

curge vinul din tease ag 1774) [ung. d z s a < sl.].

(I.-GH.)

[ fr.].

*DELEGA (-eg) vb. tr. A Instircina, a trimite pe

cineva cu Imputernicirea de a lucre, de a cerceta,
de a judeca, etc., In numele altuia sau In numele
unei autoritati [fr.].
DELEGAT 1. adj. p. DELEGA.

2. sm. Persoana Insarcinata cu o delegatiune.

.13ELEGATIVNE, ''nErsnaTIE sf. 0 Faptul de
a delega 0 imputernicire de a lucre, de a cerceta, de a judeca, etc. In numele unei autoritati 0 Persoanele trimise cu aceasta Insarcinarn
11 0 Os Act prin care un debitor transport& creditorului sau o sum& care -( e datoritit de alt debitor [fr.].

DELETER adj. Vattimator, care vatamit sa-

natatea, care pune viata In primejdie: gaze

t DELETNICI = !NDELETNIOI.

391

www.dacoromanica.ro

m,e

[fr.].

DEGDEL

*DELIRANT 0 I' Care delireazay care aiureazti care face pe bolnav sa aiureze Prittnri e
0 ()' Extravagant. desordonat [fr:].

-DELETN Sm. C) wet Mamifer marin din ordinul

DELse
R A cetaceelor (Delphinus delphis) (E 1775): cltiva
Jolla Ininreinral WI, earind pe !eta noel

*DELIRIUM TREMENS sbst. F Boala Ca-

IALECS.) ;

racterizata printr'o tremurare nervoasa a fetei $1

a membrelor, pricinuita. de abuzul bauturilor al-

Dobrogea e reprezentatA

in marca tartl noastre

0 14.
min doi

- mai

coolice [lat.].

"erg

Constelatiune, numi-

tb. de popor Crum "

t DELTU i. adj.

eau Crucea mica"

(
1776) 11 Titla
pe care-1 purta odinioarA fiul eel mai

Fig. 1775. Delfin.

dumanului (11,1 1777)

Ceattt de calareti infiintata
de Mihai Viteazul In
epoca fanariota., garde domneasca alcatuita din ArnAuti
[tc. d e 1 i].
ODELNIC adj. Ci 0/ten. In
stare: e 000 S5.-ei tie MSS (RV. -CRG.)
0 Trans. Curatel, frumu$el Fig.

scrisori

viziriale mu!~ (ML.)

[tc.].

DELIBERA

(-erez) vb. intr.

[sl.

Fig. 1776. Delfinul.

loc

Qi

e locul slab,

si pntin (RET.).

*DELTA sf. A patra liters

grecesc [qr.].
*DELTA (pl-te)sf. Spatiul triunghiular

a deliber a, chibzuire, desbatere [fr.].

*DELIBERATIV adj. Care are dreptul de a-$i

da parerea $i de a vota hotaririle luate in desbaterile unei adunari; vot 0. [fr.].
*DELICAT adj. Ginga$, plaprad, (raged:
siinatate .1, 1111 C NEDELICAT Greu, Incurcat,

(A)

a alfabetului

(in forma literei

delt a) cuprins
Intre doult brat(

ale unui fluviu,

la locul unde se
vars8. In mare:

care to pune In racurcatura: situatinne .41; cbestinne

~A II Greu de multumit, gingas: e !carte la
mincers Fin, subtire: trasaturi ,v,e 0 Mestesugit, lucrat cu multa indemInare-, cu mita
bagare de seams: o worm : in fact lucruri mai din
toper, en Mai
(CRG.) Scrupulos asupra moralei,

delta Dunitr11

1778).

(2

*DELTEA sf.

(`Pj A Alifie pre-

asupra bunei cuvinte: constiintil 0 Gustos,

placut la gust, ales: mincari
bucate alese [fr.].
*DELICATESA (p1.-se) sf. Lucru de mincare

parata din frunzele,

florile

$i

radacina nalbei
marl, amestecate Cu gums, zaFig. 1778. Delta DunSrii.
bar $i albus de
oua, Intrebuintata ca emolient [lat. d e
h a e a].
*DELTOID 1. adj. * Care

delicat, ales; magazin de deiicatese [fr.].

- DELICATETA (pl. -te) sf. 0 Fire plaprada,

ginga$11 C)nDELWATVTA Fineta, subtirime

1f O Gingasie O Mestesugire, indeminare

Scrupulozitate, susceptibilitate Bhgare de

seams, circumspectiune (D Aptitudine de a

alt-

are forma unui delta ma-

judeca cu fineta [fr.].

*DELICIOS adj. Foarte gustos, minunat de

j1u7s7c9u)1.

bun, destatator, incintAtor: intro via si vista este o

]nine de minnni delicloase (DLVR.) [fr.].
DELICIU (pl.- icii,- iciuri) sn. Placere deosebit de

1779).

(A):

trunTA

([[

a. sm. /3 Mu$chiu triunghiular care porne$te de la

clavicula la omoplat $i acopere articulatiunea acestuia

oA-

sAtoriei (ALECS.) [fr.].

cu umarul [fr.].
DELULET (pl. -ete) sn.

* DELICT (p1.-te) sn. tit 0 Calcare a legii; vine,

aer [fr.] .
*DELIIVIITA ( -lies) vb. tr. A insemna hotarele,
limitele, marginile [fr.].
*DELINCUENT sm. es Cel ce a comis un delict [fr.].
*DELIR (pl. -hurl) sn. 0 1 Aiureala, vorbire
Intr'aiurea, turburare a mintii pricinuita de boala
O (f) Ratacire a mintii, turburare sufleteasca pricinuita de o patima. violent/1. Entuziasm poetic [fr.].

1777. Deliu;Klup li
0 gravura din a. 1606).

de aratura. [sl. de In ic a].

DELOS adj. r_4. Deluros, cu deal uri: la ei...

hotarlre de luat [fr.].

*DELIBERANT adj. Care delibereaza, care
chibzueste: Adunare .4 [fr.].
*DELIBERARE, DELIBERATIVNE sf. Faptul de

gresalb. Fapt pedepsit de tribunalul corectional: de mesa 0 Corpul

ceea ce dovede$te ca s'a savIrsit o crimp, o nelegiuire, CA s'a
Mout o ea/care de lege 0 Prins in flagrant prins
asupra faptului, in momentul cind savirse$te calcarea de lege [fr. d el i t].
*DELICTUPS adj. n Ce tine de delict [fr.].
*DELICUESCENT adj. Care are proprietatea
de a absorbi umezeala din aer [fr.].
*DELICUES CENTA sf .15 Proprietatea pe care
o au anumite corpuri de a absorbi umezeala din

/avere0 oLoc
semanat la spatele [easel: area... drept
ens&
delnita ei on pruni (LUNG.) 0 Mie

0 A chibzui, a se gindi. a se sfa-

ounce inline deliciurile

dalnika].

t DELNITA (p1.-te) sf. 0 /ten.

tui, a desbate Intre mai multi cu privire la o

afacere A chibzui tin sine cu privire la o

inane, desfatare: am di

douA

de calArime u$oara, la Turci,

care da naval& orbe$te asupra

$eful gardei domne$U, capetenia deliilor: fusese trimis...

niste

In

mai .,, La tine-1 hergheligiu (roc.).

2. # DEMI sm. p1. t 0 Corp

presumptiv al tronului [lat.].

DELI.B4A. SM.
des

sin. t Voinic, viteaz, fnarte

nrsul naprasnic (DLVR.); Ce Roman e

mare al regelui Fran

lei,
mostenitorul

ea

Indraznet: deli! ce rap

.4-ah. dim. DEAL: o bisericuta

alba riisare singnre. pe un

ORG.) .

DELUN GA , t INDELIINGA
(-lung), DELUNGT (-gems) I. vb.

Fig. 1779.

Frunza deltoids.

gr. 0 A Indeparta A lungi A amlna.

g. vb. ref/. A se departa [lat. de-longar el.
DELUNGAT, astdzi IIIDELLINGAT adj. 0 p

(IN DELUNGA 0 De lunge durata, lung (verb. de

timp): thipts (3.4 et cumplita Were (NEOR.) ; vreme .4; sal

mit bncur... de rodul indelungatei mole trade

(CAR.);

ant In-

delungati, multi ani de-a rIndul Indepartat:

Pe cal delut deltingat, Merge -nn cartit ferecat ($Ez.).
DELUROS adj.
Cu d e a 1 u r i, Olin de
dealuri.

DELUSEL (p/.-eie), DELTAIQR (p/.-eare), DELI.

(pl. -te) sn. 44. dim. DEAL: Pe doull delnaele, Stan delta

sagetele...

(GDR.).

ghicitoare despre sprIncene"; !c-

hain asazil tunurile pe un delnsor veoin (OW .

DEMAGNET/Z4 1, vb. tr. t A face sA piarda

calitatea magnetics [fr.] .

392

www.dacoromanica.ro

2.

vb. refl. Ali pierde Insusirile magnetice

[inagnetiza].

'DEMAGOG sm. 0 Cel ce se preface a sustine

interesele poporului, lingusindu-1, spre a cistiga in-

crederea Si favoarea lui $i a-1 domina apoi: invi-

dicta! si

exploateazit ignoranta

Partizan al demagogiei [fr.].

multimito.-OH.)

*DEMAGOGIC adj. De demagog, privitor la

demagogie [fr.].
*DEIVIAGOGIE sf. 0 Stare politica in care
puterea e data pe mina multirnii, a poporului de
jos Mijloace, lingusiri intrebuintate spre a-si
atrage simpatia poporului [fr.].
*DEMARCARE, *DEMARCIATIGNE, *DEMARCUIE

sf. Hotarnicire, delimitare, separatiune; Mile de

linie trasa pe pamint, pe harts, etc. spre a insem-

na hotarele a don& propriet5.ti, a doua tinuturi,

etc. [fr.].
*DEMASC.A. ( -mast, -maschez) vb. tr. si refl. CD
A(-$i) scoate masca 0 LEI A (se) da pe MI6., a
(se) da de gol, a-si da arama pe fate: to rog, in nn(ALECS.) [fr.].

raele perlutelut men, ca si dement pe tradator

*DEMENT adj.- Jv Nebun, smintit [fr.].

*DEMENTA. sf. 0 I Nebunie, sminteala

F Purtare extravaganta [fr.].

*DEMERIT sbst. Lipsa de merit; ceea ce face
pe cineva sa. fie nevrednic de stimo., sa merite
a fi dojenit [fr.].

*DEMODAT adj. Iesit din mode, care nu mai DENA_

*DEMOGRAF sm. Ce ce se ocupa. cu demo- DEN
grafia [fr.].
*DEMOGRAFIE sf. Statistica amanurititit a
popoarelor [fr.].
*DEMON sm. 0 La cei vechi, geniu nevitzut,
duh bun sau rau: Sul flu smarm La crestini,
e la mode [fr.].

drac, diavol, duh necurat: no me merit to cn de-aceste,

spurcat ce esti (CRG.) C) tin sg suiletul tin este

(omic) 0 F Om rau, ninta afurisita; copil ran-

tacios, drac de copil [lat.].

*DEMONETIZE). (- law) vb. tr. 0 A lua unei

monete valoarea-i legala, a declara o moneta ca
lipsith de valoare A deprecia, a face sit
nu mai alba trecere [fr.].
*DEMONIAC, *DEMQNIC adj. Indracit, posedat

de demon [fr.].
*DEMONSTRA (-tea) vb. tr. 0 A dovedi In
mod evident i+ A preda o lectiune puntnd
sub ochii elevilor obiectele de care se vorbeste
[fr.].
*DEMONSTRATTV adj. 0 Care slujeite sit
demonstreze: rationament
11 0 Care da prea mutt

pe fate sentimentele lui intime: persoand A ca

Adjectiv , vorba pus& pe linga un substantiv pen-

0 DEMERLIE ar DIMERLIE.

tru a arata anume de care lucru sau fiinta este

vorba, si dace se aria aproape sau departe de persoana care vorbeite (ex.: aoest om, seal Worn,

a izbuti Intr'o Intreprindere [fr. d mar c h e,

semnare ca adjectivul demonstrativ, dar tine local

*DEMERS (p1.-suri) sn. Ceea ce face cineva spre

refacut dupe m e r s].

DDEMICA Ns- DIMICA.

*DEMINERALIZARE sf. sc Eliminare a substantelor minerale prin urinare In proportdi mai

marl decit cele normale [fr.].
*DEMTSIE

Ns-

DEDusiVNE.

*DEMISIONA. (-onez) vb. intr. Ali da demisiunea [fr.].

*DEMISIONAR adj. $i sat; Care si-a dat de-

misiunea [fr.].

*DEMISIVNE, *DEMISIE sf. Act prin care cineva

declara ca renunta la a slujba, la o demnitate:

a-si de Awa [fr.].
*DEMIVRG sm. +++

Dumnezeul creator, In

filosofia platoniana 0 Sufletul universal, prin.

cipiul activ al lumii, dupe doctrinele gnosticilor

[fr.].
DEM/Is/CARE, DEMINCAT sbst. sf. Ceea ce se
da, ce se aduce cuiva de in In ca r e: tndatA mA si
trimite mama on domineer In twine (CRO.); da to ilAcaului
demincatul ce 1-am facet (EMIR.).
DEMINCARICA sf. dim. DEMINDARE: la han am
Won si tst si pat de odilinft oar.).

DEMINCAT

as- DEMINDARE.

de 'audit,

de compatimire, de Ineredere Potrivit cu : a dat un

rdspnns .0 de nn prost 0 Cum se cade, distins priu

calitrttile sale 0 Gray, serios, mindru: o tufaWare .wit [lat. d I g n u s, modificat ca $i tame din

lignum].

DEMNA Durum..
*DEMNITAR sm. Cel ce are o dregatorie, o
demnitate Insemnata [fr. dignit air e, refacut
dupd d e m n].
*DEMNITATE sf. C Functiune insemnata,

dregatorie Inalta, de mare cinste Intr'un Stat

Noble% ce inspirit respect, marire, ifos, mindrie: De dragutd-i In ~a el de mama I (VLAH.) [fr. d i gni t , refacut dup11. d e m n].
*DEMOAZELA (p/.-fe) sf. t Domn4oard [fr.

demoiselle].

*DEMOCRAT adj. si sm. (T.-BUD) Care vrea democratia, partizan al democratdei: eu, &minute. no shit
numal st, slut chiar demagog

(1.-G11.)

[fr.].

*DEMOCRATIC adj. 0 De demucrati(e), privitor la democrati(e) [fr.].

*DEMOCRATIZA. (-izez) vb. tr. 0 A face sit

'DEMOCRATTE sf. 0 Forma de guverna-

fie democrat [fr.).

mint in care poporul e suveran [fr.].

care are ae,eeasi In-

unui nume de fiinta sau de lucru (ex.: acesta =

acest om; acela = acel om, acel lucru, etc.) 0 0.7
Gen , care are de scop lauda sau dojana [fr.].
*DEMONSTRATOR sm. Cel ce demonstreazii,
care face demonstratiuni [fr.].
*DEMONSTRATIVNE, DEMONSTRATIE sf. 0

Ratdonament prin care se demonstreaza, se dovedeste ceva 0 Dovada, tot ce serveite sa dovedeasca un lucru CD

Lectiune in care profesorul

face sa se vada obiectul despre care vorbeite:

o
de botanicA X Manevra military avind
de scop sa Insele pe dusman 1 0 0 Manifestatie a publicului pe stradit 0 p1. Semne vadite, marturisiri exterioare prin care -li arata
cineva sentimentele: demonstratinni de prietenie
[fr.].
*DEMONT.A. (-tea) vb. tr. fP,' A desface partite

sau bucatile din care e alcatuit un mecanism, din

care se compune o marina, un instrument, etc.

(fr.].
*DEMORALIZA (-izez) 1. vb. tr- 0 A face sa
piarda sentimentul moral A strica moravurile 0 A face sit piarda curajul, a descuraja.
2. vb. refl. CD A pierde sentimentul moral

DEM/NEGATE pr id/NECAT.

*DEMN adj. 0 Vrednic, care merits:

ea le la I to kW; pronumele

A-5i

pierde curajul. a se descuraja [fr.].

*DEMORALIZARE, *DEMORALIZATI(ON)E

sf.

Faptul de a (se demoraliza; rezultatul acestui

fapt [fr.].
*DEMORALIZATOR 1. adj. Care demoralizeaza.

2. sm. Cel ce dernoralizeaza [fr.].

'13EMORALIZATI(UN)E sr DEMORALIZARE.
*DEMOTIC adj. P Se zice despre scrierea de

care se folosea puporul la vechii Egipteni: !crier A

[fr.].

DEMULT ar MOLT.
DEN = DIN.

*DENATURA (-urea) vb. tr. 0 A schimba na-

tura, firea unui lucru, prin amestecarea unor

anumite substante: spirtal se denatureaza spre a no

putea II Intrebuintat no bAuturA, of numai 14 Industrie sau

la an 0

0 fruit, o Mee, a-i schimba Intelesul,

astfel !nett sit Insemneze cu totul altceva A
schimba in rau sentimentele firesti [fr.].
*DENATURAT adj. 0 p. DENATURA Caruia i s'au schimbat insusirile firesti: spit $
Neomenos, care n'are sentimentele bune pe care
o mama A.a.
le inspire natura: on nu

DENCIU = DANOIU.

*DENDRITA (p1.-te)sl. ala 0 Desen natural In

forma de ramuri sau de mulchiu ce se observil pe
393

www.dacoromanica.ro

rote ([,) 1780) p Prelungiri foarte

DEN- unele
rempiEfif4nanteale unor celule nervoase [fr.].
DEO
ITIC adj. aka
Care prezinta ramificattuni

ca ale dendritelor [fr.].

DENDROGRAFIC sau

DENDROLCGIO adj. y Pri-

vitor la dendrografie [fr.].

DENDROGRAFTE sau
DENDROLOKE sf. Partea

botanicei care se ocupa

de arbori [fr.].

*DENEGA. (-es) vb. tr. A

Fig. 1780. Dendrite.

tagadui [lat.].
DENICOTINIZA ( -izez) vb. tr. A micsora cantitatea de nicotine din tutun [fr.].
DENIE sf. EE6 Serviciu divin facut in timpul
noptii (lunea, miercurea si vinerea din saptamina

mare): Se opreso smerlti in cale Credinciosii de la dean

(D.-ZAMF.) [t

bdenie< vsl.badenije].

DENIGRA (-rez) vb. tr. A ponegri: an sii-1 denigreze, sit-i calomnieze de dilatori de legi ((.-GH.) [fr.].

*DENOMINATIV adj. t2 Care serve sa numeasca: cuvtnt s [fr.].

-*DENOTA (-not) vb. tr. A Insemna, a arata: uni-

formitatea si simetria denoti un gust ordinar

iviauti [fr.]

DENTICA = DErrrITA.
DENUMI (-einem) vb. ti. A numi o persoank

a o pomeni Intr'un act A da un nume unei

persoane sau unui lucru [fr. dnommer, reMout dupe n u m i].
DENUMIERE sf. Numire, nume dat unei persoane sau unui lucru [d e n u m i].
DENVNT (pi.-tnri) sn.
Faptul de a d e nun 1, a; semnalarea, aratarea unui vinovat.
DENUNTA ( -tint) 4. vb. tr. (D A adtta, a pill
pe cineva ca vinovat O A da de gol, a da pe
fete: Ii denunti Popornlui... ca exploatatori ai munch

un tratat, un armistitin, a face cunoscut

ce tratatul, armistitiul a lust sflrsit.
((.-GH.)

2. vb. refl. A se arata, a se declare singur ca vi-

novat de o fapta [fr. denonce r].

DENUNTAT9R sm. es Cel eP denun
a recunoscut in
pe amicul EAU ((. -011.).
DENUTRITFUNE sf.
Starea unui orga-

nism viu In care dezasimilarea Intrece asimilarea

[fr.].

DEOARECE it Num.

DEOBTE

Pr" QB$TE.

DEOCA1VIDATA. adv. Pin& una alta, pentru

moment: Ercnle se cam codi

puie

(ISP.1

si nu avea potta ea

[de-o-cam-date].

Be

su-

DEOCHETOR... = DEOOUIETQR...

DENS adj. Des, Indesat, ingrosat,

compact 11 Greu, In raport cu volumul ocupat [lat.].
DENSIMETRU (p1.-tre) sn. -6 Instrument, de felul areometrului, cu care
se afla densitatea unui lichid (2] 1781)

DEOCHIA, C) moctituN (-chin) 1, vb. tr. A fermeca, dupe* credinta poporului, cu ochii, cu privirea, invidioas& sau rautacioasa, producind persoanei ameteli, dureri de cap, lesin, sau chiar alte

DENSITATE sf. -15, Starea unui

de trei on In vint, ea ea nit se deoache (DLVR.) 0 A

se strica: s'a deochiat vremea (can.) [o c h i u].

boale mai serioase: an deochiat -o on ochli for de bnhne

cobitoare

corp ale chilli molecule sint strinse

unele de allele Starea unui corp
care pare greu In report cu volumul

DEOCHIAT adj. 0 p. DEOCIII4 0 Cu

vaza; ce bate la ochiu: Hind Inca non si putin in

Rau vazut, cu renume prost
0 F Prea din cale afare, exagerat: oind vei

sau 19 Raportul Intre greutatea

unui volum anumit al unui corp $i
greutatea aceluiasi volum de apa di-

partid (VLAH.)

vedea CA incep a croi cite una mai ^it (000m).

stilate la temperature de 0 C.:

DEOCHIETOR sm., DEOCHIETOARE sf. Care

d e o a c h e (intrebuin(at mai adesea In descin-

anrulni este 19,27;

unui Corp se mascara on
aeelasi suer ca si greutatea sa epeoitica [fr.]. Fig. 1781.
*DENTAL 1. adj. 0 63 De dint", Deushne-

ce tine de dinti m consonante

acelea care se rostesc atingind, mai

tece).

DEOCHIETURA (pl.-turi) sf. Deochiu (intre-

tru r

buin(at mai ales in descintece) [deochia].

multsau mai putin, dintii cu limba (ex. : a, t, z, etc.).

2. DENT4LA (p1. -le) sf. CO Consonant& dental&
[fr.] -

*DENTAR adj. De dinti, privitor 1500%d:full!

totalitatea dintilor unui animal; smell
unde se invata den;castistica: cabinet
binet de dentist [fr.

,
dentaire].
Blame

Osten%

DENTICAL= EDEN/SD

Substanta osoasa din

care e alcatuit dintele,
tildes [fr.].

scuiparea persoanei, prin rostirea formulel: sit nu -1

tie dedeochiul etc.; persoanele atinse de deochiu se
lecuesc mai adesea prin descintece: trebne sa meargii

DENTIST sm., DEN

sf. Chirurg(h.) care ingrijeste

TISTA (p1.-te)

sau scoate dintii [fr.].

DENTISTICA sf.
Arta den tistului,
chirurgie denten.
DENTTTA (p/.-te)
sf. * Planta cu flori
galbene ce creste pe

DEQCHrU, OP DEDEQCELIII, (DE)DIQC11111 SbSt. 0

Fermecarc cu privirea care, dupe credinta tuturor

popoarelor, produce persoanei atinse ameteli, dureri de cap Insotite de cascaturi. fierbinteli, lesin,
scurgeri de singe din nas sau chiar alte boale mai
serioase; acestea pot fi provocate, sau involuntar
prin mirare sau, cu vointa printr'o privire invidioasa sau plina de Mutate, de ura ; pot
deochia, In genere, cei cu ochi albastri sau verzi,
mai rar ochii negri de Wigan, copiii Intorsi de la
tIte, etc. Se pot deochia, nu numai oamenii, ci si

vitele, semanaturile si on -ce lucrare sau fabricatie de-a noastra; prezervativele Intrebuintate
de popor sint: amuletele (usturoiul, un fir de ate
sau de panglica rosie), benchiul Mout pe frunte,

MA.

DENTINA. sf.

(ALEC8.).

2. vb. refl. 0 A fi lovit de deochiu: unele scuiparil

[fr.].

numai dealt acasa, sit pule sA-1 desclnte de deochin (CAR.)

0 (F F A se (in) trace on dedeochiul (CM), a merge prea

departe, a se intinde prea mult, a o face prea din

cale afara: dar, irate dragA, ma treat ou diochinl, on boierii
gi diva/in' d-tale (NEGR.) [de-ochiu].
Fig. 178a. Dentila.

dot.

linga locurile umede; numitb.si den-

(cm) [de-odata].

DEOPARTE per PARTE.

tica", denticam doi-dinti' .cir-

DEOSEBI adv. 0 La o parte, deosebit ; in

mai ales, mai cu seama, In special Separat,

ligior", iarbit-rosie", etc. (Bidens

tripartita) (I1 1782).

DENTITIVNE sf. Iesirea fircascl.
a dintilor, cresterea dintilor la copii
[fr.].
DENTURA, *DANTVRA (p1.-nrt) sf.

DEODATA adv. FArri veste, pe neastep-

tate In acelasi timp: era pommel ea nn ieslm cite

fie-care In parte: trei panduri... an tacit Inatntea lui

(11tH.) [d e
vsl. o s e b & ,.pentru sine"].
DEOSEBT, DEOSIBI (-besc) 1. vb. tr. O A desFig. 1783.

Dantura.

6) $irul, cununa dintilor, felul cum

slut insirati sau alcatuiti dintii (0 1783) [fr.].

parti, a alege. punind de-o parte, cele ce nu slut

deopotriva, a separa 0 A desparti cu mintea: a binele de rAn, adevarul de mincinnti 0 A
recunoaste, a distinge o persoana sau un lucru

394

www.dacoromanica.ro

Intre mai multe asemenea: de multe on nu putea sa-1

deosibeascli unlit de altul (isY.) A face sa nu fie
deopotriva, sa nu fie la fel cu altii 0 A face mai

cu vaza, a senate la iveala.

2. vb. refl. 0 A se desparti; a se alege Intr'un

fel A se recunoaste, a se distinge Intre mai

multi: tine se anucli sit Invete pe nerod nu se osibegte de

(PANNI ; drumurile nu se mai osebeso de tarine (VLAH.) 9

nebnn

O A nu fi deopotriva, a nu semana @ A se arata

mai cu vaza, a fi superior altora: mituga-mea... se

deosebise ma de mull In rolul Clitemnestrei, Inch li raining

numele

(( -OH.)

[deosebi].

DEOSEBIRE, OSEBIRE sf. @ Faptul de a (se)

(de)osebi: nu inbia ye ma sat( pe douA, of ye taste
tare osebire (ON.) Ceea ce face ca un lucru sa se
deosebeasea de altul, ca o persoana sa. nu semene,
sa nu fie la fel cu alta; (mai) cat mai ales, mai cu
seams, In deosebi.
DEOSEBIT, OSEBIT 1. adj. p. (DElosEBI

*DEPE4 (-esez) vb. tr. 4 be A trimite o de- DEOpesa, a telegrafia [fr.).

*DEPESA (pt.-esi) sf.
N. Telegram& [fr.]. DEP
*DEPILATOR sbst. A Se zice despre on -ce
substantA medicamentoasa Intrebuintata pentru
a face sa cads Oral [fr.].
*DEPINDE (-pind) vb. intr. t A atirna (de cineva), a fi sub ascultarea cuiva A sta In puterea, in mina cuiva, a fi supus vointei cuiva:

viitorul tarn dumitale depinde de soarta acestui razbolu

(1.-GH.)

A urma, a proveni: efectul depinde de canzli

A fare parte din, a tine de: acest teritoriu depinde

de tare noastril [fr. dependre].

DEPINGE (-pins) vb. tr. A descrie, a zugravi:

avusese slablcinnea de a-1 erode astfel, cum 11 depingean ace!

cart 11 sapau (I.-OH.) Pat].

*DE PLANO loc. adv. lat.

of

De-a dreptul, far&

g. adv. 0 La o parte, despartit, nu la un lac

ancheta, 'lira formalitati sau desbateri.

*DEPLAS4 (-asez) 1. vb. tr. A muta, a urni,
a schimba un lucru de la locul lui.
2. vb. refl. A se urni, a pleca dintr'un lac, a-si
schimba locul [fr.].

s. A desfasura firul de pe scul sau de pe fuse, In-

(se) deplasa Impunerea unei alte resedinte

unui functionar O
Greutatea cantitatii de

Care se deosebeste, care nu e la fel, cu totul

altul.

0 de, afar& de.

DEPA.NA (deapan), DAPANA. (dentin) 1. vb. tr. 0

cu altul sau cu altii

fasurIndu-1 pe mosor sau pe un ghem: preoteasa toemai se ails depanInd tortul de pe fuse (ISP.) ; desfasurau mumbitele de petealli, is depanau $1 /Amu o urzeala fungs de ire!
COti (1.-GH.)

(F) A desfasura, a desira: glndul Incepu

depene pe fusul constlintel bolnave formele gi colorile Ino hipuirilor (CAR.) ; sa nu ne departam on vorba gi so. InBA

cep a deyana firul povegtii (cm.).

2. vb. refl. A se desfasura, a se intinde: dire nes-

gra a brazdei se deapanit de la un mat la altul al lanului es

pe 1111 mosor (GIRL.)

[lat.'depanare]..

Faptul de a depan a; (1)

a-i da un frecus.
DEPANATOARE sf.
Unealta cu care se
deapana tortul de pe scul, dupe ce s'a spalat;
numita mai adesea vIrtelnita.".
DEPANATURA (pl.-tari) sf. rj Faptul de a
DEPANAT sbst.

F: a lua pe cineva la

depan a; ceca ce s'a depanat.

DEPARCIOR adv. dim. DEPSRTE. Cam departe; nu prea departe: sa ma duo la mica care
mi-e dor (PAW.).
DEPARTA (-tea) 1. vb. tr. A pune, a duce, a

trimite depart e.

2. vb. refl. 0 A se aseza mai departe, a se duce

departe de un lot sau de cineva: Gondola negre multe se

departau de maluri (ALECS.) li 0 (t) A se
on vorba, a se
abate de la subject: sa on ne departam cu vorba gi so.
Incep a depSna firul povestii (CRG.).

*DEPARTAIVLENT (pl.-to) sn. 0 0 Parte din

administratiunea unui Stat care intra in atributiunile unui minister: ~ul afacerilor Strain I 0 In
Franta, portiune de teritoriu (district, judet) administrate de un prefect [fr.].
DEPARTARE sf. O Faptul de a (se) d e parta Loc departat Spatiul cuprins
Intre dou& locuri sau Intre doua lucruri, distantii.
DEPARTAT adj. 0 p. DEPARTS C) Care se
aflk departe: tare
DEPARTE adv. La o mare distanta. (de spa-

atiu sau de timp (APROSPE); (

Meet, Meet,
June; loc. adv. de
de la o mare departare, de la

oare-care distanta; mat, la oare-care distanta;

mai Incolo; nu mai dectt ieri, abia ieri; (a spline,

eto. ceva) pe ~, nu de-a dreptul, cu oare-care inconjur: lntr'o zi, el !magi m1-a marturisit-o... cam ye

[de-parte].

DEPARTIOR adv. dim. DEPARTE: Watt cam m

Inaintea Int ceva negrind

sn. 0 Faptul de a

ape deslocuita de un vas; ca unitate de masura

se Intrebuinteaza tona (= 1000 kgr.) [fr.].
*DEPLASAT adj. p. DEPLAsiN. t Care nu e

la locul lui 0 (F Nepotrivit, necuviincios: o

DEPLIN 1. adj. Caruia nu-i lipseste nimic,

vorba

desavirsit: devenit stapin ye averea sa -m.).

2. DEPLIN adv., pe , loc. adv. Cu totul, cu des&virsire: ca sa fit pe multumit [d e - p lin].

DEPLINATATE sf. Starea unui lucru d e p 11 n, desavirsire.

DEPLINI INDEPLINI.
"DEPLINGE (-plIng) vb. tr. A jeli, a tingui, a

plInge pe cineva sau soarta cuiva: deplinge Pe nenorocitul stela, care no e dealt o victims a neglijentel al-

tore (CAR.) [format dupe fr. deplore r].

*DEPLORA, (-or) vb. tr. A deplinge: deploran nos;

dreptatea care masa douil class foarte numeroase ale Orli

DEPARA sw- DAPAR4.

tsim )

*DEPLASANIENT (p1.-te)

(so..).

DEPAW (-tiseso) vb. tr. A Intrece [fr. dpass e r, refaeut dupe pas i].
*DEPAVA (-avez) vb. tr. A scoate pavajul, a strica caldarlmul: o soars [fr.].

*DEPENDENT adj. Care depinde, care atIrna.

(de), ascultator, supus [fr.].

*DEPENDENTA (pl.-te) sf. O Supunere, atlrnare 0 pl. Accesoriile (bucatarie, odaie de

bate, etc.) unei case [fr.].

(L-GH.) [Ir.].

*DEPLORABIL adj. De plins, de jale, jalnic;

vrednic de min.: dud vedem... atitea fapte urns, unele

allele ridicule (CAR.) [fr.].

((os,

*DEPOLARIZA(-lzez) vb. tr.

t A face sa
dispara la polul pozitiv al unei pile stratul de hidrogen care produce polarizarea [fr.].
*DEPONENT 1. adj. co Verb , verb latin care
are forma pasiva, tar sensul activ.
2. sm. Verb deponent [fr.].
*DEPORT (p1. -cur!) sn. Its0 Sumo. pe care o pia-

teste vinzatorul la termen pentru a i se prelungi termenul de predare al titlurilor vIndute

[fr.].

DEPORT4 (-tez) vb. tr. A transporta pe un

condamnat Intr'un lac departat, alai% din tara,
de unde nu mai are vole sa piece [fr.].

*DEPORTARE, DEPORTATIVNE sf. O Faptul

11 0 Pedeapsa care consist& In

de a deport a

transportarea unui condamnat politic Intr'un lac

departat, afarti din Cara, unde e oslndit sa ramlie
pe veci [fr.].
*DEPOSED4 (- edges) rb. tr. A lua cuiva staptnirea pe care o are asupra unui lucru [fr.].

"DEPOU (1)1.-enri) sn. = DEPQZIT [fr. d 6 p O t].

*DEPOZANT sin. Depunator, cal ce depune

DEPOZIT (p1.-ite) sn. 0 Lucru dat cuiva In
pastrare, lucru Incredintat cuiva 0 Locul unde
se pastreaza, unde e depus un luau, magazie
O tso Locul unde slut depuse In mare cantitate
[fr.].

lucruri de vinzare: de lemur; A. de vinuri Drojdiile sau on -ce lucru ce se a$aza pe fundul unui vas

umplut cu un lichid lasat In repaus [lat. cu sensurile fr. d e p O t].

*DEPOZITA (-itez) vb. tr. A depune Intr'un boo,

Intr'un depozi t.

*DEPOZITAR sm. 0 Acela caruia i se Incredintena un depozit PAstrittor: ace! Nett disci-

395

www.dacoromanica.ro

cart an lost
limbli el nationalitatii:noestre (1.-o8.)
DEP- last
[fr.].
DER DEPOZITTUNE sf. *DEPoziTtE. Deelaratiune,
marturie data Inaintea judecatii fr.].
ODEPRACI adv. Bucov. Cu totul, cu des&virsire:
1-au shins nnmai In mini al 1-au turtit (SB.) [d e +

rut. p r e 6].
DEPRAVE* (-vez) vb. tr. si refl. A (se) strica, a
(se) desmata, a (se) destrabala [fr.].
DEPRAVARE sf. Faptul de a (se) d e p r a v a.

desmatare, destr&balare: ne-a lasat prod& coruptiunil

Si depravAril (1.-GH.).

DEPFtAVAT adj. p. DEPRAVA. Stricat, desmatat, destrabalat.

*DEPRAVATOR sm. Cel ce depraveaza, strict'
(moravurile cuiva) [fr.].
DEPRAVATITTNE sf. = DEPRAVARE: lumina

adevtratel civilizatiuni n'a risipit Inca norli eel grogi... ai

depravatinnii (FIL.) VT.).

DEPRECIA -eclez), DEPRETI4 (-tiez) vb. tr. A

scadea, a nesocoti pretal, valoarea, meritul: ambi$iosul calla a depretla Ili a Innegri pe acel cart s'au ridicat
prin munca $1 prin talent (1.-GH.) [fr.].

*DEPRECTERE sf. Faptul de a d e p r e c i a.

'DEPRESIONE sf. Lasare In jos, apasare;
apasatura; afundatura., for lasat in jos: o a oaodor oraniului; o = de teren;
:
morallt, descurajare, coplesire moral& 15 Coborlrea mercurului In tubul barometrului: barometric/1 C) Micsorarea valorii: ea rental 7 * Unghiu de
unghiul format de o raze vizual& tangent& la suprelata m&rii cu orizontul [fr.].

*DEPRETIA pir DEPRECIA.

DEPREUNA adv. Impreuna., dimpreuna [d e -

pre-un a].

DEPRIMA. (-1m, -lmez) vb. tr. 0 A produce o

depresiune, o apasatura, o afund&tura; a coplesi
0 le A micsora, a deprecia (meritul, cinstea cuiva)
[fr.].

DEPRILVIARE sf. 0 Faptul de a d e p r i-

m a Coplesire morala: stares asta a Int de

descurajare de

morals

(VLAH.)

DEPRINDE (-grind) 1. vb. tr. A Invata pe cineva sa poet& face un lucru cu inlesnire sau cu
placere, far& desgust, a-1 Invata sa se poet& servi
de ceva; a face sttli insuseasca prin Invatatura,

ment) care cura4a organismul de impurittiti, activind In general curatirea sIngelui [fr.].
DEPUS sr DAPDs.

DEPUTAT stn. 0 Persoana aleasa, prin votul

obstesc, trimisa s& reprezinte la Camera interesele poporului: Camera deputatilor [fr.].

DEPUTATTE sf. 0 Starea, functiunea de

d e p u t a t: Dentin Omni deputatia nu era dealt un wile)

de ghesetturi

unor persoane cu Instircinarea de a regula o afacere 0 Persoanele trimise cu aceast& Insarcinare [Cr.].
ODERADICA ( -ie) vb. lr. = DERETECA.

*DERAIA (-aiez) vb. intr.

din sine si rasturnarea vagoanelor

DEPRINDERE sf. 0 Faptul de a (se) d e prin de Obicinuint6., lucru cu care s'a deprins, s'a obicinuit cineva: a din tinerete ramble si
la batrinete (SB.) 0 Lucru pe care a ajuns cineva
sa -1 Inv*, sa-1 facet dupa o repetare deasa, exercitiu 7 0 p1. Apucaturi (bune sau rele).
DEPRINS adj. p. DEPRINDE. !Ilya:tat; obicinuit.
0 DEPT adv. Bucov. DREPT.

DEPUNATOR sm. Cel ce d e p u n e.

DEPTJNE, (-pun) 1. vb. tr. Cl) A pune jos un
lucru (pe care -] purta cineva); armele (-.) te4 A
face un depozit, a da ceva in pastrare, a incredinta cuiva un lucru ca sa i-1 pastreze 3 A lase
un depozit (de nisip, etc.), drojdii, pe fundul unui
vas 0 A destitui, a scoate dintr'o slujba, dintr'un post A M A da marturie, in fata judecatii,
despre cele ce stim, a face o depozitie 0 A atesta, a sluji de dovada, a dovedi, a marturisi
0 iz A trimite la inchisoare 1;' o plingere,
a Inainta o plIngere unei autoritati judiciare

0 A da, a trece :

un examen.

a. vb. refl. A se aseza la fund (vorb. de un depozit de nisip, de drojdii, etc.). [lat. depon 6 r e].

DEPUNE2 sr DAPVNE.

DEPUNERE sf. 0 Faptul de a depune (In

toate Intelesurile) 0 Depozit, pastrare, theredintare: Casa de depnneri ow- CASA' 0 ir Cl) ft Depozitie, marturie data Inaintea justitiei.
DEPURATTV adj. i (p1. -lye) sn. A (Medica-

--

1784).

-Surf) sn. = DERAIMAIIP/T: poate

sit vie far cineva sit
ne facia 0..

(CAR.) .

"DERANJA

( -fez) 1.

Fig. 1784. Deraiere.

vb. tr.

A muta, a scoate un lucru din loc, a rhscoli, a

amesteca lucruri asezate cu rinduiala Cl) A furbura mersul, funetionarea unei masini 0 A silt
pe cineva sa se deptuteze, sa se scoale de la locul
unde sta, unde *ade C) (f) A opri, a Intrerupe
pe cineva din treabgt, din lndeletnicirea sa.
Z. vb. refl. 0 A se muta, a se scula de la locul
unde sta., unde lade 0 A se intrerupe din
ocupatiunile sale [fr.].
DERANJAMENT (p1.-te) sn. 0 Faptul de a

(se) deranja 0 Neorinduiala, turburare; stingherire, Intrerupere din ocupgiunile sale [fr.].
DERAP4 (-am) vb. intr. *kg A aluneca pierzindu-si directia, fie din cauza umezelii solului, fie

din cauza unui defect (vorb. de automobile sau biciclete) [fr.].

DERAPANA... = DARAPANA...

DERAZA (-raz) vb. intr. A arunca raze, a radia

[cuvint treat de Alecsandri din r a z a].

on

necazurile; on pot sil mA deprind on glndul cb n'am sa to

mat am (VI-AH.) [lat. deprehendere].

A iesi din sine

*DERANJ (pl.

(CRG.).

2. vb. refl. A se Invata; a se obicinui: a se

gZis.,

(vorb. de un tren, de un vagon) [fr. der aille r].

*DERAIERE
sf. 444 Faptul de ,
a deraia, iesirea

prin exercitiu; a obicinui: en eeoala to 1-ai deprins cu

nftrav

(BR.-VH.).

*DEPUTATATNE, *DEpIITATIE sf. 0 Trimiterea

DERBEDEU, Mold. DEREEDVR sm. Om far& Ca-

patliu, care umbl& far& nici un rost, vagabond:

[tc.derbe-

Imbli haimana pe podurl oa derbedeii (FL.)

1.19."].

d e r care umbla din us& In

DERDICA = DERETECA.

DEREBEIU sm. t Mic principe, cu putere

despotick la Turci, care jefuia prin regiunile muntoase ale Anatoliei: a trait ca un pine la soul 1874
(I.-GH.)

[tel.

DEREC =

DIXEC.

DEREGATOR... = DREGATQR...

Vas paxasit in mij'DERELICT (p1.-te) sn.

locul mayii si lasat In voia valurilor [it.].
t DEREPT... = DREPT...

DERE$ adj.', Cu Mimi rosu amestecat cu alb

(vorb. de cat) [ung. d e r e 5].

DERETECA (-tee), DERETICA, DIRETICA (-tic)

vb. tr. si intr. A face rinduiala prin case, scuturind

asternutul, stergInd praful, maturind, etc.: rata

souturA 01 deretica el asezA toate luorusoarele pe la locurtle

for (ISP.) ; cocoana Leonora direticA aline ohirlasilor (BR.-VN.)

[lat. de-radicare].

*DERIVA. ( -le) 1. vb. tr. 47 A trage originea:

Filologii din ?coals latinistA sohimbarA cuvIntul r a z boiu In r esbe 1, spre a-1 putea derive din r e s-b e 11

m.

2.

vb. refl. 0 03 A-si trage originea, a avea

drept oblr*ie: casi derivit din cuvIntul latin case

0 A izvorl, a proven': mnite deprinderi rele derivil din

lane [fr.].

DERTVA. sf.
Cantitatea cu care se deplaseaz& lateral Inaltatorul unei acme, spre a corija
derivatiunea proiectului: tunarii de la tunurile urzulttoare sohimbarit inantitorul si derive (s.-ALD.) [fr.].

396

www.dacoromanica.ro

"DERIVAT 4. adj. 0 p. routivA A oncurent electric care, plecind dintr'un punct

al circuitului principal, patrunde In acest circuit
printr'un alt punct.
rent

2.

lucrul, strips apropiate unele de altele ( c RAR): DERpar ; larbA deasit; tesaturA deasit; odatA hard
intr'nli DES

(p1.-ate) sn. Cuvint care deriva, care -$i trage

originea din altul.

3. hErtiv.aTA (p1.-te) sf. Derivate noel tanotiuni,

limita catre care tinde raportul Intre cresterea

funcidunii $i aceea a variabilei independente cind

partialli, decresterea acesteia tinde catre zero;
rivata unei functiuni de mai multe variabile independente, considerata In raport cu una singurk din
acestea, celelalte Hind considerate ca invariabile;

.4.1ogaritmicA, derivate logaritmului unei lunc[iuni

[fr.].

codru
si bitunews ca
tundul iadulut gi .40 ca yeria

'DERIVATIV I. adj. a* Care produce o iritataune pe o parte a corpului spre a face sh

se gram&deasca acolo singele.
Z. (pl. -ive) sn. A Medicament derivativ: vezioittoarea e m [fr.].
*DERIVATIVNE, "DERIv.e..TIE sf. O Faptul de

a deriva Abaterea cursului unei ape: spa sa

treacit poste maluri

lance oragul, cum se intimplit,
Dina a nn se face derivatiuntle din sus la Arcade (I.-GH.)
0 2i Modul, procedeul prin care se formeaza, se

deriva un cuvint din altul G F Producerea

unei iritatiuni inteo parte a corpului, spre a face
sii se gramadeasca acolo singele Legaturk
secundarli Intre dou5. puncte ale unui circuit Inchis, prin care circula curentii derivati owDerivatiunea unui proiectil [fr.].
*DERIZIVNE sf. Luare In rls, batjocura, b&tale de joc [fr.].
*DERIZORTU adj. De rls, de batjocura, de bataie de Ice; pret
pret de nimic, foarte eftin [fr.].
*DERIDERE sf. Deriziune [r id e r e, format
dup& fr. d eris ion].
*DERMA (pl.-me) sf.
Ci Partea cea mai groask c
$i mai adInca a pielei,
acoperitk de epiderma $i
In care se all radacinile
perilor $i ale glandelor
pielei (J 1785) [fr.].
" jf
DERMATOLOG sm.
F Medic ce se ocup5 In

D. Derma.
special cu boalele de piele Fig. 178s.
E. Epidermit.
[tr.].
*DERMATOLOGIC adj. 5,t Privitor la dermatologie [fr.].
*DERMATOLOGTE sf.
Partea medicinei
care se ocup& cu studiul pielei [fr.].

"DERMATOZA sf. F Nume generic al boaDERMEA. NV

Fig. 1787. Dervig.

"r

ai carui dinti sint foarte

(,icaa.); pleptene

apropiati unu de altul

9 Numeros Intr'un
spatiu restrins: popu-

Fig. 1788. Dervig din Silistra

(18544 dupii. Valera,.
latiune deasit; zapada...oade
puzderie, mitruntil gi deasA, ea Mina Is oernut (Dum.)

0:

Flout adese-ori;

socoteala deasA e tratte Mena,

daca faci mai adesea socoteala, nu risci s& to certi

cu prietenul cu care ai daraveri.

2. adv. Ades(ea), adese-ori: DacA

No o sA ai es sA 'mbraci

(PAW()

DES-, scris $i DEZ- (Inainte de cuvintele care

incep cu o vocal& sau cu b, a. f, 1, m, n, r, v, z), prefix

care se compune cu verbe spre a arata contrariul

intelesului verbului simplu, sau o actiune delta
scoate, de a desface, etc. [lat. d I s- $i d e- e x-].
DESABONA, *DEzABoNtt (-onez) 1. vb. tr. A face

sa inceteze abonamentul, s5, nu mai fie abonat.

2. vb. refl. A renunta la un abonament [fr.].
*IDESACORD, DEZACQRD (p1.-duri) sn. Lips& de
acord, neunire, neintelegere [fr.].
*DESACORDA, *DEZACORDA (-cord) vb. tr. 0 .1
A strica acordul unui instrument muzical cu

coarde A provoca neunirea, neintelegerea

[fr.].
DESAFECTIVNE,*DEZAFECTIDNE sf. Incetarea
afectiunii, dragostii: atribue nemultumirile gi desaieochines poporului unmet intrigilor opozitiunil (I -OH ) [fr.].
DESAGA, DAsAGA, orasAGA (pl. -ass) sf.
DESAG sm. 0 Fiecare din cei
doi sari ai desagilor :f 1 -am
pus In desaga din

ste beim

lunar (DEM.)

DLL:DMA.

schizatura lnr

preunati la de-

vb. refl. A nu asculta de calaret,

tit atIrnati pe
umeri sau se

zind de a

s'au rAtAcit un (Amaral a MI,

on o pareche de desagi on galbini

Fig. 17E9.
Desagi.

asaza de-o parte $i de alta

1789, 1790):1
a $elei

asvirlindu-se In lkturi la skrirea unui

obstacol, sau refu-

lua

pe drumul hotkrit
(vorb. in spec. de
cad de curse)

(NEC.);

tolegul

bail, pogo, dismal 111 Fig. 1790. D. D. Desagi.

gi pe ioi ti-e drumul
litr".41

cu acelasi inteles $i sg.: 151 1uA desaga] de ,pe

timer' gi o puse Jos lIngit el (ON.); toti... ou pistoale la brIn
gi ou cite m deseg ou merinde is spinare (I -OH.) [ngr. bg.].
(cRg.);

1786) [fr.].

*DEROGA. (-rog)

Ft. 788. Cembere.

fringe, a modifica o conventie. un act, o lege,

un obiceiu A fi contrar celor convenite sau
stabilite prin lege, prin uz 0 A lucra, a savir$i
Impotriva, contrar cu ceva @ F A face un lucru nevrednic de starea, de rangul silu [fr. .
*DEROGATORIU adj. tt Cure confine o derogatiune [fr.].
*DEROGATITINE sf. Faptul (le a deroga [fr.].
DERVTS sm. Calugar musulman: zees 1 ye un
oovor pot inclose, iarA doi imparati far% tart nu in=
(M.-COST.)

cealattli,
i plecA mum,
gul de cArti pe

$i cari se poar-

*DEROBA. (-obez)

abate de la, a In-

nmplu

pl. Doi saci ini-

vb. intr. 0 A se

dreapta, paste ni-

A*"Z:N.

/%7

(CAR.) ;

dAsagA on galbeni
intrase... ca in
casa 1121, ou dose

lelor de piele [fr.].

sArbAtorl

[lat. densus].

( in 1787, 1788) [tc.l.

DES 1. adj. Cu partite din care e alcatuit

DESAGARITA (pt.-te) sf. Calugkrita care

umbla cu desagii s& string& de-ale mincarii,

etc. pentru maicile din manastire: males Evlampla,-e

desagarita din Varatlo

(CRG.).

Or.

0 DESAGEI sm. pl. D es a gi (mai mici): age-

menea slut tesuti gi desAgeil negri

(PAC.).

DESAGI w DEsAGA.
0 DESAGI (-gems) vb. tr. Mold. Trans. A Indirca, a

Indesa (ca Intr'o d es a g 5.): am mars la moat% on

on sac desAgit ye mArtIni

(RET.).

*DESAGREGA, DEZ- (-eg, -eghez) 1. vb. tr. A

reduce in graunte, a preface In pulbere.
a vb. refl. A se preface In graunt.e, In pulbere
[fr.].

397

www.dacoromanica.ro

DESBATA, DEZ- (-bat) vb. tr. si refl. A (se)

DES- DESAGVTA. (pl. -le) sf. dim. DEsAGA: 151 luarA

DES

lie-care desaguta de-a umeri

trezi din betia [imb a t a].

amilgire, a desiluziona [d es- + am ag i].

DESAMAGIRE, DEZ- sf. Faptul de adesa in a g i Pierderea iluziunilor, deziluzie:

ceva din mina, de sub puterea ruiva: sA desbatA Ce-

t DESBATE,, DEZ- (-bat) 1. vb. tr. 0 # A scapa

DESAMAGI, DEZ- (-Agesc) vb. tr. A scoate din

wait ar locum adinca

dr,

tatea-alba ci Rills, care cetati le )rase de la Stefan VodA sul-

tan Balazet (oe.-ue.) A desface cc e batut, prins

(cu cuie, etc.); a rupe, a desprinde: hal, s1 -om desbate

ce mA cuprinsese (SLV.).

*DESAPROBA, DEZ- (-prob) vb. tr. A nu aproba:

scindura de pe punte (VOR.); ooarnele tale, aloe ursn, chid

to -oiu prinde to labe. Indatfo ti to desbat (Vat).
0. vb. refl. # 0 A se same de sub stapinirea
ruiva: s'an socotit ca sA se deshata de subt stapInirea for

declarind cA nu sustine nisi pe eterlsti, niol rascularea Oreoilor pe care o desaproba

(1. -GM.)

fr. d6sapprouver].

[des-+aproba, dupe

*DESAPROBATOR. DEZ- adj. Care desaproba

[fr.].

(olo.-Uu.) A se desprinde, a se deslipi, A se rupe:

domniile, cite erau supuse subt area monarhie. an inceput a

a senate sarea din ceva [d es - + s a r a].

DESARCINA (-Inez, -sarcin) vb. tr. A Ilia In-

si a so rupe dinteinsa (LET.) (b a t e].

.*DESB4TE2, "DEZ- (-bat) vb. tr. A discuta, a
supune lit discutiuni o chestiune oare-care [fr.

tr. 0 X

(se)

DESARA (-Bar) vb. tr. A spala, a curati de sare,

sareinarea [ins a rein a].

*DESARMA, DEZARMA (-mez) 1. vb.

A lua cuiva armele, a-1 sili sal! predea armele

3 A senate artileria si toate celelalte arme
dintr'un vas de razboiu si a-I Lisa in port 0 (E)
A potoli. a domoli furia, supararea cuiva.

2. vb. intr. x A reduce furtele militare, a da

drumul suldatilor [fr.].

DESARMAT adj. 0 p. DESARMA Potolit, dumolit
F Lipsit de ceva necesar:
cind ochiul e

dr,

41 neputinclos, auzul pare CA lupta si si

vazA (CAR.).

'DESARTICULA, *DM- ( -lea) vb. tr. 0 A scoate

oasele din Incheietuile for 0 A thia incheietulle oaselor unui schelet, spre a le separa [fr.].
*DESASIGURA, DEZ- (-ur) 1. vb. tr. A nu mai
lasa sub garentia unci societati de asigurare.
2. vb. refl. A inceta de a mai fi asigurat [d e s -

+ as Lau r a].

DESASIMILA. DEZ- (-11ez vb. tr. A produce o

dezasimilatie [Ir.].

'DESASLMILATIVNE, DEZ- sf. Faptul care

se produce in organism cind unul sau mai multe
elernente ale unui tesut viu, animal sau vegetal,
stilt eliminate din acest tesut si tree In stare de
meterie inerth [fr.].
'DESASOCIA, DEZ- (-ciez) 1. vb. tr. A desface,
a distruge o asociatie.
2. vb. refl. A se desface dintr'o asociatie. din tr'o tovarasie, a inceta de a fi tovarh.$ [fr.].
*DESAVANTAJ, DEZ- (pt.-aje) Sit. Neajuns; ne
priinta: paguba [fr.].
DESAVANTAJA, DEZ- ( -lea) vb. tr. A educe

neajurts, a pagubi, a lua folosul cuiva [fr.].

*DESAVANTAJOS, DEZ- adj. Care pricinueste
desavantaje, pagubitor, nepriincios [fr.].

DESAITIRSI (-sesc) 1 vb. tr. A sf1r$i pe deplin,

a perfeetiona.
2. vb. refl. A se perfeetiona: istoria va judeca valoarea acelor cart s'au desavIrsit (ALECS.1 [d e L S av i r i].

DESAVIRSTRE sf. 0 Faptul de a (se) d e -

a
Perfectiune 0 Cu
loc. adv. Pe deplin, cu tutu!.

say i r $ i: oasis citi-va oameni zdraveni earl 11 ajutau

la

tertlpurlior lui q. -cif.)

DESAVIRSIT 4. adj. 0

p.

Dentin: dar 'bueorla au era A (ISP.)

Definitiv.
2. adv. Cu desavIrsire, pe deplin.

DESAVtagi

Perfect

se

debattre].
t DESBATERE', DEZ- 5/. Faptul de a
desbate,.

*DESBATERE2, DEZ- St. Faptul de a des -

b a t e2; discutiune intro mai multe persoane, Intr'o adunare asupra unei chestiuni: Intro ei se 1ncinse o Malta ,- academic& (CAR.).
DESBINA, DEZ-, DER/MINA, DEZGHINA (-in) vb.

tr. 5i refl. A (se) desparti, a (se) separa, a (se) razleti: o mole se dezghinA din turma (ISP.) 0

F A (se)

desuni, a (se) invrajbi: Ace) unirea de obote dejghina

am.-DEL.): pe (lament it desbinA 41 slut In stare sA spargA sate
61 cetati

(SBA

[lat. disglutInare; forma desbina

e literara $i refacuth. dupe Imblna].

DESBINARE,

NARE

DEZ-, DEJGHINARE, Q DEZGHI-

sf. O Faptul de a (se) desbina 0

Neunire, neintelegere, vrajba. discordie.

ODESBIRNA, DEzrafora (-burn) vb. tr. $i refl.
Mold. A (se) rupe, a (se) desprinde o parte a corpului, asa !mit sa ramlie atirnata, abia legate de

urechea, cotrup: mi s'a desbtrnat unghla la an deget;

pita ; pr. anal.: Se urea pe piscuri a stIncilor oable, Ce able
cit numal an se desblrnase (SIAM.) [des - + b Irn a].

DEsBRAc4, DEZ- ( -bran) vb. tr. si refl. 0 A (-$i)

scoate imbracamintea p A (se) despuia;
a jefui: cola ce va timpina pre nestine In drum noaptea 51-I

va dezbrAca... sA -1 spIndzure

(PRV.-LP.)

[Imbraca].

ODESBRACINA, DEZ- ( -In) vb. tr. $i refl. A(-Si

deslega, (ali) desface bracinerul, cingato tree

[Imbracina].

DESBROBODI, DEZ- ( -dose) vb. tr. $i refl. A(-$i)

scoate broboada: ea se desbrobodea, se legs In cap si-1
astepta

(DLVR.)

[I mbrobodi].

DESBUMBA,

vb. tr.

DEZ- (-bumb) Mold. DEZBUNGHIA.

$i refl. A(-$i) descheia b umbii (Mold.

bunghi i), nasturii de la hain..: ea L51 desbumbA

pieptarul (mom.).

DESCAIERA. (- caler) vb. tr. A desparti pe cei

ineaieratd [I n c a i e r a].
DESCALECA, DESCALICA ( -alec, -alit) 1. vb.
intr. 0 A se da jos de pe cal: Capegi-basa, descAleolnd
la scara, s'au suit In curti

(NEC.) 1

0 A se aseza 'n-

tr'o Ora, a o colonize, Intemeind un Stet statornic (cei dintliu Intemeietori a! Munteniei si Moldovei fiind veniti Wail de peste munti): aici... a
descAlecat Ileum ease sate de ant primal nostru voivod (vLAv.)

0 A se aseza Intr'un loc, a se statornici: dacA

an

sosit aloe in Iasi, an descAlecat cn corturile In see (M.- COST.).

2. vb. tr. A colonize, a Intemeia o tare, un tinut,

bESBAIERA., DEZ- (-baler) vb. tr. C) A deslega

baicrele: sA dal memo, sA desbaieri alines (LUNG.) er
Pr. ext. A desprinde, a abate. de la ceva: dacd-al

un ores: Alexandra Machedon... pe spa Donulul 01 pe spa

Hindus 51 la Persia au descAlecat orase si olate pe numele

[b a i e r].
DESBARA., DEZ- (-bAr) vb. tr. 5i refl. A (se)
scapa, a (se) cotorusi: asa s'au dee:drat inteacea zi de

[lat. *clIstaballIcare].

punea odatA earn) In pietri, apol nu mai era om sA -) desbefore

(RET.)

oarba nAvalA a Turcilor (M.-COST.); atuta-m1, Doamne, sit desbAr

lumea de o jivina veninoasA (ALECE.)
A (se) seepa de

In

un Invat, de un narav, de o deprindere rea: InvAtul

Au (M.-COST.).

r. vb. refl. Bucov. Maram. A se da jos de pe cal

DESCALECARE, sf.. DESCALECAT SbSt. CD Fap-

tul de a descaleca 1

Colonizare; intemeiera

(a unei taxi): sub acest nume an trait aceste tar) ulna la

at donee descAlecat cu Dragon Voevod (o.o.-cosr.).

DESCALECATOARE sf. Epoca colonizarii si

11 desbara batul (ZNN.); Iasi ca desbAr en pe cuscru de cusurn1 Asta (ISP.) ; ineapaeitatea omulut de a se
de um sir
Intreg de InvAtitteri (CAR.).

intemeierii tarilor romanesti: a carer obtrsie se pierde

*DESBARCA wi DEBARC4.
0 DESBACALUT, Q DESBASCA$III

ietor (al tarilor romane$ti): a Ethernet pe Dragon ...el,

(-neso)

(ClAUS.), DEZBASCALITI: tnrma mat, avere desbascaluita de a

lni tati-sati

113.-ALD.)

In adincimea vremii, dlncolo de

(VLAH.)

[descaleca].

DESCALECATOR sm. Colonizator, Interne-

din poghiazurile Maramuresului, s& -1 nrzeasea o Ora wolf

(VLAH.)
T

[descaleca].

DESCALECATVRA

398

www.dacoromanica.ro

(p1. -tort)

sf.

Descale-

care, colonizare, Intemeiere (a unei tari

de mii de case mute si le impartia loouri el zicea

vinza marfuri lntr'o pravklie; as foetal, a Incepe sa

traga cu pu5ca, cu tunul 6 ter 666 on credit onival
a-Ha vole sa is de la o banca, de la o cask banil

cu sutele

(M.- COST.) [descaleca].

DESCALIFICA ser DISCALIFICA-

none

de care are nevoie.

2. vb. refl. 0 A nu mai ramtnea inchis:p'atnnot

DESCALT4 (-call) vb. tr. 5i refl. A(-5i senate

incaltfunintea [lat. dlscalcear e].

deschidea mill la Boboteasta (DLVIR3 0 A se

insenina (vorb. de cer), a se lumina (sorb. de o
se

DESCAMA (-scam) vb. tr. A desface, a scoate

scama.

fala posomorita) A-si destainui supararea,

mirmirea, dragostea, etc., a Incredinta cuiva tot

DESCAPATIN4 (-fnez) vb. Er. A taia capul, a

decapita [c apatIn a, dup. lat. riecaptt a r e].
DESCARCA (-care) 1, vb. tr. 0 A da jos continutul unui car sau al unei corabii: Mint, lemnele, cacti I A scoate sarcina de pe un animal

Cc are pe inima [lat. dIscluder e].

ODESCHILIN adv. Trans. Ban. Deosebit [d e shili n].
O DESCHILINT

de povara 0 0 A usura de o povara ce apasa

separa: este dater... binele de ran sa -1 poata

rpm) (deschilin].

inima, sufletul, constiinta: abta indraznind sa -si descarce twit& inima intenn suspin (DLVR.) ; a-si

51"

care-1 chinueste 0 tor" A slobozi o pusca sau

alta arma de foe 0 Alr" A scoate gloantele

nic a face, acela amestecit raul on binele (TICK.).

ODESCHILINIT adj. Trans. Maram. Ban. p.

dintr'o arma de foe 0

DEsclinzig. Deosebit, separat.

DESCHINGA (-owns) vb. tr. A desfacc, a deslega c h i n g a dope cal.
ODESCHIOTOH4 (-or) vb. tr. si refl. Ban. Trans.

A-0
mfnia asupra
cuiva, a-1 face sa simta efectul miniei noastre 0 n
A scoate pe .un acuzat de sub Invinuirea pentru

care a lost plrit; a declara pe cineva scapat de o

Indatorire, de o datorie.

A (se) descheia [c h i o t oar e].

DESCHIS 1. adj. p. nEscaiDE Care nu
e inch's: rereastrIt a 11,0 Port
unde corabiile
straine pot intra sa faca comert. x Oral,
neIntarit, faca fortificatiuni @ as la mince, destept, priceput Neintunecat, luminos (vorb.
CD Sincer, care nu tainue5te
de colori): verde

2. vb. refl. Or- A se slobozi (vorb. de o arma de

foe); e a se sparge: tome se descarcii in mut men (CIAI.18.);

vrajbele color mart de multe on se descarca In spetele color

mid (LET.) A se scapa de o Indatorire, de o

datorie 0 .4 A-si pierde In parte sau cu totul
Incarcarea electrica.: acumulatoril s'an deseargat [lat.

dIscarrIcare].

nimic: om
2.

DESCARCARE sf. 0 Faptul de a (se) d e s carca @ A electric/I, fenomen care se produce cind un corp electrizat 1st pierde In parte
sau cu totul inctocarea: prin contact; cn scintel.
DESCARCATVRA (pl. -tor)) sf. OP' Descar-

DESCHIZATOR adj. 0 sm. Care d e s DESCHIZATVRA (p1.-tort) sf. Loc des-

chid e.

chis, spartura (pe unde poate intra cineva sau

ceva): fl intinse iarasi mina prin deschizatura nsii (0.-zAto.)
A Distanta Intre don& brate, Intre doua linii
care formeaza un unghiu: deschizatura oomyasulul,
unul unahin Rleschide].
*DESCIFRA (-boo) vb. tr. Cl) A explica tees ce
e scris cu cifre: o (Iwo A citi ceva rau

care sit nu cake la pamint cite un finite MP.) (d e s -

c &rea].

DESCA.TARAM.A. (-amez) vb. tr. A desface, a

desprinde catarama [I ncataram a].

DESCATU.A. (-Iles) vb. tr. 0 refl. A(-si) scoate

catu5ile ft ncatu5 al.

DESCAT.A. (-tit) vb. tr. 51 refl. A scoate de uncle
e acatat; a (se) desprinde, a (se) desface [a c a t a].

scris si greu de priceput:

O (F) A descurca ceva obscur, comQlicat: stiinta

desoitreaza tainele natnril 0 j A citi o bucata de

muzica la prima aruncatura de ochi [fr. d a hiffrer].

"DESCINDE (-clad) vb. intr. 0 A se cohort, a
se pogori, a se da jos 0 A trage, a se abate:
la nn hotel [tat.].
*DESCINDERE sf. Cl) Faptul de a d escind e; coborlre 0 Navalire, invaziune a dusmanilor, venind de pe mare sau de pe uscat
/it Cercetare flieuta la fata locului de catre o
puler judecatoreasca sau din porunca unei au-

cazu t].

*DESCENDENT adj. si sm. Coboritor, urmas

[fr.].

*DESCENDENTA (p1.4e) sf. Urrrasif, cohorttorii din acela5i neam, posteritatea [fr.].
*DESCENTRALIZA ( -izez) vb. tr. A practica
descentralizarea [fr.].
*DESCENTRALIZ4RE sf. Sistem politic care
acorda oare-care independents autoritatilor lo-

cale [descentraliza].

toritati: tribunalul hotar1se o

DESCHEGA (-eg) vb. refl. A-si pierde vtrtosia

capatata prin inchegare, Uncheg a].

DESCHEIA (- theta) vb. tr. si refl. A(-si) desprinde, a(-si) desface nasturii, copcile, etc. unei
baine, unei rochii: tsi deschele corsajul Cu miscari oste-

[Incheia].

la bate locnlnl (1).-ZAMF.).

DESCINGE (-dos) vb. tr. 0 refl. A(-si) scoate

cingatoarea sau briul: Oslobanu... deseinze briul de De

'lima sine $1 be imprejnrit (clic.) [I n C i n g e].

DESCTNS adj. p. DEWING& CU cingatoarea

scoasa, cu briul desfacut.
DESCILCT (-ease) vb. tr. 0 refl. A (se) descurca:

ODESCHEPTURA, DE.g- (-nr) vb. tr. 0 refl. Ban.

yleytenele descileeste toate vitele, toate cositele (5EZ.);

$1-1 da nn scut de eta inollcit si inoiotat, ca sit-1 descilceasea

= DESCHIOTORA: ant mirele, oft si mireasa... sa se des-

on

chepture din toti bumbii (Nov.)[cheptoare].

ODESCHICA = DESPICA.

IVOR.) : (p): din valmitsagul kora subiectele de be sine se des-

DESCHIDE, DECIDE (-id) 1. vb. tr. A face

&Ices si devin nnvele (VLAH.) [II:kettle i].

sa nu mai

fie Inchis:
use, iereastra, gura,
ocbil; ee- QCHIII, INIDIA; bate si ti se va deschide; (t):

chit, a fi cu bagare de seam* cu luare aminte,

a nu scapa nimic din vedere (spre a nu gre.51, spre
a nu. i se intImpla veva); ow ()mini; urechile, a
asculta cu bligare de seams; Dolts, a atita pofta,
a fare sa-1 vie pelts; ~mintea, a destepta, a face sa
d-

priceapa: dumneata In zadar vrei

o scrisoare, o inscriptie:

be descifram si be desluseam Inscripflunile Mayon (once.)

DESCAZTIT sbst. Primul termen al unei seaderi, ceilalti Hind scazatorul" si diferenta"

nite (VLAH.)

adv. Limpede; fare a tainui, fitra a ascunde

ceva; pe fata: vorbeste

carea (o singura data) a unei arrne de foe: nu era

desohilin1

ODESCHILINTRE sf. Trans. Ban. Faptul de a

deschilin i; deosebire: carele aceasta nu e vred-

focal, a-si

u5ura inima, spunlnd pricina necazului, supararii

sau restul" [d e

(-nese), DESCHILINA (-in) vb. tr.

si refl. Trans. Ban. Maram. A (se) deosebi, a (se)

sa -1

desohizi mintea

corm.) 110 A face o spartura., o deschizatura GA

Incepe sa sape: o mina, un canal 0 a bratele

cuiva, a-1 primi cu bucurie, cu bunavointa
A Incepe: sedlnta;
vorba, a Incepe sa vor-

beasca despre ceva; - o pravalie, a Incepe sa

DESCYNT4 (-olnt) vb. tr. si intr. Cl) A rosti un

descintec spre a vindeca o boala, spre a alunga

duhurile rele, etc.: an trebuit s'o meta ye brats atara la

ear gi sit-1 descinte (CAR.) 0 (,0 F A cauta sa con-

vinga, sa induplece prin vorbe dulci si seducatoare: las' ye Marini sa to descinte si ell to Indere el In legee ion (CRG.) ; ID : to ce-1 ofnti si el ce-ti descinta I

(PANN),

tu-i vurbesti una si el iii raspunde alta, si el pri-

cepe alta; ea si -an cintat, ea si-an desointat, Melt), a

facut cum a taiat-o capul, lard sa mai Intrebe

pe altii, [lat dls -can tar e].

DESCINTATOR sm.,

DEsc/NTAT044.RE, -ATO-

REAM (p1. -rase) sf. Persoana care stie sa d e s -

399

www.dacoromanica.ro

DESDES

DES- cInt e: chemati dahtori !

DES

chemati vralitori, desclatatori 1

a-5i scoate p5.1dria A gasi, a afla un lucru

nou sau ascuns: se nice ea Chines!! an descoperit praful
de pnecii: Columb a descoperit America A gasi ceea
ce se cautd.: am nmblat mutt plait 1-am descoperit In 'A-

(pm); Adnceti descIntator, Sa-mi desolate, sa nn mor

de nevoie de va chema $1 firmileatoare sau desointatoare, nu SO Intelege sAtie Mont ass greseala mare (PRV..MB.) ;
ba mersera De la descIntatorese, ba pe la 'nester' vralitori,
((K.-BREi.) ;

dam, uncle se ascunsese 0 A scoate la iveala. a da

la lumina. a face cunoscut: ti descoperi dorinta taiga-

ba pe la eititorl de stele esp.).

DESCINTATVRA. (p/.-turi) sf. Faptul de a

ratulni (mum); 0): vremea desoopere adevitrul.

descint a; desclntec: numai desetatittura de la tats

2. vb. ref'. A-$i scoate palAria: watt lnmea se des-

$1 de la female curate e de lea tvoe.1.

DESCINTEC (p1. -ece) sn.

coperea en respect Inaintea for (vi.aa.1

r I r e].

Formula magicd,

DESCOPERIRE sf. 0 Faptul de a des-

mai adesea in versuri, de origine straveche, care

se recite la capatiul unui bolnav, spre a alunga

cop e r
tiprumlni, a Americei Lucrul care
s'a descoperit, care s'a aflat pentru hallo, card:

duhurile rele care, dupe credinta poporului, se

Incuiba In om pricinuindu-i diferitele boale Sint
desclntece, nu numai pentru diferitele boale, ca
frigurile, albeata, brinca, etc., ci $i pentru mu5-

electricitatea e cea mai Insemnata

C) Revelatiune.

vralitorul si eela co baga In case Int leacuri, ove... ca sit

dobIndeasea ceva, scale chid aril sit oaza (.1m-sm.) 0
coats

[des- + cInt't c].

miser&

0 DESCINTECA. (p1.-ce) St.

ca prin -

(I. -OH.)

odatit de Irate-situ (um> ; as Ii tare buctuoasit ad old pot

ea

(MAR.).

(DLVR.)

(MIL.) [tricot() Tlani].

DESCOVOIA (-voiu, -voles) vb. tr. A Indrepta
un lucru IncoVoiat [I ncovoi a].
desootoemitneasell de sal

[Inclesta].

vb.

DESCREIERAT adj. Smintit, lipsit de minte,

de creieri [refdeut dupe fr. cervel e].

DESCRETE (-mese), vb. intr. A scadea, a 4e
Imputina, a se mic5ora [d e s + crept e, dupd

tr. A des-

rnosteni: cad alminterea mil blastama si ma desolironomiseste (ALECS.) Lelir0110111].

DESCOASE (-cos) 1. vb. tr.

fr.

A desface cu-

satura i A cerceta cu deamanuntul 1 examine cu atentiune: r o socoteala I" OO F A pune Intrebdri spre a cerceta pe cineva, spre a afla ceva
(VLAH.).

2. vb. refl. A se desface cusatura [d e s - +

co as e].
DESCOJI Hese\ vb. tr. $i refl. A (se) jupui de

coalti, a (se) c o j i.
DESCOLACT,
DESCOLATACI (-ileesc) 1. vb. tr.
A desface ceva incolacit.
2. vb. refl. A se desface, a se destoarce de uncle
e incolacit: sarpele... se descoldoi de pe grumazul omuInt ($E2.) ; bilituroaica s'a descolAtAcit de pe pielor si-a

tacit In pAdure woo.) [Inc lh (ta)ci].

*DESCOLORA. -rez 1. vb. b. A fate sa -5i

piardd. coloarea.
2. vb. refl. A-5i pierde coloarea. a se spalaci [fr.

dEcolorer].

decroitre].

DESCRETI ( -tese) vb. tr. $i refl. A (se) desface

creturile sau sblrciturile; a (1) se fruntea, a -ti reciipdta voio.5ia, a nu mai fi posomortt: poate de-a-

came as se mai descreteasca fruntea cueosnelor

de la dlnsul: to Intreba, to deseosea, si In totdeauna afla

ceva despre tine

de

cu care e Inflisurat: 1cti toucan ooanei alanditei ad se

DESCLETA. ( -fez) vb. tr. A desface ceva strins,

Incle5tat: dint!!, gura, pumnul; vroiam sa strig, der

DESCLIRONOMISI (-Iseso)

[des- + cotorosi].

(se) desbrobodi, a (-$i) scoate hainele, toalele, etc,

cleind un men ea sa copiese vre-un vera (NEGR.) [Inc le

0 DESCLINT... = DESCHILINI...

(MERA.)

0 DESCOTOSMANT (- anew) vb. tr. $i refl. A

DESCLEI (-cleese) vb. tr. $i refl. A (se) deslipi,

a (se) desface ceva Incleit: de matte or! 1 -am gasit des

nu puteam sa-m1 deselestes Mello

co(Otorosi: faces site fripte bArbatulni, ca as -1 pea% ~

DESCIRTEO: aceasta

se sloe InconjurInd gradina de ire! orl

a veacului al XIX-lea

DESCOPERIT adj. p. DESCOPERI V

Fartt a avea o garantde (pentru o creantd, etc.).
DESCOPERITOR sm. eel ce d e s c o p e r e,
ce a fAcut o descoperire.
DESCOTOROSI (-cease) vb. tr. $i refl. A (se)

cdtura de 5arpe, pentru alungarea 5oarecilor, etc:

Farmec, vrajli:

[lat. dIscope-

[Increti].

ID.-ZAMF.1

*DESCRIE (-scrin , vb. tr. 0 A zugravi, a inf5.ti5a prin cuvinte: r 0 tall; ~ starea Ingrijorateare a Injalea ce 1-a cuprins A A trage, a
desena: un core [s c r i e, dupe fr. deerir e].
*DESCRIERE sf. O Faptul de a des cr i e
0 Lucrul descris, deseripti(un)e.
*DESCRIPTIV adj. I Care are drept obiect
sa descrie ceva 0 Anatomic
descrierea amanuntita a oaselor, mu5chilur, etc. If 0 Pc Geometrie Mt, parte a geometriei care, reprezintA $i
studiaza corpurile prin ajutorul proiectiilor [fr.].
*DESCRIPTIVNE, *DESCRIPTIE sf. O Descrierea starii, insusirilor unui lucru sau unei
vatamIntulni;

a,

fiinte Lucrare sau euvintare prin care se

*DESCOMPLETA. (-tez) vb. tr. $i refl. A (se)

face incomplet, sa nu mai lie Intreg, deplin. In
numar Indestuldtor [Ir. dcomplete r].
*DESCOMPVNE (-pun) 1. vb. tr. 0 A desface
un lucru in partite din rare e alcatuit; a despdrti
elementele care intra Intr'un corp:
ape In
=igen 51 hidrogen; ~ o Irma ~ factor!! unit! prodns. a-i pune In evidentd. 4- P( A schimba:
poligon In trianghiari 5 o /oak a o Inlocui prin
mai multe forte care produc acela5i elect 0 A

descrie, se zugrave5te un fapt C) Carte in care se

descrie o tare 41 Inventar amanuntit ffr.].
*DESCRTS ad). p. DESCRIE C NRDESCRIS.
DESCRUCIA ( -teas) vb. tr. A desface re e Inbratele [l C r u c i$ a].
cruci5at :

2. vb. refl. 0 A se despdrti In elementele din

care e alcatuit CI A se strica. a se altera trdsa-

[lat. dlscuneare].

strica, a altera: caidura descompnne cornea.

turile fetei: figura sa se descompuse, Molt nu-1 mai cufleetest (1.-oe.)

[fr. deco in pose r, retacut duptt

compune].
*DESCOMPVNERE sf. Faptul de a (se) d e scornpune.
*DESCONSIDERA. d DEcoNsmERA (-re, 1.
vb. tr. A face sa nu mai fie vrednic de stima, de

consideratiune: lucrarea mintier pe ear1 et vor s'o deconsiders... este deopotriva nobilii ea toate celelalte

2. vb. refl. A pierde consideratiunea [fr.].

tatei (VLAH4

TIVNE sf. Pierderea stimei, consideratiunii; lipsa

de respect [fr.].
DESCOPERI (-per, -par) 1. vb. tr. 0 A lua de
pe ceva acoperi5u1, a ridica ceea ce acopere un
capul;

[Incrunta].

DESCULA. (-coin) vb. b. 0 A deschide cu cheia

(lacdtul, broasca):
no; cheile mete demi() on -ce
breast% (ea.) 11 0 rp A face sa nu mai fie constipat

DESCUIRE sf. Faptul de a descui a.

DESCULT 1. adj. Cu picioarele goale: nu era

sa umble cu pielea goals $1

v..

ea glstele moor.

2. sbst. W Cdderea unghiilor (la vitele marl cor-

nute) [lat. d Isculceu s].

f DESCULTA (-cult) vb. tr. $i refl. Tr.-Carp. A

(se) descalta: Piritut en ape rece, DermIta-m-oiu al le-oin

trece as.-eas.)

[lat.

'Settle ea I' e].

t DESCU1VIPARA. = RASCUMPARA.

DESCUNUNA (-nun) vb. tr. A desface cununia,

(1.-G14.).

*15ESCONSIDEFLATI(VN)E, e DECONSZDERA-

lucru: turtuna a desooperlt multe case A-sl

DESCRUNT4 (-aunt) vb. refl. A face sa nu

mai fie Incruntat: deocamdata s'au descruntat sprIncenele

divorta: Frunze verde bob 11 lints. Descununa-ma, parinte IVOR.) [cununa].

*DESCIMAJA. (-ales) 1. vb. tr. A face sa piardd

curajul.
2 vb. refl. A -ti pierde curajul [fr.].

*DESCURAJARE sf. Faptul de a (se) d e s curaj a, pierderea curajului.

400

www.dacoromanica.ro

*DESCURAJAT9R adj. Care descurajeazA:

aceasta... intImplare produce o impresie descurajatoare in

spirite

(ALECS.)

[descuraja].

DESCURCA ( -cure) vb. tr. si refl. A (se deg-

face, a (se) despArti ceva incurcat: firele clad sA

!newel, anevoie se desourca (ZNN.) IT (E) A lAmuri un

lucru greu de priceput e A scoate (a iesi din

Ineurcatura.: to -ai virlt In Incnrcatura seta, scum des-

eurcit-te, deed poll [Incurca].

DESCUSVT adj. p. DESCOASE: croitorn1 umbla cu

halna

(PANN).

0 DESCT.JTROPT ( -op) vb. tr. si refl. Ban. A (se)

desveli, a (se) descoperi [c u tr op i].

'DESDAUNA. (-nez) vb. tr. A despagubi [d e s + d Au na]
DESDAIJNARE sf. Faptul de a desdAuna;
d espagubire pagubaole s'au mullumit on aceasta armonioasa., (coos.).

DES (- DE- )DIMINEATA SW' ms.

DESDO!, DEZDOI (-titan) vb. tr. A desface un lucru Indoit [I n d o i].

DESEARA sex DISEARA.

O DESEMNA, ar DESENA.
DESEMNA2, *DESIGNA (-nez) 1. vb. tr. (D A

arAta, a indica pe cineva sau ceva cu un semn

special, cu o expresiune specialA, dupA care se
poate recunoaste u5or 1 A hotArl, a destina
pentru o anurnita slujbA.
2. vb. refl. A se semnala [fr. d 6 sign e r, re-

fAcut dupA semna --signer].

*DESEN, 0 DESEMN (p1.-ntiri) sn. C) Reprezentarea unui object cu creionul, cu condeiul sau
cu penelul; linear, desen ale cArui trAsAturi sint
Matte cu aiutorul lintel 5i eompasului, reprezentind planuri de case, de mobile, de ma5ini. etc.
Arta care itnvata pe cineva sa. deseneze
Ornamente simetrice pe o stofA, pe hlrtie de
tapetat, etc. 4 7 Conturul figurilor unui taPlanul unei clAdiri [fr. d e s s i n].
blou

eg atle aim:at-vs leacart care sa le desfacA facutul sterpieinii for asp.) A libera (de unde era legat :
Mint on dInlii-1 rodea, Mtna dreapta-11 desfacea (ALECS.)
0 A scoate din teach (fasolea, mazArea. etc.),

a curate de coajA (nuci), a desfaca porumb tal

A vinde: am destacut toata marts.

2. vb. refl. A se separa, a se desparti In douA

sau in partite din care era alcAtuit: s'a desfacut pa-

mtntni 611-a inghitit ye toll 0 A se face la loc. cum

era 'nainte. a se deslega: ?Marne stnt limbi de too ce
se rasucesc 51 se destac (DLVR.) A se desprinde: Din
non bizare orme se delta (VLAH.) 4 A se desehide:
to stings se desface o vale lama cu livezi $i ogoare de porumb

(vt.As.) CD te A se scApa prin vinzare: m'am des-

/tout de coati marts [lat. clIsfacare].

DESFACERE sl. 0 Faptul de a (se' d e s f a ce 0 Nia Vinzare:

totalit a marfurilor.

DESFACTJT 1. di.p.DESFACE
C rapEsFAcux
a

sbst. Faptul de a desface: desfacere.

DESFASA (-tas) vb. tr. A destace, a scoate fa2.

sele unui copal: Sad copilot, tt desfasil. n scald OA prlmeni use.) Y n I As a].
SURA (-am, - film) 1. vb Cr.
A

desface, a destinde, ceea ce era infa5urat: Ete des-

Miura una din multole legilturi en merinde (ON.); F : Miron

Ist desfillura in mints taste amlinunlImile (VLAH.)

A desvolta: a desfasurat o mare activitate.

2. vb. refl. 10 A se destace ceea ce era infasurat:

ghemul nisi no se destasura, ilia' no se hmurca use.)

A se intinde inaintea ochilor: trebue sa vaza din

prldvor privelistea inctntatoare care

[InfAsura].

se

destasura tea.-vn

Supratala a', care se

*DESFASURABIL adj.
poate asterne pe un plan fan. a se rupe; care are
Ac

acelas plan tangent de-a lungul fie-catei generatoa-

re[desfAsura,dupa. fr.developpable].

DESFATA. -fit. -fatez) 1. vb. tr.

A umplea de
plAcere, de veselie, de bucurie: marl, pert $1 peril,

O A face un desen. a Infat,isa cu trAsAturi forma

Mint de rod bogat, desfatan ochil tnturor ion(c.); acolo Imi

place sal-mi desfatez gInclul (ON.) *A Intinde, a
da mai mare Intindere. a lace mai vast: Mihai-Voda
au merit -o Qi au destatat-o precum se vede (LET.).

formele trupului: 1$t puce on frac care-1 desina o taste

fAtez sburInd Catra cerluri, catra scare

*DESENA, d *DESINA, Q DESEMN4 (-nez 1. vb. tr.

unui object ; a vault la mine on o bottle de htrtie 81 m'a tntrebat dace stin sa desenez /LAH.) 0 A face sa. reiasA
en adeviirat eleganta

(ALECS.).

2. vb. refl. A se infatisa. a se arAta, a aparea:

mai deslusit: pulps se desina delicatS pe undn1 auxin al

lum in II m-zame.)[fr.dessiner].
*DESENATOR sm. (D Artist care exercitA arta
desenului. care fabrics modele pentru stole sau
broderii etc. P Pictor care face bine con-

turul figurilor [fr. d essin a teu r].

*DESERT (pl.-curt) sn. O X Ceea ce se manincIi

la sfirsitul unei mese: brinza, fructe, etc. Mo-

mentul chid se servesc la masa aceste feluri de

mincare [fr. des s er t].

DESETINA. (p1.-iol) sf. t flare, zeciuiala. pp

stupi si pe rimAtori: la vremea desetinei, an mai

adaos pre banii desetinei malt si miere, osebit de banii desetinei

(N.-COST.)

[VS1.].

t DESETNIC Sin. Bucov. Slujbas Insarcinat cu

stringerea desetinei; ajutor de primar: acolo

se

plates birnl si se fitceau alegerile de eri (MO.) [Mt.].

ODESFAC.4. (-lac) vb. tr. Mold. Bucov. A curati

de foi stiuletii de porumb: tot desfactnd amlndoi ph-

niujile de pe seminceri, mi-a povestit omul pe rind toate

(Dom.)

[lat. d is f a b ic a r e].

Faptul de a
ODESFACAT sbst. Mold. Bucov.
des f A c a: alma ee se states de , tineretnl se dedea is
loo (PAMFJ.

DESFA.CATVRA (pi.-T1111) sf. G CD Desfacerea

unui farmec, unei vrAji Lucrul, desclntecul

cu care se desface un farmec: desetntitoarele ce des-

einta, ce &mita, nn dau destacdtura pe picture si pe comet

[desface].

Z..

vb. refl. A simt,i o mare plarpre: si ma des (DON.)

A pe-

trece (in veselii): de se vor destilta $i vor aural unul ou

altul (PRV.-LP.); a bint 9t s'a desfatat pine la adtuci batrtnote (can.).

DESFATACIVNE sf. DesfAtare. petrecere

(In veselii) [d es f At a].
DESFATARE s/. F'aptul de a (e) d es f A t a;
petrecere, placere mare.

DESFATAT adj. 0 p. DESFATA ir # Intins: s'au apeaat toll to Mimi! Saner, oe si-au ales mai .13
de traiul for (N.-cost.); se asternea... o poiana large $1
.4. macaw

DESFATATOR adj. Care des f a t A, care IncintA privirea, simturile, delicios: locurile destAta-

toare ce trecean pe sub ochii nostri (sm.).

DESFA.TUT (-tuese) vb. tr. A sfatui pe cineva sA

nu facA ceva: 1-an desfatult sit nu meargit mai departs

(se.) [des- +sfatui].

DESFATA. (-tit) vb. tr. A scoate. a desface ce e

Infatat: pernele [In fatal.
DESFECIORT (-reser) vb. tr. (D # A lipsi pe cineva de copii, a-i lua feciurii A rApi fecioria

[des-+fecio(a)r(A)].

DESFERECA (-ec), DESFERICA (-ie) 1. vb. tr.

A scoate, a face a se piarda fereeatura. fiarele:

Faur ferecli si desfereca st anume doua saptamini !erica tar

&mit des/erica, adeod flings ci plonk InglalaNi $i desghlati,
e ger pi ealdura (MAR.).

2. vb. ref/ A se desface fiarele. catusile: atingle

se desterecara de pe turloalele mlnilor si ale picioarelor

[des- fereca].

(DEM.)

DESFACE (-tao) 1. vb. tr. (D A strica ceea ce

era facut; a anula, a desfiinta: mite mai face $1 des-

DESFTDE (-mid) vb. tr. A declata cuiva cA

nu va putea face un lucru cu toate mijloacele ce
va Intrebuinta: to destid as ma trintesti A in-

oul no poste sae &steed (ZNN.) A deslega:

nod C) on Mut, on tarmac. a Indeparta prin vrAji,

hrlinlndu-se cu came necintaritit de pe la clobani ci desflcilnd

potlra (1.-oa.) [fr. d a fie r, refAcut dupA lat. f i d e r e].

(VCR.)

face vremea scurgtudu-se tneetinel (EIR.-VN.); cel.ee stria MU

destace lneredintarea (MAR.) ; ce -ci face omul singur, niel dra-

descintece sau alte mijloace, efectele unui farmec:

L.A. Candrea. Dictionar enciclopedic ilustrat.

frunta, a nesocoti un lucru primejdios: 04, moartea ;

"DESFIGUR4 (-urea) vb. tr. 5i refl.

401

www.dacoromanica.ro

A(-Ii)
26

DESDES

fats., obrazul A(-gi) strica

DES- stricaa Iffigura,
A (se) poci, a (se) uriti [fr. dfi DES foam

ror].

ES

*DESFIINTA (-ter) vb. tr. A face sii nu mat fie,

sa nu mai existe. a nimici fiintarea unui lucru:

a anula, a abroga, a suprima [infiint a].

DESFIRA (-f1r) 1. vb. tr. A desface o tesatura
fir cu fir, a Zlestrama A deosebi 0 A desIasi, a lamuri.
2. vb. refl. # A se rasfira [d es- +fi r].
DESFOIA (-fain) vb. tr. si refl. A (se) despuia
de foi, a (se) desfrunzi [d es- + f o a i e].
DESFR1NA (-nez) 4. vb. tr. A lua calului
frIul.
2. vb. refl. 0 A-si pierde, a-si lepada friul;
I

DESGHIOCA, DEZGHIOCA, DEJGHIOCA (-ghloc) 1.

vb. tr. 0 A curati de pasta', de teci, de coaja, (fasolea, mazarea, etc.), a desfaca porumb; pasatul...
se bate bine In plod de se deighioaca coals de pa el (5Ez.) ; la
claca de dosghiocat pdpuzoi (CRC.) 0 DESGH10114

(s.-coo.) If C) T A desface, a desprinde: puterea spat

desghlocase hartane marl din namintui malurilor

e: fie-care simte o8 mintea-i se desiring. (ALECK.) ; 1 se desfrlnase si t salitrgise matele spre mat (4.-COST.) 0 A se da

desfrlului, a se abate la placeri neiertate, a trai

In

desfrinare: s'au desfrinat In vista farli de ratline

[des- +frIne].
DESFRINACIVNE sf.
[desfrina].

Desfrinare,

desfrlu

tate, neiertate, nerusinate: si-a prapildit averea In rimph Si 'n desfr1narl

(CAR.).

DESFRINAT 1. adj. 0 p.DEsFRbia Fara

frtu, lipsit de lriu: bietnl om pnrcede el biome Incruri

Pests puterea sa (M .-COST.) IC) (0 De un traiu nerusinat,

plin de desfrlu.
2. sm. Om desfrinat.

cumpatare, exces [d e s frIu].

DESFRUNZI (-rests) vb. tr. si refl. A (se) despuia de frunze: 51 domolind fugarii Ce Own pe 'Istn-

DESFRUNZIT

(ALECS.)

adj. p.

[Infrunzi].

coped',
aproape desfrunziti, aveau semi od se gindeso Is lucrnri nesse= de triste (VLAH.).
DESFRITNZI:

refl. 0 A scoate
tandar& ad yacht ce-i In ea (RET.) A (se) destupa:
desfundil-ti nrechile; mi s'a desfundat nasal A (se)
deschide calea lntr'un be neumblat: acolo trace
DESFUNDA (-fund) vb. tr.

*i

fundul unui vas: cum stain% hates, o prinserd gi o &s-

nova cale feratil care desfundi mnntii si rilzbate in TransitTanta (vLA1-L) ; s'au astupat smith cari eras, s'an desfundat al-

lele care an eras (13R.-va.) A (se) sapa pkinintul,

scuttnd la suprafata ra.dacinile, pietrele, etc.:
e tristil Si nrita lama Is lard clod ploile reci desftuuld pamIntni tome.) ; plouase de se desfundase

funda].

MUITti1 0SP.) [111

DESFUNDATURA (p1.-turi) sf. Loc desfun-

dat: men for se

desch1oCali (N.-UR.) [lat.

d f sglabIcare].

DESGHIORA, DEZ-, DEJ- (-ghior) vb. tr. 0 /ten.

Ban. A desface de coaje (nucile) [lat. d i is g 1 u-

berar el.

DESGOLT, DEZ- (- olesc) 4. vb. tr. 0 A lAsa gal,

despuiat, descoperit: plesuvul 11 ridicit incet de is plimInt
51-i dezgoli pieptnl (EmIN.); (F) : 1-au desgolit de oinstea si

slava preotiei (ray.-sw.).

2. vb. tr. A raminea gal, despuiat [d es - +g o 1 i].

DESGOVi.kLA, DEZ- sf. Imbrobodirea mi-

resei: horn desgovelei (Oom) (d e s g o v i].

DESGOVT, DEZ- (-oven) vb. tr. A Imbrobodi mireasa (de catre nuna mare, urmind ca de aci Inainte

sa poarte totdeauna broboada) [g o v i e].

DESGRADI, DEZ- (-desc) vb. tr. A desface, a
strica gardul: comm... tot strimb i se pare, OW lam

11

trANN1 [Ingradi].
DESGRADINA we- DESGARDDIA.
DESGRADIT adj. 0 p. DESGRADI Fara
gard, neingradit, cu gardul stricat: de oa ti lust
dezgradeste

cineva... vr-o vie... de o va ldsa dezgradita, stela sd-s1

DESFELTU sbst. p = DESFRTNARE C) Ne-

nerie Si desfrunzeso fugarii

pe oase: fierce cornea tea frageda bine plod se desghiocit

toted de pe case (RET.); (P) : Capes se rostogolean, brate se

(LET.)

DESFRINARE al. 0 Faptul de a (st) d e s fr Ina Traiu plin de petreceri necumpa-

(N.-uR.).

2. vb. refl. A se desface, a se desprinde carnea de

sumac prin desfuncititurile muntilor

[desfunda].

(VLAH.)

piazza mnnoa (FRV--MS.).

DESGROPA, DEZ- (-grop) vb. tr. A scoate din

groapa, din pamInt, a desmorminta [I n g r op a].
ODESGURGA (-gurg) vb. tr. Trans. A desnoda:
desgurga curelusa... en care era Ingurgat serparlul

[Ingurga].

(RET.)

ODESGURZT, DEZ- (-eon) vb. tr. Trans. 0 A descoase opinca; a descurca ceva lncurcat [In gurz I].
DESGT..TST, DEZ- sbst. CD Lipsa de gust 0
Scirba, greatil: inioreele Int era atita durere si --w; molt

ar fi miscat pe eel ma Impietrit om (ma.) [fr. d 6 g o Ci t,

refacut dupa g u s t].

DESGUSTA., DEZ- (-gust) 1. vb.

tr. 0 A pro-

duce desgust, a-i lua gustul, a face sa-i treats

pofta A sclrbi, a ingretosa.
_2. vb. refl. A prinde desgust; a i se scirbi [fr.

degout e r, refacut dupa gust a].

DESGUSTATOR adj. verb. DESGUSU 0 Care

desgusta 0 Sciibos.

DESHAMA., d DEHAMA (-ham) vb. tr. A lua

hamurile de pe cai, a scoate caii din hamuri: se

apucard ad deshame call In Ulcers (D.-zAMF.) ; nnul dehamd

sAua5u1 gi porni pe NSA ore poet& sit canto aintor (I --oH.)

[Inhama].
DESIDERAT, DEZ- (pl.-ate) sn. Dorintb., eeI
0 A (se) scoate, a (se) desprinde, a (se) rupe din rinta pat.].
DESGRADINA, DESGRADINA, DEZ- (-Inez) vb.

tr. sire /l. 0 A sari o doaga din gardin (R.-COD.)

radacina, din local unde e intepenit, legat: ramlnea

Cu gitul desgardinat din guler (D..ZAMF.); lncepU movila sti se
cutremure... de 'Area Dg vrea aft se desgrddineze de plimInt CUSP.)

11 40 A (se) Indeparta: nu puteam sA-1 mai

desgardines

de mine (emus.).

DESGHET, DEZ- (pl.-apart) sn. Faptul de a se

desghet a. topirea ghetti.

DESGHETA, DEZ-,ODEJ- (-ghet) 4. vb. tr. A face

DESIDERATTV, DEZ- adj. Care exprim6 o

dorinta [fr.].
DESIGILA. (-iez) vb. tr. A despecetlui, a scoate

sigiliul [d es - +
DESIGNA ler

sigila].
DESEMIA.

DESILUZIONA., DEZ- (-ones) vb. tr. A face sa-si

piarda iluziile, a desamagi [fr.].

sa se topeasca ghiata.
2. vb. refl. 0 A se topi ghiata, a Inceta de a mai

DESILUZITJNE, DESILDZIE, DEZ- sf. Pierderea

iluziilor, desamagire: Myth ca ea birue invazia desiluziilor
(DLVR.) [fr.].

e ( A-si pierde
dfsglaciare].

cnnzlitorile acestea pieta de intunecoasa ,e a codrilor tvLAN.) II

fi Inghetat 0 A se Imputina gerul, frugal

sfiala, nelndeminarea

[lat.

DESGHETAT, DEZ-, 0 DEJ- adj. 0 P. 'MS'

GHETA WADES GHE T AT 11 0 (I) Nesfios, vi; Indeminatec:
vorbea ou tin] gazdei, on
copilandru desghetat $i sidles use.).

ODESGHEURA, DEZ -. DES- (-ear)

DESGH1ORA.

DESGHTN, DEZ-, DEJGH111 (1)/.-Innri) Sri. ID Saritura a calului: In Sprintene desghinuri ISi salta tail
'prin(out ( ALECS.) 0 Lovitura cu pintenii sau cu

halal spre a face caii sa se ridice In douil picioare:

Spores

Dimes dind desghinnri tailor

g h i n].

DESGHINA ler

(1.-oH.)

[to. d i z -

DESIME sf. 0 Insusirea lucrului d e s:

In as-

Desis: se Infundard in a cea mai Intunecata a pada.

rilor (aLx.).

DESINA = DESENA.
DESINENT.A., DEZ- (p1.-te) sf. o

Terrains-

tiune [fr.].
"DESINFECTA, DEZ- ( -tea) vb. tr. A curati de
aerul stricat, de mirosul greu, de microbii infectiosi [fr.].

"DESINFECTANT, DEZ- adj. 0 (pl.-to) an.

Care desinfecteaza [fr.].

"DESINFECTARE eer DESINFECTIDNE.

DESINFECTAT, DEZ- 4. adj. p. DESINFECT3.

2. sbst. Faptul de a desinfecta (LE] 1791).

DESBINA..

402

www.dacoromanica.ro

*DESINFECTIVNE, *DESINFVCTIE, *DESINFECTARE,

Faptul de

sf.

DEZ-

(L] 1792) [fr.].

*DESINTERES4, DEZ- (-ez)

a desinfecta

Cepeall S.

1. vb. tr. A despagubi de coca

t,e r es a

0 A se vedea clar, lamurit:

(VLAH.)

DESLUIRE sj. Faptul de a (se) d es lu $ 1,

clar, limpede TLC NEDESLUSIT.

:4. adv. LAmurit, ca sit se poata pricepe: vorbeOte ; ce si viu nu se Intatissazit Coate to momentni

Fig.

sau interes.
*DESINTE-

1191.

Aparat de

7,1

RESAT, DEZ-

Un

acesta l (VLAH.).

'DESMADUL44. (-lez) vb. tr. A desmembra m a-

r, dupe fr. demembrer (membre

= madular)].
DESMA.TARE, DEZ- sf. Destrabalare: era o

amestecitturA, o arababura $1 o ... pe 13/mint, carom ilia

dracul no le-ar 11 putut da de cApAtilu (ISP.) [d eSMA-

adj. 0 p. DESINTERESA 1 0
Care nu fare
nimic- din interes propriu,
care nu e calauzit de interes, care nu

I.

a t].
DESMATAT, DEZ- adj. gi sm. Sdrentaros;

destrabalat: o baba uritA, despletitil,

tssz ) ; verbs e
c'a lost um lanes s'un IVLAH.) : care om de treabA ar mai
cuteza sA se amestece printre desmatatii ce to urmeaza //sr.)

[d es - +mat e. adica raruia-i a.tirna sdrentele

cautit un et,

(BR.-VN.)

lainurire, explicatie.
DESLUIT 1. adj. 0 p. DEsLuSI Lamurit,

Neinteresare, desinfectat portativ.

neluare in seam& a propriului

stia.

1111

[sl. do -sluOati].

pe creditori.

LI. vb. refl. A inceta de a se

mai interesa, a nu-i mai pasa,
a nu se mai Ingriji de ceva [fr.].
*DESINTERESARE, DEZsj. 0 Faptul de a (se) d e s i n-

departe,In sari, se deslusese eittunele imprilstiate

ce pierde, de ceea ce ar fi
putut cistiga, a nu lasa pagubas:

iscripthmile slavone (013013.1; eine otie salt desluseasca la

sate gindul legit? (JIP.).
2. vb. refl. 0 A se lamuri: hot4r1rile nedesluotte In-

DESISTA,

1792. Demniectarea unui apartament cu formol.

DEZ- (-1st) vb.

refl. A se lasa
de, a renunta la o cerere, o pretentir, etc. [fr.].
DEsI (p1. lour!) sn. 4 Padure tinara si

foarte deas a:

spargInd ///ourile

de fate

(VLAH.) ;

lose

din //urile padurilor si se anima asupra necredincios1lor

(Ise.) ; pr. anal.: din /*///al sprincenelor luceau doi ochi
gaibeni, Caprii (I.-GH.).

DESIOR adj. Si adv. Cam d e s: SlInta-Dumi-

nee& soles 1naintea cases... motaind cam

(MUM.

t DESiRG adv. Jute [de+sirg].

DESJUGA go- DE.TUGa.

DESLANTUI, DEZ- (-loose) 1. vb. tr. 0 A des-

face lantal de care e legat ceva 11 A da drumul,

a da curs liber.
3. vb. refl. A se porni cu putere, a se repezi cu
violenta: o furtuna grozava s'a deslantuit asupra orasului

[Inlantui].

ca ma tele unei vite spintecate"].

*DESMEMBRA, DEZ- (-brez) vb. tr. 0 A separa
rnembrele unui trup, a-1 face bucati F A Ulla,
a lua cite-o parte dintr'un tot care alra.tueste un

fel do trup intreg: un. Stat [fr.].

DESMETEC...
DESMETIC...
DESMETIC, DESMTEC, DEZ- adj. 0 sm. Za-

pacit , buimacit; smintit: ratacind ca un desmetic $1

nestiind cum sA lacA (ISP.) : elute/mil dezmetic at lui Mime
CO nip. BEZMETIC].
(DLVR.)

DESMETICI, DESMETEOI, DEZ- (-con) vb. refl.

A-gi veni in fire, a se trezi dintr'o arneteala, dintr'o buimaceala: Darn cA se desmeticeote din bnimaceala
turioasa In care se gasea (D. ZAMF.) ; noaptea Mut& Turcilor
a se desmetici din groaza ce-i coprinsese (si.c.) [d e s-

metic].

DESMETI, DEZ- (-etesc vb. tr. 0 refl. A (se)

trezi din ameteala; a-si veni In fire: Ivan atuncl, enprins de ltori, pe loo s'a desmetit (cos.) [d e S - + am e I i].
DESMIERDA, DEz+mierd) 1. vb. tr. 0 A in ingfia

cu vurbe sau gesturi de dragoste: tats -son 11 ouprinde

DESLEGA, DEZ- ( -legs) I. vb. tr. C) A desface

In brale, II sArutA, 11 desmiardA, privindu-leercetator (BR.-VN.);

leaga ceva: se pleaca sa-;1 deslege snurul de is ghete (vtim.) ;

deslege pungile ca sit-1 acute (CAR.) A
i-a rugat

oil esti de mare! (cm) A desfata, a face o pia-

a da iertarea pacatelor; preotli an pnterea de a legs si

s'a sf1rsit, fugi, to desleg de juramInt (I.-ou.); ... de pacate,

sebita: mama Chira se desmiardit Intro coplil sA1 (CLVR.);

ImpAratul se plimba desmierdlndu-se printre vomit de pe

de a d.

Punte

sau Vinerea, acela rastigneste pre Hristos (ON.) @

o problema 0 A
afla Intelesul ascuns, a ghici: o ghicltoare.

desfaLare: s'au dat is desmierdliciuni... si la deslAtAri (sea

ceea ce e legat, a desface legatura sau nodul care

desface; a libera de o indatorire, de un juramInt:

(-.) A scuti, a dispensa, a da vole sa nu

de post; eine va deslega Miercurea
face un lucru:

A rezolva, a afla rezultatul:

_2.

leaga;

vb. refl.

Ali desface legaturile, nodul care-1

aid i se mai deslega mosneagulul limbs

[lat.ciTsligare].

(BRIG.)

DESLEINA, DEZ- ( -sin) vb. tr. A destepta din

lesin: o Dune pe scaun st mud s'o deslesine (ALECS.) [ 1 e-

s i n a].

DESLIPI, DEZ- (-peso) vb. tr. 0 refl. 0 A (se)

desface, a (se) desprinde ceva lipit (de ceva ce era

lipit) A (se) desparti, a (se) departa de ceva

sau de cineva IMO. care sta aproape, de care era

Impreunat: Ind Imbratisa pe cite vre-unul Dana no-1 mai

vanes sit se deslipeasca de dinsul (ISP.); neputIndu-si
ochii de la lumina terestrelor (BR.-VN.)

[des- +lipi].

DESIANAT, DEZ- adj. Destramat: cu pantalonii

deslInati oi rosii (DLVR.) ; 0: losatura sublectului ml se pare

...a si Pfail nOiMa (DLVR.)

[des- +Una].

DESLUPI, DEZ-l-upese.) vb. refl. A se deslipi; a

se separa

(PRV.-MB.)

(CANT.)

IVS1. 11.1 p 1 t

DESLUW (-u.sese) 1. vb. tr. C) A distinge, a re-

cunoaste, a deosebi: ochiul no desluoea Inca nimio, pentru of era o Oda deasit (VLAH.) A face so, (se) In-

teleagt, sa (se) priceapa, un lucru Indoelnic, ne-

clar, a lamuri, a explica: le descHram oi le desluoeam

iron: sA on ma lad sA tau culeserul... of sA to dezmierd,

core deosebita: month Moldovei desmiardA simturile

(ON.).

2. vb. refl. A se desfala, a sim(i o placere deo-

(MERA.) [lat. *dIsin Or d a r e].

t DESMIERDACIVNE, DEZ- S/. Desmierdare,

[desmierda].

DESMIERDARE, DEZ- sf. 0 Faptul de a (se)

desmier dal Placere deosebita, desfatare,

voluptate.
DESMIERDAT, DEZ- adj. 0 p. DESMIERDA 1
0 t Desfa.tator, dragastos: el-au scornit limbs din latineasea, ass de iscusitA $1 n../A, clt cA este limbs Ingereascil
(N.COST.) t Rasfatat, alintat: Hind om Uttar, ./../ 51
inimos (NEC.).

DESMIERDATOR adj. velb.DESMIERD4. Care

un fel de
desmiarda; desfatafor: o trecea un !tor
belie, care o secs de putori (st.v ); au ajuns la o Poiana
verde $1 desmierdatoare (ISP.).

*DESMINTI, DEZ- (-mint) I. vb. tr. 0 A spune

cuiva ca a mintit, ca n'a vorbit adevarul, a-1 scoate
de minciuna A declara ca e fals, ca nu e ade-

varat.

2. vb. refl. 0 A spune unul altuia ca ceva e

fals, ca nu e adevarat, a se da de minciuna
A se contrazice A nu se tines de vorbal
de fagaduiala data 0 A inceta de a fi ca mai
'nainte, a se schimba: lubirea noastrA unul pentrn allot
no s'a desminlit nielodata (I.-en.) [fr. d m en ti r,
refacut dupii mint i].
DESMINTIRE, DEZ- sf. 0 Faptul de a (se)

403

www.dacoromanica.ro

DESDES

S- desmin ti

Cuvint, vorbire prin care se' orinduit; svapaiat, destrabalat: era in adevar un om

DESdesminte ceva.

dar nieideenm vitios (CAR.) [Cr.].

0 DESMIRA, DEZ- Trans. (-mtr) vb. tr. si refl. A

(se) alinta, a se rasfata..
DESMINIA. DEZ- ( -nliu) vb. refl. A-si potoli
minia, a inceta de a fi mlnios: SO minis loarte nor

*DESORGANIZA, DEZ- (-izez) 1. vb. tr. A strica

organizatia, intocrairea; a strica rostul.

2. vb. refl. A-si pierde organizatia, a nu mai fi

organizat [Cr.].
*DESORIENTA, DEZ- ( -tea) 1. vb. tr. 0 A face
pe cineva sti nu mai stie ce drum sa apuce, a-1 face

$i se desminia tot atit de usor (EM(N.) [des--FmInia].

DESMINTA, DEZ- (-mint) vb. tr. Trans. A desfd.tui, a abate de la o hotarlre: ceroat -a mosneagul

sa nu mai stie unde se afla A-1 face sa-si

piarda cumpatul; a zapaci.

2. vb. refl. CD A nu mai sti Incotro sa apuce
A-si pierde cumpatul; a se zapaci [fr.].
*DESOXLDA, DEZ- (-idea) vb. tr. Q. A scoate in
parte sau cu totul oxigenul dintr'un compus [fr.].

sa-1 desminte, doer/1 Board 1-ar putea lace sA stee loeulni (nu.).

DESMORMYNTA, DEZ- (-tez) vb. tr. A scoate

din mormtnt, a desgropa [I nmorm Int a].

DESMORTI, DEZ- ( -lose) 4. vb. tr. A scoate, a

trezi din amort,eala, din Intepeneald: se 'ntinsese oa

*DESPACHET44. (-etez) vb. tr. A desface un pa-

sit-si desmorteaseit oasele (CAR.).

chet [impacheta].

a. vb. refl. 0 A iesi, a se trezi din amorteala,

a-si reveni din starea de amortire: In west mo-

*DESPADURI (-mew) vb. tr. A distruge padu-

rile unei tari [reflicut dupe

ment suprem piciosrele nu SO dezmortira (Om.); mintea

i se va desmorti $1 va frame sl luereze de la sine (VI.M.I.)
A se Incalzi putin (vorb. de cineva patruns
de frig): acrinserlt si el cite no foram ca sl se mai des -

morteasca (ISP.1 [des - amorti].

DESMOTENT, DEZ- (-eneso) vb. tr. A scoate
pe cineva din mostenire, a-1 lipsi de mostenire.

ferit-o.
2.

+pAgubi].

Lipsit de mostenire e (ad). Si sm.) Lipsit

DESPAGUBIRE sf. 0 Faptul de a (se) d e sitf 0 Suma, reparatiunea, compensarea

data cuiva pentru o paguba suferita.
DESPAINJINI (-ineso) vb. tr. A face sa vada

de anumite bunuri pe care le au altii: desmoatenitii

pagubi

soartel; sirmenit desmorteniti cart suferil ei sling In umbra

IBR.-VN.).

limpede (vorb. de ochii impainjiniti) [Imp a-

DESNADAJDUT, DEZ- (-anew) vb. refl. A pierde

injini].

toata nadejdea, a despera: an to , anent moasei,

()SP.) [des- na.da.jdui].

ODESP.A.N4 ( -(Inez) vb. refl. A iesi pana de

DESNADAJDUTRE, DEZ- s/. 0 Faptul de a

desnadaj dui

11

lemn de la o coada de secure, etc. (C(AUS.).

DESPARECHIA sr DESPKRECHIA.

0 Desnadejde: Dumnezeule,

DESPARTEALA sf. O Despartire 0 # Deomulerea

sebire # Despartenie, divort: dna

tie-ti mill si DU ml educe in A. (DEUR.).

DESNADEJDE, DEZ- sf. Pierderea on -cdrei

nadejdi, stares omului care a piefclut on -ce na-

ltd sa se lava

apAsa gren pe araindoi umerli batrrai (CAR.).

DESNAMOLI sr DESNOMOLI.
DESNARAVI, DEZ- (-vesc) vb. tr. $i refl. A (se)

desvata de un narav [d es- +narav i].

F A desface membrele corpului

din incheieturi: lit chinueste, blitindu-i, pinA-( desnoadS
"SP.) (E) t> A nascoci evenimentul cu care se
va termina o piesa de teatru.
nunia (VOR.)

2. vb. refl. A se desface nodul: ce nos Cu gura se

[d e s -

DESPARTENIE sf. 0 Despartire:

momentul

Calugarita (PRV.-MB.);

despartaniai de parinti era solemn contra mireasA (1.-OH.)

o ase0 Desfacerea casatoriei, divort: carte de
menea Wine undo se inchiagil logodne gi se urzeso de:114rtend (ON.) [desp 114'0].
DESPARTI (-part) 1. vb. tr. . CD A face se nu

Moon *DESNATIONALIZA, DEZ- ( -izez) vb. tr. si refl.

un nod: desnodrad nodurile de in Dina, se desnoadil ou-

carte de

parti].

dejde: on tel de desgust, mai sdrobitor chiar deelt a,

A face sd-si piardA (a -$i pierde) nationalitatea,

caracterul national [fr. denationalise r].
DESNODA, DEZ- (-nod) 1. vb. tr. 0 A desface

vb. refl. A-si intoarce, a-si scoate paguba:

creditoarea sii se despAgnbeascA urnatirind casa (DR.-VD.) [d e s-

DESMO*TENTT, DEZ- adj. p. DFSMOSTENI.

ti also Wane

fr. deb o i s e r

(b o i s = padure)].
DESPAGUBT (-ubeao) 4. vb. tr. A intoarce paguba, a plati cuiva pentru o pagubil pe care a su-

mai fie impreuna, a departa unul de altul (cloua

lucruri sau doua fiinte care au stat laolalta : eau

luat in Wade, dar en 4-am despartit 0 A Imparti un

spatiu prin ceva pus la mijloc fntre diferitele parti:

am despArtit ourtea In donA printr'un gard A servi

ca despartitura: un zid desparte cele deuA gradini

C) A servi de hotar (vorb. de un obstacol firesc):
Carpatii dogcart Ardealul de vechinl regal 0 A se afla

innoada si on mina on se dIMIDOIUMP (00R.)6 ghicitoarea des-

tntre (vorb. de spatiu si de timp): (Iona ceasuri ne

*DESNODA.MIN'T, DEZ- (p/.-minte) sn. Chipul

cu care se sfirseste, o aiacere, o intimplare, o

Ploesti A pronunta divortul, a desface casatoria: tribunalul n'a vrut sit-1 despartA 0 A deosebi:

[fr. denoamen t,
dupe desnoda].

:4. vb. refl. @ A se departa unii de altii (vorb.

de cei ce au stat laolalta) (D A divorta, a nu

pre rununie" [innod a].

piesa de teatru, etc.: aceastS durere este ~n1 grabit al

gindurilor Int

(VLA11.)

refacut

DESNOMOLI, DESNAMOLI, DEZ- (-Giese 1. vb.

tr. A scoate din nomol.

2. vb. refl. A leg( din nomol: desnamoleste-te singur

din clisa vinAtil in care to -ai begat (JIP.) [innon101 1].
DESNORA, DEZ- (-oreaza vb. unipers. A se In-

senina, a se imprastia norii [1 nnor a].

DESOBICINUI, DESOBI$NU4, DEZ- (-uesc vb. tr.
refl. A se) desvala de un obiceiu [d e s - +

obicinui].

*DESONOARE, DEZ- sf. Necinste, lipsa de

cinste [fr.].
*DESONORA, DEZ- (-orez) 1. vb. tr. A necinsti,
a rdpi cinstea, a arunca necinstea asupra cuiva.
g. vb. refl.
pierde cinstea; a se face de rusine [Cr.].

*DESONORANT, DEZ- adj. Care desonoreaza,

care necinstesee, care anima necinstea asupra

cuiva; rusinos [fr.].
*DESORDINE, DEZ- sf. 0 Lipsa de ordine,

neorinduiala; arababurti. O Turburare C) Jaf,

stricticiune Destatbalare, desfr1nare [fr. d -

sordr e, refacut dupti ordine].

'DESORDONAT, DEZ- adj. Fara ordine, ne-

descart de tints noastra; saizeci de chilometri no despart de

sensibilitatea desparte pe animal de plena.

mai fi cdsatoriti: s'a despartit de iemeia lui A se

deosebi: vista omului polio s'ar despArti de dobitocui eel

mut (a.-cost)

[lat. dIspartire].

*DESPARTIMINT (pt.-minte) sn. OO Despartitura, loc separat 7,k * Una din diviziunile
regnului vegetal sau animal [Cr. depart e-

m en t, refacut dupe despart i].

DESPARTTRE sf. CD Faptul de a (se) d e s Una din diviziunile administrative

tf
ale unui ora Of Comisariat: 1-am vazut, trecea Pe
p

to

(CAR.).

DESPARTITOR adj. verb. DESPARTI. Care

desparte.

DESPARTITURA (pl. -turi) s/. 0 Ceea ce

desparte doua. lucruri, (gard, zid, etc.) 0 Parte
despart,ite prin ceva dintr'un dulap, tntr'o cutie,
etc. 3 Diviziune, class deosebita [d espart i].
DESPAqT (-Apse) vb. tr. A trece inapoi (peste
corpul unei persoane, unui copil (peste care s'a

pasit) [d es-pas i].

DESPATURA ( -tar) vb. tr. 0 A desface un

lucru Indoit, a desdoi 0 A desface paturile

(des- -I- Impatuta].

404

www.dacoromanica.ro

DESPECETLUT (-ineso) vb. tr. A desface un

pachet, o scrisoare pecetluita; a desface pecetea:

piardli nadejdea, a aduce la desnlidejde.

2. vb. intr. A se desnadajdui [fr. d s e s p 6r e r].
"DESPERARE sf. Faptul de a d e s p era;

sa-si impuna vointa, tiranisind $i apasind pe cei- DESlalti [fr.].

DESPOTCOVI (-oveso) 1. vb. tr. A scoate ca- DES
lului potcoavele.
2. vb. refl. A-5i pierde potcoavele, a ramlnea
!A.M. potcoave [d es -+ p o t coy i].
*DESPOTIC adj. De despot, tiranic [fr.].
*DESPOTISM sbst.
Puterea pe rare o are
un despot O Stapinire, autoritate arbitrara,
tiranich: a luptat pe fatii... pentrn libertate In contra

durerl Inchipuite (vLAH.).

tern

fara nadejde Farb nadejde de scapare, pierdut: Inteo stare

Facut de un our care si-a
pierdut on -ce nadejde: o hot/afro
$ Adlne
patina.

pe linia de plutire o corabie, un vas care s'a impotmolit, care s'a Innomolit [I m p o t m o l i].

despecetiniam o sorisoare Mina de tame oare nu mi-era adre-

eatA mie (OLVR.) [des- +pecetlui].

DESPEDEC.4. = DEsPIEDEa4.
*DESPERA. (-per, -perez) 1. vb.

tr. A face sa

desnadejde, desnadajduire: DesperAri de poruncealli gi

*DESPERAT adj. p. DESPERA. 0 Desnadajduit,

DESPERECHLA, DESPARECHIA (-chiez) vb. tr.

O A lua, despartindu-le, unul din doutt lucruri,

din doua animale, etc. care formeaza o pereche

A lasa stingher [imper echia].

DESPERECHIAT, DESPAR- adj. p. DESPERECH14. 0 Caruia i s'a luat obiectul animalului

cu care forma o pereche Care nu se potrivesc
unul cu altul: citeva scanne despereohete Imprastiete ye
lingi piret1 ( ALECS.).

DESPETRECE (-treo) vb. tr. Trans. = DESPASI:

trecInd oineva paste eclat, acesta n'o sts mai oreascti, dad% nu-1
despetrece (PAC.) [des- +petrecee].

DESPICA (-plc) 4. vb. tr. 0 A erapa, a taia,

a sparge In doua, a spinteca, a desparti in lungirne:
lemne; a tras sable $1 1-a despicat capul In doul (DLVR.);

mutat (I.-em.); e: ea ne face a rAbda ~ul Ingrozitor al

(ALECS.) [ft.].
DESPOTMOLI (-oleso) vb. tr. a,. A aduce jar

DESPOVARA (-area) vb. tr. A usura de povara,

a scoate povara [I nap o v a r a].
DESPOVATUI (-tueso) vb. tr. A da o anti povata, a povatui cu totul altfel; a desfatui [d e s +pov
u i].
DESPRE prep. CD # De care, din partea, spre
(vorb. de situatiunea unui loc): lar5 hotarele Dachiel

rAsarit era apa Nistrul,

amiazizi mares NeagrA 51 DunArea,

apus Panonia,,. miazlinoapte Morava si Podolia (M..COST.)

t Din partea (in raport cu persoane): pentru multe

valurl ce avea
Turd gt ow Unguri (M.-COST.) ; Iliad... cafes
pe meat pntin sigma tlihari (sou ; astazi numai in

expresiuni ca: bunion -sau

(vorb. de timp):

adormisem deolt

mama 0 Spre, care

oink spre ziva, catre ziva: no

ziva (OLVR.) In ce prive*te, cu

privire la: gtergeti-vii ye bot

Judi iczo.); am pus la cale ,m

pnrcei, zise Mogorogea cu

partea mea,

mask (ALECS.);

mine, LIAM cat ma priveste pe mine De

(vorb. de subiectul unei lucrciri, unei convorbiri,

Moisi a despicat Mares Rosie cu toiagul; ." mint cuiva

en

eft

Pe aid trees linia Ionia care despicli muntii 51 razbate

in

etc.): ce a tratat In conterinta de astAziP Despre electricitate gi efectele ei [d e + s p r e].

DESPRESURA (-sor) vb. tr. X A ridica impre-

sabia A trece prin, a strabate, a razbate:

ordeal (VLAH.) 0 e- triton, a rupe, a stisia inima,

a pricinui o vie compatimire /) aernl, vintul,

a sbura repede: pAsAr1le alearga, despicil vInturile (DLVR.);

valurile, a Inainta repede (vorb. de o luntre, de

o corabie).
2. vb. refl. CD A se crapa In doua, a se spinteca:

Cum no se despica locul co to tine Eli sit to Inghita

(PANN)

0 A se desface, a se deslipi, a se departd:

tear
n'ar ti Nimes mai aiurit
fi desplcat pAmintnl dinaintea
(ON.); de chid s'an despicat 51 s'au despartit de Blserica rA-

la,.

sliritului mEr.) [lat. *despicare <spicum].

DESPICA.TURA. (p1. -tint sf. Bucata

despi-

cat& dintr'un lemn; crapatura de lemn, tandem:

l ( ALECS.) [despica].
DESPIEDECA, -racy (-deo, -die) vb. tr. A scoate

surarea, a retrage ostile care lmpresurau o cetate

[impresura].

DESPRET... er DISPRUT-..

DESPREUNA (-un) vb. tr. A desparti, a desuni

pe cei ce stau impreuna sau doua lucruri ce au lost
Impreunate; a desparti de barbat: Pe not ne-a desyrennat. Din arat DIM In cArat (11(.-BRS.) ; despreunam de tot
$1 o despArttni pe aceastA tamale outare de barbatni et (PRVAA13.)

[Impreuna].

DESPRIMAVARA (-vareaza) vb. refl. unipers.

Asefaceprimavara.: de cum se desprimaviireaza...

ce 1-oin cocoli Intr'o zi O'o

craiul Ungariei 1$1 radicA oastea (VLAH.).

piedica (de la picioarele unui cal sau unei vite,

era prins sau legat: SA-ti desprind din crestet valul, He-1
radio de pe obraz (EMIN.) A lua din euiu ceva atIrIncepu
nat sau agatat: 141 desprinse vicars din min

de la roata unei trasuri, etc.): acolo va gasi pascind un

cal impiedecat, ye stela sit-I despiedice pi sa-1 !melees IVOR.)

[Impiedeca].

DESPINTECA (-eo) vb. tr. A spinteca,

a despica: se repede spre Nita cu sable ridicatli sti-i desPintece client (CAR.).

DESPRINDE (-prind) 1. vb. tr. CD, A desface ce

el

a cInta (DLVR.).

2. vb. refl. A se desface de unde era prins, legat,

agatat, a se deslipi: nn turn tntreg din 'tripe stIngi s'a
desprins gi s'a prAbnglt In apt' (VLAH.) ; s'a desprins din bratele

Int si a fugit; bares s'a desprins de la mal [des - +

DESPLETI (-teso) i. vb. tr. 0 A desface ceea

prinde].

ce e Impletit A desface pletele, cozile imple-

DESPRIPONT (-oneso) vb. tr. A deslega calul

tite: PArul ml 1-oiu AA. Ili pre tine to -oin Jell (IK.EIRS.).
. vb. refl. (D A-si desface pletele, cozile: tot despletise parul ye umerii rotnnzi (EMIN.) (PA se desface:
nenumfuste pirae se despletesc, In cares de anent, peste In-

de la pripon: despriponegte-mi calul de cold gi adnral-1 la Curie (s.-Aio.).

*DESPROPRIETART (-Anse) vb. tr. A expr)-

tinsels gesurl (VLAH.) [Inapleti].

pria [improprietari].

reSIORISO Si se 'mprlistle ca vitele unei funil despletite (VLAH.) $

braca piny la piele, a lasa gol, In pielea goald

DESPODOBI (-obese) vb. tr. gi refl. A(-gi) lua

podoaba, a(-si) scoate podoabele gatelile: Indatli

de frunte

DESPLETIT adj. 0 p. DESPLET1: apele ei se

DESPUIA, DESPOIL ( -Doan) 1. vb. tr. CD A des-

0 Cu parul desfacut.

A prada de tot, a jefui: 1-a despulat de toatA averse

riimasii de la 'lariat' A lasa fara: a despulat pomul

t DESPOIA Fir DESPUIA.

va strata... bou san yea sau oaie... si le va despola In

DESPOPI (-popeso) vb. tr. A scoate din popie:

Mihain... puce pa mitropolit de-1 despot

(BALL.)

picture-, sli plAteasca toatii paguba IPRV:LP.).

2. vb. refl. 0 A se desbraca pia la piele, a se

lasa in pielea goals 0 A-si scoate, a-si lepada

[d e s -

+ p o p ij.
*DESPOPULA (-ulez) 1. vb. tr. A Imputina numarul locuitorilor (dintr'o tarn, dintr'un oras),
numarul animalelor, copacilor dintr'o padure, etc.
g. vb. refl. A i pierde locuitorii, a-si bnputina

animalele, etc. [d es- + popu I a].

*DESPOT sm. 0 Suveran cu putere nemrni-

scrutinnl, a numara voturile s

# A beli: a jupui de piele: namistul anal om, de

ce-1 despodobeso, Amine o gloaba (omm.) (I m p o d o b i).

tot, a se lasa fara: pomul s'a despniat de Frunze

A se lipsi cu totul de ceva [lat. dlsp o -

Hare].

DESPUIAT adj. O p. DESPIIIA 0 In pielea

goals.

nita care stapIneste dupe a sa vointli $i se poarta

tiranic cu supusii sal 0 (E) Persoana care cautli

DESPUIERE sf. Faptul de a (se) d e s p u i a.

DESPUIETORIU sm., -TOARE sf. Stapinitur,

-toare [d espun e].

405

www.dacoromanica.ro

DESTINDE (-tind) 1. vb. tr. 0 A slab! ceva

ce era Intins, a destrama: on arc 0 A trage

DES- p# DESPT,JNE (-pun) vb. tr. A stapini [lat. d I s DES # DESPVS sbst. 0 Stapinire 0 Putere [d e s-

inapoi: ea intim, o mink o aduse la gura. apoi o destine

pune].

A desface, a intinde, a rasfira:

arisele 0 A desfasura, a Intinde la larg:
Basta 1st destine armia in rindueall de bStale (BALL.).
2. vb. refl. 0 A se desface, a se intinde, a se
repede (DLVR.)

DESRA.DACINA, DEZ- (-inez) vb. tr. sf refl.

O A (se) scoate din radacin a; a (se) smulge

cu radacina cu tot; : on se nevoira sa dezrAdacineze...
numai semintele... Invatitturii (PRV.-MB.) 0 1) A (se)

rasfira; a se desfasura: and murgul seri! hymn a se

stirpi, a (se) dPsfiinta. (un obiceiu rau si vechiu):

gren... se desradAcineazit obicelurile $1 nitravurtle vechi

In front mai malt

treptat poste pustii (000B) ; on se putea
de doisprezece oamen1 (BALc.) C) (p A inceta de 8

(CAR.).

mai veni Intr'un lot: Tindall on se mai destindea de Is

DESROBI, DEZ- (-base) 1. vb. tr. Cl) A scoate, a

da drumul din robie, a face sa nu mai fie rob:

PAcala

(R.-COD.)

[Intinde].

DESTINZATOR adj.

A scoate de sub jugul unei puteri, a einancipa:

Alecsandri a desrobit printre eel dintliu pe Tiganii siii

verb. DESTINDE. Care

feerio de aripi sburittoare (ALCM).

destinde:

*DESTITUI (-tuiu) vb. tr. A scoate, a da afara

cugeta sit-51 desrobeasell tars de sub jugul Musulmanilor

din slujba: de mit dein 21 inselat, 11 voin

cum am destituit pe Pihi (I -Gs.) [fr.].

(1.-GH.).

g. vb. refl. 0 A scapa de robie, a nu mai fi rob

2 e A scapa dintr'o stare apdsatoare: cautA sit se
desrobeascA de sub grentatea acestei nevoi (BR.-VN.) [d e s -+
r o b i].
DESROBIRE, DEZ- Si. Faptul de a (se) d e sr o b i, emancipare.

51 pe dInsul,

DESTOARCE (-tore) vb. tr. 0 A intoarce la loc

eeva Intors, sucit 0 F A se despagubi de ceva:
incailea sit-si destoarcit rabditrile

suferite

toarce].

(CAR.)

[I n -

DESTOCMT (-niece) vb. tr. i intr. A desface,

a strica o tocmealit
DEsToutaRreiD.)) [des- +tocmi].
DEST02, Maxon, -to u vb. tr. Mold. Bucov. 0
A-Si
inima, a-si usura inima, a spune tot ce are

DESROSI, DEZ- (-01050) vb. tr. A scoate, a sterge

ro*ul, rosata [d es +ros i].

bDESTOT,

DESRUGINT, DEZ- ( inese) vb. tr. A scoate ru-

gina [des--krugini].

pe inima, tot ce-i apasa sufletul: davit ce 41-au mai

destoiat ei inima si s'au Intrebat de sAnittate cse.i ; a-si
asupra ouiva, a-si descarca necazul asupra cuiva,
a-si racori inima: Deci boierul se glndea Vr'un prilej

DESRUMENI, DEZ- (-enesc) vb. tr. gi refl.

A(-si) scoate rumeneala (de pe obraz): Mindra...
chid se rumeneste. Niel dot ban! nu mai plitteste

[des- +rumeni].

(IK.-BRS.)

asupra pop!! Sit-si destoaie de-ar gas' (SPER.) 0 A-si

a-si potoli foamea [d es- + t o i u].

DESTOINIC adj. t Vrednic: an sflntit Pre

DESSARA = DEsARA.

foamea,

DESSUCI (-uceso) vb. tr. A desface ceea ce e

sucit, a desvirti [d es- + s u c i].

Anastasia, om

desface la be inineca suflecata sau sumeasa [s u-

stare (de a face ceva), capabil, apt: on MS elmteam

a primire slujba pastoriel sale (na.-ult.);

el era om , c a fries lui Dumnezeu si cinstit (Is?.) In

DESSUFLECA ( -ec), DESSIIMETE (-et) vb. tr. A

fleca; sumete].
DESSIRA

de a duce lupta Will is sfirsit (ON.) [VS1. d0 StO i n U].

DESIRA.

DESSUMENT, DEZ- (- eneso) vb. refl. A se dume

ri, a-si (re)veni in fire, a se trezi: clod se dessumeneso
eel doi frati, mai ia, dacit mai al ce (R.-COD.) Nu m a n].

DESTAINUT

(-uesc) 1.

vb.

tr. A spune, a

taind a sufletului sau: deceit ar ft twat mama, 1 s'ar Ii

(VLAH.)

[des-+tainui].

DESTAINUTRE Si. O Faptul de a (se) d e s t a i n u i 0 Ceea ce se destliinueste: ultima serisoare a Sale! coprindea o

din cele mai miscAtoare to.zAmFi.

la git (me.).
2. sm., DEsTRABALATA (p1.-te)

111

sf. Cel ce, aceea

care duce o viata destrabalata: de-abia se putuserit

'DESTILA DISTILA.
DESTIN (pt.-Ina, - lour!) sit. CD Soarta, urSitrl:

norocoasit ..-ale acestui Donor

attune In snit vre-o 800 de destrAbAlati (CAR.) ; pentru o

care-i mitencit tineretelei MM.,.

$1

DESTRAM.A. (-am, -dm) 1, vb.

(VLAH.)

0 Divinitate mitologica care

orinduia orbeste soarta oamenilor; e reprezentata, In mod
alegoric, printr'o femeie legata t
la ()chi ( 1793 [lat.].
*DESTINA ( tin) 1. vb. tr. 0
A meni, a hotarl dinainte (intrebuintarea unui luau, unei persoane) 0 A pregati (pentru
ceva): 1-a destinat pioutrli C) A Fig. 2793. Destinul.
'Astra, a rezerva, a pune de o
parte pentru un anumit scop: am destinat

tr. 0 A des-

scum acele latunoloase fire, trebue a destrama toatA plaza

(NEGR.) ;

capetele unei panglioi 0 Pr. ext. A desface,

a rupe, a face sdrente, a sdrentui.

2. vb. refl. 0 A se desface (firele unei tesaturi)
O Pr. ext. A se sdrentui 0 A se destabala,
a se desfrina [t r a m 1].

DESTRAMARE sf. 0 Faptul de a (se) d e DESTRAMAT adj. O p. bEsTRAnut Pr.

ext. Cu hainele In desordine, atIrnate, sdrentuite
0 C) (si sm.) Destrabalat, desfrinat: slot din po-

strarnal 0 (0 Destrabalare.

aceastit

tzivit un cheltuitor, no

g. vb. refl. A se pregati pentru un scop, pentru

o cariera oare-care: ateliers In care copiii sA !ovate me(I.-GH.)

des.-

face, a scoate firele unei tesaturi: pentru a scoate

sunlit pentru cumpitraturi; 1-an destinat acest premiu.

aerie la care se destinft

sirea necesara pentru a face ceva, aptitudine, ca-

desfrinat 0 Trans. Descheiat: nu umbla ou amain'

ODESTARNITA. ( -lien) vb. tr. Bucov.- A scoate

t arni t, a, saua: 1-an destarnitat i-au Intins poclazile
si tarnita la ware (se.).
chemat sii is In mina lot agerit

(PRV.-MEL).

DESTOINICIE sf. O t Vrednicie 0 Insu-

DESTRABALA (-ales) vb. refl. A Incepe sa

dues o viata desordonata, a se strica, a se desfr Ina .
DESTRABALARE sf. Faptul de a se d e st r a b a 1 a; viata destrabalata.
DESTRABALAT 1. adj. p.bEsTaAbAut. 0 Care
duce o vista lipsita de bunacuviinta si de rusine,

(1.-GH.).

g. vb. refl. A marturisi, a incredinta cuiva o

destilinult, si ar fi povituit-o

sfirrsenia vietii lui sit se destoiniceasca pricesteniei

pacitate [d estoini c].

descoperi cuiva o taina: avea no confident earn' a-1

destilinuia toate... planurlle g! sperantele Ini

# DESTOINICT (-iceso) vb. refl. A se face d e st o i n i c, a se Invrednici: tine ucide de vole, acela Is

[fr.].

*DESTINAT adj. 0 p. DESTINA C) Menit,

ursit, hotarit de soarta.
*DESTINATAR Sm., *DESTINATARA (p1.-re) sf.
Persoana careia se adreseaza, i se trimete un lucru [fr.].

(ALECS.).

ODESTRAMATVRA. (p1. -tar!) sf. vIr STRAMA-

TpRA [des tram a].

DESTROIENT, Mold. DISTROINT (-nese) vb. tr.

A scoate dintr'un troian de zapada unde s'a oprit,

de unde nu mai poate inainta: dati-va gios si voi,
dear ni-om distroini mai de grabA (ALECS.)tintroieni].
DESTRONA = DETRONA.

*DESTINATIVNE, *DESTINA.TIE sf. 0 Menire,

scop, hotarire 0 Intrebuintare anumitit

Pregatire, pastrare pentru un anumit scop ()
Locul catre care se Indrepteazil, unde vrea sa
ajunga cineva sau unde se trimete ceva [fr.].

ODESTRUC4 (-no) vb. tr. Olten. Ban. A descoperi, a desveli [a s t r u c a].

DESTRUNA (-un) vb. tr. A slabi strunele, coardele Intinde: feeiorul de 1rapitrat desiruna areal

[Instruna].

(ODOO.)

DESTUL adj. i adv. AVM cIt trebue, de ajuns:

406

www.dacoromanica.ro

are
din

...11

avere, destui bani; am muncit

vista intreaga;

in belsug, in mare cantitate: ornamentele de

ear rislpite din poste tot (CAR.) [ d e + s a t u 1].
DESTULA, DESTULT --=-- biDESTULA.

DESTUPA (-up) vb. tr. 0 A scoate dopul,

astupusul: o sticla C) A da la o parte, a In16.tura ceea ce astup6., ce impiedica o trecere: druurechile,

mul; un canal; vs o Iereastrit; F: a -si

a cauta sa auclft bine [lat. as tup a].

DESTUPATOARE sf. Unealta cu care se

destup t ceva; tirbuson.

*DEST.A.RA (-area) vb. refl. Ali p5rasi Cara, patria, a se expatria [format dupe fr. expa-

trier].

DESTELENI (-nese) vb. tr. / A transforma finete si pasuni in locuri arabile, rasturnInd bine si
adinc cu plugul si cu sapa pa.mintul plin de bu-

rueni si de r6.dacini [I ntelen i].

DESTEPENT (-neso) vb. tr. A scoate din intepenealii, a slabi rezistenta unui lucru Intepenit

[Intepeni].

DESUCT = DESSIXT.

* Despre flori: Hoare desvoalta, care nu e pima,

DEScu putine petale.

DESVOLTA., DEZ- ( -volt) 2, vb. tr. C) A face DES
ca un lucru sa creasca, sg sporeasca, a da o mai
mare intindere (in sens fizic sau moral): dacii ai vol
sit mit dirigi, sit-mi desvoltl spiritul

caldura desvoltd

(ALECS.);

Horne 0 A expune. a arata cu deamAnuntul:

to serie, a exprima o

o cugetare, o doctrini

functde cu ajutorul unei serii.

2. vb. refl. A creste, a spori, a lua oare-care intindere [d e s v o i t].
Faptul de a (se);
DESVOLTARE, DEZ- sf.
desvolta 1 C) Rezultatul acestei actiuni,
crestere O Expunere amanuntith.
DESZA.VORT (-ortiso) vb. tr. A scoate z6.vorul
sau zavoarele, incuietorile de fier [d e s - + z 6.v o r I].
DESZICE (-zio) 2. vb. tr. A tag6.dui ceea cc a
zis, a spune ceva 1mpotriva: ceea ce zicea Dina, nimeni nu putea sd deszicit ((sr.).

2. vb. refl. A-si intoarce vorba, a-si lua vorba

Inapoi; a se desminti: alga imparatului nu se putea
(ISP.) ; nu m'am deszis niclodatd [des- +z i c e].
0 DE$AL4 ow- DE$E14.
ODE.EI.NT adv. Mold. Trans. Ciudat. curios, de
mirare: poste ti-i de una ca aceasta (ma.).

"DESUETT,MINE sf. Incetarea unui obiceiu;

neintrebuintare: a cadea In , a nu se mai intrebuinta, a nu mai fi obicinuit [fr.].
DESUFLECA (-eo) vb. tr. A desdoi, a desface

denies

atunci din turetce, pe care deobiceia le purta suSlecate, iar

atunci le desutlecase anume (CRG.) ; 1 i desulleca minecile

Ciudat, curios, bizar: imi pare desantat od dumneata ai

luat an esprit drept amor (NEGR.); aceste DEOViel RS OM%
cam disiintate pentru primblare de doult ceasuri (ALECS.) ;

ceea ce a Post suflecat: o dimerlie de lasole 1-au curs

de la camasti (sm) [des- -I-sufleca].

DESUMFLA, DESUNFLA, DEZ- (-flu) 1. vb. tr.

A face sa nu mai fie umflat.
2. vb. refl. A sc6.dea umflatura, a Inceta de a

mai fi umflat: Ind apesi on ridici piclorul, loalele se

umila si se dezumilik

(I3R.-VN.)

[des +umfla].

*DESUNI, DEZ- (-unesc) 1, vb. tr. 0 A desface

unirea Intre douy lucruri sau douy persoane, a
desface, a deslipi A desbina, a educe desbinare, nelntelegere: ar mai voi sd le strioe tittle gi sd -i
desuneascd (ISP.).

2. vb. refl. 0 A nu mai fi uniti, a se desface, a

se deslipi A se desbina, a cadea in neintelegere [fr.].
*DESUNTRE sf. Faptul de a (se) d e s u n i;

o DEANT.4.T, DE*ANTAT, DisANTAT adj. Mold.

11/11 vine 011 deS(111tEtt (FR.-CDR.), inai

[d es a n %].

DESCA Sm. F X Termen cu care se adreseaza

un soldat altuia, egal In grad, dar mai vechiu in
armata: tragi a vagmistru de trompett,
DESCHIDE low DESCHTDE.

DEEL4 (-eel), DESALA (-gal) 1. vb. tr. C) A lila

seaua de pe cal 0 A speti, a fringe selele, mijlocul A snopi in bataie: Tiganui aimed an par
si desalt' vaca Ise.).

2. vb. refl. A se speti, a-si fringe salele [d e s + s a 1 e].

DESELAT, DESATAT 1. adj. 0 p. DEOLS.

0 Spetit, cu salele frinte, cu mijlocul rupt.

DESVALI Pp- DESVELT.

*DESVALT, DEZ- (p/.-isuri) sn. Loc desvelit: taiem In lung Inaltul desvitlis de pe Podul- Calulni

[desvali+ invelis].

lul, a descoperi, a face cunoscut un lucru tainic:

Ali ridica vAlul, a se descoperi

2. vb. refl. CI
A se desfasura: Inc1ntatorul tablou ce se desvaluie

dinaintea ochilor

(L-GH.)

[invalui].

t DESVARA, DEZ- (-vareaza, -varit) vb. refl. unipers. maram. A se face v a r a.

DESVAT, DEZ- sbst. Desobicinuirea de un

Invat: Inviitul are ei (PANN).

DESVATA, DEZ- (-vat) vb. tr. $i refl. A (se)
desobicinui de o deprindere, de un invat, [I riv t t a].
DESVELT, DESVALT, DEZ- ( -lest) vb. tr. $i refl.
0 A(li) ridica vAlul sau invelisul care ascunde
sau acoperli un obiect, a descoperi A (se)
da pe fatii, a (se) destftinui [i nveli].
DESVETT, DEZ- vb. tr. $i refl. A (se) desbraze [invecti].
DESVrNOVATT, DEZ- (-Mese) vb. tr. A( -Ii)
arata, a -(ii) dovedi nevinovatia: a SR Inaintea )ai
nu era on plain% (ISP.)

2. PE DESELATE loc. adv. Fara sea: Incalecd ye de-

solate o umbra de cal

(VLAH.).

nimic: an pahar

cu

DESERT) 1. adj. 0 Gol, In care nu se and

(VLAI-1.)

DESVALUT, DEZ- ( -lulu) 1. vb. tr. A ridica vaan secret.

dud va tugi... si se va duce

F Zadarnic,

Infatisa ca o minciunit desarta (me.) ; lasindu-se a ti bi-

ruit de o desartit mIndrie

,ISP.)

temeiu: e o credinta desartit.

(P) Netemeinic, fart

cu un vas
2. (p1. -tart) sn. 0 Gol in /oc.: cu
gol, cu miinile desarte; In , In gol; in zadar,

zadarnic: s'au Ispitit on slid sa mince trandratia ItImulut

ce tot in

(m.-cosy.) ; se plecd asupra mA -eel ce In

a mat vorbi

(DLVR.)

se 'ncerca

0 (mai adesea pl.) 6) Spatiul

dintre coaste si sold (la om si la vite), flaminzare:

din pricina ...tailor vale, goldurile pareau iesite Mara,

goals (s.-ALo.); clod vine vita de la alungat, s'o lovesti In ..purl
cu dotal gheme si sd -i Innozi virtu] mail woe.) [lat.

desertus].

'DESERT' (pL-turi) sn. Pustiu, pustietate, tart

neroditoare si 16.r5 locuitori: doarme sub suierul vinturilor vera larg, nemarginit al Bdrdganului (VLAH.) [lat.
d e s e r t u m sau fr. deser t, refacut duptt

imparitteasa coma sit

teal [In i n u i].

DESVIRTT, DEZ-(-teso) vb. tr. si refl. A (se) des-

se desvinueascd Inaintea Imodratului

face ceea ce a Post invirtit, a dessuci; a (se) invirti

In direetiunea contrail [d e s - + Inv i r t i].

DESVOALBE, 0 DESVOLIIT, DEZ- (-volb) vb. tr.

A desface, a desfasura: lard calarimea desvoalse indata
(13D.-DEL.)

(PRV..LP.)

nefolositor; nestatornic, trecator: yin desarte; tot i se

DESVINUT, DEZ- (-uesc) 1. vb. tr. A ridica vine,

albu-verde steag

mina desarta 0 Cu mina

goala, fail a fi luat nimic: nu Nate nime sd ucigii turn],

Vinovat i].

a desvinovati.
2. vb. refl. A se desvinovati:

l (8..ALD.) [S1.

deeko b6lat"].

neunire.

vine curios, ciudat

[lat.'clisvolv6re]

desert'].

*DE$ERTA (-tent) vb. tr. $i refl. A (se) goli, a (se)

face desert: desertaram vesel. bu-4. lca de yin (000s.);

si Indata mitlocal rotii se deserti si ramase o lumina oft feta

ariei (ISP.).

DEERTACII..TNE sf. 0 Starea, caracterul

lucrului desert; lipsa de valoare, de seriozitate,
de folos: i se arise cu desertaciunile cetdtilor 51 se house
sihastru (ISP.) Dorinta desert& de a fi cu vazt

In lume, de a fi admiral. [d es e r t].

DESGH... Pr DESGH...
DET conj. Cu toate ct, railcar ea:

Judea ca as om mare [d e + g i].

DESVQLT, DEZ- adj. adj. 0 p. DESVOALBE

407

www.dacoromanica.ro

e coy'', dam

DE$IDERA (-er vb. tr. A dori on.-enru [lat. d eDE- sIda

r a r e].

DET

Poetul o vede destusit in Coate detaliile (VLAH.) In

loc. adv. cu maruntisul; cu de - amaruntul

DE$IDERAT (pl.-ate) sn. Faptul de a dori;

lat. d e sid era tu m].
DEBIR4 (-sir) 1. vb. tr. 0 A desface ceea ce

[fr.].
*DETABA (-asez) vb. tr. $i ref. A (se) desface, a

dorinta (PS. SCH.)

(se) desprinde, a (se) deslipi [fr.].

*DETABAMENT (p1.-m) sn. Ak Mica ceata de
soldati, un oare-care numar de soldati luati dintr'o trupa. mai mare spre a implini o misiune anumita [fr.].
' DETECT/NT sm. Agent de siguranta, politist
insarcinat cu urmarirea afacerilor criminate: mA

er 1 Insirat:

ghemul; 4,), prinde a ca de pe un mosor

tirul trumoaselor lni aducerl aminte (VLAH.) 2 A scuate

margelele de pe sirag 0 A face sa treaca rind pe

rind: asttel 1mi destrai zilele in ateliernl melt, lucrind

lemnu (N.101.)

1m)

desiram in minte frumnsetile de odinioara

(OLVR.) .

2. vb. rill. 0 A se Intinde, a se lungi, destin-

lnai pe nrmele Int mai discret dectt un batrtn

[lat. dIserrare].

DEqIRAT adj. p. DESIRE Lung (ca

se prind undele hertiene (Intrebuintat In radio-

fonie) [fr.].
*DETENTOR sm. si Cel ce opreste, ce tine de
fapt san de drept un lucru la sine; detinator [fr.].

of

*DETENTIUNE sf. Popreala, tinere la Inchi-

cind si-ar fi destins Incheieturile): et era lung el tr..,

c'un Odor Mai Benet si en altn1 mai lung tCoLVR.) Rapt:
hainele de pe dinsa erau sflsiate
MGET.

soare: dupA trot ant de

*DETERIORA (-ores) vb. tr. $i refl. A (se) strica

a (se) prapadi, a aduce (a ajurege) in stare rea [fr.].

DEBTEPT I. adj. Care nu doarme, treaz:

* DETERIORAT adj. p. DETERIOR.. Stricat,

prapadit.
*DETERMELIA (-min) 1. vb. tr. 0 A hotarl, a

a visa
a fi cu mintea aiurita, ratacita: am ajuns oa
nu mai stirs ce fat ((SP.) F Cu
nn nano, vises

mintea agora, deschis la minte, inteligent; iron.:

ca oaia Cu jug , e
de da in gropi.
e

ca oaia

arata in mod precis, a preciza A face sa is

o hotarire A pricinui, a cauza, a produce.
2. vb. refl. A se hotari, a lua o hotarire [fr.].
'DETERMINANT sm. Expresiune simbolica.
In forma unui patrat, a unei sume algebrice de

cind dA in noroiu, e prost

2. sm. Om destept, inteligent;

: mai bine la
dectt la cfstig en nn nitaran (ZNN.) ;

pagnbii Cu nn

pi de boalk 1-a ajuns moartea

(1.-OH.) [fr.].

Bi eco OSP.).

DET

(CAR.) [fr.].

*DETECTOR (p/.-oare) sn. .14 Aparat cu care

zindu-si Incheeturile: Muriel MAMA se desirA ()data si

se !liana pin& is tuna (cRo.) s A-si desface sirul:
pasarile... se desirit, tar se string si tar se rinse (ORL.)

ul

titgadueste si prostul trage nAdejde [lat. de-excItus].

produse care serveste de obiceiu la rezolvarea ecuatiunilor lineare [fr.].

*DETERMINATIV adj. Co Care determine

DEBTEPT4 (-ept) 1. vb. tr. C) A scula, a trezi

din somn: m'a desteptat In zori de zi 11 F A deschide mintea, a face destept: oallitorille desteaptA pa

Intelesul unui cuvint sau al unei propozitiuni,

om y A provoca, a a-Ma, a trezi in minte, in

dindu-i un sens precis $i restrins: acest, acel, celalalt,

etc. slut adjective
[fr.].
*DETERMINISM sbst. +++ Sistem filosofic care

suflet.

2. vb. refl. 0 A nu mai dormi, a se scula din

SWIM, a se trezi: Tare-as vrea s'adorm odatA si sit nu mA

atribue motivelor, tar nu numai vointei, actele sa-

mai desteot (vLAK) ; Destaanta-te, Romani', din somnul col de

[lat. de-excItare]6

virsite de not [fr.].

"DETERMINIST sin. ++.4. Partizan al determi-

DETEPTARE sf. O Faptul de a (se) d e $-

tea suferi [fr.].

*DETESTABIL adj. 0 De nesuferit, care tre-

moarte A se trezi, in minte, In suflet: alto placeri

nil se desteptan In Bullet(CRC.)

DETEPTACII..TNE sf.
d e$ t e p t, inteligenta.

Insusirea

omului

Semnal dat la cazarma (cu goarna

t e p t a If
cu tuba) ca sa se destepte soldatin alma cltva temp
2

Incepea 8/i sune

bue urit 0 Foarte urit, foarte ram: nn limp

[fr.].
0 DETINA DATINA.

(S.-ALD.).

DEBTEPTATOR 1. adj. verb.

DETO adv. De asemenea, la fel [it.].

t DETOR... DATQR...
*DETRACAT adj. $i sin. Smintit, ticnit: as vor

DESTEPTA. Care deste,tpta.

2. DEWEPTATQR (p1.-toare) sn.

Ceasornic care suna la ceasul cind

vrea cineva sa se destepte din

gasi duel detracati earl sA sustinA ca mania for a tost o art-

somn (

Minala

1794 .
DEBTERNE, DI$TVELN (-tern)

se asterne, a desfasura: pamInttil

as desface ca din scale.) si-si disterne
privelistile din ce in ce mai limpezi

asterne].

Fig. 1794
Desteptator.
DE$TINGE ( -tug) vb. intr.

Si sui. f. 0 F Smintit, Intr'o ureche: eel mai multi

erau ntzurosi, tembeli pi desuchiati as, 0 Destrabalat: miscitrile 41 gesturile slut si mai desuchiate (CAR.).

giuire, pacat de moarte (ucidere, tilharie, adulter)

11 0 (Mai adesea maw:NA). Amenda plata& pentru

raseumpararea unei astfel de crime; cuvint plistrat
astazi numai in loc. F: a da de sugnbina, a da de

pierzIndu-si sufletul "].

DEUGT.IBINARrU sm. StrIngator al amen-

zilur, al desugubinilor.

*DETAIL DETALIII.
*DETAILTST sin tsci Vinzator In detaliu, cu

maruntisul, cu bucata: curypara mai 'nainte some obiecte de la bacanul

0.-om.) [fr.].

*DETALIA. (-11ez) vb. tr. A insira, a spune, a

povesti cu de-amanuntul, a da cit mai multe amanunte [fr.].
DETALIT.J (p1.-ill) sn. 0

ta,

Vlnzare cu marun-

tisul. cu bucata Amanunt o

DIM vie pe care

*DETRON4 (-onez) vb. tr. A scoate din scaunul

dornniei, a da jos de pe tron [fr.].
DETUNA (-tun) 1. vb. tr. C) 0 A trasni, a lout

cu trasnetul: an citznt tulger din cerin de 1-an detunat

(Dos.);

DEBUGUBINA (p1.-ini) sf. 0 Crime, nele-

'd uegubInu

blame vinzarea
creditorilor pi in tolosultamiliely.-mi.) [fr.].

averii... to

DEBUCHIAT, Mold. Trans. Suciiixr, -ATA adj.

rusine, a face de ocara [vsl.

[ fr.].

"DETRIMENT sbst. Paguba: se

DETINDE (-Ind), #
A se coborl, a descinde [lat. d as c ender e].
$

(VLAH.)

*DETRACTA. (-ten) vb. tr. A defaima, a vorbi

de rau ; a depretia meritul cuiva [fr.].
*DETRACTOR sm. Gel ce detracteaza, defaimator, clevetitor [fr.].
DETREABA we- =ABA.

vb. tr. A intinde ca o patura ce

(VLAH.)

nismluui [fr.].
'DETESTA (-test) vb. tr. A urt grozav, a nu pu-

Sintilie prorocul... undo -1 are*, acolea-1 detnna

: detuna-l-ar (PAMF.), unul din numeroasele

(eo.-DEL.);

()'

epitete ale diavolului A darlma, a narui, a

surpa, a doborl la parnInt: tie-care loviturA soargen...

detuna paretii de pAmtnt ai dusmannini (o14.).

2. vb. intr. A pocni, a rasuna ca tunetul, a bubui

[lat. detonare].

DETUNAT adj. p. DETUN3. 0 Trasnit, lovit

de trasnet; surpat: un brad se tans singur pi ". Pe WI

F Arnetit de bautura.
DETONATOR' adj. verb. DErma. 0 Care detuna Rasuniktor: nu Bias A.
'DETONATOR= (p1.-toare)sn. Or- Capsula sau
aparat destinat sa, provoace pocnirea unui explosiv [fr. det o n a t en r, refb.cut dupe d e t u n a].
DETUNATVRA (pl. -turi) sf. 0 t C) Trasnet Pocnet, sgomot puternic produs de descarcarea unei arme, de inflamarea unei mase gavirt de mnnte (EMIN.)

408

www.dacoromanica.ro

zoase sau de schimbarea brusca a volumului unui

carp: 00. puternlell lieu sa Sbirnle seamurne coletariel
(1311.-VH.) 9 Darimatura, naruiturtt, surpatura: ne
aserAm intr'o /v. de mal (SAD.) [d e t u n a].
*DETINE (-Sin) vb. tr. 0 A tinea in sila, a time

RontAniei e Nihil sine Deo" adica Nimio Mal Dumnezeu"

C) 6 Plata in strainatate a unei polite, calcu- DET-

DIA

lat.& In valuta t&rii respective [fr. d e v is e].

DE-VINT we- VINT.

DVLA (pl. -le) sf. F Caphtin&: la o virsta a$a

la sine pe nedrept (un lucru ce nu-i al salt)

de audit a stuns In devla Jul ante lnvatAturil (VLAH.) [comp.

srb. deblo butuc"].

A linea Inehis, arestat [fr.].

DEVLET sbst. Guvernul Imparatiei turcesti,

imperiul turcesc [tc.].
*DEVONIAN adj. .tidi Se zice despre o forma -

-*DETINVT 1. adj. p. DETINE.

2. sm. Arestat, persoana tinutit Inchisa [dupe

fr. detenu].

DEUNAZI, DAVNAzi adv. Acum clteva zile,

mai zilele trecute, de curind, nu de mult: vest sa

June geologic&

situata Intre terenul silurian si

terenul carbonifer [fr.].

*DEVORA. (-vor) vb. tr. A mince sfisiind cu

ma dal iar de rusine ea mai dennAzi (1.-GH.); sa -ti raaPlittecc

binele ce ai Mout mai dAnnAzi en omul acela tse.) [d e -

(1:)
dintii A minca cu lacomie, a Inghtti
A prapacli, a risipi tot, cheltuind nebuneste: a de.

n
t DEVNAZILE, DAvNAzILE = DEvram.

vorat toata mostenirea rilmasA de la pArintl C) A nimici,

*DEUS EX MACHINA loc. lat. 0 Arai& un

desnod&mint datorit intervenliei unui personaj

a mistui:

fooul a devorat Meta cladirea Q A citi cu

mare gran: o carte A strabate In fuga mare,

a Inghiti ptunintul: an spatial A sorbi (Cu privirea): ou ochii 0 A Inghiti, a mistui: an o ru-

totul neasteptat.
DE-VALE Pr VALE.
*DEVALIZA (-zez) vb. tr. A prada, a jefui [fr.].
DEVALMAS... er DAvALrd.as...
"DEVANSA. (-sez) vb. tr. A o lua inainte, a In-

cu

sine, o car& [fr. < lat.).

*DEVORANT adj. Care devorti; mistuitor [fr.].

*DEVOT adj. 0 sm. Evlavios, cucernic, biseri-

trece: s'a hotarit sA se devanseze epees izbnenirii (revo-

cos E[fvr.b.

(1.-011.) [ir
*DEVASTA (-tez) vb. tr. A pustii [fr.].
ODEVEGHIA (-ghiez) vb. tr. A da pe fata, a da la

T.A (-otez) vb. refl. A se consacra, a se In-

/ntiei)

china cu totul; a se jertfi [lat.].

"DEVOTA1VIENT (73/.-te) sn. C) Faptul de a se

devota C) Dispozitiune de a se devota, de a se

iveala; a destainui: ca sa nu-I mai devegheze la altii, 1-a

jertfi pentru altul [fr. d v o Omen t, refacut

dupe [devote].
"DEVOTAT adj. p. DEVOTA. PIM de devotacu ajutorul unei substante chimice, imaginea forment, gata s se jertfeasca pentru cineva.
mat& pe o plea. fotografica [fr.].
114M:tuft ca -1 da lucru mare

(R.-COD.)

[v e g h i a].

*DEVELOPA. (-pez) vb. tr. .1011. A face sa. apar&,

DEVREME PP- VR$ME.

*DEXTERITATE sf. Iscusinta, Indeminare, dibacie [fr.].
"DEXTRINA. (p1.-ne) sf. Q C) Substanta gumoasa extras& din amidon, care se Intrebuinteaztt

'DEVELOPABIL = DESFASURABIL [fr.].

"DEVELOPANTA sf. pc Curb& descrise. prin

miscarea unora din capetele unui fir Intins al
carui cel&lalt capta e fixat pe o curl* firul Insusi

fiind la inceputul mi,c,Arii dispus de-a lungul acestei

curbe [fr.].

In locul gumei arabice: materia upicioasa de pe timbre

*DEVELOPARE sf. j. Faptul de a d e v:e-

dextrine pl. COMplli obtinuti prin hidratarea amidonului cu ajutorul fermentdlor sau
acizilor [fr.].
*DEXTROGTR adj. 15 Care face stl. devieze la
dreapta planul de polarizatie [fr.].
este

1 o p a; cperatiunile prin can

se face s& apex% imaginea ([.]

1795).

*DEVELOPATOR (pl.- toare)

en. slat' Ori-ce substantil chimicA care face sa apar& imaginea
latent& oblinut& In fotografie
[fr.].
"DEVENA (p1.-ne) St. 4 ffft

Nesansa, nenoroc (la joc): to

esti devena, de vom plerde

deveine].

(DLVR.)

[fr.

DEZ-... wir DES-...

*DEZASTROS adj. Care pricinueste un de-

zastru, nenorocit, funest: a produs amine WW1 Int

sulletesti o inrinrire alit de dezastroasa

mare prapad: to crezi intr'o fume clarapanatA, pustiitd In

(VLAH.) [fr.].
urma until mare

Fig. 1795. Develo-

parea unui film.

DEZB... DEZD... er DESB... DESD...

*DEVENT (-via, -Tin) vb. tr. A se face, a In-

"DEZERTA (-tez) vb. intr. 0 A parasi un Joe,

un partid ;a4 A fugi din armata A A
trece la vrajmas [fr.].

cepe a fi C) A trece dintr'o stare intr'alta, a

ajunge: $1 glasul meu devine elntee

DEVER' sbst.

(VLAH.)

*DEZASTRU (p1.-tre) en. Nenorocire grozava,

(VLAH.)

[fr.].

Vinzare (in negot ; alisveris:

mare, vinde mull; deal (Hind mare, fireste al
lace
acesti se lmboglitira curind ((Sr.) [tc. d e v r].

"DEZERTOR em. Cel ce dezerteazil, soldat fugit

din armata; pr. ext.:
politic, eel ce paraseste un
partid, trecind la adversari [fr.].
DEZG... DEZH... ow- DESG... DEMI
*DEVER2, DI(V)VER, DIVER SM., -ERA (pl. re),
DEZI... we- DESI...
-MITA (pt.-to) sf. Trans. Ban. Cavaler (domnisoarti)
DEZL... DEZM... DEZN... ow- DESL... DESM...
de onoare .al mirelui (a miresei), numit, duptt reted

giuni, vornicel", vatajel", frate de mirease.",

etc. [srb. dj ev e r, blg. d v e r 0].

DESN...

DEZO... w DESO...

ODEVEST = ADAVASI.

DEVIA (-vies) vb. intr. A se abate (din drumul

eel drept, din direcliunea apucata), a cirmi; CO:

de la bunele prineipii, din calea cea buns; raporturile
vletlt deviazd, proportille se prefac (mom) [fr.].

*DEVIATITJNE, *DEvi4TIE sf. O Faptul de a

devia; abatere din drumul apucat Inainte

coloanei
Schimbarea directiunii firesti:
brale; unghiu de ; vda tirului [fr.].
*DE VISU loc. adv. lat. Vazut cu ochii lui.

verte-

[hr.].

*DEZOLARE sf. Faptul de a (se) d e z o l a;

Intristare adinca.
*DEZOLAT adj. O p. DEZOL3 Foarte In-

tristat: melaneolia mini negustor care n'are mneteril sl

*DEITTZ (pl.-ize) sn. List& In care slut trecute In

mod amanuntit toate lucrarile de facut pentru cla-

direa unei case, pentru construirea unei masini

sau pentru o instalatiune oare-care, cu Insemnarea
costului fie-carei lucrtai sau furnituri In parte
[fr. devis].
"DEITIZA (pl. -ze) sf. C) Sententa favoritti a
cuiva care exprim& pe scurt si uneori alegoric, o

gindire, un sentiment 0 fa/ Partea blazonului

*DEZOLA (-olez) 1. vb. tr. 0 A pustii, a prapadi

C) A pricinui o mare intristare.
2. vb. refl. A se intrista foarte mult [fr.].
*DEZOLANT adj. Care dezoleaza; intristator

uncle e Inscristi o astfel de sententh: Deviza stemei

std ev In Ma pravAllei

(VLAH.).

DEZU... DEZV... pe- DESIT...

DESV...

*DIABET sbst. Bf Boala caracterizata prin secretarea de urine Inc/treat& cu zahtir, boat& de
zahiir [fr.].

*DIABETIC 1. adj. .0 De natura diabetului.

2. sm. Persoana care sufera de diabet [fr.].
*DIABOLIC adj. 0 Drticesc, care vine de la
necuratul: era de o A humus* in roohia ei de vara,
alba (VLAH.) C) (fD Foarte rAu Foarte greu:
o

Inerare

.4, [fr.].

409

www.dacoromanica.ro

DIA- *DIABOLO sbst. Juchrie de copii, de origine

constind dintr'un fel de mosoraq sub(iat
DIA japoneza,
la inijloc, care se arum& In sus
pC

si se prinde pe o sforicica legata

de doull. bete ( 1796) [fr.].
DIAC (pl. caw) stn. 0 # Scriitor de cancelarie, logofetel: omit

divanulni

Badin men Oar

Trans.

netelor inteun gramofon

(2] 1801) 0 15 46.

Disc Opac cu o gaura

central& care se pune
Intr'un instrument de

Scriitor:

Sede Is mash scriind

anima oftind (IK.-BRS.)

din

$1

tercepteaz& comunicatiunea a cloud parti ale

unui aparat sau uneimasini; diafragma annr gramoton, membran6. prins& In
tr'un disc cilindric ce serveste la reproducerea su-

Tr. -Cara. Carturar; student: un

optic& spre a regula can-

titatea de lumina ce tre-

singur de sine Invatat, ea nirnonsa nu-I

pawl Intro.:* In vorbe (PM) C.) t

Trans. Maram.

rdb

Psalt, cintaret,

la biserica [vsl. dijak& diacon"].

DIACON SM. 4 Rangul eel

mai jos in ierarhia preoteasca; Fig. 1796. Diabolo.
diaconul nu poate savIrsi cele
sfinte, ci numai ajuta episcopului $i preotului
In serviciile divine (
1797) [gr.].
DIACONAR(M) (pl. -are) sn. ,,4

Carte care cuprinde miroanele

se zic la liturghie [ngr.].

ce

sf. 0 Valuva, care, in

Biserica primitiva, savirsea, anumite
ceremonii ale cultului si Ingrijia pe

buie lasatli s& treaca (A 1802) [fr.].

'DIAGNOSTIC I. adj. F Care ajuta sa se

2. sbst. Partea medicinei care se ocupa cu

cunoasca boala.

cei saraci si bolnavi: se made ad fie pope

de ant 80, diaoonii de 25, lath diaconitele
patruzeoi

(Pay.-Hea

diagnoza [fr.].
*DIAGNOSTICA. (-lobes) vb. tr. / A recunoaste,
a stabili, dupe anumite semne, boala de care su-

Femeie

protestant& care ingrijeste pe bolnavi

In spitale si instrueste copiii [fr.

d iaconesse; vsl. dijakonica].

Fig. 1797.
Macon.

fera cineva: dupe o inmatate orit, doctoral Imi sloe el nu

on siguranta (D.-zAk%)
*DIAGNOZA. (p1. -se) sf.
Cunoasterea boalei

[diagnostic].

DIACONESC adj. 4 De diacon.

poate

DIACONITA Pr rawcon (4)sA.

prin examinarea bolnavului [germ.].

'DIAGONAL 1. adj. Pi Care uneste doll& vlrfurl nealaturate ale unui
poligon sau unui polie-

DIACONIE sf. 4 Starea, calitatea de dia con.

'DIACRITIC adj.: Semn ~, accent care se pune
pe una din vocalele unui cuvint spre a deosebi pe
aeesta de alte cuvinte scrise la fel, dar cu Insemnare deosebita [fr.].
'DIADELF adj. # Se zice despre staminele impreunate in doua manunchiuri [fr.].
DIADEMA (p1.-me) sf., e DIADEM (p1.-me, -muri)

sn. C) Podoabe a fruntii, legatura, panglica Impodobita cu

pietre scumpe cu care suveranele

tea

1st
(

0: El ti puns

pe-a ei irunte mindru diadem de stele

(EMIN.)

Rega-

Fig. 1798,

DIADOH sm. 0 # Urmas, mostenitor (al tronului, al unei demnitati lnalte) Mostenitorul
tronului, In Grecia, (In epoca regalitatii) [gr.].
*DIAFAN adj. 0 Stravazator, straveziu; prin
care trece usor lumina si
prin care se poate vedea
destul de linapede: Soarbe
ceaiul aromatic din o butt Mt

Pr. ext. 5i

tea 14300 si .4i a nmbrei (mu.)

`zzzaimaiof
unui fenomen: diagramele mersului unui motor [fr.].
Fig. 1834. Diagrama
'DIALECT (pl.-te) sn. co
trandafirului.
Graiul unei regiuni mai

mutt sau mai putin Intinse care se deosebeste de

limba literara prin anumite particularitati fonetice, morfologice si lexice:

aroman; ^.111 megWulf ; gal Sstro-romAn [fr.].
'DIALECTAL adj. 27 De dialect, privitor la
[fr.].

[fr.].

'DIALECTICIAN stn. ca Care stie, care ra-

sDIAFENDEFSI,

-elseso, -ipseso) vb. tr.

si refl. A (se) apara: ea no

Manisa ne despottie P sal nu no
diatendeisim P (ALECS.) [ngr.].

Linie trasa pe hirtie de anumite aparate care dau

indicatiuni continue; figure
grafica care arata mersul

dialect [fr.].
*DIALECTICA si. 02 Arta de a rationa metodic

Foarte slab: apucind mina

Fig. 'Soo. D. Diafragma.

p1.
-me) sf. O p Muschiu foarte subtfre si In forma de
bolts care desparte pieptul de abdomen (LW 1800)
Q Membrank care sepal% cele don& nari Pr.
ext. Despartitura subtire, In genere mobile, care in*131.AFR*GMA

(p/.-le)

sf. Linie diagonal& (j3

tratatebor

Impodobesc capul
DiademA. Fig. 1799. Diadema.
1799) [fr.].
DIADIMA. = DIADVMA [gr.].

(ALECS.)

DIAGONaLA

ca o

(1.-GH.) 0
Plan
grafic al organelor, florilor
si fructelor unei plante, prin
proiectiune (L( 1804)

litate 0 Gateala
de diamante sau de
alte pietre pretioase
cu care femeile 1st

linie diagonals.

1803): diagonalele nnnt drep-

1798): kti puns diademit pe

(CO$B.);

dru : 'info A.
a adv. Oblic,

tunghin slot wale [fr.].

*DIAGRAMA (p1. -me) Fig. 1803. Diagonall.
sf. 0 Plan grafic, cat se
poate de simplu, servind sa dea o idee clays despre
un object:
ow bine
Manta gi o explicatinne asupra

4'0 7."'

Incingeau odinioara frun-

fruntea to senina

-D

Fig. 1802. Diafraginit

Detaliu. a. (D.) Situalia
pe gramofon.

Diafragina.

comTA pl.-te)

de

I.

Fig. 113o1.

*DIACONE(A SA (pl. ese), # DIA-

tioneaza dupe regulele dialecticei [fr.].

Stiinta care se o'DIALECTOLOGIE s/.
cup, cu studierea dialectelor [fr.].
*DIALIPETAL adj. I. Se zice despre o plant&
a carei corola are petalele separate [fr.].
*DIALISEPAL adj
Se zice despre o plant&
al carei potir are sepalele separate [fr.].

*DIALIZA sf. Q Analiza chirnicti bazata pe

proprietatea pe care o au coloidele de a nu stra-

410

www.dacoromanica.ro

ajutorul dializei [fr.].

stars; rezervele alimentare ale vegetalelor devin asimilabile DIA..

Vette actiunit diastazelor 0 # Despartire acciden-

doubt sau mai multe persoane O Ceea ce -$i

spun intre ele personagiile unei piese de teatru
0 .61' Opera literary In forma de convorbire: ~mile

thin): vazind ca este atita

asp.' [ngr.].

bate membranele poroase: dozajul ureei se lace on

DIC
tala a doubt oase articulate [fr .].
t DiAsTrmA (p1. -me) sj. Interval, spatiu de

*DIALOG (p1.-eguri) sn. 0 Convorbire intre

*DIASTQLA. sf.
mii $i arterelor [fr.].

mortilor de Lucian [fr.].

DIAMANT (p1.-te) e> Piatra pretioasa, trans-.

de vreme de clad al plesat

f Miscarea de dilatare a ini-

t DIATA sf. Testament: se rice cartes prin care

*DIATERMTE sf. x Metoda terapeuticb facind

parenta, stralucitoare, formata dintr'un carbune

cristalizat $i a card One Intrece pe a celorlalte
pietre scumpe,
asa cal le poate

orindueste mortul tine sit-t lie mostenitor (LEG:CAR.) [ngr.].

11

sA treaca in organizm cAldura produsa de un izvor

electric [fr.].
*DIATEZA (p1. -se) sf. Predispozitla de a con-

sgiria pe toate

tracta anumite boale [fr.].

*DIATOMEE sf. p1.
copice [fr.].

*DIATONIC

adj.

j In In care su-

netele merg gradat prin tonuri $i

semitonuri:

Familie de alge micros-

Fig. 18c9. Gama diatonica.

gamit

^.1 (1] 1809) [ fr .] .

Critica violenta $i
rautacioasa 0 Discurs injuries, scriere plina de
injurii [fr.].
"DIATRIBA (p1. -be) sf.

Fig 1805. Diamante celebre.

A. Steaua Polara.B. Mamie-duce
de

Fig. 18o6

Toscana. C. Steaua Sudului.

D. Koh-inoor.

O DIAVER Pr- DIVER.

DIAVOL sm. O Drac: si-a virit coada Intre dfnelt

Diamante.

inveljbirit

O 1805) 10 TFE' Unealta. a geamgiilor, alcatuita

DIAVOLIE sf. Dracie [d i a v o 1].

DIAVOLITA (p1.-0), DIAVOLOQICA (p1. -ce) sf
Fata. sburdalnic,a, neastimparata, $trengarita: dia.
voi4a asta trebne ad ?tie toate
(v1-As.) ; da

de vie

ment de tortura pentru

Incatusat criminalii OD
1810) [vsl. d y b a].
DIBAC;E, 0 aEanAcTE
sf.Insu$irea omului d i b ac i u; iscusinta, Indemi-

echivalente.

2. adv. 0 De la un capat la celalalt al diametrului Cu desavirsire, cu totul opus: interese

muse [fr.].

Fig. /81o. DibA.

nare, pricepere : ajunsese de o

15IAMETRIJ sat. ft C) Linia dreapta care trece

prin centrul unui cerc $i se

dibasic) vestita In ()Marie 51 vIntitoare

(I. -OH.).

DIBACIU, O afflisactu adj. Iscusit, indeml-

opre$te, de o parte $i de
alta, la circonferenta, ini-

natec, priceput: ei eran footle dibaci in mestesugul de a

se lupta (ISP.) : nici tablourile nu se Tao Tara piotori, Mot

partind astfel

dantelele Tara miini dibace

DIBLA

pipai prin Intunerec: Pe teresti se Buie noaptea, Dibuind

incetisor (Emig.); dibuind zidul, ocolit gradina si ajunset in
dreptul portilor (Dom) ; dibuind prin codru si cercetind sa des

A gasi dupa
11.11B11114 OSP.)
multa cautare: Intl dibuirli In ()Mat un taut salbatio
(000s.) 0 A nemeri: unchiu-meu, care Mute !elute
peste potecli, lest is un

aQ

unghiul sub
care se vede un astru din Fig. /807. Diametru.
locul de observetie 0 CO.
mai mare 15.time a unui corp rotund [fr.].
aparent,

bine poreciele, rata le zicea gamalie

(I -OK).

PE DIBITITELE boa.
DIBUITE: PE
adv. Dibuind, pipaind prin Intunerec:

*DIAPASON, *DIAPAZQN (pl.- onuri) sn. 0 j In-

tinderea sunetelor pe care le

poate strabate un glas sau un
instrument, Intre limita cea

a dat on mina peste o tutee de

Inaintind pe
ebibrituri de De mass (BR.-VN.) ; merse pe di-

buitele si In virinl degetelor pia ce Munn

mai de jos pina la cea mai

Is graid esp.)

[d i b u i].

MCA sf. Moment hotaritor, numat

la adica: as an cumva
In expres.

ridicata IF 0 Tonul, temperamentul unui mediu social: a

(ALECS.) ; tocmai scum is

sit mA last is
n'am sic! o mingliere (ono.) [comp. AnIcA].
DICANICESC adj. Ju decatoresc :

se Dune Is III multimii; inima for

Imputes di bat& In u1 set routines()

(1.-cs ) 0 .1 Mic instrument

alcatuit din doubt brate de

lel $i care serveste sA reguleze tonul; da nota la $i execute 870 de vibratiuni pe se- Fig. i8o8.Diapazon.
cunda (g 1808): clod ointam in

*DIAREE sf. # Urdinare [fr.].

nTPLA.

DIBUI (-wane) vb. tr. (D A cauter piapa

DIAMETRU

sau un astru In doubt partd

car, loves diapazonul de coltul catedrei

(ALECS.).

t DIBA (p/.-be) sf. Instru-

'DIAMETRAL 1. adj. P( Ce tine de diametru,

care are proprietatile unui diametru; plan ., planul care imparte o suprafata in doubt portiuni

11

vezi ce frumoarg1-1

diavoloaisa I Ili vine s'o maninci

*DIAMANTIFER adj. x Care tontine diamant [fr.].

pawintwui

.r nice as

DIAVOLSC, -EascA adj. Dracesc, de d 1 a -

[ngr.].

0 Baiat sburdalnic, neastim-

v o 1.

diamant) : zi au zi 1-a Wet diamanticalele el sculele (CAR.)

egale:

(ISP.)

parat, copil gala gios, pozna$, obraznic: asa

s'a dat pe rata pfmintului (ALECS.) [ngr.].

dintr'un miner la capatul caruia e fixat un talc

diamant, cu care se sglrie sticla spre a se taia in
acel be (Lo 1806) 0 4 Caracterele cele mai
mici (de 4 puncte) intrebuintate in tipografie
(ms- TABELA XIX) 0) 2. Vidul unei ancore Oar 1[11
119) [gr.].
DIAMANTICALE sf. p1. Giuvaericale (de

cercul in
doubt plirti egale (11:1 1807)
Linia dreapta, trash[
sau Inchipuita, care imparte
o figura (o elipsa, o sfera)

(sAo.)

[fr.].

*DIASTAZA sf. 0 .2- Ferment solubil care trangforma diferite substante: Dtialina et Depsina stilt dia-

own to mai proslavesti on slujba dioanicessotiP

(ALECS.1 [ngr. acxxvoc6c]

DICASTERIE sf. Tribunal bisericesc care pronunta divorturile: 111'4 TI

marttat shier 01 de a cincea oars, dee& ar it Fig. rfirx.

Dither.
lost iertat de m. (ALECS.) [ngr.].

DICI1ER (p1.-eruri) sn. mit Sfe$nic bisericesc cu

dour). lumInari Inchipuind cele doubt naturi ale

lui Christos)

411

www.dacoromanica.ro

1811) [ngr.].

DIDARIE sf. Predia: didahtile lni Ant!m Ivi-

DICHICIU sn. Mold. Unealtit de lemn a cizmaDIC _ rului

cu care se fac florile pe talpa, pe caputa, etc.,
DIF numita *i gitleant": en acuit to clnatuesc irnmusel

reanul [ngr.].

DIDASCAL sm. Invatator [gr.].

'DIDELF = MARSUPIAL [fr.].

DIDITEL sr DEDETVL.
DIECEL SM. dim. DIAO: Mt I. sere -nn

on ~I (on ).

DICHIS (p1.-isuri, $ -ise sn. C) t Unealta: on ce

I-an lovit de I-an omorft (PRV.-A113.) 0 Lucru de-al

In case lni,
casei, mobile, scula: ceva bottle on vre-un
tufa ! (ISP.) ; nnelte si or) pentru muncA qi pentru casA
use.) Tot ce e de trebuinta: porunci sit admit tl-

mindrA, duo/ el P (1K.-Eles.).

nitrulni dulceatit, cafes, tntun, on tot ~ul cuvenit (o.-zAPAR);

ajunse !mita; al satulni, Cu viticoare, cn plugulet si on toate

01 (RET.).

0 Bunt. rindueala, rost: casele eran deretecate Cu tot

rut (CAR.) 0 p1. Gateli femeie*ti [probabil sbst.

Int llnirea a dotal. plane (

1813) ; o carte pe jumatate

ODIEcTTA(p1.-te) sf. Trans. Nevasta unui d i a c:

lelea Oana, dioxins, era lima

*DIEDRU (pl. -re) 1. sn.

Kurile untit om on parte lAsatA de la Dumnezen MP.)

Pc Unghiul format prin

terb. din dichisi].

deschisa formeaza carecum un unghiu diedru.

DICHIST (- iem) vb. tr. $i re fl. C) A (se) Olt cu cele

de trebuinta, a (se) Ingriji de cele trebuincioase:

2. adj.un uaghin

qi el spre antis asp.) A (se) gati frumos, a (se)

inibraca cu ingrijire, a (se) impopotana [ngr.

;mock?), aor. &mica].
DICHISIT adj. 0 p. DICHISI 0 Mtn fru-

mit fel de hrana in unele cazuri de boat sau pentru

pastrarea sanittatii, regim: a time [fr.].
*DIETA' (pl.-te) sf. Adunare In care, In unele
taxi, se discuta afacerile Statului: diets Poloniet;

01 mai sprinteni, dot mai on seams trageau atentinnea

so. cusp.)

In 7 Februarte 1595 se deschide dieta republicit polone la

DICHIU sm. Iconomul unei manastiri: Nate

cltiva ant pot s'ajung la vr'un mitoc (cso.) [ngr.].
*DICOTILEDON 4. adj. * Cu
douit cotiledoane ( 1812).
2. DICOTILEDOANE sf. p1. Totad({
litatea plantelor a caror saminta
posed. doua cotiledoane [fr.].
DICT41. (-tea) vb. tr. 0 A pronunta rar cuvintele unei (raze
pentru ca altul sa le poata scrie
Fig. I8i2Dicotiledon.
u.ledon.

impune, a porunci ce trebue sa

condittuni, legi [fr.].
faca:
*DICTANDO adv. Dupe dictat: cam de
[germ. < lat.].

Oracovta (bALc.)

dicta a unei provincii: trimise o scrisoare In numele

attestor dietine adnnate (BALI.) [fr.].

'DIEZ (p/.-eauri) sn.

Semnul # care se pune
Inaintea unei note spre a o ridica cu un semiton

[fr. diese< it. diesi].

*DIEZ.A. (-zee) vb. tr. j A pune un diez inaintea

unei note, a o ridica cu un semiton [fr.].

'DIFAMANT adj. Defaimator, ceea ce se face
sau se zice pentru a vatama cinstea at numele
bun al cuiva [fr.].
'DIFAMATOR sm. Cel ce defaima, deffiimator [fr.].
*DEFEREND (pl.-ende) sn. Pricina, neIntelegere (in spec. cu privire la o sums pentru care

DICTARE sf. () Faptul de a dicta

tat.
*DICTAT (p1. -te) sn. 0 Faptul de a dicta
O Ceea ce s'a scris dupti dictare.
'DICTATOR sm. 0 !,, Magistrat cu puteri absolute numit, la vechii .Romani, pe timp de *ase
luni, in imprejurari grele Astazi: persoanit

nu ne putem Invoi) [fr.].

*DIFERVNTA (pl. -te) sf. 0 Deosebire, neasemanare, nepotrivire Num5sul prin care se

arata cu cit o sumo mai mare Intrece pe o alta

investita, pentru un timp anumit, cu o autoritate

*i

[fr.].

'DIETETIC 1. adj. Privitor la dietal, la regim.

2. *raerwricA 4. Arta de all pastra sanatatea,
higienti [fr.].
*DIETIN.A. (p1.-ne) sf. Adunare particulartt,

Lucrare pe care o dicteaza profesorul*colarilor, dic-

suverana

kolowsom
Fig. 1813. Diedru.

mIncare *i de bautura sau impunerea unui anu-

mos, cu ingrijire; Impodobit: Intro col mai dichisiti

C) y A inspira, a sugera : am Mout ce

mi-a dictat dreapta indecata T., A

[Cr.).

*DIERVZA. (p/.-re) sf.

Separarea unui diftong In douit silabe [fr.].
'DICTA` (p1.-to) sf. Paza de anumite feluri de

eel milli:get; dupA ce se dichisi a el, cum anti mai bine, plea,

sezulut (1.-011.); talon altnl mat frumos qi mat

, Mere -1

mai mica: 11 e dilerenta intro 19 gi 8 Cantita-

absolute [fr.].

tea ce trebue adaugata algebric scazatorului, spre

a obtine pe descazut [fr.].
*DIFERENTI4 ( -ties) 1. vb. tr. 0 A arata, a
stabili deosebirea Intre dot& sau mai multe lu-

'DICTATORIAL adj. De dictator, privitor la

dictatura: puteri -re [fr.].
'DICTATT,JRA (pl.-tort) sf. 0 Demnitatea de
dictator (la vechii Romani) Putere absolute
*i temporary [fr.].

cruri A calcula o diferentialti sau o derivatti.

"DICTON (p1.- Inane) sn. ZicAtoare [fr.].

'DICTIONAR (pl.-re sn..0' 0 Carte care cuprinde, in ordine alfabetica, toate cuvintele unei limbi
cu explicatia for In aces limbs sau traduse intr'o
limbs strainit Carte care cuprinde, In ordine

2, vb. refl. A se deosebi [fr.].

*DIFERENTIAL 1. adj. 0 Care aratti deosebirea ce exists intre clout). lucruri Care procedeaza prin diferente cit se poate de mici: canMatt

; calcul ~, acela care are de obiect sa gitseasca.

etc. Pr. ext. Totalitatea cuvintelor

ecuatiune in
diferentiala unei functiuni; soughs
care necunoscutele figureaza $i prin derivatele lor.
2. *DIFEREZ/VALA Sf. 0 Produsul Intre derivata unei functini *i cre*terea infinit de mica a
variabilei independente 0 totalit, suma produ-

* DICTIT,INE sf. Gv Elocutiune, totalul calitatilor

mai .multe variabile independente prin cre*terile

infinit de mici ale variabilor corespunztitoare [fr.].
'DIFERT (-ter) vb. intr. 0 A se deosebi, a nu fi
la fel, de o potriva A nu fi de aceea*i parere

alfabeticii, toti termenii unei anumite *tante,

toate numele proprii istorice sau geografice, etc.

cu lamuririle necesare: medical; ,. botanic; geograf to,

selor derivatelor partiale ale unei functiuni de

pe care le cunoa*te cineva *i le intrebuinteaza. In

mut copil este loarte,
vorbire, lexic, vocabular:
pe sponci la Inoeput (VLAH.) [fr.].
* DICTIONAR4S (p1. ale) sn. dim. caurroN4R.

generale *i gramaticale ale discursului; modal de

rostire al unui discurs, al unor versuri, chipul de
a alege $i de a aseza cuvintele in fie-care fraza:
elegant.;

poetics; niotodatit pinit atunci nn auzisem o

mat corectA si mai placutit (1.-011.)

[fr.).

'DIDACTIC 1.* adj. (D Pentru InvattimInt,

dupti care se invata: carte Menit sa instrueasca: gen -; poem .-, Wet Argo, el se destinit la
carters ...11 (1.-OH.) O Particular unei stiinte.
2. *ranAcTicAsf. Arta de a preda (o Invatatura) [fr.].

*DIDACTIL adj. Care are cite don& degete la

fie-care picior (ca boul, oaia, capra) [fr.].

[fr. d ifferer].

'DIFERIT adj. p. DIFERI. Deosebit, care e

*DIFICIL adj. 0 Greu, anevoios, anevoie;
(p): timpuri ~a, ImPreturAri e 0 Anevoie de multumit, care nu se invoieste lesne cu altii, care
altfel.

nu se impact. usor: on om 0.;

lat.].

un oaracter

[fr. <

*DIFICULTATE sf. 0 Greutate (de a face

ceva), anevointa Piedica, obstacol O NeIntelegere [fr. < lat.].
*DIFORM adj. Care n'are forma fireasca; pocit,
412

www.dacoromanica.ro

Slut, SthilOd: animate ...a, monatri ce

nintator tvuut) [fr.].

to Drives,

erne-

DIFORMA (-met) vb. tr. A strica forma, a poci,

S11.41: 1-a ditormat

dont (ALECS.) [fr.].

Male si 1-a dat o aparentA de masto-

"DIGIT4LA (pl. -le) sf.

DEGETEL-Eant [fr.].

*DIGITALINA (p1.-lue) s f.
veninoasa extras&

*DIFORMIT4TE sf. 0 Defect, stricaciune,

gresal& In forma. sau In proportiune C) Pocitura,

slutenie, urltenie [fr.].

*DIFTERIC 1. adj. F Care e de natura difteriei: angina a (or DIFTERIE).
Z. sm. Bolnav de difterie [fr.].

*DIFTERTE sf. F Boala microbiana, epidemic, contagioasa, foarte primejdioasa, caracterizata prin
formatiunea unor membrane
false, mai ales In faringe, In

laringe si In ntiri; cind acestea

se formeaza la amigdale sau

In faringe, boala e numita angina

cind se formeaza In
laringe, se numeste am; amindona poarta, In graiul poporu- Fig. 1814. Bacterii
de difterie.
lui, numirea generic& de anclifterlea,

ghina." ca 1814) [fr.].

*DEFTQNG sm. CO Sunetul format din doull
vocale rostite dintr'odata, precum ea, an, etc.;
In limba romans sint 19 diftongi, anume: al, an,
A1, An,

ti,

fu, ea, et, en, ia, ie, io, in, oa, oi, on, na, ul

no [fr. < gr.].

DIFTONGA (-sea) vb. tr. 0 refl. ca A

iO

(se

transforma In diftong: In limbs romina, vocala o aooentuatti se dittongeazi chid to silaba tirmatoare se atla on A,

no A sau un E; asttel 08 devine OASE, FRUMOS devine

FRUMOASA, etc. [fr.].

*E1IFVZ adj. 0 Imprastiat, raspIndit, risi-

pit; lumina a, lumina Imprastiata de soare cind

acesta nu se vede direct: lumina -.0 on produce
multe far, sa fie clar: avoumbra 0 Care In

cet og, scriere ..a [fr.].

*DIETTZTBIL adj. 15 Care se finpra.$tie In toate
tesaturile: hidrogennl este genii eel anti.. [fr.].

*DIFUZIVNE sf. 0 't Imprastiere, rasp indire:

a lumina 0 Amestec intim si lent al unor

gaze sau lichide de densitati diferite 0 Patrunderea unei substante In toate tesaturile organismului 0 Insirare de cuvinte de prisos
[fr.].
*DIFUZOR (pl. -oare) sn. O itio Parte a camerei

o0

DEGETAR 0 =

din degetelul ro-

Intrebuintata.
medicina la
unele boale ale
inimii [fr.].
;

In

*DIGIT4T adj.

Care are forma

unui deget ; se zice

despre o frunza
compusa care are
mai mult de trei

so

foliole dispuse ca
degetele mlinii
deschise (j 1817)
[fr.].

*DIGITIGRADE sf.pl. 7,k Familie de animale

care, ca pisica,
clinele, etc. cafe&

In virful degete-

Fig. x8t6. Aparatul digestiv.

0 1818) [fr.].
*DIGRESIVNE sf. Abatere de la subject, par-

for (

tea unui discurs strains de

subiectul principal: am In

, alit a lungit-o, molt 1-a alone

sttrsitul vietii 0.-044 [fr.].

DIHA,I interj. Strigatul

care ursarii Indeamna
ursii la joc: nrsul a prins-o hi
cu

Labe I diha, Martine!

(ALECS4

[pro-

babil scurtat din dihani e].

ODI.H.0.2 adv. = nni41: sAracli

dealt vitele rabdA

soldati, mai

mo

MAN.).

ODIH41 adv. Mold. mat

grozav, gi mai gi: mii primp

mai mutt, mai bine, mai

gi

la desotatece, mai

Fig. 1817.
Frunze digitata.

dealt Baba- Cloanta

ca sit vazA ce apuctituri are

dihania oaa spuroata (181..1; vast' la capul Int
lungit Si desirata, on par ca de lop, ou
o

truos: pindi

oohii

tor telefonic [fr. d i f-

Mold. Bucov. 0 A taia, a Milli:La In

*MG (p1.-ituri) sn. Za.-

gaz, stavilar, stavila ( I1

lulu' In lancarn1 marii (VLAH.)

[fr. digu e].

ca doi carbunt aprinel (otvg.) [vsl.

dyhanije rasuflare"].

ODIHOC4k, DIEHOCA (-oo) 1. vb. tr. Fig. r8t13.

Membrul
bucati: am zarit pnigorul let de game, am
Unti)
vrnt sil-1 omor, dar el tea rugat sii nn-1 dihoo mamifer
(SEz.); am atlat un tap mend pe prisPa el 1-am digitigrad.

fuseur].

1815): douil dignri largi de

plats Waltzes valmile cane-

dihocat gi en (sea A speti.

g.

vb. refl. A se speti

[lat. "devo care].

Fig. 1815. Dig.

*DIGA.MA sf. Liter& a alfabetului primitiv grecesc (F), echivalenta cu v sau f [fr. gr.].

*DIGER* (-er, eras) vb. tr. C) A mistui (buca-

tele) 0 A cerceta cu temeiu, a medita adinc,

a se sili sa Inteleaga 0 A suferi, a rabda ceva
supatittor: o mine, o omit [fr.].

DIHONIE sf. F Ne-

Intelegere, c e ar t a, vrajba: mare gi zarva se titan

(CANT.); unit din boierii cei
marl bag& zizanll 51 Monis
,SP.) [ngr.].
ODIIIONIT A (pl.-0)

In voyor

*DIGSTE sf. pl. AP Colectie de 55 de carp cu

hotarlri ale jurisconsultilor romani, compusa din
ordinul Imparatului Justinian [fr. < lat.].

sf. Dohotnita, pa-

rint,A, usor de mistuit [fr.].

*DIGESTIBrLIT4TE sf. Tisurinta cu care se
pot mistui alimentele [fr.].
*DIGESTIVNE, *DinsTiE sf. Faptul de a digera; mistuirea bucatelor [fr.].
*DIGESTTIT adj. Care serva la digestiune, care
totalitatea organefnlesneste mistuirea; aparat
lor cu ajutorul carora se face digestiunea buca-

DIHQR sm.
O Animal mamifer,

*DIGESTp3IL Care se poate digera cu usu-

telor introduse In corp (] 1816) [fr.].

*DIGITAL adj. Ce tine de degete: urme
,

socoteala pe degete [fr.].

(ALECS.).

DIHONIE sf. O # Suflare, tot ce

are suflet, fiinta 0 + Ban. Popor,
fume multa, multime 0 Fiara,
jiganie, animal salbatec sau mons-

de carburatie a motorului unde se pulverizeaza

benzina prin trecerea curentului de aer 0 eigk In
radiofonie, aparat care transformA In vibratiuni
sonore energia mecanica
comunicata de un recep-

m; aslant

cornita, vasul In care

se tine pacura de uns
carul,

care seaman& cu jderul, $i care se vfneaz&

pentru blana lui; e

Fig. ifiao. Dihorputuros.

de coloare cenusie-cafenie e spinare, iar piep-

tul e alb (Martes foina) ( 1819): vinAtorul Bari

Printre ierburi gi pletroaie capatIna lunitareata a ulna

". moo.) 0 de othip, putnros, animal din aceeasi

familie, cu blana cafenie, care raspinde$te un
miros foarte neplticut (Mustela puknius) (t11.8201

413

www.dacoromanica.ro

DIF-

Substanta foarte DIH

d y h o u > slov. d i h u r, rus. thoru,

DIJ- [vst.
etc.].
DIN
DWMA, .C.)Dt.JMA (p1.-me) sf. Zecruialtt, dare
>j

anualh consistind din a zecea parte din recolte [s1.].

$ DIJIVI4aR sm. Cel ce Incase dijm a, dijmuitor:
in urma .11or, multe blriesc bahele

saran si In car am nnmai tzei demer111(se.) [to. dlmerli

de fier"].

DIMICA ms- DIIMICA.

*DIMICATON sbst. Pinza de bumbac lustruita

pentru captusea16. [fr. demi-coto n].

DIMIE sf. Aba, postav de ling: dimia este alba,

(PAM).

DIJMARIT sbst. Dare In bani ce se plAtea odinioarti, In Muntenia, pentru stupi si Muratori:

foarte putin se intrebuinteaza bolt& nearn san rosu

si oierit Pe lume n'am pomenit, De dud eram copil mit)

(TOC.) [d i j m 6].

DIJNIUT, 0 DEJMUI (-usec) vb. tr. A lua d i j rn A:

... yet, ollor, nu OM Ca Input totdeauna din taring dejmueste (DON).

DIJNIUITOR sm. Cel ce strange dijma [d i j -

m u i].
DILAT4 (-let, - latez) 1. vb. tr. 0 A intinde, a lati,
a Ih.rgi, a umfla, a maxi volumul: eamura mita corpurile; Convulsiv lti strings mina, lacom nitrile-si dilatil

(VLAR.) A marl, a largi o deschizatura.

g. vb. refl. A se Intinde, a se umfla, a-si m6ri

DILATABIL adj. 6 Care se poate dilata [fr.].
Insusirea pe care
DILATABILIT4TE sf.
o au unele corpuri de a se dilate la caldura [fr.].

VOIUMU1: toate metalele se dilati la caldurit [fr.].

DILATATITJNE, DILATATIE,

*DILATARE

rij Faptul de a se dilata 0 /

sf.

C)

stomacului,

inimei = IPERmarimea volumului stomacului ;

TROFIA 11411111E1 F Operaliune prin care se
dilateaza un orificiu 1 C) 19 Marirea volumului

unui corp cu ajutorul caldurii, lira ca acel corp

cress6.-si sehimbe nature 15 coeheient de
terea unitatdi de lungime, de suprafata sau de
volum a unui corp cind temperature creste cu 1
C. [fr.].
DILATORIU adj. el Care pricinueste o zabava, o intIrziere, u aminare; care face sa. taraganeasca

[fr.].

DILMA (pl.-me s1. 4:14 Argument, rationament

care imparte Worn' cu putinta In don& alternative contradictorii si care dovedeste ca, si Intr'un
caz si Intealtul, solutiunea e aceeasi [fr. d i -

lemme].

*DILETANT sm., DILETANTA (pl. -te) C) Ama-

tor, antatoare pasionata de muzica: so pitulaserit

ling& Mud ca sit asculte trumoasele melodii ale junei dile-

tante (1.-GI-1.) Pr. ext. Acela care se ocupa de un

lucru, de o *Uinta, de o arta, numai de placere

[fr. < it.].
DILETANTISM sbst. Gust pasiunat pentru
muzic% sau pentru o arta oare-care [fr.].
(f)

DILT ( -lose) vb. tr. A da.

DILIGNTA, *DILLWATA (p/.-te)

guinta, silinte, stra.-

sf. 0 Sir-

(ION.);

[tc. d i m I],
DIMIGE.A.NA sf. ()= DAMIGEANA.
DIMINEATA (pl. -eta) 4. sf. Timpul de la rA-

haine de

groasa, tivite cu sire! de Ilnit (CAR,)

saritul soarelui MA la amiazi; ae

timpul diminetii): s'a sculat de

cunoaste: mai de

.....,

de vreme (in

: zius bung de

se

mai de vreme on timpul di-

minelii); 0: nine se noel& mai de , stela e mai mare;

bung dimineata, urare ce se adreseazh. cuiva dimineala.
2. DitaDrEATA adv. In timpul diminetii.
:3. BINA-DIMINEATA sf. * Mold. = ZORVLE-PI-

TICE [lat. "demanTtia].

DIMINECIOARA (p1.-re) sf. dint. DirdiNEATA :

11 vedea pornind cillare de v la ciml) (s. ALD.).

`DIMINUA (-num) vb. tr. si refl. A (se) micsora;

a (se) imputina, a sch.dea [fr. < lat.].

*DINIINUTTV adj. si (p1.-iye) sn. f27 Se zice de
un cuvint format prin adaugarea unui sufix care-i
modifies sensul, arh.tindu-1 ca e mai mic decit luaul sau fiinta pe care be reprezintA cuvintul primitiv : piciorus e
picior ; 1$1 unman{ mosioare, vitisoare si alts
de acestea (SEZ.); 81111X
sufix care mic-

soreaza intelesul unui cuvint [fr.].

*DIMINUTIVNE sf.Micsorare, imputinare [fr.].

0 DLMIRLIE sr DIMERLIE.

DIMON sm. 0 Demon, diavol, drac: piei,

di-

mono, ucigit-te-ar emcee! (DLVR.) 0 7 Om afurisit,

Indracit: nt de ducal are de end 8g ne omoare oar.)

O e Copil rautacios, drac de copil: vii de copii nu

t an dat nisi acolo pas (SAD.) [ngr.].

*DIMORF adh. O .2. Care se poate cristaliza

10 ?..t 4 Care
are doua forme diferite [fr. dimorph e].
DIMORFISM sbst. Proprietatea corpurilor
dimorfe [fr.].
DIMPOTRIVA ow- ImpoTalvA.
In douh forme diferite: snlful e

11

DIMPREUNA sr imprlEvNA.

DIN prep. Arath.: O Punctul de ple-

c a r e dintr'un lac, dintr'un spatiu inchis sau limitat: a lest odaie ; a plena ores, din tarit; a picat ..

lac in put; a umbla lac

in lac; a tree.
~min& in ming
0 Timpul de c Ind incepe:
tinerete,
zi In zi, copilg.rie,
nSscare 191, u-

cer; a sari

eruf,materiadin care e facut ceva: e !Scut

pricina lni;
bucitti;
lemn tare QQ C a u z a:
intimplare; s'au lust se
nebagare de seamit
vine mea;

lat titre diferite localitati, transportind

&Mori si bagajele

dragoste; a murit ee tacere 11 C) Instrumentul:

umeri; a ante vioara; a aim Duet; a scrisni
a da
curio; a sorbi
ochi '11
Un inteles partiti v:
nnul
el; o parte C814' a starts mile OO M 0 (Ill 1: a cunoaste vedere ; o stiu
auzite; a prInde
ebor 1110Se Inlocueste mai adesea prin dintr, dinaintea

Fig. 0821. Diligente.

proem trel ceasuri de Intlrziere (CAR.) ; a iniiintat o diligent& de-a-dreptnl intro Rust siBucnresti tier.) [fr.].

se Intebuinteaz6. ureori In lot de din: dintrn stint

danie Trasura

mare care fame odi-

nioara serviciul regu-

for (,j1 1821): dilijenta

soseste In sfirsit

on a-

*DILT.74 (-Inez) vb. tr. A subtia eu ape, mai

draigind ape 0 7 A atenua; a o 16.sa mai moale

[fr.]

*DILUVIAN adj. 0 De potop, ca de potop:

C) ad Care apartine diluviului: namol

1
[fr.].
DILTPUU (731.-yn) sn. 0 Potop 0 oka Depo-

ploi

zite de terenuri, de pietris rotunjit prin rostogolire, din epoca cuaternarA [fr. < lat.].
*DIMENSIUNE, DINFASIE sf. 0 Intinderea
unui corp intr'o direcliune determinatA: (leis

trel dimensiuni principale slut lungimea, ]&samosa inSitimea

sau adlncimea 11 Mkrime; masura: In cretrul care

ardea, imarana sfredelului lua nista dimensii ne mai
tnenienite (CAR,)

[fr.].

O DINIERLTE, DIMIRL1E, DEMERLIE Mold. Bucov.

Banita: se stile Jute in pod si scoboarit de acolo... Tre-o
doull dimerlii de pasat (can.); un cap sbnrlit si mare oft o di-

mirlie (ON.); buouros 0-94 da o patrare de Ming, dart shit

lui tin o, al (a, ai, ale), a pronumelor personale. etc:

din un), dintr'o (= din cr), dinteal mei,
dintr'un (
dinteinsal ( = din dinsul), etc.; ueapostroiat, dintru
Mitsui tau (VLAR.) ; yin tineril dintru alto sari spre Invittitura
(c..aao.) Si locuttunea dintru 'ntliu, la Inccput, In

primul rind [de + i In > # deln, den].

DINA sf. lg Unitatea de fort% In sistemuf C. G.
S.: dine este forte care imprint& nnei mace de 1 gram o
aceeleratie de 1 cm. pe secundit [fr. dun e].

DINAFARA Pe- AMA.

*DINADINS rre- ADWS.
DINAINTE 1. adv. i prep. (constr. cugenitivul)
(:) In fata, din latA: nu eta ...a foculni; numai sclntei

ml s'au Mont pe dinaintea ochilor (CRG.); Worn] s'a petre-

cut .t a trot martori Inainte (de vremea de

ca sit (jai ce al
acum) sau de mai apoi: 41-o spun
de Mont: eel ...a noastrS aveau alto obiceinri Care

stA (statea), care este (era) Inainte: eel de De luma

va fi oa $1 eel

s/. Partea dinainte (a unei cAmasi, a unei

bluze, etc.': scoate... sourteicile... ale on dinaintile de
value! (JIP.) d e
In ainte >t denainte].

414

2.

www.dacoromanica.ro

`DINAM sin. 5 Sistem de forte format dintr,-

DINCOACE adv. 0 Care se an& Incoace, de

partea asta: = de carpati mat .., adv. de timp. DINMai In spre tirnpurile noastre, mai aproape de DIN

un cuplu si alta luta perpendicular planului

cuplului: on -ce sistem de forte aplicate unui corn solid
e echivalent cn un
[fr.].

noi: noi nu sintem de pe Ind povestile, ci sintem dug se au

vre-o dons, tree 2110 (DAM.) [d e +Incoace]

*DINAMIC adj. 1. Privitor la miscarea consideratfi In raport cu fortele care o produc: fortil ...it.

DINCOLO adv. 0 De partea cealalta: ...., de Dn

Partea mecanicei care studiaza miscarile In report cu fortele care le produc

2. *EaxaraicA 6f. 15

1-

[fr. dynamique].

DINAMISM sbst. +++ Sistem Moselle care atri-

bue materiei forte vii si active [fr.].

*DINAMITA. (p1.-te) sf. Materie explosive alcatuita. dintr'un amestec de nitroglicerina cu diferite substante poroase, ca nisip marunt, cardmida pisata, etc.; e foarte intrebuintata la exploatarea minelor si carierelor [fr.].
DINAMITAR(D) stn. Cel ce se serveste de

dinamita spre a distruge cladiri, spre a o-

cotro].

DINDARA.T adv., DINDAR4TIIL (constr. cu ge-

nitival) prep. In, din partea care e indarat, dinspoi: in par'ea -; ~n1 sidulni [d e +Inclarat].
DINDATA adv. Indata; + ce, Indata. cc [d e +
0 DINEAOREA = ADINEAOREA: chiar mai

*DINAMO sm. invar. sau

s'an

dus (can.).

*DINEU (pl. -euri) sn. CD Prinz, mincarea de la

amiazi 0 Mincarea, masa de sears Bucatele

(p1.-meeri) sn, 1'6 Cuvint

,

Insemneaza
o masina de inductiune pro -

ce se servesc la una din aceste mese Mask

mare, ospat [fr. d In e r].

namo-eleetrieit $i

ducind un curent electric si

In care elmpul magnetic e
format de electro-magnet!

0 DINGA = DE LINGA.
0 DINIOAREA = ADINEAOREA: din dragostea tea

mare de mai , imi venea ileum sa be string de eft

(CR0.).

DINLAVNTRU ar tNAVNTRU.
'DINOSAUR(US) sm. Ale Gen de reptile fosile,
din epoca mezozoica, de o marime uriasa, care
se tineau mai mult pe picioarele dindarat, spriji-

(1:1 1822) [fr.].

DINAMO - ELECTRIC Fig x822. Dinamo.

adj. PP' DDIAMO [ fr

DINAMOMVTRIC adj. r Privitor la dina-

mometru [fr.].
DINAMOMETRU (p1.-ire.) sn.
19Instrument cu ajutorul caruia

nindu-se pe o coact&

puternica; acest gen

cuprinde rnegalosau-

se mascara puterea unui om sau

unui animal, forta unui motor,
etc. (a 1823) [fr.].
DINAPOI adv. Si prep. ( constr.
cu genitival). In, din partea care

rii, ihtiosauriisi igua- ift

nodonii [fr.).
*DIN OTRIU (M)

sm. .ggi Mamifer fosil

10

de genul elefantului,
de o marime uriasa,
care avea doi fildesi
Fig. t8a7. Dinoterium
lndoiti la falca de jos
si mai multe masele;
traia si prin tarile noastre In epoca smiocena
C) 1827) [fr.].

e Inapoi, care se all& Inapoi, dinda.darat : until sta dinainte gi altnl

; partea ; se asezit ,wa mea [cl e

I n a p o i > # dame].
DINAR sm. Veche moiled&
roman& de argint care valora la
Inceput zece, apoi saisprezece asi

(CI 1824) 9) (D Veche moiled& fran-

DINCOTRO adv. Din care parte, din care di-

rectie: multimea de cement s'au impriistiat fie-care

an
venit; tea.)
bate vIntul!1+ se ands bubultull [d e + I n-

Indata].

nion, etc.: Ce-mi pasi mie de O'Donivan gi de tots dina

mitarli din lume I (1.-D11.).

prescurtat din (masina) di-

Mire; rare -ors mai veal cite o cilrutit on drnmeti, ce mere eei
tem.); nmbla de coin pins
gi astimplir nu- si mai gam
IISP.) Pr- ASA ( ) Trans. ss de an, antArt [ d e + 1 n c o 1 o.

DINSPRE oar INSPRE.

831

DILATE sm. 0 co Fie-

Diniagm.

ceza de argint, de our sau de arama # Veche moneda de aroma, care circula
mit
In Ardeal, valorind,

care din oscioarele Infipte In falcile omului

si ale multor animate care servesc ca organe ale

la Inceput, a zecea,
mai tirziu a o suta
Nita la a treia suta
parte dintr'un florin
craiesc; alt dinar, de

masticatiunii, ca arme
de atac sau de apArare
( 1828-1830): a-1 create, a-1 ciidea, a stoats un
do; a-1 durea dintii; dint!

valoare necunosouth., circula, In timFig. 1824. Dinar roman.

purile vechi si In
Moldova (E 1825) C) In Serbia, monedit de argint, de
O

"N n -----44

de lapte, cei dintiiu dinti

Fig. x829. Dints

ai copilului, In numAr de
(S ctriouannea).
20, can cad pe rind ins Fig. 1838.
la virsta de 7 ani si in Dints.
G... Gitul. it.
local cArora crest altii; C.CoroanA. Radlcina.S.
dint! artificiali, dinti faLgi, R. Rada- Suprafala co-

cl.
ul

nume sat dintilor pug!

Z.

roanei.

de dentist, spre a Inlocui pe cei ce Small. - F. Fa-

lipSeSC ; (P) : a tiiia ca dintil babel, a fill der cr. ePnutIPIL

Lelia de loc, a nu fi ascutit, a avea vAr.tera.- v.

inii.N. Nerv.
$tirbituri (vorb. de uneltele taioase);
0 : e scare on dint!, se zice cind se
9: mai
arata soarele pe cer pe un ger strasnic;

_CV
Fig. 1825. Dinar unguresc al lui
Matei-Corvin.

Fig. 1836. Dinar

sirbeso.

valoarea unui leu (Inainte de rAzboiul mondial)

(i ia 1826) [ngr.]
DINASTIC adj. Privitor is o dinastie, partizan
a dinastiei domnitoare [fr.].
'DINASTICISM sbst. Devotament pentru di-

nastie [dinastic].

*DINASTIE sf. 0 Succesiune de Principi, regi,

Imparati, etc. din aceeasi familie, cari au domnit
Intr'o care Familia domnitoare [fr.].
DINAT,INTRU adv. Care se afla Inauntru

[de + Inttuntru].

to_

. c
c....._
pa 6. mai F giviAg,1,44Mn
Hu
mult de noi dna t
'
pentru
aproape di:tii dsecit pii-i

ii, tie

,,,

v./.

odoeh ua

D; eonohtrinu

oebin,

pentru A., se

zice de o rAzbunare

egale cu suferinta
Indurata; a-gi lua

135i

iffifq mei

YYY

C-E -=': c -7- c -1- ---7..,

Fig. 1830. Din 1) omului.

Minn in dint!, all I. Falca de sus. II Falca de jos.

M. by. Masele mari. mm'. Masele
face curaj, a se
barbata; a se scobi 1117C1. C. C'. Call1/11 I. I'. Incisivi.
In dint! de nn Warn, all lua nadejdea de a mai di-

Ii-

415

www.dacoromanica.ro

un lucru, a fi slit s& renunte la ceva; e.

DIN -pats
CAL, STREPEZT IV' Pr. anal. Vlrf, colt ascuDIP tit : dIntil pieptenului, ferestraulni:
lair
dinIli nnei roate dintate;

Irnnze 3
cALULIII sau PO-

dintfi

DIOCHIA... ea- DEOCHIA.

4 DINTELE-

unet

'DIOIC adj.

os

ELEMBUL -METE.

"DIONIZIAC 1. adj. p Privitor la Bacchus.

2. *DiornziacE sf. p/. Sarbatori care se prhznuiau
In Atica In onoarea lui Bacchus [fr.].
'DIOPTRIC 1. adj. 15 Care se intemeiaz& pe

aplicallunea legilor refractiunii luminii: teteecop .

calului

51;_c

1831); DIN- fssr.

TELE - DRACULT:11.

2. *DERTRIcA sf. Partea fizicei care se cup& cu.'

studiul refractiunii luminii [fr.].

*DIOPTRIE sf. 15 @ Unitatea de putere a lentilelor sau sistemelor optice; puterea unei lentile
a carei distant& focal& este de 1 m. # Puterea lentilelor ochelarilor [fr.].
*DIORAMA (pl.-me) sf. Tablou zugravit pe o

.e--71,

plant& ierboasa v
cugust depiper,

flori albe,
Fig. 1831.
r0ii - purpurii Dintele-calului.

Fig. 1832.
Dintele-dracului.

Bali verzui, numita $i ,,rarba - iute" hob& - ro.*ie", piperul

-0140" sau piperul-broa$tei"; cre$te prin locuri

urnede, prin miastini,balti sau piraie (Polygonum
hydropiper) ( 1832) [lat. dente m].
DINTYIU wr /NT/III.
DINTRE ow- PURE.
DINTREG wr- INTRza.

DINTRU
a

[ngr.].

"DIPETAL adj. 4 Se zice despre corola care

pl. t Un fel de gratar ce se

P (F-.)

'DIORIT sbst. ahgli Roca alcatuita aproape numai din feldspat Si amfibolit [fr.].
ODIP-CE conj. Maram. De ce [d (r) e p (t) c e].

ind rep t eaza dintii lerestraului (j

1833)

real: In timpul lul Caragea veni, pentru prima ()ark an

IntreprinzStor de ow, si cliidi nn teatru de scinduri (Fli..) [fr.].

DIORTE sf. ii Termen de plata.: vrel sail pa-

# Unealta cu [care se

pInza de mare dimensiune, intinsa pe un plan

vertical, $i primind lumina de sus; spectatorii,
a*ezati In Intunerec, 11 vad printr'un fel de coridor
intunecos, $i par a avea, In fata for un peisagiu
ten scum... can sit-.11 lac zapls on

ow DIN.

DINTAR sm.

Se zice despre plantele care au

tulpina [fr.].

tft-T

ricana, ale carui.

boabe au la virt
un santulet ca
inisuna de la,
dintele

4,

florile mascule pe o tulpina, iar cele femele pe alt.&

JX

DE-CAL, varieta-

te de porumb
de origine ame-

Oh administrate, din punctul de vedere religios,

de un episcop [fr. < germ. D i O z e s e].
*DIOCEZAN, Trans. DiEcEmi adj. A De diocezil, privitor la o dioceza [fr. < germ. didzesa n].

are don& petale; format din doua petale [fr.].

pune In dreptul scocurilor morii, spre a

ODTPLA, DIBLA (p1.-ie)

sf. () 0/ten. Trans. jViOara:

opri murdartile ce yin pe air& (DAM.).

DINTARTT sbst. Plat& pe care
aveau obiceiu s'o ceara Turd' de la
cre$tinii cari i-au ospatat, ca despagu-

de trick, s'an pitnlat In dlpla

unui lAutar (PAIVF.) ;

barbatil... se

hire pentru ostenirea dintilo r; de

veselean cu cIntlirlle cimpoaielor...

gi an diblele lintaresti moue I $

!Hate, Jar is urma vA plategte el rnl

1837) [comp. srb. diple cimpoiu"].

ad, iron.:

mincati

dupa tc.
dinti"].

d i$ -parasl bani de Fitin. 833

1ar..

tot

Trans. Jucarie care imita arcusul $i vioara

placinte 51 gain'
(cRcd

ODIPL4

DINT4T adj. C) r(--- Cu dint i, cu marginea

crestata in lorma de dinti: roatti
ii (W 1834 tlt Cu scubituri sau sapaturi In form& de dintd
T 8 Se zice despre Irunzele ce
au marginea crestath: !rung a (A
1835).

DINTIOR SW. dim. DENTE: maei eel

obtinut o diploma: elev(ti) ..(8) a $coalel de Bele-arts;

an

I:1471MA C).

DINT,JM - DA-

NUM sbst.Trans. Chef

cu minc &rf $i ban-

turi $i cu mare vese-

Fig. 1834.

lie: sA pun la mlncate,

al Mute, la dinum-da-

dinlata.

RoatA

Fig. 1835.
FrunzA
dintatA.

no mlnistru

danum, ospag mare, mats fm-

lung. d i DINUNTRU sr MAIN(RET.)

nomdanom
TED.

Plant&

i( rboasa, cu flori ro$ii-violete, dispose In capitule

'

ovals; numit& $i floarea-

florilor", ghioc", sglavoc" sau smoc" (Cen-

n'a Intrebnintat el la oumpSrStoarea astal

tilor: cItA
(BR.-VN.) [fr.].

1836

0e = ALBAsTRITA 'if 0
sorAwn .
DIOCEZA (p1.-7.8) sf.
2 Trans. DEECEZA

,c4

Turburare a vederii care

*DIPLOPIE sf.
'DIPOD adj. 74 Care are numai douft picioare
[fr.].
DIPT adv. Maram. Pentru [d r e p t].
*DIPTER, 1. adj. 4 Cu douti aripi: insects A.A.
face sa se vad& obiectele duble [fr.].

Fig. 3836. Dioc.

Diviziune administraOva a Imperiului roman sub Constantin cel Mare
111

[fr.].

*DIPLOMATIC adj. Ce tine de diplomatic;

agent
gory
ambasadorii $i ministrii strain
acreditati pe ling& o putere [fr.).
'DIPLOMATICA sf. Arta de a descifra hrisoavele vechi, de a verifiea autenticitatea lor,
etc. [fr.].
*DIPLOMATTE sf. 0 Stiinta raporturilor internationale, a interesele Statelor Intre ele
Relatiunile dintre State Intretinute prin ambasadori sau ministri plenitpotentdari O Personalul ambasadorilor Manopere abile In
viata privat& comparate cu acelea ale diploma-

DaM(RET.) ; acolo era mare dinum-

al $coalel de Podurt gi $osele.

g. sm. 0 0 Cel Insarcinat cu o functiune diplomatic& sau care se ocupa de diplomatie

Om fin $i *iret.

3. adj. 0 Care se pricepe bine In diplomatie:

NAM, DINDM-DA -

laurea phrygia)

te sa se transmit& simultan cloud depesi pe acela$i

fir $i In acela$i sens [fr.].
*DTPLOMA. (pl.-me sf. O Hrisov, sinet 0 0
Act semnat de la o Universitate, de la o Facultate

*DIPLOMAT, -ATA 1. adj. $i sm. I. It Care a

DINTURA

DIOC sbst.*

'D/PLEGIE sf. P Paralizie a membrelor, de

amindoua partite corpului [fr.].

'DIPLEE sbst A Sistem telegrafic care permi-

de licentiat, de doctor, de inglner, de avocet [ft.].

Inmost.

parliteascii

sin. Trans. j Cel ce chit& din d i p lja,

lauptipar.LEGTE

sau de la o $coaltt speciala, prin care se confer&

un grad In InvatarnIntul superior: de bacalanreat,

ma balaurulni ascutea

on o pile

Fig. 183.7.; Dipm.

Eparhie, intindere a unei

2.

(pl. -ere) sn. Insect& cu doll& aripi $i cu gura

416

www.dacoromanica.ro

prevazuta numai cu un organ pentru supt, pre-

o administratie pub Ica, etc.: de acoalli; ~al In- DIP*DIRECTORAT (p1.-ate) sn. Functiunea de
director Timpul cit dureaza aceasta lunetiune [fr.].
*DIRECTORIAL adj. C) Ce tine de direc-

cum e musca, tIntarul, etc. (Loj 1838) [fr.].

vattimIntulul secundar; .u1 labricel [fr.].

toriu, ce email& de la directoriu: putere .011 Ce

tine de o directiune, de un director [fr ].

*DIRECTORIU sbst. (D 0 Consiliu insarcinat
cu o directiune public& Cl) t Consiliu compus
din cinci membri careia constitutia anului in
(1795) ti Incredintase, in Franta, puterea execu-

tiva. (1795-99) [fr. directoire

"DIRECTIONE, "DMVCTIE st. t Faptul de a

dirige, de a conduce, conducere; direcliunea afacerllor Administratiune: -a unui stabiliment; -a generals a postelor Functiunea de director Cl) A-

Fig. 1838. Diptere.

A. Musca.-r. Larva. 2. Crizalida. 3. Insecta perfecta.

4. Picior. 5. Abdomen. 6. Aripa B. Tintar. - 1. OuA. 2.

Crizalida. 3. Larva. 4. Insects perfecta. 5. Picior. 6. Aripa.
7. Antene. 8. Abdomen.

*DIPTER2 (pl.-ere) sn.

Inconjurat cu doua
siruri de coloane
care formau ca doua

K6

Temp lu, la cei vechi,

tributiunile, intinderea unei directiuni C) Biroul si resedinta unui director Partea catre
care este Indreptata sau se Indreapta o persoana
sau un lucru 0 15 Sensul In care lucreaza o
forts 911, Mecanismul care permite clrmirea
automobilului [fr.].

t DIREGATOR... ow- DREGATQR...

t DIREGE DREGE.
C) DIREGI sm. p/.
= DiRvcr.
t DIREPT... DREPT...
t DIRES 1. adj. p. DIREGE = DRES: rachlul insA

aripi la dreapta $i
la stinga lui (2]
1839) [fr.].

"DIPTICE si. pl.

O p Doua tablite,
prinse cu balamah

e_a_. ete_t_es_.-

care se deschideau
ca o carte, si in

J1

era 0.... si ei s'au lmbatat cue (mt.

11. (pl. -ese) sn. # Document, hrisov, act vechiu

emanat de la Domn sau de la o administratie ou-

Fip. 1839. Dipter.

care se inscriau numele consulilor si magistratilor mai de seama 2], 1840) 0 Registre Intrebuintate odinioara de manastirile si bisericile din Occident in care se inscriau, ca Intr'un
pomelnic, numele binefacatorilor 5i ale episcopifor [fr.].
ODIRADICA = DERETICA.
DIRECI sm. p1. cal Stilpii pe care se sprijinti
strea$ina bordeiului [tc. direk].
t DIRECLIE sf. op Veche monets de argint, batuta In Spania, pe care

blicgi an... trim1s... 61.0,

ce-1 sic ei atiser11, de domnie ne-

schlmbatA, lui $1 semintlei lot

(M.-COST.).

3. sbst. t Faptul de a d(i)rege, dres: .411 borsu-

rilor 11 tact numai gospodinele bune

(SEZ.)

0 DIRES4LA sf. O Mold. X Mincare Uchida. d i

r e a s a cu smIntIns sau cu alt ceva bun: diresala

e o mincare de trust 0 Ban. Apa sarata In care taba-

carul lase sa se moaie pieile, dupe ce le-a curatit

de par cube.) [d i r e s].

DIRETECA, DIRETICA er DERETICA.

*DIRIGE Po- DIRIJA.

*DIRIGENT 1. adj. C) Care dirige, care conduce,
care are principala conducere: ministru
clasele -e
0 I. Profesor profesor insarcinat cu suprave-

gherea disciplinei unei clase.

Conducator al unui oficiu postal
g. sm. 0

1 Profesor dirigent .I Cel ce conduce un

cor sau o orchestra [fr. dirigean t].

*DIRIGINTE = DIRIGENT.
*DIRIGUI ser DIRI.74.
*DIRIGUITOR sm. Care dirijeaza, care conduce, conducator: intelectualii slat inspiratorli,
opinlet publice (CAR.) [d i r i g u i].

Fig. 1841. Direclie.

Fig. 5840. Diptice.

erau reprezentate doua columne (columnele lui

Hercule); circula In lard In vremea lui Caragea
si valora (dupa Filimon) 121/2 piastri ( 1841)

[tc. direkli cu still P].

DIRECT 1. adj. O Drept, care merge in linie

dreapta, care nu face cotituri sau ocoluri 0 4;41
Tren -, care merge la destinatie Tara a se schimba
vagonul 0 Fara intermediar, nemijlocit: comunicatinne .011; corespondentA .011; actiune -5 (F) Atac
care merge de-a dreptul la persoana sau la lucru
Formal: dovadS

IT

a? Complement -,

care

completeaza intelesul unui verb activ si sta totdeauna in cazul acuzativ; mod ,, indicativul 11
Dlscurs -, care se presupune a fi rostit de percind autorul exprima el Insoana Insasi; atii
susi gindirea sa tv constructiune /611, construc-

tiune In care subiectul, verbul si complementele

sint asezate In ordine logics, dupe normele firesti
ale vorbirii rll INDIRECT.
a. adv. O Drept, de-a dreptul, In linie dreapta
10 Fara Inconjur, far& ocol: a merge .0 la tints

Cu totul, de tot:

lmpotriva C) Nemijlocit,

fara intermediar [fr. < lat.].

*DIRIJA (-1jez), *D1RIGE (-ig), if * D 1E1 GU I (-nem)

1. vb. tr. O A indrepta: a-ei prlvlrile, pail sere un

be 0 A calauzi: numai interesul 11 dirijeaza
A conduce, a administra: o acoalk luorarile I
0 A indruma, a povatui: dao'ai vol as ma dirigni,
desvolti spiritul (ALECS.) .1 A conduce un cor
sau o orchestra.
.11

2.

vb. ref . A se Indrepta, a se Indruma [fr.

diriger].

*DIRIJABIL adj. Si (p1.-no) sn.." Se zice despre

un balon care poaefi dirijat, cirmuit, Indreptat

In directia voila; baton gg, balon cu cirma [fr.].
*DIRIJOR sm. j Cel ce dirijeaza un cor sau o
orchestra [dirij a].
O DIRIP prep. Trans. 0 Pentru

0 In dreptul, in fata [d irep t].

DIRMEA, DERMEA (p1. -mete) St.
a Broboaila de pinza alba purtata pe cap de tarance sau cu
care-5i Infasoara capul ora$encele

cind deretica prin casa. ((] 1842)

[tc. d (e v) Ct r m C].
DIS ar DISDEDIKINEATA.
O DIS

*DIRECTIVA (p1.-ye) sf. Totalitatea regulelor

de urmat Inter, lucrare, tntr'o Intreprindere [fr.].
'DIRECTOR sm., DIRECTOj.RE (pl.-re) sf. Acela,

aceea care dirijeaza, care conduce o Intreprindere,

I.-A. Candrea.- Dictionar enciclopedic ilustrat.

DES-...

Fig. 1842.'Dirrner.

DISAG(A) R DEsAG(A).
DISC' (p/.

-curl) sn. friti 0 Taler de our sau de

argint pe care se pune sfIntul agnet.; t mscos

(Lc] 1843): preotul, plecat on rata to jos, mule mlelnielul

417

www.dacoromanica.ro

27

DIS- pe discos (VOR.) 0 Taler cu care se umbla In biserica spre a primi ofrandele In bani [ngr. SCaxoc,
DIS
disk (o s) a].
'DISC' (pt. -curl) sn. 0
i Placa grea de metal,
de forma circulars, pe
care atletti se exercitau,
Yn vechime. s'o arunce la o

subtire, de forma

circulars, avind dout& suprat* paralele (LEJ 1844)

0 * Suprafata
vizibile a scare-

BCONT [gerind.

"DISCORD4 (-sea) 1. vb.

.1 0 A desacorda (f)

tr.

A pune In nepotrivire, In desacord.

P. vb. intr. A fi discordant.

3. vb. refl. A se desacorda: trono I
e'a discordat &Mara! (ALECS.) [It'.].

mare departare O Nume

dat, In genere, unui corp
solid,

*DISCONTINITU adj. Care prezinta discontinuitati [fr.].

*DISCONTO sbst. tie =

*DISCORDANT adj. 0 Care nu

se acorda, care nu se potrivesc In-

Fig. 1843
Disc(os).

tre ele: caractere, opiniuni, color' eire 5

0 j Lipsit de armonie, nearmo-

lui sau a

nios: an vuet

surd 81 -.. bun de

stricat

lunii : soa-

nervii oel mai solizi

in pulbere de
am as un 0

din Arena dreaptd cvtalti 0 aka

straturi
paturi geologice care nu
sint paralele intre ele (i1_11849) [fr.].
*DISCOFtDANTA (p1. -to) s f.
D efectullucruril or ce nu sint

(OH.) ; (10 :

8111EUM

note Are si supitratoare... este dasoelul

rale apunea

Fig. 1848.
Discobol.

In acord intre ele, ce nu se

potrivesc unul cu altul, ne-

potrivire: discordanta caracterelor, colophon CD j Lips& de

Fig. 1845.
Disc.

armonie, de acord, nearmonie: disoordanta vocilor, lustre-

Fig. 1846. Discul lui Newton.

arias de Wiest. (BR.-VN.) 444 Placa

mentelor

rotunda, albs
pe o parte si rosie pe cealalta, care arate dad).
linia de Gale ferata e libera sau nu (--.1 1845)
t w1 lui Newton, aparat previtzut cu un disc

/mpartit In 7 sectoare colorate In ordinea In

care se urmeaza fetele curcubeului; Invirtirea
rrpede a acestui disc Il face sit apart& de coloare
alburie (E, 1846) al Placa de gramofon 0
4,

Nectar In forms de inel In jurul pistilului la

1847) [fr.].
*DISCERNANINT (pl.-inflate) sn. 0 Faptul de a
discerne; deosebire 0 Facultatea
de a deosebi, de a judeca lucrurile
bine, cu mintea sanatoas& [fr.].
*DISCERNE (-cern) vb. tr. 0 A
deosebi (prin alegere) un lucru
uncle Boni

de altul, a alege, a distinge 0

A vedea limpede,a judeca bine [fr.].

*DISCIPLINA. (-Inez) vb. tr. A
forma, a Invata, a supune pe cineva

sint asezate straturile dis-

41111W
Fig. 1849. Straturi
discordante.

cordante [fr.].
*DISCORDAT adj. p. DISCORDA. Desacordat,

neacordat: Clnd, bolnavi, suspina barzii pe-a for lire

(VLAH.) .

DISCORDIE sf. 0 Neunire, desbinare, vrajba,

neIntelegere gravy Intre doll& sau mai multe persome a Zeita Invrajbirii; meml
pricina

1,

gilcevii, Invrajbirii (aluziune la marul pe care

Discordia 1-a aruncat Intre zei, cu inscriptiunea
celei mai frumoase" si care a lost pricina certei
dintre Junona, Minerva si Venus si a deslantuit.
ca urmare, razboiul Troii) [lat.].
t DISCOS
Disc' T .
'DISCREDIT sbst. Pierderea sau scaderea creditului, trecerii de care se bucura (vorb. de per-

soane sau de lucruri) [fr.].

*DISCREDIT.A. (-itez) 1. vb. tr. A face sa cads
In discredit, a defaima: intrebninteazit toate milloacele
pentru

la niste regule hotarite, a obicinui

pe cineva sa se supuna, a aduce Fig. 1847.

Discul unei flori.
la aseultare [Zr.].
DISCIPLINA (p1.-ne) sf. 0 Crestere, educatiune, instructiune Regula de purtare co-

mune si datoriile profesionale impuse membrilor

unui ordin, unei corporatduni: Consillul de

0 aid Felul cum

al avo-

oatilor Al Orinduiala care domneste Intr'un

stabiliment de instructiune CD Reguli stricte
observate In armata, raportul dintre sefi si sub-

*DISCIPLIN4BIL adj. Usor de disciplinat

[fr.].
*DISCIPLIN4R adj. Ce tine de discipline;

acelea care privesc greselile contra disciplinei *1 care slut aplicate de consilii speciale
In fie-care corn sau de curti superioare [fr.].
*DISCrPLINILT adj. p. DisomsN4. Supus la
discipline: Icolari bine ciscipiinatl NWISCIPLINAT.

In 00I111

poporului

(I. -ON.) .

a,

0 T) Care se pazeste ss atraga prea mult atentiunea, care cauta sa nu bats la ochi, abia simtit,
abia vazut (vorb. de lucruri): citeva Minors de hIrtie
oolorati... Impritstian o lumini A (VLAH.) Rims-

ordonati: discipline militara [fr.].

nodose s4s4,

44-4

2. vb. refl. A-si pierde creditul, trecerea [fr.].

*DISCRET adj. CD t cantitata
care se compune din mai multe lucruri diferite unul de altul
Cu
miisura,
cu
bagare
de
seams,
cumpatat

In vorbele si faptele sale; an om

care stie st& pazeasca taina ce i s'a incredintat, cu lacat la gura

CRVT [fr.].

*DISCRETIE R DISCRETIVNE.

a,

*DISCRETIONAR adj. s Peters

facultatea data unui judecator de a da sau a lua hotariri,
In unele cazuri, dupe aprecierea sa personals [fr.].
*DISCRETIVNE, DISCRVTIE ,sf. CD Rezerva,
cumpatare, bagare de seama. In vorbe si in fapte:
Manes. era an om de mare probitate el

r.-.1.1 1111 INDiscrtzTr(DN)E 0 A pane la ...a ouiva, a se lasa cu

maestru, continua si propovadueste opera acestuia:

totul in voia hottuirii, judecatii cuiva, cu privire

la soarta sa: a ii la ...a ouiva, a depinde de vointa,
de bunul plac al cuiva, a fi la cheremul cuiva 0
La , cit urea, eft pofteste, din belsug [fr.].

si Mine P (Ewe.) [fr. < lat.].

vinovati, a arata ca nu e vinovat, ce n'a facut

*DISCTPOL sm. 0 Cel ce prirneste de la altul

Invatatura 0 Cel ce adopts doctrinele unui

treat oA to -as ii ales de cc al men, de nu to 8tiam vrednio

*DISCOBOL sm. p Atlet sau luptator la Grecii

cei vechi care se Indeletnicea st& arunce cu discul
1848) [fr.].
(
'DISCONTINUA.RE sf. Precurmare, Incetarea

unei ucritri pentru Maya vreme [fr.].

*DI1SCONTINTJIT4TE sf. Lips& de continuitate [fr.].

*DISCULPA. (-amp) vb. tr. si refl. Os A (se) des-

gresala ce i se impute [fr.].

DISCURS (p1. -surf) sn. Vorbire Inaintea publicului sau a unei aduntiri constituite asupra
unui subiect special, cuvintare: a tines an
.44 politic [fr.].

*DISCURSW adj. +++ Care deduce prin rationament o propozitie din alta [fr.].

418

www.dacoromanica.ro

*DISCUTA ( -ant) vb. tr. A desbate, a cerceta nu -$i da pe fat& sentimentele, proiectele, etc.:
cu de-amanuntul o chestiune si a spune totul in- a-ei nra, durerea 0 A se (pre)face cA nu vede, DISDIS
ca. nu aude, ca. nu simte, cA nu pricepe ceva.
favoarea sau impotriva ei [fr.].
2. vb. refl. A se ascunde, a sepitula, a se piti [fr.].
*DISCUTARIL adj. Ce poate fi discutat TT
NVDIscuTABIL, prinscunsm [fr.].
*DISJUNCTIV adj. 0 co Care uneste cuvin-

*DISCUTIVNE, *Dow= sf. 0 Faptul de a

discuta, desbatere, cercetare cu de-arnanuntul a

unei chestiuni: a nnui project de lege Cearta,
gilceava, disputa [fr. discussiso n, refacut

dupe discuta].

DISC-DE)-DILVIINE4TA, DIZ -, DES-, DEZ-,

DINS- adv. In zori de zi, foarte
t DINZI- , t

de dimineata: se prezentase dis-de-dimineata la servicinl

la care refuzase d'a se ma! duce 0.-cm.) ; a doua zi des-demi-

neata, cum s'au sculat, gi-au gatit calul (sa.) ; a dons zi...
dinzi-de-dimineata pornl spre Rnscino (saic.); dInzi-de-dimineata, feciorul de Imparat... fai lull shut Mini de la... maiaa-sa (ODOB tot astfel t DIS-DE-KTNECATE, DINZ -... $1
;

mline dinz- de- minecate... Ne vom porn! not mai departe (oom)

precum )Sit DIS-DE-NOAPTE, DIZ-, etc., inca in pu-

terea noptii, pina a nu se lumina de zi [d I n s +

de dimineat.a. (noapte)].

tele separind ideile; conjunctiuni e, conjunctiunile

sau, nici, fie, etc. 0
Propozitiune
propozilde
compusA din doi membri intre cari se gaseste o
particulA disjunctivA. Ex.: a plecat s a u s'a Incniat

a,

In odale [fr.].

"DIS,TUNCTIVNE sf. CD Separarea lucrurilor

unite, Impreunate 40 Suprimarea conjunctiunilor coordinative Intro fraza s trs Separarea a douA instance, a douh. proceduri 0 .4
Ruptura bruscA a unui curent electric indus [Ir.].
*DISAINGE Hung vb. tr. do t. separa douy pricini, doua procc,duri, pentru a le judeca deosebit
[lat.].
*DISLOC.A., nizLocA ( -loe) vb. tr. 0 A scoate, a

desface din locul lor partile unei masini 2 A

scoate din incheieturi, a scrinti:
bratul 0

o armata, a trimite unitatile din care se compune

DISEARA. PP- CEARA.

*DISECA (-see) vb. tr. (D 0 A spinteca, a taia un

cadavru sau numai o parte dintr'insul spre a-i

studia organele, spre a determina cauza mortii,
etc. b A taia partile unei plante spre a studia structura ei; (1' : cruzimea cu care -ei diseacit inima

ei -g! di in vileag taste durerile intime (VLAH.) 0 a' A

in cantonamente sau la garnizoanele for [fr.].

*DISOCIA (-cies vb. tr. ai refl. Lc A (se) des-

compune in elementele din care e compus :

*DISOLVRIL adj.

Sr

spa [lr.].

Ce se poate disolva,
tit

Ce poate fi

*DISOLUTIVNE, mom:rpm sf.

DISOLVARE

solubil 111 (I: irmisoLvraL

rupt, desfAcut: casatorie ,ii [fr.].
2

corecta o lucrare, o scricre In cele mai mici

amanunte ale ei [fr. disseque r].
*DISECTIVNE, DincTo sr 0 0 * Faptul
de a diseca cercetarea partilor disecate
Cercetare toarte amanuntita a unei lucrari [fr.].
DISENTERIC 1. ar adj. Ce tine de disenterie.
2. sm. Bolnav de disenterie [Ir.] .
Boala contagioasa care
*DISENTERIE sf.
se manifesth prin urdinare Marie lrecuentA si

[fr.].
*DISOLV.4, (:)DizoLVA (-soiv) 1. vb. tr.
2- A
topi intr'un lichid: zaharui, Bares In apa (D A
face sA inceteze, a sparge: 0 adunare, un conpres II

singe

se anula: casatoria s'a disolvat [lat.].

*DISOLVANT, 0 DIZOLVANT 1. adj. cr Se zice

DISERTA (-tez vb. intr. A cerceta cu de-amanuntul o chestiune, vorbind sau scriind asupra ei

solva un corp solid, un alt lichid sau un gaz: ape e nn

.0*

dureroasa,
[fr.].

compusa

din mucozitati

si

O tri A desface, a anula: o clisatorie.

vb. refl. I as A se topi Intr'un lichid 0 A
Inceta de a mai functiona, a se sparge, a se im,L=.

prastia: congresul s'a disolvat rl A se desface, a

despre un lichid care are proprietatea de a di-

lichid

[Ir.].
*DISERTATIVNE, DISERTATIE St. Faptul

2.

de a diserta, cercetare cu de- amAnuntul a unei

chestiuni, vorbind sau scriind asupra ei: is vn aer
doctoral gi !mope o lunga disertatiune politico-umanitara

0 X. Compozitie literary sau discutiune

orals asupra unei chestiuni, facuta de elevii liceplor [fr.].

prin excelenta.

(pl, -te sn. Q Un lichid care are proprietatea

sa disolve alt corp [fr.].

*DISOLVARE, 0 DIZOLVARE sf. Faptul de a d i -

solva

at. Operatiune prin care un corp solid,

lichid sau gazos se amestecA intim cu un lichid
fara a-i turbura limpezimea sau transparenta,
topire Imprastierea membrilor, spargerea

*DISGRATIA, DIZGRATIA (-tiez) vb. tr. A inceta

unei adunAri:
Corpurilor leginitoare 0 m Desfacere, anulare:
unei casatorli.

oropsi, a urgisi.
*DISGRATIAT adj. p. DISGRATIA. 0 CAzut In
disgratie, lipsit de favorurile, de hatirul, de bunele

tr'odatA de mai mute sunete, de note care nu se

de a favoriza pe cineva, a scoate din gratie; a

gratli ale unei persoane influente Oropsit de

suartA, urgisit 0 (de nature Pocit, dilorm.
'DISGRATIE sf. O Pierderea favorului, buItelor gratii ale unei persoane influente; a cedes In ~,

all oropsit Lipsa de gratie [Ir. disgrac e].

-DISGRATIOS adj. (D Lipsit de grape 1
(..2)

Neplacut, uricios [Cr.].

DISGUST... = DESGVST...

moo DISIDNT adj. ai sm. Et6 0 Ale cArui pAreri

(in materie religioasA sau de doctrina politica]

nu se acorda cu acelea ale majoritatii [fr.].
*DISIDNTA. (p1. -to) sf. Er4 0 Deosebire profunda, desacord in ce priveste pArerile religioase
sau doctrina politica [fr.].
DISILABIC adj. ol Bisilabic [fr.].
*DISIMILA (-MO vb. tr. ai refl. .o.) 0 A(-$i)
schimba In alt sunet unul din doua sunete identice sau de acelasi fel care se aflA Intr'un cuvint:
In cuvIntul tumors", din turbura ", primul r" s'a disi-

ASIMILA [fr.].

*DISIMILATIVNE, DISIMILATIE sf. f27 Faptul

77 ASIMII4TI(VN)E [fr.].
*DISIMULA ( -ulez) 1. vb. tr. 0 A ascunde, a

Drin

*DISON.ANTA (p1. -to) 51. 0 J Emisiune din -

acordA Intre ele, care produc un acord fals Z21

Intilnirea mai multor vorbe care produc un sunet

neplAcut urechii CD r2.7 Amestec neplAcut, near -

monies de diferite stiluri [fr.].

DISPARAT adj. Care produce o impresiune

neplacuta. prin nepotrivirea lui, prin lipsa de conformitate, de armonie [fr.].

*DISPARE.A, DISPARE (-par vb. intr. CD A se

face nevAzut, a pieri din ochi 0 A Inceta de

a fi; : aceasta datina a Inceput sit disparS 0 A pleca
pentru a nu se mai intoarce, a se duce pentru totdeauna 0 din lume, a muri sau a se retrage In
singuratate, departe de lume 0 A nu mai putea fi gasit, a nu i se mai putea da de urma [fr.
disparaltre, refacut dupA parea].
*DISPARITATE sf. Nepotrivire, mare deosebire Intre douA lucruri ce se comparii Intre ele:
de virstit [fr.].
*DISPARITIVNE, DISPARITIE sf.
Faptul de
a disparea, de a se face nevAzut O Incetare de
a fi [fr.].
A imparti, a
*DISPENSA (-sez 1. vb. tr.
distribui 2 A scuti, a libera, a deslega pe cineva de o obligatie, de un serviciu: de serviclul
militar.
2. vb. refl. A se lipsi, a se abtine: ma pot
I

milat In I" A dispArea dintr'un cuvint vorb.

de unul din douA sunete identice : in forma fereasta", din fereastre, al doilea r" s'a disimilat TT
de a (se) disimila: tumure" a rezultat din turbure"

*DISONANT adj. Care produce o disonanta,

un sunet neplacut urechii [fr.].

afar ei de figura lui

419

www.dacoromanica.ro

(VLAHJ

[fr.].

DDS- -DISPNS.A. (pl.-se) sf. 0 Vole de a ales, de

a nesocoti o regula, un obiceiu, deslegare: de a
Dlo post! o Scutire; In spec. X scutire partial& sau
total& de serviciul militar [fr.].

*DISPENSABIL adj. Care poate fi dispensat,

canna i se poate acorda o dispensa vg INDIS-

PIUMBIL [fr.].
*DISPENSARIU (pl.- arii), *DISPENS411 (p1. -are)

sn. F Asezamint de binefacere unde se dau, f&ra

platk, consultatiuni si medicamente sn.racilor [fr.].
*DISPENSAT9R sm. Cel ce distribue, Imp&r-

titor, distribuitor [fr.].

*DISPEPSTE sf. .0 Boa la a unei parti din tubul
digestiv (stomacul, intestinul subtire) caracterizatti printr'o digestiune dificila si Insotita de dureri [fr.].
DISPEPTIC adj. i sm. .or Care sufere de dispepsie [fr.].
"DISPERA, DESPERA (-er, -erez) vb. intr. A nu
mai avea sperantA, a nu mai trage nadejde, a (se)

desnridajdui [fr. dsesp er e r].

*DISPERSIUNE sf. Imprastiere, risipire,

raspindire 15 Descompunerea In colori a
unor raze luminoase ce tree printr'un mediu refringent [fr.].

(VLAK)

*DISPROPORTIE os DisPRoPoRTIIINE.
*DISPROPORTIONAT adj. Lipsit de proportiuni [fr.].
*DISPROPORTIIINE, DISPROPORTIE sf. Lips&

de proportie, nepotrivire [fr.].

*DISPITNE (-pun) 1. vb. tr. 0 A aseza Intr'o

anumita ordine, a orindui 0 A gati, a pregati:
Bala ea dispus pentrn bal; : ,ee afacerile, a le pregati
a le lntocmi In vederea unui rezultat definitiv
A face s& fie cu voie bunk, bine dispus.
Z..

vb. intr. 0 A face cu cineva sau cu ceva

ceea ce voeste, ceea ce-i place: poti de nu stilt ce

ea fact, dar poi ee. de mine, de vista, de averea mea:
(D.-ZAMF.) 0 A Intocmi, a hotarl; tt: omul propune pi
Dumnezeu &mune, omul chibzueste lntr'un fel, dar

rea: nu pint all rid; e bine

e cu voie bunk cu chef;
e ran
e Mx& chef 77 NVDISPIIS, INDISPVS.

*DISPUTA. (-put) 1. vb. intr. A desbate, a se

prici, a avea o discutiune, a se certa, a se sf&di:
x asupra unni Meru de nimic.
2. vb. tr. 0 A se lupta, a starui, a-si pune toata

*DISPLACRE sf. Faptul de a displacea;

neplacere; supaxare: a seta nn ti-o prioinueste des

(D.ZAMF.)

*DISPNE sf. I Greutate de a respira [fr.].

*DISPONIBIL adj. 0 De care se poate dispune

liter: bani .+1 X Care este In disponibilitate
n Se zice despre partea din avere de care poate
cineva s& dispunti prin donatiune sau testament
[fr.].

*DISPONIBILIT4TE sf. Starea a tot ce

este disponibil 0 Dk Situatiunea unui functionar public si In spec. a unui militar In neactivi-

ate care poate fi rechemal In serviciu 0 pl.

tetT Sume disponibile [fr.].

t*DISPOZA (-ozez) = DISPVNE.

*DISPOZITIV (p1.-1ve) sn. 0 tri Partea final&

a unei legi, a unei sentinte sau a unui decret care
cuprinde dispozifiile, spre deosebire de partea
de la Inceput care confine preambulul, motivele,

silinta sa doblndeascii ceva: - un premlu T o terenul, a-1 apara palm& cu palma, a nu da usor Ina
poi [fr.]
TA (p1.-te) sf. 0 Discutiune, desbatere Intre persoane ce nu shit de aceeasi parere T
0 Price, cearta, sfada, gIlceava: guetul n'are (PANNI

[fr.].
*DISTANT.E.k. ( -tea) vb. tr. 0 A Intrece, a lasa in
urma, a l&sa la oare-care distant& La alerg&rile de cai: a pedepsi, din cauza unei neregulari-

tati petrecute, pe cursieri, neacordlnd calului 10cu l pe care 1-a obtinut [fr.].
*DISTANTA (p1. -to) sf. 0 Spa(iul dintre dou&
locuri, dintre cloud lucruri, dintre douil persoane,
din loc in loc: din in
departare; din
cite un bodirlau Ipi aratii capul (coos.); a tinea la
a) a

.,

nu l&sa s& se apropie; b) a tinea departe de sine,

a nu lasa s& devie familiar, () a nu da nas (P)
Deosebire distanta dinte stapin s1 slugs Interval

etc. 0 Planul dup& care e alc&tuit un aparat

tehnic [fr.].

Intre douti momente, Intre douti epoci, rastimp:

*DISPOZITIVNE, *DISPOZITIE s f. O OrInduiala,

distanta Mire nesters pi moarte [fr.l.

partner corpului;

a unni apartament, Imparteala odailor lntr'un apar-

tament m Partea retoricei care arata cum

trebuesc asezate ideile In cea mai bun& ordine I
Plan: a noel lucritri X Asezarea trupelor

*DISTIIE (p1.-thurf.) sn. s Reunire de doll& versuri care au inteles complet: ~al hate e campus dinWan hexametru pi on pentametru [fr.].

*DISTIL4 (-)1m) vb. tr. .Q A opera distilatiunea: ape 0 A face sa picure, a lasa sa curg&

In ordine de bo.taie 0 pl. Pregatiri Stares

sfmatlitii corpului: a xi In bun& ee. 0 Stare sufle-

pic&tur& cu picaturti 0 A varsa:

teasca, vole bun& sau rea: ne !Arica dispozitia la tots

(VLAH.)

ochii stela rat pi dispretuitori

*DISPUS adj. p. DISPVNE. 0 Asezat Intr'o anumit& ordine, orinduit Gatit, pregatit Intr'o anumita stare sufleteasa., cu voie bun& sau

*DISPLA.CE4k. (-woo) vb. intr. A nu (mai) piacea, a nu (mai) fi pe plac, a fi neplacut: pin'aonm
n'al idout nimic care sA -mi fi displAcut (ALECS.) [it. d i s pia cer e, refticut dupa p 1 b. c e a].

on tAcerea si vecinica lui melancolie

DISPRETUITOR. d DESPRETIIITOR adj. verb.

DISPRETUI. Care dispretueste: sa nu ma mai privesti cu

Dumnezeu hothraste Intr'alt fel, nu e cum vrea

omul, ci cum vrea Domnul 0 es A Instraina
averea (prin donatie sau testament) [fr. d i s p os e r, refacut diva p u n e].

*DISPERAT, "DESPERAT adj. p. DISPERA, DES-

PEEL Desnadajduit, care a pierdut on -ce nadejde.

asezare Intro anumita ordine:

2. vb. refl. A avea dispret pentru sine sau unul

pentru altul.

*DISTILATOR 1. sm. Cel ce distileaza alcool,

fabricant de rachiu $i de alte bauturi spirtoase.
2. adj. Care distileaza: aparat [fr.].

0 Aplecare,

pornire, inclinatiune, aptitudine: are dispozitiuni 11terare eau stiintitice serious 0.-om.) Putere, facilitate de a dispune: are a asupra averii intregi 0 Mounlit a fondurilor publics
dul de Intrebuintare:

*DISTILATIVNE, *DISTILATIE, `DISTILARE 51.

r Regularea prin testament, prin vointa din

unnti: a -si lua ultimele dispozitiuni @ es Dispune-

re de averea sa @

tit Fie-care punct regulat

printr'o lege, printr'o hot&rlre; a legit, ceea ce
ordona legea La
oniva, In serviciul, la ordinele cuiva, la Indemlna cuiva [fr.].
*DISPRT, e DESPRVT sbst. 0 Sentiment care
face pe cineva s& nesocoteascA un lucru, sti considere pe cineva nedemn de atentie sau de stima
Sentiment care face pe cineva s& nu pun& nici
un preI pe ceea ce altii apreciaz& mult [it.].

as 0 Operatiune prin care se separa, cu ajutorul

unui alambic, un corp de diferitele substante cu
care e amestecat, transformIndu-1 In aburi si re-

aduclndu -1 iar&si la starea lichida: a Ewen.. frac'Janata, operatiune care permite sa se separe, gratie
temperaturilor de fierbere diferite, substantele deosebite care intra Intr'un amestec: benzins, petrolul
lampant etc. se obtin prin

fractionati a petrolulni 0

Lichidul obtinut prin aceasta operatiune [fr.].

*DISTILERTE sf. Locul unde se distileadt; fabric& de alcool $i de alte bauturi spirtoase [fr.].

*DISTINCT adj. 0 Deosebit, diferit Desnun., figura

eireata... a unchiulni situ (VLAH.) [fr.].
DISTINCTIV adj. Ce serv& sa deosebeasa.,

*DISPRETUT, d DESPRETIII (-Ileac) 1. vb. tr. 0 A

lusit, lamurit, curet; adv.: deodatti

si-i despretniepo inbirea gi am sit to them eg iil martor la

sli distinga, s& se recunoascA: se=

0 A nesoavea d i s p r e t pentru cineva

coti, a nu lua In seama, a nu da nici o atentie: am
umillres el

&amyl

[Cr.]

(ON.) .

[fr.].

*DISTINCTITINE, *DisTiNcTIE sf. 0 Faptul de

420

www.dacoromanica.ro

a distinge, osebire: a binelui de ran 11 0 Deosebire,

ceea ce face O. se distinga, sit se recunoasca unul
de altul: sema de . () Cinste, merit, vaza.: perscene de

Mentiune onorabila, decoratiune:

onorificS [fr.).

*DISTINGE ( -ring) 1. vb. tr. 0 A deosebi, a

alege, a face deosebirea: binele de ran A face
o deosebire, a stabili o diferenta: meritul singur distinge pe oameni 0 A ridica mai presus de ceilalti,
a face mai de cinste, mai cu vaza: tuerarne lei 1-an
distins printre toll oamenii de !Aiwa A primi cu

cinste, a cinsti mai cu deosebire.

2. vb. refl. (D A se deosebi, a se artita diferit

ilustru: eine nu-1 scrlitor, gi Inca , In tara este bla(VLAH.)

*DISTRA. (-trez) 1. vb. tr. 0 A face pe cineva sit

se gindeasca la altceva cleat la ceea ce-1(preocupa,

a-i abate atentiunea In alta parte A-1 face

sit petreack sit mai uite de griji.
2. vb. refl. A petrece, a cauta distractii, a se
veseli, a se amuza [fr . d is trair e].
*DISTRACTIV adj. Care distreaza, care to
face sa petreci: spectacol [d i s t r a c t i e].
*DISTRACTIVNE, *DISTRaCTIE sf. 0 Lips& de

atentiune, nebagare de seamit If 0 Petrecere de

scurta durata [fr.].
*DISTRAGE (-ag) 1. vb. tr. 0 A face sit se gindeasca la altceva, a-1 lmpiedeca de a se glndi la

ceva DISTR4 1
2. vb. refl. = DISTR.
fault dupa tr a g e].

C),

[fr. distrair e, re-

*DISTRAS adj. p. DISTRaGE Si DISTRAT adj. p.

DISTRA. Cu gindul aiurea, dus pe ginduri: m'a In-

trebat linigtit, en nn aer distras, ca gt cum ar fi vorbit prin

SOMTI (VLAH.).

*DISTRIBUT (-butu) vb. tr. 0 A lmparti, a da

unora Si altora: ban', oarti A aseza, a discamerele unni apartament [fr.].
pune: trupele;
*DISTRIBUITOR 1. adj. Si sm. Care d i s t r ib u e, eel ce Imparte, impturtitor.
2. (p/.-toare) sn. 0 etr'' Organul unei masini cu
aburi, unei locomotive, care permite intrarea aburului In cilindru si scoaterea lui, cu ajutorul unei

manivele 0 automat, automat In care, dach se

pane o moneta sau o fish de metal, se poste scoate
din el unul din obiectele ce confine.
*DISTRIBUTTV adj. 0 Care distribue 47
Numeral ,, care arata Impartirea la fie-care din indivizi a unei parti dintr'un numar, dintr'o cantitate: le-a dat la fie-care o Ite o in o 1 lei [fr.].
*DISTRIBUTQR (pl.- toare) sn. = rasTrastaTOR

2 [Cr.).

*DISTRIBUTIVNE, *DLEITRIEVVE sf. 0 Faptul de a distribui, Impartire: a munch' In ateliere;

premIllor (31 Imptirtirea scrisorilor de ca-

tre factor InapartRala camerelor unui apartament [fr.].

Subdiviziune teriDISTRICT (p1.-te) sn.
torialh sub raportul administrativ, judet: Romania
este ImpArtltA In 71 de

[fr.].

*DISTRUCTTV adj. Care are Insusirea de a

*DISTRUCT9R adj. si sm. Care distruge,
distrugator [fr. d es true t e u r].
distruge [fr. de s t r u c ti f].

*DISTRUCTIVNE, *DISTRVCTIE, *DLSTRVGERE

sf. Faptul de a d is t r u g e, prapadire, stricare,

spargere [fr. d es tru ctio n].
DISTRUGE (-ug) 1, vb. tr. 0 A darlma pint"
la temelie A prapadi; a nimici; a desfiinta
A face sit dispara, sit nu mai fie.
2 vb. refl. O A se nimici unul pe altul 0 A se
omort, a-si face seama singur [it. d is tr ug g e r e].
*DISTRIXERE sr DISTRUCTIVNE.
NEDISTRIIS
*DISTRUS adj. p. DISTRIME 11

Darimat pint" la temelie; nimicit, prapadit.

ODIT11.1N/M (-tern) 1. vb. tr. Mold. A desfasura,

a destinde: pamintul se deslace ca din sontice si-g1 disterne

Privelistile din oe In ce mai limpezl (VLAH.).

[a sterne].

(VLAH.)

DITAI adv. Coscogea, cogeamite: nn nrsnl

aplecat asupra babei, smorcAind gl scuipInd-o (a..ua.); Intoleg sit pltngS on copil, dar el, m omul l (PAMF.).
*DITIR.A.1VIB scull (pl.-be) sn. 0 I La vechii
Greci: poem liric $i dans In onoarea lui Bacchus 5

0 If Cornpozitiune poetic& entuziasta, care se

apropie de oda, de care diferit Ins& prin neregula-

ritatea stantelor: a Imam gustul de a chits In elegli 51

poetics (0000.) 0 Laude exagerate [fr.].
*DITIRAMBIC adj. () E De felul ditirambului: poezie .-a 11 0 e Peste masura, exagerat:
lands -* [fr.].
In

0 A se zturi 0 A se ridica mai presus de ceilalti, a se ilustra [fr.].

*DISTINS adj. 0 p. Dunn:1E 11 0 Care s'a
ridicat mai presus de ceilalti, cu vaza, eminent,

goslovita I

t. vb. refl. A se desfasura, a se lntinde: Deere dungile de brAdet ce se digtern pe vale ca nigte grAdlni

*DITO adv. tott De asemenea, de acelas fel (termen de registru de contabilitate): donii bratar1 de
anr,
tine de went [germ. < it].
ODIT,TDIU sbst Mold. Personificarea frigului, In

graiul copiilor: Inchideti age, di vine m

(PAMF.).

'DIURETIC adj. gi (p1.-Ice) sn.." Se zice despre

un medicament care provoaca. o secretdune abundent& de urina. [fr.].
*DII.TRZA sf.
Secretiune puternic,a de

urina [fr.].
*DII.JRN adj. 0 Care se face Intr'o zi; mtscares
.4 a panantulni, rotatiunea nlntului In jurul
lui 0 f Floare mg, plantA
ale carei flori se
deschid si se inchid In aceeasi zi CD le PAsArI e,
pasari de prada (Ca vulturii, soimii, etc.) care
slicer& cautIndu-si hrana in timpul zilei, spre deosebire de plisarile nocturne" [fr.].
*DIVRNA (p1.-ne) sf. Plata, indemnizarea pe o
zi a unui functionar, a unui deputat, etc. [lat.].
*DIURNIST sm. Ajutor la o cancelarie, functionar platit cu ziva, care primeste d i u r n h.
# DIVA sf. Minune, lucru de mirare (M.-COST.) (CANT.)
[vsl. d i v o].
"DIVAG4 (-ag, -aghez) vb. intr. A vorbi Intr'a-

iurea, a bate cimpii [fr.].

*DIVAGATIVNE, "DIVAGATIE sf. Faptul de a di-

vaga, abatere de la subiect, vorbire intr'aiurea

[fr.].
'DIVALENT adj 2, Care se poate uni cu doi
atomi de hidrogen: ozigenul e on eery re) [fr.].
DIVAN (p/.-anuril sn. 0 Pat de scinduri, foarte

lat, put,in ridicat de la pamlnt, asternut cu covoare, pe care se dormea sau se sedea odinioarh;
0: Deck dal nes lnl Ivan, El se stile De

(cao.), se zice

de cineva care devine deodata prea familiar, dacit

i se arata putinit bunavointa; astazi, se da numele
de
unei canapele fart'. spit tar (LOI 1850):
...wile late s'au
cioplit

In forme
canapele elegante (ALECS.)
de

Consiliu

de

judecata, tribunal suprem, alcatuit din boierii

cei marl (boierii

Fig. 185o. Divan.

car', sub
prezidentia Domnului, judecau pricinile mai Inde

semnate: Dabija- VodA... de douA ori faces In at: la -111

de dimineatii, dvorea tots la er, iara la cel de chindie, umbleu histagil prin tlrg, ohemind oamenii la rr (N.COST.) ; dada
vre-un boier Indritznea In A, sit laza cea mai mica observetiune... era Indent eurghhunit 0.-on.); Mir nolgR
# Sala

In care se Intrunea divanul: In ..n1 cel mare an mere

toll boierii... de 1-an siirutat poala de domnie mina (0.-coar.)11

0#

rat Judecata, proces: ci pornnci 'npugcarie sa-1 bags

numai declt, Ca a dons zi ea -1 Diana, judechidn-1 on
Adunare deliberanta.: ...wile ad-hoc re-AD(PANN) 1

Hoc Ban. Trans. A sta de (sau

vorb6., a sta la taifas [tc.J.

la)

, a sta de

ODIVANT (-anesc) 1. vb. intr. Ban. Trans. A. vorbl,

a sta de vortift.

2. vb. refl. Trans. A se sfatui: Dumnezen vanes on

sfIntul sAn Petru si se divAnea (MAR.)

[srb. divaniti].

DIVANIST, DIVA= adj. De Divan, privitor

421

www.dacoromanica.ro

DISDIV

DIV- la Divan: are trecere la boterii divanisti

bofertlor divaniti eran 1mpirtite

(ALECS.) ;

*DIVIZION (Ia.-cane) sn. = DivizmNE [Cr.].

*DIVIZIONAR 1. adj. CD It ClasA A, clash. pa-

pArerile

[ngr. tottP,AvErrIg].

Dtp,
I FA ODTVAR sm. Ban. Trans. Vornicel la nunta, eel
ce ingrijeste de spat., primeste invitaiii, etc.;
eir CREMATOR, DEVER

(MAR.) (VIC.) (DENS.)

DTVARITA DIvERITA
CHEMATOARE

[d iv a r].

(P1.-te

ralela, clasa de aceea$i categoric, create pe linger

o $coala, cind numarul elevilor e prea mare pentru

a Incapea Intro singurtt clash. 0 () manta A,

[srb . d e v e r].

piesa de arm& sau de niche! care este o fractiune

a leului, francului, etc.

sf. Ban. Trans. =-

2. sm. A4 General de divizie.

*DIVERGE (-verg) vb. intr. CD A 15 A se depttrta

DIVIZIONARA(pi.-re St I, Clash divizionara[fr.].

din ce in ce una de alta (vorb. de linii geometrice,

de raze luminoase 0 A diferi mult, a fi foarte

*DIVIZIVNE, DIVIZIE sf. O Imparlire, reducerea unui corp in particele, in fragmente 0 Lu-

departat: pAreri care dlverg una de alta [fr.].

cru impartit, parte dintr'un tot 0 a pnterilor,

separatiunea puterilor legislative, executive $i
judiciary 0 Impartire exacta a unui nutria"-

'DIVERGENT adj. (D A Care merg departindu-se din ce In ce

mai mult una de alta

coati
rmIgio

prin altul 0 X pnrIzIE, fractiune a unei armate,

a unui corp de armata., care cuprinde de obiceiu

(vorb. de linii geome15 Raze e, raze de lumina care, plecind din acelasi punct,
se departeaza din ce Fig. 1851. Lentils divergenta.
trice)11

doua brigazi; general de itiviste, general care comanda

o divizie; acesta poarta un soare de argint la chipiu, un galon lat de fir $i doll& trese la veston $i

tunica, tot contra-epoletul e de fir brodat cu un

inel de metal alb; pantalonul are lampas rosu
(i
GENERAL 2, Divizie navalA, reunire de
mai multe vase do razboiu puse sub ordinele unui
singur $ef 0
Divpm, reunire de mai multe

In ce mai mult una

lentil& ....A, lentil& care dA o imagine
virtual& dreaptA $i mai mica &cit. obiectut.
de alta;

1851) 0 F Care nu se acordh., nu se Impc lg Starea a

DIVERGENTA (p/.-te) sf.
X
de
doua linii, a doua raze divergente

paca laolalta: pareri ,,e [fr.].

birouri intr'o administratitine: sef de divizie [fr.].

*DIVIZOR sm. Impartitor, numar care im-

opiull, deosebire de pareri [fr.].

DTVERITA w pp/ARITA.

parte exact pe un altul numit deimpartdt" 0

comun, numar care imparte exact mai multe alte
numere [fr. div is
r].

Dilerit, deosebit, felurit, fel

'DIVERS adj.
de fel, care prezinta mai multe caractere, mai
Fapt
(In stil de gazeta), inmulte aparente
I

0 DIVORS... DIVQRT...
*DIVORT (p/.-turi sn. rt Despartenie, nespartire, desfacerea legal& a unei ca'satorii [lat.].
*DIVORTA (-tez 1. es vb. tr. A desparti pe
barbat de sotte, a desface legal cash.toria.
2. vb. intr. $i refl. A se despart (vorb. de soli)

timplare obicinuita, fapt marunt 0 pl. Unii,

mai multi: 22 persoane [fr.].

'DIVERSITATE sf. Felurime, deosebire, starea lucrului divers [fr.].
Operattune militara
*DIVERSIVNE sf.
facuta cu scopul de a atrage pe inimic in an&
parte, intr'un punct deosebit de acela pe care-1 ataca 2 Mijloc prin care se incearca sa se schimbe cursul ideilor sau sentimentelor cuiva [fr.].
$
(-vesc) vb. sell. A se mira, a se minuna

[vsl. diviti se],

a DIVICTAR sm. Boicrina$ care avea slujba la

Curte de a tine in ordine calimarile domne$ti $i
cele trebuincioase pentru scris [tc. d iv it d a r].
"DIVIDE (-Id) vb. tr. $i refl. A (se) Imparti
exact, in parti egale [lat.].
*DIVIDEND (pl.-de) sn. t 0 Partea debeneficiu ye revine acttonarilor de fie-care actiune
Partea fie-carui creditor In impartirea activului
unui laliment [fr.].
*DIVIN adj. CD Ce vine de la Dumnezeu, dum-

nezeesc, ceresc; a ProvidentA, Pronia cereasca; vo-

vointa lui Dumnezeu O Ce se face pen

Minunat, IncIntator, Inzestrat cu Insusiri mai presus declt ale tuinta

tru Dumnezeu: sluiba

turor de felul sau: al avert noroo sA falsest' o female A

(VLAH.) [fr.].

"DIVINATORIU adj. Privitor la divinattune,

care serveste la ghicit; bagheta divinatorle BAGHETA

MAGICA [fr. divinatoire].

*DIVINATIVNE sf. 0 Ghicirea viitorului, pretinsa arta de a cunoast0 $i de a prezice viitorul

0 Mijloacele Intrebuintate In aceasta arta [fr.].

"DIVINITATE sf. C) Natura. lui Dumnezeu
(g) Dumnezeu Insusi 0 Ceea ce se slaveste ca

[divort].

*DIVULGA (-vulg vb. tr. A da pe fata, a da in

vileag [fr.].
DIZ... DES-....
DIZ-DE-DIMINEATA Pe- DIS-DE-DIMINWA.
O DIZOLVA... = rnsoLv44...
O DICA sf. Trans. Suparare, minie, pica.
O DiC9S adj. Trans. Cel ce poarta pica, ce nu
iarta o Mutate ce i s'a facut [d I c a].
10NDIAL.BOANA, 0 =BINA p1. -ne sf. = BIIL-

DILMA (pt.-me) sf F3. Deal izolat, dimb: trnpul

ortaculul lui este sp1nzurat pe o

(;) DILVA.RT

Intro hotarA

(SAD.).

ss DYRATALT.
DIMB (pl -burl) sn. 44. Delusor, ridicatura de pa-

mint, rotunda, mai adesea de forma conics: mai

snim un
mea mint

ei leelm lntr'o Dolan& larger

(VLAH.) ;

de pe faint-

?Aril satul nostrn (ch.) [ung. d o m b].

DINIBULET (pl -etc) sn. 3, dim. DIME: s'a oprlt

in marginea padurii (LUNG.).

Pe un
DINA0.4.RA 11.1, ODINICOARA.
DTNGA DE LINGA: Du-te bade,
face de twine (IK.-EIRS.).
D INS DINsuL.

mine, Nu mA

DINSELE sf. pl. Mo/d. Trans. CD 21 tN Una din

numeroasele numiri date de popor lelelor 0

tIt DE- DINSELE, numele popular al reumatismului, atribuit influentei acestor zinc rele [pion.
f. p1.dinsele].
DINSUL pron. pers. m. (f. dim; pl. m. amen,

pe Dumnezeu : se Incline la ban ca la o 0 Zeu,

zeita a paginilor [fr.].
*DIVINIZA (-1zez vb. tr.
A pune In rindul

zeilor, a ridica la rangul de zeu 70 A slavi peste

masura: 11 divinizam In fie-care vers (VLAH.) [fr.].
DIVIZA ( -izez vb. tr. $i refl. A (se) divide, a
rse imparti [fr.].
"DIVIZIBIL adj. ) Ce se poate imp&rti 0
Ce se poste imparti exact cu altul: nnmarul 15 e
Plitt 3 81 prin 5111 C lannviziziL [fr.].
Proprietatea ce
*DIVIZIBILITATE sf.
poseda materia de a putea fi Impartita in partivele infinit de mici 0 Proprietatea ce posed&
un numar Intreg de a se putea imparti exact prin
alt numar intreg [fr.].
*DIVTZIE w DIVIZIENE.

f. d1nsele; (den.-dat. sg. m. dlnsului, f. dlnsii; pl. m.

dinenor, f. dinselor). El (ea, ei, cue): se vita la dInsul
Darcy 9A-I soarbA en privirea asp.); venean Pe gios si goli ca

vat de align (LET.) [d e

insul].
DTRA(p1.-re) sf. CD Urma lasatit de-a lungul unui

drum prin varsarea unui lichid, a unor graunte,

etc. sau prin tirlrea unui obiect: se luarA deal dupA

Ora stngelni gi merse(rA) plat ce iesirA la o prapastie unde

se pierdn dire (ISP.) ; et se lease (lima (Gra de mfilain ce pre sArase fata risp.); (V): adinc strAbate In gloatit fulgeratorul
Voevod, lAs1nd
de morti pe mule trace (VLAH.) ; O : 13A nu se
facil
prin barb[, SA nu se face obiceiu, sa nu devie

invert $i sa ne aduca pe urma suparare 11 C9J Urma

lasata pe pamInt de picioarele unui animal: alerend Cu glndul dupA umbra dtrei de mistret (DOos.) 11 0

Dunga, zare: prin dire de lumina, se vede o umbra InstiltInd on past gritbitt (CAR.) [srb. d i r a].

422

www.dacoromanica.ro

O D/RDALA. sm. Mold. 0 Flecar: co , mai eoti,

negre; create prin regiunile muntoase (Viburnum ci jR.

lantana).

(ON.) = DIRLOAGA:
In satul lui era Imparat e'alci a ajuns slugit in A., (vt..01.)
1 0 Trans. Gloaba, amenda ce se aplica celui ce
face o paguba cu calul In holda cuiva (('Sc.)

nici nu lagi pe om sA vorbeascd

count a-I rugs sit on dirneascil la ticaloasa biltrina (nCa.)

[srb.dirnuti].

(dIrdli].

DIRSTA, ban% (p1.-te) sf. Un fel de pina de

DIRD/I (-Emu) vb. intr. C) A tremura (de frig

sau de irica): calul se cutremurd ei dirdlie din toate Incheieturile ca de frigurile mortii

(CAR.) ;

el sea tremurau de
111

0 A flectiri: dac'ar ea el... de uncle am porn!! asta noapte,

n'ar mai de geaba asupra eaitiorilor mei l (CR(3.); yt vorbeete, DIrdieste, Din gurd hodorogeete (ALECS.) [OnOra.].

DIRDIIALA sf. Tremuratura: cuprins de o noud

de friguri (CAR.)

[d Ird I i].

DTRDORA sf .0 Invalmasala, Incurcatura; toiu:

In dirdora luptei no bdgd de seam& ce se Mon al treilea

zmeu 'ISP.) ; aoum Intreg satul e In dirdora flnulni (Limo.)
1-a ablitut de dirdora insuratorli (0.-ZAMF.) Patanit (R.-COD.) [bg. d a r d o r j a mormaiu, flecii.-

resc"].

O D/RGLA. Ns- DRICIDA.

0 DIRII (-ruin) vb. tr. Orm A sglria [vsl. d Ira t 1].

0 DIRII(E)TVRA (p1. -tort) sf. Trans. Sglrietura:

ye undo trecea, Iasi in urmA-1 o dirliturd destul de adincit

(MAR.) [d I r I i].

DIRJ Pr DIRE.

MI

trae, mori, pive sit dirste zorite

vate toacti pe Orlin (VLAH.)

(VLAH.) ;

nnmai dristele et O-

[bg. drastelo].

pivar: femeile... cinsteso pe pivar si pe

as alba In vedere lucrul for (LUNG.).
DIRVI:XLA. sf. Mold. Lucru prost, de rind, de
Intrebuintat la on -ce; cal de
cal prost, care

poate fi Intrebuintat la on -ce munca; haine de

ce se poarta. In toate zilele, putInd fi murdarite
la lucru; om de
salahor; (e): a fare pe oineva de

a-1 cart, a-1 face cu ou $1 otet [dIrval i).

0 DIFIVA.LT (-Piece), DIRVARI, DILVARI (-Areso) vb.

tr. 0 A munci in tot felul, a pune la tot felul de

lucrari, a prapadi prin tot soiul de munci 0 A
festeli, a murdari (SEZ.) [d I r v a r].
DIRVAR sm. Tigan intrebuintat de stapin la
tot felul de lucrari, In special la caratul lemnelor

din padure [sl. dravarl taietor de lemne"].

DIRVART Pr' DIRVAL.T.

DIRZ, DIR./ adj. Foarte Indraznet, semet.: save

veacur1 de neadormita gl dirail Impotrivire la ndvala atltor

vrAjmagi
; pAcat de age female, sit fie aga de ornntil
el dtrjd (CAR.) [vsl. drtz A].

DIRJ.E.ILA (pl.-jeli) si. 0 0 /ten. Nuia lungs,

prajina, par: in pddure se dncea, D'o

batut dimiile, sumanii, etc.: In lungul ape!, herds-

DIRSTAR sm. Cel ce lucreaza la d I r s t e,

tare, de le dirdilau dintii in goad (cao.); tot! cdzurd in genuchi,

afaril de eel din urmd crania ti dirdlian picioarele (DLVR.)

....

DOA

0 DIRNT (-nese) vb. intr. Ban. A se atinge: au tn-

Ina, D'o

mare, Sta sit-1 croeasea 'n spinare (TOC.) Trans. Coada

0 DTRZA (p1.-ze) sf. Ban. Trans. Cirpa, sdreanta

(de sapa, de Lopata, de coast., de topor) Trans.

onc.) f Coada cea lungs a 1mblaciilor, ce se tine In

(Ne.)

0 DIRJEA. (pi.-jete)sf . Trans. ipso.), = DIRJALA .

merg spre ospatare la mire (ma.

t DIRJTE sf. Mare Indrazneala, seme-

DIEJTE

OW- DUMB.

0 D/RLIT (-111u, -Riess) vb. tr. si intr. A cinta Inset;

a fredona: In urmA citeva of schioape ei un Mau dirllind
din fluter

(LUNG.)

[comp. bg.darlja sea se

certa"].
DIRLOAGA (p1.-ge) st. Mirtoaga, gloaba, cal
slab si batrin: 0 a de cal; 44: a 11, a ajunge slugit la
a sluji celui mai de rind, a fi supus celui mai mic
dint re toti: s' -1 sfArmi sapid, dila nu vrei sA Iii slued la
Ono ; adica de co sA nu se bage slu' la flap.) [comp.

bg. dragla slabs ", draglaSh mIrtoaga."].

DIRLOG, t DAM:* sin.

Hat, cureaua friului la

calul de calarie: Scatin sta ghemuit, on dtrlogii str1nei in

mina stIngtt, IOW In gea cs un
drat (D.ZAMF.) ; Moe Nichifor apnea
iepele de dirlog, clrneste cAruta (e120.)

DO SM. j Prima notli a gamei majore tip

(E 1853) [it.].
DOAGA

0;11.-gell

sf. 0 Fie-care

din scindurile curbe din care e

alcatuita suprafata laterala a unuibutoiu ( 1854):
ruitil, !Ara neam
(GOR.),

ghi-

Fig. 1853.

des-

Do.

Fig. T854.

D. Doaga.

o
e earn smintit,N e ticnit, e earn
Intr'o parte, nu-i In toate mintile Fire,

it neseote

felul de a fi: ou birdul less omul usor la capat, numat

sA -1 cunoascA doaga lui (suf.) ; in doaga cuiva, la fel, ase-

menea ca cineva, de-o fire cu cineva: de mi-a vent

Fig. 1852. Ditr)logi.

pe cap, la dreapta si la stinga,

pentru a aseza peste ele cozile; shit legate intre
1852).

O DIRTAIM (p1.-ottie) sm. Trans. j 0 Bucium facut

din scoarta de salcie (v)ca 0 Teava cimpoiului

prin care se sufla, suflatoare (DENS.) [d 11'11 i].

0 DUALU sbst. Trans. Linealta de lemn cu care se

trage jasatecul din cuptor, chid se coace pline,

ei Iorgn in doaga ei, 11 trim!! la Golia

(ALECS.) ; CON a ajunge In doaga cop!!Ior,

a ajunge sa aiba mintea copiilor,

a deveni copilaros 0 (:),1 Hal,
patanie: dedese In doaga aluia care a
cIntat

(R.-COD.);

a 11 In doaga mortal, a fi

pe sfIrsite, a nu mai avea mull de

trait [lat. d o g a].
DOAMNA (pl. -ne) sf.
I Sotia

t DIRMOI4 (-alez), # D/RMON1 (-nesc) vb. tr. A

trece prin dirmo iu (d ir mo n), a cerne: le dir-

Domnului, Domnitorului (j 1855) :

Doamna Chiatna; Elena Doamna 0
Titlu dat unei femei maritate,
cucoana: stimata doamnelor el dom-

moniril el le aleserd de neghind el de plasma (psv..me.).

nilor t Doamna Popescu 0 4. DoAXNA-

cociorva (CONY.).
DIRM9C = DiRMOZ.

# DM.MOIETVRA (pl. -tur!) sf. (CANT.) Ciuruitura, eeea ce s'a trecut prin dirmon [d 1r m o i a].

DIRMON (pl.- moan), DIRMQIII (-moaie) sn. Ciur

cu gauri mari, pentru cernutul semintelor;

CO:

tre-

cut prin ciur ei prin dirmon, cu multa experientil, pa

tit, trecut prin multe intimplari $i neajunsuri:

on boier bitten, trecut prin ciur si prin dirmon, dila care

po1.ovr.].
auzise, vazuse, valise multe ((SP.) [ngr.
DIRMONT 0.- DIRMOIA.

DIRMOTIN Sm. 3 = OSUIrIZPUREL111.

Frumos arbust, cu flori albe,
DIRMOZ SM.
care produce niste boabe rosii ce devin mai tlrziu

rig0:1

am o bute vil-

pre ou" ; AQ:

ad trags magarul de Mogul capestruIn! (PRV.-MB.) 5 DA (r)logi p/. Trans.

([_,

[d 1r z].

cito are

strul calului

ele printr'o sforicica (DENS.)

tie: nu arma to mil domoleete, el dirzia to wit en mine

(( -OH.); I s'au Inchinat frumos ei i-an grin on dirjle (se.)

de

legat de capa 0 t Streangul

moo: mularea lui

Douit bucati de Una, imbricate

In pinza, pe care le pun femeile

(DENS.) .

ODIRZARI sm. pl. Ban. Chematii miresei sari

mina [bg. darzal o].

Fig. 1855.
CQDRULIII, DOAPINA-M. RE = MATRAGVNA ; CcoNDIIRTIL-D0831NEI B.- CON- Dostnnit roman&

secolul al
MIR; PAPGCUL-DOADINEI our PAPGC din
xviti-lea.

[lat. d o m (1)n a].

DOAPA (p1.-pe) sf. F Mold. Femeie scurta

si groasa (RV.-CRO.) [d o p].

D041VINE-AJTJTA Pr' earn E.
DOAR, DO4RA adv. ICI # Cumva, oare-cum

.11

0 Oare? nu OH P ce mil mai Intrebi p Mai adesea precedat de an (Nur 4II): an doara el sA fie de vinil oft nu atin

Pe lumea asta ninth)

((SP.)

0 * Data, clack cumva:

(mai adesea In Intrebari indirecte): de as vor vdtdma

423

www.dacoromanica.ro

OCB- vre-unele, sau doara vor $1 moil De vre-una (PRV:.) ; sl

trimise corbul sa owl doaril an Incetat apa (emu-) ; mai adePA13

DDO

sea precedat de au: pentru sa-1 cunoasca giudetul an

doara sit face, an on adevaxat Taste nebun

(PRV.-LP.) 1 O

Poate:

(ISP.) 0 A birui, a face

sh nu mai poet& sta in picioare, a coplesi: dar desDrO
eta somnul o doborl g1 adormi si ea (CRG.) [vsl. d o -

drumu-i copacii de tret ant

de tot) +oboriti].

DOBOR sm. Mold. Tobosar [ung. dobo 5].

nu etia cum s'o mai canoneassa, doar o face -o sa-61 is lumea '11 cap (VLAH.) ; doara el vs ti mai norocos decit cel

mare (ay.); adesea repetat

boost

(VLAH.) ;

gator

(ISP.)

2. DOBROGEAN sm., DOBROOKANCA

Locuitor, locuitoare din Dobrogea.

doar azi, doar mine

doar doar or lace -o sit-1 inbeascit (CAR.) ;

$1-a vent habauoul In tire (RET.) Cel mult, atita numai (eh), numai: Ahi garata DIntecoasa,
doar de stesnlo mai e buns (E6464.) ; e ca vita, doar nu
paste (PANN) ;

DOBROGE4N 1. adj. 0 Din Dobrogea.

alergara dinaintea fetes,

doar glasul apelor sbuciumate rasuna ca

nn

cilci nu dose% de florile marului era el zen aler-

; uneori inthrit prin numai: nu va putea sa

se mal apace de cinstea ce an avut, doara nnmal In voia patriarhulu1 (PRV:MB.) O Tocmai: spot de asta doar am

venit la dumneata (GK.) 0 La drept vorbind, la urma

urmelor, nu trebuie uitat ca: ca, del era doar $1 el fefor de Imparat (CAR.) ; bags de seama oe fact, ct doara nu
esti copil (RET.) ; d'apoi cine-i, data nu-1 ea P ca doar $1
en am urechi (CRG.) 0 Nu e nici o team& ca: 1aca ma
duo, ma duc, doar nu dau Tatarii (ALECS.) ; spun -ne si noua,
ca doar nu s'o face gaud In ter, dacii vom etl sinoi asP.)

DIIMBRAVNIC1

sf.

(IA.-ewe)

DOBRQ(M)NIC, sm., DOBRo(v)NIOA sf.

[rut. dubrovnyk].

d. =-

O DOBZA (-ma) Trans., DoszA*4 (-alea) Mold. vb.

tr. A snopi in MAU, a umfla in batai, a bate mar:

guile rele zicean oa-1 s1 dobza, clad Ii da mina (arr.);

lase, tictiloaselor, ca v'oiu dobziila en d'acu 'natnte (cm

[ung. dob zani a umflal.

DOC' sbst Mo/d.

Pinza groash de ata pentru

haine de vara, dril: un tlrgovet, In manta de

treats

repede, privindu-ne lung (SAD.).

DOCa Plr DOCK.

0 DOCAT as- DOCANI.

ODQCALE adv. Oas. Maram. data [d e - o -

c a 1 e].

0 DOCANI (-anew), DOOM (-Item) vb. tr.

0 /ten.

rite : plea Inteo doara, is asa peste amp unde o vor duce-o
och11 osP.) Fara doar $1 paste, far& nici o Indoiala,

0 A starui pe ling& cineva, a-i

bate capul: 1-am docait eu sit nu vindil. vacs (060.)
0 A dojeni, a mustra.

a se codi [lat. de -hor a].

cu douh sau patru roate (2]

Inteo doarit, numai asa, la intimplare, pe neme-

mai mult ca sigur; fall a mai sta la Indoiala, far&

DOBA(pi.-be) sf. Mold. Bucov. Trans. CD

Chid La Dui at odihneso, Doba-mi bate sit pornesc

: sit-1 tad soinarea

a as face

TOBA;

(IK:EIRS.) ;

icse.), s & -1 bati sdravhn ;

de carte, a se Indopa cu InvatAtura, a de-

veni foarte Invatat: mi le tillmaceste In romanegte

domnu Ion Galusca care-1 ve de carte (ALECS.) X Un fel
de cirnat gros umplut cu came de port: sa-i
prezenti dobe de mistret st ohebapuri

de caprioarit, In
loo de put de gains (ODOR.) [ung. d o 13].

0 DOB &$ sm. Tr.-Carp.

SA batik doba pe mars

Tobosar: Porunceste la

14

[d o 13 &].

(IK:13RS.)

DOBITOACA (p1.-ce) adj. $i sf. F (Femeie)

proasth, timpita: tan tact, dobitoaco, ca nu stiff ce ziol
(ALECS.); ce slugi dobitoace I

(CAR.)

[dobitoc].

DOBITQC (p1.-oace) sn. 0 Animal (In spec.

(i sm.) Om prost, timpit:
domestic), vita 11 0
din ce In ce dau paste ...a, zise drumetul In sine

(CRG.)

[vsl.

dobytbk Ci avere"; comp. bg. do b tak

,animal"].
DOBITOCESC adj. (D De dobitoc, de
,

(RV: CRS.) (CIAU5.)

*DOCAR, *DOGCAR (p1.-are) sn. Trasurica u$oard,

1856): gasim... un doear spillat

de ploi el uscat de soare (IRO.) ; De

chid ea vorbea, un dogcar on doff
cal inmost luta Pe poarta (o.-z664K)

[fr. dlog -car t< engl.].

*DOCAR4i$ (pl. -see) sn.

dim. DOCAR: porn' In 0 on no
argat din ourte drept vizitiu (5.-ALD.).

Fig. 1856. Docar.

'DOCENT sm. l Profesor care face cursuri la o

universitate, Mr& a fi retribuit $i flu% ca studentli
sa dea examene la aceste cursuri [germ.].
"DOCVNTA. (p1.-te) sf. fit Titlul de docent; examen de , examen dat pentru obtlnerea titlului de
docent [germ.].
DOCIL adj. Supus, asculttitor, usor de condus

[fr.].

*DOCILITATE sf. Supunere, blindete, dispo-

zitie fireasca de a se lasa a fi instruit, condus

[fr.].

'DOCK, DOC (p1. dookuri, doonri) sn. m 0 Basin In-

vita: poruncl aA se theme la curtea domneasci tot neamul

F Prostesc.
(ODOR,
2

DOBITOCTE adv. Ca un dobitoc;

ca un prost: cine va indrazn1 sa tunza calugar... tara de

staret sit t se is darul... cad au tuns , (PRV:A4B.).

DOBITOCI (- ocesc) vb. tr. $i refl. CD A (se)
face d obit o c II C) (E) A (se) prosti, a (se)
t imp i.

DOBITOCIE sf. F Prostie, timpenie: cazusem

de la o vreme trite stare de

(VLAH.)

-V

[dobitoc].

DOBTNDA (pi.-Inzi) sf. 0 t Trans. Ci$tig, folos,

profit; phstrat cu acest inteles in proverbe $i lo-

cutiuni: ants pagubit cft si es our ATIT; In loo de '6+, se

Pomeneste on osInda (PARN) ; mai bine este sit III o'un om
(NEGR.)
Folos ce trage cineva din
# Freda, jaf CD
banii dati cu imprumut: se zise cu [tat ce dupa too-

vrednic la pagub& cleat c'un misel la dobindA

meala da datornioul imprumutatorului sau pentru datorta sa

en de zece la mita;
(LEG: CAR.) ; a Ina bani on om; a plitti

compusii, dobinda care socoteste drept capital im-

prumutat, la Inceputul fie-ctirui termen, capitalul

simple, doblnda care se
mhrit cu doblnzile;
socoteste numai la capitalul imprumutat (In opozitie cu compush.); F a plati ou a plati cu virf
$i Indesat: am Inceput sa-1 platen cu

pumni1 din gradi-

na $1 brinca de la ?coal& (ON.) [dobIndi].

* A trage un folos,

DOBINDT (-dm) vb. tr.

a cistiga O # A birui, a Invinge O # A cuceri 4 A ajunge sa aiba, sa i se dea, s& cistige

Deva, a caphta, a obtine: as Indult norocnl ci cu Maul
11 doblndl no drag de copilas osra [vsl. d o b d 4].

DOBINDITOR sm. Cel ce dobindeste.

A da jos, a culca la
pamInt, a trinti, a rasturna, a darlma: dobora in
DOBORY (-bor) vb. tr.

Fig. 1857. Docurile din Galati.

conjurat de cheiuri unde se Incarch. $i se descarch.

cor&biile, $i un-

de se afla marl
magazii pentru
depozitat marfuriintr'un port
1857) : aid
(
ant... docurile on

'

largnl for basin

inconjurat de ma-

gazii de grIne si
de marturi, la usa
oirora trag corabiile din Dunare
(VLAH.)

Fig. 1858. Dock plutitor.

plutitor, basin plutitor pe care se

Imbarc& un vas destinat pentru reparatii (0 1858)

[fr. < eng1.].

424

www.dacoromanica.ro

DOCSA, DQCSIE F sf. Minte, pricepere: om on

aestai docsi la cap OSP.) ; nu era om ou docsie la cap

[ngr. 86En].

O DODOLVT, DODONET,

(FLOR.)

In gtiinte;

In

DOFTA sf. F Nu e de vre-o

in drept;

In medioina;

DOFTORIA sm. dim. DOETOR:

mot,

atun-

dottorli de pe

DOFTORI (-mac)) vb. tr. A Ingriji In calitate

...a ai Bise-

de doctor, a lecui: gtii, beicaohe, on ce 1-am dottorit en t

( ALECS.)

[doftor].

DOFTORICESC adj. De doftor:

*DOCTORAL adj. 0 De doctor, privitor la un

doctor $ 0 e Marginit si pedant: ton
Ia un aer

gtiintel

a,

sale

dottorioesti

ajunsese

pia

la

taima
Breeze

(N.-UR.)

DOFTORIE sf. = DOOTORIE: el se duce singur

*DOCTORAND sm. IF Student In medicine, Yn

sa-/ aduca doftoria (1312.-VN.).

DOPT ORTT A. (p1.-03) sf. = DOFTOROAIE: chemi
pre toil dottorii gi doitoritele din Iume lisp.).

drept, etc. care are de trecut numai examenele

de doctorat, spre a capata titlul de doctor [germ.].
*DOCTORAT (p1.-ate) sn. IIP 0 Gradul sau titlul
de doctor Examenul ce trebue trecut spre a
capata titlul de doctor [fr.].
(pl.-rose)

rill

DOFTOREASA sir DOPrORDAIE.

richt, teologi cars au scris despre doctrinele crestinismului [lat.].

*DOCTORE.O.SA

DOFTOROAIE, porroREAsA (pl. -ese) sf. C) @

Femeie care cunoaste buruienile de leac si diferite
descintece si la care recurg oamenii de la tara, spre

sf. 0 Sotia unui a-i vindeca de on -ce boala:

se vede oli...e bolnav,

sirmanul, 51-1 duoeti la vr'o doltoroaie... sit-I mute (CRC.);

d o c t o r, unui medic 0 Femeie care a obtinut

titlul de doctor.
*DOCTORTE sf. # Leac prescris de d o c t o r,

medicament.
*DOCTRINA (p1.-ne, -ni) sf. 0 Totalitatea dogmelor unei religiuni, a principiilor unui sistem de
filosofie, ale unei scoale, etc. 0 Teorie asupra
unui punct special al stiintei: doctrine liberulul arbitru Parere, opinie: ;., juriclia [fr.].

era mans Lusita, doltoreasa gi spiterease satnlui

Solda unui doctor: cum n'ag urea se flu
doltoroale, monsiu Frant ( ALECS.) [d o f t o r].
DOGAR sm. 1. Mester care face d o a g e, din
care alcatueste butoaie,
putini, cazi, donite, gaaga

(BR .-VN.)

leti, etc. ( = Mold. BUT- 11147"

N..R)

1862).

2. (p1. -are) sn. Uneal*DOCTRINAL adj. De doctrina, privitor la o

doctrinii. [fr.].
ta, In forma
*DOCTRINAR sm. Partizan al sistemului po- de secere, cu
litic care consider& drepturile ratiunii mai presus care dogarul
crap& lemnele
de acelea ale regilor, si ale popoarelor [fr.].
pentru facut
*DOCUMENT (p1.-mente) sn. Act, dovadk
0 Act vechiu, zapis, sinet [lat.].
doage (1861).
D 0 GARTE
*DOCUMENTA (-tez) vb. tr. A dovedi, a Intari
sf. 0 Meseria
cu acte, a se sprijini pe documente [fr.].
dogarului
OD9DA, sf. 0/ten. Tata, dad& [bg.].
Fig. 1862. Dogar.
1861
ODODA., sf. Mold. Se zice unei femei careia, dupe 0 Pravalia Fig.Dogar.
ce s'a spalat pe cap, fi sta parul lins, neted (sEz.) sau atelierul
[bg. srb. dodola papartzdal.
dogarului O Obiecte de , vase de lemn lucrate
0 DODA8(pi.-de) sf. Trans. (Vic.) (rec.) Mina (in gra- de dogar.
iul copiilor).
DOGE Sin. Titlul primului magistrat In vechile
DODAT... pe- DODE1...
republici ale Venetiei si Genovei
DODECAEDRU sm. ilk Solid a carui supra- (2j 1863) : F A dogilor vechi umbre pe
malnri govilind (ALCM) (R.].
fat& e compusa din douasprezece
fete plane;
DOGI ( -geso) 1. vb. tr. 0 A deregulat;

parta doagele una de alta 0

solid a carui suprafata

e compusa din douaspreceze pentagoane

regulate egale (a 1859)

[fr.].
*DODECAGON (p1
-oane) sn.
Poligon Fig. I859. Dodo-

CU douaspreZeCe laturi caedru regulat.

A crapa un vas, a-i face o crapa-

tura ; : luara pe baba de par gi-o izbirk

Cu capul de pareti, pine 1-1 dogira (CRO.).

2. vb. refl. 0 A se desface, a se

departa doagele una de alta de pe

urma uscaciunii: m'am dogit ea un

Fig. 186o.
Dodecagon.

Poloboo vechlu, de mult ce-am

1860) [fr.].

*DODECASILAB L. (p1.-abe) sn. i Vers de

douasprezece silabe.
2. adj. De douasprezece silabe: Atm [fr.].
*DODECASILABIC adj. IF = bobEcasn4B 2.

DODECAR sm. (1) Moneda., In valoare de 12 lei

umblat (ALCM)

en mahmudele gi 1
*

DODET

(-deeso),

[ngr.].
# DODAI (-diem) vb. tr. A aduce

suparare, a nelinisti, a strimtora [vsl. do dej a ti ].

# DODEI4LA., # DoDAIALA (p/.-ien) sf Suparare,

strimtorare [d o d e i].
DODII sf. pl. FA vorbi In , a vorbi Intr'aiurea,

a aiuri: Vorbesti gl

to is asa in A., clteodata (CRG.); ml

se pare of vorbegti cam In
fitoindu-mi o asemine Intrebare

(NEOR.).

ODODOLA DODOLOA1E sf., DODOLQIII sm. Ban.

PaparudA [srb. dodol a].

s A plesni,

a se crapa: Oandelile se stingea,

Clopotele se doges (ALECS.) II

A rasuna ca un clopot
spart, a ragusi: glasul mi se
doglse (ALECS.).

Fig. 1863. Doge.

O Spart, plesnit:
vol ies1 gl to din asta Intimplare ou

DOGIT adj. 0 p. DON

(vechi), care circula pe timpul lui Caragea? nu e

neter In ogtirea noastra care s8 nu aiba cite un pungoiu p11n

DOC-

strum', niste dottorasi Nemti, Ovrei sau Greci (I.-on.).

in litere;
In teologie;

el Incept, o lungs disertatiune Dolitico-Umanitarit

nu e de niol o

ails ca vraciul taste dascal, cumu Is dale, acestora

Cea sit erode el mai bine (PRVP.).

ellItnle Cel ce exercita profesiunea de a

vindeca bolnavii, medic, doftor 0

(COW.)

e bun de nimic, nu e de nici o treaba, nu e nici o

scofala (de el, de asta) (R.-coD.) (CIAUS.) (RV.-cRG.),
DOFTOR sm. Medic, do c t o r: and sit ve

*DOCTOR sm. 0 Persoana care, dupti ce a

trecut anumite examene si a prezentat una sau
doua teze, primeste titlul cel mai Malt pe care it

DODOLOT. adj.

(PAc.) Rotund, gogonat, gogonet.

O DODREAN (pl.-eanuri,-ene) sn. 0 /ten. tome.) DOG

Ramasita nutretairilor date la vite, toriste.

DOCSASTAR sbst, A Carte bisericeasca care

cuprinde docsologiile cintate la sarbatori [ngr.].
DOCSOLOGIE sf. Cintare liturgics de laud&
ai de prea maitre a sfintei Treimi [ngr.].
*DOCT adj. si sm. invatat, carturar [fr.].
confer& o Universitate sau o Facultate:

(rur.)

(DENS.)

clopot
capul

suns a

(ON.) 0 Care seamana cu sunetul unui

clopot spart; ragusit: glas ; sunetul unui piano cam
da easel aerul pretentios, de nestatornio (D.-ZAMF.).
DOGMA (p1. -me) St. int +++ Principiu recunoscut

ca un adevar de netagaduit Yn materie de religi

une si filosofie [fr.].
DOGMATIC 4. adj. 0 m3 +++ Ce tine de
dogme, privitor la dogme 2 Care exprinia o pa-

rere cu un ton hotarltor, absolut: ton ,.

2. *DODMATICA sf. ma, Totalitatea dogmelor unei
religiuni; tratat despre dogme [fr.].

425

www.dacoromanica.ro

DOG- 'DOGMATISM sbst. .Et t. liletodh filosofica care

incepe prin a crede si a afirma [fr.].
DO L - DOGMATIST sm. +++ Partizan al dogmatismului [fr.].
DOGMATIZA (Area) vb. tr. A stabili o
dogma A instrui o doctrine fals5. $i primejdioasa A vorbi, a-si exprima parerile cu un
ton dogmatic [fr.].
DOGOARE sf. Cdldura dogoritoare a focului:

rata i se aprinde ca de ...a unei gramezi de jeratio

(VLAH.); Arde loon 'n Summit $1 dogoarea la Ploesti (oo-o.);
despre caldura soarelui: a rAsArit soarele amenintInd
ou groazniol - (CAR.) [dogori].

DOGOR sb. 0 Dogoare 0 (0 Foc: on an-

fletn1 sdrobit de mihnire si on ..n1 dragoste1 Intr'Insul

[dogori].

(ISP.)

DOGOREALA sf. 0 Dogoare: dogoreala loonlui C) Ar$111.: roata vaporulni vInturi pietre scumpe
In dogoreala soarelul (VLAH.) Foe: sufletul voinimini se immulase la dogoreala dragostelor temeiesti (000s.)

[dogori].

DOGORI (- orese),

DOGORI (- orase) 1. vb. tr. 0 A

(vorb. de caldura focului

arde, a InfierbInta

sau a soarelui):

ce lose din gura

zmeoaicei osP.); soarele se Mica sus $i Weep sit dogoo

dogoreste vdpaia

reascA 01 sal 111.2i (DLVR.) aD ..

cuiva obrazul, a-1 face

so. i se roseasca obrazul de ru$ine: 1-am dogorit obrazul parintelni de mine (coo.).

g. vb. refl. A se aprinde, a se infierbinta,

a se plrli (de para focului sau de ar$ita):
coral se dogoreste, ca de bittaia une1 Mari

*dogor6ti].

DOGORITOR, -MR adj. verb.

(ULAN.)

[vsl.

DOGORI, -OR;.
(EMIN.) ; de

Care dogoreste: arena cea dogoritoare a zilei

la prinz, caldura se Him mai dogoritoare (8.-Aup.).

ODOHAN sbst. Maram=Ttrri7N [ung.dohany].

5i

relor): a scos un uloior Cu

de mesteacan (coo.); negru

intr. Maram. A fuma

DOHOT sbst. Mold. PricurA (de uns osiile caISEZ.) [MT.].

tine pacura de uns

carele

DOHTOR... = DQFTOR: nu mA litsat1 Iratilor, &emu ...11 (TICH.).

DOI, f. DotrA num. 0 Unu plus unu: doi amen' ;

douA temei; 0 : chid doi se ceartA, al treilea clutigit; de

donA ort; in don't, in doua parti, in dotal jumatati:

a tile In doua; pe din doult, jumatate pe jumatate
Nici una, old Bona, We a se codi, fare a sta mult
pe ginduri, 'Ara multa vorba: 01 nioi nna nioi douA,
hat 1 pe led de et (coo.) Cu nna en doutt, usor, fare
multa bhtaie de cap, fall a se Impotrivi: las' pe

mine, nu soaps ea ou una cn douit (ALECS.) ; DM situ inaA nu

se 'Asa Cu una ou douA (ISP.) Din douA una sau una
din don't, on una, on alta, ors... ors... O G) ea-

AMINDQI , BAN , CEAPA 0, PAR, PARA, 'MU, UN

[lat. d ui< du o].

DOICA (p1.-ci sf. Femeie care alapteaza copi-

lul cuiva (Mold. BIANCA): aceasta se socoteste 01 spre

dolce, carele Wesel ooconii mici (PRV.-M13.) [bg.].

DOICI ( -case) vb. tr. A alapta [d o i c a].

DOILEA num. ord.: m. al .., f. a (lona, care urmeaza dupa eel dintlin; a doua zi, ziva urmAtoare;
a dons ark data urmatoare ; de-al doilea, (pentru) a
doua tiara: erau chiar atunoi prasiti de-al clones
(coo.); D'al doilea peril mai afund
d o u A] '

11

bate

(PAW()

DOISPREZECE, f. netrAsPREZEcE num. Zece

plus doi (cloud): cei doisprezeoe apostoli; snub are doui-

sPrezece hint [doi(doull.)+spre(= tPeste)+

z e c e].

DOISPREZCILEA num. ord.: ni. al .0, 1. a

doultsprezeoea, care ocupA, locul, rangul, sirul arAtat

prin numarul doisp re ze ce .

DOJANA (p/.-Jeni) sf. Observatiune aspra M-

cuta cuiva, mustrare: Muni co dojeni ou 1. Imparateasea pe dddacd, oropsi pe fie -se on urgie

(ISP.) ;

In glasul ei era

dulce (VLAH.) [dojeni].

DOJENT (-eneso) vb. tr. A face observatiuni

o tinguire s'o

aspre cuiva, a mustra cu asprime: lecioara...

doJones cruzimea on care ostasii blruitori loveau si vindeau pe

j
Cei robiti (ODOR.)

[vsl. doien4<d0gnati].

DOJENITOR adj. verb. DoJENT. Care dojene$te,

mustrator: Incepu ad vorbeascd C'un glas* (ALX.).

*DOL sbst. ris Frauda, inselaciune [lat.].

ODOL.11.F (p/.-atuzi), DOLAP (pl.- apuri) sn. Ban. =

DOLAP I : pre ibovnic II bAga lntr'un dole! (cAT.) ; era un

dolap: 11 deschide $1 vede... nests toale tot de aur (CAT.)

[srb. < tc.].

*DOLAR sm. * Unitatea de monedA a StatelorUnite $i a Canadei ( 100
A
..cs
cents) In valoare (inainte de
c r.
razboiu) de 5,16 lei aur (
1864) [eng1.].
DOLCA sf. 7-t Catea ciobOineasca: Dolce, halts cea batrIna
(ALECS..P ) ; dud era Input miel 01 os

DOLDORA adv. F Plin

pins 'n virf, umflat de plin
ce e: pared n'ar mai merge...
umpli N punga

[d 0 i,

DOIME sf. J Jumatate dintr'o note Intreaga,

reprezentata prin semnul iJ [d o i].
DOINA (pt.-no) s/. I Poezie liricA populara, clntec de dragoste, de jale sau de dor, care Incepe mai
adesea cu frunza verde": dulcea gi lermeciltoaree ,

sit

Fig. 1864. Dolari.

2, 1 4 dolar de

Stattlitli (CAR.) ; se

stiturarit de -$i ! 'tons burtile

DOHOTNITA (p1.-te) sf. Mold. 0 Pacornita,

vasul in care se
[d o h o t].

DOINITAi (pl. -te) sf. 0/ten. 0= DONITA [srb.].

DOINITA2 (p1.-to) sf. dim. DOINA.
DOIOS = DUIQS.

cAtel (MERA).

ODOHANT (-Mese) vb. tr.

(tutun) [d o h a n].
oumn-1

rAsund tAltingi, Mien) s'aud doinind (VLAH.); trecea pastorasul ImpArat, doinind 61 horind (EMINJ.

A. x, l

(ISP.) .

argint. 13. 20, 10,

DOLDORA, DOLDORI vb.
dolari de aur.

tr. i refl. F. A (se umplea

doldora: oauta numai a-ei umplea...

diva ce s'or doldora, sA piece

(.11P.)

buzunarele si,

stIpinii bltelor...

Isi

fac mendrele... 51-51 doldoreso buzunarele (JIP.) .

*DOLE.ANTA (p1.-te) sf. Plingere, tinguire, je-

luire colectiva: a iesit la ivealA Iaimoasa

venires comisarilor

DOLFA sf.

(L-Gti.)

[fr.].

(R.-COD.) 74

care a provocat

DQLCA.

Om de frunte
Bogata$, om avut [comp. vsl. d o I ii f inA
ODOLFINN sm. Trans.

(BUD.)

delfin" si, In ce prive$te intelesul, fr. d a u p h in

print mostenitorl.

*DOLICOCEFAL, DOLLHOCEFAL 1. adj. P 0 Se

zice despre un craniu a carui forma

e oval& $i al cArui eel mai mare diametru Intrece cu aproape un sfert diametrul col mai mac LJ 1865) 0 Se
zice despre oamenii $i rasele umane
care au craniul lunguet, $1 nu rotund.

0. sin. Om cu craniul dolicocefal [fr.].

DOLIE sf. Mold. 0 <4 Apa foarte

lino. (SU.)

stribatInd o tars ca din poveste,

Fig.

clod prin suvoaie, rind prin dont (MI 11 0 Dol3ocef;1.

65 *antul pe care-1 formeazA inclina-

tdunea a doua acoperi$uri de case unite intre

ale: invelitoarea el era de olane, iar la cele doll& punoturi wide se unese dolille avea cite o bAsicA de pitmInt (no

[comp. vsl. d o 1 6, rut. d oli jos, In vale"].

DOLINA (p1. -ins) 8/. .4. Vale mica, lune&
[srb.].
DoLIT_T (pl.-burl) sn. 0 Jale, Intristare adinca
pricinuitA de un eveniment funest, in spec. de
In a care largi mlAdiere pare cAfreamdtA toti codrii el piing moartea cuiva: cite uri marl porti In staletul Mu!
IVLAH.) ; haine de , haine negre ce se poarth in semn
Coate isvoarele tarli (VLAH.) ; doina este cea mai vie expresie a
sufletului romdneso (ALECS.) ; lasti-mA s& -mi jelesc zilele $t de jale dupa un mort '11 C) (F) ul naturii, jalnica
priveliste a naturii In timpul iernii 0 Hainele
si mai z10 data o
de jale (SD.).
DOINAS adj. $i sm. Care cIntA doin e: negre, zAbranicul negru, etc. ce se pun In semn de
doliu: a leptidat
0 Timpul cit se poartA haiDin !Wier mi-este
(roc.) ; asoulta Iluierile ~Dor
nele de doliu [fr. deui 1].
(VLAHJ.
'DOLMAN (pl. -ane) sn. (i) Haina scurta, 1mDO/NT (-nese) vb. tr. A cinta d o in a: din, lunci

426

www.dacoromanica.ro

podobita cu brandebururi, purtata de husari,

adesea numai pe un umar, lasind minecile se
atirne

1866) [fr.].

DOL.MN

(pl.-ene)

sn.

Monument megalitic format

dintr'o lespede mare de plata,
asezata pe allele verticale, ca-

re se gaseste in diferite parti

venituri se adauga la lista civila a Suveranului;

DOL-

drumuri $i sosele, riuri, poduri, etc.; y : a

DOM

~1 public, bunurile de care se foloseste publicul, ca

cAdea

in

~I public, se zice despre on -ce productiune literary

sau artistica, asupra carora, dupe trecerea unei

anumit Limp, autorul si mostenitorii lui nu mai

au nici un drept; mtnieterut Domeniilor, ministerul

care se ocupa cu administrarea $i exploatarea domeniilor Statului C) Spatiu, intindere:
mg-

rilor Tot ce intra in cadrul unei $tiinte sau

unei arte:

..77

Fig. 7866. Dolman.

Fig. 1867. Dolmen.

ale Europei $i chiar in Africa; monumentele de

feint acesta s'au atribuit multa vreme Celtilor;
astazi se crede Insa ca dateaza de la un popor
molt mai vechiu si necunoscut ( 1867) [fr.].
DOLOFAN adj. 0 Gras, durduliu: coana Mtindita, .sa si roaie la obraz ea o capsunA

(GRL.) ; mai adesea

in expresiunea: un de copil, un copil voinic, gras
ca un pepene: nAscu un de copil, sitniitos si voinic

use.) Pr. ext. Plin, Indesat, doldora: inmiit e

de folosit Rumdnu, chid are ounce

muncl IMP.) [comp. DOLFAN .

1 geologiei; aceasta nu e de I men, aceasta

nu e de competenta mea, nu int% In cadrul, In

sfera ocupatiunilor sau cunostintelor mole [fr.
domain e).
DOMESNIC... ow- DIIMUNIC...
*DOMESTIC adj. 0 De cask, de familie, casnic: viata
11 Intern, din nauntru, privitor la

din pAstrare si din

ODOLOGAN sm. Trans. Nasture de os, mare $i

rotund (Pix.).
*DOLOMTTA sf.,, ata Rock de coloare albs for-

mat& din Carbonat de catch.' si magneziu; se gase$te In Alpi [fr.].

'DOLOMITIC ad j., Care seamana cu dolomita
sau care tontine aceasta substanta: rood A [fr.].
ODOLOT -osesc) vb. tr. 0/ten. A domoli, a muia,
a usteni (CONY.) (RV. CRE)
DOM pl. -muri sn., d DQMA (pl.-me) sf. el

0 Cupola, turla de forma unei jumatati de sfera

1868,
deasupra unei cladiri monumentale (

1869 : muntii... se ridicil 'nainte

tare: turburile domestic Imblinzit, ce trtteste pe

linga casa: animal [fr.].
*DOMESTIC! (-icesc) vb. tr. si refl. A (se) face

d o m es ti c, a (se) imblinzi.
*DOMESTICITATE sf. Starea animalelor domestice [fr.].

*DOMESTICITOR sm. Cel ce domesti-

c est e fiarele salbatice.

*DOMICILIA. (-Iiez) vb. refl. A se aseza cu lostabili domiciliul [fr.]
cuinta,
*DOMICILIAR adj. Privitor la domiciliu [fr.].
"DOMICTLIU (p1.-iii) sn.
Casa, unde loI

cue$te cineva de obiceiu; la.r, acasa, la locul unde

lade Locul unde-si exercita cineva drepturilo
civile si politice: legal [lat.].
*DOIVIINA. (-in, -inez) 1. vb. tr. I A stapini (si In
Inteles figurat) 2 A se inalta deasupra, a fi

mai ridicat: In virtu' anal deal undo era o bisericii ce domina tot satul (BALC.)
2.

vb. intr. I A domni peste; a avea putere ne-

marginita; (P): tAcerea ce doming. in Bali (EMIN.) 2 A

fi In mai mare numar, in mai mare cantitate, a

predomina.

3. vb. refl. A se staptni [fr.].

*DOMINANT 1 adj. 0 Care domina, care sta-

pine$te, care covirse$te, care Intrece: pastune a 1

0 Religiune ,-1, aceea care domina, care stapineste,

care are Intlietate Inter) tars.

2. nordnittrrrAl sf.

j Treapta a cincea a ori-

carei game majore sau minore [fr.].

*DOMINANT adj. p. 0 Doran Stapinit: un
2

artist

$1

chinuit de !emote on care si-a legal vista

(VLAH.) .

*DOMINATOR, 1. adj. Care domina.

2. sm. Stapinitor [fr.].
*DOMINATIVNE, tpormaTIE sf. Faptul de a

41171n4 l

ihm--.01111112

domina, stapInire; autoritate absolute: autorul gorier(' Patin favorabile... dominatiunii strainului ((.-GH.)
[fr.].

..1111)131reilie
II

i....

*DOMINICAL adj. 0 De Dumineca, privitor

la ziva de J3umineca; repaus

1141111111,111111r

Fig. 1868. Dorn (al

Palatului Invalizilor
din Paris).
ca niste

odihna de Dumineeal

Fig. 1869.
Domul din Florenta

0 A

colosale In ruing.

(VLAH.)

[fr.].

Cate-

drala mareata: din Milan; Noaptea 'n dome intristatit prin lumini IngAlbenite (EMIN.) [fr. d 0 m e, it.
d uVo m 0].
ODOMAT (-Aeso, -Ain), DOMOf (-oesc),

DIIMAI (-Aeso)

vb. tr. si refl. A vorbi, a sta de vorba, a se sfatui; a pune la tale: ce e de Mout, voinice ? se d0/11/19
intro si cu el fetiscana (R.-COD.) ; aprind !octal prin scorburi
de tag $1 domoeso mai una, mai alta, pled rAsare lung (Lono.);

si cu inteleptii nu se va duniA1

rus. dumat I, etc.].

(BIBL.)

Oratiunea A, (ru-

gaciunea) tatal inostru

(Secliune).

[srb. d u m a t

*DOMENI4L adj. Ce tine de domeniile Staobligattuni 13 [fr. do mania 1,

tului: venituri

refacut dupe d o m e n i u].

*DOMENIC (pt.-ono) sn. 0 Totalitatea mosiilor,
padurilor, etc. stapinite de un propriety; Domenine Statului, bunurile, mosiile, proprietatile Statului, ale caror venituri se varsa in vistieria Statului; ~to con:Janet, mosiile, proprietatile ale caror

*DOMINICAN sm.,

*norduncArta

(pt. -tine)

sf. r.4 Calugar(ita) din

ordinul Sfintului Dominic (2j 1870, 1871)

[fr.].

*DOIVIINQ sn. 0 (I)

Costum de bal mascat care se pune ea o

manta pe umeri $i acopere tot corpul, si cu

Fig. 187o.

o gluga In care se a- Dominican.

Fig. 1871.
Dom Meant!.

seunde capul (TO 1872)

C si pomp': imi cunoaste dominul, trebue BA mi-1 schimb
numai dealt

(CAR.)

Persoana imbracata cu un

astfel de costum: acel

plAcut si elegant n'a lost mut

persoana deott singura ea (ALEC8.)

Joc compus din

28 de dreptunghiuri, mai adesea de Tildes, pe

care se afla Insemnate cite un numar oare-care
pe puncte: ar fi putut sa joace tnod douA partlde de

427

www.dacoromanica.ro

(VLAH.) 4 tzg Fie-care din aceste piese

DOM- ladeImperial"
joc ( . 1872) [fr.].
DON N
DOMIRT, DIIMIRT, MINER' ( -rase) vb.
refl. A pricepe lamurit, a- si da bine

seama, a -si explica: ma trezesc, case chit

of cant sit mA dumereso

uncle ma alln (VLAH.) ;
copilul nu se domirea
de ce c000rii umbla

Ingiruiti trImbit (ISP.) ;

toll plingean si nu se

securitatea et justitia domneso pretutinden1 (1.-GH.); Went

&inmate to aesasta tart O F A zice cuiva Dom-

nule", a-i pune tilul de Doran" Inaintea nu-

melui: nu ma mai domni alit!

0 DOMNTCA sf. Bucov. (uoe.) Nume dat unei vaci

nascute Dumineo a.

DOMNIE sf. 0 Titlul, demnitatea de Domn,

de stapinitor al unei taxi 0 Stapinire (IR calitate de Domn): sub Domnia Ini Gun Timpul cit
domneste sau cit a domnit un suveran 0
Scaun domnesc, resedinta domneasca t Per-

FEE
hi

,s.Fig. 1873.
Domino.

soana Insa*i a Domnului: cola se va sudul... Pre vre-un

judeatorlin... aceasta growl taste sa gi chid ar fi sndult
pre
(PRV.-MB.) Insotit de un adjectiv posesiv,

DOMN sm. # Stapin: nimenea nu poate la do!

domni Inuit (COR.) 0 StapInul lumii, Dumnezeu:

de tn, 01, ea, voi: domnia-ta, devenit dumneata (gen.dat. domniei-tale astazi dnmitale); domnia-lui, deve-

putean dnmeri despre

semnele ce face mama Fig. 1872. Domino.
lor (CRC.)

[vsl. *d 0-

mariti a masura deplin"].

nu-I cum gIndeqte omul, el-I cum vrea Domnu/ (CRO.) j Dom -

nnl Dumnezeul nostru; Doamne Dumnezenlel case Dom-

nului, biserica; motes Domnulni, Sfinta Fecioara,

Maica Precista; F: singeleDomnulul vinul; a lasa
Pe oineva In plata sau in mils DomnnIni, a lasa In pace,

a nu-i face nici un rau ( = a-1 lasa sa-i plateasca.

Dumnezeu): se Imblicairit ca nigte miei 0-61 coma ier-

se Intrebuinteaza., ca formula de politeta, In loc

nit dumnealni; domnia -el, aStAzi drimneaei; dorania-sa,

el (gen. dat. domniei sale, F dumisale; domnia-voastra
(p1. domnlile voastre), devenit dumneavoastra (gen. dat.
domniei voastre, pt. domnillor voastre, astazi y inv.
dumneavoastrii).

DOMNIOA.FLA. (p1.-re) sf.

dim. DoAmNA

0 Fath. nemaritata 0 Titlu cu care se adre-

tare; Ercule-i Boa In mile Domnului (ISP.) ; du-te In stirea

seaza cineva unei fete nemaritate (Mold. duduie")

Domnului,

111 0 Trans. l (Vic.) = STIOLBTE.

du-te mai departe (unde te-o lumina

Dumnezeu), pleaca. *i ma lasa In pace: mai bine-ti
dan train gi du-te In Wrest Domnului (RET.) ;

Doamne fe-

regte I a) sa (ma, te, ne, etc.) fereasca Dumnezeul

sa nu i se Intlimple, Doamne termite, sit moara; b) F cu

nici un pre] de loc, pentru nimic In lume: nu mA

a) (diva

DOM.NI*9R SM. 0 dim. DOMN un Cu Dar se unit

Titlu dat (in spec. de catre

slugi) brdatului sau fiului neinsurat al stapInului,
cucona* 0 # Pretendent la domnie: nista Gazed
ce venjse an on =, ce-i ZiCeall Ivan-Voda (OR.-LIO.)
lung Is el (S.-ALD.)

cioase) s ma ierte Dumnezeul mInca-i-ar pamtntul

= STICLVTE 3, = GRANGUR
Trans.
BOTRQS
= PITIGQIU 0: cind (anti nitigoii,
numigi si... =I ?I tiglanl... e sewn de ploaie (ORM.).

moment de suparare, de Incurcatura, de nedu-

neste: familia domnitoare.

(undo dram s'a dna? cum dram de n'a venit IncaP), 1Si

Voda: clti Domnitori gi Mitropoliti s'an rinduit la gallium]

Moldovei, de and a tare lista I (can.).

duo acolo, Doamne %rests; Doamne iarta-rait I

rostirea unui blestem sau unei vorbe necuviin-

sit-I mantnce, Doamne iarta-ma I (am); b) (p) chid, Inteun

merire, omul e gatasaexclame numele diavolului:

cere oare-cum iertare de la Dumnezeu de a se fi

gindit la necuratul: unde Doamne iarta-m& e&

( ALECS.) ; da sum D011111D0 larta-ma sit nu zIc ? (CAR.)

fie

drag& Doamne (dragalitit Doamne, etc.), oare-cum, ca sa

zic ace DO cind Incepusem ci en, dragalita Doamne, a ma
radica baietag la casaparintilor mei (am); si ne punem., draga
Doamne, Is Invatat (CRC.); Tintild, draga Doamne, se cam codes.

(six.); or AJIITA; APARA 1 ; DEDINIIL-DOM-

Duran, LEM:NUL-PLUM DQPINIILIII se- LENIN, MILA

DOMNOLUIT =

= VEN1NARITA MINA-MAIMI-DQBINII-

LW or- rdOTA 0 4

BOU, vACA 0 Stapinitorul

DOMNITOR 4. adj. verb. DQMNI. Care dom2. sm. Cel ce domneste peste o tarn, principe,

DOMNITA (pt.-to) sf. 0 # Fiica Domnito-

rului, printesa: Domnii greet 1gi recrutau In casele for

ginerii gi nurorile pentru demnite gi beizadele 0.-OH.)

Trans. le (v)c.) = sTicLETE 0 pl. Mold. Z1 (0 Una

din numeroasele numiri eufemistice ale duhurilor

sau zlnelor rele, ca Rusaliile, Dinsele, Ielele, Milostivele, etc. (PAK4F.) [d oamn a].
ODOMNVC, Doman sm. m. Tr.-Carp. dim. DOM.
DOMOL, I Mold. DAmpr., 1. adj. 0 Linistit, potolit, blajin, pacinic: soot ti zise cn un ton mai (on.);

unei tari, domnitor, titlul prIncipilor Munteniei

Si Moldovei pint, la ridicarea 0.rii la rangul de
rPgat : a alege =a a puns ; 0: schirabarea domnllor, bucnr a nebnnilor, norodul se bucura chid vine un stapInitor nou, crezind ca-i va fi mai bine, pe cind
adesea domnul cel nou intrece In mutate pe
eel vechiu Boier: ea kilos ea tatil-tan a lost ,
dud In on esti om P (2)1N.) Titlu de politeta

era baiat

vorbe*te, Insotindu-1 sau .nu de numele propriu

(D A (se) lini*ti, a (se) potoli, a (se) mai astIm-

dat persoanelor catre care sau despre care se

sau de un alt titlu: Domnul Ioneseu; Domnnle Judea-

tor; Domnule doctor; to rog, Domnnle I Ascultati, Domnilor I

[lat. vulg. domnus< domlnus].

DOMNSC adj. 0 De D o m n, al Dom-

nului, privitor la Domn; princiar: mutes domneasca;

casele domnegti; cola ce suduieste pre omul eel 0. face mare
sudalmd (PRV.-LP.); palm& domneascd sr PALMA Al

culla princiare, al palatului: poimline. DO vremea

eats, sit f11 on el la scars domneasca (1.-GH.) 7 0 aek PASARE-DONINEASCA = BOT RQS 0 d BURITIENE-DOM-

NEST' = VIZDOAGE; FL0DI-D0rANUTI = SURGVCI,

GAROAFA, GAROAFE- DE- MVNTE; MAR , varietate

de mar mare, cu fats ro*iatica, foarte gustos,

obtinut prin cultura.
DOMNETE adv.' Ca un Domn; boiere*te:

mi-olu onmpara gi un rddvan... gi m'olu ageza eolea

In
fund (SSA ; if places BA traeasea
(CAR.) [d o m n e s c].

DOMNT (-nese) vb. tr. gi intr. A fi D o m n,

stapinitor, a stapIni (peste) o tarn: domnit-an Stefan-

Voda 47 de ant, 2 luni el 3 saptilmlni (OR.-U)).); awl ei domnisi oura se domnegte cind Imparatii tree prin fel de tel
de Ignite (Iar.) F A stapini, a domino. 0

A fi, a exista, a dainui (de mai multa vreme):

gi intra totdeauna

voile male

(6LV.)

0 In-

cet, care nu se pripe*te: s'a tooreptat Inta'aeolo ou past

1 0 Trans. Caldut: bolnavul se posodeste... mai Intiiu en apa domoald, spot tot mai race (pee.).
:2.

adv. 0 In lini*te, potolit, blajin Incet,

fare sa se grabeasca: =WA mai domol, ca sit mA pot

tine de tine (D.-ZAMF.); Damol san lute, into ca vintul Eu

merg calare (ALECS.).

DOMPLT, d Mold. DAiwou (-otego) vb. tr. gi refl.

para) : dnpA ce-gi domolirit fragii eel marl minis, film

bitietanul foe bun (RET.) ; an stint a-1 domoli, InIndu-i eu
biniaorul (CRO.); pars foculni se domolise (ORL.); boala a
!wont a se domoli gi lumea s'a readunat Incetul en Ince-

tul In oral (I.-OH.) 0 A (se) Incetini: domoleste pa-

nut.-vN.1 [ domo 1].

*DON sin. Titlu de onoare ce se pune Inaintea

sul, 11 lasd as se duoa Inainte

numelor de persoane In Spania: Don Juan, Don Carlos [sp .].

*DONA (-nez) vb. tr. A A darui, a face o danie,

o donatiune [lat.].
*DONATAR sm, *DONATARA (p1.-re) sf. A Per-

soana careia i s'a Mout o donatiune, o danie [fr.].

*DONATOR sm., *DoNAT04RE (p1. -re) sf. et

Persoana care face o donatiune, o danie [fr.].
*DONATIVNE,*flowiTIE sf it 0 Danie, dar
ce se face prin act public 0 Actul, Inscrisul prin
care se face o danie [Cr.].

DONDA.NT (-anew) vb. tr. *i intr. F A mormai, a vorbi Incurcat $i Intre dinti: dondAnind foarte
rdpede, bIlbait gt fara pie de ougetare (can.); nnmat ants!
(FLOR.)

[0110M.].

DONICIOARA (p1. -re) sf.

428

www.dacoromanica.ro

dim.

Dona;

11 tri-

metes unchin - men la tata

DORINTA (pl.-te) sf. Ceea ce d or es te cineva sa aiba, sa dobindeasca, sa i se faca, etc.): DON-

cu donicioarele de zmenrit

IBR.-VN.).

OD ONICVTA. (p1.-te) sf. Trans. 0= DONICIOARA:

zmenl isi bate cunt cum sa-1 implineascit dorinta (ISP.1

$i cu yin din donicute (IK.-BPS.)

DONITA, Down& (p1. -to) sf. O ()Vas cilindric de doage (cu sau far&
capac mobil), cu toarta,

pentru carat apa

t DORTRE sf.C) Faptul de a dori

Dorinta.

(Mold.

cola ") (EA 1874): dontta Cu

aPil, din care se boa, sit nu

se lase noaptea atard (GOB.) ;

e: a tuna Cu donita, a pious

foarte tare, a ploua cu

galetile

c-41

Vas

In

Fig. 1874. Donite.

care se mulg vacile [srb. M. mino1.D. D. Doage.

d o j n lc a, pot. d o (j)n iC. C. Cercuri.

c a, etc.].

Fig. 1878. Sectiunea until templu

doric.

*DONJON (p1. -Dane) sn. FLd Turnul eel mai im-

portant al unui caste] Intarit In

DOT adj. 0 p. Dom 11 NVDORIT 0

epoca medievala (RI 1875): scoot

de, ce duce dorul unui lucru, care pofteste Cu Infocare ceva, doritor: on aveau copti, 01, Drama t tare

castel... avind 'tumid turnulete Imp's-

Jur gi in lanutru nn turn mare [(10111011

(BALC.)

mai erau doriti sit alba mdcar unul (C110.)

[ fr. ].

'DON JUAN npr. m. 0 Nu-

DORITOR 4. adj. verb. DORI. Care doreste

mele unui personaj legendar de

origine spaniola. 7 0 Ti Tipul
omului elegant, imoral 5i seducator de femei.
DOP (731.-auri) sn. Bucata de
lemn, de pinta, de sticla, etc. cu
care se astup& o sticla saul o
gaura, astupus (E 1876, 1877): F1 '875 Donjon.
de pinta ;
de dicta; a scoate ..n1;
fj F: - de sacs, persoana sound& si groasa.
a-1 Dna
ODOPROS sbst. Mold. F A face cuiva
la ~, a-i lua interogatoriu, a-1 des-

(s& lac& sau sa alba ceva):

Ing t.].

*DORIVEEZA (201.-ze) sf. MIT Canapea pe care

se poate dormi [fr. d or m eus e].

DORMT (dorm) vb. intr. 0 A fi in nemiscare,

cuprins de son-m: se oulca st dormt dui osei ; :

coase [rus.].
DOPU*OR (p1. -oars)
sn. dim. DOP.
DOR' (pl. dornri)sn.C)
Durere sufleteasca: mare

d'a-n-ptdegtept,
Dorm gi Horne 'n gradinit (EMIN.) ;
BUSMAN, TEFURZSTE;
cioarele, a pica de somn;
: cum Iii vet agterne, aga vet 0. so- A$TVENE 0 A
se odihni, a zacea: cImpitle Bulgaria!, In plimintul carom dormeau osemintele color morti (D.-ZAMF.) ;

crud& suferinta, 0 tale fitra

margini, un
jars hotar Fig. 1876.
de
(ALECS.) 0/ten. Durere Dop
p uta.
de inimA

Dop de
cristal.

(C...EAMF.1

m i t C) IF Sala mare, cu multe paturi, In care

se culca elevii unui pensionat, membrii unei comunitati. etc.
ODORNA pl.-ne) sf. 0/ten. Trans. 43. Vlrtej de

dupit parintii ei Q1 dim& tars In care se anus (ISP.( ; mi-e

sea de
de car, de soars, de arbor! (VLAH.) ; a duce .oul
(cuiva, mini lucru), a dot din suflet sift revaza

apa, bulboan. (Cow.) (VIC.) (DENS.) .

DORNIC 1. adj. Plin de d o r,
cu infocare: ramtind singura aceasta

(pe cineva sau ceva): nu-1 da binelui on piciorul, ca pe

nrma o sit-i dno1 .411 (ZNN.) Pofta, dorinta Infocat& de o mhicare sau bautura: oa ..-ta de mamitliga,
nici nix .. nu to stria (ZNN.) ; Fragii, poti sa le duct ..n1
(ALECS.) ; It era
de on pahar de vin 7 Dragoste Infocata, chin de dragon e: aria prinse capra de copil,

plireche credincloasit si

care doreste

adv.:

tot

Wept sa-mi vii (VLAH.) .

Planta ierboasa din
2. sbst.

familia umbeliferelor, cu frunzele

adesea usor incovoiate In forma

de secere, cu flori mici albe, dispuse In umbele (Falcaria Rivini)

duioase, cu caracter elegiac Dorinta (exprimata de cineva): ~el ei era pentru dInsul porunca
(So.) ; a taco pe
oniva, a-i face pe voie 0 F In
rut lelii, far& sa aiba un stop definit, la Intimplare, Intr'o doard: oleo& et 01, stii, cam In ...ill !alit
(Isp.) [lat. vulg. *d o lu s< dole r e].
DOW = boaR.

(J 1880 .
DOROBANT sm. X C) Soldat
de infanterie din armata terito-

DORI ( -resin) 1. vb. tr. 0 A-i fi d o r de cineva

sau de ceva, a avea o dorinta Infocata de a reve-

dea pe cineva sau ceva: en care 1-am dorit gi 1-am ulna

dot ant de silo (ALECS.) 0 A pofti sa alba, sit dobinsit titbit copit A ura:
avutil,
cuiva sanittate, vista Innga.

deasca ceva:

a. vb. intr. A-i fi dor de cineva sau ceva: baiatul

eel mai simplu

din cele trei ordine de arhitectura la vechii Greci
stir

(ISP.) ;

Dornic cautInd In cale-ti, Para

inch o tuna de site nu se departa de thigh Mum] ( ISP.) ; En

cu ow, lntndra on
Trebni-ne-ar 11D dO/tOr ((1(.-BRS.) ;
a se usca, a se toDi de; chitece deer, cintece de dragoste,

Mama sa plInga gi sa doreasca de parinti (ISP.)

[lat. dormitare].

DORMITOR (pl.-mare) sn. C) Odaie de d o r-

ceva care-i e drag, fara de care simte un gol in suflet,

si viata i se pare un chin: se topea de dupa flul sau,

( 1878, 1879) [fr.].

sub

amageste Pe acel ce dormiteaza (sum.); eu mil fao ca dormitez,

tragInd on ochinl De sub oozorocul ',elicit (CAR.) ; : la stings,
d(Dor.zkiF
mAitan) de atita vreme zidnrile circulul tut Maxentiu

Fig. 1877.

Dorinta arzatoare de a revedea pe cineva sau

'DORIC adj. gf:n Ordin

vechile mint... dorm atltea aminttri din istoria neamulut

lor (VLAH.) [lat. d o r m i r e].
DORMITA, Trans. buRmrra(-itez) vb. intr. A dormi usor $i IntrePupt, a motai: Clteodatit vicleannl somn

dorm m1-1, c'am avut numai

doi cutout Ql 1-am Ingropat
:utast pre - am1ndoi (Dos.);
Chid omul simte 'n slnu -i o

de cap ;

de Invittatura.

2. sm. Cel ce doreste ceva: ...it de a cups aoest

post, s& se adreseze directiunit.
ODORINGA (p1.-gi) sf Often. 0 Par, prajina de
purtat hIrdaul (CIAUS) 0 Prajina lung. pe carelse
Intind rufele si care se pune de obiceiu sub streasina easel [srb. dor on g a, modificat dup& p t.-

fizica:

Fig. 1879. Coloana

doricit.

riala care purta o caciula Indoita

la o parte, Impodobit& cu o pan&
de curcan prinsa de o cocarda. tricolor& (de unde $i porecla de ca.-

Fig.

o,

Dornic.
1881):
toti cactulari, Romani de vita veche (ALECS.) ;
Tofu
tinInd de mina on baietel ...In oostnm de into o..ati.)

ciular" sau curcan")

0 Jandarm care pazea hotarele, supraveghia tre-

catorile gi vadurile rlurilor; care asigura ordinea

In. comune si era Intrebuintat la diferite slujbe

pe ling& autoritati

1882-1884): tin,. ti LAMM

un piio In care gits1 permutarea Int la o alt.& plaza

[ung.darabant].

(NEBR.)

DOROBANTVSC adj. X De d or o b an t:

429

www.dacoromanica.ro

DOR

j DOSADI (-mese) vb. tr. 0 A chinui, a amari

DOR- talpits11.4 pedestri on tobele, chiverele si cimpoaiele for

If 0 A ocari, a Infrunta [vsl. d o s a d i t i].

t DOSADIT adj. p. DosADI 0 # Chinuit

DOV ("'"

ifr

t Amara: iestri deci la mal, dosaditii de el

0 0 /ten. Prost, ntitarau (RV.-CRM).

(Ise.'

DOSAR (p1.-are) sn. Teanc de acte privitoare la

aceeasi chestiune; a inchide 4444111, a nu se mai ocupa
de acea chestiune: lml gAsese prietenul... culundat intr'un .444, gros ai rasloit (I.-ON.); a pane la .444,

a lasa balth

a nu se mai ocupa de ceva [fr. dossier].

DOSCA sf. 0 /ten. Bucatii mare de lemn uscat,
de trunchiu despicat [comp. srb. dosk a, big.
d a s k a, rus. dosk a, etc. scindurh"].
DOSELNIC adj. Laturalnic, ascuns, dosnic:
umblati cu piri ascunse... cu mijloace 413 (ALECS.)[d

DOSI

(-osesc)

s].

4, vb. tr. $i refl. A (se) ascunde:

I-au plesnit win mints ca sa aduca... multi ostasi... 61 sa -1

doseased undeva In Hilda (se.) ; ma doses dupe un copac (GRL.).
-2. vb. intr. t A o lua la fugh, a o Merge: escortele

te lass in mina tilharilor si dosesc, in loo sA stea sit te apere

[d o 5].

tem.)

; DOSLUSI

Fig. 1881. Dorobant

Dorobant al poliliei

(dupA tabloul lui

Grigorescu).

DOROBANTIME j,sf.
DOROBANT.

ceata dorobantilor:

)4

mai retras, unde nu se poate

zari, ascuns: pe ulitele strimte

(1850).

si e de MO gradlna Icoanel

col.

(DLVR.).

141ultime de dorobanti,

2. sf. a

DQSNICA-GAL-

plants ierboasa cu
flori galbene dispuse in
capitule, pe care poporul
o Intrebuinteaza ca sh vrajeasch cu ea de urit (CarBENA,

imam ,wcttzu
sant (GN.).

In

DESLU$I.

OD9SNIC 4. adj. Care se afla mai la o parte,

Fig. 1882.

pesium cernuum) (

1885)

0 DQSNICA- VTNATA = CLOCOTEI

DOSPEALA. sf. 0 Fap-

tul de a dospi:
Planta...

se tale

apol se Dune In

si

spit, ea 8A stea la 44,

(PAMF.)

0 Ceea ce face ca sa dos-

Fig. 1883. Dorobant de judet (1850).

ODOROVAI

(-Aesc ,

Fig. 1884.
Dorobanti munprima

DOROVOT teni (din

vb. refl. Trans. MC.) (esc.) A jumAtate a sec. al

(-oeso)

se darapana, a se strica, a se

xix-lea).

hodorogi, a se eparge despre obiecte sau unelte

de lemn, despre car, etc.).
*DORSAL adj. 0 Ce tine de dos, de spate:
musehi i [Ir.].

DORTJC, DORURVL, DOROT S71.Trans. Maram. dim.

DORI.

DOS (pl. aosuri sn.

(;) Partea dinapoi a cor-

pului omului de la ceata pina la sale, spate: ce

aude ..Ill, nu aude fata (ZNN.) ;
la spate ( C in
fata" in fata te tinge, in te frige (2NN.) ; F : a da ~n1
a intoarce spatele, a o lua la fuga; F: la WA!
o i i la fuga, ia-o la tugs! Oat Partea dinapoi a
:

cot pului animalelor: Ind call

vor eta cu .411 spre gard,

tcicuti ai ginditori, e sewn CA vremea are sA se trice (mi.)

O 6) $ezut, partea posterioara a corpului omului:

cind e cineva minios, se sloe Ca in ziva aceea s'a sculat ou

..ml in sus (von.) 4 4.411 palmel, raiinii,

partea supe-

rioara a mlinii: cu -.111 palmel 11 izbi atit de tare, !mit

(Ise.; 0 Partea dindarat a unui

object, opus& fetei: u1 unei carti, unei tot de hirtie,

ameti pe Tarta-Cot

unui cunt, nnei stole, unei case r

Pe 4444,

d e -a -ndoa-

loc. adv. a) Tutors, pus cu dosul unde trebue

s stea fata: a Imbracat cojooul De
nieSterUl a tencuit
sele

sidul de la poarta si mi-a bAtut numitrul 6 d'a-ndoasele

(CAR.) ; b) altlel de cum trebue, de cum e firesc, de

cum s'ar astepta cineva, anapoda: toate le tficea pe

in sluiba biseriosasca (GN.) ; cite s'a 'ncercat sA tack toate

1-au legit pe., (VLAK) ; tot ce faces, iliesea d'a-ndoaseie (WIT'
0 Loc aparat de soare, de ploaie: pentru iernatul

oilor... face perdele stuhuite si la un loo uncle va fi mai 44.

.Th. Coasta unui munte care priveste

11
spre miaza-noapte ( C falkl") [lat. vulg. 'd o s goNa

s u s < dorsus].

I DOSADA (p1.-ani)

sf. Chin; Intristare nespush

Ban. Ocara, Infruntare [vs1.].

peasca, ferment.
Fig. 1885.
DOSPI (-peso) vb. tr. A
Dosnica-galbena.
face s fermenteze, sa
creasca aluatul: aluatul mic trite coeatA mars teat& irlm1ntAtura dospeste (CANT.).

2. vb. intr. A fermenta, a creste (aluatul : pima

de hrisca... nn dospeete nick create asa de bine ca aceea de

grin

a.);

in capul lui dospeste tescovina tuturor dis-

cutiilor de raspintii si cafenele

(ULAN.)

[VS1.

dospati].

DOSPIT adj. p. Dosn. C) Fermentat (vorb. de

aluat); co NvnospIT F 2 Copt la minte.
j DOSTOI (-toeste vb. refl. unipers. A se cadea,
a se cuveni vsl. dostojat i].
* DOSTOI4NIE sf. Mostenire [vs1.].
ODO$TINA (pl.-tnt) sf. Trans. Z).. LOG ferit de
soare; partea dealului miaza-noapte care se afla
spre
"DOTA (-tez) vb. tr. es A Inzestra [fr.].
DOTA. (p1.-te) sf. tri Zestre [fr. < lat.].
*DOTAL adj. ei De zestre, privitor la zestre:
[fr.].
sub regimui

DOTATININT E sf. 0 Inzestrarea unei bise, unui spital, unui asezarnint public sau de
binefacere, etc. cu un capital, cu o mosie, cu un
venit, etc. O Capitalul, venitul, etc. dat acestor
asezaminte [fr.].
DOUA fur DQI.

DOUASPREZECIME sf. A douaspre-

zecea parte;

aoutisprezecimi proVizor11, mensuaHMV acordate de Camere guvernului spre a a sigura serviciile publice, in asteptarea votarii bugetului anual.

DOTJAZCI num. De d o u ii on z e c e: de
$1 cinch.
51 mitt;
DOTJAZCILEA nu)n. ord. VI. Al ~, f. a doutizecea, care ocupa, locul, rangul, sirul aratat prin
soldati; &A., de zile; ,444. ei unu(1 ;

numarul doua.zeci.

DOVADA. (p1. -veal) sf. 0 Ceea ce dovedeste,

adeveresle ceva; a da .4, a dovedi Semn, marturie: devesi de prietesug s

adeverinta,

430

www.dacoromanica.ro

Eri

act justificativ

Marturie In scris,
[d o v e d 1].

DOVEDI (-den) vb. tr. 0 A arata prin rationament, prin marturii ca un lucru este adevarat, a
adeveri: n'a putut sit dovedeasca nevinoviitia lui; a dovedit
cu acte ca banii sint ai lui; cu martori 2 A arata, a
manifesta 3 A scoate la cap/it, a prididi: ciubotele nu le pates dovedi din clrpit (olio.) 7 4 A scoate la
iveala, a da la iveala, a izbuti sa afle, s& face cu-

madduni care arata supararea, mirarea, Incurcatura in care se all& cineva, etc.: ea dracul nude

a birui: se Intreceau care de care sit dovedeascit pe celAlalt

la biln,ura 'ISP.) ; Brea le dovedi ye ace] dnlitu dl-I ornorl

proverbe pe care le Intrebuinteaza.: e negru la

noscut: n'au putut sit dovedeasca pe hoti A Invinge,

(ISP.)

[vsl. dove da].

DOVEDITOR adj. verb. DOVEDI. Care dovedeste.

()DOVINCAT adj. Ad incat (OR .414 (a.-roo.).
ODOVINCATIJRA (M.-turf) sf. AdIncatura
iesv.-med [d o v Inca t].
el
-DOVLEAC, Often. DOVLVTE sm. 0 a Planta din
familia cucurbitaceelor, cu
tulpina Intinsa pe pamint
si acatAtoare, cu flori marl
galbene, al carei fruct
comestibil, rotund sau lun-

cirnp si

in gradini ; din

Intro el, a stlrnit vrajba intre ei; a trage pe dram de

mull, a se lupta din rasputeri spre a agonisi ceva;
draoul, 02nd n'are de Meru, I i cIntAreste coeds ; e foarte

ran (de aceea, tot ce e rau, afurisit, e al dracului:

omul dracului, lucrul dracului, Neamtul dracului, o vreme a
dracului; banul e ochiul dracului; nepotul e salba dracului;
baba sau %meta e calul dracului; un om rau e numit

deci evitat (dracn Ole; mare e Dumnezeu, master e ~u1;

a vedea ye ~ul, a da de sau peste 01, a 0 pati; a se Pica
no to Dune en ...il; nu chute pe ....,u1); se tine
en

scaiu de oameni (mai ales de popi si de calugari),

spre a-i atrage In cursa, spre a le cistiga sufletul
(nu pot soaps de el ca de ~u1; se tine dupe mine ea ~xi! dupA

popit); intra in corpul omului spre a-i

face rau, spre a-1 infuria, etc. (e cu draci; e plan de
calugitr sau dupe

1886)

F Cap Bros si sec, capatina Dovleac

bostan alb, varietate a acestei plante,

draci; an intrat dracii Intr'Insul; a bags In draci sau In toll

original% din India rasariteana, cu fructul mare,

turtit, prezentind pe suprafato 10 coast e preva.zute cu tubercule (Cucurbita ntelopepo) Jr. d e v1 e kl.

Mold. sOsTANVL sm.

dedovleac(Cu-

4 Varietate

curbita pepo), cu
fructele mici, lun-

prin gradinile de
Fig. 1887. Dovlecel.
zarzavat pentru trebuintele culinare ( 1887 : Tntr'un Vorbesc matele
In el (GOR.), ghicitoare despre

dracii); Sade departe sau umbla pe locuri departate

(undo gi-a Intarcat ..111 coplii; pe unde si -a spart
opincile; la ~ill In praznic ; locueste adesea In baits
(de aci epitetul cel-din-balta; ~ul gado In baltil g1 ride

de emu), uneori in spini gado ca dracu In spini.Sati De

maracini); nu-1 poate alunga dealt crucea sau temiia (de aci epitetul: nciga-1 anima; nici pe
sA-1
vezi, nici cruce sit -ti fact;
crucea mare, ca e sun bilten ; a fug! sau a se feri ca ~al de tamlie); numai femeia ii vine de hac (femeia a ImbAtrInit pe
le-

garete, aproape cilindrice, cultivate

DOX... Pr- DOM

Sl

grozav de urit parch -1 dracul pe uscat, despre un om

foarte unit; barbatul as fie Dutintel mat frumos dealt
dracul); poarta. coarne (de aci epitetele de Incornoratul, Cornea, etc.) $i are coada (dracn] si-a Ara coada

sa-i atraga sau sit -i birueasca pe oameni; si trebue

a"6"

turcesc, Mold.

lath (dracn ride de pornmbe negro oi ye el nn se vede)

Trans. Ban. curcubritil, etc. ( Cucurbita pepo) (

DOVLECL

volului se resfringe In nenumaratele locutiuni si

totltiutor $i are multe siretlicuri la indemina ca

sernintele aflate in interioml fructului se prepara un

uleiu alimentar, intrebuintat si in industrie; Fig. 1886. Dovleac.
poarta diferite numiri, duph. regiuni : Mold_ bostan,
II

sit tringti. Tot astfel, spre a arata neincrederea, sau

spre a tagraclui ceva: pe dracul Inchipuirea pe
care si-o face poporul despre aspectul si firea dia-

finvenfat, dracul ern); e neastimparat, svapaiat

(de aci: un de coil, on de femeie); e destept, a-

garet,, e de mhrime si coloare variabila; original%

din America, e mult culti-

vate la not de tarani pe

dracu sit fie? pe nude dracu a putut sit piece? cui dracu sit -1
tread prin Bind P clne dram 1-a adus Incoace P De eine dracu

cash".

*DOZA (dozes vb. tr. C) A pune doza prescrisa

O % 52- A determina greutatea fie-careia din sub-

stantele care intra Intr'un medicament, Intr'un

compus chimic, etc. [fr. dose r].
*DOZA (pl.-ze)sf. 0 A Cantitate dintr'un medicament ce trebue sit ia bolnavul dintr'odata
% Cantitatea precis& a fie-caruia din elementele
ce fac parte dintr'o substanta compusa, ce intra
In compozitia unui medicament, etc. F Can-

titate oare-care: are o mare de energie [fr. d o s e].

*DOZABIL adj. Care se poate doza, a earth can-

titate se poate determina [fr.).

.DOZAJ (p/-]e) Faptul de a doza [fr. dosage].
ODR.4.33INA, DRAGHINA (p1. -ini) sf. Mold. Bucov.
fisr Loitra carului: stau carele... ououlate sub pinzele
iptinse peste cercurile deasupra drabinelor (GRIG.I ; Altii stall
ye draghini, altii chiar De Board (spER,) [rut. drabina].
ODRABINAR, DRAciunchR snit. Mold. Bucov. vs*

Fie-care din cei doi carimbi ai loitrei carului [d r a-

bina ].

DRAG sm. Cl) Capetenia Ingerilor razvratitd

lmpotriva lui Dumdezeu si cari au Post asvirlitd

din cer in fundul iadului, Satana; fie-care din

acesti Ingeri in parte cari poarta Inca, In graiul
poporului, numele de diavol, demon, tartor,

naiba, necuratul, pirdalnicul, procletul, Incorno-

ratul, Scaraoschi, Michidut,a, Aghiu

duch-se-pepustii, uciga-l-crucea, uciga-l-toaca, etc.

Foarte des intrebuintat, In graiul comun, In Injuraturi si juraminte: sa -1 ia ..u1; ducit-se ...111111; s'a
dus
(Si (P) s'a prapadit), a lass aunt; sit ma
to ~ul, decd... Ca un fel de mterjectie, In excla-

$1-1 scoate gi dator), etc. Alte

meia-1 Jgdecit De

locutiuni: In guilt cn Dumnezen $1 In inimA on dracul, SCSI

manIncii sfinti Ni scuipa draci, despre cei fatarnici;

me eft ~et ye tea-sin, cere prea mult (pentru un

lucru de vinzare ; a face pe ~al In patru, a face tot
posibilul, a Incerca toate, a se lupta din rasputeri,
etc. S CQRNUL- ~IILUI

BARBA- PQPII; DINTELE~NLITIPe- DILATE; MIISCATA-~IILUI,P.- MUSCAT;

m-

8C3IUL-SPATA
DWI; SPINUL ~ULM Pp- SCAM; SPATA. DEACULIII

Pejo DR4C-DEC)

MARE, peste de mare, ce

cgal[IW
seaman& cu bibanul a Garai
prima aripioara dorsala
e Inarmata cu ghimpi plini -* i888 Drat -lie -mare.
1888) [lat. draco].
devenin(Trachinus draco)
DRACARIE sf. Dracie: cite drlicarii be vin In
cap, toate le lac (cao.) [d r a c].
DRACSC, adj. e d r a c, al dracului.
DRACETE adv. Ca un d r a c; In mod afurisit, Indracit.
DRACIE sf.
Fapta draI

ceased, a dracului: trebue sit tie

vre-o fermecaterie sau vre-o alts

act asp., Scornitura

rautacioasa, uneltire asciunnsa

0 trengArie, pozna: Intro

s i t mai tacit vr'o
(DLVR.) [dr a e].
DRACILA (p1. -le), DRacINA
(p1.-ne) sf.
Arbust spinos
7

al vrn sit glumeasca on Imparatul,

g$

cu scoarta cenusie $i cu lemnul galben; face flori rmlbene,

cu miros neplacut, iar fructele sint niste boabe de un

g. 1889 Dracila.
rosu aprins; create prin tufisuri si In lunci; se cultiva spre a face garduri
vii ( 1889) (Berberis vulgaris) [vsl. drat ij e].
DRACp/IE sf. COL DRAG. Toti dracii; multime

431

www.dacoromanica.ro

DOVDRA

DRA- de dract: se dose Int Ms la ial de bag& asa In toate balite

DRA DRACOAICA (p1. -ce) sf. O Femeie rea, afu-

Indracita: Daman dracaaica od Ina nu scApase

de

prilIM4die (ISP.)

Femeie sireatai, strengarita:

Rica mA, m'o pAcAlit dracoaica tai-Bos4.

*DRACONIAN, DRACQNIC adj. De o severitate

excesiva, foarte aspru (ca legile lui Dracon) [fr.

draconien].

DRACONIE sf.

apaxtBVt4

wr)o = DRAC-DE-MARE [ngr.

DRACOS adj. Afurisit, Indracit: anti ea

eran drdcoasele acele de Piano P ((SP.) Neastimparat, svapaiat, strengar: Dad sr. de 501, din iticarie
in lucitrie, a Mims In Isamu! Asia (CAR.) [d r a C.].

DRA.COVNIE sf. Lucru dracesc: vrei ed

beau dricovenille ce adnso procopsitu de Ili-meal. (o.-zAmF.)

putea
4 Faptli draceasca.; pozna; dracie: nici

blunt di eel la milloo se Joao& vre-o

[d r a c +

(ISP.)

(parasc)o v e n i e].

DRACUI (-ueso) vb. tr. A da dracului, a Injura

pe cineva
dracului: comma se regede
mai into

los drAcuind 81 Impingind pe haunt ea moargA

(CAR.) [d r a c].

DRACUSOR sin. dim. DRAC Drac rnic:

de oornite, mi ti-1 ardeaoupolcele (cao.)

hand cite pe un

Copil neastImpa.rat, svapaiat.

DRAG 1. adj. Iubit, scurnp (dinaintea unui vocativ, se Intrebuinteaza formz feminine arena pentru amIndoua genurile: dragA prietene I dragA Mal
CD

dragit surloarit l de aci, In mod eliptic: drag/it scumpulel scumpo I drags Doamne, der DGAIN; mi-e drag(A),

11 (o) iubesc foarte malt: mi-e drag (A) ca ochii din cap;
ironic: mi-e ca sarea 'n ochi, nu-1 pot suferi; mi-e

ea..., Imi place foarte molt sa...; Cu I inimd, foarte

bucuros, cu multa placere; a se avea dragi, a se iubi

unul pe altul: se avean dragi de mull 51 mum nu putea ii

vorba deolt sA se laM (GRID.).

do

...al meu;

$1 se tot duce, s'a tot dus, DO dragu-unei oopile

(EMINJ:ti -i

mai mare ul sA to dud la el (cue.); au Cu mare placere: mA uitam on is poarta ogrizii (VLAH.); de-a dragnl,

a-dragul sa pri-

vesti la ea Ism) ;
cam torceam en,
de-a mai mare

Fig . 089o. Draga.

*DRAGAS (pl -ge) sf. Masina asezata pe un pon-

lure sau a sari dragaica, a sari ca un

DRAGANELE sf. pl. 0 4, mum- varietate

de cirese pietroase (P) F Nuri, farmec: Si'n
Mita mdrgArele $1 pe fatA-1

(ALECEL) ;

a lost gate, durdulie, plind de

cea dintiiu femeie

(PAW.) [srb. drag a-

nela
draganlija].
DRAGANSC adj. De dragoni:

gfinelti (N..COST.) [d raga R].

DRAGANIME sf. X col.

steagurt dra-

DRAGAN. Ceata de

dragoni: a nemteascl era in frunte (m..cosTI

DRAGASTOS, d DR&GOSTOS adj. 0 Dragala$, gingas, care-ti inspire dragost e: imparatut

DRAGAVEI sbst. * 0 Planta. ierboasa, Juana

ca de 75 cm., a carei tulpina poarta

niste foi dintate, lungi ca de o palm&

si late ca de trei degete, pe care popo-

7-4'4

plante 11 Intrebuinteaza ca leac contra

ti$4ba

0 =

'PO

rul le maninca fierte; sucul acestei

C41

bubelor (Rumex crispus) (A 1892) .vRp',

spvviE DE-BALTA.

DRAGHICIIJ sm. 4 Un fel de viespe

mititica. care
Inteapa foarte ra.0
(Crabro cephalotes).
0 DRAGHINA ser Ditaima.
o

nelucrare, pentru

1140C:14, v

i se mai nice si ..:esp-de-ertmtivara.

'4a

*DRAGON' sm. C) a Animal fabulos

Inaripat, Inarmat cu ghiare, cu coada
de carpe si care scotea foc pe gura, balaur LE 1893):
Dar el std
Min- ,---davie pe-un A. de

-`-

DorcelanA (ALECEL)

X Soldat de
cavalerie care
CD

putea lupta Si
ca pedestru (

Fig. 1893. Dragon.

1895) [fr.].

Fig. 1894.
Dragon.

de our sau de argint terminat

printr'un ciucure si care se
atIrna la minerul sabiei
1894) [fr. dragonne].
DRAGOSTE sf. Iu-

Ili el incep a Billea dragaica IBLEcs.t;

ce-ati pita de sdriti drAgaica prin

Plante cu
frumos

rnirositoare, numita si sIn-

ziene, din care se fac buchete si se Impletesc cununi

In ziva de 24 lunie, care
apoi se pun la ferestre, la
poarta, etc. spre a feri pe ai
easel de rele si a le educe

bire: Imparatul se topes

Pentru Ileana

(ISP.) ;

de

0:

e mi cearta;
on
sila nu se face; a-st face de
undo -i

a face vrtiji de dragoste

[vsl. dragostU].

DRAGOSTEALA. (pl.

noroc (a 1891) (Galium yeiloarea de t13 11 (DLVR.)

[d r a g ].
# DRAGAN sin. X = DRAGON.

*DRAGON' (p/.-oane) sm. Siret

nebun: nisi n'apuoi a muri bine,

ruin): drdgaica stufoasit rAspindea,

pripitli de soare, on miros ca

() DRAGALAU sm. 0 /ten. (emus.) lbovnic, amorez

consulat, etc.: neetio Aristia, ice servea tot

inteun tims de , ne desmierda grin niste deolamatil frumoase (HOE.) [ngr.].

ton, cu ajutorul Garda se curata fundul unei ape,

scotind de acolo narnolul, pietrisul, etc. ( 1890)
[fr. d r a gu el.
DRAGAIC 3, sf 0 3' Numele popular al stirbatorii din 24 Iunie (Nasterea gSfintului Ioan Botezatorul), Slmziene Numele
ezM.
unui dant popular care se joaca
mai ales In aceasta zi; de act a

flori galbene-aurii,

on

DRAGOMAN sm. TIlmaciu, inter- Fig. ,89,.

pret atasat pe lIng& o ambasada., un Dragaveiu.

DRAGA' we. DRAG.

casd P (aLece.)1/ 0

Lints

miscarile ei de o drAglilasie MA de pereche (13R.-VN.).

tine poporul prin

o sarbatoresc si
a
pasarile, care In aceasta. zi se logodesc ;

ni

[vsl. d raga].

dragAlAsenie de copil alintat (VLAH.) ; el vede pe

Martie pe care

EDF--

ye Intrecute
Oil WW1= (C120.)

DRAGA.L4 adj. Dragut, frumusel, gingas,

in siiala for
[d r a g].
(VLAH.)
DRAGALASENIE, DRIMALAM sf. Insusirea
a tot ce este dragala s, gingasie: 11 ceartii on o
nostim: amlndol erau rumeni la fag si

RIO&L
DRAGHINAR 11,0- DRABINAR.
DRAGOBETE sbst. 3) Ziva de 3 tAti'cx

de-a mai mare dragnl, Iti face (facea, etc.) o mare

placere: era erescud o tarbA

verde, Mt tot de-

*DRAGAJ (pl.-age) sn. Scoaterea namolului, nisipului, etc. din fundul apelor curgatoare cu ajutorul dragei [fr.].

dote pe fate cea micA dui% fllicliandrul col frumos sl drag/Wes IISP.) 0 De dragoste, amoros: in vremea acestor
drIgAstoase vorbtri... oursul riului furase luntrea moon

CP)

2. sbst. Iubire, dragoste; placere:

oameni: noaptea, toate stihiile ndpddeso pe mine: strigoii,

moroii... drigaicele catzos4.

-ell) si.Faptul de a (se) d r a.-

Fig. 1891. DrAgaica.

a. DRAGAICSLE sf. pl. a P Ielele, vintoasele,

etc., niste zlne rele, nemilostive, care pocesc pe

gosti, giugiuleala: sa mine

striae

Domenim, din multA

de tat InbratulvraimasilonsP.) .

I.

Fig. 1895. Dragon.

DRAGOSTI (-osteso) vb. tr. i ref/. A (se) des-

432

www.dacoromanica.ro

I
PLANA VI
P'41. A ',A A
1
7

i/

0.1 el
--ilit:*11',1-,/

IP

ROMANIA
PAV. NATIONAL

\VAVAIt

/ 'CAV

ift.i, .11

0---, 7Z-lif

PA

,A

ROMANIA
PAW. RAZBO1U

ROMANIA
PAV. M.S. R EG I NA

PAV. FAMILI El REGALE

.--

ti

INF A

j.ki."

ROMANIA

PAV. M.S.REGE W I

,...:.

i '4706, PI N

A,,

ROMANIA

,,,Apil

14

'

1k

.4
tri-ii. oi

WA VA r

i .1k

,,

Vil
,

- 4.

1...M. IZ_...

It=

r-- a *

if

.el

mi.

ALBANIA

ANNAM

AN DORA

AUSTRALIA

ARGENTINA

...
-.

...

AUSTRIA

,.,
591,

..

BOLIVIA

BELGIA

12.-..

ii.M4

IZIO

;:'

CANADA

CAMBODGE
1

CO

IIIMLWAIII

Imo'
VIII

COLUMBIA

.n.

'eV

CUBA

c,

EGI PT

0y N=

DANZ I G

DANEMARCA
-w---

ECUADOR

I CHINA

4011.1

,i

miiiim

=NM

-..
i

ELVETIA
.

..._..

ESTONIA

ET 10PIA

I LI
_I

___

FINLANDA

FRANTA

GERMANIA

GUATEMALA

GR EC I A

,-,s,-,

111111r1111111111

MPI
fr. cid

-1 1---HAITI

----

Mill
1

-mmisollr

....

* ./

CHILI

CEHOSLOVACIA

COSTA -RICA

t.. I "MINI

if

.:(
ice,

r
I

MIIIIIM11111111

BULGARIA

BRAZILIA

VIIII

M. E_

-iNliki..i.o..i

HONDURAS

IRLANDA

uY

ITALIA

ISLANDA

O-

o
1

JUGOSLAVIA

JAPON IA

LETONIA

1.-A. Candrea.Dictionar enciclopedic ilustnt

www.dacoromanica.ro

LIBERIA

LIT UAN IA

VII

PLAINT

Is...

Ad

....

mi

10_

L UXE M BURG

owl=

I___.

11

_11
-I

MAROC

MARENBRITANIE

\'7
A

)",''

./a

1
I

NORVEGIA

NICARAGUA

MONACO

M E XI C

OLAN DA

PANAMA

PALESTINA

_1--

'IR

11111._riMII

Awl?

ro

PERU

PERSIA

PARAGUAI

.
o

PORTUGALIA

POLO N IA
_

IL

11111r7

11

RUSIA

SAN-DOMINGO

cm. _. a..=.a
AIM
_

c)

SPAN IA

-""

STATELE-UNITE

..M.
.

PI

'721 ,._.`

_I l_

rt.

1111111111111E

TU RCIA

co,,

.,:,...fn
.

Yu

PEP.
.,
SUDAFRICANA

---1

TUNISIA

SUEDIA

Ze4

'ii.

SIAM

SF. SCAUN

SAN-SALVADOR

1111

,. 0.

URUGUAI

VENEZUELA

U N G ARIA

ZANZIBAR

ARII

STEMELE
i4ii = ..,,*

.;:. ,peikitt,

*
A' ".",

4+
1 4.

16 ':1*

t!

p....
A!, ..,..

11

',1

..'1

.-Armata si Auloriiiiii

---.

A
.7..4'

Al '4 .,..

!air.

IL
1

'

N.,

'

,.

..,..),-PA

,,--;, '(;-.

PA

jiiiij
.,-

ii

pl..:i.

';(''':'. ._
.

,-__2,

I 'i-

I _.

,
Sigiliile Autoritatilor

Casa Regal('
Ii

Adele Oficiale Internationale

www.dacoromanica.ro

mierda cu cuvinte de d r ago s t e: o den:tiara on

2. vb. re fl. 0 A se Imbraca In felul Grecilor sau

Romanilor (vorb. de un actor) 7 A se Mli, DRAORE
a-si lua ifose [fr.].
DRAPALI (-Mese) vb.

durere, suspinlnd o dritgosteste (EMIN.); de scum 11 a ai for

vremea sa se dragosteasca (cao.).

DRAGOSTOS my. DRAGASTQS.

DRAGUOICA adj. f. Bucov. dun. DRAGQTA:

tr. Trans. A strica,

Irumuelca, es, din cosnit Hod Iti pica! (SB.).

DRAGUCIOR adj. Maram. dim. DRADVT.

DRAPEL (p/.-ale, -eiuri)

sn. 0
(
1897) Steag

DRAGULEAN adj. dim. DRAG: sit !Amain de

bung Inttlnire a asta de plosoll (ON.).

DRAGULT, 1. - ULITA, -ULNA 1.

a ni-

mici (DENS.).

0 Armata: a spire

adj. dim.

onoarea ...,ulut; a 1i sub

DRAG. Dragalas, gingas: nItson o bunAtate de coolies

servi In armata, a fi soldat

[fr. drap eau].

de drilgulet (MP.) ; o pAstiricA drligulica si frumusica eta pa

o 'smut% OSP.) .
2. DRAGDIXT (p/.-ete) sn. )4 = EGRILETA.

DRAGUSOR adj. dim. DRAG.

DRAGVT 1. adj. dim. DRAG. Iubit, dragalas:

*DRAPERIE sf. 0 GP
P Vestmintele largi, stofele cu multe cute care
Imbraca o status sau personagiile unui tablou; :

frumogi (RET.) ;

de fecior, oft toatA lumea se mire de obrilJoril lui eel

iron.: Ind ma lass de (sepal men, fAceam

de Jur impreJur, imense draperii

de brazi nriesi, aproape fantastici

cite o ~A de trebusoarA (CRC.).

(VLAH.)

DRAGT,,T
on

npr. m. 0: vine

la cans Pr- CAVS G.

2. DRAGQT sm. Amorez, iubit, ibovnic

3. wawa (pt.-03) sf. Amoreaza,
ibovnica.

faclnd cute mari

*DRASTIC adj.

iubita,

1896) [g.r.].

Drillbohrer].
pl. aninri)
DRAM

Cuirasate foarte puternice, de o marime colosala reng1.1.

0DREANGA. sf. Oaf.

cies,

Fig. 1896. Drahma.

*DRAIBAR ( p/.-re) sn.

Slredel special al t imp larului

1$7-'

.0`

lucreaza energic
(vorb. de purgative); e :
a tntrebuinta mi1loace o
[fr.].
*DREADNOUGT
drednot) (pl. -turl) sn. a.

*DRAHMA (pt.-me) sf. Masud de greutate

1 leu

1898) [fr.].

Care

la vecliii Greci de 3 gr.,

24 7 iD Unitatea de

moneta a Greciei ( 100

lepta) In valoare (Inainte
de r6.zboiul mondial) de

Fig. 1897.
Drapel.

O Perdele largi,

[germ.

Clopot spart.
DREANTA pr.

sn. MARIO. de capaci-

dintr'o litre (= In Muntenia 0,00322,

tate: 1,100
/
In Moldova 0,0038 dintr'un litru) Cea mai
mica masura de greutate: 1 / too dintr'o litra (In
Muntenia = 3 gr., 1797, In Moldova = 3 gr.,
2275); 0: dealt un car de minte, mai bine un de

SDREANTA.

DREAPTA. mu- DREPT.

DREAVA. (p1. drove)
sf. Instrument In

noroo. Aceste masuri au fost scoase din uz de cind

cu introducerea sistemului metric [ngr. BAIL].
*DRAMA (pl.-me) sf. O /P. 0 Piesa de teatru
de un gen mixt, Intre cornedie si tragedie, a carei
actiune, serioasa prin fondul ei, adesea familiars
prin forma ei, admite personagii din toate clasele
sociale, precum st tot felul de sentiments si de toHeck opera ir de IntImplari
nuri ;
miscatoare [fr.].
ODRAMALUT sr DRAMIfl.

*DRAMATIC adj. 0 0 Ce priveste teatrul;

eel ce scrie piese de teatru; artist

actor 11
013Miscator, care da emotiuni: situatiune ..A [fr.].

autor

`DRA.MATIZA (Am) vb. tr. A face dramatic,

a da forma, interesul dramei [fr.].
*DRAMATURG sin. Ay' 0 Autor de piese de
teatru, de opere dramatice [fr.].
*DRA.MATURGIE sf. a 0 Arta compunerii
pieselor de teatru [fr.].

forma de arc cu care

plapomarul bate 'Ina,

Fig. 1898. Draperie.

dring 0 Fie-care din betele sau vergelele care

tree prin mosoarele alergatoarei de unit sF' 2j 71
0 Stinghia de-a curmezisul aripii morii de

vint [vsl. dray o lemn"].

DREGATOR, t DEREGATOR, t DEREGATOR stn.

O # Conducator, clrmuitor

0 !net functionar:

dregAtorii cel mari Ian on pocumbel... (e1) 11 aruncA in sus

((sr.) ; diregatorii si indetele de pre la toate scaunele Moldovei (PRV.-LP.) [d (e) r e g e].
DREGATORESC, # DEREGAT0RESC, t DIREGATO-

RESO adj. De dreg& to r: laces mai midi greettlii dre-

gatoreasca... (soul vinovatului se spiuzura In poarta clap!

(NEGR.) .

DREGATORIE, t DEREGATORIE,t DIREGATORIE

sf. Slujba unui than functionar, functiune Inalta:

nu-1 Blouse on diregAtorie la elute (N.- COST.); aJunsese la lnalte

dregatorit, atit la divan, oft si is ordie tome.) [d (e) r e-

gator].

DREGATORTME Sf. cot. DREGATOR. Clasa, mul-

DRA.MUT, Mold. DRAMALUI (-am) vb. tr. A entaxi, a cumpani: un cronicar de salon trebne sli-si drAmu-

timea funaionarilor inalti:

eascA atentia on cea mai mare striotetli (CAR.) ; to ad-o Income

si boleretnl scApatarA (JIP.1 .

(gains) la mosul, s'o dramitlueasell CRG.) [d ram].

stituitorii Domnilor

DREGE, t DEREGE, t DIREGE (-eg; pert. -esei;

DRANICER sm. Mold. 0 Cel ce lucreaza d r atvuoi.).

n i t e, $indrilar: sat de cherestigil gi
ODRANICIOARA (pl.-re) sf. Mold. Bucov. Maram.
dim. DRAMA: SA mA denim 'n dranicioare, SA mA

part. -es) vb. tr. 0 # A conduce, a Indruma, a c-

'ncarce 'n sapte care IVOR.).

vrednica (FR.-CDR.); dettertA plosca, Isi drese glasul 51 !mien

DRANITA (pl.-te) sf. Mold. Bucov. Maram. sindrila mai lung& cu care se Invelesc casele: se iveso
curatele oasute... tAranesti cu.... acoperemintul de sindilA
san de
(IRO.) [rut. dranye a].

DRANITT (-Iwo) vb. tr. Mold. Qucov. Maram. A

acoperi (o case) cu d r anit e, a sindrili:

era o

clAdire de zid... on acoperignil malt, dranitit (GM.).

DRANITTT sbst. Mold. Bucov. Maram. Faptul

de a draniti.

* DRAMA (-apes) 1. vb. tr. (D A Impodobi cu o

draperie: o Tereastra (i) GP P A 1111448 cu gra-

tie Imbracamintea larga cu multe cute a celor

pasii mei) derege dupS cuvIntul

lauzi: nrmele male (
tan (Ps. SCH.) A pune In ordine, a rindui, a pregati
cum trebue: mat direge una, mai alta prin casA, ca mulere

A face, a pune la tale: a'a boat dupS dInsul, sa vadA

ee va direge on banii (sB.) ; el nn Wan ce sA lack ce sA
dreagli, ca sit amble dna placnI ei (ISP.) F A pedepsi, a-i veni de hat: el las', mai bade, ca to oiu dreg('
(NEGR.) ; TWA; lei drese gltleJul $1 'mein] a Dovesli (PANN)

en! (ALECS.) $t A pune Intr'o mincare condimentele necesare sau a-i adauga lapte, unt, oua,

zahar, etc., spre a-i da un gust mai bun: unit tac

diresala tierbind barabulele on bore si dregindu-le on Brainvinnl, a-I amesteca cu spa sau chUna (SEZ.) O

ferite ingrediente 0 A sulemeni, a da cu sub-

vechi, la o statua, la personagiul unui tablou, etc.:

man, a spoi (obrazul): Temelle In Orient an urlotosul obicoin de a-si dregs obrazul on gunman 1110tA
turna (yin) In pahare: oitharnicul 51 treile... direge el el

nerogii

la mass Domnnlni (0a..uft.); clad pAhArniceii dreserA pe la toll

0 figura; (E): Cu voi drapIndu-si mila, vii olteazA tots

(EMIN.).

1.-A. Candrea.

Diclionar enciclopedic ilustrat.

433

www.dacoromanica.ro

28

dreptate, de la adevir

pahare, Mihnea se scull; (cope.) 1 A Indrepta

DRE- Prin
ceva stricat, a repara: un ceasornic; F : megternl
DRE Arica i drege de Inca 9 1. la) A coase pe uncle e

Indrepteze o gresealh, face

(f.

(N.-COST ) C)
LuptA dreaptft. lupta C ,rp
la corp, trinth @ f i complement por COMPLEMESNT 9

tiitoare nAscut

14 Care se afla la mina dreapta stand cu

fata in directiunea curgerii unci ape: tArmul .0 al

ciorul

Dunftrii.

Fig. 1899. Drele.

net sau unei urechi, ce

2. sbst. Piciorul drept: a ales Cu .0111.

cre$te pe trunchiurile de fagi, de ulmi $i de stejari (Auricula-

3.

(pl. -turf) sn. 0 Facultatea legitima de a

face sau pretinde ceva, de a dispune de ceva sau

ria tremelloi-

de cineva, etc.: omul n'are numai uri, ci *1 datorii;

des) (E 1899 :

a ayes 0.111 de viatA si de moarte; .0uri civile. politico, sociale ; 0ul de vet; .0 de rftzboiu sl de pace; 0.0u1 mini mai

drelele se flerb
g1 se mAnincA en
muldein (SEz.).

tare 0 Ceva ce apar(ine in mod legitim altuia,

ceea ce se cuvine altuia: and a mincat .0u1 vre-unuia

gin's trecut de la clInsul P 03e.-vN.) T (D (_)
P Plata, leaf&

*DREN (p/.

-nue sn./ Con-

cuvenith: dA -mi 11 men, cA mi s'a urtt acs '(SP.) ; sA ma

IAcomesc en laul unei slugi vechi si credincioase ca tine P

ci-

ment sau de

(ALECS.) 0 Ceea ce poate face sau pretinde cineva

olane, ingropath. In pamint

de la altul in virtutea unor anumite leghturi ce-i

uneste: prietenia are ~utile el @ Voie, cadere:

4,c;

Fig. 190o. Drenuri.

sub terenurile
mlastinoase, prin care se scurge apa adush prin

n'ai

Inern CI De 0., in mod legitim, firesc: acestea mi se

cnvin mie de .0 9 n Dreptate: nu-i vorbA,
Ewell Pdrtntele Trandafir (sLY ); cu A., en .0u1, Cu (buna) droptate: MAri-ta Judea gi fA ce e sset (ISP.) ; pe .asati pe

pftminturile mlastinoase cu ajutorul unor serflulete subterane captu$ite cu olane sau cu tuburi

fee sau fait drept, cu dreptate sau far&

dreptate: nu este on singur om de Stat.., care sA

nedrept; cu

de ciment, numite drenuri: Sul ei

nu-si dea, cu

ventilatiunea se fan to tale mai bune con-

fr. drainage].

scurt

titlul

de liberal

(1.-OH.);

vault, pentru a spune curatul adevar: la n1

von-

bind, on esti numai asa o vacl de mule pentru fie-care (CIM)11

ui Iui Dumnezeu, e tot ce poate fi mai adevarat,

int Dumnezeu, In asemenea caz...
rectms Ca a$a e:

ui

ruginea va rAminea numai pe seams mea (ODOB.I Yn

.0111, in flea, in directitinea: Intro oasis mea si a Int

ul

este o usA In
citreia am pus un dulap (VLAH.); de la o
vreme, mi s'a pus. vorba Dies, soarele In .0111 inimii (om);
prin
unui pod, mi-a legit
C3111 In fata: prin
Mainte un ore grozav (cse.).
1. DREAPTA St. 0 Mina dreaptd: Dumnezeu...
blagosloveste Meet Cu dreapta, si caerul, din alb, se face deodata negru (VLAH.) ; 0 : ce face dreapta sit nu stie stings

Bucov. to

Un fel de rindunica cu penele negre

ca funinginea $i cu gnu' alb, numita
$i ltistun-negru" sau lastun-mare
( Cy pselus opus) ( 1902) [lat. 'd r epanella < drepanis].
DREPT, t DIREPT 1. adj. CD Care
merge de la un punct la altul fara
nici o tncovoietura, indoiturh sau
mai

fart ,

'naintea mea (ALECS.) La .0n1 vorbind, vorbind ade-

cu frunzele superioare gramadite intr'o

rozeth care innoath la suprafath, cre$te
prin mlastini $i balti ( Callitriche yennalis) ( 1901) [comp. TREArrrA].

Arlinbatura ( STRIKE

sau

e cu 0.(ul , se cuvine, se cade: nn-i on s& more to

DRENTE' pm- TREANTA.

DRENTE= sf. . pl. * Mica planth
icrboash cu tulpina cufundath in aph,

sf.

Eli

Materie specialft a legilor, corp de legi: Sul civil,

penal, comercial () A fi In 0., a avea facultatea, legitima, puterea, caderea: on era to sA-mi cearti acest

aceste inconveniente nu mai exist& de chid am drenat etmpine o.-on.) [fr. d r a in e r].
'DRENA) (p1. -ale sn. r Mijloc de a insanatosi

DREPNEA (pl. -nele

.1

a studio. 111; Facultatea de .0, profesor de 0. C)

[fr. d r a in < eng1.].

*DRENA -enez vb. tr. / A face sa se scurga apa
din terenurile mla$Unoase, cu ajutorul drenurilor :

ditiuni igienice (mom,

sti te amesteci to treburile mete 0 Titlu legitim

sA coupe
de a aspira la ceva: putini candidati an
acest post Ess Stiinta legilor, jurisprudenta:

drenaj ((_j 1900): ...urn shit Ingropate la o adincime la

care nu poate ajunge flerul plugului sA le spares (I.-OH.)

eel

Ce e opus partii stingi: mina dreapta; ochiul, pi-

DRNHLE sf . pl.

Mold. i Giuperci comestibile, de forma unui cor-

este drumul

face parte dreapta, a impartd in phrti egale, a da lu o

imphrteala fie-chruia ce i se cuvine w NitscUt
din aceeasi palinti: nu i-am lost Irate drept, ci dintr'o

una mai mare

A
indrepta, a sterge o gresal: a dreg grelala De Care
a Ment-o (lat.dIrIgere

de

Legiuit, cum se cuvine pe blind dreptate :

zice cuiva care, vrind sh

duct&

un om ;

Cu mintea intreagii, sanhtos: dreapta judecatA

o halite, de o Inca' thmin to ; Q : mai ran te rupi, clod vrel

sA to dreg! (mix); na-ti-o Wait, cA ti-am dres-o, se

DRELE,

rupt, a pune un petec, a cilpi rail/. de o rule, de

C NEDRNPT

0): mai bine o tnvoiald strImba decit o judecatA dreapta;

ce-1.0 gi adevArat, nic1 is dracul nu-1 minciuna (so./.):
: ce e m nu e Wiest; ce e
gi lui Dumnezeu 11 place

ul,

(D

ul

Partea din directiunea minii drepte: a o hill la

dreapta ; a apnea sere dreapta; pall pe unul la dreapta, pe

altul is stinga (ISP.); is (Sau in dreapta si Is sau In)

stings, in toate partile: muncea In dreapta si In stings
ca doar doer a IncAleca pe nevoid (cap.); f de- a-dreapta,

linia dreaptit
intro (lona

; F: e 0 ca futile 'n traistA, Fig. i9ox.

2
Care Drente.
dreapti e
drumul eel mai scull intre doud puncte 0 itk unghiu
puncte ; un par

e strimb, indoit, incovoiat

nu ocoleste: drumul , linia

t din-a-d(1 reapta lot. adv., In dreapta, la dreapta:

unghiul format de don&

drepte perpendiculare

Aripa dreapth a unei armate @ let) Grupul din-

ror generatoare shit perpendiculare pe planul de

vatoare 0 DREAPTA (p1. drepte sf. . pc Linia

dreapth.
5. DREPT, # DERVPT, t DIRPT adv. 0 In linie
dreapta, far& a se abate din drum, far& s& oco-

mA

tr'o adunare legislative, asezat la dreapta prezidentului, care reprezinth partidul cu idet conser-

('
] VNGITIII ; prism&
dreaptit, eilindru .0, ale ch.-

baza 0 Vertical,

in

picioare, care nu e culcat

sau Intins la prim hit:

leasch: a merge .0 Initiate; capra... merse . ca pe ciripie

la stutul cu flori Her., 0 Fara incunjur, fard a
se sfii, fdrn a ocoli adevarul: el nu mai suceste vorba,
ci spune .0 In WA, dacA 1 s'a pus ceva pe anima (SLV.)

Intepenindu-gi picioarele, ramase

un aid

ca lumtnarea ((SP.)

Nerniwat :

dreptii comanda military

e
426. Care e greu de
IR

aflam Intro douA grAdinid'a-dreapta gi d'a-stInga (1.-OH.);

in tram* pusei pe Milan din-a-dreapta mea (ON.) X

@ Sincer, cinstit, conform cu adevarul sau cu

Fig. 1902. Drepnea.

urcat, fiind prea putin Inclinat

(verb.

dreptatea: cola ce vor sit indeee A.+, Ionia sit cearfi de la

de un

sui) Cinstit, sinter, care nu se abate de la

Dumnezeu sA le dea inteleptie 41 pricepere (PRV.-MEI.):

11111A-

ratul... tgi chemil fetele, Is Intrebl, poruncindu-le a& -1 spne

osp.) ;
: mai bine stai strimb si Judea (Sau vorbeste)

434

www.dacoromanica.ro

0 DE-A- UL loc. adv. Fare a se abate, MIA

0 DREVEN adj. Trans. Intepenit, inlemnit, amor- DREtit [srb. drven de lemn "].
DREVELI (-cam vb. intr. A Int,epeni, a In- D R I

a ocoli, faro Inconjur, direct: golittatea InctutjurA, Jar

foamea dA de-a-dreptul iCR13.1.

6. prep. 0 # Pentru: derept numele tan, Doamne,

pacatul mien (1.3.-SCH.) ; derept care, pentru ce, de ce;
derep(t)-ce, pentru ce, de ce ; derept acea(1a), de aceea
0 In loc de, ca: m'a lust drept altul; on -ce plata, 1-a

lemni, a amorld [srb. drveniti s e]

DREZINA (pl. -ne) sj. 4$,V$ Vagonet cu patru
roate Intrebuintat pe li-

CUM

tras o bataie [lat. directus].

DREPTAR, t D (E)REPTAR (Itr)

(p1. -are)

niile de drum de tier pentru transportul materiale-

sn. 0

lor upare $i care e pus

In miscare cu niste plrghii

Wu' Unealtai a dulgherului, coltar, ghiunie (ru 11388):

mesterii... clad lucreaza lemne sau pietre ...puind acel drePtariu, le tocmeso si le netezesc (PRV.-1413.) 0 A Surub

sau pedale ( 1905) : Lama

anzi duruitul drezinei treclnd

mare de lemn In legatura cu roata morii, servind

prin garb. was.)

s i n e].
*DRIADA

s'o Incetineasca sau s'o iuteasca: morarul strInge ori

mai da drumul ~alai (Lurie.) 0 F Norma [d r e p t].
DREPTI.S.TE, DEREPTATE, t DIREPTATE st. 0

DRIC (p1.-murt ;sn.

da ; tine are
aceluia sa 1-o dal (PRV.-M13.) ; In cerdac se
Impartea ... de oatre domnul Jude D.-ZAMF.) Insusirea

vaata cu fate in Jos

d'a lungul ~ului
$i -o acoperi on mal-

t) a t e].
DREPT-CREDINCIOS or- cREsnricios.
*DREPTVNGHILT pl.-ghiuri) 1. sn. pc Paralelogram ale carui unghiuri shit drepte '
'T
(0 1903); se obtine
suprafata unei dreptunghiu InmultinduII,.
se baza cu Inaltimea.
2. adj. Care are
Fig. 1913.
Fig. 1904.
Triunghiu
un unghiu drept: Dreptunghiu.

ditrul de fin (NA/R.);

pe 0Itr1, se zice

a
0 p.- NRDREPTATE, STRIMBATATE [d r e p t + -a-

despre un car sau

o trasurk
fare

triunghiu

Nlijloc, partea dirt mijloc: orasnl Rtmul In--ul Italiei

este (m.-cosf.); Dragostea 'mparatului Slide 'n ~ul satului

ITV

(GOR.);ghicitowe

[drept+unghiu, format (lima fr. rectangle].

*DREPTTJNGHIULAR adj. Ilk 0 Care are
forma unui d r ep tunghiu 0 Care se taie

(ON.) Car mortuar

ciorapilor; diresul

ncastrit cea de Ilnd

DRRSURI, t DIRRSURI sf. pl. 0 X Diferite in-

cate spre a le face mai gustoase: Asta-i a Romanului

0 2 Aro-

mate sau alte ingrediente ce se pun in yin, spre

$i p1M de deresuri Doe.) 110 Sulimanuri si alte unsori

ce se pun pe obraL spre a ascunde sbirciturile. petele $i alte urme lasate de pecetea vremii: pe hid

n'au putut razbate nici dresurile nici stAmburile oraselor

IVLAH.) 0 A face dresuri, a lua dispozitiile necesare:
feta Imparatulut 1*1 fAcu dresurile cum o invatase tatal SAG
4.

DRES, # DIRRS

(RET.)

[ung. derekal].

A scurma: am vAzut turma de pore dricuind DAmintul Cu ri,u1 (PAMF 1.

"DRIL p1. -aunt) sn.
Plaza batuta si groasa

ce se Intrebuinteaza pentru corturi, bluze de lu-

cratori, Imbracaminte de vara, etc.: eortina de

[germ. D r i Inc It].

DRIMOC D/Rm4z.
DRIPELI$TE sj. Trans. (BUGN.) Loc batatorit,
batut de picioare, bateliste [drip ij.
DRIP! (-ipesc), DRIPUI -nest vb. tr. Trans. A
calea in picioare, a strivi, a batatori (DENS.) (esc.).

pl.-ese) sn. Act, document,

pi dresele cele de domnie a lui Vasilisc, nepotul lui Despot

(LET.).

A invata, a forma, a
*DRESA (-esez) vb. tr.
deprinde un cal la calorie sau la ham a Invata un
I

cline la ylnatoare 0 A invata pe un animal

DRT$CA (p1. - tate) St.

re

domestic sau salhatic sa face anume miscari, anumite acte care amuza pe spectatori: a dress clinele

Unealth a zidarului cu care

netezeste tencuiala aruncata
cu mistria pe zid, fatuttoare

no nrs Pr. ext. A deprinde, a Invata pe cineva

cum sa se poarte, cum sa slujeasca, etc.: Mica vrei

d r k a].

0 foci, un elefant, o maimutft,

sa ai o sluga bunt., dreseaz'o cu rAbdare $i on blindete (BR.-VN.)

I
A asterne pe hirtie, a redacta: un prates - verbal

[fr. dresser].

DRESA3 sbst. Faptul de a dresa un cal, un

cline, un animal salbatec) [fr. d r e s s a g e].
DRVTE

DUMINECEA.

0 DREVELI (-memo) vb. rt. Trans. (vic.) A bate, a

piep Lana lina cu d r e a v a.

se

lase pe mica scenA acoperita de ramurile a doi salcIm1 (NEAR.)

hrisnv, zapis: au aDucat... zapisele Intru carele au fost

sa sara peste o frInghie;

F:

a-1 face mai gustos, spre a-1 preface: cu via prisne

(ISP.) .

(I -G11.);

DRICAR sin. Intreprinzator de pompe funebre, proprietar de d r i c u r i mortuare: biata Zinouta nici nu Inchiseseochii, >1 m'am pomenit cu ~11 (NEAR.).
DRICUI -uiu, -uesc vb. tr.
A batatori, a
lovi cu ceva pamintul ca sa se Intareasca

grediente, arome sau condimente ce se pun In buCCV.)

'NM,

a Si pe , a fi in agonie ($i F ), a fi pe duce [ung.

desk I.
DRICALA sj. Trans. Ban. Pilots, sac mare
umplut cu line, cu fulgi, cu par de cal, etc., ce se
pune ca a$ternut pe un pat: e... mai moale dricala

DRES, # DERZS, t DIRRS 1. adj. p.D(E)RvaE '1111

Placuth mincare, GUM eu dresuri

CP)

1906): ~al ',cleft care

ducea la ultima locuinta pe un barbat de Stat

In unghiu drept.

NRD I RRS.
2. sbst. Faptul de a drege:
borsului cu oult se face aim (SEZ.).

despre hiserica" O F

mijloc: an a tinut iarna, $i mai ales ~ul iernii...vitele s'an

tinut bine (ION.) ; e tocmai In
iarmarocului si poste
mi-a pica ceva p1 clad oin vent Inapoi (CRG.1 ; tocmai In ~ill
mesei... tinArul Nee Peruzeseu 1$i fAcu intrarea In salon

dreptunghiu.

1904)

Fig. 1505. Dric.

arcuri: o nattmeanca pe .wuri, care scutura de minune, on

rotile galbene, cavil verde $1 capra neagrA (ON.) t C)

VIP" Partea unui car tara-

rotile,
loitrele,
etc.: to fungi ne-

Puterea

de a acorda cuiva ce i se cuvine in m

legitim,
omeneasca
de a rasplati $i a pedepsi, justitie:

16

nese alcatuita din inima, perinos, piscuri, virtej

$i osie, fare a se
cuprinde in aceasta numire $i

Ceea ce este drept sa se face, purtarea celui drept:

en a nu mergi departe (ZNN.) 0 Faptul de a acorda
fie-caruia ceea ce i se cuvine In mod legitim: a 1 se
5

Fig. 1903. Dreiinf.

*DRIBL4 ( -lea) vb. intr. \ A trece Cu mingea pe

lingo un adversar (la foot-ball [engl.].

dirept, eel ce mart& nedireptatea al Malta direptatea, cu elth

carfare pedepseste pre cei ce mica giuramlntul (GR.-UR.) 0

cauze 9

sr

p1. -de

45 Nimfa care locuia in

paduri [fr. < gr.].

Virtute care consists in a da fie-caruia ce este al

sau, in a respecta drepturile altuia: Dumnezeu eel

de a fi drept, legitim: a unel

[fr. d r a i

1907 [big. draik a, srb.

citt*1117Fig. 1917. Drisca.

DRICUI (-uese vb. tr. A A netezi tencuiala

t DRIT p/.-turt sn. Mold. da DREPT a I _(:),

cu drisca.

$i el are ...girl ca patriot, ca patimit (ALECS.) ; DIndu-1 w ca

hotArtrea sa-i ramtie nestricata (NEGR.) [it. d r it t o].

*DRIV (p1.-tvuri) sn. e. La jocul de tennis: lovitura a mingii care vine de atinga plasa [engl.].

DRIGIT (-gun) vb. tr. i intr. Mold. A sgtlt1i, a 12.500

hurduca, a sdruncina (w.cao.) [rut. d rygaty].

435

www.dacoromanica.ro

cu tulpina foarte ramificata $i paroasa, cu flori

galbene, dispuse In umbele la virful ramurilor
(Cytisus Heufellii) Planta ierboastt din familia cruciferclor, cu
Frunze aspre, cu peri, cu flori mici

DRYGL, DRIGLV (PL-Pi., -gluri)sn. C) Ban. Trans.

DRI- Cociorbd,
lemnul cu care se scormone$te Iocul

lar NW In cuptor

(DENS.) :

as inceput... cu mature., Cu

ri5ohltorinl, care on co a putnt (ciAus.)11

0.,n1, cu

Darac, piep-

tene de daracit [comp. bg. draglec d].

DRTGLA (-glez) vb. tr. 0 /ten. Ban. Trans. 0 DI A

daraci, a pieptana 'Ina, fuiorul (DENS.) F

galbene-aurii, dispuse in ciorchini

(Neslea paniculata) ( 1909) O =

A parui, a trage de par [d r I g 1].

DRTGLA (p/.-re) sj. F MIrtoaga, gloabd, ra-

DROBUSQR

drigle de cal on coastele numArate ((RO.); inCalOCA Pe o

de lapel 51 porni dupi cillugAri tFAMF.) [big. drag 1 a].

0 DRIGLU pp- DRIGL.

DROBINA (p1.-ini) sf. Bulgdre

mare de sare, drob de sare (RV.-CRO.)

DRTMBA1 (pl.-be) sf. Mo/d. .1 = DRING : sans

din no cu un talent la care nu am putnt aiunge niclodata

[bg] .

(ALEC8.) [rut. drymba, drymla, pol. drum-

bla,ung.doromb<germ.dial.Drommel].

[d

zamd.", etc. (Genista tinctoria)

drimboiese 51 se sclifoseso (am) [drimboiu].

ODRIMBOIALT adj. p. DramBoia. Bosumflat,

of (RET.)

[bg.dramboj, srb. drombulja,

ung. doromblya; PP" $i DRImBA1].

DRING (p1.-gurl) sn., 0/ten. DRXND sbst. 0 j
Instrument de muzicd popular, alcdtuit dintr'un arc
de her $i o lama mobild.;
pus In gurtt, intre buze, $i,
facInd sa vibreze lama cu
degetul, produce un sunet

muzical monoton ([1 1908):

forma de arc, cu care bat Ilna,

(ED 1910) [d r o b2,

dro

DRg]OB$OR

sbst. Q = DROBITA

BMA O.

= DRO-

DR/0 BU OR
sbst. p Planta

ierboasti din familia cruciferelor, cu flori galbene, dispuse In

ciorchini, ale carei

frunze, fermentate,

dau

fru-

moasa coloare albastra, Intrebuintata la boit;

numita $i drob(i)$or", drobusoard.", borengioaie", cardama", laba-mitei", etc. (Isatis

1911) 0 = arnsTRu0 0 =

tinctoria) (t

DROBUO4RA (pl.-re)

Fig. 1908. Dringuri.

DRUNIGA-DRTNGA l inter.

Imita sgomotul
DRING.A.LAU sm. F Pierde-vara; hail inl a

*DROGI (pl.-oguri sn. A Q. Nume generic pentru substantele intrebuintate In farmacie sau In

vibratiunii dringulu i.

chimie [fr. d r o g u e]
DROG' Pr DROB'.

prins-o odatd... la chiolan, la Iarbd verde, en consulul

ruses!, 51 on alti drIngAllli (CAR.) [comp. DRAGALAty.
DRINGANT (-Arose), DR,INGAT (-Ain, -lose) V .

guerie].

intr. j A cinta cu d r in g u 1

A scoate

sunete nearmonioase, a cinta prost dintr'un instrument cu coarde sau dintr'un pian : nu vii aA asoulti

Pe Tinca dringanind din piano P (ALECS.) 0 # A bate In

palme : nu se cads a drIngiii,adecil a plesni In palms (PRV:MB.).

DROAGA. (p1.-ge) sf. Mo/d.

Dale 0

F Cdrutd mare, greoaie $i hodorogitd: aduserd o

In care puserd calul 1mpuscat 0).-zAmF., [rus. d r 0 g a].

DROAIE sf. Multime, ceata, surriedenie, du-

him : se deschide...u5a odAiidin dreapta, grin care nilvAle5te

de copii (BFL-VN.); se vdzu ocolitA de... o de dui (RET.);

on droaia, adunati grdmadd, In mare numar: clnd

are BA lie vara ploaie, umblA...tintaril sears on droaia (MAR.);

a. adv. A veni, a alerga, etc.

a veni, etc. cu gramada : gloatele... veneau sit as !merle la oasts ((MP.).

DRO.fiNGA (pl.-go) sf. Mold. 04 Talangh ce se

atIrnli de gitul oilor (RVCRO.).

DROB1 1. sm. Bulgdre (de sare) : sa spul cA adder

niste

de sare de la Oents (CRO.).

2. (pl. -burl) sn. Maruntaie (in spec. de miel): sa

n[bg. drob d,

tai mielul Ala al nostrn gi sa-1 mIncitm

ta de 0. 51 clipitInile de m1e1 la tavd (CAR.)

srb. d r o b].

= DRoBuSOR 0

Sf.

DROC ear DROB'.

Ca sa scoata din ea materiile straine [srb. d r nda].

DRISTA sr DiRsTA.

Fig. 1911.
Drobuor.

Fig. 1910.
Drobila.

DROBITA [d r o b2].

RumAnul chit& din gnrii..., din

, din Mina (.1W.) 0

Unealta a plapamarilor, In

ale

carui ramuri, fierte In apa, dau o Fig rol!

i 9.
frumoasd coloare galbena, des intrebuintata la tar% pentru boit; numit $i drob",
drog", drobi$or", drobu$or", genistrd.", gro-

Atuncl el se drImboia Si mai mull nn ne spnnea (RET.); ian

sa-1 It sculat la treaba, eapol sA vezi cum se codesc, se

sumflat: Iar cel mare eta drimboin, Felegos ImblInd la

DROBITA, pRookuTA (p1.-te) Sf.

e Mic arbust cu flori galbene,

refl. A se bosumfla, a se arttta suparat, minios:

olopotei de oioaie (BD.-DEL.); a sta drlmboin, a sta bo-

DROBIOR, DROGHI$QR sbs *

0 = DROBII$QR 0
ob.,d r o g].

C) = DROBITA

DRYMBA2 (p1. -be) SI. Ceata, deta$ament de

soldatd Tatari: rdtdcit numai cu o slugs a lui... 1-an Whitt
o no de Tatar' (F5.-cosri
ODRYMBOAIE PP- DR/BIBQIU.
ODRIMBOI4i. (-oin, -olez), DRIMBOT (-oiesc) vb.

ODRIMBQM (p/.-boate) sn.,DRIMBOAIE sf. Trans.

J = DRING 0 : Muzicd !Am on drImboale, Urine/blind

drok, rus. drokt].

0 DRIGLAT sbst 0/ten. Ban. Trans. Faptul de

a d r I g l a, pieptdnatul fuiorului, daracit.

(RET.).

= LVBINIIL-BOBULIII

Mic arbust cu ramuri lungi, subtiri

$i rotunjite, acoperite cu peri aspri,
cu flori galbene, numit $i drob-demunte" (Cytisus hirsutus) [rut.

bid: schelete prAtuite de birji pe care is poartil somnoros

supdrat, mlnios: Fereste-ma, Drigut Doamne, de mazire

oleiatA 41 de lelea adt ((1(..BRS.); tot' se duceau on bnzele 00

00

1 CI = GINTSTRII 0 = DROBITA

(ISP.) ; pldcin-

DROB', DROG, DROC (PAMF.) sbst. i 0 Mic arbust

*DROGHERIE sf. te 0 Cornell de droguri

0 Articolele vindute de un droghist [fr. d r o *DROGHIST sm. VI Comercrant ce vinde droguri, buruieni de leac, sapunuri, parfumuri, etc.

[fr. droguiste].

DROGIIITA. PP- DROBITA.

DROJDIE sf. 0 Ceea ce se de- e%r,,

pune, dupe cltava vreme, pe fun-

(12

dul unui vas In care se afla un

F: e pe droidii, se zice
lichid;
despre cel ce a Post odath cu stare
$i care are acum numai rtunasite
din averea sa Spec..., de yin,
Fig. 1912.
de bore, substanta solidd, care se Drojdii
de bere.
separh din yin sau din bere, $i se
depune pe fundul vasului; se In-

trebuinteaza la dospitul plinii,

la facerea rach1nlui de
drojilii), etc.

CLE

t (sau de

1912) 11 0 T) Gu-

noiu, lepadatura, tot ce este mai

prost, mai stricat, mai de lepadat :

droidia

poporului,

[vsl. drotdije].

socletdtil

*DROMADBR sm.ek Chmilh

care are numai o cocoa$a $i um-

bid. foarte lute; trae$te cu deo-r .lg. 1913. Dromader

sebire In Arabia $i In nordul
Africei (Camelus dromedarius) (A 1913) [fr.].

436

www.dacoromanica.ro

DROPICA (pl. -ici) sf. F Numele popular al

tie-care pnindn -i d'a-curmezigul pe drag!! eel marl (ISP.)

-DRup sm. Preot la vechii Gali ( 1916):
Drnizli eel salbatici jertteau pe ostnditi

idropiziei: vent... in Tarigrad bolnav de m ci poste putina

vreme an murit (NEC.) [ngr. 58piirEilvhc].

DROPICOS adj. si sm. F Bolnav de dropica.

[ngr. pcimix06].
DROPIE, 0 /ten. DROPINA sf.
dinul picioroangelor, de
mgirimea curcanului, In-

3e0O

(ALX.)

[fr.].

*DRUIDIC adj. Privitor la

druizi si la religiunea Tor: ouitul
[fr.].
*DRUIDISM sbst. Sistemul religios al druizilor can admiteau
eternitatea materiel si a spiritului,
viata viitoare, jertfele omenesti

Pasare din or-

alta de peste un metru,

ce traeste prin cimpli

si-si face cuibul kite
adinatura a pamintului; are car-

si adorau ca zei fortele naturii

nea gustoasri si e foarte cautatri ca

vinat ( Otis tarda)(D, 1914): 51 eu

personificate [fr.].

DRUM (pl. -mart) sn. 0 Intin-

dere de loc bato.torit, pietruit,

etc. pe unde urribla oamenii cu

am vaznt cIrdnrile de drop ii, cutrierInd on

pas masurat... scale cesur1 tdrd margine

(ODOR.) . MICA = avcracAcxu

picioarele, cu trasura, cu carul, Fig. 1916. Druid.

cale: Pe ul de cost* ce duce

Fig.1914. Dropii.
[bg. srb. d r op lj a].
DROPIOIU sm. Jt Barbatusul d r o pie i:

la V8S1111 (ALECS.) ; unde se Intllnesc

nrile, la
tmprennarea celor doud val... este o moard (sLv.) ; ee de jai*

an dat roata, ore, zile ci luni tntregi, 1mprejurul falnicilor

dropioi (ODOR.).

sosea: printre aceste ramasiti de locuinta ci muned ome-

ODRQPNITA. (pl. -le) sf. Mold. (PAMF.) # = DROSITA.

neascA, trecea ..111 de lard (ORIG.) ;

DRcICA (pL-oste)
sf. Tr.sura pe arcuri,
birj5. (E 1915) : nici-

se due de la un loc la altul: bdtrini, Insuratei, naval...

se tndeasd la ..n1 mare care duce la vatra satului (oLvR.);

hot de ul mare, care ataca oamenii In drum spre a-i

jefui; a tines, ~wile, a) a umbla far& rost, haimana;
b) a sta In calea oamenilor spre a-i jefui: carne va

data droves+. anal Choc n'a

ridicat colbul de pe drnmurilenoastre(VLAH.) [rus.

drotka].

DROCAR sm.Birjar, eel ce conduce o

dro

un sa ma

mare, locul de tre-

cere al tuturor, pe unde umbla tots oamenii cind

tines wile et cable oamenilor de va tura... sa-1 arunce

In con&

(ray.-PAB.),; (i :

a merge, a caloa (pe) Matures Cu

.da, a nu merge pe drumul drept, pe calea cinstita; : a vorbi Matures on ~nl, a) a vorbi in nestire, prosteste; b) a scoate din stirite; (F): a aluneca alatnrea cu .n1 (RV.-CRO.), a se abate de la subiect,

Fig. 1915. Drocd.

batjocoreasca de la oat! (ALECS.).

DROCTITA (pl.-le) sf. dim. DRoScA.

DROT (p/.-oturi)sn. 0 SIrma: site._ se lace ori din*

orb din Dinzit de par de cal (sa.) Arc (spira15.) de
sirmEL: era 0 canapea... ale cares -dud 'emu ca bulgdrii In
urma plugulni (D.-ZAMF.) [ung. dr o t< germ. Draht].

DROTAR sm. Trans. Cel ce leaga cu d r o t

oalele sf alte vase sparte sau crapate
vara,

de la chestiune; a bate 0.111 (sau ,nrile), a 21 (mereu)

a umbla mereu In toate p5xtile, fara a se

opri undeva, far% a se aseza Inteun loc, a umbla
pe deari,

ftira capattiu: bine-ti cede... GA umbli Iola pe ..uri In

halal acesta(CRG.) ; De trei nopti 51 doud zile bate
tar' de

novas (VLAH.) ; 0 : eine umbid pe toate ...wile, nu alunge

tart% cu nn , In curmezic, In contra ttlharilor MR.) [rut.

nicileri (ZNN.), eel ce se apuea de multe, nu ajunge la

nici o isprav5.; I.- CAR; In Inmijlocul drumului,
In cale, pe jos: banii Ii gasecti In cl tot trebue sa-1 mi-

DRUG sm. 0 Par gros de lemn sau verges

dica, a-i sta 1nainte pe unde trebue sa treaca;

Umbla Ora Stet feciorul de .. (RET.).

DRUG sm. Mold. Bucov. = DRUG: 11$8 Hind bine In-

d r u k].
DRUETE sm. Olten. Trans. Lemn gros si scurt,
trunchiu de lemn (rsc.).

groasa de metal: venea rotarul postiei calare, aduclnd

un

de lemn la spinare (1.-GH.) ; mlinile le simteam ca nicte

mi de her (DLVR.) 0 Par gros cu care se inchide,

se zlivoreste ceva: trase zAvorul ci 111 de lemn care o

Inchidea (NEGR.)

Par cu care se leag5. finul, and

se aduce cu carul din camp (RV. -CRG.) 0 IV" Fie-care

din cele cloud lemne lungi ale loitrei carului In care

med, se zice aceluia care nu-si face socoteala banilor, care, primindu-i de la altul, fi bags in buzunar farm s& -i numere ; a-1 sta In
a-i forma pie-

(r): a lasa, a ramtnea pe ~uri, iri cea mai mare sriracie,

de
far& sa alb& unde sa-si plece capul 2 gleri

tier, cale ferat5. (pm- cALE0) 0 Directiunea catre

care se Indreapth., calea pe care trebue s'o urmeze

'cineva: a apncat
sure poctaP
spre rdsdrit; care-1
a-1 ardta u); a ',Mad ..111; 4 F: pe ici ti-e ...onl a
plecat iute, a sters-o: Wind nucile pe care le ochise,

Distantii, de-

slut Infipte spetezele, carimb 0 11;' Varga de

her Infiptii perpendicular la mijlocul minerului
sfredelului Cerbicea jujeului 0 "1 Fie-care
din cele dou5. talpi ale trupului razboiului de tesut, sprijinita fie-care pe cite dou5. picioare 0

Incaleca 51, pe ici ti -e Ui I IISP.)

vsl. d r g

de .., a se pregAti sa plece, a-si face preparativele

de plecare; In ac, In timpul calatoriei, pe cind umbla pe cale; la A., in c.5.15torie: a porni la m; la mdnined omul ce gdsecte (ZNN.) ;
bun I urare de alb.toile buns aceluia care pleacti undeva; foaie
de
or FOAM A as ul, a) a lasa liber, a slo-

A o tines ea, a se tines a) de ceva, a nu se lasa de ceva:

avea de glnd sA o tie
Inainte (ON.) [vsrb. drug<

DRTJGA. (p1. -net) sf. 0 Drug scurt: lulnd o

ti trase on Musa vre-o doud, ire! (PANN) 0 'a, (PAMF.) =
BRIGHMAU IN Pus mare de rasucit fuiorul,
din care se face urzealii de tesut 15.vicere, Coale,

sad, etc.: torceam imprenna on dtnsa... cite o movild de

drngi de canna (ono.); 0: baba 'Attu& nu se teme de ",

groasa, cei cu experiento, nu se sperie de o lucrare

grea 0 3 $tulete de porumb, cioc5.15.0 [srb.

druga].

DRUGA.LAU sm. *i (p1.-laie) sn. (R.-COD.) =

CIOCAL4U [drug + (c io c) a 1 5. u]
ODRTJGALE41.TA (p/. ate) sf. 0 TransArsc.) =
DRVGA 0 0
Pus mare pentru tors 'Ina (pec.).

partare de la un loc la altul, cale de umblat: e

un

lung

pin' acolo Cala.torie; 9: Calatorului 11

gads bine cu 111 (13R.-VN.), eel ce c5.15.toreste trebue sti

porneasch de vreme si sit nu stea mu t locului;

(f): a-si cduta de , a se duce intr'ale sale, a nu se
opri ca s& se amestece in treaba altora; a se eats

bozi, a lasa s plece: calulni 11 dete .111 sd pastel pe unde

va voi (ISP.) ; b) a pune In miscare; c) a da curs

supararii

Tiber: e too. dar se stdptneite, nn-ci poare da

(t) a deslega; a da ul unui nod; e) a permite sh intre: a da

In card 0 Pests .., in rata:
Cade Cu cam peste
de not 0 *
robilor (ISP.); calea
laptelui (re- cam ()) [srb. drum < gr. 46(13R.-VN.) ;

t DRUGAR sm. # Lucrator tipograf care ti-

114
DRUNIAR(M) sm. Tr.-Carp. Drumet: Miura anti ei

scurta de care e legat5, galeata la o flntina (RV.-CRO.)

0 Drug scurt si gros: is o groasa de steiar... ci,
031 la ttmpla &Sethi (CROJ
DRUGULET sm. dim. DRUG 0 :Mon nicte ...I mitt,

strain... nu -1 goni... 01-1 primecte si-1 clnstecte, Inlesnindu-I cele trebuincioase ca unni om
(PANN) [d r u m].
0 DRUIVIATORrU sm. Trans. (DENS.) Drumet.

p5xeste Toile, tiparitor [germ. D r u c k e r].

ODRUGHINEATA (pl. -ete) sf. Mold. 0 Prajina

el, ca drumarii, and slot obositi de ca eie (RET.) [d r u m].

ODRUM4

adj. si sm. Drumet:

[d r u m + (c a 1) a t o r].

437

www.dacoromanica.ro

De

callitorn1

DRODRU

DRUMEAC, DRuME3G sbst. Drum ingust,

DRU- cow,:
drnmeacul pe care venue el gerpula printre tale done
DUC lanuri (5.-ALD.) ; oprindu-se In drumeagul de pe marginea
lastarulul

(BR.-VN.)

0 DRUMCIU sbst. (R.-COD.) = DRUME4C.

DRUMET sm., DRIIMEATA (pl. -ete sf. Care ca.latoreste pe jos, ralator, calatoare: trim pe lInga un
diavol schlep carele tines calm drumetilor asp.) ; a dat dru-

mete! an corn de prescure pi un paharut de vin

[d r u m].
DRUMTJLET

(coo.)

argaseala de pe Unica dubalarii (MAR.)

balarului.

Meseria d u0 Luntre mare,

DUBAS p1.-asurt) sn. Mold.

intrebuintata mai ales de pescari: ritzbea on ..Ili but,
ducind petite, pia 'n tirgul cal mare al Dunarli

(SAD.)

11

Ponton: pod de curt [rus. (tubas t].

DUBEALA Pr- DIIBM.A.
DIMES sbst. e In jocul de table, se zice clnd

zarurile arata fie-care cite un punct: ti mat da mats

(D.-ZAMF.) [ft.] .

51 un

vb. tr. $i refl. Bucov. Mold. Trans.

pl.-ete sn. dim. DRUM: awns

slut... muntil cu paduri 51 cu e de picior (c..rto.).

A (se) argasi, a (se) tabaci: aduna pleisoarele 51 puss

el pe

d u b y t y, etc.].

DRUMUSOR pl. -oare) sn. dim. DRUM: a mers

~ul acela

pin& In sora cea

milli:id(' wog.).

cantos $i zemos
cu un singur
simbure,ca pruna,cireasa, piersica, etc. 1.,j

1917) [fr.].

DRTICA

Fig.1917. Drupe: 1. prune;

2.

cirea2;

3. caisl; 4 piersica.

obiceiu o sora sau o vara primara, care o insote$te pe mireasa la cununie $i are anumite atributiuni la nunta; uneori se numesc duua dru$te
pentru mire, $i alte doua, pentru mireasa (MAR.)
[vsl. d r u I I k a prietena"].
DUAL pl.-ate sn. ii Forma de plural, intrebuintata, In anumite limbi, clad e vorba numai
de doua lucruri sau de cloud persoane lat.].
Sistem reliJDUALTSM pl.-me) sn.
Di;) +++
I

gins $i filosofic care admite doua principii suverane,

eterne $i independente, unul at binelui, altul at

some: Zend- Avesta este Biblia ului; credintele BogoCoexistenta a doua
mililor slut bazate pe
principii opuse [fr.].
DUALIST 1. adj. 1 t +++ Ce priveste dualissistem .
mul: credinta
2. sin. Partizan al dualismului [fr.].
2

NIBA pl.-be sf. I, Mica luntre de pescari

(facuta In timpurite mai vechi dinteun trunchiu de

stejar scobit) ( 1918) O Carut,a inchisa de toate
.1

partite, In care se transports arestatli la sau de

la pi$carie
j:,1919)

Jig.

1919. Duba.

Pr. CXt. Puscarie: norodul a begat la pe noul

Imparat (DLVR.) ; clt1 s'au Prins en mina In sac... toll
au pupal duba (JIP.) Mold. Cada mica in care
se scurge rachiul din 1,evile cazanului (alambicului)
3

5 Trans. Co*, de forma cilindrica, facut

din scoarta de cire$, cusuta cu spini, in care
(PAW.)

se atluria cire*e (Inc.)

Trans. Pius, dirsta (m.)

7
Trans. = BIII14.115 2 ; dubs e din doage de brad
$1 are forma mut chibaras; poste ambele fundur1 e trash si
bine Incordatit o piele argasita de clue; ... are un vuet ascutit
care se aude de la o depArtare de o iumatate de ors (FR.-CDR.)

[romp. rus. d u b O, rut. d u b stejar, luntre"].

DUBAI ( -hest vb. tr. Trans. A face sa rasune
du b a sau buhaiul (PAMF.)
DuB4LA, d DuBEALA pl. bell sf. 0 Mold. Bucov.

argassala: In aceasta tabacsala sau dubeala steteau pieile

sase SAPtaMIlli (PAMF.) ; la cada cu dubala, cumatre lup, ca

nu-1 de chip! (am)

2
Mold. Trans. F I' 0111 lenes,
femeie sau vita. lenesa, putoare, puturus dupe

mirosul pieilor)

(PAMF.) (PSC.) [rut.

duby 1 o].

DUBALAR sm. Mold. Bucov. Maram.

Argasitor, tabacar: Putrezi-v'ar trupu'n par) $i pielea la ~1
(VOR.)

Care exprima. indoiala

0../

dar primul a Post mo$tenit de-a dreptul din graiul

Romanilor, pe rind celalalt a intrat In limbs abia

In veacul at xis-tea, ca imprumut direct din latineste 0 Se zice despre un at doilea exemplar
at unei cartd, al unei medalii, monete antice, etc.
Intro biblioteca sau colectiune: era... In relatiune cn
Laurlan si cu Bolliac... pentru studiul de medal!! antice $i

schimburi de e

fr. doublet].

(I.-GH.)

DUBLON sm. OP Numele a trei vechi monete

1920 [fr.

de aur spaniole

DUBLU 1. adj. Indult,

de doua ori atit: !net 0
Compus din doua lucruri sau
parti la fel: o u4a dublli R
I

Partida

dubla,

contabilitate

tine! curbe, punct prin care tree doua ramuri

ale curbei 0 Radacinft dnbla, radacina. care
trebue luata de doua ori.
2. Dl;IBLA (p/.-le) St. 2 = BEcATINA-m7BLA [fr.
double].
DUCAL sf. G Dus, mers, plecare: o $1-o venita
pin' la Blrlad, nu-i lucre de saga (FAME.) ; a ft pe
a) a fi
gata de plecare; b) a nu mai avea mutt de trait;
at

014)

(.

nesigur

dublft, sistem de contabilitate Fig. 192o. Dublon.

in care se inscrie pentru
fie care articol creditul $i debitul 0 Superior,
de calitate mai buns: bare dublit C)
Punct

i NIB

4.14-71

Fig. 1918. Duba

Indoios,

DVBLA ar IMBLTJ.
DUBLE sbst. Imitatie de metal pretios (aur,
argint); se Nine galvanizind obiecte de cupru
sau alarnii; in ultimul timp obiectele de slut
de aur, dar de un titlu mic [fr. double .
DUBLET (pl.-ete sn. C1.2 Se zice despre doua
cuvinte care au aceea$i origine, dar din care unul
a intrat In limbs intro epoca foarte tirzie In raport cu cel dintiiu; astfel maestru $i magistru derive
$i unul $i altul din lat. ma gis t e r, -s trum,

0641

[rus. dubit i, rut.

Indoielnic,

DUBITATTV adj.

(pl. -mite
sf.
Mold. Trans. Bucov. Maram. Prietena a miresei, de

Way

DUBIOS adj.

(MERA.)

[fr.].
DTIBIU sbst. Indoiala, nesiguranta: nu mai pubes
5a ranalie nici un , despre un razboiu apropiat 0.-094
[lat.].
DTJBLA (-1ez vb. tr. 0 A taco!, a da Indoit '1
0 0 A Inlocui pe actorul obicinuit: m rol [fr.].

Fruct

4,

megterii sA le dubeasca

[lat.).

DRIJPA p/.

-Pe S.

DUB! ( -bf3S0

Bucov. 4 - CARABAN [dubala].

DUBALARIE sf. Mold. Bucov. Maram. 0 0 Argasitorie, tabacarie; el petrece de regulA In dubala sau

a se gati de , a se gati de plecare [d u c c2].

t DUCA., (p/.-ci stn. ra = nvcEt [ngr. -6,intac].

DUCAL adj. 5g De duce: coroana ] 1921)

DUCA- SE PE- PUSTII

[fr.].

sm. 4-1'

Exclamatiune pen-

tru alungarea necuratului 1

0 Una din numeroasele epi-

tete ale necuratului

.01

Epilepsie, boala copiilor: ma

sputa -, and vad un pile ministerial

Fig. 1921.

Coroana ducall.

(ALECS.) .

DUCAT f. SM. jp 0 Veche moneta

care circula intre sec. m. lea xvu -lea in
tarile noastre $i a carei valoare'a variat
de la 1,5-2 bani inceputul sec. al xv-lea)
piny la 50 de bani mijlocul sec. al xvn-

lea) s Moneta de aur in uncle tart, de

Fig. 1922. Du1922).
valoarea unui galben
2. (p1.-ate sn. Tara stapinita de un cat unguresc
)

duce 0 hi/IRE-won, taripara stapinita de un

mare-duce [it. ducat o].

438

www.dacoromanica.ro

*DUCATQR adj. verb. DVOE2 $i sm. Care duce.

Tit lu de Ina lta nobleta in

Franta, Italia, Spania, etc. superior marchizului
$i inferior printului 0 Titlul unor principi suverani cari stapineau un ducat 3 Comandant

DUCE' sm. r

1924 0 -- DUCTrans. frtigar", etc. (Mores alba)

nGRII, Mold., agud(-negru)", Trans. fracrar", arDUE
bore, originar din Persia, aclimatat $,i cultivat la not pentru
fructele sa-

(dude

suprem: Mind Coate masurile... in un ,.previlzator reaLc.1

le

b) numele unor suverani din Apus cari stapineau

un m ire-ducat [it.].
MICE= (duo, pl. dusei, part. dus) t, vb. tr.
A
purta, a Linea in miini, a fi incarcat cu ceva: un
o povera; -- un sac in spinare 2 A
copil In brate;
cara, a transporta: sacli Cu grin la moara; trasura

ms nigra)

O MARE -Dvm, a) titlu de inalta nobleta pe care-1

purtau membrii familiei imperiale in vechea Rusie;

mitnastir11 ne duce a doua zi spre Ceahlau (IRG.) s A

trage: un tel de brisa usoaril, s'o duoi en nu cal (1.-OH.)
O A indrepta: s'o pornim cu oe -om apuca, Incotro ne-o
capul 15P- CAP A
: a-I
duce norocul (DLVR.) ;

face o miscare cu mina intr'o directiune oare -care:

Is gull, Is ochi A conduce, a mina:

negre") gustoase (Mo-

1923)

[tc. d u d].

DUDA,
sf.
Fructul

(pl. -de

dudului
me- DUD.

DUDA=

(p1. -de

sf.

Olten. Ban.

, copii is *coati: doi cement De cari sluiltorii... ti duceau

Trans. Tea- Fig. 2923. Dud-negru. Fig. 1924. Dud-alb.

VI, burlan,

pe cineva la groapd, 0.-1

urloiu (CONY. (DENS.) (FR.-CDR.) (V1C-) [ung. srb. d u d a].

mina

la tmparatul Ca sA-i taie (ISP.) ;

petrece la locul de inmormintare;

vitele la pitsune

11

A scoate undeva, a face sa ajunga inteun loc:

Is caPe drumul de cost* ce duce Is Vaslui (ALECS.) ; F :
pat PP- CAPAT ; :
In ispitd, a face pe cineva sa
cads In pacatul ispitei A purta incoace $i Incolo, a face sa mearga dupb. sine (tinindu-1 de

mink etc.); :

calul do

pe cineva de nas w.- NAS ;

apastrn C)
on sine (pe cineva sau ceva), a hid Cu
sine inteun loc: En mA duc, mIndra amine, Cum sA lac
s'o due on mine P (11(.-BRS.) qj A amine: ma tot duce cu

vorba 0 A Indura, a suporta, a suferi:

Hued,

nevote de ceva GI A rezista: nu prey o due la trig

@
dorul 1,/, DOR P A petrere, a trai: o vials
placuti, un train mullet; a dus-o sea doisprezece ani Inanzit ca de la o vreme Incoace Intro bauturft o duce (CAR.)
bine, rAu cu anatatea. etc. , a se afla lute
@ Ao

stare buns, tea: cum o mai duci P k A trage, a

desena, a construi: tin care, o tangents, o perpendiculars.

. vb. refl.
A pieta de undeva, a parasi un
lee ( C A VENT : En mit duc, mai*A, departe. Tu ramli on

griiii 'n spate (MAR.) A merge intr'un lee: de ee s'o

fi duclnd... sa-si petreaa sears Is avocatul Vineann P (BR.-VN.) :

s'a dus dupa dootar 0 A se prupaga, a se laspIndi,

a se inaprastia: s'a dus vestea despre isprAvile lui

C y

A trece: s'an dus timpurile acelea 5 A disparea, a

pieri (din ochi, etc.): batrInii se due et cu ei se duo $1

A se prapadi: noi betivi

obiceiurile noastre (DLVR.)

nn sintem... pe ce se duce teat& munca noastraP multi 9

A muri: got m'am nescut, gol o sit mA due (Zen-)

A se dupe cineva, a-1 lua de barbat: s1 s'a dus,

sArmana, dupa acest om care putea sa-1 fie bunie (NEAR.) 11

) (p. Du-te, du-re, a mers mereu inainte: se pune
zmeul jar is tale, du-to, du-te, pins de-abia asufla de obosit
(RET.) G Du -te, vino, a) Incoace $i Incolo; b)

treaca-meargal calea-valea, tot ar mai merge; un

du-te, vino, 0 miscare continua incoace $i inculo;
mai du-te, vino, treaca-mearga, se mai poate [let.

ducere].

DUCERE sf. Faptul de a se d u C e.

*DUCESA (p/.-se sf. O fl? Sotia unui duce
0 Stapinitoarea unui ducat MARE-DumA,

sotia unui mare-duce [it. du e hess a].

*DUCTIL adj. -6 Care se poate bate $i intinde
In foi subtiri, care se poate trage in fire, fait a se
rupe, miadios [fr.].
*DUCTILITINTE sf. lg Insusirea pe care o au
lucrurile ductile (in spec. metalele) de a se putea
bate $i intinde In foi subtiri, de a se trage in fire,
fart a se rime [ft.].
DUCULI (-ulesc), DIICULIII (-uesc) vb. refl. Trans.

BOn. A se cuveni, a se cadea: mie dee-rni pace sa o

mintesc plod 'n capAt, cum se duculeste cacti [ung. d u-

k a ln i].
Arbore, originar din China, $i
DUD sm. *
cultivat la not pentru fructele sale albe, comestibile, numite dude (albe)", Mold. agude (albe)",
etc.; frunzele lui constitue hrana de capetenie a
viermilor de matase; numit $i Mold. agud (alb)",
I

2. vb. intr. = DUDU 2 [comp. DIIIMII.

ODUDAU (p1.-dae) sn. Mold. Bucov. Trans. d Bala-

rib buruieni mar!: curtea melon lul Petrea Piperiul... abia

se area din

sl maracini (sea ; dudaele oi pIrloagele ores-

ousel% mat lnalte doelt pomuloara yi piersicii (D.-zAMF.)

[ung. du dv a].

DUDAU.A. (p1. -aye) sn. Mold. Bucov. Trans. 4'

dim. DIIDAII: Foaie verde 0., Ce mai face odium? MR.).
DIIDAT.
ODUDOT (-oiu) vb. tr. Olten. (11.-COD.)

ODUD9IU (p1. -oats) sn. Trans. .1 Bucium facut

din scoarta de salcie cm.) [ung. d u d a].

cheiati (R.-COD.); n'are s'o mai duce molt. mai are putine
zile de trait; si ducea ei zile buns Impreunit (RET.) ; am

DUDAI ( -ien, -am) 1. vb. tr. Olten. Trans. Maram.

A fugari, a lua la goand, a alunga (FR. CDR.) (BRL.).

DUDT.,JCA (p1. -act sf. F Mold. Bucov. Cucoana,

cuconita, domnisoara: lumea o numea tot ~, desi pe-

trecuse douAzeci si cinci de an1 lute Jelin dila raposatut

ei sot (ON.) [comp. tc. d u d U].

DUDUCUTA. pt.-te) sf. Mold. Bucov. DUDVCA:

Duducuta ins frumoasa Se 'nada 1j1 ne lase (VOR.) .

DUDUI (-Mini) 1. vb. tr. 0 A imboldi: nn maser

care pleacit fuga, duduit on bittul dinapoi de cornacul au

INEGR.( Trans. Olten. A alunga, a izgoni. a pune
pe fuga: tatas-o it dudui, adecii-1 facu pierduti prin WWII
(RET.); Ina pe alma la Zoe, le pitalea oi le duduia (R.-cop.).

2. vb. intr. I vb. refl.

A bubui, a vui: mai lieu

nn pillar de yin $1 iar auzi duduind ceva pe horn (REY.);

spa duduia in vintul (D.-ZAMF.) ; duduia focul In cuptor (DLVR.)

0 A se sgudui: Incepe sit babe de duduia pamintul

(R.-COD.); Incepe a coca In slative de plate paretti case! si

duduia lerestrile (can.); cum or Dune In cuptor un lemn mai
mutt, sA cluduie toata corabia (C.-RAD.) [0110M.] .

DUDUIE sf. F Mold. Bucov. Cuconit,a, domnisoara; du du c a: Duduia Pulherla... nicl cA vraia sit

midi de cele zise (GRIG.).

DUDUIT sbst., EUEIIITVEA (p/.-tuoi) sf. Faptul

de a du du i; rezultatul acestei actiuni, bubuit,

bubuitura; sguduitura: se suds un duduit de past pe

; se auzirA nista pocnete 51 tunete, bubuituri,
si duduituri Ingrazitoare ((sp.) .
DUDUITA pt.-te sf. Mold. Bucov. dim. DIIDVIE:
Ici In vale pe costita Se primbla o
(VOR.).
podea

DUDULEAN sin. / Trans. 0 Cocean de po-

rumb

(VIC.)

Olten.

DuntiLcau 2

[comp.

DVDA2].

DUDA2
DUDULOIU (pl. -oats sn. Olten. I
4 m de ceapa, lujer de ceapa, batos $i cilindrie,
care poarta in virf semintele.
DUDUMAC adj. $i sm. Olten. Nebun, smintit.
DUDUREATA (pl. -eta) sf. Bon. 13 Oala de lapte
2

(VIC.).

DUDURUZ adj. 0 Badaran, mojic, necioplit

'DUEL pl.- slur!) sn. O Lupta (cu sabia sau cu

up.) 0 Prost, hating onca (LUNG.).

pistolul) intre doua persoane, spre a spala o ofensa

adusa uneia din ele (2] 1925 a provoca la m; a se
bate In m 2 Lupta in genera [fr.].
:

*DUELA ( -lea), # DUELGI (-gesc vb. refl. A se

bate in d u e 1: nu are deck a au se duelgl pentru dlnsa
(ALECS.).
GDUEL

sm.

439

www.dacoromanica.ro

m BONJURIST: dadeau Qi ei ti-

DDUU EL-

nerilor cite no ibrisin pa la nas, numindu-i bonjuristi,

duelgii, pantalonari (cao.) Duelist: ei stilt duelgii,
nu se tem de nimici (ALECS.) [d u e I .

1de G parte grajdul, tar de alts uria5e cSzi In care Herbs {mica
11R0.1

[d u h].

DUHLTT, DUHLUIT adj. p. DITHL(11)1 Mold. Pu-

turos, cu miros greu, neplacut.

DT.,THNET (pl.-ete) sn. Olten. (emus.) = DUROARE

[d u h n i].

DUHNI (-nese) vb. intr. 0 A raspindi un miros

urit, a puti: duhnea de la zeta pasi a rachlu tsAo.) 0 A

sufla: vintul de-afarit duhneste pe use (CAR.); .0 la ureche

(CAR.), a sufla, a sopti la ureche [vsl. d u h n a t

DUHO.A.RE sf. Miros urit, gretos, putoare:

din canalnri... iese In rastimPuri o grea, care to InneacA

apt de grozavit, Inch bitrbatul
(VLAH.); s'a Stout In card o
pe too s'a trezit inspaimIntat (CR8.) [d u h + (p u t)-

o a r e].
0DUHONITA (p1.-te) sf. = DIHQNITA: ung carele
on cdrutele, atirnS lantnl, duhonita, toporul

Fig. 1925. Duel.

(..11P.1 .

DUHORT (-orase) vb. intr. A raspindi o d u-

*DUELIST S1TL. Cel ce se bate In duel; cel ce

cau la pricina de a se bate In duel [fr.].
*DUET (pl. -ete sn. Bucata de muzica cintata
de doua voci sau executata de doua instrumente
[it.
*DUETTST sm. j Cel ce cInta un duet.
# DUGHENGTU sm. t o l Negustor ce tine o du-

ho a r e, a puti: In seara aceea duhorea a rachiu si-avea

DUGHIANA. (p/.-gheni, -ghene) sn. Mold. tof Pra-

privitor la duhovnic 0 Spiritual: nu-i mai plticeau

valie: Ind va fi furat nisoare dughiane ou negot (ray.-mo.);

trecem... printre dughenile ce Incep a-ei ridica obloanele (VLAH.) ; CP) iron.: Trel lulele trei dughene Caput plin

(ISP.)
locurile acelea undo murise... parintele situ cel
Parte duhovniceasclt, preotime: s'ar ti jurat... sh
nu mai tad a face cu parte duhovniceascA clt a trai el

poftit de vorbit

DUHOT

caruia i se spovedeste cineva: 'win de va Bonne pit-

catele celora ce t se ispovedeso, acela sit aibit canon tray.-mo.):

r11.1

ghiana, pravalias [to. dukj ang y].

DUHOVNIC$TE adv. ftt Ca un duho v-

n i a: sfatuim deal

duse La un popi-anume sit-1 duhovniceascA

DUHOVNICTE sf. Erit Calitatea de, d u h o v-

men de .. cutare

(RV..CRO.)

1C)

miscator, care moaie inima: mine de pasari ctntau lel

de tel de cintece ass de duioase, de erau In stare sit to adoarmA

(CRG.).

()SP.)

pentru un copil, etc.: mama-oi priveste copilul ou

o mild, o iubire din ce In Co mai adinod pentru tats -son, dit

ochilor ei priviri de o nespusa (VLAH.) 0 Melancolie:
dulce 51 ltnisttt& Ii nraplu sufletul (EmiN.); cinta cite o
o
doinit plied de
(sLV.) [d u i o s].

0 Suflet: suit& asupra for 51 to

DUIVM (pl.- umuri) sn. d4

tocmai end ajunsese ingrijitor la bisegreu, ei -a dat

rica... din Tatarasi (CR0.) 0 A Spirit, fiinta neintru-

I
Naltica, stafie, fiinta neintrupata, dia-

InainteazA

oastei (NEOR.)

DULL (p1.-inr1) sn. Olten. Trans. If 0 Umflatura

ce iese pe corp; ganglion (DENS.) (rec.) Al 0 Mold.

ca irtitiori (PANN); Wit fetei mdrturisl ca n'a stint sit prespiritual, istet: noul
fetei sale um) ; de
tueasca

vorbe de
amiral era un om vesel s1 de 0. -OH.);
spirit : m'am sdturat de ..urile dumitale (ALECS.) Pornire sufleteasca: ne sfatuia on ...ill blindetei sit ne tinem
de ceaslov ci psaltire (CRO.) o pl. # Intentiuni: GheorIthe Racoti... Implut Iliad) de ...Int spre marl lucruri
(m..cost.) O p/. # Insusiri, apucaturi: aretele... ...mite

raspindi un miros greu, neplacut, a puti: dtdileste

Cu ~04 cu gramada, In mare numar:

ineptii si mizgaleli copilaresti iesite on ..ill de sub teascurile

tipografiilor (VLAH.)* [tc.dojum].

jurari si-i sperie sau Ii chinueste: cum se auzl coco5W,

ul pert ea o alma (ISP.) ; ran, necurat (D (l Minte,
inteligenta, istetime: Se lovesc la , la mints, si Wiese

datina de a ee,...nu din

tigarti. ci din pipit (MAR.); nici nu 1 s'a dus Hunt de dupti ureche, et duhAneste ca un ursar (SAD.) [d u h a nj.
DUHLT Hese , DURIATI (-uesc vb. intr. Mold. A

CD

bums In lituntrul acestei tart (VLAH.); in sfirsit venea .n1

boliva, care se arata oamenilor In anumite Impre-

fuma (tutus): Sln-Petru avea

ce apucase din

de
I t Droaie, multime compact&.al
ostasi, grosul armatei: en multi grija
Iasi (N.-COST.)

ale :-fintei Treimi, de o fiinta cu 'Fatal sl cu Fiul

[vsl. d U h 0].
DUHAN sbst. Trans. Ban. = TUTVN [srb.].
DUHANI linen vb. intr. Tr.-Carp. Mold. A

# Prada: e'au In-

timpinat cm Mull.. aril duces robii 51

pata : Sflntul -Duh, Duhul- Sflnt, una din cele trei fete

(CANT.)

[lat. *doliosus < dolium].

DUIOTE sf. 0 Sentiment de iubire amestecata cu compatimire pentru o Dint& mai slabs,

a-si da ul, a muri: bolnavindu-se

cele de arete co purta III schimba

Intristat, trist, melancolic: lacrimi fierbinti 51 sit-

rutari duioase le-au Yost for vorba cea dinttin (Ss.): Se

adv.:
toarce '11 gindu-mi firul duioaselor poveati (EMIN.);
la amIndoi copiii (VLAH.) 0 MIngiios,
el se ulta lung,

...J.....

(PRV.-MB.).

DUIOS adj. 0 # Dureros, jalnic, plin de jale

DUG9S adj. Often. C) Posac, P0- Fig. 1926.

somorit, ursuz (Re.-cRo.) Incapa- Dughie.
tinat (ClAUS.).
DUH p1. -hurt sn. O t Rasuflare, suflare, aerul
ca locuri de minioase
scos din plamini:
Intr'un suinteun
a slobozi Incepu (CANT.); Mold.
flet, intr'o alergatura: Tiganul... Intr'un ... pe-acasA

Vi?

(SPER.).

n 1 C: mitrturisesc pre dInsul ca mil destoinlopreotiei pre vllul

DVGLI$ adj. 5i sm. (. Mold. Trinday, lenes, trintor, puturos: calugarii...

O adunitura de zamparagii, 1... cuibitriti

(ON.).

2. vb. refl. A se spovedi: prietena an se mai duhovniceste la CAldArusani (CAR.) [d u h o v n i c].

DVGLIS.

(ISP.) ;

pe tot1 locuitorii Orli

DUHOVNICT (-these) 1. A vb. tr. A lua spovedania, a spovedi: vrlim sil-gi scape gtndul, in stIrsit se

(SPER.)

(ZNN.).

(cRo.).

n'au aproape nici o mail& In pravalie [to.

dukjan .
DUGHIE sf. i Plants ierboasa, din familia
gramineelur, originara din Asia si
Egipt, cultivate la not pentru nutret;
numita si parinc", paring", mohor
(-mare)", etc. (Setaria italica) (
Ca m'a sorts In
4926 : Foaie verde de
Finat artificial
melitio (PAW.)
dobindit prin cultura meiului pa
can

vesel se repede
date
de viatti

spovitlueste si pe cal bun si pe eel rdu

DUHOVNICSC adj. erit 0 De duhovnic,

de socotele (ZNN.), se zice In glum& despre negustorii

grin mAndstire

DPHOT.

DUHOVNIC sm. nit 0 # Cleric Preotul

serest trac.).
DUGLAN adj. i sin Mold.

(VLAH.).

Umflatura, nod pe ghiata sau pe lemne (sez.).

DUL2 (pl. -tort) sn.Ban.Trans.S;;),Bucata de lemn

care se bag& prin toarta caldarii cu lapte chid se

pune deasupra focului comm.).

DULAMA (p/.-Ami)sj. ID 0 # Veche hain& boiereasc& de origin polonezh: pests dulama yelonezik de
catifea stacojie, avea cabanita tun:eased (NUM.); teciorit de

boierinasi purtau... dulanit de catifea,

(ISP.)

Cu

nasturi de argint

0 # Haina lunga pe care o purtau In ye-

chime negutatorii, preotii si lautarii: intra In

cacti

O Olten. Suman de dimie alba, lung pin& la calclie,

si Kir Costea ou cite o

veche de postav putred

(ML.)

purtat de tarani 0 = corrrAs : China,

cu hirsii de vulpe, se repede tnspre Cornul Caprel

[tc. srb. d o lam 11].

intr'o

(oLva.)

ODULANDRAGTU sm. Mold. Haimana, om far&

440

www.dacoromanica.ro

2. DoLaunf sj. pl. X Prajituri

capattiu: &MA dejun, merges regulat la cafenea, locul de

Intlinire a tuturor dulandragiilor (GN.) [tc. d o 1 a n d y-

rygi cotcar"].

DULA}, 1. (p/.-apuri sn. ()

tits ca nu mai era BORA sit primeasa... dulciurf

Mobile de lemn in

1927, 1928): . de hai-

linit $i ti1rS adinoime, versul lui Eminescu rasare lntr'un relief lzbitor (VLAH.) Care vrea sh

te into din lundul dulapu-

para blind, prietenos: ti vorbi on sm ton

DULCE4TA (p1.-eti, -eturi) sf.
insusirea a

lul... o trImbitA veohe...

tot ce este dulce: dulceata zahArului, mierii

01 o tubers pe usA (GRID.)

Constructie de

setea Dorilor gi de duleeata $1 ourAtenia cerului HSP.)

Placerea deosebita pe care o gaseste cineva

111

intr'un lucru: mamma somnului

Fig. 1928.

invirtire In jurul Fig. 1927. Dulap

unui fus, Inalta unele ../..reaninsfilvainTay.

vorbea (PANN) e p1. Bunatatd, lucruri bune (de mincare): 1-au hanit ou toate dulcetile

nisorul $1 ou

bumii MB); mai bine o bucatA de piine gotta to pace, decit

o mie de dulceturi on ceartA (ZNN.) 0
Fruptul oi-

ler, laptele

1929):

se Intoarce warts ca o roata:

ea astAzi to !liana on nu

smeurA; cea mai migAloasA si aleasti

miez de nucA (GRID.).

(D.-ZAMF.)

*DULCINEE sf. iron. Femeia care este obiectul

unei pasiuni ridicule, aceea catre care sboara gindul celui amorezat (dupli numele femeii de care era
Indragostit Don Quichotte): toate declaratiile... tinerl-

Fig. 1e29. Dulap

.

DULAU sm. 0 w.k Cline eiobanesc mare $i

latos (i 1930): de va =Me
nestine d. pastorese, ce se Mee

CTINE O [comp. pol.

o DULEINA. (p1.-Ini) sf.

(,] 1931 .
DULCIU adj.

Cam

du 1 c e: Nici o poems nu-1 dui-

DULCE 1. adj. Cu gustul caracteristic za-

do Ca strugurasul din vie (1K,EIRS.)

harului sau mierii (C acru, amar, 'drat, etc.): loan

ca miens, Amar ca Hares

ghicitoare despre nuc" Indulcit cu

d4 Migdale dulci,

0 = DULCEAG 0 0 :

glas

ODULCUT adj. Cam d u 1-

zahar: cafeaua nu a destul de

C e: elnd borgul e ecru tare, on

ea se tacit mai
se adauge cu

dalele amare"

aPA (SEZ.)

migdale cu gust placut, spre deosebire de mig-

Placut la gust, gustos : Carnea

de lines os e mai
(ZNN.) Placut la auz: Un glas
de cob= Dulce la auz (ALECS..P.) Placut In genere, ca-

re da simturilor o impresiune placuta: s'a sculat paste

noapte, cam spre ziva, clnd somnul este mai

tisr.)

Temperat, nici cald, nici rece: climA ee

Aga
apa de izvor, de rluri, etc., buns de baut,
spre deosebire de apa salcie sau sarata O Loh)
sr L..PTE 0 Lin, (100101.: Gondola, lessen ne

mult educe
vorba
Iubit, stump, dragut, ginga$: color ce due

prlmblA lmpreunA (ALECS.)

0 mama,
mama, din negura de vremi, Pe treamittul de Frunze, la tine
.11`

odorul (ZNN.) ;

Co Bube -dulci re- Bi7BA

11

Trans. Bun, adevarat (vorb. de rudenii : Irate ,

Boa [gg 1 LNEISA-~ per IARBA ; LEMN -~ sur LEMN.

2. sbst. 0 Insusirea de a fi dulce; ceea ce e dulce:

mei are on d. $t un amar (2NN.); e sAtul de

dg ,

vrea $1 amar

atm.) m9 Perioada de peste an In care nu se

Craciunulni,
poste$te, In care se maninca frupt;
rastimpul dintre Craciun $i inceputul postului
Pa$tilor, cl$legi(le de iarna): se 'mplineste

Crliclunului patru ant de eind a merit (BR..VN.); (zit, mincare)

de

de frupt, and nu se poste$te, ce nu e de post:

RomAnul numeste Melee toate zilele cele de trupt sau de

de peste an (MAR.); se uita prin talerele tuturor, 8a vadi tine
maninca de post $i eine de [gd (D.-ZAmF.) [lat. dulcis,

- c e m].

lelei

rum)

Fig. 1930. Dullu.

[bg. dalbina].

elt case, Verde ca mAtasea,

DULCIOR 4. adj. Cam dulc e: oehii

care-mi pia; .1 $i mieriori, MA

cbiamit sub prunisori (11(.13RS.).

ce creste pe stincile $i prin

pa$unile din regiunea alpina; numita $i cap-decocor (Hedisarum obscu-

dolo w].

Trans. Ban. (CONV.1 MM./ =

lor elegant1 titre dulcineele for se mill In versur1 moL., [Ir.].

2. sm. * Planta, cu flori

purpurii dispuse In ciorchini,

de turme de oi... 8A plateasa

toattt paguba (PRV. LP.) ; cenugem'o tiuit ca pe-un
cu
tingirea 'n coadA (ALECS.)

to mA chemi (EMIN.)

era... duleeata de

Drina en asemenea duleegaril sentimental', 11 viva de Mir

jute din lundul dulapagului o trimbitti veche (GM.)

mai mult dorul, le pare mai

,( Prude

DULCEGARIE sf. () Insusirea de a fi d u 1 0 k Vorbire, purtare dulceaga: nede-

DULAPIQR (p1.-loare) 571. in't dim. DUI4P 1 0 : mate

(PANN)

ceag

(VLAH.) [tc. dolab].

DULAPA (pl. -ate),

11

fierte In zahar: - de trandatiri, de tragi, de coacAze, de

peste cap

-.1 din herAstraele muntilor

(coz.),

produsele lui ce dau oile sau caprele:

my, urdA... unt, cascavale, brine (JIP.I

2. sm. Sanduralunga,
lath. $i groasa: 0 lungA
suvitti de apA earl ghile $1

Bun:Inaba

Si

baciul... lace cu mina lui din duleeata oilor $1 a calyrreleotre:

de,

Roata
pentru trasul borangicului.

p Bucurie,

fericire: Cine stria dragostea... SA n'aibA altA ga, Numai

banat pe feta (PAP.) 1 S BlIndete: MA chema ou bi-

Dulap cu

oglindA.
$i coboarli pe cele- t
lalte (Mold. scrinciob"); lumea se da In cu deosebire la sarbatorile
Pastilor, de la Florii

Voib. de temperatura, de climb.: se bucua de trumu-

grinzi, de care slut

atirnate mai multe
leagane, care, prin

Q1 mline to da
(PANN) cp

LI

(o..rAtAFJ.

noastrA

ne; .0 de buelittlrie; ma-

Wind la Ispas

tot felul D U L-

Putin dulc e, ce se apropie de dulce ((bar fara gust): dootoria e gi nn -m1

Place 0 Fara gust, anost, searbad: to poezia
DITLCE.O.G adj.

care se pastreaza haine, rufe, carid

sau diferite vase)

$i

de aluaturi dulci: late se gterse binhjor be gurA... Jeri- ra

0DULTE sm. Ban.

DULGHER S771.

lemnaria unei cladiri

(Mold. teslar", 7rans.
barda$") ( 1932) [tc.

Fig. 1931. Dulci,or.

DOVLEAC.

Mestesugar care mcreaza

dulger].
0

DULGHERTE sf. e
Meseria d u 1 g e

r u 111 i: moptenise de la
aplecare be

atu....1

0 Atelierul

dulgherului.
O DULMACA ADULMECA.

DULVTA sf. numai

in expr. F a se duce .0,

a o sterge, a fugi $i a

Fig. 1932. Dulgher.

se face neviizut: fungi

pasul... $1 se dose , de nu mai date ou mine de dinsul (ISP.) ;

dud a pun mina pe Omni, 1-am pierdut urine,

si sa, to duet

(CRG.).

*DVMA (p1. -me)

sf. 0 Parlament In Rusia

(cu Incepere de la 1905) [rus.].

DUMAT PP' DOMAT.

DUM4N SM., DIIMANA sf. Nume dat de tarani

unei vita

(bou, vacs) nascute Duminecal

E tot oa Duman al tau din coareata um.).

441

www.dacoromanica.ro

DUM
DUM

DUMAT... (p/.-re) :s1. i T o m a t a, patlagea

ro5ie (PAW.)
Planta
DUMBET, DUMS4T, DIDEBVT SM.
din familia labiatelor, cu flori

purpurii sau trandafirii, dispuse

Intr'un ciorchin la virful tulpinii;
cre5te prin tufi5uri, pe marginea
padurilor 5i prin locuri pietroase,
numita 5i (buruiana-de-) spulberatura", jugarel" sau jugaret" ( Teucrium chamaeclrys)
1933)

s'au dumicat pe multimea gurilor (vLAu.)

[lat. de -mi-

c a r e].
DUMICAT, t DENICAT, t DIMICAT 1. adj. p.

DUMICA...: In unele localitAti se mantncit terciul cu felii

de bring dumicate In el (MAN.).

2. sm. Imbucatura., bucata din ceva (Wine, mamaliga) cit se bag& dintr'odata. In gull: imbrica
cltiva dumicati de mitmaliga UP.) ; 0111 Si ti-I fad eft Iti
trims In gm% (ZNN.).

:3. sbst. X Mincare facuta din bucati de pline

fierte In spa sau, mai rar, In vin (PAC.).

DUMINECA, DUMINICA (pl.-et) sf. 0 13) A sap-

= IARBA-usTuRoAsA

[vsl. *dabIcl< daba ar-

tea zi (la eatolici, Intiia zi) a saptamlnii, consa-

DUMBRAVA (p1.-avr) cf. * 0

ziva de Duminica: ce-ai cusut Dumineca, sit desco$1, oS -i

ran de fulgere si de trasnete (RV. CREL) Spec. Dumineca

crata, la crestini, cultului 5i odilmei; Dumineca, in

bore, stejar"].

Padure de stejari: an semanat ghinda

gi s'au Matt ,, care triteste si 1n ziva

litsatului de came, Duminica din saptamlna alba sau

a lasatului de brinza; Dumineca lasatului de brinzit, Du-

de astSzi, de se vad copacii marl $1 groin

2 Padurice In vale, pe We
*es, pe ling& riuri, cu copacii rariti: vera... cutrieram dumbrivile 41
(LET.)

minica din saptamina mare (cu care Incepe postul

Fig. 1933.

Pa5tilor); Dumineca Floriilor, StAlparilor, Duminica In

care cad Floriile; Dumineca Tomii, care cade la o sap-

Dumbet.

(C120.) [vsl. d 4b r a v a].

DUMBRAVEANCA (pl.-ence, -enci) St.
sare de coloare albastra-verzuie, cu ciocul negru 5i picioarele galbene-cafenii, care se
hrane5te cu insecte, mai ales
cu greieri 51 lacuste; trae5te

lunette umbroase

3t

Pa-

1934): Din capita In capita,

dumbraveanca salt& 'n sbor (ALECS.) ; Pe

dupa credinta poporului curge imprejurul raiuficata de popor in chipul unei babe care *ade In
luinea cuvio5ilor sau pe ni5te locuri
indepartate, neumblate de nimeni;

Fig. 1934.
Dumbraveanca.

deasupra poienii, din asfintit, veneau siraguri de dumbraVend (SAD.).

DUMBRAVIO4RA (pl.-re), DUMBRAVITA (p1.

-03) Sr. 4. dim. DUMBRAVA: alaturi de o dumbritvioarit
... se deslo$ea chipul negru al unei mainni de aburi (GRUG.).
DUMBRAVNIC sbst.
0 Planta ierboasa,
mirositoare, din fam. labiatelor, cu frunzele ca ale cire5ului, cu floni.purpurii, trandafirii sau pestrite; se poarta
de flacai 5i fete, se pune la
icoane 5i printre haine, In

lads, pentru ca raspInde5te

un parfum placut; numita *i
dumbrainic", dumbrajnic",

se vorbe5te de ea, mai ales in basme,

ca de o flint& nefacatoare, care ajuta
cu sfaturile 5i cu darurile ei pe Fatfrumos sau pe alt erou al basmului,
ca sa-5i poata ajunge scopul [lat.

(dies dominica].

DUMINECEA, DUMINICICA, DU-

Planta
s/.
jerboas& care cre5te Intinsa pe pamint 5i face flori galbene; fetele o
pun in lautoare, ca-i buns de desMout; numita *i .,drete' sau galbenele (-de-padure)" ( Lysimachia
nummularia)
1936). [srb. d u raMINICVTA, DUMINITA

h a 6 a].

Fag. 1930

Duminecea.
DUMINICA as DUMINECA.
DUMINICICA, DUMINIcVTA, DUMINITA or DU-

PiDNECEA.

DUMIRI Pr. DOMERI.

DUMITALE PIP DOMNIE.

dobro (v )nica" sau dobro (m) nic" (Melittis melissophyllum)

1935): In aer e un Imbittitor
(
(VLAH.)
miros de mina si de

DUMITRITE sf. pl. Mold. i = TuFANIca: oi-

sute albs... cu flori multe dintre cars se 'neat. mai mlndre

.11

mitres tuturor stnitilor, care cade la o saptamlna dupa

Rus )iii; Dumineca tiara, prima Duminica dupa
GO Ape Duminioii, un rlu care
luna noun 3

lui C SfInta DuminecS, ziva de Duminica personi-

mai mult prin dumb r a v i;

numita 5i cacau" sau cioarapucioasa" (Coracias garrula)

tamina dupa Patti; Dumineca mare, Rusaliile; Du-

= CINEPA-CPDRULUI [vsl.

tomnaticele

Fig. 1935.
Dumbravnic.

d ab r a yin de padure";
conip,rus.dubrovnikt].

'DUM -DUM sbst. 'kyr" Glont care se deformeaza

cind ajunge la tinta, producind ni5te rani Ingrozitoare ; dreptul gintilor interzice Intrebuintarea
acestor gloante in razboiu [fr. < eng1.].
DUMERT R DOMINI.

t DUMESNIC, t noraspac adj.

Inimestic,

imblInzit (despre animale : cola ce va tura gaini,

giste 51 alto paseri dumesnice... a treia cart aft-1 sinnzure

an turburat Coate vietuitoarele dumesnice pre camp
tticH.); Chiar bivolii dumesnici de el se razieteso (ALECS.) 1
PrunInt
C) # Blind, (despre oameni 3 Bucov.
(PRV.-LP.);

dumesnic, pamint Bras; iarba dumesnicit, iarba frageda

[lat. d o m as t I Cu s, influentat de vsl. d o -

matTna].

t DUMESNICI, t DOMESNICI (-mesa) vb. tr. si refl.

A se) domestici, a se Iniblinzi: graurii... se domesni-

cesc bine in colivie (ODOR) [dumesnic].

#DUMESTEC, -TIC..., DUMUSTNIC...=-DUMUNIC..:
cola ce ye lure saint, ginste si alto pasari dumestice... a trela
omit sit-1 spInzure (PRV.-A4B.).

DUMIC4, t DEMICA, t DIMICA HO 1. vb. tr.

A taia In buctiti milrunte, a faramil,a: carnea an du-

micat-o mitruntel me.) ; : pe aceastft arena mare an dumicat el toatil oastea (sm) X In spec. A taia bu-

catele de pline, de mamaliga., de brinza, etc. In

lapte sau In alt aliment lichid.
2. vb. refl. A se farimita, a se Imbucati: motile

(VLAH.)[

intloresc pe la Sf. D u rn i t r u].

DUMNEAEI, DUMNEATA sr DOMNIE.

1 AluiDumnezeu,

DUMNEZEESC adj.

privitor la Dunmezeu, Irvin

tScerea adIncit ce domnea

In locasul in ayes un caracter misterios (ALECS.) # E-

vlavios, pios, cucernic, bisericos: Nicolai Alexandru

Voila era... om

pftzea tam biserica

DUMNEZEESTE adv.

(5.-COST.).

Ca Dumnezeu

0 F Extraordinar de bine, de tare, etc.), admi-

rabil, de minune, In mod desavir5it: vorbeste, daft

;

atia. lectia

DUMNEZEI (- geese) vb. tr. I A pune In rindul

zeilor, a slavi ca pe Dumnezeu'' (:) cl A slavi,

a adora (in spec. pe o femeie) peste masura.

DUMNEZEIRE sf. Faptul de a d u m n e
z ei Fiinta, esento, natura lui Dumnezeu,
divinitate a Dumnezeu Insu5i, in spec. zeu pa1

gin : Tot ce '0mM omul la ...

(ALECS.) ;

jurIndu-se si... lulnd

marturft a (NEGR.) C Object de idolatrie caruia i

se inchina cineva ca unui zeu: aurul este singura lui
5 t Evlavie, religiozitate: pureed din biserica...
cu cinate $1

(N.-COST.% Ilall

NDUMNEZEIRE, lipsa

de e\lavie, nereligiozitate: dacit s'au asezat Domn tarn,

Until ereticia si nedumnezeirea si-au genet (5.-COST.).

DUMNEZETTA (p1.-te), DUMNEZEOAIE cf. Zeita:

au sleit bozi, chipuri 61 bozoaie sau dumnezene de lut

(N.- COST.) [D u rn neze u].

DUMNEZEU, t DuretE(D)z4u sm. A 0 Fiinta

unica, suprema, farb. inceput 5i fara sfir5it, creatoare 5i stapinitoare a tot ce exist5.: de 'nceput an

4 42

www.dacoromanica.ro

!lout Dumneau ceriul $1 pamtntul 0316L4 ; Domnul .6/ buintrebuintat dese on in exclamattuni (de
nnl

uimire, de spaima, de durere, de desnadejde):

numneceuie! sau Doamne Dumnezeule1 In multe

locuttuni $i expresiuni caracteristice: pentru ~1 ex-

clamatiune de rugaminte stitruitoare sau de des-

nadejde: pentru 1 Hell milk nu mA lass pe drumuri 1

pentru eel ce-ai flout P

men! Salt

pe

mi-e martor 1

formula de juramInt, de afirmatiune; ce t exclamatiune de necaz, cind nu -$i poate cineva ex-

parc'au intrat In pAmtnt, undo

plica un lucru: dar ce
sa des 06.1 urare de a se implini
sit fie...P (CRG.);
1

ceea cc doreste cineva; de-ar da , dac'ar fi so. se

Intimple, sa mi se implineased dorinta; cum (la ,
cu tot
cum se intImpla, cum se poate; cu ce dl
ce se poate, cu ce se nimereste; ce-a da red Intimple-se ce trebue sa se intimple, fie ce o fi! ag ne
tinem bine, ne ziseram intre noi, $l ce-a da

(GN.) ;

a) urare celui ce -$i is rdmas bun de ple-

d1140 on

care; b) se zice cersetorului caruia nu vrem sau

nu putem sa-i facern pumana; mai de .4., mai de
Doamne-ajutd. d- AJUTA 2 5 ) ; din mila In! .,
prin gratia lui , formula cu care suveranii afirma
ca in puterea de la Duinnezeu ;

a nu avea 'lid un ',

a nu fi de nici un , a nu avea nici 0 noima nici un

rust, a nu fi bine facut;
numal
re *tie sau $tie
unul
.tie, arata ineurcAtura ce avem de a explica
ceva,

de a ne da seama de rostul unui lueru,

unei intimplari; de-o vrea

re.,

formula prin care ex-

primain nddejdea ca se va intimpla ceva dorit;

acolo 1-a batut
acolo a rainas, nu s'a mai tutors
=, AUZI 1 0,
de aculo;
w AJUTA 3
I

BATE 1

3,

BICIU a , BQU

DREPT 3 , PERI,

, BUN 1 C) (?), DEGET,

FRICA, TERTA, LUMINA.,

cf)

MEL, MINIE, MULTUMI, NADEJDE, OM, ORBI, PACAT,

PASA, PAZ', PANE, PLATA, RUGA, SIN, $TIRE, VITA,
VARGA, VEDEA. ZI 5 3 In nenumarate proverbe,

din care pomenirn citeva, fard a le mai explica,

intelesul lor Hind destul de clar:

mereu catre interiorul tarii; aceste movile se ()um_

unesc incetul cu Incetul $i dau nastere unor valuri de nisip, cum shit, de pilda. acelea ce se Intind D U P
pe tarmul marii Negre, de la Tekir-Ghiol pind la
Nistru, In pustiul Saharei, etc. ( 1937) [fr.].
DUNETA. pl. -te sf. 3 NH& punte in partea
mai ridicata
dinapoia vasului (
1938) [fr.].
DUNGA. (p1.-gi)
cea

sf. 0 Linie, facie,

vargit, virsta de
alts coloare pe o
suprafata., pe o sto-

ck etc.: tot in

dungi
ca stergarele, dar dungile

mai late gi mai rare,

se lac $1 fatale de perne

(VOR.)
Fasie,
dirt: tei Buse ochi! in

Jos pe dunga alba a drumului

an saps o

mai adincii in Mims el

o carte la care spuue despre dumnezeii col elineti

;
se raga de toll dumnezeii sA-1 des ajutor CRGJ 4
BQUL-LUIour BQU
6 PITA-LUIWSCoy ; SAGEATA-LUI

VERIGEL (f) .f.T. BRIUL-LUI

)- pm- BRIU [lat. dom(I ne-deus].

DUMNI DUFIK.
DUMRAMNIC sbst.

BRAVNIC 0.

DUNANMA sf. 0

Maram. (PAP.)

d< = DEMI-

3 Floth turceasca Ser-

$e

- turbatA, a se face foc $i par% de minie, a

mania strasnic: stii cA m'ai ars... zise parintele Duhu,

.4.

de minios (CM ; In virtej de nebunie se lac ee turbatd

se face

popular.
DUNAREAN,

(.11P.);

numele unul dant

Ban. DUNAREANT

1. adj. 0 PH-

originard din
meridionald si
cultivatd adesea prin grh-

dini; numita $i nuhot"

(Lotus tetrafionalobus) N
1939 d u ir g a t
DUNGUTA pl.-te sf.
dim. DIJNGA: nita roc.iii de
atlas In dungute (VOR.) .

DUNKEMAN sm.

pe un

j DUET:
1111 , Pe coarda a

O sbst.

apoi incepu

treia $i a patra (OLVR.) [fr.].

Fig. 1939. Dungatea.

*DUODECIM (p1.-me)
Intervalul dintre 12 trepte diatonice [it .].
*DUODECIMAL adj. Se zice despre un sistem

do numeratie al carol nuniar de baza e 12 fr.].

*DUODENUM slat. Partea intestinului subtire, lungd de 12 degete, care e legath imediat
de stomac $i care columned cu acest organ prin
desehizatura numita. pilor" Pr
1816 [fr.].
DUOLET pl. -ete sn.
Nom
emogl
.) Grup de cloud note

de o valoare egald care am.

gpm:z -=.=.1

2
2
masure ternary sau InFig. 1940. Duolet.
tr'o masurd. compusa
din ritmi ternari ( 1940 [fr.].
DUP' sm. s< Despicatura lung. gi subtire, de
sindrila, cu care se jou% copiii In I, aruncind

mai multe despicaturi de acestea In sus $i prinzra-

du-le pe dosul palmei, dupy anumite regule.

DUP2 sbst. Mold. (sez.) O Smoc de line sau de

par mototolit: s'e Incins c'un ., de lini 0E24 Bu-

cata de piele, cu par cu tot, ce se Intrebuinteaza

la mdturatul vetrei.
DUE"! interj. 0 lmitd, trophitul papucilor, opincilor, etc.: s'aude dup 1 duo! to cerdac (SAD.) a Imitit
sgomotul Infundat produs de o izbitura, bull:

prinse pre eel mort de grumaz $i eel cu el pre fereastra to

drum (CAT.) [onomat.; comp. ceh. d u p bufnet" $i

vitor la D u n
r e, de la Duna-

gr. 80dvcog bufnet; tropait "].

noastra...sporete...
to millocul cimpiei

urma):

DUPA1 prep. 0 Arata timpul sau local (

re: astazi capitals

in
trei zile se pregittrit de drum IISP.) ; O : , ploaie
prinz par PRINZ;
aceea,
vine gi senin; ee, amiazi;
apoi, In urma; es, ce ler cE 2 e ; vanes mine; unul
altul; fulger .- huger spintecii. aria (VLAH.) ; PIP" LIME

dundrene (VLAH.)
2. DuNAREANTU

sm. Ban.

(Nov.).

NW-

tin locul a trei note Intrh

bare turceasca. cu ilumingiuni, care tine mai

multe zile $i mai multe nopti [tc. donanm a].
DUNARE npr. I. p (p A se face (de minie), a
(ALECS.) Cum se bate a

Europa

UMPLEA Divinitate pagind, zeu: (lemmas

purpurii,

sf.

$i 'n Cara romfineasca taste stmt on putintf5; oar AmAGT

1
, APUCA 1
a, BARDA
, BAT
s , BOALA,
BUN 1 C) @, COLAC
DATQR, DREPT 1 , FAGADGT,
GATNA, GGRA, INGER, LASA, LEGE, AMITE, MINA,
NORQC, QCHIU, POST', PUTLN, MITT, SPARGE, STAPIN,

(D.-ZAMF.)

DUNGAT adj. Cu dung i, virstat, vargat.

DUNGATE4 sf. Planta ierboash, cu ilori

la

Erma labata

chie: things eutitutui 1 6 Margine, lature: dunga

patulu! [vsl. d g a arc"].

Sera' fochistilor
vapor.

de uncle

(VLAH.) a

pe corp de o loviturh cu biciul: biclul ti Mouse dung!

vinete pe spinare 4 Bra7da, sbIrcitura: ne care

nu-i, nici
nici dracul n'are
ce -1 face;
dA tot la cel ce are mai mutt; se Iti dA, dar nn-ti
bagA to gurA sau dA omului, dar in traista nu-1 bagel;
A. cii e , $i on poste multumi toatA lumea ; numai 4., face
voia la tots; mare e ee; mare e
dar meter e $i dracul ;

nu care (sau nu poate Ina); cind ti di

Fig. 1938. Duneta.

Vint de apuscaFig. 1937, Dune in Sahara.

re aduce ploaie.
DUNE sf. pl. .4.. Mici movile de nisip pe care le
gramddeste vIntul pe tarmul math $i be 'mpinge

A so laa
a se tines..., a lima, a urmari pe cineva: intr'o zi, se tuft un iepure... $i nu-1 nemeri ,QP ;
oineva; a urmari:
se Oman mereu v. dinsul; a alerga
cine aleargA ve dot iepuri nu prinde nici unul; a alerga ev

ceva, a cauta, a umbla sa dobindeasca ceva: muri-

443

www.dacoromanica.ro

Dup_ torn mai mutt alearga

toporul, cu barda, cu tesla A construi ceva

lauda dectt hula (N.-COST. @Pus

DURIn zt7 ma verbelor a merge, a umbla, a se duce, a trimite,

etc., arata scopul:
dus
epA, s a dus sa caute,

din lenan:

aduco. apa; 1-a trimis

st

doctor; se trezeste... cu o

baba... care nmbla milostenie (CRG.) ; colindase...prin satele

dimprejur
mestere al carturarese (DLVR.)
Anita 0
con form it ate: gl-si le un outlet de nora intocmai chipul
01 ,asemanarea celei d1ntliu (can.);
porunca mea;
parerea mea,
placul lui;
Imprejurari; spnsele lui
5
Alijlocul, instrumentul: pasarea
eIntee se eu-

noaste s Aratd obiectul asupra cciruia se noarta

actiunea verbului: moare re; dtnsa; erau nebune joo

(ier.) Indaratul:. siimenii 151 bateau den Omits

case (m.-cos..) ; zikrindn-ma intinn colt pe "..usa, a venit

de

o pinta; am sa dues o manastire De PaRstea

asta... zise el... gi incepe a chiti copacii trebuitori (CRO.) ;

locuitorli din sate dureaza casele for on btrne si be Invaleso on

dranitA (ma.) ;

de aci, pr. ext. a construi, a cladi din

on -ce materiale: sti ne-apucam de durst o easA oomnnala

(ALECS.) ;
: Ce eladir1 durst vietii din nimlouri si ',area
(VLAH.)

0 / A cladi stoguri, clai: altii caran, altii

dnrau larval (CRG.) 0 A fabrica, a alcatui: mi-as ti

Aural nn elmpoin non on pietas to (ALECS.) 0 A intreprinde ; a face: am sa-1 dares gl-nn voiaj la Paris (ALEce.)if

A trage: am Aural un somn nastriumio

dolare].

( ALECS.)

[lat.

'DURA3 (durez) vb. intr. 0 A Linea (vreme hide:

la mine si m'a lust de mina ((.-GH.) Cu, in expres-

lungata), a dainui: epoca lanariota a durst paste o sutA

sora o dedese

dureaza molt [fr.].

simile a da, a logodi, a merits, etc. o tat&

(GR.-UR.);

cineva: o
Poniatovski, alta o logodise re Sborovski

mule al mai pomenit to cap tata de Imparat sit se mit-

on Pore P ear.) Per DICE 2 0

on, pe
cit, atita cit, In rnasura: In too... se -mi dee ajutor is
rite

211

trebi, sit tl Out& puterea (can.); aista nu-1 semn bun, ~on
gtiu eu (CRO.)
cum, precum, asa cum: II oi vede
viind rapede, dar nu aga et, cum se dnsese (cap.) [tat. d e -

p o s t].
DUPA2

DVPRE prep. 0 D e p (r) e: (inure rata

pamIntulni i-an stars (LET.); at1 perit toti dupe fats yamtniutui (SIOL.) =DvpAi (3: 1-au poreclit Rares, dupre numete mnierii ce au lost dupe alt bArbat (GR.-UR.)

Ghiont, pumn: ar trebul

sit -mi lac8 oineva coats doldora de +1 (FLOR.) [comp. srb.
DUPAC sm. F Mo/d.

d u p a c lovitura."].

DUPAT (-Aese), DIIPUT ( -uesc) vb. tr. Mold. Bucov.

A calca cu sgomot, a tropai: chid 11 dupaesc opiu-

cite In bataturit (SAD.) ; am auzit nu stirs ce dupliind prin

ograda (se.) =BUM 0 [comp. huP18
ceh

du p at i, slov. dupiti ,,,a tropai"].

DUPATTsbst. Mold. Bucov Faptul de a d u p a

tropait: un p grabit pe sal& (GRt..).

DUPCA (p1.-oi) sf. * Mold. Pies& de argint de

50 de bani, bancuta (eamF.): scoase din buzunarele bluzei

sale un pumn de gologani st de dupoi (D.-ZAMF.) [Comp.

de ani A fi trainic, a o duce mult: Biota aceasta

DIJRA (p1. -ri) sf. 1'P, Rotita (la diferite unelte:

la scripet.ii itelor, la rodan, la carol joagarului,

etc.) [comp. d u r a,].
'DURABIL adj. 0 Care tine multa vreme;
trainic [fr.].
'DURABILITATE sf. Insusirea a tot ce este
durabil; trainicie [fr.].
DURAT (-rain) vb. intr. 0 A hurui, a face sgomot ca acela produs de rotile unui car, sau de un
obiect care se rostogoleste: se and tulumbele duraind
pe dinaintea terestrelor

'DUPLEX sbst N 4*- Sistem telegrafic care

permite trimiterea In acelasi timp, pe acelasi fir,
a doua telegrame In sans opus.
'DUPLICA ( -to) vb. tr. A Indoi, a dubla [lat.].
"DUPLICAT (p1.-ate) sn. ) Al doilea exemplar
identic cu primul dintr'un act (contract, chitanta,
etc.
DIIBLET [germ.].
*DUPLICITATE sf. Fatarnicie, rea credinta,
2

viclenie:

si lagitatea caracterulul

# DUPRE Pr

SAU (F(L.)

[fr.].

DVPA2.

DUPRETUTINDENI adv. D e

n-

(lenj.
en

DUPUT PP- DupAT.

DUPURLUI ( -uesc) vb. tr. (sEz.) A jumuli, a

smulge de pene o pasare.
DUPUROS adj. Mold. Bucov. Ciufulit, sbIrlit:
o rapciuga de cal grebanos, al slab (CRO.) ; 1nttlneste 0 catea
slabA, vlermitnoasi si dupuroasA (VOIR.) [d u p'].

'DUR' adj. 0 Tare, vlrtos, pietros 0 at, Greu

de sglriat: diamantul e eel mai din toate corpurile
0 F Aspru, cumplit, neindurat, nemilos [fr.].
DUR, I interj. Intrebuintata In expresiunile

sus,

In jos

sau

Is deal,

la vale sau

Ineoace,

ruitura: i se pare ca aude tropot de cat $1 durititura de dirUta (RET.).

0 DURAITOIRE sf. = HIRSITOARE [d u r & i].

DURAI - VURAI sr DIIR2.

*DTJRALUNITNIU sbst. Aliaj format din aluminiu (93/0), arama (3 /a), magneziu (1/s) si
manganez (3 /a) [fr.].

DURAT 1, adj. p. DuRAi.

a. sbst. Faptul de a dura: eau tocmit cn tuna ca .1-1

ajuti la "Tn. asset (ALF.CS.).

DURAT (p1. -ate) sn. p Bubuit(ura): an slobosslt

a sinetelor se uprise
Tatarii diva (M.-COST.) @ Huruit(ura.): aude un $1 on
darabant1... locul si Dustile, de care

vlitit, cit eredeai ca se prabuseste rasullittoarea aceea 'se.)

oolo,

[fr. d u r 6 e].

DU-RA-YUBA pp- DWI'.

DURBACA (p1. -ce) sf. 0 Cosul, lada teascului

de struguri 0 Cada cu ap& race, rticitoarea unui
cazan de preparat rachiul (PAMF.).
DURD 1. adj. Grasuliu, plinut (pm.).
2. DVRDA (p1.-da) sf. 0 Femeie scurta $i groasa
(cosull 0 #11' Flint/., pusca (In limba haiducilor):

se va ceborl De o oltrare de inmate, on dnrda sa pe vinare

( ALECS.)

se ducean de-a...

DURDUI ( -uin) vb. intr. Mold. Trans. CD = DU-

de va

(s.- ALD.);

Initiate de Sin-Georselu, vor umbla vrami tari paste

wail (cam.) A chiral: trasura noastra se auzea durduind in tundul Dietrigului ptraielor

(ALECS.).

DURDULICA ( -to) vb. refl. Trans. A se rostogoli,

a se da de-a dura, a se dur du c a: se durdulicti

paste cap Dina slung chtar ling/4 d1nsa (am.

DURDULITA (pl. -te) sf. dim. DVRDA

sa

vAd dacii durdnlita, en care main hrAnit treizeci de ani, mai

stie sit !sea treabli (GRA .

DURDULTU adj. 0 Grasuliu, scurt si Indesat:

pirea si mai indesatA, si mai durdulie Inca

(ORIG.)

0 Plin

si indesat, d o 1 d o r a: Intatigarea pungoeinlui

rastoarna ou desavIrgire miscarea (CAR.).

le

DURDUMAN sbst. Mold. Se zice unei femei

(RV.-CRO.) [d u r d].
DURDURA sf. = DIRDoRA: in durdura beet,

scurte Si groase: airs ~n 1I

In tundul pripastillor (ALECS.) [onom.].

DURV (dares) vb. tr. 0 t A ciopli un lemn cu

(R.-COD.) IWO.)

DUI 2: avea cal bun 01 durduia pamIntul snbt el

strajA chiar la usa el (can.).

rdstogolindu-se; ti cede un nrs mare din stn si de-a

prin lag (CRO.); pietrele care Moan sub picioarele tor...

0 Trans. Ghioaga tintuita

[comp. ung. du r d a].

DURDUCA (-due) vb. refl. A se rostogoli, a se
da de-a d u r a.

(ALECS.).

altul alta: a intrat la tocmeaRt Cu nn jidan, 51, In sus,

In jos, a capatat... o Vitae de pale (VLAH.) ; In sfIrsit
.. la deal, ee la vale, unul mai da, altul mai lass, si Prepeleao marita eapra (caa,); se intrebuinfeazd si formele
dura Is deal, dura la vale sau dnra-vnra, durai-vurai: in
sltrsit, dnrai- vurai, sara vine O... Harap-Alb se pune de

DURA, I interj. I PW- DUD' 1 0 Imita sgomotul unui obiect ce se rostogoleste: I I on earula,
Pin' la taloa Marinta (MAR.) 0 De-a , de-a rostogolul,

11

0 Tunet, bubuit de tunet [d u r & i].

`DURATA (p1.-te) sf. Timpul cit dureaza. ceva

DURDUIT sbst. Mold. Faptul de a dur du i;

earelor pe paveaua oragulni
duduit; durait, huruit:

in-

spre a arata o milcare continua Incoace si Sheol, un sohimb de vorbe in care unul spune una,

0 B6n. 0 A tuna [comp.

DURAIT sbst., DuRArrpRA (73/.-turi) sf. Faptul de a dur a i; rezultatul acestei actiuni, hu-

DVTCA] .

t DUPLECA = /NDITPLECA.

(GN.)

d u r al].

to grocer' $1 scapl si to on Jetta curtail ((Sr.).

444

www.dacoromanica.ro

DUREA (intrebuin(at numai la a 3-a pers.

O DURVT sbst. 0/ten. Ban. (E) Suman (de dimie

albs sau neagra) [srb. dor o c, ung. da ro c]. DURDURZAU sm. Maram, tb (BRL.) (PAP.) I = 'ENV' DU
PAR I 0 = Pm.

sg. doare, pl. dor; impf. durea; pf, awn; part. durst)
vb. tr. a A siniti durere intr'o parte a trupului:
capul, maselele, pictoarele; 11 dor galele; Danila
cape de durere, dar aeon 11 durea de tare, el tot 111 tine

a-I

DUS 1_ adj. p. MICE: eine apnea a se duce pe-atuna Intr'o parte a lumen, adesea ramlnea Dina, la moarte
a

inima cu d1nt11 (alio.); Q : fie-care .)tie (sau se Raga) undo -1

doare; fie-care sue undo -1 doare maseaua, fie Care -$i de

(CRC.)

mai bine seams declt altul de propriile sale suferinte sau nevoi; air ATTNGE 1 : A-1
Jaime, a fi milmit, a-i parea rau, a-i fi jale, a i se

rupe inima: 11 durea inima cind vedea a nu se silesc copii1

la Invataturil (I.-GH.); De toti 11 durea Jaime dupe fetisoara de
Implirat (MESA) [lat. d o 1 e r e].
DURERE sf. 0 Suferintil fizice.: .... de cap, de
masele, de picioare; a genie, a tipa, a se svircolt de
a
aline ...a; a-1 trace ,.a; 0 cruda Edina m'a patruns asoL.);
permanenta boalelor gi a dnrerit a conditia existentei noastre

.,

(Ba.-va.) (f) Suferinta morale., amar, chin, mihnire, obida: linde-i until nu-1 putere La nevoi st la
(ALECS.) ;

Mt -a ramas inima race gi 'mpletrita de

(VLAH.)

sauna horala, dormind

Trlett 51 obositi, in furs -ti, chit cata

gi o dnriga pe mast

(RET.) ; dar banit-s rotunzi, s'an durigat

din punga fanoulni Intr's Int leg, De vinars (RET.).

(N.-COSTA.

"DUS (p1.-ourt)

DURTTA (p1.-to) sf. dim. MIRA: cake Lied de-I

sunk durita de la pinten (ie.-va.)
O DURLA St., DUR.LAIN, DIIRLAC sm. Mold. 0 /ten.

Baietel; baietandru; flecau

(RV.-CRGA ; De
lan P (PAMPA.

ce fad, mat durla

de ape. sau de
aburi pe o parte
a corpului, bale

DURLIGI sm. pl.

Mold.

1941) :

urt

ODUSA.MEA (pl.-mole) sf. Mold.

= DII$IIMEA
(GRL.).

data: 11 mai trase o de ape gi se scald sa piece (vuol.) ;

a tras o ". de retrain din plasm lut cea de Brasov (caa.)
0 A boa de dd, a-1 da duos, a da de Stitt de-a drama, a

bea dintr'o inghititurti: ban de

ce-I sta dinainte

de mica (LUNG.) ;
g1-1

paliarul de Cotner
a apucat... ea dea de 0. on Mane'
totdeauna let umplea cite on Daher de yin
(GN.) ;

da de-a drama

(RET.)

[srb. d u k a].

DUE sbst. O (5 Se zice la jocul de table,

chid zarurile aruncate fixate, fie-care cite sase

puncte # Intimplare norocoase., noroc:
n'au Post niciodati dueeet ea wisest/ domnte
d y y ].

(N.-COST.)

[to.

DT,J$I sm. p1. Toane (bune sau rele), cheji:

ce nu poste Burnam; clod 11-1 gist In

nu e
at buni (mug.) [vsl. d u s a].
1
*DUSLAG sbst.
Priboiul cu care se gauresc
bunt P (JIP.) ;

In

Un fel de trisca

cercurile de Fier ale butilor spre a le nitui [germ.

ante

Durchschlag].
DUMIIN 1.

[durloiu].

t DURMITA = DORMITA.

t1t5

DV*CA sf. F 0 Inghititura (de ape., de vin,

de rachiu, etc.), cit poate Inghiti cineva dintr'o-

t DITRMI = boRro.

soottene

bate matani1 on fruntea Dina tinge dugamele

din trice.: an otoban... Pagtea olle, durlrand din trfea

(GR.-N.)

;Du.

(13.-ALD.) Respuns aspru gi neasteptat, opareala: a apitat on [fr. d o u c1li e].

(SAD.).

O DURLOIU (p1. -data) sn. Trans.

race,

de aburi; 1mi
recomanda at lac

1. = TIRLICI: au !wilt

sau fluier facut din coaja. de alun (VLAH.).

O DURLUI (-ueso) vb. intr. Mold. j A

VIM

de ape. ce tis-

neste ca dintr'o
stropitoare (Lc]

ce, Doamne, nu muream, Clnd eram tinar dur-

De prispe copii balani numai In

Tlsnire

sn.

SA-1 scoti toata autatea, Toata greutatea... Durimile, usturtmile (TOC.) [d u r e a].

calcite; 4 fluorine; 5 apatite; 6 ortoza; 70 cuartul; 8 topazul; 9 corindonul; 10 diamantul (eel

mai dur din toate) 0 (E) Asprime, neindurare
[fr.].

dug11 de De

Int Ran gheneralul de la Braila

0 DURTGA (pi.-110) sf . = rn7RA.

0 DURTME sf. Durere (mai ales in descintece) .

*DURITATE sf. /5 o Insusirea de a fi dur,

tare, vlrtos; rezistenta pe care o opune un corp
cind voim se-1 sgiriem cu un vlrf ascut,it; pentru
a aprecia duritatea unui mineral s'a alcatuit o
sc,ara a duritatii compusa din urmatoarele 10
tipuri: 1 . Talcul (eel mai moale); 2 ghipsul; 3

F Nebun,

ma, vitt au dug11 de pe lume P (BR.-VN.).

3. sbst. Faptul de a se duce, ducere, plecare:
ce era de facut au ...nl_acasa (LUNG.); a luat on blot de gi
tutors; dupli

(VLAH.).

DURIGA. (-1g) vb. tr. si refl. Trans. A (se) rostogoli, a (se) da de-a d u r a: swath arapul margeaua

a dormi adinc:

(ceo.)

lame, MOrtii; o povesti gi el dualor de pe lume... patania (LUNG.) ; a Ii, a vorbi cu dugii de pe lume, a aiura:

.11

tristet.e, de jale, Indurerat: Privire dureroasa ; adv.:

De gIndurl, cufun -

smintit.
2. sm. Cel plecat, eel ce s'a dus; CO:

0 Cu... de inimi, cu mihnire, cu parere de rau,

cu jale, cu mile [d u r e a].

DURERQS adj. Ce pricinueste dur e r e,
ce doare: o rand dureroasa Ce arata durerea:
ttpete dureroase 0 Plin de amaraciune, de

Adincit, afundat: on oehii midi, apropfati

(VLAH.) 0
dat In eugeteri A dormi

el duel In lawful capulni

s m , DIISHANA (p1.-ne), e DIIS-

Acela, aceea care uraste pe

cineva, vrajmas, neprieten, Mimic (C PRMTEN,
PLANCA (pl.-co) sf.

Sa, soot' theta

AMC): omnl tart, augment, ca rani fare bolovani (ZNN.);

Na to nits bin 'n crate Ca duemanele mi-s matte GK.-DRS.) ;
Atonal Ii face durananul Irate... $i dugmanca sorioara...

DVRSUS (73/.-usurt) SM. $ Linie de albiture

net, vrajmas nelmpacat, care urmareste pe cineva

cu dusmania pine la moarte; 6: fereete-ma,

t DUROARE sf. 0 Durere: a se 'mainsail vredni-

a
[lat. dolor, -orem].

ceete cu
ei on 'nem/I InfrInta
boats, Toatal
(TOC.)
pl.

(PRV.-MB.);

Reumatism, podagra

ce se pune Intre rinduri, spre a nu fi prea apropiate [germ. Dur chschus s].
0 DURUC4 (-tie) vb. tr. si refl. Trans. --- D1J1tIGA:
banti... stnt rotnnzi, ei se tot duruall plait nab nici until In
Dungy

(RET.).

DURUI (-Uhl) vb. intr. = DITRATC): de vale, In

drumul Imparatesc, durulau arutele

(GRIGA

A rasuna

(de lovituri dese): sale durnia de tropote

(ORL.)

0 DURUIELE sf. pl. Trans. G4 X Jintita ce re,

mine In fundul caldarii, dupe. ce se fierbe zarul

Chid a face plopul pert

(VOR.) ;

&Innen de moarte, Invieren-

Doamne, de prietenl, a de &Leman' m'olu nazi singur;

an da Imprumut, ea-ti fad dusmani; cind at ban1, at gi due-

mant Poporul, Cara, armata cu care ne aflam

In razboiu: Ungurti an fast dugmanii de veacuri al Bomanlier; ostagii creetini erau... rani... de dorinta de a se
masnra on Sul (Biwa.) ; Unde-s doi puterea create $1 duemanul nu sporegte (ALECS.) 0 Duemanui omenirei,

diavolul 0 Caxuia i-e silt de ceva, care nu

poate suferi ceva: am lost totdeauna m dugman sprig

al

proceselor.

$i se alege urda (m.).

DURUIT sbst., DoRurrvRA (pt.-turi) sf. Faptul

2. adj. Care uraste pe cineva, care se poarta cu

vrajmasie, care are sentimente neprietenoase:
[tc.].
castes

tura : loarte rar se auzea pe pod duruitul unel caleete

ce duruituril se aude fn podul easel P (se.).

sesc: Vin cn porunci domneett $1 on gIndur1 dugmaneet1

de a duru i; rezultatul acestei actiuni; hurui(NEGR.) ;

DURUITOARE sf. = HIRtrroAirtE [d u r u i].

DURUITVRA ma- DITBITTT.

DUMANSC adj. De d u m'a n, vrajrnti-

(ALECS.-P.).

DUq1VI.A.NTE adv. Ca un du$man: se

445

www.dacoromanica.ro

DU-poarta
D VO

on mine; Te tocmeste

Si plate* omeneste

DUMANT -AMC 1. vb. tr. A purta urk Impotriva cuiva, a-1 prigoni ca pe un du sman:
La eel ce to duqmaneste Tu on bine-i rasplateste

(l'AMF.)

Bl'a dusmilnit traind meren Si-a pizmuit norocul meu I (core.).

2. vb. refl. A tili unul cu altul In dusmanie:

mare gresalil a lost a noastril ca ne-am dusmanit fart aid o
Pricina cu vecinii noqtri Moldoveni (ALECS.).

DU*MANTE sf. Sentiment de uril durabila

lmpotriva cuiva, vrajmaie 41T (c PRIETEN1E,
Tn

DLIMANOS adj. Plin de dusmknie, cu sentimente de dusman:e duos, 4, la inima, rauvoitor,

se bucura de nenorocirea altora qi ar lace numai rau (von.);
IF : eta (area dusmanoasti a Crivatului, pornita lard veste
tnteo zi. a hotArlt -o (EIR.-VN.).

DWNIC sbst. Often.

Cep, astupus de lemn

ce se pune la gaura facutk in doagele unui butoiu - Ban. (,aura

L
In horn pe unde iese
/UMW
(PSC.)

( NOV.)

(RV.CRG.)

[srb. duInik

rasuflatoare"].
DUI.TMEA (pl.mole sf.
Pardoseala
de scinduri dintr'o o-

'

17-

....1111

easel

(OSP.) ;

ow- DU$AME.

Ca am dons dutce 'n ea, Da ne-om duce Q1 le-om bee. also

[comp. DVPCA [rut. d u d o k, - d k a, pol. d u-

d e k,-dka, ung. dutka< germ. Deut].

DUTCVTA (pl. -te) sf. Maram.

kfh

= DvnACI:

tale o A), de zece creitari in patru si o Dune clod tnchioatara

stratul (PAP.).

*DUTIMVTFt sm. L\ Titlu dat de Romani la diferitl magistrati, cari erau de obiceiu In numar de

doi in exercitarea functiunii [lat.].

*DULTIVIVIR4T (pl.-ate) sn. V 0 Functiunea de
duumvir Timpul eft se ocupa aceasta lunetiune [lat.].

DUZINA(p1.-ini) sf. Un nurnkr de douksprezece

lucruri de acelasi fel: cp de batiste [ngr. vtouCtval.

t DVRA (p1.-ert St. k Una din cele trei u5i ale

timplei, din care daub. laterale $i una la mijloc,
(LET.) [vsl. d v C r I].
DVQRBA (pl.-be sf. Serviciu onorific la Curtea

molitfa cea orhadulta de incoronare

domneasck. [vs1.].
$

Fig 19.12. Du.umea.

[tc. doIem 6].

DUTCA (p1. -ce, -ci, e duce st.

)Q t Tr -Carp.

Veche moneta de arama In valoare de patru crei-

tari (disparuta in a doua jumktate a veacului al

x

(se) ) 111 Maram. Vechi monete de argint in valoare

de 10 si de 20 de creitari: Na, plinth* tine-mi taps,

numita dvera tea snare salt dverile cele marl, dverile lmparatestl: 51 stind Mitropolitul In dvera cea mare. ceteste

dale ( . 1942 : beta cu

piciorul in Pamlnt qi deodata se deschise In douil.

de cite 4 bani (N..COST.1 ; se pomeneste $i de jumatati

de
in valoare de 2 creitari: se rugs... Bii nu-1
jupeascil toate spatele, ci numai ea de o dutch de 2 gritari

anti bani nu Area erau, Para oil copeice si dutce

DVOREI DVOR); [dvorba].

DVOREALA (p1.-en) sf.
DVQRBA [d v o r i].
DVORE.AN, #DVORILNIC sm. Curtean [vsl.

dvorenint].

:DVORI (-oresc) vb. intr. A face serviciul,

oferi serviciile (vorb. de slugi, de curteni, de postulanti, etc.): la spatele fieste-chruia boler dvorea cite o slugs
(NEGR.)

[vsl. d v 0 r i t

t DV QRNIC = VQRNTC.

DIN CAZ ARIA LOS VA RL AM I(Aqi 1642).

kr,-,cariff-917-61`z1M41
4dow,s,Y*

6001,
.

__AL

446

www.dacoromanica.ro

Sec. XV

Sec XVII

Sec XVII

Sec. XV

Sec. XVI

Sec AvSL

Sac. XVI

.Sec. XIX

EPIFICOPIA DIN ORADIA,MARE.

Et sm. A cincea litera a alfabetului.

fE2 conj. = 14R: cea Amin% buns Mate fiiul omeneso,

agrul laste
pleavele slot fill nepriitoriulni,
seceraciunea sfirsitn1 veaculni Mete,

gerii slut (C012.) flat. e t].

seceratorii In-

E31 inter). Exprima un fel de reticence, spre a

arata cli nu se spune tot ce ar fi de spus: e la me-

*EBTJLITIVNE sf.

Semnul

Numele

Alef ....
Beth ...

(ALECS.).

cind se sprijina pe vocala fina1d a cuvintului precedent: omu-i muritor [lat. 6 s t].

Ghimel .
Daleth.

EA Pr EL.

Care se reinnoeste In
*EBDOMADAR adj.
fie-care sa.ptamlna 11 Or Saptamlnal, care apare
I

[fr. h e b d o
= ABANQS C) Negru ca

abanosul: Uri par bogat 11 negru de .0 stralucitor (eoL)

HPth ...

ri.

TIoedth. . .

*EBENIN adj. tt Negru ca abanosul: Fata-si

(VAIN.) [fr.].
EBTNCA, ispicA (p1.-ct) sf. Patura., col, aster-

ascnnde In par .0

nut ce se pune sub sea, pentru ca aceasta sa nu

roads spinarea calului: PIna 'n zital ti-aduc trei, Cu

Olathe pe el (TEOD.); Wilts ca -i Ina, Iblncile c'Eugernea

Nun....

(roc.); 1-a acoperit Cu 'bindle de la cal (LUNG.).

*EBONTTA sf., *raitortrr sbst. Substanta tare, lu-

Samech.

cioasa, usoarii si rezistenta, obtinuta prin vulcanizarea cauciucului amestecat cu pucioasa; se

Intrebuinteaza la facerea minerelor de cu rte si
de bastoane, a bilelor de biliard, a diferite obiecte
de fantezie, la aparate electrice si de radiofonie,
etc. [fr.].
*EBRAIC adj. A vechilor Evrei: limbo a; al-

Ain ....

*EBRAISM sbst. at Fel de vorbire particular

limbii ebraice [fr.].
*EBRAIST stn. at Invatat care se ocupa In
special cu limba ebraica [fr.].
*EBRIETATE si. Belie: trei Mgt car! aveau torn'
a fi Inteo stare de ", patecta... i-an tabit drumul (CAR.) ;

Tau ....

Wadi ...

g
.d

...

......

.....

Koff....
Res ....

.1._
0

$in, sin .

N...
n
v

1 .n

4
6

.z
.

. eh ...
t

.........

8
9

. .

e.

Valoarea
numerics

.. b, v.

......

..k, ch .

.. 0 .

. 20

..... 30
40
50

......

.v

Pe

fabetu1.0 sr TABELA XX) [fr.].

[fr.].

-I.

1:1.
.
Cal .... . D ..
Lamed..
5.
Mem ... 0..

[ft.].

tvi-Ati.)

..

Valoarea

1.4

. n... .....

Zain

revisUI ..41

tnstrei eran vesell, In una din acele start de .0 sufleteascA

Litere
finale

He. .... . ;I_ ,.. ..... ...h ...

Vau....
.v
.

EA... Imr IA...

ALFABA'ruL EBRAIO

TABELA XX.

E' vb. Este, forma scurtata a pers. a 3-a sg. a

indicativului prezent de la A FI; se reduce la i

odata pe saptamlna:
m la d a ir e].
*EBEN sm. e
i

Fierbere In clocotel[fr.].

*ECARTE (p1. -earl) sn. w Numele unui jot de

carji Intre clout. persoane [fr.].

Berta noastra nu e ass (BR...VN.); Mai adesea repetat:

el el Irate, raspnnse Imparatul, ai fi dormit mull si bine,
dace... (Iw.); el el el nn ma face, ca en tumid cart

Lt.

t ECARET = ACARET.

.. p, f...

_I)._

......
......

.....
.....
. . .

60
70
80
90

. 100

....200
.. s, s .. .... 300

..th .. .

*ECATOMBA. (pl.-be) sf O
Jertfa de o sutS.
de boi sau de alte animale ce se faces la popoarele
vechi: asemenea fern, de cite o ante de vice deodata, se

(ISP.) ; vitals Janne In ecatombe, adios

Cu autele, pe altarele senor (oom) Jertfirea unui

unmira ecatombe

447

www.dacoromanica.ro

ECHINOCCIC sm. 4 Larva unei specii de

numar de oamcni, macel, varsare de singe

ECH _ mare
[fr.].
ECH ECHER (pl.-ere) sn. Instrument de lemn, de

tenie (Taenia echinococcus)

care traeste ca parazit In

metal, de celuloid, etc. In forma

de triunghiu dreptunghiu, care

serveste In desenul linear la tra
gerea perpendicularelor sau paralelelor, la verificarea unghiurilor drepte, etc. (2] 1943 ; de

corpul clinelui $i se incuibeaza

uneori si In corpul omului

(2] 1947) [fr.].
*ECHINODERME sf. p1.
4 Class de animale, ale diror tipuri sint ariciul-de-mare
$i asteria sau steaua-de-mare

11

arDentor, instrument care serveste

Fig. 1947. Echinococ.

1948) [fr.].
ECELINC)X (p/.-oze), *ECHINOCTM
Sn.. * Fie-care din
cele dou& epoci ale anule;

la ducerea perpendicularelor pe
teren, si care consta dintr'o prism& cu fetele laterale prevazute
cu ferestruici [fr. e querr e].

ECHIDISTANT adj. A Se
partate de un al treilea S Se
zice despre doua linii, doua suprafete, dota planuri sau doua
corpuri egal departate intre ele
In toate punctele Intiderii lor:

lui and zilele slnt egale

cu noptile: de primA-

zice despre doua puncte egal de-

donA drepte paralele slut

quidistant].

varit, pe la 21 Martie; ~n1

de toamnd, pe la 21 Septembrie [lat.].

ECHINOXIALL adj.
-0 * Care corespunde po-

[fr. - Fig. 1943. Echere.

zitiunii pe care o ocupa

*ECHIDISTANTA (p1.-te) pc Calitatea a tot

ce este echidistant [fr. e qu idis tan c e].

p<
*ECHILATER CAL adj.
Care are laturile egale: trianshia
I

1944)

unelte cele doua echinoxe 0 Regiuni ns

tarile de pe pamint situate In apropierea ecuatorului [fr.].
*ECHIP.O. ( -ipez) 1. vb. tr. 0 2. A pregati un
vas cu toate cele trebuincioase, In ce priveste
numarul oamenilor, materialele, hrana, ere.
X A Ingriji de cele trebuincioase in ce priveste
soldatii F
Imbracamintea, armele, etc.:

Iperbolit echilaterit, iper-

bola ale carei asimptote slnt perpendiculare [fr.].

*ECHILIBRA. (-brez) 1. vb. tr.

A tine, a pune In echilibru, a cumpani If I A face ca din doll& lu- Fig. 1944
echicruri, unul s& nu Intreaca pe cela- Triunghiu
lateral.
lalt:

Fig. 1948. Echinoderme.

soarele In momentul unuia din cele doua echinoxe; pnnct.r, punctul

ecuatorului unde se gaseste soarele in momenlinia care
se Linia
tul echinoxului

oheltnelile oi veniturile.

A Intoli, a dichisi.

g. vb. refl. 0 A-si pregati toate cele trebuincioase F A se futon, a se dichisi [fr. quiper].
ECHTPA. (231.-pe) sf. Ceata de lucratori cari
urmeaza sa execute o lucrare special& [fr. e qu i p.e].
ECHIPAJ (pl. -aie) sn.
2, Tot personalul de serviciu,
marinarii, etc. de pe o cora-

g. vb. refl. A se pune in echilibru, a se cumpani

[fr.].

ECHILIBRIST snl. Persoana care s'a deprins

cu exercitiile de echilibru
al corpului, mergind pe o
frInghie Intinsti sau tinlnd
ridicate In echilibru diverse
obiecte ( 1945 [fr.].
ECHILTBRU (pL-bre)sn.
0 In Starch unui corp men-

bie: dan paste diploma unui baatiment englez janit of ~ul de noud

tinut In nemiscare sub influenta a doua sau mai multe forte egale care lucreaza
fie-care In sens contrariu
se distrug una pe alta; in

0.-Ern.) CD Toate
lucrurile trebuincioase pentru
o operatiune, o Intreprindere, Fig. 1949. Echipaj.
de vinittoare
o cladire:

ingi mitoelArit

Trasura de lux, caleasca ( 1949): o vedea oprindn-se pe la vitrine, IntorcIndu-ei capul dupd nn e. (VLaa.)

graiul obicinuit, starea unui Fie' 1945 Echilibrist.

corp care nu se apleaca nici
Inteo parte nici Intr'o alta (Fii 1946): a eta in

[fr. equipage].

a-oi 'Astra {n{ potcapul pArintelui Catihet nu se mai tines

(Ga.); a pierde ~1, a fi gata sa
deolt prin o minune de

cads, pierzindu-si pozitiunea stabila 2 lb Armonie Intre diferite lucruri,

just& proportie, dreapta

ECHIPA.MENT (p1.-te) sn. CD 2. Tot ce e

trebuincios manevrarii, hranei sau armamentului
unui vas X Toate cele trebuincioase (haine,

arme, unelte) soldatilor [fr. e quipem en t].

ECHITABIL adj. Drept, conform cu dreptatea fr. equitable].
Respectul drepturilor alECHITATE sf.
tuia 0 Dreptate, judecata conform& cu bunul
simt, iar nu cu legea scrisa [fr. equi t ].
ECHITATIIJNE, EcHITATIE sf. Arta calariei [fr. equitation].
ECHIVALA (-alez) vb. tr. 0 A avea aceeasi
valoare, a pretui tot atlt, a face cit 0 A Ini

masura: and vezi armonia ol

111 ...din tot universul, ce to
poste indreptitti sA-1 titglidneal
o conotiinta P (BR.-VN.) 3 (E)

Stare a sufletului pe care

nici o patima nu-1 stapineste intr'un chip de a-I
01 Stare a
turbura

semna cam acelasi lucru: wares lui echivaleazd on

o marturisire [fr. equivaloir].

tarilor care se opresc uncle

pe altele de a se Intinde Fig. 1946. Echilibru.

prea mult, de a-si mari
fortele sau influenta: 1 enropean, impartire a teritoriilor intre Statele Europei facuta cu scopul
de a mentine paces Intre ele 1 budgetulni, balantarea exacta a veniturilor si cheltuelilor [fr.].
ECHIMQZA (p1.-ze) sf. f Pat& rosie sau Invinetire a pielei de pe urma unei lovituri, unei le-

gaturi prea strinse sau unei alte cauze [fr. e c-

chymose].

$ ECHINGTI sm. p1. t4 Odinioara corp turcesc

de calareti, anteriori ienicerilor, Intrebuintati mai

tlrziu ca eclerori: vestita malt a ~lor care douk veacuri

stAtuse groaza Ungariel el a Germania (Um) [to.].

ECHIVALENT 1. adj. 0 De aceeasi valoare,

care este tot de un pre 11 0 pc Figuri e, care au
aceeasi suprafata, dar nu se pot suprapune, neavind aceeasi forma: triunzhin on un plitrat lg
Forte ~e, care produc acelasi efect O Ecuatiuni

care au aceleasi solutiuni.

2. (IA.-elate) sn. Ce este de aceeasi valoare, de

acelasi pre]..

3. sm. 0 8 Cantitatea dintr'un corp care poate

sa inlocueasch o cantitate determinata dintr'un
alt corp pentru a produce acelasi elect sau sa
mecanio al cdldurii, munca
joace acelasi rol CD
mecanica corespunzatoare unei calorii; e egala
cu 425 de kilogrametri [fr. e q u i v a 1 e n t].
ECIIIVALNTA (p1.-te) sf. 0 Insusirea a tot

448

www.dacoromanica.ro

ce este echivalent, egalitate de valoare 0

grad eliberate de o universitate din tar& [fr.

nemiscat Astral: orbita pe care o descrie EcH.

pamIntul, In timp de un an, In jurul soarelui
OM 1954) [fr.].
ECO
*ECLTSE sf. pl. j Peretii laterali cari sustin

*ECILIV9C 1. adj. 0 Care are dou& Intelesuri,

In doi pert, care se poate talmaci In dou& chi-

IF

Acordarea aceleiasi valori unor diplome eliberate

de o universitate strain& cu diplomele de acelasi

equivalence].

puri: onvinte 0.e; an raspnns A. In care nu se

poate avea Incredere, a carui cinste sau purtare

da de banuit: nn om
2. (p1.-cart) sn. Inteles echivoc; Intrebuintare
a unui cuvint care se poate talmaci in doll& chipurl [fr. equivoque).
*ECHIVOCITATE sf. = Emma 2.
*ECHO = ECQII; niciun

In multime (BALD.).

'ECLECTIC adj. gi sm. +++ Se zice despre un

din toate ceea ce e mai bun si mai de crezut: an
masa
nn
[fr.].
'ECLECTISM sbst. +++ Filosofie eclectic& [fr.].
ECLEROR sm. x Iscoada, cercetas, soldat
trimis lnaintea unei armate ca sa cerceteze locurile sau sa iscodeasca miscarile dusmanului
filosof care, far& a avea un sistem deosebit, alege

[fr. Oclaireur].

'ECLEZIAST sbst. A Una din cartile sfintei

Scripturi, atribuita Imparatului Solomon [fr.

< gr.].

*ECLEZL4STIC 1. adj. A Privitor la biserica sau la cler: literature 0.4; a-

Fig. 1954. Ecliptica i pozitiunea parnIntuluib

la diferitele anotimpuri.
S. Soarele.
P. Echinoctiul de primdvarS.
r. Echinoctiul de toamnA.
V. Solstitiul de yard.
Solstitiul de lama.
E. Linite.eclipticei.

cele doua fete ale unui instrumentlr.de coarde cu

arcus (vioara, violoncel, etc.), completind astfel cutia de rezonanta (a 1955)
[fr. eclisses].
ECLISLAFtH, t CLISIARH sm.

A
Paraclisier, Vrcovnic, slujitor al bisericii [gr.- biz.].

*ECONOM, C)icomml. sm. 0 Ingrijitorul veniturilor unei manastiri,

unei episcopii sau unei mitropolii: tee-

dunare a.

newel taste de tine toate clstigarile besericil,

SM. Membru al clerului,

cleric, preot [fr. < gr.].
*ECLIMETRU (p/.-tre) sn. 0
,au. Instrument Intrebuintat e0
topografie cu care se mascara
inclinatiunea unui teren (ni 1950)
y * instrument care serveste
la masurarea distantei zenitale,
2.

[Cr.].

puternio nn -1 rdspunse

tocmeste si case arhierenini si biserica (PRV..MB.)

Cel Insarcinat cu cheltuelile

administratia unei institutiuni, unui .
internat, etc.: ..ta [mammal 0 Ad-

ministratorul averii cuiva: Pd In ce vet

urea on dInsii, Hi pi economul men (PANN)

de vita, crescator de
0 Gospodar;
vite, cel ce se ocup& cu cresterea vite- Fig. 1955.

Fig. 1950.
Eclimetru.

*ECLIPSA (-hues) 1. vb. tr. 0 I

* A ascunde cu totul sau In parte lumina unui

astru: ltina eolipseastli soarele A Intuneca, a lasa

In umbra, a face so. dispara: El vrn ad to eclipse, vrn

E. Eclise.
for Om econom, pastrator.
g. adj. CD Pastrator, strIngator, care cheltueeste cu masura, curnpanit In cheltueli: omul en
trebne as lie niol prea iconom aid prea gaIantom (PANN)

11

C, Cumpatat: a 21 . de laude, de vorbe, a lliuda

putin, a vorbi putin [ngr oix6vollog si fr.

ascunde, a disp area Inda.-

cina economului 0 Biroul economului

Cara

sill

rednoli

(ALED8.)

A Intrece, a covlqi.
2. vb. refl. O * A se

conome].

*ECONOMAT (p1.-ate) sn. 0 Functiunea, sar-

ratul unui alt corp: soa-

Magazin unde se vind diferite obiecte lucratorilor

unei fabrici, unei uzine sau unei administratii [fr.].
*ECONOMIC, icoNordio 1. adj. 0 Ce se
face cu putina cheltuiala, cu bani putini: prone-

rele se eclipseazd indaritn1

lunii (E.) A se face

nevazut, a disparea, a

pieri din ochi, a o sterge

pe furls [fr.].

den economic, birt iconomio, unde se manincli cu pu-

tint bani Ce prive$te gospodaria unei familii,

*ECLTPSA (p1. -se) sf.

0 * Intunecime, dispaFig. 1951.

ritiune aparent& a unui
astru pricinuita de in- EcliPsit partials de scare.
terpunerea unui alt corp ceresc Intre acest astru
si ocidul observatorului:
kpartlala; ""..totali; 'ft"

unui Stat Ce privete economia politica.

2. adv. Cu economie [fr. si ngr. oiltovop.txkl.
ECONOMICESC = icoNoremsc.
ECONOMICQS = 'commit:9s.
*ECONOMTE, ICONOMIE sf. 0 Insult.,

cumpatare In cheltueli: a trai on 0 Ordine In

conducerea, In tinerea unei case, In administrarea
unei averi; Casa de .0 so- C413A9 0 0 pl. Beni
string!, pu0 de-o parte: el-a depus economille la

de scare, de
tuna (LC_Il 1951-53) 0

inelara;

Intunecarea a tot

ce are o stralucire
moral& sau intelec-

tuala: vtrtmea sea mat

urea are si ea petele 51

eclipsele el [fr.].

band Gospodarie: an pus pe Wiley si-i povesteascd...

cum mai stan trebile iconomiei pe Recto (se.) ;
canted

sau domestick administratia unei case, unui menaj,

unei gospodarii;
rnralk administratia unei exploatatiuni agricole; ...youth* stiinta care trateaza

despre principiile privitoare la formatiunea, dis-

tribuirea si consumatiunea bogatiilor unei tari

[fr. conomie

si ngr. olitovottla].

ECONOMIST, morropeasT (- lasso) vb.

tr. 0

A pune bani de-o parte, a strange, a face econolnii: economiseste a treia parte din veniturile sale A
cruta: Mugu], de va ii sprinten... iconomiseste boil
Fig. 1952.

Eclips5 totals, de'soare.

(DRAGH.)11 0 A administra: numai cardinalnl... poste economist Transilvania (eat.c.) [ngr. oixovop.4jacu < oilcov6p.w].

Fig. 1953. Eclipstt

partials de lund.

*ECLTPTICA sf. * 0 Orbita pe care soarele,

dupa credinta Invatatilor din trecut, pares co.
o descrie In jurul pamIntului, considerat co. sta.
I.-A. Candrea.

Dictionar enciclopedic ilustrat.

*ECONOMIST sm. A Scriitor care se ()cup& de

economia politic& [fr.].
*ECOSEZ 1. adj. 2, Stoll .-a, care are pe ea mici
Nitrate de diferite colori: (ayes) o palArinti... de
pale de deosebite fete on panglica

-9

asortatd

(CAR.).

29

449

www.dacoromanica.ro

Ec 0_

EconzA (73/.-.) s j., :EGG= (p1.-ezurt) sn.

Vechiu dans de origine scoldana: (se
(se dansa) wo-

5 x-5 =x, +1. 0* a timpulut, timpul variabil ce

trebue adaugat sau scazut In fie-care zi In momentul amiPzei mijlocii, spre a obtine adevarata
amiaza 0 * -a luminii, timpul pe care-1 pune lumina, In mijlociu, spre a ajunge de la scare la
pamInt (8 minute $i 18 secunde) [fr. 6 q u atio n].
"ECUMENIC adj. mil Universal, a theta. lumea: sober , la care au asistat episcopii din toatii.

E DU man', adus din tundul Britaniei (nu) [fr.].

*ECQTY (pl. -oars) sn. 15 Rasunet, repetarea
unui sunet ce se produce cind unda senora care-1
propaga se izbe$te de un obstacol $i o face sa salte
lnapoi silind-o so. reia In sens invers drumul pe
care 1-a strabatut: pletrele... an treout... pe deasnpra
aueso prin coridoare cruo.) Locul unde se produce

lumea (Ipo- imam) [fr. o ecum enigu e].

*ECUESTRU adj. 0 Care Infatisaza o per-

care repeta spusele sau actele cuiva: s'a recut ecoul

negbiobillor auzite de Ia altii pl. Stirs diverse,

al calaretilor romani [lat.].

ECZEMA (p1. -me) sf. F Boal& nemolipsitoare
de piele, caracterizata prin ivirea pe corp a unor

catmint men, Viand DA ritanne ecourile

ION.);

ecouri lungi

aceasta reflexiune a sunetului (r) Persoana

soana ca lare: stated =testa

IntImplari de-ale zilei publicate de un ziar [Ir.

6 c h o].
ECPAIA sf. C) Suit& (a domnitorului, a unui

p Ordinal

acela

basicute dese pline de lichid $i apoi de puroiu [fr.].

EDEC s.

mare personaj): dupit dlnsii venea tut domneascii (F).)

Class socials: A.na senatorliculni (ALECK.) [comp.

InDBC.

EDECLIU pp- nme1417.

*EDELWEISS sbst.

FLOAREA-DO&TdBEI:

tc. e t b a].

In cite un colt de Edina se ascunde

pe care se proiecteazA imaginile [fr.].

ECTENIE sf. rE6 Rugaciune recitata. de diacon sau de preot, compusa din mai multe formule
care se tenpin& toate prin Domnului sal ne ru-

IncIntAtor [fr.].
EDICT (p1.-te) sn. 0 Lege, ordonanta, porunca

ClueS,

domneasca,
[lat.].

construi:

ectenille tom.); et Pop', sing, cAdelnitind, Cetean ectenli de

comind (Com [ngr. ameysta].

HECTO...

*ECUATOR sbst. 0 * Mare cern al sferei ce-

re$ti perpendicular pe
axa lumii $i care o Im-

pute In doua emis-

fere, una meridional&

$i alta septentrionala
0 Cerc mare al sferei pdmIntesti, perpendicular pe axa pamintului, $i la o distant&
egala de cei doi poll;
Inchipuindu-ne suprafata pamIntului perfect sferica, ecuatorul
Imparte In doll&
partd egale: emisfera

decret promulgat de un suveran

ment [fr.].
*EDIFTCIU (p1. -loll) sn. CD ear Cladire mare, im-

punatoare (templu, palat, teatru, etc.) Se

zice despre o organizare, o institutiune alcatuita
din mai multe combinatiuni: 1 feudal; pe dlnsa se
razimd tot ...I social (1. -OH.) [fr.].

*EDTL sm. 0 p Nume dat fie-caruia din cei

patru magistrati romani cart aveau inspectia asupr1. cladirilor publice, jocurilor si aprovizionarii

orasului 0 Consilier comunal al unui ores

*EDILITAR adj. Privitor Ia edili. la edilitate
[fr.].
"EDILITATE sf. C) p Functiunea edilului $i
durata ei 0 Totalitatea consilierilor comu-

septentrionala, boreal&

[germ.].

*EDIFICA (-no) vb. tr. 0 &t A cladi, a zidi, a

un temple 0 A crea, a producer un
sistem 0 A educe la pietate, a Inalta sufletul
inspirIndu-i virtutea, a Indupleca spre fapte bune
prin pilde frumoase sau prin povete 0 A larnuri: tan asuprit-ml sit-1 editio asupra acestui met [lat.].
*EDIFICATOR 1. adj. Care edifice sufletul,
care inspire virtutea, Induplecind spre fapte bune.
2. sm. Cel ce cladeste, ziditor: +ut nuns monu-

gam!" : s'a citit sl stints evangbelie, dupit care an urinal

*ECTO...

(IRG.)

'EDEN sbst. O Raiul pamlntesc Loca$

*ECRAN (pl. -ane, -mart) sn. 4)411. Pinza alba, In-

mare [fr.].

Fig. 1956. Ecuatorul.

sau erotica, si emisfera meridionala, austral& sau

antarctica. ( 1956) 0 * Cerc analog pe on -ce
planet& 0 15
magnetic, totalitatea punctelor

nal i ai unui oras mare [fr.].

de pe suprafata globuldi pamIntesc pentru care

inclinallunea acului magnetic este nula [fr. 6-

*EDITA ( -rtes) vb. tr. AcF" A publica, a tipari, a

quateur].
e-

senate de sub tipar (o carte, o gravura, o compozitic mtzicala, etc.) [fr.].

*EDITOR 1. sm. AP' Librar care public& scrierea unui autor.

resc,sau des-

*EDITORIAL adj. AT, Se zice despre numarul

ECUATORIAL 1. adj. , Se zice despre

un punct si-

tuat pe

2, adj.; libarle editoare [fr.].

cuatorul ce-

pre o figura
ce se Inchi-

unui ziar in care se gaseste un articol de fond

scris $i nesemnat de redactorul-sef, sau despre

pueste a fi

on -ce alt articol a carui raspundere $i-o ia In Intregime redfictiunea ziarului [fr.].
*EDITURA (p1.-Innt) sf. Ar 0 Faptul de a edita

desenatli pe

sfera cereasca In vecinatatea acestui ecuator

0 * Coordonate A.* (ale

un ui

astru),

ascensiunea
dreaptA

$i

declinatiu-

rezultatul acestei actiuni Libraria care

*EDIITONE, EDI= sf. a 0 Tiparirea $i pu-

si

editeaza a carte [e d i t a].

blicarea unei carts Totalitatea exemplarelor

/4,

dintr' odata iesite de sub tipar: Letopisetele de Ho-

gdlniceanu an Want in doud editil; Mlle a races a mut

roman [fr.].

Fig. 1957. Ecuatorial.

nea acestui astru * Lunetd

Pr- EcumoRua, 2. 4
Ce tine de ecuator, ce priveste
ecuatorul: iinte

ecuatorul; otima

s;

plants ..41.

sn. Y. Instrument de astronomie cu

care se urrnareste misbarea stelelor, se verificli
legile miscarii diurne $i se determina ascensiunea
dreapta $i declinatiunea stelelor; numit $i lnnetit
A.A (
1957) [fr.].
'
*ECUATIVNE, EcuniE sf. p Reunire de
dou& expresiuni algebrice legate prin semnul =
$i care contin una sau mai multe necunoscute,
2.

(pl. -le)

ale caror valori sau expresiuni se cauta. Ex.

*EDUC.A. (-In) vb. tr. * A creste copii, a le da

crestere, instructiune [lat.].
*EDUCATOR 1. adj. 0 Privitor la educatiune
0 Care d5. educatiune.
2. sm. Cel ce da crestere, educatiune copiilor
[fr.].
*EDUCATIVNE, EDUCATIE sf. 0 16 Cresterea

unui copil desvolthidu-i Insu$irile fizice, intelectuale $i morale: edncatia temeilor la not e ant de
neingrijita, Inert ilia nu trebue a mai Domani de ea (r.)Eoe.);
casa

de A., institut unde se primesc copiii in pen-

siune spre a le da crestere, spre a-i instrui

instructiunea ce se d& cuiva cu

scopul de a-1 pregati pentru o meserie Cuno-

450

prolesionald,

www.dacoromanica.ro

stints 5i practica obiceiurilorisocietatii In ce priveste manierele, politeta sf buna zuviinta: om

lira m rau crescut, mojic [fr.].
*EFB sm. 0 p TInlir In stare de a purta armele
(la vechii Greet): Alcibiad, Boarea ~ilor din Atone,

tale Intr'o zi coada cea mai trumoasa a mini cline (coon.) '11
Cel ce intra. In virsta pubertatii, Haan [fr.

ephebe].

EFECT (p/.-te) sn. @ Ceea ce e produs de o

taro canna Actiune, lucrare: a face ~, a lucre, a opera Indeplinire,
amenintarilor
sale tri Urmare,
realizare:
cauza: nu e nioi un

aplicatiune; ~eta legit; mom n'are

retroactiv 0
Impresiune morals: BOOM lui a prod= nu bun ~;
vroia ea Incheie on 0 !remit de m (VLAH.) e7 Impresiunea produsa prin contrastul colorilor, prin opo-

zitiunea umbrei si a luminii 0

La biliard:

mobiliare, busi diverse valori cotate la Bursa.;

nuri, avers miscatoare p1. Haine, straie, Im-

bracaminte (de care se serveste o persoana.):

e f f e c t u s,

cu Intelesurile IT.

effet].
*EFECTTV 4. adj. C) Urmat de efect, care pro-

duce elect: protection ~it (1) Care exist& de !apt;

real, pozitiv: 1-a trimis ca ajutor o armatit de zees mil
de oameni 1; putere ora.

2. (p1.-ive) sn. i4 Numazul real al soldatilor

unei armate, unei trupe [fr.].
`EFECTIT4 ( -tum) vb. tr. A pune In lucrare, a
Indeplini, a aduce la Indeplinire, a savIrsi [fr.].
*EFE.MEI4T = AFESSEIAT.
*EFEMEE 1 adj. 0 Care traeste numai o zi:
Boni, animate o Trectitor, ce tine foarte putin
timp, de scurta. duratit,
vremelnic: Ierloire ma; aloe...4; allot de impugn linoOtt de prin licee, earl fa revista ,e tvLam.)

2.*EFEB1BREsf.pl.*Gen

de insecte nevroptere ce
se nasc si mor In aceeasi
zi (it 1958) [fr.].
*EFENIERTDE s f. pl.

bonatul de sodlu este or

[fr.].

*EFLORESCENT A (p1.4e) sf. 0

Inceputul
Infloririi unei plant, momentul and d. In floare
Fenomen pe care-1 prezinta unele substante

solide care devin pulverulente, clnd shit expuse

la aer fiber: m !mind if Mica eruptiune, acuta.
sau cronica, care apare pe piele [fr.].
*EFINVIU (pi.-vii) sn. 0 F Nume dat substantelor organice alterate, care stau suspendate In
aer, 5i care dau nastere mai ales frigurilor intermitente sau malariei 015 , electric, descarcare
electrica, invizibila sau foarte putin luminoas4,
care se produce Intre dou& suprafete de sticla.

Dance, e de stet, rente asupra Statului, actiuni

Efluvii magnetic, nume dat influentelor exerci-

tizate, si atribuite unui pretins fluid magnetic

[fr.].
*EFOD sbst. Imbrticamintea de in, scurt& si
far& mined, cu care se Imbr&cau odinioara. preotii
evrei [fr.].
EFOR' SM. Membru al unei eforii: am lost prezentat lui Beizadea Niculache Sulu... atunci postelnio ill ow
al sooalelor (1.-OH.) [gr. acf,OPOS]

*EFORI2 sm. pl. P Magistrati lacedemonieni

In numar de cinci can aveau sarcina de a veghia
asupra autoritatii regilor si a senatului, InfrInInd
excesele for de putere [fr.].
EFORIE sf. 0 Corp de barbati meniti sit condue& o institutiune de cultura sau de binefacere,

alt tuind un fel de consiliu de administratie:

eforia scoalelor, compus& din Mitropolitul tarii si

din doi boieri, veghia odinioara asupra scoalelor
si fondurilor for; eloria spitalelor, care se ()cup& cu
administratia si tinerea In bun& stare a spitalelor;
e/oria unui Scan, anal gimnazin, can se ()cup& Cu ad-

ministrarea fondurilor acestor scoff Sarcina

acestui corp de basbati Locul, unde acestia
se aduna si unde sint instalate birourile functionarilor [ngr. iyornia].
EFQRT (pl. -tort) sn. Sfortare, silinta, straduhrtli: ~n1 de care avea nevole ca sit se male din pat
1 se Intlitiea ca 0 dnrere (VLAH.) [fr.].

Fig. I958. Efemere.

O * 'Fabele astronomice
prin care se deterrnina, zi cu zi, pozitiunea astre-

*EFRACTIVNE, EFRAcTIE sf. Spargerea de

cAtre un hot a unei usi, a unei Incuietori: tart

lor 0

min ~ [Zr.].
()EFTA). (-ten) vb. refl. Often. A se afla, a se gfisi,
a se da la iveala: both n'an plant 21 emit (mos.).

care se povestea zi cu zi vials unui personaj [fr.].

"EFUZIIINE, *EFITZIEsf. 0 VArsarea, Imprastierea unui lichid; (p): m de singe, rnticel 0 Vie

Scrieri sau simple notice care arata evenimentele Intimplate In aceeasi zi a anului, la diterite epoci11,0C) In antichitate: titlul unor scrieri In
*EFEMIN4T adj. ---- AFEMEIAT1 Brea sa, oars-

oum ore (D..ZAMF.) [fr.].

EFENDI sm. Titlu onorific dat, In Turcia

functionarilor civili si Invlitatilor: acesta era doctoral,

toot.) [tc.].

case! mint m din Constantinopoll

*EFERVESCENT adj. 2 Ce este In eferves-

cent& sau poate intrain efervescent& [fr.].

*EFERVESCENTA (p/.-te) sf. 0 2- Fierbere,

clocotire prin degajarea unui gaz din interiorul

unui lichid: crate produce oo and e /ma Inteun Patna on

ape amestecata on nu acid oare-oare Sbucium,

emotiune sgomotoasa. a sufletului: elervescenta ml-

niei Clocot, framIntare, agitatie sgomotoast (a unei multimi): larva's:onto gloatelor [fr.].
*EFICAICE adj. Care-5i produce efectul, prielnic: un mijloo [fr.].
*EFICACIT4TE sf. Insusirea a tot ce este efica.ce: ~a unei remedin [fr.].

*EFICIENT adj. Care-si produce de fapt efec-

tul: soarele este aura a a oildur11 [fr.].

*EFTGIE St. 0 * CF Reprezentarea In relief sau
In pictur& a chipului unei persoane (se zice In spec.

despre portretele reproduse pe o monet& sau o

medalie): moneta on efigla regelul Carol C) (E) Personificare, reprezentarea vie a unui lucru ideal:

ellgia durerii rrr Chipul unei persoane, executat,

In mod grosolan, care se atlrna de o spinzuratoare

clnd aceasta persoana era osInditti la moarte prin

contumace [fr.].

EFE-

acopere la suprafata cu o pulbere maruntii: oar- EGA

tate de magnetizatori asupra persoanelor magne-

miscare particular& produsa cu taculasupra bilei

de owned, polita, scrisoare de credit;
O ts0

minter [lat.

*EFLORESCENT adj. Lc Care-si pierde o parte

din apti la temperatura ordinara, din care cauzn. se

EFTIN...

si sincera demonstratiune de prietenie, de dragoste: o primeste on In brats (CAR.) [Zr.].

`EG4L 1. adj. 0 De o potriva, la fel, asemenea
In ce priveste valoarea, calitatea sau cantitatea:
merite ; sums ~e; lungimi ~e Care este totdeauna acelasi, care nu se schimba, uniform:
a merge on un Das
nn etil m Partida este mot,
se zice despre doi jucatorl, despre doi lupt&tori
can sint sau nu shit de aceeasi fort& 11 0 Care e
de o fire blIndtt, care nu-si schimba. calmul ce-1

caracterizeaza: totdeamia ,, Ma a Be lin alterat ma-

car de 011-00 Imprejurare (CAR.) C) Care se bucura de

1naintea legit
aceleasi drepturi: top cetlitenit slat

O Indiferent:

M--e

clacit va Vent Ban nn.

g. sm., *E6i4.1.A (p1.-le) sf. Acela, aceea care e

de o potriva cu altul, care ()cup& acelasi rang cu

altul: nu ate de vorba dealt on %slit itt1; egala el In socialiq

,, a nu avea pareche.
3. adv. In mod egal, de o potriva, la fel [fr.].
*EGAL.4. (-ales) 1 vb. tr. 0 A face egal, a face
de o potriva: ti pantie A fi egal cu, a fi de o
potrivtl: tomcat nu 1-a egalat ptn'aoum.
2. vb. refl. 0 A deveni egal 0 A se pretinde
egal, a se socoti la fel, de o potriva cu [fr.].
*EGALITAR adj. i sm. 0 Caruia-i place egalitatea: sooletate mit C) Care e partizan al egalitap' Intre oameni: ideile ma sl democratise Incepuse a
a u Wit

se introduce chiar In saloanele elegant (1.-OH.) [fr.].

"EGALIT4TE sf. 0 Insusirea a tot ce este

451

www.dacoromanica.ro

egal, de o potriva Cu cineva sau ceva: a a done

EGE-Bail,
Inaintea
liutl, a douli eume; ", de virstA, de merit C)

ELE

cIt se exercita aceasta demnitate: clildirea lea reparat

subt egomania Greonlnl Ananla, mitropolit de Sivas TIRO.).

EREIr sau Favglivit interj. Matti c& lucrul

de care a pomenit interlocutorul e cu mult mai

legit, stare In care se ails cetatenti de on -ce rang,

de on -ce class socials, fara exceptiuni sau prim
legii, avind toti aceleasi datorii $i bucurIndu-se

mare, mai important, etc. decit glndeste: Mane eu

de aceleasi drepturi Organizatiune socials

In care Coate privilegiile claselor slut desfiintate:

oars Intr'un seas acoloP 0.1 nici In douA ceasuri; rareori

$i HPII hell darA olnd 11 mai vedea gi p'asta, sA vedem

"EGENIONTE sf. p P Suprematie a unui oras

In theta inimlle, In ca o sante electrica (NEG..); Grozavul

el bubnet
repeteazA O'o suta de guri (srm.-we.).
ED PP' EL.

este o aspIratitme nobila 51 generoasa a omului de

bine (1.-011.) Uniformitate: paeuiui, pulsului
0 AA de caraoter, pastrarea neclintitii a aceluiasi
caracter In on -ce lmprejurare [fr.].

ce-o sa mai ski! use.) [comp. HMI].

:EH = EOQII: aoest din urmA euvint gasind tin

asupra celuilalt, In Grecia veche Pr. ext.

In timpurile moderne suprematia unui Stat M-

EI to interj. p # Serve ca afirmatiune ( = dal):

(COR.) Chid se interpeleaza cineva:

$i grAl Ion Isns: Intelegeti aceste boatel,. Graira lui: ell

end parte dintr'o confederatlune asupra celprlalte State confederate [fr. hegemoni e].

Doamne I

lase, ticilloaselor, cA v'oiu dobrAla on de-son Inainte

ei I

(CRG.) In propozitiunile interogative: sit bade,

es este mai gras pa !ulnae asta P ((SF.) 0 Concesiv:

EGET-BEGET me- GET-BEGET.

*EGHILETA (p1.-te) sf. A4 *fret, gaitan cu capetele Imbricate cu metal In forma de ace, care

ail Ile onm ztoi l 0 Arata o ezitare: Da ce-s acele so -.

Impodobesc uniformele jandarmilor, sergentilor, etc. (2] 1959) [fr.

lomonii, mos Nil:4211cm P

Ei 1

jupinegica dragA, seta on se

Poste nuns (c.o.) El as! re- A$ I 0

bine I fie I

ei bine I vorbeste cit vet vol, to tumult OSP.) [(IMP& fr. e h

aiguillette].

b i e nI) O Uneori repetat: etc ell ce-1 de Montt,

*EGIIIPTIENE sf.
pl. $ Caractere tipo-

(tee.) [0 < vsl. e j; onomat.]. 4.1

*EIDER sm. le Specie de rata din al
carei put foarte fin se fac pernite,Iplapami, etc. (0 1962) [fr. < germ.].
EL pron. pers. m. de pers. a
3-a; p1. et; dat. sg. mut, aton
(proclitic sau enclitic) I, II; ac.
sg. De el, aton 1, ii; dat. pl. ior, 4.*

grafice semi-grase, de
o taieturti specials.

*EGIDA (731.-ee) sf. ,

Scutul zeitmi Mi-1

nerva ( in 1960)
Scut, protectie, oFig. 1959. Eghilete.
crotire [fr.].
*EGIPTEA,17 4. adj.
Din E g i p t, privitor
la Egipt.
2. sm., *EGIPTEANOA (p/.-eme)
sf . Locuitor, locuitoare din E-

f. sg. EA; pl. ele; dat. sg. el, Fig. 1962. Eider.
aton I, it; ac. sg. Pe ea, aton o;

aton le, it; ac. p1. pe ei, aton I,

11;

dat. pl. tor, aton lie,

Ilium, 111am.].

gipt.
"EGIPTOLQG sm. 4L, Invatat
care se ocupti cu istoria $i antichitat,ile Egiptului [fr.].

It;

ac. pl. pe ale, aton le [lat.

*ELABOR4. (-ores) vb. tr. 0 A modifica o materie printr'o lucrare Indelungata: stomacul elabo0
reset alimentele (k) A perfectiona gradat:
wee 0 A pregati cu Ingrijire: un Protect de

"EGIPTOLOGIC adj. p Privitor la egiptologie [fr.].

"EGIPTOLOGTE sf. P Studiul istoriei ;ii antichitatilor Egiptului [fr.].

legs

(fr.].

ELAN' (7:4.-0=0 sn. Avint,

pornire, sufleteasca [fr.].
*ELANZ sm. 7.k Specie de

cerb, de marimea unui cal,

care traeste In Suedia, Norvegia, Livonia, Rusia, Finlanda $i Siberia (Alces pal matus)
1963) [fr.].
*ELASTIC 1. adj. 0 Care

Fig. 196o. EgidA.

EGLENDIST, ENGLENDIS4, EGLDIDIST, 0 INGL1NDIS; (-base) vb. refl. A petrece, a se amuza:

EGIRA as- HEGIRA.

MUM.. sum s'a eglendisit is bal is Carte (NMI.); treceti In

odaia cealalta gi vi englendisiti dna placers (HO ; Dina tins
ally se InglIndiseau is olrciuma de is colt (D.-ZAMF.) [ngr.

'tA

are elasticitate: gazurile slut .4; Fig. 1963. Elan.

canoeists eels ...re care to saltA on placere
(sLccs.); gumil 11, q-3) gumilastic, cauciuc Care

bretele

iseAlC10]

*EGLQGA (pl.-se) sf. i Un fel de poezie pasto-

produce elasticitate: torg .1 Care se poate

acomoda cu tot felul de Imprejurari: spirit .; constiintil
constiinta putin scrupuloasa.
2. ELASTIC) (p1.- loud) sn. 0 Tesatura In care

ral& In care se introduc ciobani cari vorbesc

Intre ei: eglogele lui Wrenn [fr.].

'EGOISM sbst. Fel de a fi al omului care on -ce

gIndeste, vorbeste sau lucreaza, face totul pentru

sine, fare a-i pass de r.-:llass e de vast ~n1 moose,
rdi

Inca Coate neajunsurile noastre personale devin calamitati

publics (o.-zmo.) [fr.].

'EGOIST, -TA adj. $i sm. j. Care are vitiul egoissentimente..e; ochii mei egoisti vedeau
mului: om
unmet pentru Mine (o.-zAmp.) [fr.].
EGRASTE = IGRASIE.

*EGRETA (p1.-te) sf. O Buchet de pene rasfirate cu care se Impodobese chipiurile sau coifurile militarilor, cape1

tele tailor la marile parade, etc.

intra si fire de cauciuc, din care se fac bretele,

jaretiere, cingatori, etc. Gum& elastica. [fr.].
*ELASTICITATE sf. @
Insusirea ce au
unele corpuri de a se mladia, de a se turti, de a
se strInge, ctnd se apasa pe ele, si de a-si relua
apoi forma primitive, cind Inceteaza forta care a
lucrat asupra lor: a mini aro; a aerulni 0
Starea unui spirit, unui suflet comparat cu un
arc elastic: In ..a sa de oonvictiuni, trate acel mare Si
generos act al Romanilor de uneltire dlavoleasca

[fr.].

ELCTIJ sm. Odinioarii: ambasadorul unei pu-

1961): ...egretele-albicioase aligoindn-se departs, oa timbre lioroase (ALX.)

(

teri pe lInga Poarta: veal pe cucoana aceea care gade In

Buchet de diamante sau de mar-.4 T ,

loja de lined

garitare, In forma de egreta,pe

poarta femeile ca podoaba. [fr. a i-

grette].

Fig. 196f.

Egrete.
EGT,IMEN sm. fr6 Superiorul unei manastiri de calugari, staret: cela ce vs Injure

pre calugar, acela inlurA pre .n1 lui gi pre manastire

(PRV..MB.); ~it nu pot da In arendA moat manastiregti
(LEO. CAR.) [gr. Toti[tevoc].

EGUMENTE sf. rE6 0 Sarcina, demnitatea

e g u m e n u 1 u i, staretie: Demi ROi on multumire

ogumenla bogatei manlistirt Snagovnl (ODOR.) TiMPUI

.4

Prnsiel P

[tc. e 1 6 I].

ELCOVINN sm. k = PEscART,Is : Privind in

depArtare un sbor de ~1 (ALECS.) [tc.jelkovan].
*ELECTIV adj. 0 0 Care e numit prin alegere:
rage
se zice $i despre functiuni care se dau prin
alegere camera
camera numita prin votul
alegatorilor [fr.].
*ELECTIVIT4TE sf. Calitatea on -carui cetacean care poate fi chemat la o functiune prin alegere [fr.].
ELECTOR sm. Principe al vechiului tmperiu al Germaniei care lua parte la alegerea lm-

452

www.dacoromanica.ro

trick etc.) prin care trece curentul: many, no- ELE

gativ (n) 1966) [fr.].
*ELECTRO-DINAMIC 1. adj. A Privitor la ELE

It Impertulul erau, de la aeoolul at XIV-lea

WWI la al XVII-lea, In numAr de ',sate [fr.].

Qllratului:

*ELECTORAL adj. 0 O Privitor la dreptul de

.a alege, la alegeri: lege a; oolegiu

electrodinamica.

Intrunire

Intrunire de alegAtori Mout& pentru a asculta pe

trici asupra for In

igi,

asupra mag-

netilor ai reciproc [hr.].

*ELECTRO-DINAMISM sbst. AJ

f fr. I.

"ELECTOR4T sbst. $ C) Demnitatea princi-

Totalitatea fenomenelor produse de

un curent electric [fr.].
*ELECTRO - DINAMOMETRU Fig. 1966(p1.-tre) sn. A Aparat care servestelE. r..Electrozi.
sti masoare intensitatea unui curent electric [fr.].
"ELECTROFOR sm. A Aparat, ima-

pilor electori din

vechiul imperiu

german 0 Teritoriul supus li

nui elector [fr.].

'ELECTRIC adj.

A 0 Care este de

glnat de Volta, alcatuit dintr'o turt&

rtiinoasti care se electrizeaza frecindu-se cu o piele de pisicti.; deasupra
turtei se pune un disc metalic cu mi-

nature electricit&-

11.1, sau e produs de

aceast& cauza: torte
e, cauza necunoscut& a fenomenelor

electricitgii; fluid Fig. 1964. Mainl electrica.

fluid imponderabil care se banueste crt produce fenomenele

eg,

electricitatii; ourent

.2 CIIIRENT 2

ner de cristal, unde se culege si se pilstreaza. fluidul electric (j 1967)

[fr.].
*ELECTRO-GALVANIC adj.
A Privitor la electricitatea galva- F
nicti [fr.].

*ELECTROGN adj. A Care

a, descaratur& care se produ-

Fig. 1967.

Electrofor.
produce electricitate [fr.].
*ELECTROLTT sm. A Corp lichid care poate 11
descompus prin curentul electric [fr.].

Selnteie

ce titre doll& corpuri

sub forma unei saritei sau unei traslituri

*ELECTROLITIC adj. A Care posed& Insu-

sirea unui electrolit sau se raporta in electrolizii;

disociatie a, desfacerea unui electrolit In atomi on
In grupe de atomi materiali, IncArcati cu electricitate; tier
oupru
fier, cupru, curatat de
corpuri straine cu ajutorul electriciatii [fr.].
*ELECTROLIZA (-izez)

luminoase (13 1965)

Mae ma a, generator de electricitate Fig. 1965. Scinteie electrica.
ELECTROMOTOR Arc

iF

a electricitatii care studiaz& fenomenele datorite actiunii curent,ilor elec-

Iiste 0, liste In care shit Inscrise numele tuturor

ricelora care au dreptul de a vota la alegeri

(A 1964) 0 Motor

3. *ELECTRODINAILICA sf. A Ramur&

candidati i a discuta vederile for politice 0

= ARC VOLTAIC

(p.- ARC 0) Care exist& sau se propag& cu

o iuteal& extraordinarrt: s'au tutors In tare ca m15cati

(I.-OH.) [fr.].
arinteo glndire

*ELECTRICITATE sf. A 0 Proprietate ce

se manifest la suprafata unor anumite corpuri

frecate, Incalzite, comprimate sau supuse unor
actiuni chimice si care consistii In aceea c& aceste
corpuri atrag alte corpuri pe care apoi le resping,
produc sentei, comotiuni In corpurile organice,
etc. Corpurile care se bucur& de aceastrt proprie-

vb. tr. A A opera o electroliz5. [fr.].

*ELECTROLIZA (p1.-tee)
sf. A Descompunerea, prin-

tr'un curent electric, a diferitelor elemente din care

e format un corp compus F ig. 1968 Electrolize.
(
1968); electroliza apei alfost flicutit, pentru

tate slut: chihlibarul, rasina, sticla, etc.; A. pcaceea care se desvoltrt pe sticla frecat& cu
o piele de pisicti sau cu o bucat& de postav de

prima carat In 1800, de fizicianii englezi Carlisel

*i Nicholson [fr.].
*ELECTRO-MAGNET sm. .4
Instrument alcatuit dintr'un drug
de fier, de form& variabilti, In-

*ELECTRIFIC4 (-tic) vb. tr. A C) A Inlocui

prin tractiune electric& tractiunea cu aburi, etc.
la drumurile de fier, vapoare, tramvaie, etc.

care lucreaza ca gi un magnet In

timpul trecerii unui curent electric; e foarte Intrebuintat In numeroase aparate, precum: sonerii,1

:at*

negative, aceea care se desvolta pe r&sina

Irecatti [fr.].
Dna;

CD A adapta, a introduce electricitate la o exploatare industrial& [fr.].

*ELECTRIZA (-izez) 1. vb. tr. A 0 A pune un

corp In stare de a produce fenomene electrice:

un cora min frecare A produce cuiva o sguduiturrt electric& cu ajutorul buteliei de Leyda,
a unei baterii electrice, etc. 0 (1) A produce
asupra spiritului o impresiune puternica care -1
Inflaareaz5.: oratorul a electrizat adunarea; Romanii...

electrizall Inoti prin izbIndA, 11 goneau dinaintes for ea

ae nigte tut.= de vita (BALI.).
2. vb. refl. C) A deveni electric (p) A fi

entuziasmat, a se Inflaara [fr.].

*ELECTRIZABIL adj. A Care poate fi electrizat NRELECTRIZABIL [fr.].
*ELECTRO-CHT.MIC adj. z Privitor la elec[fr.].
tro-chimie: analirA
*ELECTRO-CEILMTE sf. Lt. Partea chimiei

care se ocup& cu fenomenele chimice In care elec-

tricitatea joaca un rol de clipetenie [fr.].

*ELECTROCITT4 ( -utez) vb. tr. A A ucide
printr'o puternica desctircare electric& [fr.].
*ELECTROCUTIT.JNE sl. A Moarte pricimind printr'o puternic& desarcare electric&
[fr.].

*ELECTR9D sm. A Placa metalicil on sIrma

asezata Intr'un lichid electrolitic (Intr'o pal& elec-

f &Surat cu un fir conductor izolat,

telegrafe, telefoane, etc. (A 1969)

[electro-l-magnet,dupafr.

lctro-aimant].

'ELECTROMAGNETISM

sbst. A 0 Partea fizicei care trateaza despre raporturile Intre electricitate 5i magnetism To- EleFcitgrO-rm969agnet.

talitatea fenomenelor produse

prin actiunea mutual& a corpurilor electrizate qi
a magnetilor [fr.].
*ELECTROMETALURGTEsf. A Procedeuri electrice pentru separarea metalelor de minereurile for [fr.].
*ELECTROMETRTE sf. A
Masurarea cantitatilor de electricitate [fr.].
*ELECTROM.prRTI (pl.-tre)
sn. A Instrument care serveste
la masurarea intensittnii electrice desvoltate la suprafata unui corp, sau pentru recunoa4-

terea naturii electricitgii

Cu

care un corp e Incarcat (21 1970)

[fr.].

Fig. 1970.
Electrometru.

*ELECTROMOTOR (pl.- toare) 1. sn. A Se zice

despre on -ce =On& care functioneaza prin curentd

electrici; se nume*te i motor electric" rji 1971).

453

www.dacoromanica.ro

E. adj., f. *ELECTROMOTRICE 0 Care desvolt6

electricitate Forth electromotrice, cauza care
Ed- , produce
sau tinde s& product'. Intr'un circuit manifestaljuni electrice
EE,,LLEI -

[fr.].

ELECTRON sm. A Fie-care din

ptirticelele inlinit de mici de electricitate negativa din care e format

ELEI1 interj. (I, Exprimil mai ales mirarea,

arnestecata cu neincredere, la auzul unei vest',
corespunde oare-cum lui ce spui?" sau nu mai

spune I": exclamarea ban!" (= engl. how)... coresrounds... on poznasul

al ROMA/AIM' (ALECS.)

*ELEMENT (p1.-te) sn. 0 +++ In f)losofia natural&

[Cr.].'

"# M .'

un curent electric [fr.].

ELECTRO-NEGATIV adj. A
Fig. 197x.
Se zice despre on -ce corp care, Electromotor.
In electrolizli, se duce dare polul
negativ; e numit astfel pentru c& se banueste ca
e Inclircat cu electricitate negativii [fr.].
ELECTRO-POZITIV adj. Al Se zice despre
acele corpuri care, In electroliza, se due catre polul
pozitiv, si se biinueste c& slut Metacate cu electricitate pozitiva [fr.].
*ELECTROSCOP (pl. -oape) sn. A

Aparat cu care se recunoaste pre-

zenta electricitAtii Intr'un corp si felul acestei electricitati ( 1972) [fr.].

*ELECTROSTATICA sf. A Partea fizicei care se ocupa cu electricitatea static& [fr.].

*ELECTROTEBNIC adj. Al De
electrotehnie, privitor la electrotehnie [ fr.].
*ELECTROTEHNIE sf. A Stu F g 1972.
diul aplicatiunilor tehnice ale elec- Electroscop.
tricitatii [fr.].
*ELECTROTERAPIE sf. .11` Mijloc de tratare
a boalelor cu ajutorul electricitAtii [fr.].
*ELECTROTIPIE sf. # Arta de a reproduce
clisee tipografice cu ajutorul electricitAtii [fr.].
*ELECTUAR (p1.-are) sn. A Preparat farmaceutic compus din diferite prafuri amestecate cu
siropuri 'acute din zebra sau rniere [fr.].
*ELECTIUNE sf. Alegere [fr.).
ELEFAND = ELEF.PIT [gr.].

ELEFANT sm. amt Cel mai mare din mamife-

rele de pe uscat din epoca actualtt; are pielea foarte

groastt, capul mic In raport cu trupul, urechile marl

a celor vechi, fie-care din cele patru principii fundarnentale (# stihii") din care, dupa credinta for
erau constituite corpurile: pAmintul, apa, aerul
si focul Lk Astazi, on -ce corp simplu, adic&
acela care nu poate fi descompus In mai multe
substante de naturi diferite 0 Q Corp compus
care intra In formatiunea unui alt corp complex:
acidul nitric si potasa slut aolo sintrei 0 A Fie-care
din cele dou& cupluri, zinc si arama, care intrA In
constructiunea pilei lui Volta; fie-care parte analogti unui astfel de cuplu, In ce priveste efectele ei,

si care este una din partile integrante ale fie-careia din diferitele pile Intrebuintate astazi: on
Bunsen C) Pr. eat. Tot ce intro In compunerea
unui lucru si din care acesta e alcatuit: cuvintele
ant eia vorbirii Mediul In care traeste un ani-

mal: ,ta pestilor e apa; : a ii, a nu fi In 111 Au, a fi,

a nu fi in locul, In mediul care-i e favorabil, care-i
place, unde se simte la largul lui: Si trams In durere
ca 'n

ul men (AUC.) 11 pl. ID Primele notiuni ale unei

stiinte sau arte: ..ee de gramaticil greacb pl. Elementele, agentii atmosferici, natura sf accidentele
solului [fr.].

'ELEMENTAR adj. 0 Ce este de natura ele-

mentului: moleculele e Se zice despre on -ce

organ, vegetal sau animal, care nu este o agrega-

tiune de organe mai simple decit dinsul 0 Se

natura diferA de aces a altor tesuturi II 0 Care
expune elementele unei stiinte sau unei arte: tratat . de chimie (C) 1. claw e, clase pentru IncepAtori, unde se Invata elementele, lucrurile cele
mai simple [fr.].
*ELEN = ELM.
*ELENISM (pl.-me) sn. 4-17 Cl) Fel de a llorbi
particular limbii grecesti 0 Civilizatia greaca
[fr.].
'ELENIST sm. a Invatat care cunoaste bine
limba greacii si face lucrari asupra ei [fr.].
ELETEU w BELEBTBII.
*EL.EV srrt., *EL*vA (p1,-ye) sf. 0 Acela, aceea
care primeste sau a primit lectiile, InvatAtura
cuiva In arte sau In stiinte 0 Acela care in anuzice despre on -ce tesut animal sau vegetal a cttrui

mite ante urmeaza genul, felul de a lucra al maestrului, discipoll( 0 ilk Cel ce primeste instructiunea

Intr'un liceu sau gimnaziu, Intr'o pensiune, Intr'o scoala specialtt, etc. [fr.).

Fig. 1973. Elefant african.

Fig. 1974. Elefant aziatic.

si blege, nasul prelungit In forma de tromp ce se

%Untie sau se strange dupli nevoie, sidoi coltifoarte

Itingf ce les din falca de sus si cari 1st glisesc Intrebuintarea In industrie sub numele de fildes; o

speta traeste In Asia (India) si alta In Africa

(Elephas indices) [, 1974, E. africanus M1973):
..121 li se pares purice pe 11ngA acest mos (cao.) [fr.].

*ELEGANT 1. adj. Care are elegantti, care e

Imbracat cu eleganttt: done tinere e mergean tnaintea

mea (1.-G11.).

g. SM. BArbat cu Irobracamintea si cu manierele elegante [fr.].

'ELEG4NTA sf. Insusirea a tot ce este plin
de gratie, de delicatetti si de distinctie In !tuba-

*ELEVATOR (p/.-taare) sn. frri Masina, aparat

care serveste s& ridice greutati marl [fr.).
*ELEVATIVNE, ELEVATIE sf.
Reprezentarea geometric& a unui obiect, a unei clAdiri, a
unei masini pe un plan vertical [fr.].
*ELF sm. Zt Geniu sau divinitate a vazduhului,
Yn niitologia scandinavil. [fr. < germ.].
*ELIBERA ( -erea) vb. Cr. A preda, a reunite:

certilicat Pat .1.

un

*SLICE sf. (D pc Linie curb& oblinut& prin Infasurarea unei drepte pe suprafata unui cilindru:
tangents la
face no unghiu
constant on generatoarele cilin-

gcsa

ga].

ctiminte, In maniere, etc. Distinctiune in

vorbire si In stil, ftirli a fi afectat& sau autat&
anume, ci care rezulta dintr'un dar firesc [fr.].
*ELEGIAC 1. adj. V 0 Care apartine elegiei:
e Duios, trist, jalpic: accent
gen ...); poet
2. sm. Poet elegiac [fr.].
ELEGTE sf. * 0 La Greci si Latini, compozitia poeticA a carei caracteristica de capetenie era
alchtuirea ei din hexametri si pentametri Astazi: cintec de jale, mic poem cu subiect trist sau
duios: own, Inveselit can pinto la vinatoare, a sinitit
gustul de a cinta In elegii... vitejille si neajunsurile sale

woe.' [fr.].

Fig. 1975. Elice de vapor.

Fig. 1976.

Elice de
aeroplan.

drnlni 3 Aparat de propulsiune cu ajutorul cAruia vapoarele inainteaza In apa; se cornpune din trei sau patru aripi de otel sau de bronz
care se Invlrtesc In jurul unei osii (Ltg 1975)

454

www.dacoromanica.ro

LISTA ELEMENTELOR mums

TABELA XXI.

atomics

iii

Actinium
Alutniniu

3 Antimoniu
4 Argint

.... Sb

5 Argon

6 Arsenic

7 Aur
8 Azot
9 Barium
10
11

Ac
Al

Bismut
Bor

12 Brom
13 Cadmium
14 Caesium

Calciu
Carbon
Cerium
Clor
Cobalt
20 Crom
21 Cupru
15
16
17
18
19

22
23
24
25
26
27
28
29
30

D yprosium....
Erbium
Europium
Fier
Fluor

33

Ag

Ar
As

Au
Az

Ba
Bi
B

Br

Cd
Cs

Ca
C

Ce
Cl
Co

Cr

Cu

Dy

Er

Fosfor

Eu
Fe
F
P

Gallium ....

Ga

Hidrogen

H
Ho
In
I

Gadolinium... Gd

Germanium ... Ge
31 Gluciniurn ... GI
32 Helium
He
34 Holmium
35 Indium
36 Tod
37 Iridium
38 Krypton
39 Lanthan

40 Lithium
41

Magneziu

42 Manganez

Ir
Kr
La
Li

Mg
Mn

227
27,1
120,2
107,88
39,88
74,96
197,2
14,01
137,37
209,0
11,0
79,92
112,40
132,8
40,07
12,05
140,25
35,46
58,97
52,01
63,57
162,5
167,7
152,0
55,84
19,0
31,04
157,3
69,72
72,5
9,1
4,0
1,008

/63,5

114,8
126,92
193,1
82,92
138,9
6,94
24,32
54,93

89
13
51
47
18
33
79

1899
1827

1772
1774

56
83

--

1895

1808
1826
1817,18
1860
1808
1779
6
58 x 1804
17
1774
27
1733
24
1797
29
66
1886
68
1843
63
1896
26
9
1771
15
1669
64
1880
31
1875
32
1886
4
2
1868
1
1766
67
1886
49
1863
53
1811
77
1804
36
1898
57
1839
3
1817
12
1808
25
1775
5

35
48
55
20

'131?-a Aparat de propulsiune cu doua aripi,

de lemn sau metal, care se intrebuinteaza la aero-

plane, spre a transforma miscarea de rotatie a

motorului In mi$care propuisiv& sau tractivg.

Partea extern& $i perifericA a
(R3 1976) 0
pavilionului urechil [fr.].
*ELICOI.D 1. adj. pc In form& de dice: eurbik 6.
3. (p/.-izt) sm. Suprafatli descrisa de o dreapta

care se misca facind un unghiu constant cu axa

unui cilindru circular, pe care o Intilneste, $i care
dreapta se razim& pe o dice infasurata pe acel
cilindru: supralata surnbillui este un [fr.].
*ELICOIDAL adj. Care este in forma de elice:

N U M EL E

.2-

Greutatea
2 atomicd

-al

43
44
45
46
47
48
49
50

ercur
Molybden
Neodym
Neon
Nickel
Niobium
Osmium
Oxigen

44:I'CX.1701:$1.)002ZZ4M
tr.-"la c17,cp coax
VP's:0 'I

I E .g.

Anul
. 9.,-. descoperirii

Hg

200,06
96,0
Nd
144,3
Ne
20,02
Ni
58,68
93,5
Nb
190,9
Os
0
16,0
51 Palladium .... Pd
106,7
52 Platina
Pt
195,2
53 Plumb
Pb
207,2
54 Polonium
Po
210,0
55 Potasiu (Kal.).. K
39,10
56 praseodymium Pr
140,6
Ra
57 Radium
226,0
58 Rhodium
Rh
109,9
59 Rubidium .... Rb
85,45
60 Ruthenium ... Ru
101,7
61 Samarium .... Sm
150,4
Sc
62 Scandium
44,1
g
63 Selenium
Se
79,2g
64 Siliciu
Si
28,3
Na
65 Sodiu
23,0
66 Staniu
118,7
Sn
67 Strontium .... Sr
87,63
68 Sulf.
32,06
S
69 Tanta'
Ta
181,5
70 Teliur
Te
127,5
71 Terbium
Tb
159,2
72 Thallium
Ti
204,0
Th
73 Thorium
232,4
74 Thulium
Tu
168,5
75 Titan
Ti
48,1
184,0
76 Tungsten
W
77 Uranium
U
238,2
78 Vanadium .... V
51,0
X
79 Xenon
130,2
80 Ytterbium.... Yb
173,5
81 Yttrium
88,7
Y
82 Zinc
Zn
65,37
83 Zirconium .... Zr
90,6
Mo

NNt.004.-31-3,31-3,-,..3b-CDCPZ.CP.CDCDC/),
" cc.
0
wtrcp

NUMELE

IS- Greutatea --a-

51-

'

t..

80
42

60
10
28
41
76
8

46
78
82
84
19
59
88
45
37
44
62

Anul
descoperirii

ELIELI

1782
1885
1898
1804
1844
1803
1774,75
1803
1750

11

1898
1807
1885
1898
1803
1860
1845
1879
1879
1817
1810
1807

50
38

1793

21

34
14

16

73
52

1802

1793
1843
1861
1828
1879
1789
1781
1789
1830
1898
1909
1794

65
81
90
69
22

74
92
23
54
70
39
30
40

1789

*ELIIVIINATOR(IU) adj. Care elimino.: In al-

gebra, ne servim de metoda elimlnatoare; probd ethanetoare [fr.].

ELIN 1. sm. Grec (din vechime).

[gr.].
2. adj. A Elinilor: limbs
$ ELINESC adj. Grecesc (vechiu): limbs elineastdi
[e 1 i n].

ELINETE adv. Grecete, in limba greac&

veche [elines

ELINICA sf. ca Lirdba greaca clasic&, In opozitie cu graiul modern, numit apla": 1-al Inviitat
intoomai ca Pe un ilramatio dames (F1") [ngr]

ithinturile tunurilor slut de obiceiu -e [fr.].

a Aparat de avi*ELICOPTER (pl. -ere) sn.

*ELTPSA (p1.-se) sf. O cir Figur& de gramaticil

prin care se suprim& unul sau mat multe cuvinte
dintr'o propozitie. Ex. N'are sit vie. - Atha pagubill

vertical f fr.].
*ELIDE ( -Id) vb. tr. a A suprima vocala final&

urma expre-

cuvintului urrnntor: vocals u" se elide In expresiunea

nu avem", care device n'avem" pr.].

verbului edam,

atie a cftrui elice se invirte$te In jurul unui ax

a unui cuvint dinaintea vocalei incep&toare a

*ELIGIBIL adj. Care poate fi ales, care intruneste conditiunile spre a putea fi ales [fr.].
*ELIGIBILITATE sf. Totalitatea conditiunilor cerute spre a putea fi ales [fr.].
*ELIMINA (-min, -milieu) vb. tr. 0 A scoate, a
suprima, a sterge: eau eliminat mai matte name de pe

lista A da afara, a alunga, a Indep&rta: 1-a

o cantitate algebrica, a 0
slimiest din scoalli f
o neonface sh dispara dintr'o ecuatiune
noscuta Intl* dealt ecuatiuni, a scrie cif cele dou& ecua-

tiuni au o radacina comun& [fr.].

In aceast& din

siune, constatam elipsa

care se sub-

tot
astfel in proIntelege;

verbele

dai,
n'ai si n'ai carte,

n'aipartn, cons-

tatam cite o
elipsa,

conj.

Fig. Ign. Elipsa.

daca fiind subinteleasa Pc Curb& plant, inchisa, descris& de un punct care se misc.& astfel
ca suma distantelor lui la dou& puncte fixe F, F'
(focarele" elipsei) este constant& ([

455

www.dacoromanica.ro

1977, 1978):

EE L. I-

CIVI C

Traleetorille planetelor In 'urn' soarelni aunt elipse [fr.

eipse].
ll*ELIPSOGFUNF
ELEPSOR4F (p1.-te) sn.
A Instrument cu care se trag
1980) [fr.].
elipse
ELIPSOTD (p1.-ide) sn. pc
(

Solid care is nastere din InvIrtirea unei jumatati de e-

1111".'

"ELUDA (-nets) vb. tr. A ocoli, a Inlatura, a se

feri de ceva cu iscusinta, suzeranul oats sd eludeze stipulatinnea de domnie De ea,* ant 0.-eol.) [fr.).

ELVTIC adj.

d(Alift

Ce tine de natiunea elve-

Contederatinnea d [fr.].

ELVETIAN 1. adj.

privitor la Elvetia.

Ce tine de Elveti a,

Lo

B. ELVETL.N SM., BLVEraNA (p/.-tene) sf.

lips& In jurul uneia din axele

ei (0 1979) [fr.].

"ELIPSOMJNL adj. A Care Fig. 1978. Construi

rea unei elipse.
are forma unui elipsoid [Cr.].

ELTPTIC adj. 0 Co Se zice despre o expre-

siune care tontine o clip SA: lief" a o eepreeinne

cuitor, locuitoare din Elvetia.

ELZEVP1 sbst. $ Soiu de caractere tipografice,

dupli celebra familie de tipografi olandezi, cu acelas nume (sec. xvi $i xvii).
EMANA ( -an) vb. intr. 0 A se desprinde, a se
degaja, a se scurge sub forma de piirticele infinit
de mici $i invizibile: corpuscalele ce emana din Borne

mirositoare A purcede, a izvorl, a proveni:

el an emend de la particle, ci de Is natiune

().-011.)

[fr.].

*EMANATITINE sf. 0 Faptul de a emana I

Particele infinit de mici $i invizibiIu pe care
uncle corpuri le Impastie In aer: mirotarne slut

Medan prin eraanatiuni; e: simteau bine cum

Fig. 1979. Elipsoid.

ca o

Fig. 1980. Elipsograf.

In be de tie et eve" sau tie cum yeti" f4 Care

e de natura elipsei: ligurfi .41 A Care tine de
elipsa.: segment

[fr. elliptiqu e].

"ELEPTICITATE sf. CD ca Calitatea unei expresiuni, unei propozilii eliptice A Forma

eliptica a unei figuri [fr.].
ELTTA (p1.-te) sf. Ceea ce este mai bun, mai de
seams, mai distins, mai vrednic de ales, floarea:
elks nopiumii; elite armatei; de

distins:

an Bullet de
[Cr.].

EN/ANC/PAL (-apes) 4. vb. tr. (D ei A libera

prin emancipate, a acorda emanciparea: pe nn
minor (PI) A desrobi: en popor.
2. vb. refl. A-$i lua prea multit libertate, a iesi
din marginile datoriei sau bunei-euviinte, a nu
pazi masura trebuincioasa sau cuviincioasa [fr.].
EaVLANCIP4RE, EMANCIPATIVNE St. 0 tt.
Act prin care o persoanA este woes& de sub autoritatea parinteasca sau a tutorelui et.

EMBATIC (p1.-ionri) sn. tR (D Arendarea locului unei case sau casei cu locul ei pentru un termen foarte lung (pIna la 99 de ant), In intervalul camaa arendasul se bucura de toate dreptu-

opterelor

rile de posesiune (Mold. bezman") 0 Plata,

Fig. i981. Elitre.

1981) [tr. ely t r e].

ELIXIR (p1. -ire) sn. 0 A Mime generic dat preparatelor care rezultit din amestecul unor siropuri

cu alcoolate 0 (6 Ceea ce e mai bun, mai pretios 1ntr'un lucru [Cr.].

*ELIZIVNE sf. 4.7 0 Faptul de a elide (D Suprirnarea vocalei finale a unui cuvint dinaintea
vocalei Incepatoare a cuvintului urnator [fr.].
ELOCTATT
-r-- A = ELocuipITA.

*ELOCINT adj. 0 Care vorbeste bine, care

are elocuenta: tinArn1 sol vorbea imams* Ca spa el

era (1.-GH.) 0 (6 Care produce aceeasi impresiune
ca $i vorbirea cea mai elocuenta: ma intreeti on o Dri(Ellt-VN.)

[fr. loque nt].

ELOGUNTA sf. 0 Usurinta de a se exprima,

arta, talentul de a vorbi bine, de a mica $i a convinge prin vorbirea sa 0 Insu$irea a tot ce poate
produce aceleasi efecte ca elocuenta: nu prey and

bine diacursal, dar gesturile el mimics, slat de 0 re snti-

(fr. eloquence].

ELOCUTIVNE sf. 0 Mod de a se exprima:

wait Oi Modul de a pronunta un dis-

are o

curs 0 C1J Partea retoricei care trateaza despre

alegerea si asezarea cuvintelor [fr.].
ELOGIQS adj. Plin de elogii, care lauds peste
masurtt: nn dinars [fr.].
*ELOGIU (p1.-eit) sn. 0 Discurs tinut pentru a
Linda pe un mort: tunebru Pr. ext. Lauda:
a face

provine: antoritatea Bisericil este o ... a Daniel cal Dumnezen [fr.].

ne-

noase ale cole-

(VLAH.)

strilbate

0 Ceea ce purcede, ce

Starea aceluia sau aceleia care, scos de sub autori-

perioara, cornoasa, care

acopere aripile membra-

clentit

(VLAH.)

tatea parinteasca sau a tutorelui, poate so. -0 administreze liter averea Desrobire:
grilor; ,a Tlgantlor Liberarea de prejudecatile
traditionale [fr.].

"ELTTEW
sn.
41( Aripa su(p1. -tie)

vire mat ra decit vorba

de simpatie

.1 cniva, a-1 lituda peste masurli [fr.].

*ELUCID4 (-idea) vb. tr. A lamuri, a deslusi:

/Aril conoursul men, n'ar putea N atm de actor o important& chestiune (CAR.) [fr.].

'ELUCUBRATIVNE ELUCCTBRATIE sf. 0

Truda, ostenelile ce depune cineva lucrind fora
preget la o opera 0 Seriere compusa dupe
multe osteneli: (mai totdeauna In sens peiorativ):
tineril nostri sorittoritei wimp is eels mat absurde... elucubratiuni, De cart le dau ca literaturft de seneatie (VLAH.)

[fr.].

arenda pentru tinerea acestor locuri; In vremurile

de demult, proprietarii unor asemenea locuri hind.
In majoritatea cazurilor manastirile, plata se facea $i In natura, dindu -se acestora lurnInari,
tears, untdelemn, etc.

EMBATICAR sm. n Cel ce are un loc cu

e m b a ti c, cel ce plateste embatic pentru load

pe care e pladita casa sa (Mo/d. bezmanar").

EMBLMA (pl.-me) sf. 0 Figura simbolica.

Insotita adesea de o legend& In forma de sententa

C) Insigne: embiemele regalitittil Simbol: co-

coon e emblems veghierii; : aft pentru pedantism, e 0

a dobitociel

(NEGR.)

[fr.).

EMBLEMATIC adj. Ce tine de emblems:

llgurit .

[fr.].

EMBOLIE sf. # Boala pricinuitti de un chiag

de singe sau de un corp strain care astupa un vas.

sanguin [fr .] .

*EMBRIOLOGTE sf. p *Uinta care se ocupit en

studiul anatomic $i fiziologic al embrionului de la
aparitiunea lui pina la nastere [fr.].
*EMBRION sm. $i (p1. -bane) sn.. 0 Germenul
In prima stare de desvoltare In pintecele mamei
0 Germenul plantei litchis In samlnta $i care

se desvolta prin Incoltire Se zice despre

un lucru care e abia In formatiune, care abia is
nastere [fr.].
EMBRIONAR adj. 0 Privitor la embrion
0 Care e Inca In stare de embrion, In stare rudimentary (6 Care Incepe abia, care se afla.
Inca la fnceput : stare a: faze .e [fr.].
EMERTT adj. 0 * Se zice despre un profesor
retras la pensie $i care se bucura de onorurile da-

torite titlului sau 1 0 Care a ImbatrInit In

meseria, In deprinderile lui: an bautor ~, un betiv
de frunte [fr ].

*EMETIC (p1.-ice) sn. ,0E 0 Clorat de p otasiu

de antimoniu, care provoacit varsaturi Pr.

ext. Medicament care provoaca varsilturile [fr.].

456

www.dacoromanica.ro

*ENIFATIC adj 0 Plin de emfaza: tons

Sens..., care da mai mita taxi% mai mull/ ma-

face sa porneasca dintrInsul: razele pe care le emits

sosrele n A pune In circulatiune anumite

valori:

gimfare In vorbire sau In gesturi 0 ca Figura de retorica care consist& In Intrebuintarea

unui cuvint care arata multa tarie, cum d. e.:

ment) care are proprietatea de a muia o parte

Inflaarat de mtnie, mort de seta [fr. emphase].

*EIVIFITE9ZA (pl. -ze) sf. r1 = EMBATIO [fr.

inflamatii: eataplasm .0, [fr.].

*E1V/OPTIZTE = HEMOPT721:13.

emphytose].

*EMOR... we- HEMOR...

*EMOTIV 1. adj. 0 Privitor la emotiune: turbu-

*EMFIZEM (pl. -eme) sn. p Tumoare alba, etesti* nedureroask provocata prin introducerea
aerului Inteun tesut celular: = pulmonar [fr. e mphy s em el.
*EMICTCLU (pL-leitirl) sm. Salk mare In care
scaunele sau blineile shit
asezate In semicerc sau In

rani e Foarte accesibil emotiunilor: tire S.

a. sm., *EMOTIVA (p1.-ve) sf. Persoana care se
emotioneazil foarte usor [fr.].
*EMOTIVITATE sf. Predispozitie de a se emotions de cel mai mic lucru [fr.].
*ENI9TIE PP- EMMA/NE.

*EMOTION4. (-ones) 1. vb. tr. A produce o

form& de potcoava (1=11982)

[fr. hemicycle].

emotiune: Wept sit mA emotionezi, agtept !a ma farmed

EMIGRA. (- iires) vb. intr.

(VLAH.).

0 All parasi tare spre a

2. vb. re fl. A simti o emotiune [fr.].

se stabili Intr'alt lot, a pribegi, a bejenari A pie

ca dintr'o lard, la anumite Fig. 1983. Emiciclu.
epoci ale anului, spre a eauta o dim& mai dulce, vorb. de pasarile callitoare:

*EMOTIONANT adj. Care emotioneaza, mis-

cator: simtim ea... tale mai

(VLAH.) [fr.].

unui spectacol, unei vesti sau, spontan, sub in-

*EMIGRANT sm., *Erdioetorra (p1.-te)sf. Acela,

fluenta unei perturbari nervoase: era Balboni de emo-

aceea care emigreaza, pribeag(A), bejenar [fr.].

*EMIGRATIVNE, *EnnontieE sf. O Faptul de
a emigr a, pribegie, bejenie C) Plecarea regulata, la anumite epoci ale anului, a unora din
animale, spre a auta o clime mai dulce: =a rIndunelelor [fr.].
"EMINAMENTE adv. In gradul eel mai malt,
In mod covirsitor [fr. Amin emm en t].
*EMINENT adj. Care Intrece pe ceilalti, care

thins 01 wean no putea ea vorbeana (D.-ZAMP.) [fr.].

*EIVIPIREU sbst. Partea cea mai Irian& a cerului unde, dupa Inchipuirea celor vechi, era lacasul
zeilor si al prea-fericitilor [fr.].

*EMPIRIC 1. adj. 0 Bazat numai pe expe-

rienta: =coda .4; mediolna it I 0 Care e calauzit

numai de experienta, care e partizan al empirisrnului: motet
2 sin. 0 +++ Filosof care atribue experientei
originea tuturor cunostintelor noastre Sarlatent eel ce practica In mod ilegal medicine, si

se ridick se distinge mai presus de told: nn cooler

[fr.].

*EMINENTA sf. 0 Loc malt, Inaltime, rldicatura de teren Superioritate, excelenta

Titlu de onoare ce se U. cardinalilor [fr.].
*EMIPLEGTE, *HEMIPLEGIE sf. .0' Paralizia unei
jumatati a corpului [fr.].
*EMIR sm. (D Titlu dat, la Turd, acelora care
pretind a se trage din semintia lui Mahomet

caut& s& vindece pe bolnavi prin leacuri cunoscute

numai de el O Veterinar Cara diploma [fr.].

*EMPIRTSM sbst. 0 Metoda experimentala;

cercetare facuta numai prin experienta, fan. teo-

rie 0 +14. Sistem filosofic dupa care originea tuturor cunostintelor noastre e atribuitil numai ex-

perientei 0 Starea unei stiinta cind faptele nu

sint legate Intre ele prin nici o lege general& sau
teorie Teorie medical& Intemeiata numai pe
experienta 0 $arlatanie [fr.].

0 La Arabi: sef, capetenie 7 0 Guvernatorul

O EMISFER (p1.-ere) sn. = EMLSITRA: De doull orl

noaptea, on umbrele sale, Emig/ant nostril 1 -a Invalult
(ALX.).,

maze mor In gura nomad

E.MOTIT,TNE, Emma sf. Miscare, turburare

a sufletului care se produc sub imperiul unei idei,

rindunelele emigrent{ la aproplerea iernli [fr.].

unei provincii sau unui trib mai mare, la popoarele musulmane [fr.].
*EMISAR sm. Agent caruia i se Incredinteaza
o misiune secrets, In genere putih onorabila (se
iscodeasca ceva, sa Imprastie vesti alarmante, sa
urzeasca intrigi, etc.): s'au dezeoperit flies =I ai guvernului Boylan [fr. emissaire].

*EMPIRIST sm. = EMPIRIC 2.

*EMVL sm. Rival, concurent [fr.].

*EMTJLATIUNE, *EMULAVE st. Ambitiune de

a egala, de a Intrece pe cei ce fan bine, pe eel ce

au merite [fr.].
EMULSIVNE sf. 0 A Preparat lichid care seaman& cu laptele si care se obtine amestecIndu-se
cu apa niste seminte oleioase pisate 0 alit Pre-

Jumatatea unei
*EIVHSFRA (p1.-re) 8/. 0
sfere, semi-sfera Fie-care din
cele don& jumiltati ale globului pa-

parat care reactioneaza la lumina si cu care se

ecuator: emlstera boreala sau septentrionala, emidera australa sau merldionala

timpul Fanariotilor). A ti on einem, a fi intim, pe

un picior de egalitate cu cineva: m'am Mont on
coritentli taralula (ALECU [rig. Sva !lob oat ivq Goo].

ale sferei ceresti separata una de

*ENCEFAL sbst. P Totalitatea

centrelor nervoase care, la toate
animalele vertebrate, sint Inchise
In cavitatea craniana (ig 1984)

mintesc separate una de alta prin

* Fie-care din cele doua jumatati

site prin ecuatorul ceresc p1. 15

Emiziere de Magdeburg, doua capace me-

talice, avInd fie-care forma unei ju-

matati de sferk care se pun unul

peste altul, dupe ce se face vidul
Intre ele; din Gauze presiunii at-

ENA.CHI, Ellaal3E ow- 15NE.

ENA MU CHE ENA SV loc. F (nines& din

*ENCEFALTTA sf. t Inflame-

tiune a encefalului;

Fig. 1993.

letargioli,

boala caracterizat& printr'o somnolent& progresivk care se ter-

tare unul de altul, melt cu foarte Magdeburg.

mare greutate se pot desprinde (f 1983) [fr.].
*EMISFERIC adj. In forma de emisfera [fr.].
*EIVIISIVNE sf. C) Faptul de a emite 0 Punere In circulatiune:
ducere: = de sunete;

acoper placile, filmele si hlrtia fotografica [fr.].

[fr.].

mosferice, ele se alipesc asa de Em s fe re de

..luminil
anon banonote false Pro[fr.].

*EMISTpEI (pl.- ihuri) sn. ; Fie-care din cele

doua jumatati (adesea de lungime neegala) ale
unui vers, despartite prin cezura [fr.].
*EMITE (-it) vb. tr. t A produce In (dark a

EMF

bilete de banal, aotiuni A rosti, a ENC

produce, a da la ivealA, a manifesta: an saner;
o parer. [lat.].
*EMOLIENT adj. 0 (p1.-te) sn. P (Medica-

retie int.elesului cuvIntului [fr.].

*EMFAZA 8/. (D Pomp& afectatil, maretie, In-

Fig. r984.
Encefal.

rain& mai adesea cu moartea bolnavului fin].

*ENCICLICA (pl. -toe) sf.
Scrisoare circulara a papei cu privire la o chestiune de dogma
sau de disciplina [fr.].
*ENCICLOPEDIC adj.. 0 Privitor la enciclopedie 0 Care Imbratiseaza toate Itiintele: revista

I;

dictionar

[fr.].

CD Totalitatea stiintelor 0 Carte care trateaza despre toate Itfin-

*ENCICLOPEDTE sf.

457

www.dacoromanica.ro

ENC- tele, in care se gasesc Intrunite cunostintele privitoare la toate stiintele; : o vie, se zice despre
ENT un om cu cunostinte universale, care cunoaste
toate stiintele Tot ce se cunoaste despre o
stiinta: medical& [fr.].
*ENCICLOPEDIST sm. 0 Autorul unei enciclopedii Fie-care din autorii can au colaborat la marea enciclopedie franceza, publicata.
la sfIrsitul veacului al xviii-lea sub direclpiunea
lui Diderot si a lui d'Alembert (ow P. 1ST.) [fr.].
*ENCLITIC adj. 47 Se zice despre un cuvint
lipsit de accent care se razima pe cuvtntul precedent, de care e legat printr'o trasatura de unire.
-

Ex.: lasit-m& prInde-1, votbegte-i

[fr.].

ENCOMION
jh

ENGLENDISI Fr. EGLENDISI.

ENGLENGE4, ENGLINGE4 sf. Petrecere, amuzament: tacem un otuz-bir de englingea plait se va gat,.

masaP (IL.) [tc.eglenke].

*ENGLEZ 4. adj. Din Anglia, privitor la Anglia, a locuitorilor din Anglia: limbs

2. sm., ENGLEZA (p/.-7.e), ENarzzotacA (p1.-ce) sc.

Locuitor, locuitoare din Anglia [it. in g 1 es e .

*ENGLEZESC adj. = ENGLEZ 1.

*ENGLEZESTE adv. O Dupa obiceiul,

Poligon care are uns-

prezece latur $i formeaza prin

urmare unsprezece unghiuri

(13 1985) [fr ].

ENDECASIL4B (IC) adj.

-Y7

if Se zice despre versurile (gre-

ce sau latine) de unsprezece Fig. 1985. Endecagon.

silabe: very A.' [fr.].
*ENDEMIC adj. 1 Care are caracterul ende-

mic: lepra era ...11 In Judea [fr.].

*ENDEMIE sf. .1 Boala care bintue de obiceiu Intr'o tar& sau Intr'un tinut si care este datoritti unei cauze locale [fr.].
*ENDOC*RD sbst. p Membrana care captuseste cavitatile inimii [fr.].
*ENDOCARDITA sf. I Inflarnatiune a endocardului [fr.].
'ENDOCARP sbst. # Membarna care captuseste cavitatea pericarpului fructelor
OM 1986) [fr.].

z e s c].
ENGOLPION (p1.- loan) sn.

cioare, pe care d poarta arhiereul

la piept, atirnat& de un l&ntisor petrecut pe dupa glt; nurnita. si panaghiu' sau panaghion" (i 1988)
[gr. Sixokruov].
t ENGOMION, Excomiort sbst. Elo-

giu, cuvintare de lauds: iatA-1, faced -1

SO. nu capeti de la
mine dealt tin encomion fluty/Mitt ci Ora
temeiu (013013.1 [ngr. irstiy.tov].

Fig. 1988.

deiu pisat care se pune la clrnati:

enibahar

un engomlon (ALECS.)

ENTEARItR, INTEMIAR sbst. Ar- Engolpion.

alto mirodenil

*ENIGMA (pl.-me) sf. 0 Glaicitoare Lucru greu de priceput, tot ce nu se poate Intelege
cu usurinta: purtarea lid in aceasta Imprejurare e o

[fr.].

*ENIGMATIC adj. 0 Care tontine o enigma,

Cti. 0 enigma: sin silmbet Mature, pe bands sale, ve

(D.-ZAMF.1

[fr.].

ENE, ENACHE, ENACHI p npr. m. Un fel

de personificare a somnului, corespunzatoare; lui

Morfeu: a venit mog Ene pe la gene (ISP.) (PAW.); Enachi
se Dunes De gene-i (coo.), a adormit.
*ENEAGON (p1. -cane) sn. p, Poli-

gon cu non& laturi si prin urmare

ENORIAS sm. cr6 Cel ce tine de o en ori e,

locuitorul unei enorii: man patrunse sutletele tuturor

lion

nostri (CAR.).

ENORIE sf. ett Cartiecul ai carui locuitori stilt

supusi, In cele spirituale, conducerii unui preot:
cununia se celebra la amiasi be biserica enorlei (1.-GH.) [ngr.

hopErt].

*ENORM adj. 0 Peste masura de mare, grozav

.4 Grozav, excesiv:

de mare: are o avers

a combs o gregala

adv.. m'am pliotisit

[fr.].

*ENORMITATE sf. 0 Insusirea a tot ce Intrece on -ce masura, ce e de o marime excesiva;

crimes sAgrozavie, groziavenie: eletantulni;
virilte p p1. Vorbe absurde, revoltatoare, gro-

cu non& unghiuri (11. 1987) [fr.].

Moil, prap&stii: adresA dlvanului mai multe oereri go-

*ENERGIC adj. Plin de energie, care da dovada de mult& e-

gonate... gi alts asemenea enormitati (I. -OH.) [fr.].

*ENSIFORNI adj. * Care are forma unei sabii

MaITYZi AA

*ENERGIE sf. 0 Puterea ac-

[tc. yeni-bahar aromaof

al clirui Inteles nu este lamurit: discus = Care

nu poate fi Inteles, patruns cu usurinta, care apare

ENDRISINI3/1 = INDRI$4131.

[1r.].

(FIL)

noun "].
ENICER.. . = IENICER...

Inauntru, pe cind cel cu o densitate

remain ,A;

61)

Ike vAd din a to vorbA oil nu ma Inielegi (EMIN.)

mai mare iese afar& (miscarea aceasta din urma

e numita exosmoza"); endosmoza e aplicata. In
industria zaharului [fr.].
*ENDOTERNIIC adj. Li. Se zice despre o cornbinatie chimica care se efectueaz& prin absorbirea caldurii [fr.].

-;

Ico-

pentru mine; Chid esti enigma Insist a viola male 'ntregi,

ENDOSMOZA sf. 15 Fenomen prin

care don& lichide In miscare, separate
printr'o membrana organics, devin sediul unui curent dublu: lichidul care
are o densitate mai mica posed& o iu- Fig. 1986
teal& mai mare si patrunde din afara Endocarp.

nergie: om

In

felul Englezilor In limba engleza [e n g 1 e nit& rotunda, de smalt, de our sau de

argint, cu chipul lui Dumnezeu Tatal,
on al MIntuitorului, on al sfintei Fe-

ENGQIIION.

*ENDECAGON (p1. -cane)

sn.

*ENERVARE sf. 0 Faptul de a (se) ener va;

rezultatul acestei actiuni Starea celui enervat.

[fr

Fig.. '987.

tiva a organismului: musoularii Eneagon.

0 Putere fireasca gi eficace pe
care o au lucrurile: remediu tara e Vigoare
a sufletului, virtute, vlaga: ei tat hennas o bunil
Parte din energia... mintii for crude pe tiplourile pedants

15 Facultatea pe care o posed& un corp

de a produce un travaliu mecanic; cauza on -carui
fenomen natural: A. electrica [fr.].
*ENERGUMEN sm. Cl) Care e stapinit de dia(V%.AK.)

vol, Indracit 0 Care vorbeste si se agita

ca un disperat, ca un turbat, ca un om scos din
mints, apelpisit [fr.].

*NTE,RTTA
E.].
(p1.-ie) sf. # Inflamatiunea membranei mucoase a intestinelor [fr.].
*ENTEROCOLITA. sf. .tv Inflamatiunea intestinului subtire $i a colonului [fr.].
*ENTIMEMA (p/.-me) sf. +++ Silogism redus la

don& propozitiuni, din care prima e numita an-

tecedent& bar a doua, consecuenta.. Ex.: onset, deal

exist (se subIntelege premiza majora: on -ce fiinta

care ougeta exists) [fr. enthym am e].

*ENTITATE sf.
Ceea ce constitue existents 18.000
unui lucru, existent& considerata ca distinct& st
independenta de lucrul lnsusi (termen de filosofie
scolastica) [fr. e n t it 6].

*ENERVA (-yea) vb. tr. i refl. 0 A (se) molesi,

a(-si) slei puterile fizice sau morale 0 A(-si)

hits sistemul nervos: poste gi vintul ma enerva... aria

aga de sinistru (VLAH.) [fr.].

*ENERVANT adj. Care enerveaza, capabil sit

enerveze: o 'Madura ~A; vedea.- atItea lichele 0.41, o'adeem 11 coprindea o scIrbil Manna (VLAH.) [fr.].

*ENTOMOLOG = ENTOMOLOGIST.

*ENTOMOLOGIC adj. 4 Privitor la entomo-

logie [fr.].

ENTOMOLOGIE sf. I Partea zoologiei care

trateaza despre insecte [fr.].
*ENTOMOLOGIST sm. 4 Cel ce se ocupli cu

studierea lnsectelor, care face colectiuni de insecte [fr.].

458

www.dacoromanica.ro

eroicS: Iliada qt Maeda slat poems e

g Care a ENT
compus o epopee: poet O g Propriu epopeei: =

*ENTOZOAR (p1. -are) sn. lb Animal care traeste

ca parazit In corpul altui animal; se zice in spec.

despre viermii intestinali [fr.].
*ENTUZIASM sbst. 0 Starea fizicil dezordonat& ca aceea a sibilelor In momentul and proro-

gen

[fr.].

ceau Pr. ext. lnspiratiune divin5. manifeprotetilor CD Foc,

stat& prin viziuni profetice:
avInt, Infl&carare de care e cuprins poetul, artistul, in momentul compozitiei: ..rtl transport& pe
poeti Exaltare extraordinara a sufletului:
religion, rAzboinic 0 Mare bucurie: trt prima on

pe Admiratdune exageratS: are nn

poet [fr.].

orb Denim aoest

"ENTUZ/ASMA (-mez) 1. vb. tr. A inspira entuziasm, a inflacara.

2. vb. refl. A fi cuprins de entuziasm [fr.].
*ENTUZIAST adj.$1 sm. 0 Inspirat, vizionar
0 Care e cuprins lesne de entuziasm, care se entuziasmeaz5. usor: nn -1 de loo red si nu admird nimlo
(vLAH.) Ce tine de entuziasm, plin de bucurie:
demonstratiuni re [fr.].

*ENUMERA. (-erez) vb. tr. A numara unul cite

unul: oonermte... sit transmita... o not& In care enumera

nemultumirile ei contra Portii (1.-GH.) [fr.].

*ENUMERATIVNE, EbrumaratmE sf. 0 Faptul

de a enumera ca Figur& de retoric5, prin

care se trece in revistk toate chipurile, toate
imprejurarile, toate p5.rtile Partea unui
discurs, care precedli peroratia, In care autorul
recapituleaza. toate dovezile cuprinse In argu-

mentatde [fr.].
*ENV NT (pl. -Curt) sn. Conditiunile pe care
trebue sti 1e satisfac& necunoscutele unei probleme

[fr.enonce].

'ENUNT.A. (-tint) vb. tr. A expune, a exprima

clar, precis prin vorb5. sau In scris: un adevSr

[fr.].
*EOCEN adj. $i sbst. .,141 Se zice despre stratu-

rile de teren sedimentar care formeazh baza terenului tertiar; ele sInt suprapuse cretei Si suporta etajul miocen [fr.].
0 Ce apartine Eolienilor;
*EOLIAN 1. adj.
dialect
dialect grec Intrebuintat de Alceu $i de
Sapho .1 Haul% aatt, harp& antic& despre care
legenda spune c5 coardele ei vibrau la adierea vintului $i trezeau pe regele David in miez de noapte,
inspirindu-1 In compunerea psalmilor CD .1 Mod

*EOLINA (p1.-ne) sf. J = ARMQNICA [germ.].

Numkr care aratli
*EPACTA (p1.-te) sf.
virsta 7unii pe ziva de 1 Ianuar a fie-c.krui an, adica

EPARHIE sf. 0 A Tinut, Intindere de tars

de sub jurisdictiunea spiritual& a unui episcop:

nioi un column sii nu tie volnio e& lac& hirotonie atarli de .4

lut (PRV.-ME1.); un Kamp odata plecase aS cerceteze eparhia

(ler.) Pr. ext. n I Ocolul, jurisdictiunea unui

judecator: pe hotru

51-1 izgoneasoli vi s9 -1

swat& de tot

den tont& eparhia giudetului mauls (PRV.-LP.) [gr. e77.LpXia].

EPARHI9T adj. $i sm. A Care face parte

dintr'o eparhie, ce tine de o eparhie [ngr.].

EPAVA (p1.-ee) sf. 0 2, Sfarimatura dintr'un

vas naufragiat aruncata de valuri la term 0

Rdmasitele unei averi pierdute; resturi,ln genere [fr.].

EPENTETIC adj. to Ce s'a adttugat prin
ep en tez5. : soma, consonant& a [fr. ] .
EPENTEZA (p1.-ze) sf. 4i AciSugarea unei li-

tere sau unei silabe In interiorul unui cuvint:

hirean, safari an reanitat prin oe din

trSgSna, hrean, salad [fr.].

tormele thrigina,

'EPIC adj. 0 V Se zice despre marile compozi-

tiuni In versuri In care poetul poveste5te o actdune

*EPICARP sbst. Pielita care acopera fructul unei plante

(] 1989) [fr.].
*EPICEN adj. ap Se zice, In
gramatica, despre substativele
care Insemneaza si partea barb5.teasca si partea femeiascS.
Fig. 1989.
Epicarp.
Ex.: bares, pottrniohe [fr.].
EPICENTRU (pl. -tre) sn. akit Punctul de pe
suprafata globului de unde se propag& sguduiturile unui cutremur [fr.].
*EPICICLOTD.1k sf. 4 Curb& descrisa de un
punct luat pe circumferenta unui cue mobil care
se InvIrteste pe un alt cerc fix, tangent cu celalalt
[fr.].
*EPICTCLU sm. * Cerc care se presupunea descris de o planet& si al carui centru se Invirtea In

jurul pamintului, descriind un alt cerc numit

deferent" [fr.].
*EPICURETSM ar Enemas.
*EPICURIAN 1. sm. 0 ,.. Sectator al lui
Epicur 0 0 Sensual, voluptuos, cel ce cant&
placerile fizice.
2. adj. Conform cu doctrina lui Epicur:

cistern
Care caut& placerile simturilor: moral& 4 [fr.].
'EPICURISM, EPICUREISM sbst. +++ C) Doctrina
lui Epicur $i a epicurienilor Morala epicurienilor, doctrine acelora care cant& numai pl&cerile simturilor [fr.].

*EPIDEMIC adj. 0

Ce tine de epidemic:

boron a (j1 Ce se latelte, ce se propag& foarte

iute, ca o epidemic [fr.].
EPIDEMTE sf. aF Boa15., molipsitoare sau nu,
care ataca un mare numar de persoane In acelasi
timp $i In acelasi loc, molima, bolesnita: de tebra W.W.II, de oinma; totdeanna, dun& o

oa q1 dup& un

rdzboiu, omenirea cant& a-vi rim:bats nivelul u.-oti.) [fr.].

*EPIDEMIOLOGTE sf. >rt $tiinta epiderniilor

EPIDERNIA (pl.-me) sf. 0 p Membranb transparent& care face parte din piele si acopere toat5.
Pie1785) 0 Pr. ext.
suprafata dermei (me145. subtire care acopere suprafata diferitelor p&rti
ale unei plante ierboase $i ale m15.ditmlor tinere
Pr. ext. Patura din afar& care InfAsur& ceva:
epiderma globulni pSmtnteso [fr.].

2. BOUM SM. pl.0 Popor grec care, gonit din Pe-

numarul de zile trecute de la ultima lun& non&

pin& la sfirsitul anului precedent; aceste numere
se exprima prin cifre romane (I, II, III, etc.) In
pascalii Si constitue unul din elementele esentiale In calculul datelor In calendarele perpetue [fr.].

0 (P) Demn de o epopee: routs

[Zr.].

al gamei In muzica greaca veche, aseman&tor cu

o gamh minor& de astAzi, Sark. nota sensibilk.

lopones de Dorieni, se duse s& se stabileasca In

Eolia [fr.].

tan

'EPIDERMIC adj. 0 Ce tine de epiderma,

privitor la epiderm& [fr.].

EPIEC sbst. Er Se zice la jocul de table, and

zarurile aruncate arata fie-care cite un punct:
ea to Weasel Dumnezeu...
(D.-ZAMF.) RC.).

sa dau un

di esti mart

*EpIFTT adj. * Se zice despre un vegetal care

trb.este pe scoarta altui vegetal [fr. Cp i p h y t e].
*EPIGASTRALGTE sf. ,1* Durere la epigastru
[fr.].

*EPIGASTRIC adj. p Ce tine de epigastru:

EPIGASTRII sbst. p Partea superioar& si

regiunea .4 [fr.].

mijlocie a pintecelui [fr.].

EPIGLQTA sf. p Supapa cartilaginoas& care,
asezat& In partea superioar& a laringelui, acopere
ca un capac, glota In momentul Inghitirii, $i Impiedick astfel introducerea alimentelor sau bauturilor In cliile aeriene (per MI 2044) [fr.].
EPIG9NI sm. pl. Cl) p pc- P. 1ST. 0 Pr. ext.
Urrnal: Iara noi P not epigonil p Simtiri reel, hart sdrobite
MAIN.)

gr.].

EPIGRAP (p1.-ate) sn. 0 Inscriptie pus& pe un

edificiu pentru a arata data, destinatiunea aftdirii, etc. Scurt& citatie dintr'un autor pus&
la Inceputul unei auti sau unui capitol spre a-1
indica spiritul [fr.].
EPIGRAFIC adj.P 0 Ce e propriu epigrafiei:
stet ge Privitor la epigrafie: desooperire gea [fr.].
EPIGRAFTE sf. p $tiintra care se cup& cu
descifrarea

459

llimurirea inscriptdunilor [fr.].

www.dacoromanica.ro

c" I

spiritual& a unei eparhii, vlfldicA, piscop:

(Ea 1991): .,t1.1 In noria altni arhieren ail nn hlrotoneasca,
eiet BA fee& fitorghle (PRO: MB.) [gr.
ineaxonoc].

EPIGRAFTST sm. Cel ce studiazdt inscriptiuEPI:

EPvile, care e versat in epigrafie [fr.].

EPIGRAMA (pd. -me) sf. 0 S La cei vechi, mica

poezie despre on -ce fel de subiect: Antologla greaci
egg" meg." de epigram. 0 Poezie scurta care
se terming cu o vorbdi de spirit, cu o aluzie Intep&toare C) Pr. ext. Vorbdi Intepiitoare sau batjocoritoare aruncatii In conversatie la adresa cuiva [fr.].

EPIGRAIVIATIC adj. Ce tine de epigramli:

trasatura .4 [fr.].
EPIGRAMATTST sm. ..e Autor de epigrame
[fr.].
FYILATOR(nT) adj. Ce smulge pilrul, ce-1
face sli cad&"[Er.].
"EPILEPSTE sf. i Boal& nervoasa, caracterizatil. prin pierderea subit& a cunostint.ei yi prin
convulsiuni; numito. de popor aboa16.", altealea", boala-copiilor", ceas-rau" sau ceasul
(-cel)-rhu", duce-se-pe-pustii", nab&daie", pestll

depsie", etc. [fr.].

'EPILEPTIC I. adj. I 0 Care e de natura

epilepsiei: convulsiuni ~a

0 Supus la epilepsie.

'EPISCOPAL adj. Eh () Ce

tine de episcop, ce apartine e-

vegmtnte .4
piscopului: valet
C) Biserica m4, biserica anglicana,

numits astfel pentru ca a pastrat episcopii [fr.].

'EPISCOPAT (pd.-ate) sn.
O Demnitatea de episcop, vlEdicie,

episcopie 0 Timpul

cit un episcop ocuptt scaunul

vididicesc Corpul, totalitatea episcopilor [fr.].

EPISCOPESC lorEPISCOPAL. Wig. 199i. Episcop.

EPISCOPTE sf. al ED Teritoriul de sub7jurisdict,iunea spiritual& a unui episcop, eparhie 1

Demnitatea de episcop 0 Locuinta, palatui
episcopului [gr. 'arttaxottEet].

t EPISTAT, wisTAT sm. 0 Supraveghetor,

?. sm. Bolnav de epilepsie, care are atacuri de

v&taf, vechi!, intendent, eel ce are In locul cuiva

directiunea afacerilor unei mosii, unei case marl:

rezumat pus la sflrlitul unei poeme, unui discurs,

misar: e lnarmat on 15b11 confiscate de la pompieri gi de la

iinstati (CAR.) [ngr. 'ent3tetrficl

epilepsie [fr.].
*EPILOG (p1.-oguri) sn. Concluziune, Incheiere,

trecea epistat de la 0 mogte to alts 0.-ot(.) C) Sub-co-

iiIspipi 'avian Watch alaT6pNAL

*EPISTTL (pd.-marl) sm. eCp La cei vechi, arhitray& sau grind& asezata pe capitelurile coloanelor

VIOASH UIHKot C4pEWHa 11I 4101121H

C11411 L

KpAH

si sprijinind partea superioar& a edificiului [fr.].

"EPISTOLA (pd. -le) sf. 0 Scrisoare 0 Scri-

4L3CIAELE MIpieH I/5 iitiliOL

ax atSnAtiiitt X.011.1111 stint'," JI,E

soare misiv&, la cei vechi: epistolele lni Cicerone; epistola cAtre Corintteni 0 11 Scrisoare in yen-

suri asupra unui subiect filosofic sau satiric: nu-

azpALLIORL AML aKITL AciA4HIE IlEATpoit

tolele Int Horatio; Epistolele Int Orig. maranereson [lat.].

*EPISTOLAR 1. adj. Privitor la modul, la

COITEM Kiigti Roc tputiftpu Tcipoti-A

arta de a scrie scrisori: sea

stil
2. (pd.-are) sn. Carte care cuprinde modele de
scrisori si instructiuni cu privire la scrierea epistolelor [fr.].

lila ANIL OKpliEt aTiCTE64)(iITE it3 NH AEI

ILE1SIOT8pl6

C14)IE (1511HALti gM/AFIElpH

EPISTOLTE si. 0
cuprinsii
In Noul Tes-

CdLOAtrai cllAACtyE pXMI3HIH liOSECL

K %NIL rp&ACipi wit cci)iiiSti
Ispsynovi

tol

tament: epistolic atm Romani

11C) Scrisoare,

MIKE% arilA6 KiT(JA KopfuniKH JO K4116

TE AtC41NTd CECtpEKdt MAH EtiNEE

ar rail

ravas:
Waffle

fierm KZBiliTE KZAAEAECL ),EKiTI i

MME 4,EKSLiitat 11C4114EA10E attillgA CTpiti
HA

yH n3pfstlyss (Nip( It Arlii111H

ar ft o &estate In lumea aceasta (1.-OH.) ED 4 = 821.:

Pope-Costa aprinde Melia de la
el le citeete o mo-

[ngr. 'elute:4(44
"EPITAI4M (p1.- anion) an. * Mica poem&
sau cintec de nunta W onoarea tinerilor disatoriti:
lard (1.-OH.)

irtCKA Hilt TiliAL CIlta *ZAE1C NE CIC1

WIIKX St.-ma 411411 ZL811 Xcific

BUHR Ode, e, in care tOti rail din limp figurau (NEGR.)

[fr.].

CKFACANIL EE 11,1iiKt !IL KO

"EPITELIU (pd. -eni) sn. g, Tesut celular care

acopere suprafata mucoaselor [fr.].

Wit TIAL6 AiiKL

wiluiZetunNTs 1144161 AXMQH r 311AE WH
pECH 17.1Tp1r0EHIIIE

azAtTo 3 mis

)-'-itt...:Ingtk.-1-aL-no

Marele
graiagte

[ngr.
EPITAF (pd. -ate) sn. 0 Inscriptie pe o piatra
de mormint (03 1992): ar area poste statni el tee, dace

bile Wilma

C4 89cPp1ualT14.AXK4 A 4rEmlifit

wrzElataiAR-10--1

aceasta
era isctillta de Clmpineanu

CTt lahtsispegnitsitpHsZtALmaiiirsEcre

wistmscpb

wartrmaysmiffsoffarmow.11:

Distant&

oapt ndrul m7pop4bli.HAIMEtill41%

0,ZANCKA

Epistola a unui apos-

co an
Intr'o
trimes tetra Dio- Fig. 1992. Epitaful lui Simeon Movtlit
dor (PRV.-MB.); 0(Man. Sucevita).

zzguit.s. Rho: ccinis

,a,Sm%

'EPITET (p1.-ete) sn. 0 Ca Cuvint care serveste sa califice, adjectiv calificativ. Ex.: In oer
albastrn", onvIntul albastru" e un
plizegte-te de figuri
gi
cart nu Bonn nimic on-Aitt PT. ext. Porec16.:

3ifAt

if Altird.rt Aommospi

anomie men strtiluoea de o But& de on pe patru cologne, tm-

podobit In !el de fel de

(1.-OH.)

[fr.].

*EPITETIC adj. ai Care serveste ca epitet [fr.].

Fig. zwo. Epilogul Tetravanghelului romanesc din a. 156z.

EPITRAFTL, EPITRAHTL(IU) me- PATRAIHR.

$i mai ales al unei clirti:

Tetravangbelulni romaneso al jut Coresi (
1990) [Eq.

EPITROP sm. 0 = Imputernicit, reprezentant:

de Epir.

Dumnezen a Mut pe duhovnic la toate 'Acetate (ANTAV.)

th Tutore, curator (f. E.Prraoarik): ...In este yeMAIM tatAlul celui nevrtstnio ei chivernisitorul western gi
averit lui (LEG.-can.); mama Bind epttroapa a sarmanilor

tm

administratia unei biserici sau unui asezAmint

EPINGE* lloP" WINGEA.

"EPIR9T 1 adj. 0 Privitor la Epir, ce tine

a. sm. Locuitor din Epir: seoretarul guvernnlui era
(1.-OR.) [fr.].

EPTSCOP sm. Fii Prelat de rang Walt, al doilea dupa Mitropolit, Insdircinat cu administrarea

of

copal (1.50.-CAR.) Mold. Membru dirigent in

filantropic:

'eneTetmod.

460

www.dacoromanica.ro

spitalelor St. tipiridon din inei [gr.

EPITROPIE sf. O FunCtiunea de e p i t r op 11

0 A Tutelk curatela: Tamaset trial et orian sub epi-

tropia nnei Mattle (GN.) 0 Mold. Administratia

unui asez&mInt bisericesc sau filantropic ( = eforie): Epitropia spltalelor St. Spiridon din Iasi.

tEPITROPIST (- iseso) vb. tr. et A servi de tu-

tore, a fi epitr op u 1 averii unui minor, unui

interzis, etc.
*EPIZO.AR (pl.-are) sn.

i Animal care triteste

ca parazit pe pielea altor animate [fr.].
*EPIZOD (p1.-oade) sn.
Actiune InUmplatoare legatit de actiunea principal& Intr'o poema,

Intr'un roman, Intr'o povestire, Intr'un tablou

Intlmplare, incident, fapt care se rapoart& la
alte evenimente importante [fr.].
*EPIZODIC adj. Care e de natura epizodului,
Intimplator, care nu e esergial actiunii principale [fr.].
*EPIZOOTIC adj. I* Ce tine de epizootie, de
natura unei epizootii [fr.].
Epidemie printre animate:
*EPIZOOTTE sf.

eau si boil nn se mai Imbolnaveso... epizootia intra in gaura

de game (1.-OH.) [fr.].

EPINGE.A. = IPINGEd.

*EPOCA (p/.-0131) SI. 0 i Punct determinat

In istorie; momentul chid s'a IntImplat un fapt

istoric Insemnat: naeterea MIntnitorului eats space de is

care se socoteste era creatinit t Eveniment In-

semnat ales In istorie pentru a stabili diviziuni;

fie-care spatiu de timp cuprins Intre douit din aceste evenimente: epoca cruciatelor; epoca tanarlota
A lace
se zice despre un fapt Insemnat, de

"EPTAGON (pi.-oane) sn. I4 Poligon cu sapte E P _

laturi si cu sapte unghiuri ([7] 1995) [fr.].
EPLTIZA. ( -izes) 1. vb tr. 0 A slei, a secs, a ERE
scoate tot A nu mai rrunlnea, a nu mai 15.sa
nimic.
g. vb. ref. A se istovi [fr. ep u is e r].
*EPTJRA (p1.-re) sf. pc Desen linear care reprezint& In proiectii diferitele parti ale
unei masini, ale unei case, etc. dupti
metodele geometriei descriptive [fr.].
*ERA (pl.-re) sf. 0 Epocrt fix de
la care Incep sit se socoteascit anii:
era regalia, era comunit, care Incepe de
la 1 Ianuarie a anului 1 de la nas- F.g. 1995.
terea Mlntuitorului; era bizantina, era Eptagon.
bisericeascil sau era de is fames lumii,
Intrebuintata, de cronicari, de documentele sf de

publicatjunile noastre vechi, Incepe de la i Septembre, anul 5508 In. d. Hr.; era Olimpiadelor, de
la 1 Iulie 776 In. de Hr.; era romana, Incepe de la
Intemeierea Romei, la 24 April 753 In. de Hr.;
era mnsulmana (=hegira), de la 16 Iulie 622 d. Hr.;
era republicans, stabilita In Punta cu Incepere de
la 22 Septembre 1792 si suprimata de la 1 Ianuarie 1806 If Epoca Insemnata, In timpul careia
a Inceput o noutt ordine de lucruri: a Inceput o
de prosperitate [fr.].
*ER4LDIC 4 . adj. fig Privitor la blazon, la
steme. la armorii: arta eee.
2. EEta,nro& sf. Stiinta blazonului, stemelor,

care se va vorbi mutt& vreme, care se va pomeni

In istorie au/ Fie-care din virstele succesive
ale globului, perioad4 de timp In care s'au petrecut

anumite perturbatiuni on s'au depus anumite

straturi pe scoarta. pamInteasca, In care se gasesc

anumite fosile, deosebittt de alt perioadit de timp
anterioar& sau posterioara, care prezintii caracteristice diferite: woos Wasted, Jamaica, oretaoled
[fr.].
*EPODA (pl. -de)

sf. * A treia parte a

unei poezii lirice, la vechii Greci, care se Impiirtea In stroftt, antistrofli si epod& Epodele
lui Horatiu, numele ultimei tarsi a odelor poetului [fr.].
EPOHA sf. = EPQCA: sit ne Inturnam privirea de la
aceasta merit 0, INEGR.) ngr.[ TCOXii
*EPOLT (p1. -ate), *EPOL*TA (p1. -ate) sf. A 0

Ornament format dintr'o banta tat& de testiturit

de fir, Impodobit& mai adesea de
ciucuri, pe care-1 poarta militarii
la fie-care umar al vestonului sau
mantalei (01 1993): oe viclenie I sit
ma uite... pentruca nu port epolete
(NEGR.) ;

11 cede epoletul (DLVR.)

Grad de ofiter: a owing epoleta [fr.

epaulette].

EPONIM adj. si sm. 4!:, 7 Titlul primului din cei nou& arhonti
Fig. 1993.
Epoleta.
ai Atenei, care &idea numele srtu
anului Divinitate
aceea care &idea numele

sau unui oral [fr.].

*EPOPEE sf. 0 if Poemit epica, povestire In
versuri a unor actiuni marl si eroice, cu personagiii
mai adesea legendare; IntImplitrile si faptele povestite se petrec de obiceiu In timpurile fabuloase sau eroice, Jar miraculosul si supranaturalul
joac& un rol Insemnat In desfitsurarea evenimentelor: Wade eats o

Serie de actiuni glorioase demne

se desvolta In anumite experiente

de chimie sau In care se Inalzesc
cantitati mici de lichid (D 1994)
[fr. eprouvette].
'EPSILON sm. 03 Numele grecesc al literei e (s) [gr.].

*ERALDTST sm. (g? Cel ce se ocupa cu *Uinta

eraldica [fr.].
ERATA (p1. -te) sf. $ Insirarea greselilor de tipar

cu Indreptarile ce trebuesc acute, ce se public&

la sfIrsitul unei carti [fr. err a t a].
Neregulat: triguri e
*ERATIC adj. 0

0 .46 Bloouri *, sfaramaturi de stincti care par a

fi fost transportate departe de formatiunile c&rora apartineau ( 1996) [fr.].

*ERBACEU adj. 4. 0 Care are caracterele,
Infatisarea ierbii,ier-

bos 0 Plant& erbacee,

Planta Jerboas& (ow lEE-

BQS ) [fr.].

*ERRAR (ru)

=-

TERBAR.

*ERBIVOR adj. si
sm. Se zice despre animalele care se hr&nese mai ales sau nu-

mai cu iarbo.: cam

e

Fig. 1996. Bloc eratic.

bonl e nn [fr.].
*ERBORIZ.A. ( -ten) vb. intr. A culege de pe Gimp

si din padure diferite plante spre a le studia [fr.

herboriser].

$ EREASA tte- Ens.

*ERECTOR adj. ED Se zice despre unii muschi
can servesc s& ridice anumite organe: Anaehin [fr.].

*ERECTIVNE sf. Ridicarea unui monument:

a unei statue [fr.].

*EREDE sm. :ft Mostenitor [lat. ha e r e d e m].

*EREDIT4R adj. 0 A Care se transmite prin

dreptul de mostenire: proarietett e Care se
transmite de la parinti la copii, sorb. de lnsusirile
si defectele fizice sau morale: boale ..e; e: lel edam aminte... de prejuditille zi vanitatile
Mai putea desface (VLAH.)

[fr.].

"EFIEDITATE sf. C)

sic

de care nu me

Calitatea de mosteni-

tor sts Dreptul de a mosteni 0 0 Urmare

la tron, succesiune la unele demnitati, etc.
O Conditiune organic& care face ca anumite Insushi on defecte fizice sau morale sit treac,ii de la

de o epopee [fr.].
*EPRUBETA. (p1.-te) sf. Lt Tub
de sticla Irichis la unul din capete
care serveste sit primeasca gazele ce

armoriilor [fr. her a ldiqu e].

p&

la copii [fr.].

VS
ERrinti

(pl.-Inert) srt., Mold. :EMMA (pl. -see) sf.

Credinta eretick erezie: de areas( papistalasca...

O
Indata s'au botezat... IntorcIndu-s& is orthodozie (Quip ;

olndu es va despartl barbatul de mulare-el... pentru erase, de

va f1 until mitt (rev..i.r.) 11 Credinta desarta, superstitie: Cad nn ma 'nointli ad cum ma miloard Povesti
st &Ana, ghioltori, eresuri (EMIR.) C) Pr. ext. Ptirere,

Fig. 1994.

credintit opus& acelora,Impitrtitsite de toat& lu-

Eprubete.

461

www.dacoromanica.ro

in nu poti Intelege un biet gullet ca Si men, comun Si

- mea: de
EREplin
eresuri
[vsl. eres a< gr.].
ESC ERTE, HERM, j ARETE (mos.), :RAM' (WSW

sm. 3e 0 Pasare mare, rapitoare, de coloare cenu$ie, cu pintecele alb, picioarele galbene si ciocul
sgomotos, atacind toate
negru; sboara repede
pasarile $i mamiferele mid; numita $i (he)eretede-porumbei", uliu" sau uliul-gainilor", haran' , ,cobat gatinar" porumbar", etc. (Astur palumbarius) (A 1997): el SS
repezea Ca un erete gi i-1 smulgea din

wait

(1.-OH.)

*EROIC adj. 07,P1; Ce apartine vechilor eroi

poezia primitive care chits pe eroi, Si pr. ext.
la
poezia nobilk, de un avint Inalt.o.tor; vers
cei vechi, hexametrul, la cei moderni, versul
coalexandrin; poemit -a, poem& epica; oomedie
medie In care personagiile shit de un rang halt
0 Care apartine vitejilor, vitejesc, viteaz: Mihai
din mitologie: timpuri "oe f Se zice despre

(VLA11.1

Pasare rapitoare,

Viteazul, nub din eel. mai e figuri in istoria omenirii

cvLAH., 0 Plin de eroism: a gtiut a& lnvieze nmbrele

glorioase ale ulni nostrn tryout (1.-OH.) 0 F Foarte

puternic, foarte eficace: un remediu ; CO: un remedin
nn mijloo
o actiune hotarltoare care pune
capSt unei situatiuni foarte grele [fr.].
*EROI-COMIC adj. At9 Se zice despre o poem&
care trateaza despre un subiect comic in genul

cu spinarea albastra, capul cenusiu si cu o path albicioasa pe

ceafgt, cu penele cele marl ale ari-

pilor si ale cozii negre; sboarli Ca

rindunica, tinindu-si aripile Incovoiate ca o secere; se hrilneste cu
pastirele $i e spaima rindunelelor,
din care cauz& e numita. $i ere- Fig. 1997.
tele-rindunelelor" (Falco subbuteo) 1.rete.

epopeei:

Tiganiada este

o poem&

..411

in 12 Whirl

[Cr.].

-DE-

`EROIDA (pl.-do) sf. o Epistola. In versuri cornpus& ca $i chid ar fi Kris& de un personagiu mitologic sau legendar: Eroidele In! Ovidin 10.1.
*EROINA.1 (p1.-ne) sf. Femeie care O. dovezi

origine
" EROTIC, # ERETIC 1. A adj. Care constitue o

O Femeie care este principalul personaj

0Intr'o
I) .0'poemk,
Intro piesa de teatru, lntr'un ro-

-Pine = VINDEREII [probabil de aceeasi

,-Iamb
cu HART].
DE-SEaRA = V/NTUREE

ee
DORA,

erezie: doctrinA .1; patriarhul

(PRV.-M13.).

2. sin., ERETICA (p1.-ce) sf. Care profeseaza sau

satine o doctrine eretica: de sit va gitsi sit fie erotic,
sli Va certa on moarte cumplitit

(PRV.-1..P.)

pitrti mularea, pentru cAce iaste ereticit

t<vsl.eretik&].

cola ce-g va des(PRV.-MB.)

[fr.;

ERETICESC adj. A Care constitue o erezie:

patriarhul erotic de va face... cazanie gl Invataturit eretl(MSC/ (PRV.-1,113.)

[e r e t i c].

t ERETICIE sf. A Erezie, doctrinti e r e tic a.:

ceielalte Invittitturi, rims el, shit numai nigte ereticii tom).
"EREZIABH sm. A Autorul unei erezii; capul
unei secte eretice [gr.].
*EREZTE sf. C) A Rata.cire in materie religioasa, doctrina gresita., condamnat& de Biserica.
Pr. ext. Parere, credint& opusa aceleia impArtasite de toat& lumea: pArerea 436 pAmintul stit nemigcat
gi cA soarele se Invirtegte ImPrejurul lui e o
stiintiticli

[fr.hersie].

*ERG sin. 15 Unitate de travaliu care coresppunde actiunii unei forte de I dine cind mince o
masa de 1 gram pe distanta de 1 centimetru [fr.].
*ERGO conj. lat. Deci, prin urmare.
*ERGOTINA sf. A Substanta otravitoare
extras& din cornul de secara; face s& se contracte
muschii $i tesutul vaselor sanguine [fr.].
*ERGOTISM sbst. F Otravire provocat& de
cornul de secarS; se manifest& prin convulsiuni
sau prin accidente gangrenoase [fr.].
OERHA, =RBA sf. Mo/d. Trans. Un fel de piele de
vitel, subtire, foarte bine tabb.cita, care se pune pe
bondite $i pe care se cos florile (*EL) (Fe.-coe.) [pol.

jerha,ung.irha].

*ERIGE 4. vb. tr. A ridica, a inalta: o etatud.

g. vb. refl. A se da drept, a vrea s& treaca drept,
a-si lua atitudinea de: a se ee In censor public [fr.].
*ERIZIPEL sbst. F = BRINcA2 [fr.].
*ERMAFRODISM sbst. Intrunirea unora din
caracterele aminduror sexelor intr'un singur individ [fr.].
*ERMAFRODIT adj. si sm. 0 Termen prin
care se arat& o flint& care Intruneste caracterele
C) * Se zice despre
florile care au In acelasi timp stamine si pistil [fr.].
*ERMELIN (p1. -ins) sn. = HERNIA [germ.].

aminduror sexelor: meloul e ee

*ERMENEUTICA sf. A Arta de a tllcui, de

a interpreta textele sfinte [fr.].
*ERMETIC Plr HERMETIC.
t ERMINIE sf. A Tilcuire, interpretare (a unui

text religios): poi, cetlnd ermintile gi tilcovaniile sfintel

Scripting (DOS.) [gr ifiti.vricc].

*ERMIT sm. . Pustnic, sihastru [fr.].

*EROARE sf. 0 Parere sau doctrine gresit&

Gresalli: do milord C) * Diferentli Intre calcul sl observatie [fr.].
ERQDIU sm.
= STIBC -ALB: It mat date...
pane de
din We coal trumoase mix.) [vsl. erodij].

de mare vitejie, de mull& noblet& de sentimente

man [fr.].

*EROINA.2 sf. A Produs stupefiant, succedaneu al morfinei [fr.].

*EROTSM sbst. 0 Caracter, calitati, virtuti de
erou; inarinimie rare: el era snblim de abnegare gl
de
(1.-GH.) 0 Fapt& eroicS, vitejie [fr.].
*ERONAT adj. Gresit, care confine greseli

[fr. errone].

*EROTIC adj. Privitor la amor, care ant&

dragostea: poem; toate deolaratille e ale tinerilor elegant! cittre dulcineele for SO scrip In versurl tem.! [Cr.].

*ERQU sm. 0 IS Nume dat In mitologia antic&

acelora, cari erau socotiti ca fiii unui zeu $i unei
muritoare sau ai unei zeite $i unui muritor 0 (F)
Acela care se distinge printr'o vitejie extraordinarS sau prin izbInzi strSlucite In razboiu OO
Ori-cine se distinge prin forta caracterului, printr'o rare nobleta de sentimente, prin virtutile lui
Inane 0
Personajul col mai de seam&

Intr'o poems, trite piesa de teatru, Intr'un roman 0 Pr. ext. 1 Anal aventnri, acela cSruia i
s'a Intimplat aventura; 1 zilel, acela care, la un
moment dat, atrage asuprS -i atentiunea publicului [fr. h 6 r o s].
*EROZIUNE sf. 0 Roadere, rosatur& o Ara
Fenomen geologic datorit actiunii apelor de

ploaie, a rlurilor, a mkrii sau a ghetarilor [Cr.].

*EROZTV adj. Ad Care are proprietatea de a

-4 a ghetarilor [fr.].
ERUDIT adj. si sm. Savant, mare invatat [fr.].

roade, rozator: pnterea

*ERUDITIUNE, *zRuDITIE sf. SUMO adinca,

cunostinte Intinse cu privire Ia limbile vechi, la
originile popoarelor, la inscriptii $i medalii, Intr'un cuvint la toate documentele materialele

ajutStoare istoriei: gindesc la adinca eruditie a acestui

ducal (NMI.) [fr.].
*EMIPE ( -up) vb. intr. agi A Vsni afar& cu vio-

lentil pin& la o mare inaltime, a face eruptinne (vorb. de un vulcan, de o sondk de petiol, etc.) [lat. erump e r e, modificat dup&
r u p e].
"ERUPTIII adj. 0
Privitor Ia eruptiunile

vulcanite F Insotit de eruptiuni: frignri

[fr.].

nee

*ERPTIUNE, ERHPTIE sf. 0 43AI Izbucnirea

unui vulcan care arunca. din gura lui, cu o mare
violenta, cenusii, nisip, ape clocotitS si alte materii.

,g Tisnire afara cu violent& si la o mare

Inaltime a petrolului dintr'o sonde F Un fel

de spuzealS (de bubulite sau pete) ce se iveste
pe piele 0 dintilor aparitia dintilor la copii,
iesirea for din alveole
"ESC4DRA (p/.-dre) sf. 21, Mai multe vase de
razboiu puse sub comanda unui singur sef [fr.].
*ESCADRILA (p1.-1e) sf. 0 2, Mica escadra de
vase usoare, precum torpiloare, fregate, corvete,

etc. 0

462

www.dacoromanica.ro

Grup de aeroplane: e, de luptil, corn-

push din avioane de vInatoare sau de lupth (cu

bombe, mitraliere sau tunuri usoare) [fr.].
*ESCADRON (pi.-oane) sn. Ak Diviziune a unui
regiment de cavalerie comandata de un cdpitan,
analogy unei companii de infanterie [fr.].
*ESCAPADA (pl.-de) sf. F Stergerea dintr'un
loc pentru a se duce s petreaca, spre a face
strengarii [fr.].
*ESCHIMOS our P. 1ST.
ESCORTA (-tez) vb. tr. A Insoti, a intovardsi

5i pe care se aeazb. scaune, o masa, etc., In .ESC-

multiples pare ca escorteaza pe cineva (CAR.) [fr.].

apa de pe urma fluxului [fr.].

pe cineva spre a-1 supraveghia sau spre a-1 apara:

*ESCQRTA (pl.-to) sf. 0 Ceata inarmata care

Insoteste pe o persoana, un convoiu, baagii, etc.
spre a le supraveghia sau a le lua apdrarea: escor-

tele to test in mina tIlharilor si doses, In loc sa stea e& to

apace (BOL.) 0 X Trupti de soldati ce Insotesc

pe suveran sau pc un mare personagiu spre a-i

2, Vase de razboiu ce Insotesc bastimente de transport, vapoare

comerciale etc. [fr.].
face onoare: regimental de +,

ESCR9C sm. Pungas, potlogar, cotcar [fr.].

*ESCROC4 (-ochez) vb. tr. A scoate, a stoarce,

a lua ceva de la cineva prin Inselaciune, prin viclenie [fr.].

ESCROCRERTE sf. Pungdsie, potlogdrie,

stoarcerea unui lucru de la cineva prin Inseld-

ciune, prin viclenie [fr.].

ESCU4DA (p1. -de) sf. x Fractiune dintr'o
companie sub ordinile unui caporal sau unui brigadier, cdpriirie [fr.].
*ESENTA (p1.-te) sf. 0 Fibalt) esenta divini,

Dumnezeu Firea intima a unui lucru care-

care, ceea ce face ca un lucru sii fie ceea ce este,

sa alba acea natura * Felul copacilor din

cari e alatuita o padure 'I] ,k Substanta aro-

matica, foarte volatila, care se extrage din unele

vegetale:
de role, apd de trandafir:
de tore bentinS [fr.].
*ESENTI4L 1. adj. 0 Ce tine de esenta sau
de natura proprie a unui lucru, ce este In firea
lucrului: rotnnilmea este .4 ceroulut 0 Neaparat
trebuincios, indispensabil: dreptatea este o virtnte a

acelea care arata particularitatile cele mai de seams.

2. sbst. Lucrul de apetenie, eel mai de seam&
a unui rage cantetere

[fr.].

*ESOFAG (p/.-agnri) sn. 60 Tub digestiv care se

Intinde, paralel cu sira spindrii, de la farina pind
la stomas (*e- Le 1816) [fr. o e s o p hag e].

*ESOFAGIAN adj. 0 Privitor la esofag [fr.].

'ESPERANTO sbst. Limb& artificiala nascocita In anul 1887 de doctorul rus Zamenhof, cu
intentiunea de a servi ca limb& universals.
*EST sbst.
Rdsarit (punet cardinal) [fr.].
0 ESTA... = AOESTA, ABTA_

ESTETIC adj. +++ Privitor la sentimentul frumosului [fr.].

'ESTETICA sf. ++...Stiinta. care determina carac-

terul frumosului In productiunile naturii si ale

artei [fr.].
*ESTETICIAN SM. ite Cel ce se ocupa de estetick [fr.].
ESTI:MP adv. Anul acesta: an n'am elgtigat,

am pagubit, la anal trait nAdelde IPANNI ; an lea BM 91

COOL.)

[lat. lstum tempus].

BMA

*ESTIVAL adj. De yard, vdratec:

[fr.].
*ESTOMPA (-pea) vb. tr. ce 0 A urn-

nui desen (iceij 1998) 0 Desen umbrit

ETC

(MI 1999): Impretural tat

Intl o numeroasa orchestra,

asezata... pe o
Inaltata ou

scarf (MOB.) [fr.].

'ESTUAR (pl. -are) sn.

Mic golf care se aria

pe portiunea din cursul
unui fluviu, aproape de
gura lui, unde creste

Fig. 1999. Estrada.

*ESAFOD (pl. -oade) sn. Podeala ridicata ca o

scheld. pentru expunerea sau executarea criminalilor (Le] 2000) [fr.].

E$AFODAJ (pl. -ale) sn. O Co

Scheib. 0 Pregatiri, preparative; Ingramddire de rationamente zadarnice T 0 Temelie

EARPA (pl.-pa) sf. 0

Lent& 0 Bandaj, legaturd atIrnata de git pentru a sustine un brat bolnav 0 Fasie lungd de
stofa pe care femeile o
poarta In jurul gttului [fr.

echarpel.

EEC (pL-eouM)sn. Ne-

Fig. 2000. Eafod.

izbinda, neizbutire; InfrIngere [fr. chec].

ET... =
ETA sm. La Numele literei a eaptea a alfabetului grecesc (yi) [gr.].
ETAC Fir TATA.

*ETAJ (p/.-aje) sn. 515 Cat [fr.].

ETARTERA (p1.-re) sf. Mobilh compusa din tilblite sau rafturi suprapuse (A 2001) :
cu cart!, be mtiloo o mast

intr'an colt o
oval&

(VLAH.) [fr.].

*ETALA (-alea) 1. vb. tr. 0 V

A expune (la galantar) mdrfuri

spre vinzare (p) A arltta on
;U-

mare falii, a face parada: a-si

inta, lanai.

a. vb. refl. A se artita, a se desfasura, a se Intinde cu laid.: se etaleazit marele bazar de forme goale el Dompine/3 (VLAH.)

[fr.].

*ETALAJ (p1. -ale) sn. 0 V Ex-

punere de mdrfuri spre vinzare

Fig. 2oot.
0 V Marfa expusa spre vinzare; Etajerti
galantar 0 Ori-ce lucru pe care-1 aratri cineva cu fall, cu care face paradd
[fr.].

ETALON (p/.-eane) sn. 0 Iv Armdsar de reprosucere C) Modelul masurilor si greutatilor autorizate 15 Instrument sau aparat tip dupti
care se construesc altele asemenea [ir.].
Grinda de lemn
*ETAMBOU (73/.-onri) sn.

sau de Fier pe partea dinapoi

(pupa) unei cordbii, pe care e
Intepenita Irma (0_1 2002) [fr.

tambot].

it Desvas prin care trece catartul 0

*ETAMBREU sbst.

chizatura de pe puntea unui

Deschizstura prin care trece clr-

planta ...di

bri cu estompa 0 (Si refl.) A (se)

acoperi cu o umbra usoard. [fr.].
ESTOMPA. (pi.-pe) sf. fi; 0 Mic cilindru de piele sau de hirtie,. In form&
de creion ascutit la amIndoua capetele,
cu care se Intinde prin frecare creionul
sau colorilerspre a potrivi umbrele u-

vederea unei ceremonii

ma [fr. etambran.

*STAMINA (pl.-no) si gtiTe-

skturb. ueoarb., pInza foarte ra- Fig. 2002. Etambou.

rd. [fr.].

ETAPA (p1.-9e) sf. X Popas, locul unde o

trupti In mars se opreste spre a petrece noaptea
[fr.].

Fig. 1998.
EstompS.

Cu estompa; : o destasnrare de canna si

vat oe ea plerdean in estompa cameo a millet de tuna
40.-ZAMF.) [fr.].

*ESTRALDA (pl.-de) sf. Podeala ridicata Intr'o

odaie, Intr'o said, ceva mai sus declt dusumeaua,

ETATE sf. VIrsta [lat. aet at e m].

*ETATIZA ( -&ue) vb. tr. 0 A face s fie administrat de Stet 0 Is A acorda unei scoli par-

ticulare aceleasi prerogative de care se bucura

gcolile

Statului [fr. eta t Star].

ETC. precurtare din lat. ET CUIETERA,

lalte, si asa mai departe.

463

www.dacoromanica.ro

cele-

ETE- ETE t interj. = CD Iata 0 Uita-te.

ETER (p1.-ermi) sn. CD -(5 La cei vechi: regiune
ET R superioara a atmosferei pe care o socoteau plina

de un aer foarte curat, foarte dilatat $i capabil

de a se aprinde "6 La moderni: fluid ipotetic, foarte elastic care se banueste a fi raspIndit
In spatiu si In interiorul corpurilor si ale carui
ondulatiuni ar produce fenomenele de lumina. Si
de caldura O * Cerul, vazduhul '11 LC
Lichid foarte volatil ce se obtine prin distilarea
unui acid amestecat cu alcool; eanarie, lichid
inflamabil, de miros placut, care produce anestede petrol, esenta wara de petrol [fr.].
zie:
ETERA (p1. -re,
-ri) sf. Mold. st12* U-

nealta de p escuit, un

,WI,Sli`31.7:7:%1141

plito.t.Z.,1
fel de vIrsa facuta
din pInza de voloc 1:itri:14;?;:iE'giii;:gf*41Y:g.siess,
Intinsa pe cercuri
de nuiele ca 2003)
[rut. j a t e r].
Fig 2oo3. EterS.
"ETERIC adj. 0
15 Care e de natura e t erulu i celor vechi if(C)
Bolta
cerul, vazduhul II Foarte nobil,

prea curat: an vent BA tacA on on -ce Met 0 5 arena

de roman sentimental

(CAR.).

ETERIE sf. Nor P. 1ST: multi din boieri... Wean

parte din

(1.-OH.)

[Ilgr.].

ETERIST 1. adj. Ce tine de e t e r i e: dnpA

mai molts conterinte tinnte... de comitetn1

2. sm. Gel ce face parte din eterie, partizan al

eteriei: eteristii omoarS 'n Iasi pe toti Turcii can le cad

In mind (VLAH )

*ETERN 1. adj. 0 Care n'a avut Inceput $i

nu va avea sfIrsit, vecinic: Dumnezen e

Care

ll Ci
nu va avea sf Irsit, care va dura totdeauna:

rain domneste .411 bine (mica.) ; cetatea .4, Roma.

In

2. ErrgrtNui sm. Dumnezeu [lat.].

*ETERNITATE sf. O Durata care n'are nici

Inceput nici sfirsit, vecinicie Viala viitoare,
cea fara de sfIrsit, vecie (r) Un timp foarte
lung, veac: i se yarn o 0-, de mine maladiv5

(DLVR.)

[Cr.).

*ETERNIZA. (-ism) 1. vb. tr. 0 A face sa dureze

fara sfirsit: a-si nnmele, gloria 0 A lungi peste
masura., a taragana: v.. un proces, an rlizboin.
g. vb. refl. (D A dura MIL sfirsit, a sta vecinic,
a se perpetua: abnsurile se eternizeazA 0 F A
nu mai pleca, a nu se mai misca dintr'un loc [fr.].

*ETEROCLIT adj. Care se departeaza de regulele artei; bizar, ridicul: o eitidire Mi [fr.].
*ETERODOX adj. ra Contrar dogmei Bisericei: pArere A [fr.].
*ETERODOXTE sf. ot Parere contrail! dogmei
Bisericei [fr.].
*ETEROGEN adj. Cl) Care nu e de aceeasi naale nnui
tura cu altul sau cu altceva: elementele
Corp; trecerea animalnlui de la stares, omogenS la o stare .4

se lace pe diterentierea organelor

(VLAH.)

Nn-

numere compuse din lntregi si din fracmere

tiuni 15 .2. Corp ale carui parti n'au toate
aceleasi proprietati fizice sau chimice Ca
substantiv so, substantiv neutru, acela care e de un

gen la singular $i de alt gen la plural ,

roce ale caror partd constitutive difera
Roos
Intre ele In ce priveste natura gi aspectul for
Se zice despre o adunare ai care! membri

shit divizati prin opiniuni contrare; care rill e de

aceeasi natura intelectualti sau moral!: consilinl
corona din elements
[fr.].

o sooietate, o

adnnare

.4

2. MICA sf. *Uinta morale!, partea filosofiei

care trateaza despre morala [fr.].
*ETICHETA. (-etas) vb. tr. A lipi o etichetti [fr.

etiqueterl.

*ETICBETA (pl. -te) sf. (D Biletel, Insemnare

ce se pune sau se lipeste pe un obiect, spre a i se

indica natura, provementa, pretul, etc.: ma era
alb gl lnoin, dar nu avea nici o

(NEOR.)

gule conventionale de politep stabilite si uzi-

tate de particulari intre ei: am Flask protean el eti-

ehete care mi-o Witt deodatA tot gnstnl de petrecere (ALCM)

[fr. etiquette].

*ETTL (-Hari) sn. le Radical ipotetic (C21-15)

compus din carbon si hidrogen care exists In
alcoolul obicinuit gt Inteun mare numar de corn-

puse organice [fr. ethyl e].

*ETT.LIC adj. 2. Se zice despre compusii sari

contin radiealul etilului: alcool [fr.].

*ETILINA (p1. -ne) sf. Lt. Hidrocarbura gazoasti
ce exist& In gazul de iluminat (C21-14) [fr.].
*ETLMOLOGIC adj. cm (D Privitor la etimologic: stiinCa
ce tine seams de etimologie;

rtSratie
dictionar v. [Cr.).

Care da etimologia cuvintelor:

*ETIMOLOGICETE adv. 47 In ce priveste

etimologia, dupfi regulele etimologiei [e timo

1 o gi cl.

*ETIMOLOGIE sf. .0.7 0 $tiinta privitoare la

originea, derivarea si compunerea cuvintelor
0 Originea unui cuvint 0 Partea grarnaticii
numita mai adesea morfologie" [fr.].
*ETIMOLOGTST sm. ct, 0 Invatat care se
ocupa cu cercetarea etimologiilor Partizan
al ortografiei etimologice [fr.].
*ETIOLOGTE sf. 0 +++ Studiu asupra cauzelor
Partea medicinei care trateaza
lucrurilor 0
despre diferitele Gauze ale boalelor [fr.].
*ETIOPIAN sm. 0 Locuitor sau originar din
Etiopia [fr.).
*ETIOPIC adj. Privitor la ee Etiopia, ce tine
Etiopieni: airier .4 (Li 2004) [fr.].
X11013

/VIM : hal<

-7.11.0.11th,C :

AqAco : "Nten : wag prig: mun: ail ;

Vicro

: Wit : 14 PhiP31 : PT :

xn : gam algarr :

h,Ki-thltt

HAr,INP) as

Fig. 2004. Scriere etiopicS.

*ETMOID 4. adj. 0 cos osul ciuruit care formeaza baza craniului, cavitatile nasului $i orbitele.
2. sbst. Osul etmoid [fr.].
*ETNIC adj. 0 Ce apartine unei natiuni sau
Cu care se numeste lounei rase: &trader
cuitorul unei tart, unui tinut, unei localitati:
11

flume .--

[fr.].

*ETNOGRAF sm. Invatat care se ocupa cu

etnografia [fr.].
*ETNOGRAFIC adj. Privitor la etnografie [fr.].

*ETNOGRAFIE sf. *Uinta care se ocupa cu

studierea si descrierea diferitelor popoare, din
punctul de v.edere al originilor, moravurilor si
credintelor, felului for de traiu, etc. [fr.].

*ETNOLOG, *ETNOLOGIST sm. Cel ce se ocupti

de etnologie [fr.].

*ETEROGENEITATE sf. Calitatea a tot ce

este eterogen [fr.].
*ETEROMAN sm., -4NA (7:A.-no) sf. Care are
viliul de a bea eter (sulfuric) [fr.].
*ETEROMANTE 51. Obiceiul, vitiul de a absorb! eter [fr.].

*ETNOLOGIC adj. Privitor la etnologie [fr.].

*ETNOLOGIE sf. Stiinta
care studiaza formatiunea caracterelor fizice ale raselor omenesti [fr.].
"ETNOLOGIST ser ETNO-

LPG.

*ETOLOGIE sf. Studiul

obiceiurilor credintelor unui

*ETEROMOFtF adj. Ale earn' parti prezinta

forme diferite: buret!! gi Ininsorille se mimes animate

pentzn oA oorpnl for are forme on total neregnlate [fr.].

*ETIAJ (p1.-ale) en. Nivelul eel mai scazut al

apelor unui rlu, unui fluviu [fr.).
TIC 1. adj. +++ Privitor la morala.

Math pe el

Ceremonial al Curtii Forme ceremonioase, re-

Fig. aoo5. EtravA.

popor [fr.].

*ETOPEE St. Ca Pictura

moravurilor si pasiunilor omenesti [fr.].

*ETRAVA (p1.-Ire) sf. a. Totalitatea pieselor

464

www.dacoromanica.ro

care alclituesc partea dinainte, botul unei cortibii

rem: efts din Moamare cit pretuagte al oredinta

(ni 2005) [fr. etr a v e].

*ETRIISC Bap
*ETTIVA. (p1.-ve) sf. Aparat de desinfectare sau
de sterilizare prin aburi (0 2006) [fr.].
EU 1. pron. pers. sg. de persoana intiiu; dat.
mie, aton (proclitic sau enclitic) ml; ac. pe mine,
;
aton mii,
pl. not, dat. none, atop ne, ni; ac.
Pe noi, aton ne.

2. gym sbst.

+++

monie de compozipe In picturb. sau In sculpturb.

J Perfectiune de ritm a unei bucffti muzicale

[fr. eurythmie].

'EUROPEAN ,. adj. 0 Din Europ a, pri-

vitor la Europa.

Persoana omeneascii, indivi-

2. sm., EuRoPE4arcA (pl. -ence) sf. Locuitor, lo-

cuitoare din Europa.

ETR-

(nu [fr.].
EVA
*EUREKA I = vvRixe
*EURITMTE sf. ttl Frumoasii proportiune
a unui monument de arhitecturii GP p Ar-

P. 1ST.

*EUEOpENESC adj. = EUROPEAN; ulitele ora-

gelor europenesti, trase on sioara, an multi monotonie gi

oboseso vederea

(NE02.) .

Ca Europenii,

*EUEOPENE$TE adv.

In felul Europenilor: s'a imbriioat (NE011.1

*EV (pl. evuri) sn.: ...at media, una din marile di-

viziuni ale timpurilor istoriei universale, de la eaderea imperiului de Occident (an. 475) pin& la cuce-

rirea Constantinopolului de dare Turd (an. 1453)

[lat. a evil s].

*EVACUA (-cuez) vb. tr. 0 A Inceta de a ocupa

o tarli, un loc, a Wash trupele an evaouat localitatea;

,,

sale, o easa A goli, a deserta (pintecele)

[fr.].
EVADA (-mum) vb. intr. A sapa, a fugi, din In-

chisoare [fr.].
*EVALU.A. (-nee) vb. tr. 0 A prqui valoarea,
a-gi da parerea asupra pretului cit face un lucru
A fixa aproximativ o cantitate: durata ienome-

Fig. 2306. EtuvS. P. Pompit pentru desinfectarea iocall.

R. Rezervor de apS. L. Lada cu ctlrbuni. C. Cazan.
T. Teava care duce aburii In etuvli.
E. Etuvil.
0. Obiecte de desinfectat.

nului in evaluatit la Mimi minute [fr.].

*EVANGELI4R, *EVANGFIELIAR (p1.-are) sn. A

dualitatea constientb de ea Insasi, care e In ace-

lasi timp subiectul si obiectul gindirii ei: o desitvirNita curmare a tunctinnii organelor inA Mott ad red... oS o
seoundA eul men nu m's ounosout (D.-ZAMF.) ; intreaga lume

Carte bisericeaseb. care cuprinde cele patru evanghelii, ce se citesc peste an In biserica, tetra(e)vanghel [fr.].

mihi; me;nos; nobis].

la evanghelie 10 Conform cu evanghelia: morale

0 Privitor la religiunea protestantb.: capelli
.-a
4; ministru [fr.].

exterioarA... e numai atita time prezentS... cit timp e act

pe un oare-oare eu" spre a o peroepe (8. -AID.) [lat. e g 0;

*EVANGELIC, *EVANGIIELIC adj. Er6 0 Privitor

'EUCALTPT (US ) sm. y Mare si frumos ar-

bore din fam. mirtaceelor, originar din Australia, care

creste pin& la 100 de m. Inaltime; are numeroase intrebuintkri: frunzele lui shit folosite In medicina, scoarta
lui serveste la argbsitul pieilor, iar lemnul lui, foarte tare,
$i care rezistit putrefactiunii,

din cei patru apostoli (Matei, Marcu, Luca, Joan)

s'

:45
.4v

/
-

1tdot

'

serveste la constructiuni de

poduri, de zagazuri, de corabii,

etc. (Eucalyptus globulus) (iLji

'EVANGELIST, *EVANGITELTST sm. A Fie-care

1474,..-1401,1,

2007) [fr.].
*EUCARISTIC adj. A Pri-

11t.4:111-

vitor la eucaristie [fr.].

*EUCARISTTE sf. A In

Biserica catolica : cuminecb.- Fig. zo37.,Eucaiiptus.

WM. [fr.].
*EUDIOMETRU (pl. -tre) sn. I as Instrument
ce serveste la analiza aerului atmosferic

si la sinteza, prin scinteia electrick a

diverse corpuri gazoase (2] 2008) [fr.].

( 111

A At 0.0%,

ETJFENITS1VI (p1. -me) sn. Qi Figura

Cr

de retoric& care consista In Indulcirea

expresiunii Intrebuintate de obiceiu
pentru o notiune urlta, neplacuta, care
ne umple de groaza sau de scirba. Prin
", se dau diavolului numirile de Neon-

Fig. 2009. Evanghelistut Marcu (dupa Apostolul din a. 1683).

lor rele care, dupe credinta poporului,

produc ologeala, li se zice Ithisele, Fru-

eufemism Intrebuintat prin eufemism:

termen [germ. euphemistisch].

ELIFONIC adj.

Hristos: Evangbelia lui Matein 0

Fig. aoo8.
Eudiometru.

Ca

*EUNVC sm. Om castrat care pazeste un haI.-A. Candrea.,Dictionar enciclopedic ilustrat.

- EVANGELIAR;

0: a-ei pane capul similtos sub , a se baga singur,

nesilit de nimeni si de nimic, In Incurcaturi 0

Ce produce eufonie [fr.].

*ELTFONTE sf. C) J Sunet place[ Q ca Care
face pronuntarea mai lesnicioas& sau mai placutb.
urechii [fr.].
.1

Evanghelis-

Mintuitorului Fie-care din cele patru carp

In care se cuprinde viata $i Invb.taturile lui Isus

moasele, Milostivele, Ale-stinte, etc., diferitelor eruptiuni pe corp : bube dud., blInda,

*EUFEMISTIC adj. co Ce tine de

2010.

tut Luca (dupa Apos/au/ din a. x683).

cari au scris evangheliile (iM 2009, 2010) [fr. si

vsl. < gr.].
EVANGHELIE sf. A 0 Legea, Invatatura

ratm, Cel-din-baltA, AghintA, etc., duhuri-

epilepsiei, aboall, alte-alea, etc. Lfri

all 4lo

Fig.

Partea din evanghelie ce se citeste la slujba diyin& 0 F () Injurlitura In care se pomeneste

de evanghelie: dupit patru ore de rilonete gi injuritturi...
de sting qi evanghelii... intram in curtea postlei a.-atx,

[vsl. < gr.].

EVANT4LIU (p1.-mit), *Evarrmu (pl.- aims)

465

www.dacoromanica.ro

30

A TOARplE
2011 ): penal do strut ale
EVA- sn.
imul vAaPtAalRin on a seClecari
le e b
EX (VLAH.) ; l
evantaiuri earl se na
=--

ohidean gi se desohidean (0)4.) [fr.

even tail].

*EVAPORATIVNE, EIVAPORATTE St. 15 Faptul

de a (se) evapora, prefacerea unui lichid In aburi

gi Imprastierea lui In aer [fr.].
*EVAZECINE, EVAZIE sf. Faptul de a evade,
funk pe sub ascuns, scapare din Inchisoare [fr.].
*EVAZ!V 1. adj. Ce serve a eluda, a evita, a oraspuns In doi peri.
coli; Waning
51 mai mull prin Beattie tru_.) [Cr.].

*EVENIMENT (p1.-te) sn. 0 Tot ce se Intim-

etc., spre a-i adauga Intelesul de Cost", vechiu"

(pm- taw): ex-ministrn [lat.].

'EVENTUAL adj. IntImplator, ce poate sti. se

care nu
nesigure: claar8, mogtenire ii; dengue
slut fixe Ii regulate [fr.].

Intlmple sau nu; subordonat unei Intimplari

"EVENTUALITATE sf. 0 Caracterul a tot

ce este eventual Ceea ce poate s& se Intimple, IntImplare viitoare, nesigurft: eventualitatile
unni razboin [fr.].

t EVGHENIC9S adj. Nobil, de originenobilli: pre-

evghenicosilor boieri 51 =wane 1 (Hens.) [ngr. sb7svtx6c],

t EVGHENIE sf. NObleta: otnd ma gindeso la ev;

Evghenia noastra, titlu (obicinuit mai ales In epoca

fanarioto.) la adresa unei persoane nobile: oredltoril
Evghenlei noastre (tLecs.) [ngr. ebrevece].

EVGHENISI (-iseso) vb. tr. A Innobila, a face

nobil: pre cele varvare neamuri le cinsteete el le evgheni-

[ngr. 4tottviCto].
t EVGHENTST adj. gi sm. Nobil: tinerele odrasle

segte (CANT.)

din tulpina A pitgeau triumtal pests boats treptete ierarhid (ALEC8.) ; vino sit to strut, au mamei a-ma [ngr.
sbiev+Ic].

Deposedare [fr.].
EVICTILJNE sf.
*EVIDENT adj. Vadit, ce se poate constata lirnpede gi far& greutate, ce nu mai e nevoie sa fie
dovedit, Invederat: are dreptate, dreptate 0 ei absolutd
(BFL-VN.) [fr.].

*EVIDN'T'A sf. 0 Caracterul a tot ce este evident; Invederarea unui adevar care nu mai are
nevoie s fie dovedit 0 A pane In a scoate la
iveala, a arata In mod Invederat, a face ca un
lucru sa fie vazut de toti, s& atraga luarea aminte
a tuturor; a se pane In .., a se ardta cu intenpunea
de a fi remarcat, de a atrage luarea aminte a tuturor; a 11 In ,, a fi alezat astfel ca-sd fie bagat in
seam& de top [fr.].

*EVIDENTIA (-ties) vb. tr. gi refl. A (se) arata

In mod vadit [e vident a].

neva sau de ceva neplticut sau vattimator: on de

o wart& [fr.].

*EVITABIL adj. Ce se poate evita, de care to

pop feri (c) INEVITABIL [fr.].
EVLAVIE sf. 0 fr6 Dragoste de Dumnezeu
gi de cele sfinte, pietate, cuviosie: no simteam ea
lntr'o biserica, pittrungi de on sentiment de , tvtAn.)

Pr. ext. Respect: Radn lot, al carne aims 11 pronnnlA

e Dentru el toatil lericirea (BR.-VN.) [ngr. abkiipsta].
on

EirLAVICIS adj. A Plin de evlavie, cuvios,

pios, temiltor de Dumnezeu: ca slut prey evlavioasit

gi ma tem de Dumnezeu (PANN).

*EVOC.4. (-00) vb. tr. 0 A face s& apart. duhurile

sau sufletele mortilor prin vraji sau cu ajutorul

unor anumite formule 0 CO A aminti, a educe
aminte, a rechema In minte: Dar tn-mi evooi 0 lame

'ntreagil De care... dornri mistice m& leas& (VLAH.) [fr.< lat.].

"EVOCAT9R sm. Cel ce are darul de a evoca

EvOLT.J1). (-nee) vb. intr. X 2. A face evolutluni (vorb. de o trupti, de un vas) A
[fr.].

*EX ABRLIPT9 loc. lat. Ca De-a dreptul, far&

preambul, Mk a face vre-o introducere.
'EXACT adj. (D Care nu se abate c/tusi de putin de la adevar: socoteald .1; adevdrul ,, ora .4
Care nu se departeaz& de be de model, Intocmai la fel, fidel: copie .4; tradncere ...a 0 Care
face lucrurile la timpul hottirlt, punctual: e totdeauna
la Intilnire 0 Stiintele e, matematicile
gi stiintele ce se Interneiaza pe matematici [fr.].
EXACTITATE sf. Calitatea a tot ce este
e x a c t; punctualitate, regularitate.
*EXACTIVNE sf. Faptul unui perceptor, unui
administrator, etc. care cautil. sa stoarcd. cit mai
multi bani, peste ceea ce i se cuvine gi chiar clnd
nu i se datoreath nimic: Calimah era mazilit pentrn
multele exactinni... cart adusese poporul Is desperare
(1.-CH.) [fr.].
*EXAEDRU, HEXAVDRII adj. Ii
(pl. -dre) sn. p (Figura geometri ,
care are vase fete (E 2012) : oubul este
regulat [fr.].
un
*EX AEQUO loc. lat. W Pe acelali

picior de egalitate, In mod egal.

*EXAGERA (-erez) vb. tr. 0 A Fig. 2or2.
da lucrurilor proportiuni mai mari Exaedru.
declt au In realitate, a marl peste masura (:) A
lliuda sau a defaima peste masura [fr.].
*EXAGERAT adj. 0 p. MAGMA TT EVEXAHERAT 0 Care cuprinde o exageratiune, care Infatiseaza lucrurile mai marl declt slnt, care Intrece on -ce masura: laude ,e; In momentele acestea,
cele mai midi Incruri capita o important& ~it (VLAH.).

*EXAGERAT9R sm. Cel ce exagereath [fr.].

*EXAGERATIVNE, EXAGERATIE, EXAGER3RE

sf. Faptul de a exager a;

re-

zultatul acestei acpuni; defaimare

sau laud& peste masura [fr.].

*EXAG9N, FrExAcioN (pl. -oane)

Ori-ce poligon cu ase laturi
1i sase unghiuri (A 2013) [Cr.].
EXAGONAL, HEXAGONAL adj.

sn. )1/4

*EVIT4. (-it) vb. tr. A ocoli pe cineva pe care nu

voim s-1 Intllnim, a se da In laturi, a se feri de cicite ori 11 Intllneam, 11 evitam (1.-GH.) ;

Care proleEVREU SM., EVREICA (131.-0e) Sf.

seath religiunea mozaica [gr. iPpotiaS].
"EVRIKAI exclamatiune atribuita lui Archimede (la descoperirea legii sale hidrostatice) ce
Insemneath: am descoperit am gasit I [gr. e5ova].
*EVUL-MEDIU Pr' Ev.
*EX-. particula ce precedli titulatura unei dem-

niati sau functiuni, numirea unei ocupatiuni,

pla, IntImplare: a stet aga mull gi s'a glndit, !carte

rar In viata lui (VLAH.) Incident dramatic Intr'o
lucrare literara [fr.].

ghenia lamiliei noastre, rine, imi vine ameteall (NEOR.)

de trupe sau de vase care -gi schimba pozipa dupe

regule de tactic/1 0 (r) Desvoltare treptatil a

unei idei, a unei stiinte, a unei arte, etc. [fr.].
EVREESC adj. Ce tine de Eyre i, privitor
la Evrei.
EVREESTE adv. 0 0 In felul Evreilor, ca
Evreii In limba Evreilor [e v r e e s c].

EVAPORA. (-orez) 1. vb. tr.

Fig. nor'.
15 A preface un lichid In aburi.
Evan tali u.
2. vb. refl. 0 A se preface In
aburi O (Y) A se risipi, a se pierde [fr.].

2. adv. raspundea

se desvolta treptat, a trece prin faze progresive

[fr.].
*EVOLUTIVNE, Evowne sf. OO $ in Manevrti

1.< 0 In forma de (h)exagon

Care are drept bath un (h)exagon:

piramidd A (A 2014) [tr.].

*EXALA.

(-el) 1. vb.

F g 2(313.
Exagon.

tr.

A scoate aburi, a rtispIndi un

miros: bAltile exald abort deal.

a. vb. refl. A iesi aburi, a se

raspindi un miros: de De 'legi-

ons acestei... art' simti cit se exalit

un miros particular de vechilne
(VLAH.)

[fr. exhaler].

*EXALATIVNE, ExALAT/B
sf. O Faptul de a (se) exala

0 Abureald, miros [fr.].

*EXALT4 (-alt, d - altee)
Fig. 204.
1. vb. tr. A ridica In slavi, a PiramidA
exagonala.
lauda peste masura O 11)
A aprinde, a 111116.06.ra, a entuziasma: spiritele.
4. vb. refl. A se aprinde, a se Inflathra, a se entuziasma: inchipuirea se exalt& gi rechiamit 'manful std.Wait (ALECS.) gr.].

466

www.dacoromanica.ro

"EXALTARE Pr EXALTATITJNE.

*EXALTAT 1. adj. 0 p. EXALTS Entuziasmat, Inflacarat, aprins peste masura.

2. sm.: E en .

*EXALTATIVNE, EXALTATIE, EXALTARE sf.

O Faptul de a (se) exalt a Glorificare,

slavire Aprindere a mintii, stare de spirit

Inflacarata In mod neobicinuit 0 1 Exces de
activitate a unui organ [fr.].
'EXAMEN (p/.-ene) sn. O Cercetare
Probe la care e supus un candidat spre a se constata ce cunostinte are: a da ; a supune mini ;

partat de centrul unei localitatd:

mahalalelor
EXA (V) Ciudatenie, originalitate a caracterului, aEXC
pucaturile [fr.].
"EXCEPTA (-tea) vb. tr. A lasa afara, a nu socoti, a scoate din numar, a nu tine seams: dash
vom excepts vre-o dona, trei indeta din Moldova, agriculture

nu... a leen Inca din stares primitivi

"EXCEPTIONAL adj.

CI

(1. -pH.)

[fr.].

Care formeazti o

exceptie Extraordinar: talent [fr.].

*EXCEPTITJNE, sf. EXCEPTIE O Faptul de a

*EXAMIN4 (-inea) vb. tr. 0 A observa, a cer-

excepta 0 Abatere de la regula generala, deosebire de ceea ce se IntImpla de obiceiu: nn e regal&

Mijloc Intrebuintat de aparare prin
IAA ""
care tinde sau sa se amlie procesul sau ss critice
forma sub care a lost intentata actiunea [fr.].

in A supune unui examen, a pune Intrebari

unui candidat spre a constata ce tie [fr.].

ra obicinuita: viata int Emineson, Woo sdrunoinatii de un

lung 0 de munch si de suterinte (VLAH.) 0
de Indere,

a trace nn 0.; $1 'n trei luni cn 'noredintare oh dan v on

01 (PANN) [fr.].

ceta cu luare aminte, a privi cu bagare de seamti

*EXAMINATOR, EXAKMATOARE adj. $i sm.. f.
examinator; oind an
IP Care examineaza: profesor
guguman sustine cA n'ai dreptate si oind aoel guguman tt-e
examinator, fnoliide gura ei tact (mom) [fr.].
EXANTEMA (pl.-me) sf., EXANTEM (pl. -eme)

EXCES (pl. -ese) sn. 0 Ceea ce trece peste masu-

gresala unui functionar care face ceea ce atribu-

tiunile lui nu-i permit sa. fats Necumpatare: face de bAuturi spirtoase p1. Violet*,
maltratari [fr.].
*EXCESTV adj. Ce trece peste masura obici-

sn. P Boala de piele caracterizata. printr'o roseat&

a pielii, care dispare sub presiunea degetului, st

nun& $i cuviincioasa. [fr.].

*EXARC4T, EXARIIAT (p1. -ate) sn. 0 Teritoriul guvernat de un exarh 0 Demnitatea de

exarh [fr.].
EXARH sm. () t Loctiitor al Imparatilor

a face sa se nasca., a pricinui: rtsui, mile O

A produce o excitare: eat:tam 1-a excitat prea mart.

care nu e Insotita de spuzeala [fr.].

*EXANTEMATIC adj. F Care e Insolit de
[fr.].
exantema: tifos

*EXCIT4 (-it) 1. vb. tr. 0 A Indemna, a linDe olneva la munch A Imbarbata, a Incuraja, a Insufleti: curajul cuiva
A atna, a Intarita, a asmuti 0 A provoca,
boldi, a da ghies:

2. vb. refl. A se Intarita; a se Insufleti [fr.].

*EXCITABIL adj. Ce poate fi excitat: tempe-

If

din Constantinopol, care guverna provinciile din

Apus
avea resedinta la Ravena (567-752)

rament

verneze Africa 5 4 Sul plaiurilor, unul din titlurile

pe care le purta Mitropolitul primat [gr. E;npXec].
"EXASPERA. (-erez) vb. tr. A Intarlta peste ma-

organele vitale): caftans e nn

C NEEXCITABIL [fr.].
$i (pl.- te)

'EXCITANT adj.

t Loctlitor al Imparatului lnsarcinat sa gu-

sn. F (Medicament) care excita, Insufleteste, Altator (vorb. de

sura, a scoate din rabdari: scene din tirmIt on bArbetu-

*EXCITARE sf. O Faptul de a (se) excit a,

Imboldire, aMare, Insufletire 0 F Stare de
activitate mai mare a unui organ sau a tuturor

sAu o revolts, 0 exaspera (0.- ZAMP.) [fr.].

EXASPER4NT adj. Care exaspereaza, care

te scoate din rabdari: la et venal se urzea meet... on o

tortura de mints, adesea ...a (VLAK) [fr.].

*EXASPERATIVNE, EXASPERARE sf. Faptul

de a e x a s p e r a, Intarttare peste masura, scoatere din rabdari [fr.].

'EX CATHEDRA loc. lat. CD 4 De pe scaunul
Sfintului Petru: papa vorbeste

oind face o declaratiune

care va ti 13000titii ca dogma CD (E),27 Intr'un ton ma-

gistral Si deciziv.

*EXCgDE (-ma) vb. tr. et A trece peste [fr.].

*EXCEDENT (p1.-te) sn.
Sums, numar ce
Intrece ceea ce se cerea ss fie, prisos: budgeter;

.W

de IncasAri [fr.].

*EXCEL4 (-0105) vb. intr. A Intrece pe ceilalti,

a fi mai presus, a fi superior prin meritul, prin

Insusirile sale [fr.].

*EXCELNT adj. Foarte bun, minunat: nit

yin

[fr.].

[fr .].

organelor.

*EXCITATQR 1. adj.

sm. Care excita.

g. (p1.-teare) sn. If Instrument metalic cu care se des-

cared un aparat electric, fare a

simti vre-o sguduire
2016)
[fr.].
EXCLAMA (-am) vb. tr. A

Fig. 2016. Excitator.

scoate exclamatii [fr.].
*EXCLANIATTV adj. 02 Care exprima o ex[fr.].
clamatie: propeeitimie
*EXCLAMATIVNE, ExcLAnitmE sf. () Stri-

gat de bucurie, de mirare, de indignare, etc.:

in larma aceasta ... de exolamatil, care-mi dan uneori im',reels oa mA gases intro cash de nebuni (VLAH.) C7
Panot de
semnu 1 de punctuatie t Intrebuintat

dupe o exclarriatie sau la sf Irsitul unei propozitiuni exclamative [fr.].

'EXCLUDE (-tut) vb. tr. 0 A da afara dintr'o

adunare, dintr'o societate, etc. 0 A nu primi,
a scoate, a departa pe cineva de a lua parte la

*EXCELNTA (p1.-te) sf. 0 Calitate desavIrsita, mai presus de on -ce 5 0 Prin ~, loc. adv.
In eel mai malt grad 0 Titlu ce se da ambasadorilor, min4trilor [fr.].
*EXCENTRIC 1. adj. 0 isc
Se zice de don& cercuri continute
unul 1ntr'altul, dar care n'au
acelasi centru (a 2015) 511 0
ooNcramio 0 Care e departe

fi incompatibil, a nu se potrivi cu: militates de advomit nu exclude pe aceee de profesor [lat.].

original: un

membrilor sooletittil Far& a se socoti, In gara de:

de centru, marginal: Cartier se

(P) De un caracter ciudat,

oat
prim ochii lui
scApArase o ineelraite ~1.
2. sm. Om Cu apucaturi

bizare, originate.

Fig. a0t5.
Cercurt
excentrice.

3. sbst. rim' Organ de marina care transforms

o miscare circular& continua Intr'o miscare lineara alternative [fr.).
*EXCENTRICITATE sf. 0 * orbital unei Mende, distanta de la centrul orbitei pin& la unul din
Raportul tntre lungimea distantei
focare 0
locale si lungimea axei maxi Intr'o elipsa

(..- =pia) Starea unui punct, unui loc de-

ceva: colegul men a lost exclus din examen (vLAH.) A

"EXCLUZTV I. adj. 0 Care are puterea de a

exclude 0 Care apartine numai unei persoane

sau unei anumite categorii de persoane: dreptul de

a gratis a privilegiul

al enveranuIni Care admite

numai feint sau de a vedeasi respinge pe al altora.

;'. adv. 0 Numai si numai: Baia era rezervatil

in pia la 1 Ionic [fr.].

'EXCLUZINTTSM sbst. Spirit excluziv [fr.].

cursurile

*EXCLUZIVIST sm. Persoana cu spirit ex-

cluziv [fr.].
*EXCOMUNICA. ( -fo) vb. tr. s A afurisi [lat.].

"EXCOMUNICARE stera Faptul de a excomunic a, afurisire, afurisenie.

*EXCREMENT (p1.-te) sn. Tot ce iese In mod

firesc din corpul omului sau animalelor, sctrna,
baliga [fr.].
*EXCRESCVNTA. (pi.-te) sf. () F Crescaturti,

467

www.dacoromanica.ro

EXC- umilatura, cucuiu ce se formeaza pe o parte

rich a Bibliei, (tIlcuire) 0 FA Explicarea le-

oare-care a corpului la om sau la animale

EXI Crescatur& ce se formeaza pe tulpina unui copac,

unei plante [fr.].

*EXCRETQRIU adj.

tiune : glande excretorii [Ir.].

gilor Si textelor de drept: enema Oodului [fr.].

`EXEMPLAR 1. adj. 0 Care poate servi de

pilda: purtare ~.1i Care poate Ingrozi ca exem-

Care servli la excre-

plu: Pedaalmit "01.

a. (p1. -are) sn. 0 Model de urmat 0 Fie-care

obiect asemenea obtinut prin tipar, gravure, etc.:
dictionarul s'a tipirit In race mil de ao Animal, vegetal, etc. pastrat hate colectiune de istorie na-

*EXCRETIVNE sf. 0 Scoaterea afara a ma-

teriilor netrebuincioase din unele organe ale corpului omului sau animalelor:
salivei Materia scoasa din aceste organe [fr.].

tural& [fr.].

"EXEMPLIFICA (-no) vb. tr. A demonstra cu

exemple [it.].
"EXMPLU (p1.-ple) sn. 0 Pilda, ceea ce poate

0 EXCROC... = ESCRPO...

EXCURSIONIST sm. Cel ce face o excursie

[fr.].
*EXCURSIVNE, *EXCIIRSIE sf. 0 Plimbare sau

fi imitat ca model: nrmati ezemplele bune et va leriti

de oele role; a lua .., a urma pilda, a se conforma

calatorie de sound durata fault& In Imprejurimi

sau Intr'un tinut nu prea departat 0 (f) Digresiune [fr.].
EXECR4 (-crez) vb. tr. A url, a sclrbi, a-i
fi sarba de cineva sau de ceva [fr.].
*EXECRABIL adj. Scirbos, de care ti-e sclrba,
foarte rau (fr.].
*EXECUT4 (-ut) 1. vb. tr. 0 A pune In lucrare,
a lndeplini, a aduce la Indeplinire, a Implini:
un proieot;
porunca cuiva A face dupe

cu A da.-4, a face cel dintliu un lucru

Lucru de la care se poate trage o inviitAturii;

persoana ale carei fapte pot servi ca Invatatur& 7

0 Lucru la fel cu alt lucru despre care se vorbeste;
Cara, pereche, far& seaman 0 Model de
lard
scriere, izvod: de scriere cirilica 0 tri Text ci-

tat spre a sprijini o regula de grarnatica, Intrebuintarea sau Intelesul unui cuvint, unei expresiuni: In west &Wows, teluritele Intsiesuri ale ouvin-

an monument
un plan, duple un model:
ma j A clnta: o bueatli de muzlci y x

telor slut sprilinite pe exempla Mate din autori De

loc. adv. De pilda, buna-oarti, dInd exemplul

2. vb. refl. A se supune, a primi sit lac& un lucru

ce este Impotriva vointei sau intereselor sale [fr.].

urmator, ca pilda [fr.].

*EXEQUATTJR sbst. 0 Autorizatie data unui
consul sau on -carui agent strain de a-si exercita
functiunile In Cara In care e acreditat [lat.].
*EXERCITA (-itez) 1. vb. tr. 0 A deprinde,
a pregati, a Invitta, a instrui: a-ei corpul; soldatii A se Indeletnici cu, a practica: o meserie 0 A Intrebuinta: a-ei talentele, eloonenta

usor de Indeplinit NVEREGIMBIL [fr.].

produce:

cuta partea sa dintr'un concert [fr.].

*EXECUTIV adj. Care face sa se execute leaceea dintre puterile publice care
gile; puterea
e Insarcinata sa aduce legile la Indeplinire: pu-

exercita, deprindere, pregatire: somata se tuella dupa

nevre, a face manevre n A face o poprire pe

averea unui datornic spre a o vinde prin autoritatea judecatoreasca. A aduce la Indeplinire studa la moarte (Impuscarea, spinzurarea,
etc.) pronuntatil de autoritatea judiciara: oriminalul a lost ezeontat In zori de zi.

0 A valorifica: a-et dreptul, drepturile A

un drept, a
o &Mune, o inlInenta 0
lucra In virtutea unui drept.
2. vb. refl. A se deprinde, a se pregati, a se Invata, a se instrui [lat.].

*EXECIJT4BIL adj. Ce se poate executa,

*EXECUTANT sm. j Muzicant care-si exe-

terea

[fr.].

*EXERCTTIU (p1. -tie) sn. 0 Faptul de a (se)

trebue sit lie separati de puterea legislation

no lung

*EXECUTOR sun. 0 Cel ce executa, ce aduce

la Indeplinire et 0, testamentar, acela pe care
testatorul 1-a Insarcinat s& aduce la Indeplinire
clauzele testamentului sau [fr.].

corpul: ezercitii de gimnasticii 0 Ceea ce exercita

mintea, facultatile intelectuale: de memorie

gt Lucrare, tema data scolarului spre a se deprinde sa aplice regurele Invatate: - de calculi de

*EXECUTORIU 1. adj. n Care trebue pus

gramation j Bucatii de muzica compusa anu-

In executie; care da, puterea de a procede la o

me pentru a familiariza pe executant cu unele

dificultati ale clntului sau instrumentului 0
Indeletnicire, practica.: ml Media/lei CD Practimutant Indeplinirea unei functiuni:
care:

executie judiciara: smiting ezeoutorie.

a. sbst. Actul, sentinta prin care ni se d& dreptul

de a sill pe cineva la plata cheltuelilor dupa formele judectitoresti [fr.].

*EXECLITIVNE, *EXECUTED sf. 0 Punere In
unni
lucrare, savIrsire, Indeplinire, Implinire:
Luprotect; a pune In 00, a aduce la Indeplinire 7c)
crare dupe un plan, dupe un model; .a aunt mo-

a ti In ..,u1 tunctiunti Valorificarea unui drept:

...I until privilestu Period de un an In care se

sa -$i Indeplineasca o datorie: It ducean prin sate, pe la

oamenii can trAglinan on plata birulni... ei Bata se ohema a

la OXIMMie WRIGA; a

eta ,

percep si se Intrebuinteaza veniturile Statului:

anulut 1930; pr. ext.: In ...I unni an, In cursul
unui an [fr.].
*EXRGA. (p1.-ge) sf. 0 Mic spatiu rezervat
pe o medalie pentru a pune o data, o inscriptie 1
0 Data sau inscriptia Insasi [fr.].
*EXERSA ( -sea) vb. tr. 0 refl. 0 = ExEacra 1
A face exercitii de muzica: - la plan [fr.].
EXIGENT adj. Care nu se inultumeste cu
*j
putin, pretentios, neingliduitor: prolesoril on slat

ed.I

unei buoliti de muzica

nument 0 j Cintare:
0 x Silirea, prin soldati trimisi la domiciliu,

trimete =bane

X Deprinderea soldatilor cu mI-

nuirea armelor, cu diferite evolutiuni, cu Maria,

etc. Miscari prin care se cauta sa se mlalieze

a sta pe ling&

cineva, pe capul cuiva, staruind sa face ceva

contra vointei sale: Mauritian vent mantle pe capul
tat gi-I lull vend, nevrInd la Maul (1).-ZANIF.) II 0 el
Poprirea averii unui datornic spre a o vinde
prin autoritatea judecatoreasca Pierzare,
omorlrea unui osindit (prin Impuscare, spinzu-

rare, etc.); ow militara, pedeapsa cu moarte ce se

plutonul Insarcinat
apnea unui soldat; pluton de
cu Impuscarea unui oslndit: eetni plutonului de
ezeoutie... a vrut... A-1 lege le ochi Inainte de Impuecare

[fr.].
*EX_EGVT Sm. CIJ Invatat care se cup& cu exe-

(BR .-VN.)

geza [fr.].
'EXEGETIC adj.a. Care serve sa explice, sa inmetoda arc,
terpreteze, sa talmaceascli: comentar
aceea care procedeaz& prin interpretarea textelor [fr.].

*EXEGZA. (pl.-se) sf. 0 ca Explicatiune gramaticala $i cuvint cu cuvint a unui text, a unui
pasagiu irk Interpretare gramaticala gi isto-

[fr.].
*EXIGVNTA (p1.-03) sf. 0 Firea, pretentiunea celui exigent pl. Trebuinte, nevoi: nista...

destnl de exissenti (I.-OH.)

Mstitutiuni CO nu mat corespund ezigentelor moderns (CAR.)

[fr.].

*EXIGT.BIL adj. Care se cere a fi Implinit

(1.-011.) 77 NFAXIGIBIL [fr.].
EXIL (p1. -Hurt) sn. 0 Surghiun, izgonire din

neaparat: o datorie

Cara lui din ordinul guvernului 0 Starea acelui

care se afla In surghiun O Locul unde se retrage
cel izgonit din taro. lui 0 Pr. ext. Ori-ce loc unde
e silit cineva sa stea $i unde nu simte placere [fr.].
*EXIL4 (-Hess) 1. vb. tr. CD A trimite In exil,

a surghiuni Pr. ext. A Indeparta, a urgisi,

pe cineva, a nu-i permite M. mai dea ochi cu noi.

2. vb. refl. A se condamna la un exil voluntar;
a se retrage departe de lume [fr.].

468

www.dacoromanica.ro

*EXILAT 4. adj. p. ERMA.

2. sm. Cel ce traeste In exil, surghiunit.
EXIST.A. (-1st) vb. intr. 0 A avea fiinta,

thine chimielt care desvoltit clildura: arderea llimpii, E X 1-

a lemnelor, etc. slut reactii [fr.].

*EXOTIC adj. Din taxi straine: plante

fiinta, a vietui, a trill A fi, a se afla A

dainui [fr.].

(CAR.)

*EXISTENT adj. Care exista, ce este acum,

ce este In iiinta: voeste rasturnarsa staril de Incruri -a

0.-211.)

tip

Irif NEEXISTENT [fr.].

*EXISTENTA (pl. -te) sf. Starea a tot ce

exista; fiintare Viata, traiu: duce o
mize-

rabila; abia fsi cististi existents Stare social.:

are o trnmoasti
[fr.].

*EX-LTBRIS sbst. Foga., mai adesea cu un de-

acest EXP

atrage Droste atentla de mans a color tineri oonirati

[fr.].

*EXPANSIBILITATE sf. 15 Proprietate a

gazelor sau aburilor de a ocupa un spaIiu din ce
In ce mai mare [fr.].
*EXPANSIVNE sf. 0 15 Dilatarea unui corp
Inzestrat cu expansibilitate P 4 Prelungirea unui organ: are unei aponevroze 0 Acest organ Insusi prelungit (V) Desvoltare, Intindere: a miscarli revolutionare () Revarsare,
destainuire, comunicare a cugetarilor si sentimentelor sale: tarmeoul nespus pe care-1 siniti In ...a generoasti a propriei tale vieti WLAH.1 [fr.].

*EXPANSIV adj. 0 15 Care poate sit (se) dilate: fortli .4; fluid (P) Care desttunueste
upr tot ce are pe suflet, cu inima pe buze, comunicativ: Pribolann, gros, vorbarit,
en toata lnmea
(VLAH.) [fr.].
*EXPATRIA (-tries) 1. vb. tr. A sili pe cineva
sa-si paraseasca patria.
2. vb. refl. A-si parasi patria, a pribegi [fr.].
*EXPECTATIVA (p1.-ye) sf. Asteptare Intemeiata pe probabilitati, pe fagadueli: a ate In

01

Ig

irk

a avea expectativa unei morteniri; era o politics on total

de

DIALECTOLOGIE

SI FOLKLOR
uni.....='
Fig.

2017.

A. (1.-011.)

[fr.].

EXPEDIA (-dies) vb. tr. 0 A trimite, a face sa

piece, a porni la destinatiune: o lads Cu drnmul
de tier;
on curler A grabi executarea unui
lucru, a face In grabli, a cituta s. sfIrseaseti clt
mai de grabli: o atacere, un proses A se cotorosi, a se desbara: a pe un creditor 0 oal A face o
I

copie conforma: a on contract [fr.].

*EXPEDIENT (p1. -te) sn. 0 Mijloc de a o scoate

URELIICANDREA

Exlibris.

sen simbolic, care se lipeste pe scoarta unei

carti, spre a mitta pe posesorul ei sau biblioteca

din care face parte (A 2017) [lat.].

*EXQD 1. sbst. A A doua carte a Pentateucului In care Moise povesteste iesirea Evreilor
din Egipt.
g. (pl.- oduri) an. Emigrarea unui popor
0 Partea finala a unei tragedii grecesti care
cuprinde desnodamIntul si catastrofa [fr.].

EXOFLISI (-ism) vb. tr. # A Nati tot, a

a chita F A se scapa de cineva, a-1 trimite

sa se plimbe: bate-mi in not dud l-fi pe Cractinel
(CAR.) [ngr. viit. 1.i01.1416ER < iSog]44.
*EXOFTALMIE sf.
Iesirea ochiului din orbite sa [fr.].
*EXONERA. ( -eras) 1. vb. tr. A scapa, a libera,
de o sarcina, de o obligatiune.
2. vb. refl. A se plati de o datorie, a se libera de
o obligatiune: nu este exempin ca on proprietar sit nu se
exonereze in mai putin de treizeci de ant 0.-oH.) [fr.].

t EXOPRICA sf. r Ori-ce avere a femeii marl-

tate, care nu e cuprinsa. In zestre, parafernit:

toad averea miscatoare san nemiscatoare cite are mnierea

Mara din zestrea ei, se sloe (LE0.-CAR.) [ngr. iiflinpoexce].

*EXORBITANT adj..Peste mlisura de mare,

(prea) din mile afar.: pretentli -re; pro [gr.].
EXORCISM (p/.-me) sn. O Molitva. pentru
gonirea dracilor $i a duhurilor rele Vraja,
formula de vrajit [fr.].
*EXORCIST sm. Cel ce citeste molitve pentru
alungarea dracilor [fr.].
*EXORCIZA. (-ism) vb. tr. 0 A citi molitve
pentru gonirea dracilor si duhurilor rele A
vraji [fr.].
*EXQRD (131.-duri), "EXQRDIII (p1.-an) sn. O ca
Partea de la Inceput a unei cuvIntari, Inceputul
unui discurs: bietul sol a luat-o la Ma speriat, nitind of
exord of naratinne (1.-1311.) Pr. ext. Inceput [fr.].
*EXOS1V19ZA (pl. -ze) sf. 15 or ENDOSMOZA [fr.].
*EXOTERIC adj. +++ Exterior, public; se zice
despre doctrina, pe care filosofii antici o profesau
In public, spre deosebire de doctrina for secreta
sau ezoterica" [fr.].
*EXOTERMIC adj. 2- Se zice despre o reac-

la capat, de a lest din Incurcatura, tertip 0 p1.

Mijloace nepermise, blamabile, de a-si procura
bani: tritest. din -a [fr.].
*EXPEDITIV adj. Jute la treaba, care nu sta
mult la ginduri [fr.].
EXPEDITOR sm. be X O Cel ce expediaza
o marfa, o scrisoare, trimitator CD Cel ce-si is
Insareinarea sa expedieze la destinatie si sa se
ocupe de primirea marfurilor unui negustor [fr.;
sensul dup. germ. S p edit e u r].
*EXPEDITIE pm- EXPEDITAINE.
*EXPEDITIONAR 1. sm. tso Cel ce expediaza
pentru altul marfuri cu posta, cu drumul de tier,
etc.
.
adj. kc Armatti .4, ostire Insarcinata cu o
expeditie militara [fr.].
*EXPEDITIVNE, EXPEDITIE sf. 0 oad (SI Faptul de a expedia, trimitere de marfuri, scrisori, etc.:
expeditia serisorilor Grab., terminare In grabb.:

Serie de operatiuni
militare lmpotriva unei l.ri 0 2, Calatorie
pe mare pentru a face descoperiri, pentru a face
o Intreprindere sau pentru negot o el Facerea
expeditia afacerilor ourente 0

unei copii de pe un act: .IL unui contract [fr.].

t EXPEDUI (-Imo) vb. tr. = EXPEDI4: am expe-

Suit pe singnrul men tovarda de callitorie

*EXPERIENTA (pL-te) sf. 0 Incercare, faptul de a fi Incercat: am flout destul on dInsul, dar

yid of nu e bun de Dingo Cunoastere a lucrurilor

dupti mult. observatiune gi practica: nn medic

fart
am capatat destula
In calatoriile mete Incercare de a vedea cum se petrece un lucru: de
Mica, de chimie [fr.].

*EXPERIMENT (pl. -te) sn. R ExperientA stiinpelt: .... de laborator [lat.].

*EXPERIMENT4 (-tea) vb. tr. 0 A verifica

prin experienta A face sit. se producli un
fenomen pentru a-1 studia stiintificeste [fr.],
*EXPERIMENTAL adj. Intemeiat pe experienta [fr.].

*EXPEREMENTAT adj. 0 p. ErEPEEIMMTA

() Incercat, priceput, instruit prin experienta:
on medic

NEEEPEEIMENTAT.

*EXPERINIENTATQR sm. Persoana care

face experiente stiintifice [fr.].
*EXPERINIENTATIVNE, EXPERIMENT/a= sf.

469

www.dacoromanica.ro

Faptul de a experimenta Metoda prin

EXPse doblndesc cunostinte pozitive In mai toate
EXP care
sti in tele [ fr.].
*EXPERT 1. adj. Care a devenit foarte priceput, foarte dibaciu de pe urma experientei.
2. sm. ify Persoanh numita de un tribunal sau

ale-as& de partile interesate spre a cerceta sau pre tui unele lucruri care reclam& cunostinte speciale,

Si a face un raport asupra for [fr.].

*EXPERTTZA (7)1.-re) sf. Cercetarea si lucra-

rea expertilor Raportul Mout de experti [fr.].

*EXPIA (-plea) vb. tr. IsPAsi [fr.].
"EXPIATOR adj. vi sm. Care expiaza, ispa.sitor [fr.].
*EXPIATIVNE sf. Faptul de a expia, isp&sire
[fr.

*EXPIRA. (-ir 1. vb. tr. A da afara aerul care

a intrat In plarral.
2. vb. intr. 0 A-$i da sufletul, a muri 0 A
*EXPIRARE, EXPIRATIONE, EXPIRATIE

sf. 0

Faptul de a e x p i r all Q Gonirea din plamlni

a aerului inspirat 0 Os Scadenta unui termen:

la ...wa contractulni; Sflrsit: la expirares anulni [fr.].

*EXPLETIV 1. adj. tv 0 Se zice despre un

cuvint care se poate lasa afar& fOrti a schimba
Intelesul propozitiunii. Astfel In exemplele: 4
m1-1

bati mar; du-m i -te, mi e expletiv Parti-

cula a, cuvintel sau parte dintr'un cuvint care

se adaugh la un alt cuvint Sara a-i schimba Intelesul.
2.

(pt.-lye) sn. CuvInt expletiv, particula. ex-

pletiva. [fr.].
*EXPLICA ( -ic) 1. vb. tr. (D A lamuri, a deslusi,

ceea ce nu e destul de limpede I 2 A arata, a

face cunoscut cauza, motivul unui fapt care pare
nelnteles: un fenomen ; acnm 1m1 ezplic purtarea lui
0 un eater, nu text, a-1 thlmaci, a-1 traduce, dind

toate lamuririle spre a fi bine Inteles.

2. vb. refl. 0 A-vi sate glndul, a face cunoscut felul sau de a vedea A avea cu cineva
o explicatie [fr.].
*EXPLICABIL adj. Ce poate fi explicat 77
(d.

NEEXPLICABIL, TNEXPLICABIL [fr.].

EXPLICATIV adj. Care servo. sa explice [fr.].

'EXPLICATOR adj. vi sm. Care explica [fr.].
EXPLICATATNE, EXPLICATIE, EXPLICARE St.

0 Faptul de a e x p lic a 0 Cuvinte prin

care se lamureste un lucru, care lucru poate fi

Inteles, lamurire, deslusire Lamurirea cauzei, motivului unui lucru care pare nelnteles:
a) Traduce...t Durtarii lui
rea unui autos Insotita de toate lamuririle necesare
mini fenomen ; aceasta e

spre a fi Inteles 0 Lamurire, justificare ce se

cere cuiva pentru niste vorbe pe care le-a rostit
si care se pot interpreta ca o fens& [fr.].
*EXPLICIT adj. vi adv. Lamurit, limpede, des1u5it: clan.* vointa A 111 NEEXPLICIT [fr.].
"EXPLOAT4 (-tez) vb. tr. 0 A trage un folos,
a scoate profit de pe urma unui lucru prin cultivarea, prin lucrarea lui: 0 mosie, o Dadure, o mina;
Matra de tier avem multa,... dar nn o exploatim (1.-OH.)
y A cauta so.-i aduc,e cit mai mult folos, a sti
s trag& foloase, a specula: tactics linguetorilor cart
exploateaza ignoranta si patimile poDulare

A,

curio-

zitatea mmtimil (P) A stoarce, a trage cit mai

mult. folos In mod nedrept, profitlnd de munca
altuia: lucratorii se piing ca -i exploateaza patronii [fr.].

*EXPLOATARE, EXPLOATATIQNE St. 0 Faptul de a exploata (o mosie, o padure, o mina,

etc.) Lucrul exploatat 0 Locul unde se

exploateaza. 0 Folos excesiv $i nepermis

ce se trage din munca altuia [fr.].

*EXPLOATATOR sm. 0 Cel ce exploateaza

Cel ce trage foloase excesive si nepermise din

munca altuia; eel ce speculeaz& ignoranta, slabi-

ciunea, etc., altuia: 1mbogatires repede 51 greu de Intales a cltorva ,w1 politici (VLAH.) [fr.].
*EXPLOATATIVNE we- ExPLoATARE.

*EXPLODA. (-odes) vb. intr. a A face explozie

[lat. explod6re].

cautInd s& face descoperiri: a explorat tinnturile arc-

lice A cerceta cu privirea; a examina cu bhgare de seam& [fr.].

*EXPLORATOR sm. O Cel ce cutreiera, strabate locuri neumblate spre a face descoperiri geografice, stiintifice [fr.].
*EXPLORATIUNE sf. C) Faptul de a explora o tarb. 0 Cercetare cu luare aminte [fr.].
*EXPLOZIBIL adj. a Care poate face explozie
77 C NEEXPLOZIBIL [Cr.].
*EXPLOZIVNE, EXPLQZIE sf. ol Q Izbucnire

violenta si sgomotoas& a unei materii ce se aunei mine,

prinde $i sfarlma tot ce-i sta In tale:
unui cazan O Izbucnirea unei patimi, unei rhscoale, unei boale, etc.: 0 0. de minis [fr.].

*EXPLOZWI 1. adj. a 0 Care are caracterul

unei explozii Ce poate face explozie: materii .a.
2. (231.-ive)

lua sfIrsit, a se sfIrsi: termenul ezpiril paste oincl zile

CV A Inceta, a pieri, a disparea [fr.].

*EXPLORA (-orez) vb. tr. 0 A cutreiera, a strabate locuri neumblate, a umbla Incoace $i Incolo,

sn. Corp solid sau lichid care, sub

diferite influente (izbire, ridicarea temperaturii,

etc.) desvolth o mare cantitate de gaze explozibile,
din care rezulth efecte de sfarimare, de asvirlire
la maxi depiirtari, etc. [fr.].
*EXPLOZIV2 adj. vi (p1.-ive) sn. 4.7 Se zice despre acele consonante (p, b, d, t) la a caror rostire
aerul lose din gura cu o mica explozie [germ.].
*EXPONENT sm. Liter& sau cifr& push la
dreapta $i ceva mai sus a unei cantitati numerice
sau algebrice spre a arata la ce putere e ridicata
aceasta. cantitate. Ex.: a" ; (a +li)3 ; s'; in aceste
exemple, x, 3, 4 sInt exponenti [germ.].
*EXPONENTIALA (p/.-113) adj. i sf. Se zice

de o cantitate algebriea care are o necunoscuta

ca exponent. Ex.: a= [fr.].

*EXPORT (pt.-curl) sn. tel 0 Faptul de a e x -

p or t a Produsele, marfurile exportate.

"EXPORTA (-port) vb. tr. Ise A transporta In
strainatate, spre a be vinde, produsele solului sau
ale industriei nationale: nenorocirea n'ar fi ca mord= Area putin de al nostrn, ci ca importam prea mull
(VLAH.)

[fr.]

'EXPORTABIL a j. oaa Ce poate fi exportat

NEEXPORTABIL [fr.].
EXPORTATOR sm. "' Cel ce exporth mardEXPOR

furl, cel ce face comertul de export [fr.].

*EXPORTATIUNE sf. = EXPQRT [fr.].

*EXPOZANT sm. Cel ce expune Inteo expozitiune produsele industriei sale, lucrari de arta,
etc. [fr.].
*EXPOZITIVNE, EXPOZITIE sf. 0 Expunere,

faptul de a expune 0

de picttuil, de sculpture,

asezarea Intr'un local a unui mare numar de tablouri sau de opera de sculpturti, ale unui sau mai
multor artisti, spre a fi vazute de public 0 11-

niversalit, aceea in care figureaza produsele tuturor

tarilor 0 Locul uncle se face o expozitie [fr.].

EXPRES1 4. adj. Hotarlt, formal: ordin
:4. adv. 0 In mod hothrit, formal 0 Intr'adins, anume.
3. sm. Trimis Insarcinat cu o misiune special&
[fr.].

se
EXPRES2 adj. to (p/.-esnri) sn. totIA (Tren)
zice despre un tren cu mare iuteala care se opreste

In drum numai la statiunile importante, tren accelerat: linga peron s5tepta un

[fr. express < engl.].

gata de plecare (HR.-WL)

EXPRESIVNE, ExPRzsis sf. 0 Faptul de a

exprima Mod de a-si exprima glndirea prin

graiu sau In sods CuvIntul Insusi Intrebuintat,
In acest scop: nobila, familiara, vulgarit, triviall
O Modul cum impresiunile de afara se zugravesc
pe trasaturile fetei noastre (la 2018): ce figura
trista, ce ochi plerduti 51 ce ezpresie de liniqte stiqietoare

(vtAH.) 0 Abs. 0 anumit& dispozitde a trasaturi-

lor fetei care face ca sentimentele s& se zugraveasca pe ea In caractere aparente: are nn cap plin
C? F Reprezentarea vie $i natural& a
de
pasiunilor, atitudinilor, actiunilor figurilor pictate
sau sculptate: figurlle acestul tablon an multa
0 Manifestare: &imam deputatllor ar trebnt so. tie ~a

410

www.dacoromanica.ro

vointei natinnii Formula.: Expresinnea Inngimii

cerculni este 2 nR QQ v.' algebrica, reunire de

termeni algebrici p Reducerea unei tractinni la

simplificarea unei fractiuni prin
cel mai mare comun divizor al celor doi termeni,

sea mai simple

asa ca noua fractie sa fie ireductibila [fr.].

*EXPRESTV adj. 0 Care exprima. bine ceea ce
glIndeste sau spune, plin de Inteles Plin de

expresie: figurile for ~a... comPunean un tablon damn

de penelnl mini mare artist (aucs.) 77 U NREXPRESW
[fr.].

"EXPRELVI4 (-im) 1. vb. tr. CD A artita prin

glas, a reda prin cuvinte, a rosti, a spune: a-el
gIndirea A reprezenta prin scriere, prin desen
sau muzica.: acest poet, acest pictor exprima bine pasiuline 0 A manifesta, a face cunoscut: a-li durerea prin lacrimi; a-si

bnouria.

2. vb. refl. A-si arata gindirea prin cuvinte:

'a exprimat In termeni energici [fr.].
*EXPRIMABIL adj. Ce se poate exprima 77 0
NRERPRIMABIL [fr.].
*EX-PROFSSO loc. adv. lat. Ca unul ce -li
cunoaste bine subiectul,

care e de meserie: a trata racy

neP2/4,

*EXPROPRIA (-pries) "

vb. tr. AA deposeda pe ci-

utilitate publica [fr.].

*EXPROPRIERE sf.
A Faptul de a exp r o -

ca sa fie vilzut de public:

marturi ore vinzare C) Se

*EXTERIOR adj. 1. 0 0 Care este In afara,

care se petrece pe din afara: zidnrile exterioare ;

Care privelte tarile straine: comercultul

"_

` '"

tut

2. sbst. 0 Ceea ce se afla pe dinafara, partea

nnei clidiri Tarile straine,
din afar& :

Infatisarea, Imbracastrainatate: OW din

mintea, portul unei persoane, aspectul unui lucre:

vista

0 A pune In situatiunea
10
9
de a suferi, de a pap ceva: sit Data o mine 7 Fig. aor8. Expresiunile
fetei:
x.
Bucuria.
a. RiA supune la o actiune:
sul.
3. Tristelea. 4.
Jabs O A face cunos- Suferinta..
5. Plinsul.
cut, a explica: "we doctrine

indecInd dupli I lui, pare a ti un om sarao [fr.].

*EXTERIORIZA (-lzez) vb. tr. +++ A pune In

afara, a arata In alai% [fr.]. .
"EXTERITORIALIT4TE sf. t Dreptul care
permite ambasadorilor i ministrilor plenipotentiari de a UAL In Wile In care shit acreditati sub
regimul legilor natiunii pe care o reprezinta [fr.].
EXTERMIN4 (-in) vb. tr. A pierde cu desavIrsire, a prapadi, a nimici, a face sit dispara:

7. Ura.
6. Uimirea.
8. Minis. 9. Spaima.
xo. Disprelul.

un copil.
g. vb. refl. CD A se arata, a se pune In vederea

tuturor, a se da In priveliste A se pune In primejdie, a-si primejdui viata. A se aseza astfel

tacit a serveascA de tinta.: a se !cumin! vrtilmasnlui

se. o

sit petit o mine [lat. expo-

"EXPVNERE sf. p Faptul de a (se) e x p un e Povestire, naratiune: a meat o clarli

a taptelor Explicatiune: v de motive; a doctrinal crestlne 0 Inceputul unei lucrliri literare

rasa [fr.].

'EXTERMINATOR adj. 0 sm. Care exter-

0 A se pune Intr'o situatiune care poate sit -i

aduca nephicere, In care ar putea ptiti ceva:
unlit reins; a Be

Care are proprietatea

n u a, istovire, oboseal% peste masura.

0 A pune In pericol, a

..+

CD

vasta de teren, nu e nevoie s& se Intrebuinteze

procedeele cele mai perfectionate [fr.].
*EXTENSO (IN-) se* IN-Exvesso.
*EXTENSOR 4. adj. 0 Care serveste sa Intinda mnachii 1 ai bratulnl.
2. (p1. -oars) sn. Aparat de gimnastic& pentru
desvoltarea musculaturii [fr.].
"EXTENTJA. (-nnez) vb. tr. 0 refl. A (se) obosi
peste masura, a (se) istovi [fr.].
*EXTENUARE sf. Faptul de a (se) exte-

'EXPVNE (-pun) 1. vb.

n r e].

data scolarilor de Mout in clask In afar& de cele

ce se dau la epoci hotarlte [germ.].

a,

tr. 0 A pune sub ochii

tuturora, a aseza astfel

a se

margini: ne eztaziam de privelistea grandioasa a maril

In neastImpar (VLAH.1 [fr.].
"EXTEMPOR4I., (p1.-ale) sn. 1L1 Lucrare scrisa

care, prin faptul a se dispune de o Intindere

ce expune 110

A parasi, a abanIdona,
a lepada In strada:

Boala. In care creerul, absorbit de o idee

fixa, nu mai percepe sensatiunile si opreste mil c&rile voluntare [fr.].
EXTAZIA. (- sales) vb. refl. A cadea In extaz;
a se minuna, a fi cuprins de o admiratiune fara.

*EXTENSIV adj.

Cel
= EXPOZ4Nr.

primejdui: a-gi

(VLAH.) ; Chid sutletn-mi, noaptea, veghia In eztaza, Vedeam

ca to vie pe-al men Inger de lima (EMIN.) if 0 (E) bleb-Aare

de a Intinde, de a produce o extensiune: torte ..a

al unui
0.7 Care arata o extensiune: Intelesnl
se zice despre cultura in
cuvint 7 0 6) Minima

*EXPUNATOR sm. CD

Is vInt, la soars

tutui care, absorbit In contemplarea lucrurilor

divine, se desprinde de obiectele sensibile, rupind
aproape on -ce contact al simpirilor cu ceea ce-1
Inconjoara: Tn, panda 'n extazul Induioserii stints

de hirtie ", lntelesul proprin al onvintului toaie" a primit

o
[fr.],

*EXPIJLSARE sf.
Faptul de a expulz a.

v.,

(VLAIi.)

a unui privilegin; a autoritatii sale 0 ca Largirea Intelesulni unui cuvint: and zicem o toaie

tr. 0 A izgoni, a alunga

pe cineva dintr'o Cara,
dintr'un be unde era stabilit sau pe care-1 poseda 0 .1 A goli, a deserta, a da afara [fr.].

care:

de care 11 umplean

[fr.].
*EXTINZ sbst., d ErrAzA sf. CD Stare a spiri-

operele marilor maestri

"EXTENSIVNE sf. O Faptul de a (se) Intinde,

Intindere: aerei a ansceptibil de o mare ~; a hotsrelcr CD la Punerea unui membru In linie dreapta
antebratulni 0 F Operatie prin care
cu altul:
se Intinde un membru scurtat printr'o fracture
sau luxatie O Desvoltare, marire, crestere:

p r i a.
*EXPULSA (-flees) vb.

zice despre artisti, agricultori, industriasi, can

pun operele, produsele
for sub ochii publicului,
cart fat o expozitie 0
A pune, a aseza, a Intoarce Intr'o parte care-

un fel de extaz: admiratia aproape

*EXTENSIBIL adj. Ce se poate Intinde 11

NREXTENSIBIL [fr.].
EXTENSIBILITATE sf. Insulirea unui lucre de a se putea Intinde [fr.].

z.

o chestinne

neva de un lot, de o cast,

platindu-i o despAgubire,
mai ales pentru cauza de

In care se arata subiectul ce urmeaz& a fi tratat ; EXPpir EXPOZITIVNE.

*EXT4TIC adj. 10 Cauzat de extaz: transpor- EXT
turi 11 Incintat pink la extaz, care produce

mina [fr.].
*EXTERMINATIVNE sf. Faptul de a extermina, prapadire, nimicire; razboin de ~, care are de
stop sit nimiceasco. un Intreg popor [fr.].

'EXTERN 1. adj. CD Care se afla In afara:

boalii mt 0 Care se intrebuinteaza pe din afara:
medicament
A Plr ALTRRN o Jo Patologie 4, care privelte chirurgia, spre deosebire
de patologia interna sau medicala 0 Elev(i)

A'. (a) = EXTM1 2 0 77 INTERN.

471

www.dacoromanica.ro

cursurile far& a dormi $i a mtnca la

EZO urmeaza
scoala (C) DITFAN) 11 0 Student(a) In medicina care,

2. (p1.-ase) sn. = manor (:).

*EXTRA-STATUTAR adj. Care e In afar&
de statute [fr.].

turile unui Stat cu t &rile straine: Ministral, Idiniste-

EXTRA-URBAN adj. Care e afara din oral

[ex t r a' -ur b a n].
*EXTRAVAGANT adj. gf sm. 0 Ciudat, bi-

EXT-

2. sm., Emma (pl.-no) sf. I CD Elev(a) care

In urma unui examen, a capatat dreptul de a

ajuta pe intern In functiunile sale la spital.
a. EXTVRIM sf. p1. 0 Afacerile straine, raporministrul, ministerul Afacerilor straine,
care reguleaz& raporturile cu t &rile straine [fr.].

rill de

EXTERN4T (p1.-ate) sn. I CD coal In

care se primesc numai elevi externi 0 coal
secundar& de fete C) Serviciul, calitatea de extern la spital [fr.].
EXTIRPA ( -pez) vb. tr. CD A smulge din iliadna., a desradacina 11 A distruge Cu desa.vIrsire, a stirpi [fr.].

EXTIRPATOR (pl.- toate) sn. f Unealta agri-

cola, grebla mecanica, care serveste la smulgerea

din radacina a buruienilor [fr,]*.

XTRA.' prefix cu Intelesul de in afara. de, In

din" [lat.].
`EXTRA= adj. De calitate superioara: calm ..;

afar&

*EXTRA-TERVSTRU adj. Care e In afar& de

pamInt [fr.].

zar Care e contrar bunului simt, dreptei judecati [fr.].

EXTRAVAG4NTA (p1.-te) sf. Ciudatenie;
fapta extravaganta, nazdravanie, ntizbItie, nebunie [fr.].
EXTRM 1. adj. 0 Care este tocmai la margine, la celalalt capat, la coada: iimita
$ Adine: extrema bitten* In gradul cel mai Malt,
nemarginit: o bucurie ats 0 Strasnic, riguros:
clime a, se zice despre climele prea reci sau prea
calde 0 I' Itemediu .., care se Intrebuinteaza
chid nu se mai vede alta scapare pentru bolnav
0 Care Intrece on -ce masura, afara din tale, necumpanit: e In toate; partid partid care Intrebuinteaza mijloace violente; ~a dreapta, partid
care Impinge prea departe ideile conservatoare;
a etinga, partid care Impinge prea departe ideile

yin ", [lat.].

EXTRACT (pl.-fa) sn. CD .2. A Substantil medicamentoasa compusa din toate materiile solubile In apli sau Inteun alt lichid, pe care le contin
unele Willi ale unui vegetal, precum sucuri, tulpini, Frunze, fructe, radacini, etc.: de nalbA, de
opin
Agv Pasagiu; bucata scoasii dintr'o carte,
dintr'un registru, etc. (:),0 Prescurtare, rezumat:

revolutionare.
2. (p1.-me) m. (D Cea din urma limita.; la ~, la
ultima limita, far& masura sau rezerva (D Ceea

deces, copie legalizata a unui act de nastere, de

casatorie, de deces, dupa registrele starii civile

opuse, caractere sau pareri contrare sa se apropie unele de altele, sa prezinte asemanari nea$teptate 0 pt. Intliul $i ultimul termen al unei
proportii [fr.].

aceasta e negresit vr'un

lesnicios a sistemnlut eau de Invatatura (NEGR.) Analiza, sumar, copie surnara
sau partial& a unui act; de nastere, de casatorie, de

[lat.].
"EXTRACT9R(p1.-toate) sn. Or' Dispozitiv care
scoate afar& tubul cartusului metalic dintr'o pu$ca,

mitralicra, etc., dupa descarcarea armei [fr.].

*EXTRACTIVNE, ExTRAcTIE sf. 0 Faptul de
a extrage, scoatere: ,a unei masele; a sarit, metalelor Origine, obIrsie: e de o toasa ss [Cr.].
*EXTRADA ( -adez) vb.tr.0 Apreda pe un strain,
vinovat de o crima, guvernului tarii careia-i apartine si care-1 reclama [fr.].

EXTRADARE sf. 0 Faptul de a e x t r ad a:

a unni reInglat politic.

EXTRADOTAL adj. sss Se zice de averea sotiei care nu e trecuta In zestre [e x t r a' + d o
t a 1].
*EXTRAFIN adj. De o calitate foarte find [fr.].
*EXTRAGE (-ag) vb. tr. 0 A scoate un lucru
dintr'un loc, dintr'un corp In care s'a format sau
In care s'a introdus: annul dintr'o mind; un gloat
0 a A separa o substanta de alta printr'o operatiune chimica:~ alcoolul din vin;., zaharnt din aeon%

A copia, a scoate un pasagiu, un articol dintr'o

carte, dintr'un ziar, dintr'un registru A
cauta s& afle, a gasi prin calcul: rAddoina pdtratA
sau cubicti a unui numar [fr. ex tr air e, refacut

dupa trage].

EXTRAJUDICIAR adj. n Se zice despre un

act la care judecatorul nu is parte (comandament, somatiune prin portarei, acte de notariat,
etc.) sau despre actele privitoare la numirea unui
tutore, la emancipare, etc. [fr.].
"EXTRALEGAL adj. t9 In afar& delege, neper[e x t r a' + le gal].
mis de lege: o mAsurd
EXTRAORDLN4R adj. CD Neobisnuit: o intimplare .4; cheltueli
cheltueli neprevazute, care

acela
pe care un guvern II trimite In anumite cazuri parse fac In afara de cele obicinuite; ambasador

ticulare Nepomenit, ne mai pomenit, putin

obicinuit, rar: no gentu II Ciudat, bizar [fr.].
EXTRA-PARLAIVIENTAR adj. 0 In afar& de
parlament; comisiune a, ai c&rii membri nu fac
toti parte din parlament [fr.].
*EXTRA-REGLEIVIENT4R adj. Care e In
afar& de regulament [fr.].
*EXTRAS 1. adj. p. ErraaGE.

ce e contrar, opus: loon] st apa slut cele (Iona ...e) p1.

Cele doua limite ale unui lucru care shit una la un

capat $i cealalta la alt capat, $i prin urmare contrare: ~ele so mine, se Intimpla adesea ca lucruri

*EXTREMIS (-IN) pa- IN-EXTRVIdIS.

EXTREMITATE sf. 0 Marginea extrema.,

capat, capatliu, coada: extremitatile noel linii;

=delta extremitate a stilton; vorb. de timp: la

la
a
secolutnt al XXI-lea p1. fi) Membrele, in spec.

mlinile gi picioarele, spre deosebire de trunchiu

0 Marime grozava, enormitate, grozavie:

ne-

noroctrilor sale Exces: a trece de la o ...L. la alta

Cl) Starea cea mai rea, cea mai de nesuferit la

care poate s& ajunga cineva, ananghie, strimtoare Starea unui bolnav care e aproape sa
moara, ultimele clipe ale vietii 0 La la intim
cind nu mai stie ce sa faca, in cea mai
mare nevoie [fr.].

EXTRINSC adj. 0 Ce vine de afara, ce se

afla In afarti: canoe ad. 0 Valoarea a a unei monete,

aceea pe care i-o atribue legea [fr. ex t r in -

sequ e].

'EXUBERANT adj. Peste masura de Im-

bel$ugat, prea bogat: vesetatie a; a rasitrit din toate

stil
partite... o arta . care a uimit lumea (VLAH.) ; sill

,,

plin de exuberanta [fr.].

EXUBER4NTA sf. 0 Imbelsugare prea
mare, prisos ce intrece on -ce masura:

de vegetatie;

se ample de aceasta splendoare si .0 de viatit a naturli intinerite IVL.A11.1 Q7 Defectul scriitorului care

pierde on -ce masura, care nu stie s& se opreasca:

~ de idei, de stil [fr.].

"EXULT4 (-nit) vb. intr. A nu mai putea de

*EX-VQT0 sn. Tablou sau obiect asezat de
dare o persoana Intr'o biserica, ca urmare a
bucurie [fr.].

unei fagaduinte solemne: se ails o icoand tacatoare de

minuni, pe care eran attrnate o multime de .0

(1.-011.)

[fr.].

`EZIT4 (-it) vb. intr. A sta nehotarlt, a sta In

cumpana, a soval, a pregeta, a se codi [fr.
h esiter].
EZITARE, EZITATIVNE sf. Faptul de a e z i t a, nehotarIre, sovaiald.: am %teat
luptA de o clips, dar a prima (vuat.) [fr.].

EZOF.IG

ESOFAG.

maitre, o

adj. AI. Se zice despre o doctrina

secret& pe care unii filosofi o Impart/Wan la cltiva
din discipolii for [fr.].

472

www.dacoromanica.ro

Sec. AV

Sec. XVII

Sec. XV

Sec. XVIII

Sec. XVI

Sec XVI

Sec. AIX

PARIIL DIN CONSTANTA

F sm. A sasea liter& a alfabetului, a patra din

seria consonantelor; purta In alfabetul =Mc numete de M.O." (W).

'FA sm. j 0 A patra not& a gamei lui do

0 Semnul care reprezinta aceast& not& (Di 2019) [it.].

FAIT OFA1 interj. Strigatul cu care se chiarnii o femeie sau o Path, corespunettor lui mil cu care se
chiama barbatii.
13.500

(PANN) 0 Trans.
Bat rotund cu care
se Indeasa faina In sari la moara. (PAC.) [comp.

mammies

ung. fakalan].

OFACALT (-Mesa) vb. tr. 0 X = FAolltui 0

0 Ban. ci-4 A scoate cu polonicul gaurit urda din
zar.

OFA.CALITOARE sf. Ban. gg, Polonic cu gavanul gaurit cu care se scoate urda din zlir [f 11c &I i].

Fi

FA., imperat. pers. a 2-a sg.

a19' Fa'
de la verbul A FACE [lat. f a c].
'FABRIC/11. ( -to) vb. tr. IT" 0 A lucra prin

procedee mecanice 0 A pune sa se fabrice, a

Linea o fabric& 11 0 A plasmui, a nascoci [fr.].

*FABRICA (pl. -tot) sf. riPm Stabiliment unde se
fabrica, unde se lucreaza diferite obiecte In cantitati mars: Fria sate, grin rase, ye la !abed, Cersindu-st loo de manta (VLAH.) [fr.].
*FABRICANT sm., *FABRICANTA (p1.-te) sf. 'Pm

Persoana care fabric& sau pune sh se fabrice [fr.].

*FABRICARE, *FABRICATIONE, FABRICATTE St.

yr 0 Faptul de a fabrica; arta de a fabrica

11 0 Rezultatul acestei lucruri [fr.].

0 Apolog sau mica
"FARULA (pl. -le) sf.
povestire (In proza sau In versuri) In care, pentru a da o lectiune de morals, se pun In scent animale sau chiar lucruri nelnsufletite carora li se
atribue actiuni, sentiments si graiu,
Intocmai ca la oameni T 0 Legend&
mitologica o Pr. ext. Povestire mincinoasa, nascocire, minciuna [lat.].
*FABULIST sm. AP Autor de fabule
[fr.].
*FABULOS adj. (D Nascocit, scornit,
plasmuit: povestire tabnloasa 0 St
Privitor la mitologie, ce tine de legen-

ce-1 spoise pe obraz ou un pumn de mazare Malaita p.-tai.)

OZFA sdrobi, a speti, a desela:
sdroblt Ca-

la) toate oasele 'n mine... parca-s Malaita

flicalet].

(ALECS.)

[comp.

FA.CAT9R, FACATOARE adj. si sm. f. Care

f a c e, care a facut:

de role; tacatorul cernlui 51 al

pamIntulni; Nu se poate tactitoarea de minuni sit an mt-I
maim) (VLAH.).

OFACATVRA. (p1. -inns) sf. Trans. Bucov. Oag. Fer-

meclitorie, vraja, fapt: ea nu lie zis in teas ran, o It

vre-o ,(spER.); unde este pita maga la case, nu se aprople

IVOR.)
[f a c e].
FACAU1 (p1. -se, -ae,-auft)sn. 0

niClitDrIl0

11

Moat% mica,

Intrebuintata pe apele de la munte, avind o sin-

gurli roata cu cause, cu fusul vertical: In sat la not

slut trei mori... 01 un pe Rtusor (LUNG.); 0: a slangs de
la moarti la

UFA,

a ajunge din cal magar, a a-

junge jos de tot dintr'o treapth !liana, a scapata

0 Ban. = FAcALVT O.

OFACAU' adj. Trans. (DENS.) Rb Galbuiu-Inchis

(vorb. de oi) [ung. f a k b].
FACE (fee) 1. vb. tr. 0 A savirsi, a fliptui ceva:

ee, rau; nu 1-am Mont nimio; clue ce lace, lui let

lace; taco st lace; una nice ct alts lace C) A da nastere
unui lucru, a crea: Dumnezen a flout cerul el plimlutul
0 A naste: nevasta-sa I-a Mont un baiat; 11 abatuse as

lac& si nlscu un dololan de noun IISP.); parcit era de -acolo

de clnd 1 -a flout masa (cao.); : cum I-a flout Dumne-

De necrezut, de neInchipuit,

exagerat: un pret .,, o avers tabuloasii [fr.].

OFACA.LALT (pl. -late) sn. Bucov.
FAcAixT O.
FACALgr (p1.-ete) sn. 0 Bat rotund Fig.

FACALUI (-1neso) vb. tr. 0 X A mesteca unele

legume fierte (fasole, mazare, cartofi, etc.), sdrobindu-le cu lingura de Iemn sau cu facaletul: dui*

r.. bine,

dele mitologice: se den coptilor... nume din

istorla tabuloasa st tantaztsta a antichitatii
(CAR.)

mestectiu, culeser (11F2020): amestecl vorba ea ~eh

202o.

In forma de sul, uneori In form& de Facalet.

lopatica, cu care se mesteca miimaliga, melesteu,

zen, cum I-a Mont maioa-sa, gol; - eni, a fata 0

A da roade, a produce: chid va face plopul pore
et rtichita visinele 0 A produce prin lucrul milviler sau cu ajutorul industriei: One; A. brims;
"`" cartimizi 0 X A gat!: bueate 43 el A zidi,

a cladi, a construi: 00 o ease;

473

www.dacoromanica.ro

un pod 0

,03'

verstiri;
o comediel C7 A desena:
FAC- A compune:
tin plan Urmat de un sulostantiv, farmeazd
FAC o loca(iune care inlocueste verbul propriu: Jura-

fa-te 'n Vitae, mai ereetinel (ALMS.) ; is Ill-te mat !nom,

nesocotito, aft ne 'ntelegem is onvInte (ISP.) [lat. 1 a-

de a educe intr'o anumitk stare, a hotrurl, a In-

venitnl qi Gamut in facer! de bine (1.-G11.) Nastere:

durerile facerii; se prayadise din , Mad nagtere is dot ite-

fa lames In cap ; at sit ma fact al nu to mai primese in case

Geneza, Intlia carte a lui Moisi.

mint, a jura; Dregattri, a preg/iti; chef, a chefui;

glume, a glumi,
0 plimbare, a Se plimba;
barba, EL rade; urmat de un subjonctiv, are inklesul
demna, a sill, etc.: m'a float sit piing; 1-a Meat sit -qt

11 A pricinui:
placers ; ml-a !lent mutt ran;
agomot; n'a avnt grlia a'o aeopere (groans)... flume! ea

ce r e].
FACERE sf. OActiunea de a lac e li rezultatul
acestei actiuni; de bine, binefacere: 1st theltueste

menu (CAR.) 0 Creatiune:,wa moll; eaptea Facerili

(g) F A o
eniva, a-1 pedepsi, a se ilizbuna: dace an tt-eitt face-o en, apoi ea

as -mi tacit mie paguba esp.)

11.

ant ca nioi drum] nu ti-o mat face (ISP.) A preface:

a schimba: Turcii an Mout din aceasta biserieli o geamie ;
din tinter armAsar ;
sine noapte si noaptea al; A. In

donik, a taia: dinteo lovitura Mon In donit spurcata tiara (ISP.)

A imita, a se preface: 11 face De Englezul ;

oopii veseli, admit la gradtall de bone ce fao ye instancelicele (v_am.)

0 D A juca un rol (la teatru) :

t F.O.CH(I)E sf. C) t Facile 110 Mold. Bucov. Oaf,

saw Manunchiu de tandtiri

de brad, de molift, de

sit par& : 11 face ye bogatul ; un fnnotionar useativ filen pe

Englezul (S.-ALD.); vrei sit -1 fact pe airetulP 1VLAH.) 0 A de-

numi, a porecli, a zice ca este...: 1-a Meat print;

1-a Mont cum 1-a ventt la gura (e(Aus.), I-a ocarlt rau
I A numi, a alege, a ridica la un rang oare-

comp. FacHru].

`FACITTE. = FAKIR.

OFACHIU sbst. Ban..

nn

ei se innoadit is crestet ass, aA, capetele

FACHIPL].

*FACIAL adj. i) Ce tine de fats; unghin

profesiune, o meserie: I-a tient papa; I-a meat pe fin

sin avocet ift A exercita o meserie: negot ; picture ci A Invata: dreptnl: fl himisese tats -eau ca all

una la partea de sus a

boga tit 0 A alcatui laolaltA, a fi In total: aft face

socotealaP ens qi on tine fac dealt .8 A Incheia :
Pace 0 A pretui, a valora: 1121i care on an face ; unlace
douit aerate ; trebne pliitit pe oft nu face (ISP.) A strA-

bate, a umbla, a merge: am Stant 5 kilometri pe Jos;

papa Mon trei past Instate Qi zece indAriit (DLVR.) ; fa 'astute,

ea to -aiung ($EZ.) 0 A serba ; 02: saracul clad cumpara

camase, atunol face Pastele (ZNN.) ;
10g0dGa 69 A 0

duce cu sanatatea, cu afacerile: ce mai faciPnuprea

on mina ; Men en
fac bine Eliptic, a face sernn
WIWI lui Veda 01 ne deteram Jos... din turn (I.-GH.)

pasa, a importa: en face nimbi, j A avea un raport, o relattune, 0 legatura: seta n'are de a face an

Intelegerea de pin' actin' @; A avea relatiuni: n'am de

a ou el ; o aft alba de a A. on mine, Ca amenintare: va
avea sit se teams de mine 0 A zice : stilt total,
Men el, si-1 intoarse syatele ; ce face? cum? ce zici? ITO

Prin omisiunea prepozi(zunii (on, din, etc.) oo

devine trans. In lac de intrans., in expresiuni

ca: ce-al Mont cartileP ( = cu cartile) De care ti le-am

dat in pilstrare P

2. vb. intr. 0

a..., a prevesti: (And tree oioarele in

.'

on uloica, A. De
atornri marl, fee a vreme rea (GOFt.)
unite, A. de dragoate, A. de nrit, a fermeca, a vraji

0 A se cadea, a se cuveni, a fi convenabil, folositor, etc.: asta nn face pentru tine 0 A clrmi, a
coti, a se abate, a apuca. a o lua: am facia la stinga ei

pests o Pim/Gate de ceas, intram ye poarta ourtit (GRL.);

IA 'napoi, oft nu-t de tine sic!! (s.-At.n.); fa 'astute, oa teainng (scz.).
:I.

vb. refl. () A se savirsi, a se faptui, a. se lu-

cra: seta an se face on nna on dela 0 Se face zinc, 111-

ceps a fi zi; se face noapte, Innopteaza 0 A de-

veni: capital oreaon qi se film mare ; de ce erestea, d'aia se

'Moan mat frumoa st mai dragaltut (ISP.) ; a se A. nevitzut, a
disparea ; ce to tact scum? A se preface: se face
ai n'aude ; s'a Mont di nu ma cunoaste ; de este data fate cea
mica se Men bolnavA intr'adina (ISP.) A se arata

(in imaginatie, In vis), a i se parea: se fAcea ea eram

intro gradinii frnmoasii (DLVR.) C) A i se A., negru pe di-

naintea ochilor (ORG.); a i se Intuneca vederea, a-i veni

(In Intrebkri de
mirare, etc.): sum se face cA n'ai venit 01 to P 110 A Im-

ameteala O A se Intlmpla

brallsa o cariera, o religiune, etc.: tea fftellt popii;

A-i veni, a capata pofta de

s'a tient maniac
ceN a: mi a'a Mout eomn, sate, foams ; on ti s'a Mout de
InsurAteareP (S.-ALD.1 0 F A veni, a se apropia: fA-te
_...Ainte, stints pArinte, st eiteste-1 CQVa din carte (DLVR.) ;
D

sit aco-

pare concinl de is cetill (uURA [ung. f a t y o 1; comp.

ghlul format de douti

face arhltectura (o LAN.) 40 A strange, a aduna, a agoniSi : a Meat provizii pentru larnit ; a flout avers, S's im-

Broboada Ingusta cu

capetele frumos Impistrite, cu care femeile mai In

vIrsta se Imbrobodesc peste conciu: 88 magi_ on

care : 1 -au facet ImpArat ; m'a Mont general ; a da o situa-

tie ; a capatui: vein sit to fao om (I.-GH.) 110 A da o

Fig. 2021. Fachie.

cu mina sau cu ostia (jJ 2021) [lat. f a c (0)1 a].

OFACHIQL sbst. Trans. . Val straveziu cu
care se Imbrobodese femeile [ung. fa t yo 1;

Aristia

eves totdeanna rolurile cele mart: el Mem De Agamemnon,

pe Cesar (1.-0H.) A chute. sit treaca drept, a vol

M*

coaje de mesteacan, etc.

ce se aprinde noaptea spre
a atrage pestii si a-i prinde

un-

linii care pornesc de la

baza nasului si ajung

fruntii, cealalta la deschizatura urechii

2022) [fr.].

'AGIL adj. Lesne,

usor [fr. < lat.].
*FACILIT.O. ( -itez) vb.
tr. A fnlesni, a usura
[fr.].

*FACILITATE sf. In-

lesnire, usurinta [fr.].

Fig. aoaa. Unghiu fatial.

r*cLA (p1.-m) sf. 0 Facile IP", 0 Masala, torts

(in 2023)

rAcLT.E sf. O Lumlnare lunge si

groasa de ceara Intrebuintata mai adesea In biserici si la morti: biserica de

statue, luminatii In roan de Montle credinotoallor earl o 000lean in snnetul olopotelor use.-vai ;
Galben oa Melia de galbenti war& Ce aproape-i
ardea (ALECS.) ID>. F.acH(I)E: cind pes-

etas... on teapa qi fAclis, paroll-qi mai attic..

Lumina 0
Flacara, vapaie 0 655 Celebritate,
de amar (GRIG.)

ilustratiune: Mona stlintel [bg.-srb.].

FACLIR sm. e Cel ce fabrieft sau

vinde f c

oFA.cLi.p sm. Bucov...* = LICURICIU

[faclie].

Fig. zo23.

FACLIO4RA (pl.-re), gAoLIOTA(pf.-te) Facia.

sf. dim. FACLIE: adncean In easel for cite o ramuril de
brad impodobit on Molioare car.); as qi Wires noaptea de
departs ea niste Mounts mititele (se.).

FAC-SIMILE, *FACSIMILE sn. inv. ci Reproducere Intocmai a unei scrisori sau a unui desen (cu
mina, cu ajutorul fotografiei, etc.) [fr.].
*FACTAGIU (p/.-agli), FA0T2./ (pl. -ale) sn. El
g44k O Transportul unui colet de marfuri, a unui
grop de bard, etc. de la gar& sau de la posts la domiciliul destinatarului Pretzel acestui transport [fr.].
*FACTICE adj. O Mestesugit, artificial, !scut
sau imitat prin mestesug: aceate fotografit reprezintli
o parte... din !nate

pe care o traim (VLAII.) 0 Neff-

resc [fr.].
*FACTOR sm. tyzl Postal, Impartitor de scri-

sori, functionar care duce la domiciliu scrisorile

trimise prin posts 0 Fie-care din numerele

ce trebuesc Inmultdte Intre ale: in exemplul 4 X 5 =20.

numerele 4 51 5 as nnmeso factori Fie-care din

elementele ce lucreaza pentru obtinerea unui rezultat: se credo on adevArat no

national (VLAII.)

474

www.dacoromanica.ro

[fr.].

Important In ProgresuI

OFAGA.D.A.R(M) sm. Trans. Circiumar, birtas: FAC-

*FACTORTE sf. to Birou al unei case cornerdale europene In colonii (in spec. In India) [fr.].
*FACTOTUM sm. invar. Persoana care se bucurd de hicrederea stapinului si se ocupd. de toate
trebile dintr'o cash: el e plenipotent care InchiriazA
easels at care inlesnegte... multamirile bolnavilor

fagAdariul Iasi nu se tavola... zielnd cA e strumt, cA sing

oameni multi (OCT.) [f a g a d a u].

orAGAD.E.i (p1.-atie,-seeri) sn. Trans. Ban. Mold.

Fagadueala, fagaduinta, lucru fagaduit: Impftratul
nu-al poets trage vorba, trebue sit Implineased ~n1

(ALECS.)

[ung. fogadas].

[Cr.].

*FACTURA (-urea) vb. tr. t A face o facturd,

a Inscrie Intro facturd, marfurile vIndute [fr.].
*FACTVRA (p/.-tuti) sj. 0 ts(5 Socoteala am5.nuntita a felului marfurilor vIndute, a cantitatii

OFAGADAU (p1. -doe) sn. Trans. Mold. Circiunia,

birt, ospdtarie, than: Rau-S, Doamne, ran-1, zhn, Cind
nu-1 yin la .0 OK..BRs.) [ung. f o g a do].
FAGADIJEALA (p1. -nell) sf. Ceea ce s'a ragagi a !limit o
duit, lagaduinta: Radu-Vodit s'a tinut de

si preturilor for CD
Modul In care e executata
o opera literar4 sau artistica.: severitatea de .0 0 titietura sculptural& a versurilor lui Dan (VLAH.) [fr.].
*FACTIPS adj. fi sm. care cauta sa provoace

biseric& usPo ;

[Ir.].

cauta sh provoace turburari Intr'un Stat sau intee

Societate: condeiele tole agere, consacrate partidelor 51

lactinnilor (I. -OH.); spa= puternic, dimpreunft ea factiile,
anarhia... ei libertatea publics MAL-C. A Paza fa-

bunatatile, lucruri nenumarate

Implinit.

cuta pe rind de fie-care soldat al unui post, straja

un 'whit de cAlugAri In locul acelul copse seorburos

sf. * Pata luminoasa pe suFACULA

prafata soarelui [fr.].

*FACULT4TE sf. C) Putinta, darul, dreptul,

FAGADUINTA (p1.-te) sf. (D Ceea cc Saga -

dueste sau a fagaduit cineva, fagadueala, pro-

misiune: nu to brani Cu nAdejdea gi au figaduintele; slat

nevoit ea entreer toata lnmea pint voiu gist Nigitduinta pentrn care m'am niscut (ISP.) Tara Iligaduintli, pAmintnl

Corpul

profesorilor Insarcinatisapredea cursurile de drept,

de literatura, de *Uinta, etc. Intr'o universitate: a

fftgaduintii, tarn sau regiune fericita, blagoslovita,

lmbelsugata.
OFAG.EyN sm. Bucov. 8 Fag tinar, fagulet: Pa-

de Mere, de stiinte, de drept, de medicinft, de teolegie [fr.].

*FACULTATIV adj. O Ce e liber cineva sa

Care lash cuiva pu-

curarial dermas dus la umbra anal.

tinta de a face sau de a nu face [fr.].

lash rotile unei trasuri sau unui car Intr'un pa-

de tat

mint moale, ogai: roatele bristei titian Maga subtirt

pe barbs pliipinda a pamIntulai Jtlav (000n.); Mad lute=
vitgag adlne Inghetat, m'am pomenit cu trasura Intr'un Pee

(ISP.).

2. sbst. Facere; fabricatiune: limp a ms da la

sags 0 la .0 cadelnita In biseried (am.); conu' Nae... 10 urMean& aml tigarilor (BR..)/N.); In .0n1 zilei, In 0. de zi (GR. -N.),

(I. -OH.); X):

sapata de un torent In curgerea lui: voinioti muntilor

paeeso sprinteni pe fAgasele apelor

s'a Mout nevikzut prin Witt, 0.-on.); Neica

Enache este omul care desface toate ~urile Cu omenia sa

*FAD adj. 0 Searbad, Bird gust (t)

(ISP.) .

Care

FAGOT (p1. -ate) sn. * Padure de1f

chisa (de diferite forme), caleasca. Walt& si usoara,

FAFALIIG sm. A Bucata de lemn cilindric

cu care se ridica pietrele morii rind trebuesc feretilvdlug".
cate; numita
FILFALVGA sf. O Figura. caraghioasa. Ca-

raghios 0 Glumil.
proasta;caraghioslic.

FAG' sm.
0
Copac mare de padure care creste in
regiunile muntoase
al carol lemn e Intrebuintat la facerea
uneltelor, mobilelor
$i la Incalzit; fructul sau e numit

GET :

lose Instate Pardee (SAD.).

'FAGOCIT sm. .0 Element viu 'care

apdra. organismul Impotriva invaziunii
microbilor, InglobIndu-i si distruglndu -i

[fr. phagocyte].

FAGOCITOZA sf. # Atacul si

distrugerea microbilor din organism de
dare fagocitd [fr. phagocytos e].
FAGOT (p1.-ote) sn. at Un fel de

bilde clape,
care se desface In mai

multe bucati; e Intrebuintat

51

orche-

jalnio (ALECS.) Lem-

In

fa gus].

fonice (r1
2026) [fr.

strele sim-

nul acestui copac [lat.

FAGrzsm.=flaIIR:

[fagadui].

Q,LA,sc
]

'`.0)

VVOA:

< it.].

Fig. 2024. Fag.

Fig. 2026..

Fig. 2025. Fagur.

Fagot.

FAGgru, PAM-AVOW, FAGULEAN SIM. dim. FAG 1.

[refacut din p1. fagur i].

tEAG4DA. (pl.-de) sf. Fagadueala, fagaduintil
(R.-COD.)

(VLAH.).

A FAninr, (p1. -ale) sn. dim. FAla cotitnra drumului, din Metal, lace Ii

FAGOT

(cam de 1 fk
m. 30) cu
cinci gauri
si un numar varia-

din ~al nalt at Wilk...

asa to $li de .0?

i: Pole-

flaut lung

jir" (Fagus silvatica) (0 2024): i0

=Ware desmierda ( ALECS.)

CA bean apt din

tistea vine ]impede ei grabint... spinteelnd ~al unei vat

pe patru roate: Pe malurlle &nal, In 0., de gala, Cerarul

trace palid, In gtnduri adlneit (Ewe.) [fr.].

Fag de Miere ea gusts, Ca-

(VLAH.) ;

vAgag Si manInc felti de cag (roc.) (sr 0134$) Lung.

V
g s].

n'are nimic placut, anost, plicticos [fr.].

*FAETON (p/.-oune) sn. Trasura eleganta des-

Iese-un glee plapInd

sit nu credem vreodatii ca... opintirile noastre vor

face sit sari lames din flgas deodatit (CAR.) C) .a.-Urma

In faptul zilei.
3. (pl.- uturl) sn. Farmec, vraja: ulte, atunci pareit
a Jost tut

(MAR.).

FAGA$, vAciAs (pl.-Ego) sn. 0 Urma adInca ce

FAcqr 4 . adj. 0 p. FACE 11 J NuAcwr 0

de dlneul se impiedlea

ceva [ung. fogadn i].

tatea unui corp: magnetni are a de a atrage floral

farmer, vraja.: pare ea era un luau

(ISP.)

# A face o fagadueala solemna (in spec. lui

Dumnezeu), a incredinta Cu juramint ca va face

najlocul de a face un lucru: cede Joe Incetul en Incetul,

pierde a de a se misca IBM.) trisusirea, proprie-

Luau

cu neputinta de

L. vb. refl. 0 A fagadui: Nestu-vedit se filgadui sit teat

[fr.).

('ANN)

a promite; 0: on fAgadui ce nu Doti Implini ; Iii Iiigliclueso

dinainte as Inapoi nu m'oiu Intoarce (CRC.); Imparatul a Inceput sa -1 fagiclueasca toate bunurile din lame usr.) ; CO:
a
marea en .area (51 Mtn) on total), a fagadui toate

*FACTIVNE, d ncTIE sf. 0 0 Partid care

fact), sau sa nu Shea: ewe

datorie curate

FAGADUT (-duese j. vb. tr. 0 # A primi in gazd 0 A Incredinta, a-si lua Indatorirea, a-si da
cuvIntul ca va face sau va da un anumit lucru,

fatuitatea factiogilor al a demagogilor este attt da mare (I.-GH.)

It%

0: fligliclueala data e

[fagadui].

turburan intr'un Stat, turburator, raavratitor:

0 Talent, aptitudine, Inlesnire 0

(RET.)

FAGUR, FAGURE sm. Strat de ceara cu celule

In care albinele 41 depun mierea (0 2025):

Lagarl de miere slut vorbele plilOute (ziet); Ammo Incas-

475

www.dacoromanica.ro

FAG

de spaimA, on !atm alba ca fasurele (nv.) [lat.

FAG- monfta
favalus].

FAL

FAGURA*, FAGUREL sm. dim. ntauR: ca mt-

ward (CR0.) (IET.), se zice despre saracul Ingimfat,

mindru, si despre eel ce se fAleste cu multe, dar

care In realitate n'are nimic 0 Parade, pompa,

luta de Ia none Figures duloe de miere (MAR).

FAGVT SM. 40 dim. FAG.

stralucire: Stelan purees Is bisericti on toatA rata dont-

With care imita portelanul

(A 2027) [fr. f a len c e].

tasi Inhamati la o trasurit boiereascil sau de pa-

nesse& Elect

*FAIANTA (p1. -te) sf. Olturiajustruita sau smal-

radb.: lata edi soseste dinaintea hanului o oaleaticA mare on

si on o coati de ourteni Wirt (CAR.); lea, In costume de

FAIER (p1. -ere) sn. f Mustrare aspro. [germ. Feu e r].

*FAILIBIL adj. Care poate
sa gresasca NI (c)INFAILP3IL
[fr.].

amirall, ii care duo (Atari steatturile (Blt.-VN.) [rus. f 0 -

rej t org < germ. Vorreiterl.

OFALALAAT (-Iwo) vb. intr. Mold. Bucov. A fosni:

Din papuoi pliosollind, Din !lista falalaind (von.).

*FAILIBILITATE sf Pu-

FAL.ANGAI (pl. tiling!) sf. (D # Sul de lemn cu

care se legau picioarele oamenilor ca sa fie batuti

tinta de a gresi C) 1N-

la talpi: nn era vorbil de nimio RNA deolt a wine la,. pe

FAILIBILITATE [fr.].

*PALMA (pl.-me) sf. Veste,

stolnioul ourtit (NEDRA ; 11 legarit on pioioarele la

qi ritsitritnt se umpin de !aims

refacut dupa d e f aim a].

*FAIMOS adj. Vestit, re-

Dormice domneascA, 11 triage 0

Fig. 2027.

Soba de falanta.

'FAIN adj. F 0 De calitate find Ales,

distins, elegant O Minunat: laind ideel [germ.

Fein].
FAINA, Ban. FARINA, Trans. FARINA sf. @ Pulberea alba rezultata din macinarea grInelor: de

de plipu.soin, de porumb. malaiu 9

de car!, pulbere fins, macinatura de

Pr. anal.

AA.

(1.-GH.) [ngr. Tak....ryotc]

*FALANGA., (p1.-ge) sf. 0 p Corp de infanterie

la vechii Macedoneni O p1.
Trupe, in genere:

numit [lat. famosus+faima].

gr!u, de secara 0

(ALECS

0 Bataie la talpi: tot Rua sft umbli clt vet It la mine,

Io'apoi
to asteapta Mange (ISP.) ; II trinteste la pamInt Si, din

renume, reputalle: tot apusul

acestei biruinte oar.) [lat. fa m a,

[vsl. h v al a].

t FALAITAR sm. Calaret pe until din caii Inain-

lemn mIncat de cars: tains de cars se Intzebninteazik,

nu numai is oPitrituri, ci si la alto rare (MAR.) 0
el Alta ow se ntacinit scum la mearti, s'au schimbat

lucrurile, nu mai e cum a Post; i-a trecut mina prin

traista, si-a trait traiul, si-a facut rindul, nu mai e
ce a Post; ammo la Nieto 61 Jetta is , se zice despre
cineva care nu face economie la cheltueli mari si
se scumpeste pentru un lucru de nimic; on un chin
Ia sliininit gi ou altul la , se zice In ironie despre cei

ce se nail crucis, can privesc chiorls [lat. f a r In a].

FAINAR sm. (D tel Negustor de faina
0 Carutas care transports faina de la moara.
FAINARIE sf. ( Pravalie In care se vinde
faina; depozit de faina.
FAINOS 1. adj. 0 Care are Insusirile sau In-

a viiaut pe Alexandrn Maohedon itonindu-st lalangele so nrmole Getilor InspAimintati (VLAH.) ; : de trei orb 81-an ridicat Carpatii falangele de stifle! Impottive el (VLAH.)

0 fp Fie-care dintre cele trei oscioare ale degetelor

de la mlini si de la picioare [lat. < gr.].

*FALANSTER (p1.-ere) sn. Locuinta indivizilor
cart, in sistemul lui Fourier, s'au adunat pentru a

tad

vorbea de milloacele ce onsets si protects

pentrn Inflintarea until
(1.-OH.) [fr.].

*FALANSTERIAN 1. sm. Persoana care locueste lntr'un falanster; care adopt& sistemul fa-

lansterelor lui Fourier: 11 urmeaztl Is conterintele Int

Fourier si se Pomeneete
tt-en.
2. adj. Ce tine de falanster: era un farmed descrierea
trumusetilor... In rotates .1 (I.-GH.) [fr.].

t FALBAL4 (P/.-alale) sf. 03) Fasie large de stofa

plisatrt ce Impodobeste de jur Imprejur partea de
jos a unei rochli: In loo de rochit en lalbalale, vs ayes
nn pestiman (Neon.) ; printre roehille de rnittasArli /nEorate,
printre falbalale, mangeturi el volane (000e.) [ngr. sau

rus. < fr.].

FALCA (pi. mei) sf. O $7 Fie-care din cele don&

bucati osoase si Incovoiate In
care shit Infipfi dintii omului si

fatisarea fainel: Pe uliti scIrtie Ornat111., (DON.) Ce

ai vertebratelor (L1] 2030): taloa do

pl. X Aluaturi (taietei, fidea,

macaroane, placinte, etc..) [lat. f a r in o s u s,

macre ce eran

tontine Mina, plin de faina.

FA1NOASE sf.

refacut dupa fain all.

sus, fates de jos; on /Alone

intrate nnele Inta'altele, de

OFAITAk* (p1.-aqe) sn. 0 /ten. dtw- Fultuiala, urn-

plutura de cliti sau de clrpe ce se baga In teava

unei arme de foc [ung. f o j t a s].
'FAKIR sm. Un fel de calugar indian care traeste
din milostenii, Impinge austeritatea pin& la limitele extreme, si
savirseste acte dureroase de pe-

(ISP.) ;

am

mi-au trosnit
!Alone (CAR.); F: a da talci,
cAscat

de

a minca cu lacomie; :

a mute cuiva Snails din loot

a-1 strlmba tAlcile, a-1

Fig. no3o.

Falca de jos la mu.

da o palma sdravari;
0: on o In cer 01 on alts in pAmInt, Intr'o fuga

nebuna; necajit foc, Bata sa prap&deasca tot ce

Intllneste In tale (In spec. In limba basmelor, vorbind de balauri, zmei si zmeoaice) 0 Pr. ext.
Partea carnoasa a obrazului care acopere 'alelle : de to va lovi cineva presto taloa dreaptA, to si Intoroi $1

cei sthitta (Pay.-PAB.) ISP"' Pr. anal. pl. Se apnea la

Fig. 2028. Fakir ingropat de viu.

diferite obiecte sau unelte, prin asemanarea ce prezinta cu falcile omului sau ale animalelor, sau prin
functiunea ce au de a apuca ceva: !Akita carnlui,
cracii de la furca carului; 11110110 santei, talpile de
lemn cu care aluneca sania pe zapada (Fr po sArnE);

rr.#

Fig. 2029. Fakir.

nitenta si de chinuire a trupului; unit din ei

se arata publicului minuind serpi veninosi, fara

a suferi de pe urma muscaturilor tor, uimesc lumea ca prestidigitatori nelntrecuti, ba chiar se
lass a fi InmormIntati de vii si shit desgropati si
readusi in viata dupa cltva timp (10 2028, 2029)

[fr. < ar.].

FALA sf.

Slava, glorie, mindrie: milkmen)

Seoul $1 Neamtul, altAdatA fate bisericii romane ioRG.)

11

Allndrie desarta, trufie, fudulie: creates inima in(ISP.) ; to mutt sti-ti fact o
din vitii pe care nu is at mama ; CO: vista, traistil
trinsul de buourie qi de

!moue corabiei, laturile Incovoiate care alclituesc partea dinainte a corabiei; falcile eleetelor, Intre care se

apnea. cuiul (El 1291), etc. [refacut din pl. t bald,

sg. !nice < lat. f a 1 x, f a lc em coaso.", din cauza
asemanarii ce prezinta Incovoietura acesteia cu
laical.

FALC4RITA

(p1.-to)

sf. F C) Numele po-

pular al tetanosului, In spec. in copii, clirora li se

Inclesteaza falcile sf toate Incheieturile trupului:

falcarita... se lecueste naiind hales manila on o fated de eel

gitsitA pe rlpt can pe cimp (PAMF.) [I al c 1 ) .

FALCATA st. d. = suovcA [f a 1 c

FALCE sf. p Masura de suprafatil obicinuith.

0 FALCAU adj. Mold. (SEZ.) = FALCOS.

476

www.dacoromanica.ro

In Moldova egald. cu 320 de prajini pAtrate (80 de

prajini in lungime $i 4 prajini In 1641me, prlijina socotitd, de 3 stinjeni,stlnjenul de 8 palme domne$ti)
sau aproape 14.322 de metri Wrap: coseSte ea acolo

*FALIIVNT (pl. -te) sn. b Starea unui negus- FALtor care a Incetat platile, recunoscuta $i decla- .FAL
a declare
rata de un tribunal de comert: a da

f a 1 c e m coasd.", adicb atita loc cit poste cosi

un om tntr'o zi].

OFALINC

Intr'o zi cite o Bata de filo' de iarba (se.) [1St. I a 1 x,

FALCE4, mai adesea pl. FALC.OLE 4.0 .r T6.1pile cu care aluneca sania pe zapado. (Pr SAITIE) 11

PT Stinghiile de lemn, numite $i chingi", speteze" sau curmezisuri" care leaga intre ele blbnile ce alcatuesc fundul sau scoartele carului
Bucatile de lemn numite $i lopgele" sau
0
fofeze" care alcatuesc partea de sus $i de jos a
c1rceiei de la tinjala unui car pi Cele cloua
brate numite $i mlini", minu$i", fofeze" etc.

fr

la vatalele de la razboiu 0 IN Scindurelele Intro

care intra limba melitei sau melitoiului Spetezele paralele infipte In obllncurile samarului
(pe. sAM.R) 0 Partea capastrului sau capetelei
ce trece pe la fdlcile calului; la capatul de jos al
falcelelor se Incatarameazd zabala (ger [11 831)
[f a 1 c 11].

O FALCR1 sm. Mold.

Cosa$ care se tocmeite

cu f alcea (err.).

FA.LCR2 sm. Pr maim.

OFALCESC adj. Mold. lntrebuintat numai in
expr.: 'manna tAlceascS, prdjina de falce (= 36 de
stlnjeni patrati) Inchipuind un dreptunghiu de
4 prajini In lungime $i de 1 prajind. In latime.
FALCONET (p1.-ete) sn.
Mic tun care arunca ghiulele de un

calibru foarte mic ( rD]

2031): Romttnii luara to

ot.x4;17""

esti izbInda ease steaguri

ei donti tunuri talconete
(BALL.) [it. ].

ve.

Cufalcilemari:

ascutita 51 ochii Infundati

Fig. 2031. Falconet.

(PRO.)

0 fT) F Mincacios,

mincau, lacom: sA Mira Vasa falcosi coconi sA

so mat
Ingrage din nation' nostru (JIP.).
O FALD (N.-enri)sn. Mold. Cuta: o perdea Maga !Agree
cu ...mei laryi (vtAK) ; mantis domneasca cads in ,ourii grei ai
marmurii de Carrara (IRO.) [rut. f a 1 d <germ. Falte].

*FALENA (p1.-ne) sf.

Familie de fluturi de
noapte dintre sari unii fac mars
stricaciuni copacilor din paduri,

vitei de vie, etc. (n) 2032) [fr. \.

p h al 6 n e].
$FALET (p1.-eturi) sn. Atelaj

de patru cai Inhamati cite o

pereche $i pe doi din cari Incaleca doi vizitii sau surugii

blare an ...qui a produs on mare scandal

203a. Falenti.

(ALECS.)

[comp.

ceasit P (roc.); La mindra cea albinvatit, Nn -mi place ca -1

prey faleata (Nov.) [vsl. h v all 1].

FAL!' ( -lese) 1. vb. tr. # A sld.vi, a preamari.

2. vb. refl. 0 A se

mindri, a se arata
mlndru de ceva: toatA

fuduli: Tlganul... an

[vsl. hv a li ti].
intr. Ban. A lipsi, a
avea un defect [srb.
(sa.)

O FALT2 ( -lest) vb.

faliti
<
fehlen].

germ.

FOLMOTQC.

FALNIC adj. 0 Mindru, maret, impunator: a

0 Vestit, re-

numit, glories: anted pi despre numele eel

al color
doi frail Implirati asp.) ; cea mai %Unica inbInda on care se
poste mindri vtnittoria (coon.) [f a 1 a].

FA.LNICTE St. (0ooe.) Fad., trufie, semetie [f alp i c).

FALOS1 adj. 0 Mlndru, mitret,, falnic, impuna-

tor 0 Trufa$, fudul, semet: Spun de spaniou, of de vs

fi careva dintr'Ingli $1 cergitor, tot e
$1 maret (ace.)

[f a 14

t FA.LQS' = FoWs.

OFALO*T (-mac) vb. refl. Trans. Ban. A se fuduli,

a se mindri, a se arata f Al o s: calul, falosindn-se,
n'au vrut nimica as stie, nio1 sit alma moth

OFALOTE sf. Trans. Maram, Ban. Fudulie, min-

drie, laudaro$ie: smuts e falogia $1 mtndria mea, care era

ad -m1 mince vista (pm) [f b 1 o s].

*PALS, 0 FAL$ 1. adj. 0 Neadevarat, contrariutadevdrului: stirs false 0 Mincinos: marmarturie tabs. 0 Neintemeiat: bucnrie falai

tor

O Nefiresc Gresit, neexact: s000teala Vasa;

indecent watt; Vera
care nu are ritmul cerut, care
$chioapata; notA falai, care nu e exacta, vorb. de

falsA 0 Prenicut, care se arata altfel de cum e

In realitate: yrleten
privire !alga.
2. (p1.-snri) sn. 0 Neadevar, ceea ce nu e adevarat, ce nu e firesc 0 Schimbare; prefacere, alterare a adevarului prin fapte (fabricarea de monocle false, imitarea iscaliturii cuiva, schimbare
nepermisa. Intr'un act) sau prin vorbe (marturie
mincinoasd.): a comite nn

In acts publics.

3. adv. Contrariu adevarului, In mod mincinos:

a Jura
[lat.; tale < germ. f a 1 s c h ].
FALSAR sm. is Cel ce comite un f a 1 s [dupe

fr. faussaire].

*FALSDT sbst. j Voce ascutita $i subt,ire, nefi-

reasca : s'aratd Matache cIntInd In

ea o =ilea sterna

etire [fr.).

*FALSIFICARE, *Flu,smaem(17N)E sf. Faptul

de a falsifica [fr.].

*FALsIFICATOR, 0 FAISIFICATQR Sin FALSIFICATOARE sf. Cel ce (aceea care) falsified [fr.].

FALSITATE, 0 FALSITS.TE Si. 0 Caracterul

111C1111lli fals:

unei stiri; articole de Lantana, a cdror

fals1tate ant no mai poste Insole ye nimeni (VLAH.) Ne-

adeva.r, lucru fals; afirmare falsd., gre$ita Fa-

td.rnicie, prefacatorie [f a 1 s+ fr. f a u s s e t ].

FALT (pl. -turf) sn. O PP Cutitul cu care tabdcarii canaosesc pielea spre a o face deopotriva de
groasa pe toata Intinderea ei aoa.) Scobitura,
uluc ce se face intro sclndurd., in plata, etc.:
rindea de falturi D # Cuta ce face hIrtia la ma$ind. 0 Fa$ie de hlrtie, etc. pe care se lipesc hartle Inteun atlas, tablourile Intr'un album, etc.

mai anat wile) ca sit se At-0,T o.

Meant' si inaintea lui

OFALMATOC, FALMATVC =

garnet sidurile falniculul palat MAK/

Mantua C) A nu face, a nu povesti, etc. conform cu dreptatea, cu adevarul: dd alegerile; o

m1ndru: Ce to iii, mindro, faleatA, Ca nu-t mita lode-

7 0 A se

* FALIT adj. gi sm. bb (Negustor) care a Incetat

platile, care a dat faliment, mofluz: to aces at era
ad se des prin tug un frandulos (M.) [it.].

*FALSIFICA., 0 FALSIFIC4 ( -tW) vb. tr. 0 A preo Mutat* o

FALET adj. Trans. Ban. Fillos, trufa$, fudul,

lept usr.)

(p1. -ct) sf. Ban. Cusur, defect [srb.

face ceva cu intentiunea de a Insela:

FALAIT411].

Imparatia se fAlea cA o
sA alba nn ImpArat Inte-

I alinka].

(CAR.) [ it ].

In costume bogate: o cucoanA...

perm1tIndu-gi lute 51 a lee la prim- Fig.

In stare de ~ lit].

ton Pldsmuit, imitat, contrafacut: monedil

'77

FALCOS adj. 0

Bulgari Mica* cu barba

OFALTE = FELTE.

[germ. Falz (e s e n)].

"

firai

;,ffr
YHP

Fig. 2033. Falie

FALIE sf. akfi Spartura, crapaturd. Intr'o mea

care se desface In cloub parti, departIndu-se una
de alta (IQ 2033) [fr. f aill ej.

FALTLIT (-nese) vb. tr. 0 # A Indoi coalele tipa-

rite, spre a be lega sau brop 7 ., A face falturi la o scindura, etc. [germ. f a I z e n].
FALTUIT, FALTITIALA sf. sbst. # Faptul de a
u i, 1ndoitul coalelor tiparite.
FALTUITOR 1. adj. verb. $i sm.FALrii. # Care
faltueste.
fa1

2. (p1.-toare) sn.111Pi'Flindea care faltue$te sclndu-

rile (1 2035).

477

www.dacoromanica.ro

FAL

3. FALTUITOARE Si. 4 Cubit de os sau de lemn

cu care se faltatesc coalele la legatorie (Z 2034).

FAN t FAMAN

c--psei)

ea- FADIEN.

t FAMEIE...

= FEXUE...

FAMELIC adj. Care e deseori flan' ind, neavind ce minca:

[fr.].

nn scriitor

FAMELIE sf. C)

C;V;1
Fig. 2034.
Faltuitoare.

FAMILIE.

F AMEN, t FAMAN sm.

Urn castrat; eunuc: fa-

omenirii sA va zicA voila

oameni (Erma.) [lat.f & m I-

Fig. 203. Falluitor.

n u s].
FAMILIAR adj. 0 Far& ceremonie, far& sfiala,
dupe cum obicinueste cineva s& traeascd cu cei

din familia sa o
se obicinueste In conversatia sau In scrisorile adresate prietenilor mai de aproape Obicinuit,
ce se stie din deprindere [fr.].
FAMILIARITATE sf. 0 Purtarea familiars,
sill r, simplu, duprt cum

far& sfiala, far& ceremonii

prietenie strins& [fr.].

Leg&tura intima,

FANIILIARIZA (-izez) vb. tr. si refl. 0 A (se)

deprinde s& traeascA far& sfiala, f&ra ceremonii

cu cineva o A (se) deda, a (se) obicinui [fr.].

FAMILIE sf. (D Toate rudele de acelasi singe

sau prin alianta, ca tat&l, mama, frati, surori,
copii, unchi, matusi, nepoti, yeti, cumnati, etc.:
membrii nnei familii; in spec. sotul, sotia si copiii,
sau si celelalte rude care locuesc Impreunrt: meta
familia e la tars Copiii, In opozitie cu tatal si
mama: a rAmas vAduv cu o familie nnmeroasa 0 Tota-

litatea indivizilor nascuti din aceeasi strAmosi,

neam; se zice in spec. de casele nobile, de familiile cu trecut istoric: iambus Brincovenilor Se
Intinde clteodata la intreaga omenire: oamenii al-

familia o Se zice si
Ingriieete de toate trebuintele families sale O 7.t i Grup alcatuit din mai
multe genuri" de animate sau de plante care au
In comun anumite caractere importante; mai
aceeasi

despre animate: castorul

multe familii alcAtuesc un ordin: cervidele slut o

din ordinal carnivorelor mararn1 face parte din familia nm-

Lt. Totalitatea substantelor care au

proprietati chimice analoage: familia alcoolnrilor I
beliferelor

4i Totalitatea cuvintelor care derivII. din aceeasi

tulpinA: barbs, bArbie, bArbos,

barb/41e. etc., fac parte din

[lat. + fr. f a m i 11 e].

FA.MILIST sin. Ct$ Om cu f amilie: gut,.

aceeasi

precum videti, Insa poate ma-ti Intreba unde mi-e familia P

( ALECS.).

O FANA = FARA.
FAN4L SM. 0 Felinar mare: luminata de fanaluI
ce era aprins In balcon (D.-ZAMF.) Far: stayIna ace'
capele era ...III care ma IDIOM (NEOR.) [fr.].

O FANAR1, # FANAR (p1. -are) sn. Mold. Bucov. Felinar: Imblat-an toatA noaptea on fAnare (N. cost); fana rele trasurii aruncen... pe gosea o paid lungs de lumina
( ALECS.) [

o rIvna peste masurrt de mare pentru religia sa

Care se pasioneazil din cafe afar& pentru un
partid, pentru o credintA, pentru o pArere, pentru
o persoana, etc. [fr.].

e inspirat de divinitate 0 Zel prea exagerat

gi niste fameni, I-e rusine

cAtueso laolaltA

temul de stApinire al Domnilor Fanarioti.

*FANATIC, -icA, adj. i sin. f. 0 Care se crede

inspirat de divinitate 0 Care e Insufletit de

*FANATISM sbst. 0 rc6 RAtAcire care face pe om

s& creadA ca are vedenii in materie religioasA, cA

menii sit se prilmeascit Intro

citric' (PRV.-M13.) ; Nigte rAi

.40'

FANARIOTISM sbst. 0 Caracterul unui F aT) Frttarnicie, siretenie Sis-

n ari o t o

].

FAN.AR2, # FANAR sbst. Mahala din Constan-

tinopol, unde locuia altA data numai nobilimea

greacrt; merglnd drept la oasele tale parintesti ce awe is

Fanar (LET.) ; ylacintarii, laptarii gi bucitarit Fanarulul (1.-011.).

QFANARAGIU' sm. Mold. Aprinzator de feli-

nare, lampagiu: nioi on yedestru nu era ye mill, Mara de

fanaragil care strigau regulat raital" (NEGR.) ; /WI companiei de gaz a Inceput sA Inchidd becunile (CAR.) Itc.l.

FANARAGIU2 SM. Fanariot [F a n a r2].

AR 4 sin. Bucov. (MAR.) 4 = Mum=
[f a n a r].
FANARIOT 1. sm. 0 Grec nobil, originar din
Fanar (mahalaua din Constantinopol) Domn
at uneia din Tarile romanesti, Intre 1716 si 1821,
de origine greaca. din Fanar.
2. adj. De Fanariot, privitor la Fanarioti [ngr.].
FANARIOTIC, FANARnYriccoso adj. De F an a r i o t, privitor la Fanarioti: umblati... on intrigl
(;) F

fanarloticestl (ALECS.).

pentru o religiune C) PatimA exageratA, zel fart.

margini pentru un partid, pentru o pArere, pentru
o persoanA, etc. [fr.].
*FANATIZA (-izez) vb. tr. A face (pe cineva) fanatic: puterea ce a avnt-o el odinioard de a oamenii
(CAR.) [fr.].

'PANDA (-dez)vb.refl.N A Inainta cu un picior fara a mists pe celAlalt (In scrimA) [fr. s e f endr e].

"FANDARE sf. O Faptul de a se I and a; mis-

carea ce se face

In acest scop

ke

(El 2036).

t FANDA-

SIE sf. = FANTAZIE [ngr.].

.FANDASIOS,-04sA adj.
si sin. f. F Infumurat (A) :

lei Meuse chipul

e au de plats OSP.) [f ands sie].
nn fandasios

FANDOSEALA (pi.-seti)
st. F 0 Fudulie 0 Mofturi,
nazuri, fasoleala [f and osi].

FANDOSI

(-oseso)

vb.

Fig. 2036. Eandare.

refl. 0 A se fuduli:

de 1 nu vA mai fandositi scum esp.) 0 A face mofturi,

nazuri [ngr.].
FANEROGANI 1. adj.
Se zice despre 0
plant& care se reproduce prin flori aparente.
2. FANEROGAME sf. pl.
Totalitatea vegetatelor care se reproduc prin flori aparente [fr.].
FANFARA (p1. -re) sf. J 0 Arie vioaie execu-

mut a &tat gustul

de a clots... In fanfare melodioase viteliile gi neajunsurlle
sale (oom); on sgomot de or ce AIM prelungIprin boltile
acestui castel din basme (VLAH.) Societate sau tortata de cornuri sau de tromp ete :

chestrrt de muzicanti can tints din instrumente

de alamA: fanfare Pat, scolarli intoneaza

imnnl,

no con-

cert monstru (CAR.) [fr.].

*FANFARON, -otarA adj. si sm. 1. 0 Care se

laud& din tale afaraicu vitejia pe care n'o are
O LAudAros, palavragiu: sgIrcit gi

in acelaei time,

It ylacea sA vada C8118 bine tinnta (D.-ZAMF.); pitzegte-te de

vorbe fanfaronee can !Imre (PANN) [fr.].

FANFARONADA (pl.-de) sf. FaptA,

palavrA
de fanfaron; laudarosie: talentul, superioritatea lui,
goal&
(VLAH.) [fr.].

0 FANINA set FATNA.

*FANION (pl. -oane) sn. X Stegulet ce se fringe

adesea fn

vIrful pu-

stii si care
serveste la

alinierea unei trope

sau pentru
a distinge

batalioane-

Fig. 2037. Fanoang.

le aceluiasi
regiment (E1 2038) [fr.].

FANON (pt.-0222) sn. 7.t Lamele

cornoase de pe cerul gurii balenei si
din care se fac oasele flexibile numite Fig. 2038.

balene", Intrebuintate la corsete (]

Fanion.

2037) [fr.].

0 FANSOLA = FASQLE.

FANTACSI (-sem) vb. intr. A se fuduli: sA mai

fantacseso gi eu grin tlrg, ca allele, data Is isyravniceasi

(ALECS.) [ngr.].

FANTASIE ar FANTAZTE.
FANT.ASMA. (pl.-me) sf. Stafie, nAlucA, fan tomA: Ca fantasme albe yloyii Ingirati se pierd in tare
(ALECS.) [gr.].

478

www.dacoromanica.ro

*FANTASMAGORIC adj. Ce tine de fantas-

pe care poporul o Intrebuinteaza ca doctorie pen- FANtru vindecarea boalei provenite din f a p t.
FAFTUT (-nese) vb. tr. A savIrsi, a comite: FAR

'Madre a fanalului faces pe soldatl el se

magorie:

creed& pe lumea cealaitA

(D.-ZAMF.)

[Cr.].

*FANTASMAGORIE SI. 0 Arta de a face sii.

apara, Intr'o camera Intunecoasa, imagini lumi-

tine In politiel vorbesta pntin si tisane:3W mull are earaeter

LAP.) ;
o alma; to -am Wilma Dentin toots ce al fliptnIt

noase care, asemenea unor fantome, par a se apro-

asp.)

[f a p t].

pia de spectator devenind din ce In ce mai marl

cu cIt Inainteazii 0 Spectacol unde se arata a-

FAPTUI. Care faptueste.

fantome: iti insufla tin scan de groazil ce mAreate efectul

scold fantasmagorii (ALECS.) 0 In literatura. si In

creatiune: tiotura

FAPTUITOR, -TGARE adj. verb. si sm. f.

ceste imagini, unde se face sa apar& aceste pretinse

PAPTT,TRA.

tura mlnilor Int

arte, abuzul efectelor produse prin Intrebuintarea

supranaturalului sau prin combinatiuni extraordi-

(N.-tun) sf. 0 3 Facere, zidire,

mat 0 t Lucru plasmuit: RD(colt) 0 Fire, lume, univers 9

0 Flint& plasmuita, creatura: filpturile plltsmuite de

Prometen eran numai baieti csr.) ; nu ride, ea al nsta-i

nare: fantasmagoriile acestor romans pline de intrigi palpitante, de morti can InviazA (VLAH.) [fr.].

fliptura lul Dumnezen, ca 51 not

(CRO.); batrInul si mesterul

cirmacin pare o
din blame (VLAH.) 11 Flint& (In
genere): ft merges numele cd este cea mai frumoasli de

*FANTAST sm. Care are idei ciudate, care traeste cu imaginatia Intr'o lume plina de fantazii
[germ.].
*FANTASTIC adj. Care exist& numai In Inchipuirea noastra; ciudat, chimeric: toate an In-

sub soare csP.1 Infatisare, chip, statura: attt eati

de frumoasa la chip $1 la

(ALECS.) [lat. I a eta r a].

*FAR (p/.-ruri) sn. 2, 0 Aparat

compus dintr'o lantern& foarte
puternica, cu lumini adesea elec-

lAtisarea .1 a luernrilor vazute In via (vLAH.); iarna Wisest o

le-ar dicta cineva dintr'o carte (oLvg.) ; se arunci In Imparati-

trice, permanente sau intermitente, asezata In virful unui

turn, ridicat pe o stinca. In mijlocul marii sau
pe term, spre
a servi de ca-

ile color mai colorate fantezli (VLAH.)11

16.uzb.

petrecere de artist lipind pe geamurl flori

de ghiatA

[fr.].

0.0.1

`FANTAZIE, FANTASIE, PANTEZIE Sf. 0 Plasmuire a inchipuirii, a imaginatiunii: asemenea fantesti, on Intelesuri multe si felurite, le scr11 ca st omit tl

Minte, Inchipuire
Costum de , care nu e conform cu moda sau

naviga-

torilor (Igl 2039,

2010): ne uroam

cu tinuta obicinuita Gust ciudat $i trecator,

!mot spre 111 din

virful insulei (vuol.)

capritiu, toana: ne-am p1 &tit scump de tot fantasia trlstA

a unei civilizatil de carton (vLAH.); p'atunci forma ialioulul
on era numat o lantasie, cum este astlizi Cu p &1triile (1.-GH.)

Ceea ce

ga:F3g.jiir

Variatiuni pe o temii Imprumutata dintr'o

opera.
0 [fr.].
*FANTAZIST, FANTEZIST adj. Plin de fantazii,

lumineaza sau

FANTE sm. (D na din figurile cartilor de

jot, valet: ~ale de trail% on nonA de caro, fart tot non&

Felinar cu lumina puternica la un automobil (j 2041) [fr.].

'Pinar Impopotonat, cu pretentii de eleganta.,

oameni: ce

calauzeste: uncle
luna-si aprinde~ul
taMic de lumina

de idei ciudate: nume din istoria fabuloasa g1 fantazistA

a antichitAtil (CAR.) [fr. .

( ALECS,) Ur Fig. 2o39. Far.

(oLvn.) ; reel, reginele si fantii de pe cArti eran... chipuri

oopiate din basmele ce si le spunean serile (moN.) 11 C) F

filfison: oe rldicull slut lentil spiloniti, radiosi 51 1mpertinenti cart ma prigoneso on zImbetele for idioate tvuntI

[it.].

*FANTEZIE... Ns- FANTAZTE...

*FANTOMA (p1.-me) 51. Stafie, naluca, vedenie de noapte: Istiorat, ea si clod o an It Inmost

90 dinaintea Int

(VLAH.)

[fr.].

de stirea mea;

vests, pe neasteptate;

zilei, and destept

(CAR.);

de nu se vindeca omul decit prin anumite

descintece; i&RBA-D&Tuzzi-$I-FAPTuLtri pp- PECIO-

RUA 0.
2.

sm. 0

Omida fluturelui numit striga"

= TRIFOIA$; FAPT1JL-MARE = $TVVIE

[lat. f actum].

F.APTA. (pl.-to) sf. Actiune stivIrsita, isprava:

bunk rea; de Is vorbA $1 chili is este mare

nici o Mei (raa)plata; cum e fapta
si plata sau dupS $1 plata [lat. fact a].
al Mout o

. deosebire (CRO.); O :

FAPT4';14 sm. Cel ce a faptuit o crima, un deWet [f a p t a].

Buruiana.
PAP (T)NIC sin., FAP(T)NICA sf.

(de)

vre-

la vreme nepotrivita;
Inainte de vreme: it Int-

legile for

alaltAerl,

(ALECS.) ;

Aims In ,u1 Bern In santurile for

Farmec, vraja ce se arunca In
(cose.)1 O ( pl. -turi)
calea cuiva, care apoi se bolnaveste capatInd niste
bube pe tot trupul, mai ales pe rata si pe mlini;
tresdrind

(DENS.)

vole ; adesea urmat

munti;
de de:

a dealurllor !runts

zilei se aprinde pe

rea de om

[comp. alb. f a r s].

FARA 1. prep. CI Lipsit
de, care n'are, unde nu se
afla:
bani ;
;

sotit de de:

ceput (al zilei, al noptii, etc.):

Fig. 2040. Far.

0 FARA sf. Trans. Neam

(In spec. ran), soiu rau de

*FANTOA (pl.-se) sf. Papuse care, prin mijpe scena unui teatru, marioneta [fr.].
FAPNIC FF. FAPTNI0.
FAPT' adj. p. FACE. Facet.
FAPT 1. (p1.-te, t -tort) sn. 0 Lucru facut,
ceea ce se face; un !molten, un lucru facut, o acliune savIrsit& care nu se mai poate schimba
0 Intimplare, on -ce se Intimpla: un divers, o Intlmplare, o *tire de putinii importanta, un incident 0 Povestire de cele ce s'au facut: ale Apostolilor De , In realitate, aievea, efectiv
0 e ca..., e un adevar necontestat ca... Inlocul unor sfori sau unui mecanism ascuns, joaca

Tor

MIAMI

me,

Fig. 2041.

Far de automobil.

(VLAH.) ;
Mold.
sine, deodata,
dintr'odata: Cade . sine In growl on Watt's (ego.)
Se construeste cu subjonctivul sau cu infi-

bAtrtnesc A., de gnome

nitivul, si In cazul acesta din urma poate fi In-

ss. sa-si mai bat& capnl ;

ca vre-unnl din not
BA-I =easel; a pierde vremea; de a mai Mee o vorbil 9
0 doer si poate ear DOER 0 Trans. Numai: Italia -1
tars bunk Farit mie-mi pare rea (IK.-BRS.)
on 15 mil de Turd alt! lefecil ce-1 adnInase (GRA.-UfalZa. de:

2.

conj. Trans. Ci [lat. f o r a s].

FARA -DE -LEGE 1. sf. Nelegiuire, fapt& nelegiulfa: hojma le spnnea... ce-1 asteapti pentru farl-de(NEEIR.).

2. adj. Nelegiuit: pacat, aarmanul, al mom% ca un

tine

mew

[fara+ de +lege].

FARAFASTICURI sf. pl. Mo/d. F Nimicuri,

fleacuri, bazaconii, mofturi: m'am sAturat de toate

farafastIcurile dumitale

( ALECS-).

# FARA-FUND (p/.-duri) sn. Abis, prapastie.

CFARAGAU (p1. -gee) sn. Oas. Buda, tesla [ung.].

FARA -LEGE = FARA-DE-LEGE.

FARA-MINTE pp- DIME.

*FARANDOLA (p/.-le) sf. Dans, originar din
sudul Frantei, care se executa de mai multe per-.
soane ce se in de mina [fr.].

FARAON sm. 0 Pored& data Tiganilor, din

cauza parerii gresite c& ar fi originari din Egipt:

MA1 'Mane, Faraoane: De ix nu aveti si vol 0 bisericit ca noir

(MAR.) 0 Una din numeroasele denumiri populare
ale diavolului (PAMF.) (FLIRT.) 0 w Un fel de jot

479

www.dacoromanica.ro

carp, Imprumutat de la Francezi, ce seaman&

FAR- de
cu stosul: el -a pierdnt stares In WO tucind ~III (ALEC8.)
FAR [F arao n, numele vechilor regi ai Egiptului; fr.

F ARLYIACIQS adj. -- FAnthnows.

FARIMATOR adj. verb. FARINA. Care farima.
FA.RIPILATTJRA, FAR/MITI:MA, FERMITTRA, FRIrenTRA, Mold. Bucov. FARMAT1TRA (p1. -tart) sf. Bu-

Pharaon].

FAR4* (pl.-me) sn. Lopatica. In care se strInge

catica ramasa dintr'un obiect farlmat: estates rninatil

gunoiul dup a ce se matura. (E 2042) [to.].

0 FARMA s I . Tr.-Carp. Coloare; yapsea: de acolo an iesit attta de mune Mud
de Inane pastel. em In tot telul de tube (Pclil

[germ. Farb e].

sn. Suliman:

*FARD (p1.-dori)

oe se vede astazi este giclita din farimaturile 00181 vechi (sou ;

nu i se date vole a Imparti nisi tarmatnrile on chili but

(NE0O.) ; 111001)111t a pica tarmaturi din platra gees ce o legase

el de finis (es.) ; In snhugerle, diva ce s'au adunat tadmurile
$1 flrimiturile (BR.-VN.); : frimitnri de vorbe pe care timid

,ta

ea

115

pricepe

(VLAH.)

[farlma, farimi].

FAR/MATURICA (p1. -role) sf. dim. FARMA-

el sprincenele din sale atara Monte ale mama

(VLAH.) [fr.).

TVRA.

oo
care nu tie sa tie o taina, gura-sparta [Firap.

znt-o fartmicata g1 nmillta

FARtwirc4., FARIMI0 (-le) vb. tr. A face 1Arime, a InlbliCati: imbiltrthiti In tare asta, care am va-

*FARDA (-des) vb. tr. $i refl. A (se)

sulimeni [fr.].
FARFARA sm. C) Palavragiu, flecar, Fig

ED

Advocat [tc.].

0 FARFASIT adj.

$i

p lin e.

FARTIVIICIOS, FARMACIQS adj. Care se f a -

r !ma u$or.

dormit In stroll? (ono.).

FARFURARIE sf. 0 col. FARFURIE () Diferite vase de portelan sau de faianta: Tel de !el de mar pi stiolarle

FA.RINITT adj. p. FARIMI: $1 dtmea, vtzind on ochil,

vista-1.

lecuegte... on

farIme: o sa 'ntoarcli meren Bile, s'o tartmiteze ei s'o Mune

(LUNG.) ; le-o tirimita In bucatele Mk) (OR.-VN.) [far Imi t a].

(DRAOH.)

FARINIITVRA so- FARImATTRA.

FARIMITA (p1.-te) sf. dim. FARINA: nmerii obraznIni mei $1 nasal anal o o de stirs (1.-OH.).

Vas de portelan sau de

taianta, pus pe mask dinsintea fle-carui mesean, $i din

care rnanInca (M 2043) :
luting/1;

adInca [tc.].

FARtD/IVA. sf. dim. FARINA: (*tell GI mitele

din fartmusile mesh stithinilor se hraneso

.74

FARFURIOARA (p1.-re),
FARFURIVTA (p/.-te) 0 sf.

dim. FARM= Fartune mica ce se pune subt

0 CeEt$Ca.: lingurite de argint, tarturlute $f teeth de portelan (oLvRa.

FARMA

FARMACEUTIC 1. adj.A Privitor la farmacie.

2. Farfurie 1ntinsa.

g. FARMACEPTICA sf. Partea medicinei care se

cup& cu prepararea $i Intrebuintarea medicamentelor [fr.].
*FARMACIE sf.bt Spiterie, laboratorul sau prAvalia farmacistului (jg]

= FARM._
()FARINA sf. Mo/d. Trans. Bucov. = FAINA.

FARINGE sbst. 6) Parte a tubului digestiv con

stituind un canal care
C
se leaga de o parte de
gura $i de fosele na-

0 Colectiune
de medicamente, trebuincioase unei case,
Inchise Intr'o cutie 0
Profesiunea de farma2045)

cist: Invata farmacla [fr.].

*FAR1VIACIST sm.,

-TA (p/.-te) sf. ,% Care are

-te)sf. Inflamatiunea
farinffelui [fr.].

OFARINOS adj.

profesiunea de a prepara $i a vinde me-

dicamente, spiter(easa.)

[farmacie].

FAINQS: soutnra on sac ow

Pe ragadnita (MAR.) [f a-

*FARMACOPEE sf.
Fig. 0145. Farmacie.
Carte care trateaza.
despre prepararea medicamentelor [fr.].

r i n fib

Ar

2044. Faringe. IL. Lim*FARISEISM sbst. Fig.

. T. Traheea - artera. C.
0 Caracterul fari- ba
Cerul gurii. Ep. Epiglota.
seului
0 Fatar- Es. Esofagul. F. Faringel e.
nicie, ipocrizie [fr.].

FARMATURA sr FAn/mATvRA.

FARISEU, # FARISVII3 sm. p Membru al sectei religioase la vechil

Evrei care observa cu sfintenie toate preceptele
legii Jul Moisi $i care facea parada de pietatea
lui: no mat face pi to atlta vorba ca farlsen1 cel Marais

prey atie tarmazonii ca alte babe (FLOR.); II duo mintea tote

farisei < gr.].

FARIMA, d FARDsT, Mold. PARKA (-rim, Mold.

ref/. A (se) face f ftr I m el

a (se) preface, a (se) rupe, a (se) sdrobi in mitt

bucat,ele; (e: vapsia link se term& de muchile valnrilor
(VLAH.).

FARINA (p1.-me) sf. 0 Buclitica foarte mica

rupta. dintr'un obiect, sau dintr'un obiect care s'a
rupt, s'a spart in mici bucattle: o d). de Dune; a face
tarlme, a farima, a sdrobi, a face bucati: Mon mini
tarlme pe necuratul de zmen

OSP.)

e 0 cantitate

foarte mica, o particle& mica, un pic: mina% spre

locasul mintnirii d'o TT de nadeide tole. ; o biati de adevar se encores mai wren dealt o tar& (VLAH.) [comp. alb.

darima].

Ott de mare farmazon (VOR.) ; fate Int, care ci-ca este o tar mazoana cumpilta (cRo.) f 5iret: farmazonul nostril
bietul Capitan Clinpagea (1.-GH.); inselat d'atItea art de farm&
zonal nostri politici (.Rr.) [rus. f a r m a s o n til.,franc

FARMAZONIE sf. mai adesea FARMAZONTI

p1. Vraji, farmece; scarnatorii: babatia dumitale nu

Farisei $1 mutt tatarnici, intriganti pi necinstiti ticr[vSt.

Si

FARMAZON sm., -0ANA (19/.-ne)sf. CriCIVrajitor

(-toare), fermeeator (-toare): platra n'o poate legairtie

mason"].

lariseul, tot !arisen este, In toate timpnrile pi la Coate

popoarele IISP.) 0 Fatarnic, prefacut, ipocrit:
(CRO.) ;

farm, poet. farm) vb. tr.

(CANT.).

ate FARINA.

PARMAC = FARmEo.
FARMACA.... Pr FERMECA...

Fig zo43 Farfurii

adinca..

sale, de alts parte de

esofag $i de traheea-L
artera; gitlej, Inghititoare (E 2044) [fr.]. F
*FARINGITA (p1.

FARDEETA, FIRIMITA ( -tea) vb. tr. si

refl. A (se) farlma marunt, a (se) preface In mici

de sea buns

Dissta $1 amestecata on apa

'n olive (VLAH.).

FARIMI A,

(CAR.).

FARFURIE sf. 0 # Portelan: boala de armurar...

Se

[f arimic a].

RINA: 11 tactira mici tarlmici (Ooos.) 0 Faxlma de

sm. Mold. Mofturos, nazu-

ros: dar vok, mangositilor $1 tartasitilor, de olte on ft 11

Surd de

(1. -OH.)

FAR/MICA, FARImicA (p1.-0) sf. 0 dim. FA-

(VLAH.) [farmazo;n].
Fl.kRIvIEC (Pl.-coo) m. 0 Mijloc ocult, operatiuni sau formula magic& ce se Intrebuinteaza
spre a aduce pe cineva sau ceva Intr'o stare supranaturala, spre a comunica cuiva Insusiri cu
totul nefiresti, spre a-i aduce suparari, boale, etc.
fume de farmece gi de farmazonii

sau spre a-I lecui: eel ranit vs sa se tamildueasca on des01111cce 010t1ctce.-solt); indata ce on coo it so mete, sa

tiireascA, ca sa nn se lipeasca ..els de el niciodata

(F) Desfatare, atractiune puternica pe

BO Chi-

(00F.)

care o
exercita asupra noastra un lucru foarte placut,
o priveliste sauso persoana foarte frumoasa, etc.:

descrilnd ul plin de Ulna gi de evlav1e al clidirilor yacht

(1311.4N.); ...MI 120141i se 'ntinde Ot-astimpitra toate sgomotele

pamIntulal (VLAH.) [lat. pharmaeu tn].

480

www.dacoromanica.ro

tai in tail sirit: A-ousoARik, cultivata mai mult FAR In Moldova, A- OBADATA, raspindita in Muntenia

FARMEC4 = FEENECA.
FARNIENTE sbst. Nelucrare, lenevire: teeenii

iubesc linistea el acel drag

din care se alcatuegte cea mai
mare parte din vista for (NEOR.) ; mai adesea in txpr.:

si ..A-LATAMEATA In forma de rinichi, --A-TtroARA,

cu pastaia lunge si galbena; o alts varietate,

- -MARE, originara din America de Sud,
face Boni marl, de un rosu aprins sau albe, $i
se cultiva adesea ca planta ornamentala (Pita-

dolce , trIndavie, dulce lenevire [it.].

*F.4.11SA (pl.-se) sf. 0 0 Comedie hazlie, cu si-

tuatii caraghioase $i glume adesea grosolane

numita

() Pr. ext. Festa, pozna, pacalealk glumeata, sotie,

renghiu: cine mi 1-a talmes a Mout o

(VLAH.)

seolus multiflorus) FASQLEA-OICIAREIREMF

de prost gust

FASQLE -JAPONEEA
SOLE 0 Pastaia plantei
pins nu se desvulta inteinsa boabele; numita si
verde 0 Bobul din pastai, ajuns la maturi-

[ fr.] .

*FARSOR sm. Cel ce face altuia !arse, renghiuri;

poznas, hitru, ghidus [fr.].

tate 0 C Dinte: stringe-ti upitorne, Cd se vdd fasolele (ALECS.), strange -ti lasolele (Vm), inchide-ti gura
sa nu se van dintii 11 C) F A da ea la ~, a lovi cu

OFARING (p1.-suri) sn. Trans. Cislegi, earns-

val [um,. < germ. F as chin g].

OFARiANG4R, FARS1NGAR, d FARSINGO0ITJ SM.
Trans. Um mascat care umbla din case in case, in

putere, fara mita [ngr.].

FASOLEALA (p1.-ele sf.

fasoli.

litra [Ling. f er tal y].

lasolit la Inceput, dar In sfireit s'a Imblinzit ca o mioard

FASOLI (-olesc) vb. refl. (DA face mofturi, nazuri, marafeturi, f as o an e, a se izrneni: s'a cam

OFART1,1.ITJ, FIRT&TU (pl.-tale) sn. Tr -Carp. Sfert;

FARTAT, nava sm. 0 Frate de cruce:

prindem lartati el vine cu mine la ceilalti zmei

cu sufixul participial -a t > f rata t, dupa sl.

(p obratim< brata frate"].

FARTATIE, FIRTATIE sf. () Legatura intre dot

flrtati: eu etiam ca fIrtatia nu

(D Tovarasie, prietenie intima.
t FARTIR CFARTIR.

se

desleagit

[formatiune populara din f as n an e].

FASOLICA sf. a C)
FASQLE
ORES-

sit ne
(SR.)

Tovaras, prieten nedeslipit, ortac [f r a t e,

(SB.)

(ALECS.)

NITA.

*FASON (pi.-scane sn. 0 Modul cum un lucru

e Mout, in spec. forma ce se da unei haine, unei

palarii; croiala: ves._ tt t prin

singur stota el 1-am plant numai 111

neted sau aplecat [ung. f art o In i].

'FASCE sf. pl.(Ant.) Manunchiu de
nuiele de mesteacan legate cu niste curele incruci$ate $i cu o secure In vIrf,

tate: gi atuncl sA poiteased far d. ludecator sa ne mai tacit

lasoane! (CAR.) [fr. ].

'FASONA (-nez) vb. tr. 0 A da unui lucru forma.

fasonul ce trebue sa ailia (F) A forma Incetul
cu incetul spiritul [fr.].

FASTE sf. pl. (D p Calendarul vechilor Romani

in care erau insirate zilele de lucru $i cele oprite
de on -ce lucrare O consulare, tabele pe care
erau Inscrise numele consulilor in ordine cronologica 0 RLgistru public, In care se treceau laptele marl si vralnice de pomenire [lat.].

*FASCICOL (p1.-ole) sn. = FASCICULA.

'FASCTCLTLA. (p1.-1e) sf. Mai multe

coale legate linpreuna dintr'o carte ce

nu se publica deodata in Intregime ci,
treptal, la anurnite intervale [fr.].
*FASCICULAT adj. * Dispus In
forma de manunchiu: ramointt
(L1 Fig. 2046.
Fasce.
2047) [fr.].
'FASCINA (-Inez vb. tr. @ A
,,v/
fermeca C) A paraliza miscarile
vulva supunindu-1 cu privirea
F A ameti, a rbpi prin nuri, prin
frumusete [fr. < lat.].

ar ti

zit: neputind sit-ei is ochii

fasulj].

FASTIDIOS adj. Plicticos, plictisitor, anost:

'FASTUOS adj. Care desfasura un lux prea

maret, falnic: Curtea active el lastuoasa a lui Constantin-

lat.].
FASUITA (pi.-te) s f.

Voila (ODOR.) [fr. <

la acea

spar Mune (VLAH.) [fr.].

'FASCINATOR. -ToARE adj.sm.f.
Care fascineaza, farmeca, IncInta,

dulce, ametitoare,

= OR> SNITA.

OFASVITJ sm. y Olten. Ban.

FASQLE [srb.

0 FASVLA (p1.-1e), FASQLE s/.

= FASQLE [bg.

f asu 1].

F4t4A, NtsE (p1. lief), OF.itguE (pl. itizli) sf.

Fasie, legatura Ingusta $i lunge de
pinza cu care se Infasa copilul pes-

arneteste cu privirea, cu frumusetea, etc. [fr.].

*FASCIO.ARA (p1.-re) sf. yascicula [lat. f as ci o I a].

/
*FASCISM sbst. v.- P. 1ST. [it.]. Fig. 2047. Rada*FASCIST adj. $i sm. 0 Parti- rind fasciculata.
mu al programului de guvernare al fascismului,
adept al fascismului: guvern [it].
1.2A
FASOLE, I Mold. Bucov. FASQLA (p1. -le) sf. +
Planta leguntinoasa, originara din America, ale caret 1.;

pasta!, verhi sau galbene (FAsoix-wcARA), sau boabe (albe,

rosiatice, pestrite, etc.) sint
foarte Intrebuintate In alimentatiune
2048) (Phaseolus
vulaaris); unele specii slot
agatatoare $i se incolacesc In
jurul porumbilor, printre can
slat semanate sau al aracilorori

01

te

scutece (
2050) : chid botezt
scull, sa be dai lagi lung*. (GM) 0 (Y)

Pruncie; din
dinvirsta cea mai
frageda, din prun-

cie: !flea pe cInd era

In Milli, Marta avea
obiceinl de Dunes toa-

ta lumea 'n miecare Fig.

2049.

Faea

Fig 2050.

FaA,

In !ilea, la Inceput, pina nu se desvolta, pin&

nu is proportii: datorla noastrit de patriot' este sa
(SLV.) ;

0 Fasie lung& 5i
Ingusta de pinza foarte subtire cu care se bandajeaza o rana (A] 2049) 11 4
taranul
FAsTE
busim complottil In Itigt$ (ALECS.)

(L_.

nostru... cats... sa lava din o lited mottle

..-DE-Fee), altele, au tulpina scurta. $i se sustin singure Fig. 2048. Fasole.

lus nanus); cele mai rasp Indite $i cautate varieI.A. Candrea.Dictionar enciclopedic ilustrat.

a ma Intinde mai mull asupra acestui sublect ().-GH.

[fr. < lat.].

'FASCINANT adj. Care fascinea-

--oLoAciA, ties...-rrrick) (Phaseo-

F Na-

FAST sn. Lux maret, maretie, fala [fr.].

"FASTA adj. f. numai in expr. zi zi favorsbila; zile baste, zile in care, la Romani, era ingaduit
ca tribunalele sa tie $edinta si sa imparta dreptatea [lat.].

cc purtau lictorii care precedau pe magistra(ii romani ( 2046) [lat.].

parilor pusi anume

(NEGR.)

OO p1.

zuri, mofturi, marafeturi, izrnenituri, maniere afec-

2. vb. refl. A aluneca intro parte

(voib. de o sanie) pe un drum prea

de

jiletcilor

0 Lucrul, lucrarea unui mestesugar: am eumparat

si

OFARTOT (-case) 1. vb. tr. Trans. Bucov.A da In tr'o

parte carul apuclndu -1 din partea dindarat.

P Faptul de a se

saptamina alba, facInd tot soiul de nebunii [f a r$ an g].

ha lege

(LUNG.)

[lat. f a s cia].
OFAGVTA (pi-te) sf. Mold. Putinica cu capac
In care se tine unt, brinza, lapte acru, etc. [rut.
faska].
c)F.t7tIE ow- PAt$A.
FATE sf. 0 Bucata lunga $i Ingusta Math
sau sfisiath dintVo materie (pInza, piele, etc.):
altii calcau on luteald pe o

481

www.dacoromanica.ro

de tnlpan Intinsa mom; f

A de pamint, lung& $i ingusta: acestei bogate menBucatgt

de PA_De-atunci negura sterna se desface In mit

FAT

11

nature i -a dat on amIndond mlinile din toate trumnsettle (VLAH.)

[f a * a].

*FATNA (pl. -ne) sf.

care intro in construe

tiunea unor luertiri

Manunchiu de nuele

ak

10VitUra care prici-

nueste moartea [fr.].

FATALAU FETELEU.
'FATALISM sbst.
Doctrind care neaga liberal arbitru si dupa care toate cite se intimpla

sint ursite de mai 'nainte si nu se pot inlatura

[fr. ].

de fortificatiune sau

*FATALIST I. sin. Cel ce crede In fatalism.

2. adj. Care tine de fatalism [fr.].

de terasament si care
servea adesea pentru
a umplea santurile ce
trebuiau trecute spre

a navali la asalt

mare neliniste (CAR.); loviturd

*FATALITATE st. 0 Ursita, soarta de care

nu poate scapa cineva, ce nu se poate inlatura
sau schimba: el pares, di se supune anal tatalitliVi oerbe
2 Imprejurare nenorocitli ce nu se
(O.-ZAME .)

putea prevedea sau opri: a lost se Ved0 o

2051) : Cum el la gamut

alergau Cu scant si Cu
Mine (ALECS) [fr.].

erau hiteadins pregatite 'mutat! peirea lni (VLAH.)

Fig. 2051. Fasine.

toate

[fr.].

FATAT 4. adj. p. FATE. Care a Post Haat.

2. sbst. 0 Faptul de a rata 11 Timpul cind
lumii elegante: ele lei comunicau astfel tine altela ideile fate animalele.
socials
for
0.-on.) [fr. < engl.].
FAT.ATOARE 1. adj. f. 04
Care f a t a: oats,
FA*I04R.A. (pl.-re) sf. dim. FASLE.
vend ; la botez, ciobanul diirui finului situ o oale fittAtoare
(ISP.)
.
0 FA$TU, PASPI sm. Ban. Cumnat (cind e vorba
2. sj. 0 Local undo lath animalele (D Partea
de doi insi ale cAror sotii sint surori).
FAT (p1. teti) SM. 0 Copilul in pintecele ma- genital& a vacii. a bivolitii, a iepii sau a scroafei.
FATATVRA. (pl-tart) sf. 0 Produs al animamci 2 tcopil, baiat, fecior: despre tett' de ImpArat
lelor fatatoare, ceea ce s'a f At at 2 Scorce mi-al opus, mi se rape inima 1CR0.) ; se Inehinii en smerenta unui ~ de Domn onvios (oboe.) ; tu ai veva, u1 nitura: toate, ulna Is una, scornituri si din slabi orient

FAIONA.BIL adj. Care se tine de moda

$8$11; 81

lava

spune-mi (BR.-VN.); astazi aproape numai

In expr. "nu men! copilul meu! baietel De-al de

tine, al men, Multi viteji nets-am eu (ALECS.)

Trans. Paracliser, tlrcovnic: Cobea -I !World ~ului de

la not din sat caEr.) In basmele populare: litcopil cu insusiri extraordinare predestinat

logolit,

a deveni eroul basmului: eu 1-as face dot feti-logoteti, en totul el on totul de our use.) Fat [rumor,
eroul basmelor populare, frumos si viteaz din

tale afara, care izbuteste s& rapuie zmeii $i balaurii, si se insoara, mai adesea, cu o flae de Im-

p &rat sau cu o zinc maiastra: Ai trait ol tu In basme,..

to eredeat of to o zlna, Si-asteptai ca sit to Lure, vre-un Filtfrumos sil vinA (VLAH.) [lat. f e t U s].

FATA (pl. tete) sf. 0 Copila, persuana de gex

feminin, nemaritata, In opozitie cu baiat": alma.
boa spa nude belt curcubeul, to fact o lunA billet et o
(VON.); vol sInteti fete ot numai un billet m'ar
lunit
scoate din nevoie USP.); am o singurd tatit si-oin vedea en
vet

pe nine mi-olu alege de ginere (cac; ) 0 Femeie Inca

nemaritata, In opozitie cu nevastil", femeie",

muiere": Esti nevastA on esti ~, Or! zlnit din cer pima P

(ALECS.); !min cite sit-0 den o tato, blind din sat, en nitiell

zestrieicit OSP.);

f : de dud era mama (sau iinice) A., de

foarte multa vreme, cu multi ant inainte; mare,

a) copila In virsta de maritat; b) fecioara, virgina;

mare, e cuminte, asezat: cuminte, hernia

", mare torte.) ; el era de treabd, smerit. alilotos
ca o ~ mare use.) ; ~ stdtutA, batzlni, ~ In pAr, fat&
parcit-i o

si ruoinos ca o

ramasa nennaritata, care a trecut peste virsta de

maritat 0

teeleara)
MAGA: baba Dunes pe fate unchlasulni la toate greutiltile

Fecioara, virgin&

cases ((Sr.) pl. ,

0 Fetele clmpului, tetele codruini,

unul din numeroasele name ale ielelor 0

In
cask servitoare, slujnica, jupineasa (D * Fate

mare, Fate (mare) on cobilita, numele popular al cons-

telatiunii Orionului 5 PARUL-nTEI we- PAR,

RUKNEA-FETEI Pr RUSINE 7.k Bucov. Furnicii
lucratoare, fumica fara aripi [lat. f e t a].
FATA (a 3-a sg. (fate) vb. tr. si intr. 0 A naste
(vorb. de animalele mamifere), a face pui: oaia

0:

and If dal n feta vacs

tinulul tdtase an miel use.) ;
(sau laps); chid fi cei, 11 moare vitelnt (sau mimed), se

zice despre cei earl cauta tot felul de scuze, clad

e

vorba sA Inaporeze un lucru pe care 1-au capatat

cu

Imprumut, dupa multe staruinte dm partea

for iron. A produce: vA petreceti vremea a

Moe salmi' schildvoase (NEOR.)

[lat. f e tare].

FATACIUNE sf. 0 04 Flitatul oilor: de to perdelete de 01 ce shit on ~, pe movie 0 Local unde

fata oile 0 Organul genital al vacii, al scroafei,
etc., fattitoare (f A t aj.
*FATAL adj. () Ursit, sortit, hotarit de soartA
astfel melt s& nu se poata schimba, sa nu poata. fi
inlaturat Care are urmari nenorocite, ce e de

nenoroc: Inainte de a Ina ma hotArlre, aratase semne de

tAtliturt slat (CANT.).

FAT-FRUMOS me- FAT.

*FATIDIC adj. Care desvAlue ce a lost hotarit,

ursit de soarta [fr.].
FA T-LOGOFAT pa- FAT

FATOIU sbst. augur. BETA. Ironic, despre o

rate crescuta mare, sdravana. cu Infatisare de
barbat: dintz'atItica s'o facia coscoge
(ALECS.).
*FATTJITATE sf.
Infumurare, Ingimfare

prosteasca si obraznica: ~a factioeilor ei a demagogilor...

orbeste of pe null et pe alit! 0.-oH.) 2 Obraznicie [fr.]

O FATVTA (pl. -te) sf. dim. FATA.

FATA (pl. fete) St. 0 I:, Partea anterioarA a ca-

pului omului, unde se aria fruntea, ochii, nasal

obrajii, gura si barbia; obraz: a se spate pew; Pb:

nits -te la ~ si mA 'ntreabA de viata; de De m se cunootea ca

: a II cu doud

era betty Imp/tritest!, ((Sr.); w CURET;

fete (sau a fi taler on doud fete), a fi fatarnic, ipocrit;

Schimbarea la ~, aratarea mareata a MIntuitorului

pe muntele Tabor dinaintea a trei din apostolii

slit; sarbatoare crestina (19 August), In amintire acestui eveniment, numita p Preobrejenie
0 14' (sorb. de divinit ate): Dumnezeu si-a tutors fats

de la dfu.sul Cl) Pr. ext. Tog& partea dinainte a

trupului omenesc: a sta to fats cuiva; a elidea en tata

la ambit; baba se cute& pe pat, cu rata la titivate (CRO3
A face

a tinea piept, a fi in stare sa plateasca:

dar nu stii clt ne costa seratele direetorului? cu ce sd mai tac ~

Dumnezeu etie: (DLVR.) 0 Prezenta: a spus-o In tata

noestra: a-I spline (verde) In ~, a-i spune curat, deslu-

sit, fara inconjur; la late tomilui, chiar pe locul cu

pricina. unde s'a intimplat lucrul; a ti (de) ~, a fi
prezent: hantuile gem de fume care a mitt ag fie ~ la

alegerea lmpAratnlui aSP.): In timpul de , acum, In vre-

mea de astAzi ' t Persoana: fete mart ; fete biseri-

cesti; am mai Imblat eu on melee boieroaice si en alto fete

cinstite (cm) 40 Infatisare, aspect, stare, situatiune: a schimba fate lumii, tata luerurilor
Punct de vedpre, lature: aceastd chestiune are mai
multe fete 0 .t.uprafata : abuni deli acoperean fate apei
(on.); fate plimIntului; a sterge de pe tata pitmintului,

fats ariei, local

face sa dispara cu desavirsire;
unde se treiera cerealele 11 A Fie-care din su-

prafetele plane ale unui poliedru : coin are ease tete

O Pagina: fie-care toaie de hirtie are doud fete Par-

tea anterioara, dinainte, a unui lucru, aceea care

e facuta spre a se Infatisa de preferinta vederii:
fate case!, tats biserioii; use din ~
Partea exterioara, din afara a unui lucru; in spec.: it unei state,
partea stofei mai netezita, mai lustruitA, lucrata
mai cu Ingrijire, etc. care trebue sa se vadA la o
imbracaminte; : mat mutt atit deett ~, nu face ata
olt fats me- ATA ;

de per(i)nA, imbractimintea de

pima, etc. cu care se Infatit o perna; de masa,

pinzatura care se qterne pe o mass (Ei 2052);

de iguana, cearsaful cu care se captuseste o plapo-

482

www.dacoromanica.ro

ma t. Partea dealului sau a muntelui Intoars&

spre soare ISEZ.) Coloare: arendasoaice (iatite si
fmpodobite cu Coate fetele

ouroubeulut tome.): fata

(
obrazul) jut fata

ros (ISP.): a face sau a

schimba fete (fete , a se

(1513.1.

FATUITOARE sf. 4 Unealta a zidarului cu

zid.

(CAR.); had capul

In Jos II, tacind, fume

fete

Fig. zo52. Fata de masa.

a face fete fete (CRC.);

Duca-Vcdft nu pates nimic sa mai rispunda de rusine $l de fried, unreal oe schimba fete: uneori se fame rosu,
uneori galban (NEC.): de-a fetele, un joc copilaresc: Inolndu-se, clod de-a baba-oarba, chid de-a leapta, orI de-a
fetele (IV.) @ A FATA-MITEI = mamma Il In

legatura cu diverse prepozitii: de

prezent (so- mai

sus (D); de (mine, tine, etc.), Inaintea, In prezen(z ; In
a) dinainte; b) In prezenta ; : In Ab.

te lingo $i In dos to frige; c) peste drum: trade In

unul in fata altuia, fie-care cu lata intoarsh

spre fata celuilalt; ye
deschis, lard a ascunde
I

a descoperi; a-si da arama pe

'sr

[lat. vulg. facia = alas. facie s].

FATA = FITA.
FAT4DA (p1.-de)sf. 7e C) Partea dinainte a unei
ladirr, aceea care are fata spre stradh: fatadete cele

mai multe erau acoperite... ou plants sultoare (1.-ON.)

Partea unei cladiri unde se aria intrarea principala [fr.].

FATARE sf. Pata ariei, locul uncle se treiera
cerealele [lat. f a c i a r i a].
I FATARI (-atm) 1. vb. intr. A partini, a fi partinitor, a Linea parte unuia in paguba altuia: ea
nu cunostl pre nisi -nnul den cela ce Weal. ce sa zice sa nu
%WW1

(PRV.-3313.).

g. vb. refl. A se preface, a se fatarnici: oamenil

puteau sa se Mame* dar nu puteau tat dealt... hartuinduse mereu Intro clInsli (stv.) [f a t rd.

FATARIE sf. #
Partinire (D Frithrnicie:
Incepu a face riintdtlle ye
fata (woe.) [fatari].
FATARNIC adj. $i sm. t # Piirtinitor
Care cauta sa insele prefacindu-se blind. milos,
virtuos, etc., prefacut, cu doth fete, ipocrit: Fugi
I

ttranul, lepadInd on -ce val de

de zImbetul

(VLAH.) [f a t

ei de stringerea de mina A acestor reign...

a].

FATARNICETE adv. Ca un fat a r n i c, In

mod partinitor: an judecareti

al pe dreptate (pay..me.).

FATARNICI (-icesc 1. vb. intr. A partini, a fi

partinitor.
2. vb. refl. t A SP preface, a se arata altlel de
cum este: se Iatarnlei oa cum n ar sti nlmlo din role
inmate putin Inainte (MAix.) [lA(arnic).
FATARNICIE sf. Prefacatoria ornultii care

se arath blind, Indus, virtuos, etc., spre a cauta

sa Insole buna credinth a celorlalti: era on mime cmrata si tare

usp.)

[fatarnic].

*FATVTA' (p1.-te) sf. 0 Fie-tare din fetele duplite ale unei pietre scurnpe Ochi en fatete, se
zice despre ochii unora din insecte $i crustacee
compusi din mai multi ochi In forma de poligon

$i juxtapusi [fr. fa c et t e].

*FATTA2 (pl.-te sf. * Bucatil de alarnh cu
Sant care fixeaza cli$eele pe regleti. [germ.].
O FATTE s/. Trans. (DENS.) f.31.= FATA O.
FAT! 4. adv. Pe f a t a, deschis, far& a se ascunde: sa as impotavim~ pi yleptls navaliril model

(ISP.).

3. adj. Care se face, se spune pe fata, (Ora

a se thinui : se lima Impotriva vrajmasilor fatis1 at
legi crestinest1 (aALc.).
FATIwk = NFATL54.
# FA.TIAT 4. adj. @ p. FATISA Vadit,
dat pe fatal: hot ~.
2. adv. Pe lath, deschis.

FATOIXIE si., FATQIU (pl.-0103) sn. Maram. Oaf.

rata de mash (VIC.)

care I It (u e t e, neteze$te stratum

de tencueala aruncata cu mistria pe

chir lanulea Mom fete

ARamA

WA 11 board la
(ISP.).
FATUT (-uesc) vb. tr. CD A netezi, a face neted,

tulra, II mat trudirli, de credeal CA se pierde grin mtinile Ion

Inghlbeni, a se Inverzi, a se Inrosi de

necaz, de fried, de
rusine, etc.: bietul

ceva ; a da pe

oblu, a da o1a(a frumoasa: artistic... scormonean,

!recall, Malan si sclivisiau en diiltita loom) e F
A palmui, a bate sdravan peste f a t a: n mat fli-

sfeelei, nasal an ardeiu

In

FATUEALA (pl.-en) sf.

Faptul de a f It u i (-) (l) F Bataie: suparati de purtarea Int Ea- FAT-

(PAP.).

FATUITOR = FALTurroa.
OFATAA pt.-be) sf. Trans. Mutra.
'FAUN stn.
Zeu cinmenese la
Latini, Infhtisitt mai adesea cu
coarne si cu picioare de tap ( 2053)
[lat.].
*FAUNA (p1.-ne) sf. Totalitatea
animalelor unei thri, a unei regiuni,
sau a unei epoce geologice [fr.].
t F INURi SM.

Fierar, covaciu:
2053.
se mind cum .411 ... team zioa tupaneste oa Fig.
Faun.
ciocanul In Muria lui qica.); spuse di este
calfi de si ar vrea sit-si capete de imam (RET.) Bucov.
I

4 C indacel lungliret si subtire, cu

scutul gltului In forma unei potcoave
de cal (Lj 2054 (Elates.. segetutn) [lat.

iabrum].
FAUR2 sin. Februarie [refacut din
faurar2].

FAURAR1 sm. e Fierar, covaciu:

asp.) [f a u rj.
porunci lui Vulcan... carele era al mare master

'

FAURA.R2 stn. Februarie [lat. f e - Fig. 2054.

bruariuS].

Faur.

FAURARIE sf. Trans. C) Atelierul

u r a r u I u j, covaciului; fierarie, covacie
Meseria faurului. covaciului.
0 FAUREL stn. P 3) = FAuR4R.
FAURI ( -rasa vb. tr. C A lucra fierul batIndu-1

cu ciocanul, thipa ce a Post Inrosit In foe: ml se

pare ea and Ciclopi) faurind fulgerele lab Joe (NEGR.) Pr.
ext. A lucra on -ce alt lucru, a-i da o forma, a pits-

mul: se pose nebunul de Vulcan de mi-ti faun, din ptimInt

amestecat cu lacrimi, o fetiscana... frumoasa (ISP.) I

A area, a plhsmui, a nascoci, a scorni: 1st Taurean 0 lime primejdionsa de iluzil (D.- SAME.) [f a u r].

c)FAURIE sf. e) FAURARfE: de ce sa nu-al albii

satul it oratul... Marla si small lul de meseriiP NIP.)
[f a u r].

FAURITE sf.

die, fierarie: merserti In

un !ler ruginit (RET.).

Atelierul f a u r u 1 u i, covh.I Alexandra prinse

/313

Pileasca

o FAURITA (pl. -te) sf. Trans. e Nevasta I a u r u1 u j, covaciului: deodata au Imparateasa, Itasca rotarita
$i faurita Imparatulni (RET 1.

*FAVO.ARE sf., t FAvort (p/.-oruri) sn. 0 Semn (le

bunavointa, de protectiune (din partea unei persoane cu vaza, din partea publicului)
consi-

dera(tune, trecere de care se bucura cineva pe thigh

o persoana cu vaza O Semn de dragoste, de prie-

tesug; hatir 0 Biiet de

carp dh cuiva dreptul

sh intre Ira plata intr'un teatru, la un concert,

etc. fn a cuiva, In folosul, In prolitul, spre
binele cuiva : lapis se sfIrsi In !worn) nostril

*FAVOR/NBIL adj. 0 Care acordh cuiva o favoare Priincios:

vint
ocaziune
s Care e In
favoarea, in folosul cuiva: a avea o

(ALECS.)

[fr.].

parere ".1 despre cinevaTINVFAVORABIL

[fr.].

"FAVORIT I. adj. si sni. Preferat, care este mai iubit, min

placut decit altul sau altceva
I

cu

Cel ce se biretta de lavoarea

Fig. aess-

Favorite.
cuiva.
a. FAvoRITA (pi.-te)si. 1.Itibita mini suveran:

favoritele din harem tin In mina soarta Imparatiel turcesti

lasa
(FL.) pl. (i FAvoRm m. pl.). Barba
cineva sa creaseh de la urechi In jos. numai de 0

483

www.dacoromanica.ro

FM/

FAv_ parte si de alta a obrazului, Sera sa acopere bkrbia

FEE

FECIORA$ S771. dim. FECIOR: naseuse mulerea

2055): netezindu-51 favoritele negro 51 It Mgt (OLVR.) ; are

intlorita, tavortti tuto51 51 mustati rasucite

bath

tjumos 51 sanatos (RET.).

FECIOREA (p1. -role) sf. dim. FEcm6RA.

FECIOREL sm. dim. FECIOR.

(NEGR.)

[fr.< it.].
"FAVORITISM sbst. 0 Influenta, atotputernicia favoritilor Favoare acordata favoritdlor [fr.].

*FAVORIZA (-ivia vb. tr. A sprijini, a ocroti,

a proteja, a pitrtini pe cineva, acordindu-i favoa-

rea sa, aratindu-i multA bunavointa A fi

priincios, a-i fi Inteajutor, a ajuta [fr.].
*FINZA. (p/.-ce) sj. , Fie-care din aspectele sub
care tuna, Venus
$i Mercur se Infittiseaza ochilor nostri
2056) 11 Fie-

FECIORESC' adj. De fecio r; baietesc.

FECIORSC, adj. De f e c i o a r 5., virginal,
neprihanit, nepatat, curat: no mitre ca vorbe de
de5ertaciunt lumesti a9 inghimpe !Wort/stile-1 urechi (ON.).
FECIORICA sf. dim. FEcIoARA * Micgi

plant% ierboas5., Intinsa pe p5mInt,

cu flori galbene- verzui; numita Si

iarba-fecioarei", iarba-feciorilor",
iarba-surpAturii". iarba-datuluisi-a-faptului" (Herniaria glabra)
((

2058).

FECIORTE' sf. 0 Stare de f e -

cio ar A, fetie, virginitate

care din schimbArile treptate

11

0 Pr.

ext. CurAtenie, nevinovAtie, castitate.

t PECIORTE2sf. 0 Trans. Timpul

care se IntimplA
in cursul unui e-

clad era cineva fecio r, virsta petrecuth ca flactiu # de sublet,

de lucruri succe-

iecioria de Bullet o tao null, cacti no naso co-

veniment, stare

Calitatea de copil de suflet; Intiere:

siva: diferitele laze

Fig. 2056. Fazele lunii.

ale oivilizatiet; a- N. Luna nouS. C. !lithe secere
S. intiiul sfert,
(Craiu-nou).
masa lunge 51
S'. Ultimul sfert.
dureroasS ././ a sbu- P. Luna piing.
C'. Ultima secere.
ciumatel Int vieti

p11 (PRV.PAB.).

[fr. p h a s'e].
*FAZAN sm. It PasAre din ordinul galinaceelor,

(VLAR.)

original% din

Asia, cu pen.
frumoase $i
cu carnea
foarte gus-

Nilnl

s a n].

sf.

Fig. 2o57. Fazani.

Friguri; , tUoidlt = TWOS [lat.].

FEBRIFUG 1. adj. .0 Care vindecA sau

gone.ste frigurile intermitente.
2. sn. # Leac In contra frigurilor [fr.].
*FEERTL adj. G 1 De friguri, privitor la friguri
11 C)

CF

fecundeasS pustini [lat.).

*FECUNDATIVNE, FEcuNDATIE sf. Faptul de

2057 [fr. fa i(p1.-re)

'FECULENT adj. 2. Ce confine fecula, compus

din fecula [fr.j.
*FECUND adj. 0 1 Roditor, rodnic, mAnos, fertil, care produce rod Imbelsugat Imbelsugat,
care produ ce mult ismer
e:subiect spirit [lat.].
*FECUND4 ( -des) vb. tr. A face foarte roditor:

t;

toasA (Phasianus) (

FEBRA

t FEC/ORTTA. (291.-tc) sf. Tr.-Carp.

dim. FEcioaRA.
Fig. 2058.
FECVLA. st. a- Praf de amidon Feciorica.
extras din cereale, din leguminoase gi mai ales
din cartofi [fr.].

a fecunda [fr.].
"FECUNDIT4TE sf. Insusirea de a fi roditor,
rodnicie [Sri.
FEDELE$ (p/.-ecii) sn. Butoias mic, Infundat
de o parte $i de alta,
din care beau apit

Infrigurat; neastimparat; excesiv: ye stradele

principal. este o mi5eare

neobleinnita (CAR.) [fr.].

*FEBRILITATE sf. Inirigurare; neastimpAr:

(CAR.) [febril].
Personalul misearii raimna on malt&
*FEBRUAR(I)E sm. I)) A doua lima a anului,
Fevruarie [lat.].
*FECAL adj. De natura exerernentelor; materli

excrementele omului [fr.].

"FECIAL sm. 4 Preot roman consacrat lui Jupiter $i fAcind parte din tagma preoldlor InsArcinati sa Incheie pace sau se declare ritzboiu
[lat.].
FECIOARA (p1. -re) 1. sf. 0 Fat& neprihAnit5,
nepAtata, nevinovat5., fata mare, virgins; Stints
Fecloara, Maica Domnului 11( Unul din cele
12 semne ale zodiacului, Virgins; fecloara en cobill-

tele, constelatia Lebedei, numita mai adesea fata

mare, fata (mare) cu cobilitele: ne arias pe car carol,

leeloara en donitele si multe de toate (ISP.) 4, 141tBAFECIO3.REI = FECIORICA .

virgins:
2. t adj. Fecioresc, curat: taut
e ursita de Dumnezen attta aS traces/A ptnS vor ti toate fete
feeloare (RET.); : Pentru-o inimit mindru idol Wei ales

(EMIN.) [lat. *fetiola < feta].

FECIOR sm. Copil de sex masculin, Mat:

(MP.)
ar ti dorit... sa albs si o lath barim. la atttia
A Fiu: impdratul avea trot ...I, doi mai marl, tar nnul mai
mio (RET.) ; cs

de bile co-

de Down, print, beizadea;

pil din flori, bastard; de bani gate pa- BAnd

Trans. Mau Sluga, servitor: t. in cash;
bolereso slujbas al unui proprietar pe o mosie;
boieresti shit pusi vatafii, iar acestia
peste
WS/I-FEsint subt ascultarea vechilului
CIPRILOR = mcroRicAO[lat.*fetiolus<fetus].

OFECIORANDRU sm. Ban. Trans. Baietandru:

mo5ule, at cui e cs1 aeesta P (RET.); treelnd pro Naga o bac/M-

ee all VaZtlt 1111 r oarele... luta la too tpetl.) [fecior].

Fig. 2059. Fedele5.

Fig. moo. Fedele5.

tAranii cind lucreaza la camp

2060): it
[. en2059,
spa OSP.) ; a lega

dete pe sub asenns... doua azime 51 on

a-I lega teapgm, ca sit
pe cineva

nu se mai poet%
81-1 trtnti jos Pe naraint (m.) [ung.].
rnisca: 11 legit
*FEDERAL adj. 0 De federatie, privitor la o federatie: coconut elvetian [fr.].
*FEDERALISM sbst. 0 Sistem politic al Statelor

unite dintr'o federatie [fr.].

"FEDERALIST 4. adj. 0 Privitor la federalism.
2. cm. Partizan al federalismului [fr.].
*FEDERAT adj. $i sn. 0 Care face parte dintr'o
federatie [fr.].
*FEDERATTV adj. 0 Privitor la o federatie;
constituit lute() federatie: republicil -'A [fr.].
*FEDERATrf:TNE, FEDER/ME sf. .0 Uniune

a Statelor care, pAstrindu-si fie-care autonomia, se

supun unor anumite legi comune $i stilt colectiv

reprezentate pe ling& natiunile stritine printr'o
putere centrals: --a elvetiana [fr.].

*E'DERVAIS sbst. Pulbere de steatit5. titrebuintatil In manusi si In ghete, ca ss alunece mai

usor [germ.).
O FEDW (p1. -dee) sn. Tr.-Carp. Capac de lut
(pentru oale) [ung. f e d 6].
FEE sf. ?Anil (in povestile franceze) [fr.].

*FEERIC adj. De zine, privitor in tine

O (E) Incintlitor, de o frumusete ne mai pomenita,

nespus de frumos: intro via 51 viatti este o stare de cumPanire

.$

(DLVR.)

[fr.].

"FEERTE sf. O 0 Piesit de teatru cu numeroase

decoruri foarte frumoase $i In care intervin zinc,

484

www.dacoromanica.ro

OFELE$TIOC (p/.-oeuri),

Ingeri sau alte personagii supranaturale: Imi pare

ca ai sS to misti scums 51 at sa vii dare mine, ca Intr'o

(D.-ZAMF.) (P)

FELESTI1J0 (IA.-nowt),

e FELESTVII sn. Mold. C) Pam5.tuf Mout dintr'un bat

scurt cu o despicatura la un capat in care se

Priveliste nespus de frumoasa,

vIra o cirpa sau aid; serveste la uns osia earntei cu pacura sau ciubotele cu rabueala (Lc]
2063): de inima carutei athnan au:omits on
el POstance (CRC.) o Fitil pentru opait, facut dintr'o
bucata de peteca.

ca'n povesti: Ce mareste 'n miezul noptil dalba luncii

(ALECS.) [fr .] .

FEL (p1.-iini) sn. Soiu, gen, neam, speta:

ep, de om e I'; cumpara tot ..il de Incrnri netrebnIncioase;

am vazut acolo animale de tot ,n1; am cunoscut en multe

ce

.uri de oameni, dar ca tine nu; *email e un + de cline

de , de tot soiul: si abasalbatee din tinnturile calde;
jurni 51 toate tale lucrate on iglita In de de fete (CAR.)
Spec.: de bucate, de mincare, sau simplu

FELEZAU, FELEZUII Stat., OFELEAZA (p1.-ese),

FELEZOAIE sf. f Maturica rasfirata si lung& In

toads, facuta din nuiele de mesteacan, cu care se
mature pleava dupe ce s'a vinturat grlul, secara,
rind de bucate: cel mai mare spat se cuprindea to neva etc. [ung. felez O.]
FELEZUI ( -nese) vb.tr. 0 / A matura pleava cu
bine de bncate (NEOR.) Chip, mod: unit eras ImbrAesti intenn
altii Intr'alt
la
deopotriva, ase- felezaul: Cucozile mamas; Cn nitrile vint Monti (MAR.)
Pr. ext. A da din coada. [ung. f elezn 1].
menea, tot asa, In acelasi chip ; ce P cum? de
*FELIBRU sm. Nume ce -$i dau poetii provennicidecum, de loc, nici intr'un chip; si chip or
CHIP 1 C)
0 Origine, neam: e de din Ardeal: stmt sail moderni. ce scriu In dialect [fr.].
de ni men din partile Olteniei C) Obiceiu, datina: 0 FELICEA (p1. -tale) sf. Trans. dim. Fula: tmt vet

11

da cite o

a face cum

erecum e ~n1 din bitten' (COS13.); a-si face

de lasts to toata sins (isr.)

*FELICITA. (-it, -fist) vb. tr. 1. A aduce laud&

1i e obiceiul, a-si face cheful ca $i site dati: nu-1

vorbit, not tot ne faceam iel(i)ni ass elteodatit (CRO.); a-1

face cuiva ~Ili, a-1 da gata, a-1 omori: nu to -am stint
en ca esti de acestia, cli de mult It' faceam fel(i)ul (cRo.) 11.
(RV.-CRG.)
Meserie, ocupatiune: tam de ..in -II- a foot d

cuiva, a-i ura noroc pentru o Intlmplare fericita,

pentru o izbinda, etc.
2. vb. refl. A se socoti fericit sau multumit [fr.].

'FELICITARE sj. 0 Faptuldea felicita I

[ung. f 6 1 e].

*FELAH sm. 0 Taran din Egipt

Urare; bilet, scrisoare prin care se felicita :

1-am !Scut de zags int o

In versuri cvLana.

FELIEsj. Bucatasuptire taiata dintr'un lucru de

(Ca 2061) [fr.].

de stifle, de sliininit ; de men [ngr. peAi].

0 FELIGA = FE.RIGA.
FELTN adj. () Care seaman& cu o pisica
O CP) Prefficut ca o pisica [fr.].

t FEL CER, d FALCVR(Itt)sm.Tr.-Carp.

m Incare :

I' 0 Doctor de sate II t Subchirurg

0 iron. Medic: denuntam onor. consilin
sanitar faptul miselesc al color trei feleeri
(CAR.); bier si la Idloerul s'a dus on myna

FELINAR (p1. -are) sn. Un fel de cutie trans-

(igr.) [ung. f elcs e r <germ. F e 1 d-

parenta (cu peretli de obiceiu de sticla)

scherer].

In care se aprinde o lunainare sau o

lampa care astfel slot aparate de

O FELCVTA. (p1.-te) sf. Trans. dim.

vint

FELE. Ulcica: $i mum de-o sastiiminit Sint

tot on Manta 'n mini OK.-BREI.).

(M 2064. 2065) : o lumInare de sett

0 FLDER (pl.-rel sn., nu:ma (pl.

-re) sf. Trans. Maram. 0 /fen. F' e r -

d e I a, banita, mierta.

Fig. 2061.

Felah.

Gradul
*FELDMAREAL sm.
eel mai inalt militar in Austria, Germania, Anglia $i In vechiul imperiu rusesc; generalisim [fr.
< germ.].
,1G

*FELDSPAT sbst. e. Gen de minerale compuse

dintr'un silicat de aluminiu $i dintr'un protoxid;
ele constituesc elementele unui mare numar de
roce importante (granit, sienit, porfir, bazalt,
etc.) [fr. < germ.].
O FELE sf. Trans. 0 /ten. Masura de capacitate
de o jumatate de cafe ", corespunz(itoare cu o
jumatate de oca: $i am bent tot cu ...it $i -am ramas on

camp (RET.); oamenii nntite din cap, eiooneso, mai oar

cite o
(LUNG.) [ling.].
O FELEAZA ear FELEZAII.

t FELEGA (731.-gi) 4. 0 t
Ctrpa, treanta: numai cu o

Fig. 2(364. Felinare.

care ardea 1ntr'un

tc.fenar].

trat sa bean o

FELIG

Basma de cap; $tergar de pe-

s'a cuica s'a adormi, oa ochii &schist, cum I-1 ..111 (one.)

fare toarta, pusa pe un suport numit zarf" ( 2062):

F.
1' a6.. Fe legea n.
%liven de small, cu zarfuri de strata/ (ODOM); se vedean

o multime de feligene pentru Wee Cu !toluene for de argint (FiL); oparindu-si gitui cu

neat!, vAzut aims (volt) ; Pope

,,

nu

Fos (00R.), ghicitoarea despre pieptene"

2066): I-an prohodit, Hind tm-

[f e 1 e g a].

bracati popii on enttratire at on

OFELEHERT, FELEBART sbst. Mold.

Trans. Ban. Crucea carului: vats vei lena-o Fig
In felehertul dinapoi (IRG.1 [ung. f elhr c].

teloane (NEC.) [vsl. < gr.-biz.l.

*FELONIE sf. 0 Tradarea

F ejtroc.

tav: wets aobonnt de stota aurita, pinta nn benisel de

(anon.) [p o 1. felendysh < germ.

drisch].

suf. -s a gi comp. ung. felese g].

FELIUTA (pl.-to) dim. FEW.
FELON (p1.-oane) sn. A Vesmtnt preol,esc,
Iarg In partea de jos si strlmt
In partea de sus, cu o mica
deschizatura sus, spre a putea

tnrul In curtea lui Pi11t ( 0

Mina Doren 'n

t FELENDRE$ sbst. 10 Un fel de pos-

[f eltu +

fi Imbracat; se pune In timpul

slujbei peste celelalte vesminte;
reprezinta haina cu
care a Cost Imbracat MIntui-

[tUM.

FELEGOS adj. Mold. Bucov. Trans.

Sdrentaros: tart clad eram rupt 51

de yin (RET.1.

FEL.

t FELIURIME pp- FELURIME.

FELEGEAN, FELIGEabi, FILIGE4}1 (p1. -one) sn. 0 Cease&

(ALECS.)

[COMP.

OFELIU4G sbst. Mold. Fire, obiceiu: fel, soiu :

rete (CONV.).

filgan].

tavan (1.-GH.)

FELIOARA (p1.-re) sf. dim. FELIE.

OFELITA. (p1. -ate) sf. Trans. dint. FELE; am tn-

de pInzit 1nveliti (CANT.) Trans.

nn felegean de cafes clocotitli

atfrnat In

Fig. 2065.

Felinar de trasura.

f1

n-

Fig. 2066. Felon.

$i rasvratirea vasalului Impotriva seniorului sau Necredinta, perfidie [tr.].

FELT (p1.-tnvi) sn. # Bentita, flisie de Male
ce se coase la o carte spre a lipi pe ea o planse sau

o harts [germ. F a 1 z].

485

www.dacoromanica.ro

FELFEL

FEL- .rELvcA (pt.-net sf. a. Corabioara lung& $i

Ingusta, cu visle $i cu pinze, obicinuita in marea
FER Mediterana (2.] 2067): sem lovittut buns de visle 51

cart.: apoi nu-ti mai trebue mAnusl, birlit, mai o inghetatit

sears, un ~1, (1.-on.) (germ. Fdrbe 1].

FERBINTE... =
lP 0 parte a
carului, virtej [ung. f ergety 0].
FERCHE$ adj. F De o hilAtisare placuta;

abordAm felnca (ALEC%) [ fr. < ex.].

O FERCHEDEU pl.-dee sn. Ban.

de Wharf adunate (Atz.) ; feint-

elegant, dichisit, sclivisit: tote care ma vita asa

se mica cum de nu BIM la cavalerie (ens.) ; eat! Mat
bine

rimea si multimea pegtelni este

tacut, si vesel (vLAH.).

FELURINIE f FELIURIME sf. I1lulte f e l u r i

deosebite, tot felul, fel de fel; varietate, diversitate: Piece St Iasi telurime

nesocotitA (C.

0 FERCHETEU (p1. -tee) sn. Trans. t(Ac.) = FER-

RAD.).

FELURIT, Mold. FELIU-

CHEDEU.

FERCHEZU

RIP adj. De tot felul, de

Imbricat la fel term).

FERCHEZUIT adj. p. PEECHEZIII. Dichisit,

gatit frumos: duo& cc o vitzu boierul enraticit s1.0it ea o

telurite limbi 01 grainri (mi.);

era aninatA o bArdltil pentru
telinrite intimplari (CRC.).

mireasit (Ise.).

FEMEIE s /.. #FAram

#Familie Solle, nevasta
Fig. 2067. Feludi.
a Persoana maritata sau
vaduva In opoz. cufatii") 1 0 Fiinta omeneasca

0 FERDELA, FERDALA (p1.-be) sf.

Trans., FIEDEL ((l. -eie)sn. 0/ten. (rn)

Banita (L 2070) [sas. f y r d e 1<

germ. Viertel].
FEREALA Si. 0 Faptul de a
(se) f e r i 0 Paza, bagare de

de sex femeiesc (in opoz. en barhat" sau om")

[lat. f amtli a].
FEMMES C, -1Asalk adj. De f em ei e, privitor In ferneie.
FEMEIESTE adv. Ca o femeie, In felul femeilor: s'a imbrAcat
[f e in e i e s c].
FEMEIV*CA (p/.-inste) sf. 7.1r, 0 Animal de
sex femeiesc, muierusca iron. Femeie rea sau
Cu purtari rele [f emei e].
*FENLEL adj. * Se zice despre organul unei
plante destinat sa produce fructul: Dismal este

Rama, precautiune; assess.

O FEREASTA R FEREASTRA
FEREASTRA (p1.-estre ,
case, prin care intl.&

2071) : wait mei n'avea

nici fermata, Diet usit

rd.: a deechide tereastra

clad
asudA terestrele, are sA
ploaie (SEZ.) [lat. f e -

0 Geam:

zice despre genul

care reprezinta fiinte

FERECA'

-r
Im

9 la

-ee)

E.-' A captusi sau a Imbraca

vb. tr.

cu Fier, a lega cu

e-

il

Li

cercuri de fier: to-

hi
6

II

roipanul De care 51-1

incheietura coapsei pinA la genunchiu)

cioplise el... si-1 fere

case on Her ((SP.)

2068) (tn r. SCHELET) [1st.].

2.

Fig. 2068.

Femur.

*FENIC adj. s2. Acid , campus organic extras din gudronul carbunilor de piatra,
foarte Intrebuintat ca antiseptic $i in fabricarea
colorilor organice [fr.].
'FENIX stn.
Pasbre fabuloasa din Arabia,
unica In felul ei. care, dupti o
viata de 500 de ani, se expunea
razelor soarelui spre a fi arse
apoi renastea din cenusa ei
CD

n Astra].

[lat.].

*FEMINISM sbst. Doctrine care

tinde sa ap ere femeia sa extinda drepturile ei [fr.].
'FEMINIST adj. si sbst. Care se ocupa de feminism, privitor la feminism [fr.].
FEMUR 0a Osul coapsei (de la
Trans. (rec.) Ru$ine, ocara

Cercevelele $i gea-

ceastd, deschizatu -

meie 0 a.7 Se

FENA s

Per paum 11

((SP.)

murile puse to a-

0 FEMENIN FEMINTN.
'FEMININ adj. Fenieiesc, de fe-

Lung.).

2070.
da

lumina $i aerul (

vt

Fig.
FE-

REASTA (pt.-esti) sf. 0 Deschizatura in paretfi unei

organnl 0; tloare A, aceea care are unmet phalli (ff.].

*FENIELA (p1. -le) sf.
Femeiu$ca

substantivelor
de sex feminin: seam

(-nese) vb. tr. A dichisi, a gati

frumos, a face ferche$: 1-au terchezult irumos si i-au

toate f e 1 u r i 1 e, deosebit, diferit, variat: an auzit

2069) : ye ti Jost Desiree care ne Bounce daseitlul eit se numeste

((SP.) :
mimeo in procesiune cu steagul alb pe
care eras inscriptiunile en cruces si en
Sul iegind din tlactiri (1.-GH.) 2 (1!)

ow

piatrit

Fig. 2.71. FereastrA.

de

moat* a-i bate rata C. C. Cercevele.G. G. Geamuri.

T. T. Toc, pervaz. R. Crespre a-i face scobimon(d).

turi sau zimti, ca

B. B.

TM,

sa matins mai bine A lmbraca (o souls pretioasa, o icoana, etc.) cu placi de argint, de our
sau cu pietre scumpe: mA fur sA tem on argint icoana
to

(NEGR.)T

0 A lega cu flare, In lanturi, a Incatusit:

an si trimes de 1-au ferecat in obezi (NEC.) ; cind lUd...

pe Prometen s1-1 dna a-1 tereca no mnntele Caucas ((sr.)

c) Pr. ext. A lega cu fringhii pe cineva: st-i

lege si-1 fereca Tot Cu tringhii de mAtase trot.) ; a Intepeni,

a lega strIns despre lucruri) : caruta era terecata
en tete (coo.) [
FERECA 2 (-ec) = FERICA.

tfareca< lat. fabr/care].

FERECAT sbst. Faptul de a fe r e c a.

Persoana cu mutt superioard altora, unica In felul ei [fr. < gr.]

*FENQL sbst. 2- Alt nume dat Fig.nonareniu.

FERECATURA (p1.-turi) sf. 0. Fierbria, piadie de fier cu care e imbracat sau captu$it un 0biect: tunnrile bubtuau... durdnind terecaturile

acidului fenic [fr.].

'FENOMEN (p1.-ene) sn. I

Ori-ce fapt sau
schimbare ce se petrece In nature sau in not in$ine:
ciudat (CAR.) ;
se petreeu atone! In aceastA junta un
chiral, acela care schirnba felul unui corp 7
Ceea ce se iveste de-odata pe cer, de pilda o
comets, un meteor, etc. C.)
Lucru rar, sur-

prinzator 9 (y Persoana ale carei talente sau

fapte sint nimitoare [fr.].
*FENOMENAL adj. C) Privitor la un f.eno-

men 0 Surprinzator, uimitor [fr.].

FERASTRAU,.. R FERESTEPJ...
FERAT adj. 4A44 caw A, drum de fier [fr.].
FERBER (p1.-ere) sn. AP Numele unui joe de

OFEREDEU (p1. -dee sf. Mold. Tr.-Carp.

Baie

(apa sau cada In care se scald& cineva; localul,

: mi se 'neingea o eAlduril 'n
odaia unde se lac
online, de eredeal ea-1 0.,

(GRIG.)

0 pl. Bai, localitate

balneara: o sA stab pe semne mai multi vreme la teream

'FEODAL... = FEUDAL...

cupolei

Imbracamintea de aur, argint, etc. cu

care e ferecat un such [f e r e c a].
E'RECE sf.
FvREGA (lat. 1111 c e in .
FERECEA. si.
VETRICE' [f e r e c e].
FERECUTA sf. 4 = FEREGPTA.

15.-ALD.1

(GN.)

f Q r d 6].

FEREDUI (-nese) vb. tr. Mold. Tr -Carp. A imbaia, a scalda: atone! porunei s'o feredulasoil nee.);
pe tat& an teredult-o el au Imbracat-o Ca pe-o frapitrateasii.
(VOR.)

486

[ung. feredni].

www.dacoromanica.ro

FREGA, FERIGA (p/.-gi), PERNA (p1.-ici) sf.

* p Numele mai multor varietati de plante crip-

togame, foarte frumoase, cu frunze mari. despicate

si taiate ca niste dantele, ce crest prin padurile

umede sau pe stracile umbroase (Aspidium Lonchitis; Asp. aculeatum; Asp. jilix rrias; Pteriaquilinum ;
dium
Phegopteris dryopteris; Poy1.5tichunt fi-

o parte *i de alta cu cite un sir de dinti; numit si FERpe ste-ferestrau" (Pristis) ( 2080) [f e r es tau .
FE
FER

0 FERESTIJICA (pl.- ulci).

FERESTRVIE sf . dim. FEREASTRA: din camera barbatilor este o ferestrula ce
de In celar use.) ; pe nrma
o ferestnica se lumina la

lixmas;Polystichum
thelypteris; Stratiopteris germanica) (

o cask din tire

,WatOrr..

(ALECS4 ; o

ferestruie se deschide In Pa-

retele de verdeata

(VLAH.).

FERESTRUT, FERAsTRin ( -ueso) vb. tr. Fig. 2079. Ferestrau circular.

2072) 70 = sPDIAREArijPuLIJI 7
FE-

REGVTA [ferece].

ISPA taia cu ferestraul: Tiganti

menthe de la no clipatlin

FEREGE4 (p1.-Itele)St.TC)Manta large

OFERFELITA

pe care boierii o pur-

FENITA.

2073): vera boierii pnrtau

si lame conto5

FELITA, FERFERITA (pl.

(1.-0N.)

In odilidli rupte ferfenitit

(VLAK) ; 151 rupee ciobotele
ferfenita jucind impreunk

tau peste anteriu

FERFENITA., nR-

C.]

-te sf. Sdreanta: tmbrdcat

Mantila

de varii, din stofa

find. ce purtau ne-

vestele boierilor peste cealalt. Imbracarninte: toate le are

Fig. 2072.

Fig.

Ferega.

ottoman, numai ~oa-i Ilpseste

(ZNN.)

careli acopereau fata cadinele

Pe frunte-acoperita o'o

2073.

ton.); pared -I vAd clt era de

da in lhturi: De te-ating, al fee in laturi

mamallga (130.-DEL.).
2. vb. tr. C) A apara,

fereste I

Fig. 2074.

Fereguta.

cu care se taie lemne, pietre sau chiar rnetale:

2078);

jimmies*

2077),
A.

Doamne

2 A pazi o purunca, un obiceiu, o datina;

a Linea o sarbatoare, a o observa cu sfintenie.
I. vb. refl. (D A se da la o parte, In laturi. spry
a evita ceva: soarele 51 lune se ferire din catea el (RET.)
- A se pazi, a se apara: ea se tart sa nu vase raiment

MET)

CI

coada de goavulpe

((SP.);

fereasca Dumnezenl sa ne pazeasca Dianne-

zeu! mai bine sa faces cruse 51 s& zicem: Seri -ne, Doamne!

zuta cu o lama dintata de otel

( OO

Seri, clue

a ocroti, a pazi: Pe feta im-

Paratului o ferea calul de lovitnrile zmeului

Unealta, de diferite forme, preva-

coed& de

(EMIN.) ;

de amen, din drumul meal (RET.); fern de ti-i sk mai mind

FERESTRAU [ung. *f tI r 6 s z 6].

FERESTRAU, FERASTRAU, HERASTRAU (pt.
-tree sn. VP I

SOU
rece

ai (CRO.).

FERFIN sm. 3 = VIzno4GA.

FERI ( -reec) I. vb. intr. A se da la o parte, a se

vulgare)

FERESTE1J

Fig. 2080. (Pete-) Ferestrau.

FERFENIT 9S adj. Sdrentaros, sdrenrait,

rupt ferfenita: vdzu %meta descultil si ferfenitoesa

(coos.) [lat.].

ae thgher ( It! 2075,

2076), dg de ganrit

Coate

an jucat attta cu dings pin' ce i s'au ferfenitit halnele

(se.); era rupt. ferfenitit, nespalat, ea vai de Mitsui IVOR.).

*FERENTAR sm. X Nume dat

vechea pedestrime usoarb.: Mihnea
OFERES(T)AU,

rl v.:.

FERFENITI (-hese) vb. tr. si refl. A (se) face

f er f en it a, a (se) sdrentui, a (se) rupe In bucati:

de unii scriitori soldatilor din

Insotit de patrn viteii

amble Dina

F. Feregea.

de f e re g a, numitii si ferega",
ferecuta" sau iarba-dulce-(de
(2j 2074).

(CRC.);

Valul cu

subtire (ALECS.)

(Polypodium

on not

ferferita i se Mom%
opincile (RET.).

[to.).
FEREGTJTA. sf. * Varietate

munte")

feristruesc...

(CAR.).

FREt-

circular,
cu o

prevazut
roata,
dintata,
Tntrebuintat pentru
thierea scindurilor.
grinzilor, etc. Ca

Jalt

at fugi usu..); omul de botul din cask nu se poste feri

(ZNN.)

[lat. vulg. *a uferire= clas. au f err e; comp.

arom. afirire].

tFERICA ( -ie) vb. tr. Trans. (D A feria, a socoti

fericit o A ura: seem hi heed int ei ran, care eltukt
feria (ace.) [lat. *I' elicar e].
FERICA per nitEGA.

FERICAT adj. p. FERICA. Fericit : fericati flamilizli 4I Insetosatii, od aceia satura-se-vor (COR.).
FERICE' 1. adj. Fericit; mai adesea In constructiunea N de: de mine; de not; de el; de
noroadele din Imparatia aceea use,

2079) Stabili-

ment In care un ma-

re numar de fere-

3. sj. Fericire; a-1 bate ...II, a da norncol peste

strae, puse Tn mi*care de o cadere de Fig. 2075, 2076. Ferestrae de dul-

el: In ziva rind primia paralele, ne bates

(oLvs.); era
si dragalag
bata-I
I
puiul de imparat (coos.) [lat.

taie bu*tenii In grin- nere. D. Punte, chinga. E. E.

zi, scinduri, etc.; nu- Brale.PanA, sucitor, cordar, etc.
mit $i de munte sau S. Sfoard, coardA, struna. U.
C. Umeri, capete, cioace.
Joagar: freamata va-

FERICE2 nuEGA.
FERICI (-icon) i. vb. tr. I A da fericit ea, a face

ape sau de vapori,

lets

gher. A. Din ti. B. Pin za. C.C. Mi-

de vnetul morilor 51 at teristraelor

(YLAH.1;

Lotrul...

felicem].

fericit o A socoti fericit: to fericeam In gindul meu

di at gdsit o sotie atit de frumoasa (ALEcs.).

I. vb. refl. A se socoti fericit: 1it menn se tericea

00-811 bum (RET) [f e r i c e].
(DFERICTE sf. Fericire [f e r i c e].

miscit

De pope

Sins dintata asezatala oextremitate Fig. 2077. Ferestrau de gaurit,

a masinei de UN.,oada de parece.
rit, cu dintii careia

tease& deplina : lace dea visatA de mai 'nainte, cum s'a Implinit (CRC.) Intimplare norocoasa: a lost o pentru

mori, pive el
herastree (VLAN.) If 0 1;;;;;Diarizimmeimusurzu=a.

se imbue& dintii cilindrului

7 00i baLli.041E
3 = I.RBA- QSULUI
11

RATA-

or RATA

.9

3E,

x40.

Fig.

2,378.

Poste din marea Medite- Ferestrau coada de vulpe.

al carui bot se terrain& printr'o lama lung& si virtoasa. prevazuta de

ran

FERICIRE sf. 0 Stare de multumire sufle-

mine. ca am scapat de alcool vir C NEFERICIRE [f eric i].

FERICIT 1. adj. 0 p. FEmci Care se afla

In Fericire, intr'o stare de deplina multumire sufleteasca.
WERIGIT IC) Norocos: intimplare
a. sm. Om fericit.

a.

OFERIE sf. Trans. 0 Masura de capacitate de con-

tinutul unei vedre.

FERIGA... Pr- MEGA...

487

www.dacoromanica.ro

adj. p. FEES.
FER- t FERIT
FERTIE 11E1,41E.
FET *PERM adj. 0 tatornic, neclintit, hotarlt:

luoredere
caracter .4 [lam
$ 0 tte Cumparare eau
vinzare
cumparare .sau vtnzare de efecte pu-

Nice platibile la un termen fix [fr.].

*FRMA (p1.-me) sf.

gricola mai mica.: o

f Mosioara, gospodArie a-

FERMAN ow- FiEnitel

FERMECA (fermi., farmec),t FARMACA, t FARM-

CA vb. tr. O A face farmece cuiva, a-i arunca farmece, a-1 lega prin farmece II
A Incinta, a
desfata: aceste miannate daruri... fermecara mintile Oomph.' (oboe.); maretia si stilbaticia acestor loouri... Coate
(VLAH.)

[lat. *pharmaeare].

FERMECAT adj. 0 p. FERMECA C) Legat

prin farmece 0 e IncIntat, desfatat.

FER.MECATOR.tFAElsEcAT9E, 0 FARMACATOR,

-roam 1. adj. 0 verb. FERMECA. 0 Care farmed.:

vasilisoul oel on oohi farmaciltori (mp.) 3 F Incinta tor: privelieti fermecittoare... alunecA fantastic Indaratul
nostru (VLAH.).

a. sm. f. Acela (aceea) care se indeletniceste cu

farmecele: umblara et

ce umblarft si deters peste an

termeator 'nester SSP.) ; de va chema gi iarmecatoare sau
desoIntitoare, nn-g socoteste sa tie Mont sea gresale mare
(SRV.-MB.) ; ininariteasa... mare fermecatoare si strigoaie
mai spun a era (REi.).

FERMECATORESC

adj. De fermecA-

t o r: on -sine mfrs in acest paint

cerile ce gusts Intrinsul ma.

*FERVENT adj. Infocat, arzator, plin de Info-

care, de zel: se astern din zi In zi mai

[Cr.].

farmec, vrajitorie: trebue sit tie vre-o

FES (pl. %Burl) Sit. f3 Acoperemint al capului

crestetul caruis. atlrna In

penere un ciuc ur negTru se
oarta mai ales de urci ai
de alte popoare balcanice (
2082); odinioara purtat si de
boierii si cocoanele de la not;
In unele regiuni ale Munteniei,

can vre-o altit

nn om tinar, de o stature miltocle, Durand no

pe cap
(NEGR.) ; am sa-i aduc un
rot... ca sa-ti mai admit aminta

din tinerete (um.); 0 : 1-a turtit

e t FESUL -PQPII =

a facut-o fiarta

FESTISQR

FESCIOR sn. dim. FEB.

FESFESELE sf. pl. Mo/d. Zorzoane, dichisuri

feilleie5ti: sit ma tao "manic*, Cu

boiereeti, ca sit nebu-

(ALECS.) [tc. f e s f e s 6].

FESIS OR (p/.-oare) sn. dim. FES.

peewit fla03i1 dupit mine

FESTA (p/.-te) s/. Pacaleala rautacioasa, ren-

*FESTIVAL (p1.- star') sn. j Mare serbare muzicala [fr.].

*FESTIVITATE sf. Serbare solemna [fr. <
lat.].
*FESTON (pl.- toane) sn. 0 Ghirlandli, cununii
de flori si de ramuri cu frunze impletite (13 2083)

(1K.ERS)

verii: boierli cei mart... imbracau...

vara fermeneaua sourta (I.-GH.)

Fig. 2082. Fe..

*FESTIV adj. De sarbatoare

(p/.-turi)

FERMELIE sf.
INFIRMERIE.
FERMENEA (pl. -nele) sf. Icp 0 # Scurteica cusuta cu fir, cu sau farm bland, ce
purtau odinioara boierii in timpul

1.10
t(

ghiu, pozna: tti amintesti festele ce imam numerosilor

nostri creditor' P (ALECS.) [comp. it. f es t a sarbatoare"].

si. Faptul de a f e r m e c a; rezultatul acestei

actiuni, farmec, fermecatorie: o tam s's socotit, sa
Ina termectiturit tot on pizma si on nra

Irk

mai ales prin partile dunarene, Ill mai poarta ai astazi unele femei batrine:

(ISP.).

FERMECATKMA, O FARKAcATTJRA

pe luau (VLAH.).

In forma de con trunchiat,

mai adesea de dimie rosie,
mai rar de al% coloare, din

loges Incintat de plit-

FERMECATORIE sf. 0 Meseria fermecatorului 0 Operatiune a unui f e r m e c A to r,

Oracle ac'

mai mica de patru hectare, In loo de

a da venit, educe pagubil 0.-ou.); terms - model, gopodarie

agrirola servind drept coal de agriculture [fr.].

to fermecit

*FERTILIZA (-1zez) vb. tr.\ A face roditor, fertil [fr. j.

FERTA. (p1.-te) sf.
Fie-care din fasiile de
pima care, cusute Impreuna, aleatuesc pinza unei
corabii [it. f er z o].
*FERUGINQS, adj. Q. Care confine (oxid
de) fier: spa ferminoasa [fr.].

!,,r

o scurteica
Imblanita cu piele de oaie, scurta

Astazi, In Muntenia,

pin& la mijlocul trupului, manta de taran sau de taranca.

2081) [tc. fermene].

*FERMENT (p1.-te) sn. *i sm.

(pl.-entt) C)aOri-ce substann organic& care, In anumite conditiuni,
produce descompunerea alter substante organise:
al000lio ;
lactic ;
acetic 0 Tot ce poate

[Cr.].

"FESTONAT adj.

Impodobit, brodat Cu
festoane [fr. f es tonn e].

da nastere sau sa intretie un sentiment, o patima: un A. de discord'.

[fr.]

FESUOR sm.

Fig. 2081.

*FERMENTA (-tea 1. vb. tr. las

A pune in fermentatiune, a dospi. Fermenea.
2. vb. intr. 0 as A intra in fermentatiune, a dospi,
a fierbe 1 C) F A se desvolta, a fi In fierbere [fr.].
"FERMENTATIVNE. FERBMITATIE St. 0 a
Ori-ce fenomen chimic produs sub influents unui

ferment, dintre care cele mai insemnate sInt: a

alcoolicd, a lactic& 5i 4.,a amoniacalii; In graiul obicinuit, fenomenul e numit mai adesea dospire"
sau fierbere" Agitajdune, turburare,
fierbere a spiritelor) [fr.].
*FEROCE adj. Crud, sMbatec, nemilos [fr.<
jet. -1.
*FEROCITATE sf. Cruzime, salbaticie (vorb.
de fiare sau de oameni nemilosi) [fr.].
OFERTER stn. Mold. Tr.-Carp. * Silvicultor; pa-

durar [germ. Forster].

Fig. 2084. Festoane.

Fig. 2083. Feston.

CD eb Ornament de arhitectura InfalisInd aceste

ghirlande (I] 2084)
0 Pey Broderie la marginea unei pinze ([I 2085) 1/4,

*FERTIL adj. \ Roditor, rodnic, maims, care

produce mult U NUFEETTL [fr.].
FERTILITATE sf. ti Rodnicie, calitatea a
tot ce este fertil [fr.].

Fig. 2085. Feston.

Glndac mic $i rotund ca

o margea rosie (Porphirropho) a polonica) [f e s]..

FENIC we- smNic.

FESTANIE v.- SFE$TANIE

FESTELT (-eleso) 1. vb. tr. Mold. Bucov. Ban.

0 /ten. A murdari, a terfeli, a minji: da cum nu! ca

eu mIntitele (cact.) ; 0: ai feetelit mantaua
(sau tacaua), ai patit-o, al facut-o fiartaa. vb. refl. Mold. Maram. Ban. A se murdfiri, a

nu ml-oin

se minji; au alma Cu. on

picio

intro baliga de vita et

s'an reptant (sa.) [ung. f e s t e n i].

OFETT ( -tese) vb. tr. Maram. A vapsi, a minji

[ung. festeni].

FETTLA. (p1. -le) sf. Fitil: scinteia, prima de festila

noel laminar', unipin odaia o'o lumina galbuie (DLVR.) ;
mucarile on cart mai ritteza... %stile sroasa a ituntnitril (05(3.)

[vsl. svaAtilo].

0 FETEA (DE-A) v.- AnTEA (DE-).

FETELEU SM. 0 Flacau cu Infatisare $i cu

apucaturi de f a t a, caruia-i place sa petreaca.
mai mult printre fete $i sa se ocupe cu lucruri femeiesti Hermafrodit.
OFETELUSA (731.-se) sf. Ban. dim. FATA.

488

www.dacoromanica.ro

FETESC adj. De fata: aea-ti trebue, dacil ambit

2. adj. Care face parte dintr'un feud: tart yacht FET(RET.).
ale coroanei Ungariet (13ALC.) [fr.].
FETESTE adv. Ca o fatii, In felul fetelor [f eFEVRUARIE sm. = FEBRIIARIE [medio -bg.]. FIC
t e s e].
PP (aunt sau font) vb. 042 Leag& atributul de suFETI ( -toss) vb. intr. A trai, a petrece timpul biect: Dumnezeu e bun IF A exista, a avea
ca fat& (nemitritata).
a
sau a nn Urmat de diverse prepozitii,

dual Wisner 'etas% 1

FETICA sf. dim. Ptak: I leana sit

trawl

ctr

ti lost D'a-

exprima locul, timpul, starea, felul de ocupatiune,

originea, felul de a fi, materia, etc. A se afla:

de vre-o doisprezece ant

(CAR.) m Plant& ierboasa, cu flori mici albe-

nn slut dal goale 0 A se IntImpla: ce o Ito t1; at

lntr'un ceas bun luccul mega (RET.); aaa a lost sA lie, a$a

albastrii, Intrebuintata adesea ca sdlata (Vaterianella olitoria) (

2086):

a trebuit sti se Intimple Imperfectul urmat

de ait arat& o lucrare care era gata s& se IntImple:
era al piece, da% nu veniam; era sft cad 0 Mi-e
mi-e team& ca... Bar FIE Ban. Este, da [lat.

Vine cimbrul de la manta ou

fieri].

Utica de la vie (ALECS.).

*FETID adj. Imputit,

puturos, care are un miros greu $i nepl&cut [fr.
Fig. 2086. Fetica.
< lat.].
FETIE sf. 0 Vlrsta de f a t & O Timpul petrecut de o rata de clnd iese la bora pin& se

FI2I interj. Aratli desgustul. sclrba: tit nu-I tru-

mos, domnule (NEW.); t11 LulutA, ti 1 nu-1 trumos ea eat

Ca SA to Ards (ALECS.).

t*F4CAR (p1.-are), FIACRU (p1. -ere) sn. Trftsura, birja: ma arunca1 lnizeun Hadar 01 lesii se ulitii (ALL) ;

!carte rar se alma un Meru ce trecea ca sigeata (coos.)

mArita: Cu hainele din ttr, Puss 'n lade at 'a oldie ak..eus.)

[germ.

C) t Feciorie, virginitate.
sn. O Ori-ce obiect sau
ninth. Insufletit& (piatra, vegetal, ani-

lighioand salbatica.: acolo el ayes vestal hereto padurilor

(ISP.); un singe negru Iftsa din ea, tiara sauna% oar.);
CO: a laa ochi de -,, a-si lua lumea In cap (de foe

mal, etc.) ce se adora ca idol grosolan

de catre negrii din Africa In care cred
Ca e sala$luit un spirit inzestrat cu puteri supranaturale 0 (V) Persoan& sau
lucru care se venereaza In mod special

$i amar); locutlune care 1$i are originea de la

vrajile ce se fad cuiva cu ochi de fiara", spre
a-i aduce necazuri 0 (If) Om crud: TIE mints,
esurcatil, Chid m'aplecam sl bean aPA, Ml pica' Cu cizma
'n sesta (TOC.) [lat. f 6 r a].

de cineva, pentru care are un fel de

FIARE w IRE.
*FIASCO sbst. NeizbInd& completa; a taco , a

cult deosebit (LJ 2087) [fr. f e t i c h e].

FETISCANA (p1. -ne) sf. Fetita ma-

ricica (cam de 15-16 ani) $i voinica:

tetiscanele jindulau tarmecul tetelor marl (ows.)
[f at a].
*FETISTSM sbst. 0 Cultul fetiselor:

o scrinti cu totul, a nu izbuti de loc: on toatil indul-

genta auditorulul, trawl de

Fig. 2087.

(NEM)

Feti5.

dat unei vacs.

OFETNEGEA, YETNIGE4 Mold. Ban., FETNEGICA

Mold., FETNICRITA Ban. sf. Fetiscana, refit& mar--

*FETUS sn. Q Embrionul omului $i al animale-

lamentele unora
substantele
din
minerale: Dbrele

lor [fr. < lat.].

FETVA (p1. -vale) sf. Sentint& dat& de un muftiu [tc.].

amlantulul 0

OFETTE sf. Loc expus la bataia soarelui, bun de

&Wit vie $i pomi [f a t, a].
FETIO.A.RA (pl.-re) sf. dim. FATA : soarele mi-a

omia acesta are Libra

0 FETUI... = PAWL_
FEUD (pl.-de) sn. $ Domeniu ce un vasal capAta,
In evul mediu, In mod gratuit $i perpetuu, dar cu
anumite Indatoriri, de la seniorul sau: aceste pre-

sensibild [ f r.

al Po-

'FEUDAL adj. 0 Care face parte dintr'un feud:

If Care stapIneste un feud Care

apartine feudalitatii: inatitatiaane I3 [fr. foda 1].

*FEUDALISM sbst. t Sistemul politic al feuda-

*FEUDALITATE sf.$ 0 Calitatea unui domeniu, a unei proprietati care constituia un feud sau

*FEUDATAR 1. sm. $ Acela care tineaun feud de

la un suzeran.

Fig. a088.

Fibre musculare.

Fig. aoag.

Fibre.

lemnoase.
"FIBRTNA sf.
Materia organic& complexk care exist& In
singe $i In Half& si care se separii de aceste lichide
sub forma de filarnente [fr.].
*FIEROM sbst. av Ori-ce tumoare a tesutului fibres format& sub piele [fr.].

Ionia' (sALc.) [lat. med. feu du s< vgerm. f e o d].

despoil de avert Sub teluri de pretest. (NEGR.) [fr.].

(1,')

Coarda unui instrument, coarda

simptoare la om:

are tetigoara g1 vtntul mi-a bltut Derisory' asp.,.

rani $i vasali: ca sa... stirpeasca cuiburlle tendalltatli, It

Fiona (p1. -ire) sf.

2089) 0 0 DI-

cica: Instates lui IWO 0 Tiganea tetnegea (sum.) [f a t a].

facea parte dintr'un feud () Credinta $i omagiul ce un vasal datora suzeronului sau Sistem de guvernaniInt stabilit In Europa apu
seam cu Incepere din veacul al x-lea $i care a
durat In parte pin& la marea Revolutiune Irancoza (1789); feudalitatea consista din repartitia
putPrei suverane intre oamenii din clasa nobila
$i in stabilirea unei ierarhii a acestora In raporturile for unii cu altii: de ad categoriile de suze-

Att

lungi $i subtiri care prin Impreunarea

tor, alcatuesc tesaturile organelor :
nervoasii 0 *
muscular% (I 2088);
Fie-care din filamentele lemnoase alcatuite din
celule prelungite
ale vegetalelor (g

sub care era amine/ tetisoara (m).

FETTTA. (p1.-te) sf. OO dim. FATA nek Name

litAtii [fr.].

%cut tin mare

*FIBRA. (pl.-re) sf. CD to Fie-care din filamentele

*FETISIST adj. $i sm. Adorator al fetiselor

[fr.].
FETIOARA. (pl.-re) sf. dim. FATA: capita 943888

caster

amatorl

t FIASTRU sm. Fiu vitreg.

IMP.) Veneratiune Tara margini [fr.].

tentii oral" Cl. Moldova ar ti lost vre-odata un

[it.].

Fat& vitrega [lat. f ilia s tr u m., - t r a m].

aceastil lege de a se inchina lucrurilor pAmtntesti se numasts

Fiaker, fr. fiacre].

FIARA (p1.-re) si CD 74 Animal salbatic crunt,

*FETTS (7)1.-10e, -Isur1)

"FIBROS adj. Compus din fibre [fr.].

*FIBULA (p1. -le) sf. p Agra% cheutoare cu
care se prindeau dou& parti ale unui
vestmint (In 2090) [lat.].
FICAT sm. 0 6) Cea mai voluminoas& din glandele corpului omului
sau animalelor, a$ezata In partea
dreapta a abdomenului. care secreteaza glucoza $i fierea pl. Organote interne ale toracelui $i abdomenului,

maruntaie: pommel

Joe

unni

vultnr as sa stlsie siesta' lui Prometen 61 In

tie-care zi a%-iron& din ticati (ISr.) pl.

Adincul inimii: a vorbi de la

.F
Matt (omm.); plingerile si rugacitmile for Fig. 2090.
M'all alias la Matt (ISP.) [lat. ficaturn]. Fibula romans.

rickcp... sm. CD dim. FICAT 0 ricAni sm. pi.

X Bucati de ficat (de pasare. de purcel, de vitol,
etc.) fripte la frigare.

489

www.dacoromanica.ro

FI
FIC- tooc a tCi.ATT sm. Ban. X Cirnat fa ut cu I i c a ti
FIE FICHES, FIcuiEs sbst. r Scindurica din lemn

de fag cu care olarul ridica

vasele de lut de pe stragalie
(

2091

sa-i simth puterea; llama de ..., tare

FICIOR...
I FICLEAN

si nesinititoare 0 / Fierul

FECIQR...

vicLEAN...

Fig. 2091. Fiche,.

FICLESUG =-- vicLESVG.

FICS... = FIX...
*FICTTV adj. Inchipuit, nascocit, plAsmuit
(de mintea, de imaginatia cuiva r Conventional: valoare I [fr.].
FICTIUNE sf. Inchipuire, nascocire, plasmuire
(a min(.ii, a imaginatiei) [fr.].
FIDEA. sf. Taietei lungi si foarte subtiri, care
se prepara in fabric' $i se cumparli gata pentru
fiert In supt [ngr. 01.51.
-FIDEICOMIS sbst. 141 Dispozitiune prin care
un testator insarcineaza pe mostenitorul sau legatarul sau sa remita unei a treia persoane toata
sau o parte din averea ce-i last [lat.].
*FEDEL 1. adj. Care se tine de uvint, de faga.dueala data Statornic In prietenie, in dragoste, in principiile sale, devotat: prieten parti-

zan A...

C) Credincios, cinstit: sluga

C) Exact,

care nu se abate de la adevtr, care pastreaza intocmai : traducator ~; memorie

[fr.].
2. adj. Cu fidelitate, In mod fidel; exact [fr.].
"FIDELITATE sf. Calitatea a tot ce este fidel
Statornicie 0 Credinth Exactitate [fr.].
2

0 FIDEU = FEDEU.
0 FIDILES = FEDELVS.

'FIDUCIAR adj. 1'3 Se zice despre mo$tenitorul fictiv instituit printr'un fideicomis: moltenitor ,, Care are valoare numai atit timp cit
i se acorda incredere: monedli .....a, ban de hirtie, bilete de bancli [fr.].
FrEi sf. Fiica [lat. f i 1 i a].
1

FIE' Imperativul lui A FI, intrebuintat cu func-

tlunea de adv. sau de conj.

1. adv.

Cu Intelesul concesiv sau potential: dace

veal pe cineva In mare nevoie,

ajuti; destula munca avu, dar

un duaman, trebue s8 -1
ca izbuti
;
si -un

$1

hut mincat de-o oaie (zNN.) Uneori e o adevarata

inter). cu intelesul de bine! primescl ma invoescl

vrei sa pled? fie Din COnStrtiCtillni Ca: cola ce va gag

ceva mertand pre un drum, fie ce va fi, verl mull veri putin...
(PRV.-MB.) sau ca De un fur sa-I coinsure. fie cine ar fi

(Pay..me.), s'au nascut pronumele $i adverbele: lie-

care, fie -ce, fie-cine, fie -clad, fie-cum, etc..

2. conj. Fie... tie..., sau... sau..., ori... ori...:
noapte, spunea ca vede en Maul
nnul, ". altul;
si,
(cao.).

FIE-CARE, FIE$ TE)-CARE, j FIETE-CARE pron.

$i ad). nehot. Se zice despre lucruri sau halite socotite In parte dintr'un grup oare-care: fie -care se tine

mai cuminte decit altul (arm.); lie-care poarta cite un rivas

In spate (PANN); la spatele fieste-carnia boier dvorea cite o
slug&

(NEGR.I

[Net+ care].

t FIE-CARELE, # FIE$ (TE)-CARELE, FEETE-CARELE

pron. nelwt. Fie-care: mat fie-carele splines tot altfelin

de pedeapsA ism).

fife -ce si sa chile sub ferestrele mete (OLVR.) [f i e2-1- c c].

FIE-CINE, # FIE$ (TE)-CINE, # FIETE-CINE, FITE-

ME pron. nehot. Ori-cine: on asta nu merge ca cu Theeine (CAR.); pre tite-cane landele sale a -al dori create

(CANT.)

FIE-CIND adv. Ori-rind, totdeauna: raildeplin (m..cosr.) [fie' +cind].

FIE-CUM, # FIE $TE)-CtIM, $FEETE-CDM, (p) FTEEevm adv. Ori-cum [f i e2 + c u m].
*

t"i

FIER p/. Dare) sn. g, Metal de coloare cenusiealbastrie, foarte ductil $i maleabil, de o important&
considerabila prin aplicatiunile sale; prin actiunea
carbunelui se poate transforma in fonts (tuciu)
sau otel; expus la umezeala, se acopere cu un strat
01: bate 111 oft e cald Pr BATE;
de rugina: tare ca
I

01:

...ILI

ran, clt sa-1 bati. e de geaba (PANN), dintr'un lucre

rrwm-

lat,

partea plugului numith mai adesea

brazdar"; tientl lung, cutitul de
otel sau de tuc.iu al plugului care
taie brazda $i inlesneste astfel lucrarea brazdarului (ow PLUG)
Ma$ina de calcat (Z 2092) 0 444
Drum de
drum pe care sint asternute sine de fier paralele $i pe care

1111112211,11211111110

r.

circuit vagoane trase de locomo-

Fig.
.g. 2092.

Live; prin ext. insu5i mijlocul acesta Fiare de caicat.

de locomotiune: a plecat on drumul de
Oe Virsta

timp de coruptiune, de cruzime $1 de barbarie care, dupe poeti, constitue

ultirna stare a omenirii primitive; epoca in care oamenii inlocuise bronzul prin tier In
fabricarea armelor $1 uneitelor
for C) pl. Catusi, lanturi,
sau opoca de

obezi: a bags

In

hare 0

IARBA-FIARELOR sau IARBA-FizRULIII,

0 iarbt care, dupe cre-

dinta poporului, are puterea sit

deschidii on -ce lacht, sa sfarme

on -ce catusi; numele unei plante

ierboase, cu flori albe - galbui
(Vincetoxicurn officinale) ( I]

2093) [lat. f erru m],

Fig. 2093.

larba-liarelor.

FIERAR sm. CO Gel ce lucreazh fierul, covaciu (2j 2694) : nioi un

n'avea to fieraria sa
atitia inviitacei ca dinsul
(se.)

Potcovar

Cel ce vinde her

sau unelte de fier

[lat. ferrarius].

FIERARIE s/ .0 0

Atelierul fier ar u1 u i Meseria fie-

rarului 11C)145Pravalie

in care se vinde f ier

$i unelte de Her 0
Obiecte de fier.

0 FIERARTT sbst.
Fig. 2094. Fierar.
Datina populara prin
care se invoca ploaia, pe timp de secetii, fricInduse sgomot noaptea cu clopote si cu alte obiecte
de fie r (clAusi
0 FIER&T, FIERET sbst. Olten. Bani multi, banet
(caws.) [f i e r].

0 FIERATAIE sf. pl. 0/ten. Diferite obiecte sau

unelte de tier [lat. *f err a t a li a].

FIERBATOARE sf. 4;), Despartitura din stint

uncle se fier b e laptele.
FIERBE (herb 1. vb. intr. 0 A face basici sub

actiunea focului, (vorb. de un lichid): spa fierbe la o

mita de grade; ,F : aerul fierbe de sapncealft

FIE-CE, FIE$(TE -CV, t FIETE-CE, (p, FITE-CE adj.

5i pron. nehot. Ori-ce; fie-care: do -te si-i spune, ca in

[fie2+ eine].

rau, din cineva cu apucaturi rele, nu poti scoate

nimic bun; : a-i da un are prin inima, a-1 cuprinde fiori, a i se stringe inima de spaima 0 F
Brat de ~, mina de ., brat vinjos, mint tare, om care,
prin stra$nicia sa, face pe altii

(VLAH.) ;

fierbe sin -

Role in mine de necaz; 0 : an to amesteca sau nu-ti bags

lingura -(Sae nasul undo nn-ti fierbe oala, nu to amesteca

uncle nu esti chemat, uncle nu ti-e treaba; 0:

a

tot intr'o cal& a fi la fel, de aceeasi teapa: zeal

eel bunt ca si cat nebuni, toll fierbean Intr'o oala oar.) ;

0: la maul cu noroc, fierbe oala Uri foe, toate-i izbutesc
aceluia ce are noroc; O: De cineva !Ara apti (sau in
call seats), a-i face mune necazuri, a-1 chinui a-

mar; 0: tot douti oale-mi herb, tins mei si alta goali,

due o viata tiealoasa, Hind lipsit de toate, o duc

rau de tot A fermenta (vorb. de yin) 0 (F)
A fi intr'o mare agitatiune sufleteascii: flerbea in

mea, ca bolnavei Ii era totdeauna mai rau clnd 1nnopta

(CAR.); fierbea satul Intreg dupe ce auzise intimplarea asta

mi.) 0 (E) A fi aprins:

81nan,

ridica groan] armatei si treoe podul

fierblnd de minie, 10

(VLAH.).

2. vb. tr. 0 A face sa fiarba: ape, laptele A

pune sa Hub& cu lesie: ruble A face sa

490

www.dacoromanica.ro

volum geometric 0 C1.7

fiarba de minie: nu stiff cum mA fierbe el DO mine de (Iona

[lat. f 6 r v are].
FIEREERE sf. 0 Faptul de a f i e r b e 11
o
Agitatie, miscare incoace $i Incolo; turbu-

sAptamIni

rare, sbucium: pe tot bigot cheiului e Imbulzealit,

mesteo de limbi (VLAH.)

F'ermentatie.

-, a-

FIERBINTE adj. 0 Foarte cald: 1-an allot plan

0 Reprezentat prin semne sau figuri Cv Repre-

rusiimane ;

zentat printr'un simbol sau printr'o alpgorie

0 02 sens Inteles deosebit de cel obicinuit, de eel
propriu, Intrebuintindu-se figuri de cuvinte sau

a se raga cn lacrimi fierbinli [lat. f e r v e n t e m].

FIERBINTEALA, INFIERBINTEALA, t FIERBINTEALA (131.-ell)sj. 0 Caldura arzatoare; dogoare ; ar-

de cugetare: o foaie de staler (sens propriu), o bottle de

birth) (sens figurat).

.0.0.: au ei lucit soarele en mare fierbintealit, cumu-1 In tuna

Int Lille (NEC.) ; uncle nu dA soarele o fierbintealA WOE.)
O Caldura mare In trup, temperature ridicata.:

FICURATIV adj. Care infatiraza un lucru

sau simbolul unui lucru [fr.].

FIGURATIE sf. 0 Told figurantii dintr'o piesa
[fr.].
'FIGURINA (p1.-ne) sf. Statueta mica, in spec.
mica figura antics de teracota, de- bronz, etc.:

Incepui sit simt la frunte 51 la timple fierbinteala (CAR.);

Inter, noapte avuse fierbintell marl (RET.) ; clod mit deeteptain 41 eu din f ierbinteala OsP.)

Ardoare: eft

am lost In fierbinteala compunerii, mi se pilrea cA ce scrip

e frumos (ON.) ; In Infierbinteala vInatorii nu va ft slant

figurine mioi, palide st bucitlate (VLAH.) [fr.].

lomat bine (once.) [fierbinte].

riTcA (p1. -ce sf. Fata, In raport cu tatal sau

cu mama ei [f i e].
FIICVTA (p1.-te) sf. dim. Fmk: Ill mai clan,

FIERE sf. 0 IfiD Lichid verde-galbuiu, foarte

amar secretat de ficat: amar ca

a; dupa credinta poporului,

ce tontine fierea poate
sa. crape In om de suparare

filcuta mea, o panglica (mE(A).

basica

FIINDCA conj. Arata cauza, motivul: din Pri-

dui cA Wind (partic. lui aft) +cab

FIINTA. ( -lea vb. intr. A avea f i i n t a, a fi,

a exista.
FIINTA (pl. -te) sf. 0 Insusirea de a f i, de a
exista, existenta; a avea -., a exista, a fi 0 Pre-

mare sau de osteneala: plesni ~a

Intr'Insa de necaz (1sr.); Si du-te de adu

spa, CA flerea In mine crap&

(PARN)

Amaraciune, suparare, necaz

4, FnalEA-PArdpiTuLui,planta

cu flori rosietice, rar albe, intrebuintata In medicine pentru

proprietatile ei febrifuge, stomahice, etc. (Erythraea centaurium) La 2095);
numele
unei alte plante numite si friFig. 2095.
gurica." =GHINTVRA ; = oAL- Fierea-pamintului.
BAzA 0 [lat. I' 6 I e].
t FIERTIE R HERTIE.

FIEROS adj. Crud, feroce: ImpAratul BO posomort

[f i a r a].
O FIEROSTEIE, FIEROTENII, PIEROTINE sf. pl.
Vase sau obiecte vechi de f i e r: vilvAtala c1nd BO
$1 80 MOIL .. ee

primblA pe fierostete... e semi sum ca... an ea nrmeze viaturi el furtuni (MAR.).

FIERT 1. adj. 0 p. FIERBE: ape Herta NE-

FIERT 0 0 !kits' Berta, n'ai izbutit, ai scrintit-o, ai stricat treaba.

2. sbst. Faptul de a fierbe, fierbere: se pricepea gi

ea pntin la ~u1 dulcet)!

(ORIG.).

FIERTURA (pl. -tart) St. C) Fierbere: do -te de le

mai dA o

pia s'or toga cum se cads (ALEcS.)11 S( M in-

care preparata la roc prin fierbere; in spec. dulce-

turi, ciorba de legume, etc.: le Invite Maur' de fel de

fel de dnIceturi (1.-OH.) ; rAminlnd trei sliptamlni biet11 catlugarl tars
de fascia ().-cH.); doream sit mAnino soya
(ISP.)

T O (f) Invalmaseala, lmbulzeala: o invitluaLeealli

el o
de norod (ON.) VP= Locul unde se lipesc
douh bucati de fier.[I i e r t].
FIERTURICA sf. dim. FIERTURA: chid se Intoarseril, gAsirA mIncAricil fi ee gala MR.).

FLESC adj. De f i u: 1-1 date ca same de lubire

FIE E TE-CARE... ow- FIE-CARE...
FIFIRIG sr FIRFIRIC.
FIGURA (-rez) vb. tr. 0 A Infatisa prin picture,
prin sculptura sau printr'o descriere A servi
Itasca ()sr.).

drept simbol: mAslinul figureaza pacea 0 0 A fi figurant la teatru 0 A fi trecut, Inscris pe o

lista: numele Int nu figureaza pe lista candidalilor 0 (.0

A juca un rol insemnat, a fi cu vaza, cu trecere

[fr.].
FIGURA (p1.-uri) sf. 0 Forma unui corp: fi-

gura 'Amin/mai Obraz, fatii: are o frumoasit

caraghioasit (3 Infatisarea
O Mutra: a Mont o

unui obiect, a unei fiinte, prin desen, picture,

sculpture, etc. chip: neurlia taint tablou 0 Direrite miscari (acute la dans: figurile cadrilului

Infatisarea unei linii, a unei suprafete sau a unui

FIE-

sator (dansatoare) Intr'un balet 0 Personaj

accesoriu sau mut Inter, piesa de teatru [fr.].
FIGURAT adj. 0 p. FIGURA Infatipt 14.000

de placinte, nici reci nici fierbinti, nnmai bune de niftiest

o

gramaticii sau de re-

FIGURANT sm., FIGURANTA (M.-to) sf. 0 Dan-

FIERBINCIOR adj. dim. FIERBINTE: bolnavul...

(MAR.).
boa aea cutest un pahar de lapte

tse.) 0 Arzator, Inflacarat:

de

torica, forma deosebita $i expresiva a vorbirii, In

care cuvintele nu se iau In intelesul for propriu, FIL
sau nu shit asezate dupa constructia for fireasca
O Simbol, imagine simbolica [fr. < lat.].

(CAR.)

zenta: In pinta judeciltorulut 0 Ori-ce e insufletit,

vietuitoare: omeneascit; Uinta supremit, Dumnezeu.

FIL sm. siiiE Elefant [tc.].

FILA (p1. -le) sf. 0 Foaie (dintr'o condica, din-

tr'o carte): carts rascolite, pe Mete cArora a scrts

istoria sbuoinmatii a pamIntului (vus.) 0

vrFoaiee
dintr'un manuscris [ngr.].
FILACTERII sf. p1. Bucat.i de pergament, cu
versete din Biblie, Inchise Inteo
cutioara de piele, de forma cubica, cell pun Evreii pe frunte

si pe bratul sting, clad Isi fac

dimineata rugaciunea (a 2096)
f6T.1.

FILADA (pl. -de) sf. Brosura:

nu stnt la Indoiall ca In

aceasta

Putine site o vat Invite (NEOR.) [ngr.

(pOkketaql.

FILALTU sbst. P Tesaturg

foarte subtire din care se faceau
odinioara zovoane, $ervete, etc.:

plaza meset ei eervetele erau de

[tc. file 1 11.

*FILAMENT (p1.-te)sn.* IV- Fig. 2096. Filacterii.

1NEOR.)

soars, firicel (in tesaturile plantelor sau organelor animalelor) [fr.].

FILAMENTQS adj. Compus din filamente:

alga filamentoase [fr.].

*FILANTRQP sm., FILANTROAPA (p/.-pe) Sj.

Persoana care -$1 iubeste semenii $i cauta, prin bi-

nefaceri. sit le Imbunatateasca soarta [fr. < gr.].

FILANTROPIC adj. De filantrop, privitor la
filantropie [in.].

"FILANTROPTE sf. lubirea umanitatii manifestata prin binefaceri, prin caritate [fr.].
;FILARGHIRTE sf. Iubire de bani, pofta de a
string, bani, arghirofilie [gr.].
FILARMQNIC adj. J lubitor de muzica; Bodetate A, societate care se ocupa cu cultivarea muzicei [fr.].

FILATELIC adj. Privitor la filatelie [fr.].

FILATELTE sf. Pasiune pentru colectionarea
de marci postale [fr.].
FILATELIST sm. Cel ce colectioneaza marci
postale [fr.].
FILATVRA (p1.-urt) sf.
Fabrics unde se
toarce, prin procedee mecanice, lina, bumbacul,
matasea, etc. [fr.].
FILDE$ 1. sbst. Colt, dinte de elefant, din care
se fabrich diverse obiecte

491

www.dacoromanica.ro

2097).

FIL
FIL

g. sin. # Elefant : to Coate partile sti to dud dna vinab, numaf in sadurea .+11or nu ((SP.) [tc.
FILELN ow- FILO-.

FILENDR

DRVS : cepchem. de

stacojiu

t FILER sm. Trans. m 0

Mica rnoneda reprezenUnd a o suta parte dintr'o coroana (a vechii moFig. aocn. Fildel.
narchii austro-ungare) (L
2098)
# Obol [ung. f ille
FILERI sm. pl. 1 Un fel
de pantofi taranesti [tc.].

Filip, regele Macedoniei 0 e Discurs violent

si agresiv [fr. < gr.].
*FLLISTEAN sm. 0 Popor care locuia in sud-

vestul Palestinei; fu batut de Samson si supus mai

tlrziu de David.

'FILED

(pl.

FILM (pl.-me) sn. Jr* 0 Pelicula de celuloid

preparata anume care Inlocueste placile la un
aparat de fotografie C) Fasia lung). $i Ingusta
de aceeasi materie pe care se fotografiaza cu un
aparat, de cinematograf C) Pr. ext. Tabloul,
scena, etc. ce se proiecteaza pe pinza unui cinematograf [fr. < engl.].
FILO-, FIL-, prefix grec, dind cuvintului cornpus intelesul de iubitor de..., prieten al...".

-enri)

Un

fel de retea, lucratii cu igli-

ta, In forma de pla-

sa cu

o-

chiuri marl

(E

2099) Vig. 2098. Filer.

[f 1 e t].

Fig. am's,. Fileu.

FILELFA sm. Iubitor de Greci, prieten al Grecilor.

FILOROMAN sm. Prieten al Romanilor.

FILFIRIC por FIRFIRIC.

FILFISQN, FILFIZQN sm. 'Final' Impopotonat, cu pretentii de eleganta, fante, tafandache :

is un !Mixon, un Martin, lie-i lui woks I (GRL.) [probabil
alterat din vive le s o n, refrenul cintecului
revolutionar francez].

FILIAL adj. Fiesc, de flu, cum se cuvine unui

copil fatti de parintii sai: Dietate a [fr.].

*FILIALA (p1.-be) sf. te6 Sucursala unei case de
comert, [germ.].

*FILIATIVNE, FILL:ME sf. 0 Linie de rudenie care se coboara de la stramosi la urmasi sau

se urea, de la copii la stramosi $ir de

lucruri care se nasc unele din altele Si au o legalimbilor [fr.].

tura strinsa Intre ele:
cuvintelor,
'FILIERA (p1. -re) sf. @ fr Instrument preva-

zut cu o placa. de 001 In

care se afla gauri din ce In
ce mai mid prin care se
trece treptat un metal care
trebue prefacut In sIrma

sau a carui grosime trebue

masurata (LJ 2100)
$ir de stars, de lncercari
prin care trece o persoana
sau un lucru: a trace win
[fr.].
*FILIFORM adj. 4. In
forma de fir (e) : frunztiA4 [fr.]

sm. Prieten al Evreilor.

FILODQRM.A. (pt.-me

[ngr.

*FILOL9G sin. Cel ce se ocupa cu filolugia

[fr. < gr.].
'FILOLOGIC adj. De lilologie, privitor la filologie [fr.].

*FILOLOGIE sf. 0 Studiul evolutiunii istorice

a gramaticii, lexicului si literaturii unei tin ibi $
02 Filologia clasica, studiul limbii, literaturii si evolutiunii culturale a Grecilor si Romanilor 0 Fi-

lologia comparata, studiul comparat at mai multor

limbi, din punctul de vedere al geniului, structurii
Si mecanismului lor Filologia romanica, germsnick etc., studiul evolutiunii istorice a
limhilor romagerma

*FILOM-

LA (p1.-be) sf.
poet. Privighe-

6itaszsmo."vi"

toare :

verzi

dumbraviou Morsel, Cu izvoare-

ale gindirii si en
rluri de cintari

Fig. 2100. Filiere.

(EMIN.)

[fr. <

Fig. 2104. Filoane de granit in gneiss.

gr.].
*FILON (pl.-bane) sn.

all 0 Irina de substante

minerale In interiorul pamIntului Ori-ce
izvor de bogatie ( 2104) [fr.].
FILONICHIE sf. Discutie aprinsa, cearta,

fire de ar-

gint sau de
aur Imp letite Intre

gilceava: nu mA amestec niciodati in tilonichiiie de la

masa paraponisitilor (ALECS.) [ngr.].

ele 2101,
2103): lucrat

FILOROMAN ow FILO-.
FILOSCOS = FIROSCQS.

In sea

(JIP.)

FILQTIM 2.

nice, etc. [fr.

< gr.].

*FILIGRAN (pl. -ane) sn., FitaiRtotA (p1.-ne) s

Obiect
lucrat din

de aur

4f

FILOSEMIT

cpc),080;p1p.%].

nice,

mai
aloud horbota
de filigrand

2102)

FILIPL (p, ru,Tri sin. pl. D Zilele de 14-16 Noemvre (In uncle regiuni, de la 13-17 Noemvre pe
care le tin oamenii de la tara, ea sk fie feriti de lupi
si de alte Rare salbatice; astfel numite de la apostolul Filip,a carui zi se serbeaza la 14 Noenivre.
"FILIPICA (p1. -ce) s f. a 0 Fie-care din cele patru
discursuri rostite de Demostene impotriva lui

= FELEN-

(ODOR )

m.

cum e, de pilda, la biletele de banca

[fr.].
FILIMICA sf. b GALB1NVLE.

Fig.

2101.

FILOSEMIT ow- FILO-.

FILOSOF 4. sm. +++ p Cel ce studiaza. filosofia

Filigrana.

O Cel ce se consacra studiului omului, societatii

si moralei Cel ce se arata nepasator la loviturile soartei sau duce o viata linistita si retrasii
O Incredul, sceptic, liber-cugetator 0 C)
Astrolog, cititor de stele.
g. adj.: no rage
o maimutd rilosoati (GOR.) [fr. <
gr.].
*FILOSOF.A. (-fez) vb. intr. 0 in A se ocupa de

Fig.

2102.

Filigrane de pe hirtia fa-

bricata la Brasov in sec. al xvt-lea.

Fig. 2103.

Cruce in filigrana.

F Literele sau figurile facute In pasta unei foi

de Male care .se stravad clnd e expusa. la lumina,

chestiuni filosofice 0 A rations, a discuta, a

arguments prea subtil: Ili filosoleaza race, ca eel mai
sever logician (VLAH.) [ft.].
'FILOSOFALA adj. f. .04 Platra substanta pe
care cautau s'o descopere alehimistii si care,
dupa. credinta lor, ar fi putut schimba on -ce metal
In aur; lucru cu neputinta de gasit [fr.].

492

www.dacoromanica.ro

*FILOSOFIC adj. it,. 0 De filosofie, privitor

la

filosofie De filosof: on o

nepdsare, rabda

asa batiocure tozze, [fr.].

*FILOSOFICESTE adv. it+ In mod f i 1 osof i r; ca un filosOf.

*FILOSOFTE 4. +++ O Cunostint,a prinripiilor
lucrurilor, a cauzelor si efectelor for Studiul
spiritului omenesc si al moralei Studiul principiilor fundarnentale ale unei stiinte, ale unei

arte: filosotia istorlel C) Sistem propriu fie-cdrei

scoale de filosofi, doctrine filosofica a unui sef de
scoate, a unei secte: i'llosofia lni Epicur 1- Curs de

psihologie, de logica sau de morale care se face

Intr'o scoala: catedrd de c C) 'axle sufleteasca,
Inaltarea mintii care face pe om se suporte cu reseinnare loviturile soartei C) t Pricepere; is-

varnile austro-ungare, care urmarea In special con- FILtrabandele: ca de via zees .4, 0 sg to prindtt de
,s
Crezind

c'ai tnrat

Mao o

tau.) [ge

*FINANTE sf. pl. 0 Averea unui particular

Banii si veniturile unui Stat: ministrul de [fr.].
oFINCEN sbst. Trans. * = rdowRA.
*FINE sf. Sfirsit, urrna: In In sfirsit, In cele
din urma [fr. .
*FINETA. (p1.-te 51. O Insusirea a tot ce este
fin C) Subtirinie Delicatetd O Exceenta 0 Subtilitate, ingeniozitate Istetime,
siretenie (fr.].
FINEZ I. adj. Al locuitorilor din Finlanda:

limbs A.
LI.

sm., FiNgzA (pl.-no) sf. Locuitor, locuitoare din

Finlanda [fr. f in oi s].

e lesne de priceput [fr. si gr.).

FILOTIM 1. adj. Darnic, galantom: dealt nu

*TINT (-nese vb. tr. A sfirsi, a isprdvi, a termina

[fr.].
FINIC sm. 4 Curmal [vsl. < gr.].

mat, unui contract, etc.): posesorul este Omit a-mi nu-

nuni: bate si alta rudenie de pre cununie, care se chiama...

(VRV.-A113.).
nagie sau

cusinta : se va mire de acele ouvinte toomite on

f: nu e mare

(gay.-nne.);

era om cinstit si
cum e, ar /1 avut astdzi stare (CAR.).
2. sbst. t Indemnizare (pentru cedarea unui comars mie... cite 600 de galbeni pe an, drept

Engl.

(ALECS.)

FILOTIMIE sf. C) Ambitie: amor-propriu : filo-

timia nu ma lartd
TrAind in

sit

sed aici (ALEcti.) 9 Darnicie:

Dam on neiconomie (PARR) [ngr.].

*FILOX.ERA sf. eX Insects foarte mica care

distruge vg,a de vie (Phyloxera vastatrix) (1__ 2105): tilozera vent, ca nu
blAstAm dumnezeleso L(p.) [fr.].

FILOZOF... = FILOSPF...

*FILTRA (-rez) vb. tr. A strecura,

a trace un lichid printr'un filtru [fr.].
*FILTRU, (pl.-re) sn. Ori-ce substantd. poroasa (hirtie, postav, carbune, piatra poroasa, etc.) prin care
se poate strecura un lichid, spre a-1
limpezi ( 2106, 2107) [fr.].
*FILTRU2 (pl.-re) sn. Biluturd. rdazo5.
reia i se atribuia Insusirea de a face Fig.
Filoxera.
Indragostit pe eel ce o bea [fr. < gr.].

FIN'

FINA

sm.,
(pl.-no

FINIS sf. Rudenia dintre fini si nasi sau

FINISOARA (p1. -ne) sf. dim. FINA.

FINISOR sm. dim. FIN

botezata in
raport Cu nasul sau cu na-

FINIT 1. adj. p. PINT 11111 imam.

2. sbst. Sfirsit, ispravit, fine.
0 PINTJI sm. dim. FIN': Niinagul lui Dumnezen $i

on Nu= ..11 San (MAR.).

*FI9LA (p1.-be) sf.

[fr.].
oFIONG (p1.-zart , FIQNC (pl.-curl) sn. Mold. 0

In Hole (EMIR.)

Fonda de panglici, facutd mai adesea cu ciucuri:

fan sa-mi mat dreg tiongu de la testemel (ALEC8.)) e legat
on o cordea albastra gi are un flow Innodat an mare Ingriiire
(sAo.)
SASCHIII [ngr. J.

FIOR sm. 0 Sensatiune de Trig Insotita de o

ward tremurdturd produsa de o temperature scazute sau de friguri; racori Aceeasi sensatiune produsa de fried, de groazd, de o emotiune
vinlenta, etc.: a-1 lua ..I; a bags vi In case; un

neInteles, ca si
cum ar Si intrat

fate lume de !richtPuiri (vLAH.) [lat.

raport cu nunul sau cu

nuna ei ft

-duct) .sn.e cuvint ji

suedez care in-

fdbris].

In

*FIORD (pl.

fain < lat.

adj.
0Subtire:ein- Filtru de hirtie.
*FINS

Fig. zio6.

zit Ara; table "...it

Delicat: obraz c, trasituri

Fig. ato7. Filtru

cu carbune.
a) Apa nepurificats; n. n') nisip;
carbune; a )
apa filtrata.

Mdrunt: o
Ploaie Awl 0 Curat, neamestecat: our c 0

Adevarat, care nu e fals, stump: pietre

Foarte bun, excelent: via C) Foarte sensibil:

Subtil, ingenios: Drept preot toarce-un

el owe= (EARN.) Istet, dibaciu,
green un gind
miros

Sticlutd (in spec. de medi-

camente): atmosfera grea de mirosul substantelor tnohise

0 Persoana

*fill anus].

pi

anima -ti bate de nn

sa pi sr NA$
cununata

ti-e bine, eras

rotund CR un Menu (BRAN.).

ca ghiata it
race
trace prin vine (CRC.);

Si. O Persoana

FIR

siret [fr.].
FINA or FM'.
*FINAL 1. adj. 0 De la sfIrsit, de la urrna, care

a;

rezuitat
aura
e la fine: iicera a; BIWA
scopul pe care si-1 propune cineva, cauza care pro-

duce un efect determinat dinainte.

2, sbst. J Bucata de muzica care formeaze
partea din urrna a unei opere, a unui concert, etc.
Litera sau silaba de la
3. FINALA (p/.-e) sf. o
sfirsitul unui cuvint A Lupta decisivd care
botaraste victoria Intr'o Intrecere sportive [fr.].
*FINALITATE sf. +t+ Doctrine care admite
existenta unei cauze finale, a unui stop final [fr.].
*FINANCIAR 1. adj. isel Privitor la finante:
legislatie

2. sm. IV Cel ce face operatiuni de banes, care

se pricepe In afacerile de finante [fr.].
O FINANT sm. Tr.-Carp. X Functionar militar la
.

semneaza golf";
coastele apusene
ale Norvegici prezinta niste fiorduri
adinci, cu maluri
Mahe, sapate
vechi ghetari
2108, 2109).

FIORIN sin.

Fig. azo8. Fiord.

de

(1

'V)

Moneta de argint in
vechiul imperiu au-

Fig. zzoo.

stro-ungar, a cdrei Fiord (reprezentare geografica).

valoare era de aproape 2 lei, 10 [it.].

FIORITITRA, mai adesea p1. FIORITGRI sf.
0 j Note adaugate de un compozitor sau de un
executant ca un fel de ornament pentru a Infrumu,:eta o frazd melodicd: imita... tntoarcerea vaollor
din Guillaume Tell, on toate tioriturile clarinetei

(1.-OH.)

I 2 .27 c de stir, floricele, podoabe marunte adaugate stilului [it.].

FIOROS adj. Care Infioard, care di. f i o r i

(de groazd, de spaima, etr.), Ingrozitor, groaznic,

Inspriimintritor: se opri In fats mea on odd tiorosi (oM);

la o Inaltime Norma deasupra pesterli (VLAH.).

FIR (p/.-re) sm.() * Fibre, atisoara lung. ce se

scoate din coaja plantelor textile (cinepd, in, etc.),

sau care se rasureste prin toarcere din line (din

bumbac, din matase, etc.) Substante flexibit& si foarte subtire pe care omizile si paianjenii

493

www.dacoromanica.ro

FIR- o scot din corpul for 0 (1) $ir netntrerupt, urmare continua: ad beep a dePalla al povestii (cao.):
FIS oul nelegiuirilor tale s a sfireit usP.) (1) ce
vietii,

(ALECS.) ; stricd pe Wald zina zece scobitori gi da bacsie an

MmHg (ALECS.); Mai bine lineal ad stork firfirica 'n buzu-

nar (PANN) [probabil din germ. Pfifferlin g,

nurnele unei ciuperci, Intrebuintat y pentru un
Ineru de putina valoare "].

'out zilelor, via .a (prin aluzie la firul pe care-1 yes

ursitoarele) Pr. anal. Tot ce este subtire Si

lung ca un fir:

de par;
de tuba; de ustnroiu; "ode
busuloo; I se mai tines vials Inteun
de par (DLVR.)
6 Din
In par, Mold. de-a-fir-a-par, din ee, plod In ata

FIRFISON, FIRFIZQN

FIRICEL (pl. -ele) sn. dim. FIR: 3 leas& de ramurd

cn an
de mdtasd (BR.-VN.); nn gdseai prin ea nick de

adv., Cu de-amanuntul, "Ana In cele mai

mini amanunte: omul a seas din In par Intimplarea
loc.

paltimida (ISP.)

(RET.); biata copila au urmat din

In par precum 1-an
spus moeneagul tae.) ; an raw:loin de-a-fir-a-par toate chiliile
maicilor (CAR.); ar ATA
Or Graunte, bob, rani-

FIRMA. (p1. -de) sf. t 0 Adinclitura, scobitura

dreptunghiulara facuta Intr'un zid, ea o fereastra
oarba, $i care serveste ca loc pentru o status sau
alts figure sculptata, mai adesea Insa ca dulapior

mita, pie, cantitatea cea mai mica posibila:

de grin :

tale an

de nigh); if In stare ad
de malaiu in opt (ALEC%) (p1. fiesta.,
de mac ;

de piper;

fare, usi pentru pus oale sau alte vase: se vedea ad-

pat Inter, .. vulturul tarn (cools); monstri ce to privesc amenintittori din liridelelor negre (VLAH.) SPatild. laSat.

Mitre. Fir subtire de our sau de argint Intrebuintat

la cusaturi: 0 droale de Wane... Imbritcati unmet In

(C110.); era legal en o fringhiuta de
de cel bun ((MP.);

magi din cap PInd 'n

Dicloare

tireturi (CAR.) [lat. f I 1 u m ].

Int re stilpii sau trupurile unei sobe: In aceastd

pAldria In Ilrida sobs' (DLVR.)

(GRL.)

fitr6sz].

[VSI.

FIRISOR (pl. -oare) sn.dim. FIR: Tresari In firi-

FIRE sf. O Nature, faptura, totalitatea lu-

crurilor create Vietuitoarele, fiintele din nature, lumea Insufletita 0 Organizatia particulars a fie-carei fiinte: ori-ce dobitoclucreaza await
sa
0 Fel de a fi (al omului : constitutie, temperament, caracter, apucaturi, aplecare sufleteasca:

soarele de Latta (VLAH.).

FIRITIS...

HIRITIA...

t FIRTZ, FIREZ (p1.-ze, -mug) sn. Olten. Tr.-Carp.

Cm Ferestrau de minis [ung. f U r e s z].

*FIRNIA. (p/.-me) sf. tol 0 Numele proprietaru-

pat; In toatd ....., in toate mintile, cu mintea In-

lui sau al asociatilor

unei Intreprinderi comerciale 0 Inscriptiunea pe zid sau

In toatd tt ().-GH.); a se traminta cu a, a-si incorda

mintea, a-si bate capul: framIntindu-se cu a ca ad

In fata unei pravalii

sau a unei Intreprin-

.,

aea e a omeneascA; e slab de

e lute la
dar tare bun
la inimd (Voe.) Minte, pricepere, cuget; cum-

treaga, slinatoasa: nu ti-e mein obrazului, om bitten,

elle ca ce-ar putea sil fie In nevoiasul acela de Iron IMP.);

a se pierde Cu ..a, a se trees on
a-$i pierde ciimpatul: dace. simti od feta se pierde cu a, o Imbdrbdtd iarikei

a,

nap.); (find de bauturica din belgug, s'an treout ou

eeest

(MERA);

a-el tines a, a se stapini, a nu -$i pierde cumpatul,

rabdarea, curajul: tine-ti firea, Susano, bun e Dumne-

[ngr.j.

FIRIM...
t FIRISAU sat. Trans. Maram. Ferestrau [ung.

IttRAV adj. Slabut, delicat: copilul pri-

*It yr a v a].

Dun

satenii multe Incruri ea sit se usuce (MAN.) ; aruncindn-gi

numa'n mdtdsuri 51'n

vests la chipul firay... si-i vine ed pllneli

FILFISQN: age el on fir-

lisonni Asia (BR.-VN.).

ECARTEKIMMATEASCAO

tabla pe care e inscris,

deri comeriale, nupropri et arului

m ele

sau asociatilor, marfa

re se vinde etc.
2110) [prin.].

(LA

'FIRMAMENT
sn. * Bolts

a) a scoate
din sante, a face se -$i piarza cumpatul, rabda-

Fig. suo. Firme.

cereasca [fr.].
FIRMAN, FERMAN (pl. -ne) sn. Poninea scrisa

'nainte, a-si recapata curajul. singele rece: mai De

FIRMITORA FARIMATTIRA.
FIROSCOS, -0AsA adj. $i sm. f. De$tept,
Invatat ca un filoso f: tocmai dumneata, prietene,

zen, o tree s'esta (DLVR.) ; a scoate din

din minti, a face sa alunece cu mintea; b) a scoate

rea: cdta sd gouda din pe cacoanele cote tinere 0.-01(.);

a-el vent in
a reveni la starea normal& de mai
urmd, Imbarbatindu-se, fl-a mai venit putin In

Period, so'roc, menstniatie I Prespre

(cao.) 0
p(r)este

(p1.-te)

a Sultanului [W. firman J. 0

.,
a) supranatural; nefiresc; b) peste masurb.,
afara din tale t De-a fires, deosebit (de bun,

ca al to sagestf mat firoscos P (ISP.) ; domnule firoscos, cum

bag de seamd, dumneata ti-ai uitat p1 limba de olnd ai plecat
din lard (ISP.) ; cite basme tiroscosii Undeva synnea 'n vileag

am zis, om de-a ...II, atunce sit fie scos si gontt den loon'

dupe eredinta oarnenilor din popor, nu-i tocmai

de vrednic, de priceput, de frumos): de va Ii, onm

lui (pitv.me.)

inf. lui a f i].

(PANN) [prin etimologie popular& din filoso f, care,

Intreg la minte, ci cam ticnit, scos

f i r e].
CV.
OFIROST ( -seat) vb. tr. re- AFIEROSI.
t FIRTA (p1.-te) sf. Mold. Un

FIRES.AR TU) sm. 41i. Mica insects de coloare

cafenie care -$i depune ouale subt coaja prunelor

$i cireselor, cind slut Inca verzi; numita ni pru-

nar" sau burghiar (Rynchites cupreus) [ung.

f Ur e s z ferestraul.
FIRESC adj. Natural, cum trebue sa fie din
f i r e, cum 1-a lasat firea NEFIRVSC.
t FIRES, FIRI$, HMIS adj. Trans. (D Natural, nelegi tim : COWL ' 0 Finest', asa cum I-a facut firea

O Originar [fir el.

FIRESTE adv. In mod fires c: din fire

(D Bine inteles, natural, de sigur, negresit.

t FIRVTIC adj. Trans. I Vehement, furtunatic,
pornit spre cearta, spre bb.taie: pentru viteill slut
cli sint mat batrini si mai owi (RET.) T 0 Cu
toane, naravas: :et facean petrecere cu ea, Minded... se

fratil tdi,

prefaces ludit ei

(MERA.)

FIELVTURI Pir FIR C).

FIREZ re- FIRM.

FIRFIRIC, FILFIRIC FI(R FIRM am., FIRFIRICA
FLFIRIGA (7)/.-igi) di. (t Veche moneta de argint, foarte mica, a care' valoare a variat In dile-

rite timpuri; In Ardeal, cam pe la sfirsitul veacului trecut, se da acest nume rnonetelor de argint de 10 $i de 20 de creitari: de toatd vita mare

sA pldteascd pe an 1/2 slant, si de oafs un MIMI (stscu.);

dacA -s dati afard din slujba, carboava scads oft un UMW

sfert de pogon:

din

adleA a Detre

parte din pogon (sf.-ecu.) [germ -a. V i e r-

t e 1].

FIRUI (-uPsc vb. tr. 0 A toarce

A coase, a broda en f i r.
I FIRUSOR
(pl. - care 1. sn.
)

dim. FIR.
2

sm.

FIRQTAl.

FIRVTAi sf. a Numele mai

multor varietati ale unei plante
ierboase, numite si fin", fin -delivezi ", floarea- finului", su2111) (Pon
var-de-munte" (
pratensis, P. annua, P. trivialis).
rinyTA., - ROURICA [f i r].
'FISH (pl.-se) sf. A Mica
placa de os sau de metal, de obiceiu rotunda sau dreptunghiulara,

care se intrebuinteaza ca plata,

in loc de bani, la jocul de cacti,
jeton

(LiC

male fiaa I

2112): lucdm cite

(ALECS.)

zece

Marca de Fig. arrr. Firuid.

plata pe care o dau chelnerii la casa unui re-

staurant sau unei beard, ca mijloc de control

494

www.dacoromanica.ro

FITE-CE...

at consumatiunilor servite [it. f is c i a, printr'un

intermediar ngr.].
FISC (pt. -curl) sit. 0 Vistieria,
tesaurul, averea atatului 0
Administratia finan(elor Statului; serviciul de percepere al
darilor: ..,a( asiguri ineasarea impo-

e.- FIE -CE...

FITIL (p1.-nuri) sn. 0 Bumbar rasucif sau FISFIZ
tesut In forma de *nur care se

pune tntr'un lichid inflamabil sau

care, la fabricarea lumlnarilor, se

acopere cu un strat de sau sau

de (-Tara, spre a place arde (
2115) 0 Funie de cliff muiati

zitelor [fr.].

*FISCAL adj. Privitor la fist:

e, timbru A. [fr.].
FISCALITATE st.

legile

Tota-

litatea legilor privitoare la fist

Tendinta de a exagera Fig. 2/12. FisS.
drepturile fiscului [fr. .
OFISTAU sbst. Trans. 5 Ciocan mare pentru spart
bolovanii de piatra [germ. F a u s t e 1].
FISTIC, Mold. FISTIC sm. * Art:011A. originar din
Siria *i Persia, al carui Eruct,
de marimea unui bob de fasole, tontine un slinbure verde,

F;U.'

Fig. 2113. Fistic.

dusul unei secrelluni [fr.].

*FISTULOS adj. 0 Cilindric si gol pe dinaun-

tru 0 De nature unei fistule [fr.].

*EIS sbst. $ Amestec de litere de diferite caractere si grade [germ. F is c h].
*FIA (pl. -se si. 0 Foaie, de tibiceiu micufa, de
hirtie sau de carton, pe care se face
o Insenmare si care apoi se claseaza
Impreun& cu altele '1 0 Civa Bucata rotunda de metal care se infige
intro gaura. spre a stabili contactul pentru o comunicallune tele2114) [fr.]

(pl.- aguri)

Trans. Ban. dti- = Basle

Isi Mesa ..nri si hail ou un capita

tau.) [ung. f i s e].
OFTCA (p/. hest, -te) sf.
eizmei

carlmbul

vIrltri In

din

dreapta

Fig. 2114. F. Flo.

ty* 0 # Racheta (de artificii) : data case tea veche

dintr'un fasio sten aprins (STAK) 0 Sul

pladeste di mai bine i-ar fi dat banii In

de barn: se
1101343

(135.-VN.) ;

VodA i-a pus douA flisieuri de napoleoni nn Mina (CAR.)

Hlrtie such& In forma de con, pentru pus

bomboane, alune, stafide, etc. [tc. f iIek .

*FI$TU (p/.-tart) sn. a Broboada [fr. f i eh u].
OFIPAN sm. Tr.-Carp. Prefect(h) tinuturile romenesti de sub vechea Imparatie austro-ungara)

[ung. fOispen

FISTE-CARE... I..- FIE-CARE...

O FITEICA (p1. -el) 8/. 0 /ten. icieue.) Sfoara de
motie.
sf. Trans.

FITOC =
FIT

1.

adj.

(V)C.)

Fluier ce -;i fac

sn.Froo.

CFIT.

gusa, is boului [lat. f i b (u) la r i a].

FIULET, 0 FM sin. dim. Flu.
*FIX 1. adj. 0 Nemiscat, neclintit, care nu se
misca din toe; stele Hu, acelea care-si pastreaza
pozitia unele In report cu altele 0 Neschimbat,
statornic, care nu variaza: prep (1) Idea "4, idee
care preocupa mereu pe cineva, care nu-i cid pace
s se gindeasca la altceva Care nu se descompune, rare se elimina cu greu: core

In mod fix: a privi a se nits , a se

uita (into (la cineva), fora a-si Indrepta privirea
In alto parte [fr.].
FIXA (-aez 1. vb. tr. C) A Intepeni, a prinde,
a aseza intr'un be astfel Inch sa nu se mai miste
oe.hii, privirea, a pironi, a atinti, a
de acolo C)
2. adv.

sbst. num ai in loc. $col6reasea: a trage la

*FIZIC 1. adj.

e o viditA resemnare (VLAH.) [fr.].

15 Care se raporta la natura ma-

terials; an.ta
acelea care au drept obiect sa
studieze nature si proprietatile corpurilor si sa
observe diferitele fenomene care rezulta din acacelea pe care le
tiunea for reciproca; Proprietati
putem recunoaste cu siniturile noastre Material In opozitie cu moral"): lume A.

I,

2. sbst.

Exteriorul unei persoane: nn

[fr.physique].

places

TIZICA sf. 16 0 Stiinta care studiaza proprietatile generale ale corpurilor si fenomenele care nu
aduc nici o modificare profunda in nature acestor
corpuri Carte care trateaza despre aceasta
stiinta. S 0 - (*masa, tiitita, care se ocupa In
acelasi timp de fizica si de astronomic [fr.].
*FIZICESTE adv. 15 Sub raportul f i z i c; In ce
priveste corpul (In opozitle cu moralice*te"): era
aye de sdrobit si de Indurerat

lipsi de la scoala, umblind fugar; a lipsi, plecind

pe furls, de la o or de class.
'ITANIA (p1.-te) sf. C) = =TANTA.
O FITAU sbst. Trans. Bumbac ro*u sau negru cu
care se cos motive pe albituri iesc.) (CONV.) [ung.

fejt a].

Sub Dumnezen, Isus Hristos 0 Urma*, descendent

[lat. f I 1 i u s].
=FI!
2 interj
0 FIULARE sf. 0 0 /ten. Ban. Trans... Bulfeu (la
jug) Ban. / Fie-care din vergelele de her ce
leaga cormana de trupite plugului c, 0/ten. Salta,

privirii el dusA,

i # Car-

o FITIGOAIE

de Domn 0 Fill

loc, a se statornici, a se stabili 0 A se Intepeni,

a se prinde [fr.].
*FIXITATE sf. Insu*irea a tot ce este fix: In a

(D.-ZAMF.) LOVitlaa de biciu*ca: stApinul trage

miorarulul (LUNG.).
o
FITC, 0 PAM (pl. -icuri, -ice) Sit. 0

copiii din coaj& de salcie.

1888M.

0 Baiatul, In raport cu tatal sau cu

se uita tinta 0 A hotari: o st, un prep fa"

A Impiedeca de a se volatilize: . mercurul.
2. vb. refl. 0 A se aseza In mod stabil Intr'un

sn.

dupA el

BiCiUFtt: on o

sm.

mama lui 0 Baiat, fecior:

care se scurge mai adesea puroiul unei rani sau pro-

0 FIAG

(p1.-ce) sf. wIts =

voeste In Introit s& -mi dee Mules pentru achitare

*FISTULA. (p1.-le) sf. .1 Canal patologic care

se formeaza uneori Intro parte a corpului si prin

ionic& (

[f i t].

0 Petec de hirtie pe care

se fac diferite Insemnari 0 0 Chitant.a.: bine-

fisticului [tc. f ys t y k].

De
FISTICHIU adj.
coloarea fisticului (verde IAtind In galben): am !anion In

[tc. f y S t yk y].

se golf: porunci de mai aduse (bncate), dal% si acele se Iituira Intr'o CUD& ()SP.) ; ambarele se goleso..., elan de fin

mica.
FITTJICA (p1.-el) S.

si terebentinul
2113): rodiul,
se alla si astAzi, dar rari oneL.).
2.sm. $1 (pt.-tout) sn. Fructul

gust

-*

cearta [tc.].
FITUI (-ease 1. vb. tr. A papa, a mince (toti
banii), a cheltui tot.
g. vb. refl. C) A (se) achita A se ispravi, a

r4A (pl.-te), mottle&

ill

2 IS Fitiluri

euiva, a-1 at,ita, a-1 IntarIta, a-i da pricin& de

se fituese (DLVR.)

uleios si placut la gust, cind

e prajit (Piitaeia vera) (

lume oehi... si mai albastri si mai

fistichii (on.) G' (12,0 Ciudat:

Intel) materie inflamabila, spre a

da foe minelor, tunurilor sau pustilor primitive: un ianicer avind r g
aprins :a mai sa (ek.c.); (E): a da

(VLAH.).

*FI.ZICI4N SM. 15 Invetat care se ocupa cu studiul fizicei [fr.].

*FIZIOCRAT sm. Economist care socoteste painIntul ca singurul izvor de avutie national& [fr.].

TIZIOCRAITE

ziocrafflor [fr.].

sf. Doctrina economic& a fi-

*FIZIOGNOM... = FIZIONQM...

*FIZIOGRAF sm. Cel ce se ocupa de fiziografie

[fr.].

495

www.dacoromanica.ro

FINTINAR stn. Cel ce are meseria de a face

FIZ- -FIZIOGRAFTE sf. Descrierea naturii $i a fef In t In i, me$ter de fintlni.
fo nomenelor ce se produc Intr'Insa [fr.].
FtNTINEA., FINTIluch (p1.-neael, FINTINIOARA
Fly -FIZIOLOG sm. Cel ce se ocuph de fiziologie [fr.].
*FIZIOLOGIC adj. De fiziologie, privitor la (pl.-re), FINTINITA (p/.-te) sf. dim. FNMA.
fiziologie [Jr.].
0 FIFIN adj. Olten. Care vorbe$te pe nas, fonf.
FIRNIT ( -test) vb. intr. A vorbi pe nas, a fon*FIZIOLOGIE sf. 0 Stiinta care se ocupa cu
fh.i
[f 1 r n].
studiul fenomenelor vietii $i a lunctiunilor orgaFIRNIIT adj. 0 p. F/101/1 Care vorbe$te
nice la animate $i la vegetate O Scriere, carte
pe nas, fonf: dascitlul Iordache ....111 de la strana mare (CRC.).
In care se trateaza accasta stall% [fr.].
*FIZIOLOGIST S711, = FIZIOLQG [fr.].
=
FIZIONOMIE sf. 0 Expresiune care rezulta
IIRTA (p1. -te) sf. 1 l Numele slovei (1) (f) din scridin totalitatea trasurilor fetei: isi schimba vocea ei erea cirilica [vsl. frt t u, f e r t 6].
fizionomia In antes teluri cite persoane erau (BR -VN )4ll CaFIRTAT... pr. FART*T...
racter distinctiv, Infhti,are particulars: fizionomia
FiFtT.11 cf. Copil role $i neastImparat.
unei tars, unei epoce [fr.].
oFMTIGAU, FIRTIGAII sm. Mold. F Fluierii-vint;
'FIZIONOMIST sm. Gel ce se pricepe ss cu- becisnic (ev.-nao.) [f I r t h].
noasch caracterul cuiva dupa fizionumie [fr.].
OFMTQG adj. Mold. Sburdalnic, sglobiu, neFYL1 FIL1 interj. Imits filflitul aripilor: ratele astbriparat: am sa onnun ye tobosarul ou copila cea fir!III fill till sburaa in stol si se &uteri (ISP.1.
toage (ALECS.) [fir t A].
FILM ( -MU) vb. intr. 0 A da din aripi produFISA (p1. -se) sf. It Soiu de pashrele de 15-17
chid fl$Iitul caracteristic sborului: lighioile batiitu-

rilor flitlire, speriate, In frunzisul pomilor (DLVRJ; e tr.

stoluri de rate salbatice 1st tfitle aripele greoaie pe deasupra
apei

(VLAH.)

T 0 A flutura, a se mica In vint (vob.

de o pinza, de un steag, etc.), a se agita: a yrivit tot

!natio' la nAtrama ei care Italia de departs (CAR.); sae de
steaguri Hine In aer (VLAH.) ; tr.: intram radios... In odaie

flIftind o hirtie de o

SUM (BR.-VN )

[Orion!.].

cm., de coloare cafeniecenu$ie,

cu pintocele

albicios, care traesc prin

locurile sterpe, hrh.nindu-se mai ales cu insecte
$i cu viormi; aleargs cu

multh vioiciune $i dau

mereu din toads ca Ii

rm

Fig. 2117. Flat.

FILFITT1 adj. $i sm. Mold. Care vorbe$te ne- codobaturile (Anthus
inteles, lipsindu-i dintii dinainte: de man vi de
campestris, A. pratensis, A. cervinus) (Z 2117).
ce era, nici nu mai putea vorbi ca lnmea (VLAH.) [f 11 FiS.4.R sm. >gib = Fus4R,

I I it.
FILFITT2 sbst., FlixtrAIRA (p1. -turi) sf. Faptul

de a fIlf 1 i; fislitul produs de aripile ini$cate In

sbor: auzi un num ca de un stol de marl
fliffitnra de aripi 11 sperie

(ISP.I ;

tie -care

(S.-ALD.).

FISH, FosAT (-stin,-Ain,-test) vb. intr. 0 A face un

sgomot ca acela pe care-1 produce aerul suflat cu

putere prin nari: gInsacul Uslie olnd se apropie cineva

de este (PANIF.); cillugarul fosaind intinse to ldvlcer ye
lavitA (VLAH.) 1 Se zice despre sgomotul pe care-1

FIN (pl.-nnri) sn. f 0 larba cosith $i uscatii la produc aburii ce ies dintr'un lemn ud bagat In
soare care serve$te de nutret vitelor 1 0 Iarba foc sau din apa In care s'a bagat un Her tare inde pe Gimp, destinath pentru fin, dar necosita calzit [onom.].
Inca: a cost Jinni; ffnurile ant frumoase 0 Vremea ft- 0 FISTA = FVSTA.
ntaui, timpul and iarba a crescut destul de mare 0 FISTIC pe- FISTIC.
spre a fi cosith $i a se face din ea fin: de va fi la
FISTtCT (-Icesc) vb. refl. A -li pierde cumpatul,
anu-non vremea male, vremea va fi ploioasil pe vremea ee a o sfecli, a se ului, a se buimhei. a se zapaci: se
alai (ORM.) C) F: on pale e care din doull ? (se purse ameti si se fIstIci and se vilzu Inconlurat de o matime de
ca Intrebare cuiva spre a sti dach educe un bums (ISP.) [fist I c, propriu a se inverzi. a se
rezultat bun sau Thu) ; a ants acul in carul cu ow AC face verde (la fats) ca fisticul"; comp. a o sfecli a
C) * = FIRVTAI C) d

FIN-DE-LIVVZI

SOVAR-

DE-MIINTE 3 FINUL-CAMILEI = RO$ATEA [lat.

fentlin].

FIN.4R ow- FANAR'.

se face rosu ca sfecla"].

t EUCHIE sf. Mold. Mustareata din balegarul vitelor: sac de 'Masai si plin de (CANT.) [blg. fakij a].
FT$C11.1U, FISTIU sm. Mold. Bucov. y Coada de

usturoiu de toainna In virful careia s'a facut sa0 dim. FINAR: intr'nn core pun un Maras cu laminar, minta.
LICURICIII.
O FMCIT (-0iin) vb. intr. Maram. A fluiera (BRL.)
lard ye la colturi clopotei (VOR.) 11 0 *
FINARIE sf. f Locul de ling& cass wade slut [comp. FItlekl].
IINAR4$, FINAR48 (Pi.-ase) sn. Mold.

Bucov.

cladite claile de f t n: Unitas era vraiste, ass ca Coate

vitele din sat se hritnean lama din chile for (0.-zemv.).

FINAT (p1. -ate) sn., Flime.TA sf. (pl. -eta) / O Ulm-

pie, livada pe care se lass sit creasch iarba spre a fi

cosith $i a fi facuta fin: sit ml se strice o !minim de Mei
de arAturA side !butt

( ALECS.) ;

In fate otelului a un ostrov cu

tineatil sl drnmuri printre
(VLAH.)

FLSI1T

motul produs de curgerea apei: nu so mai wide dec11...

f/slitul somnoros al apei (VLAH.).
FItITT.,TRA, FL5UTVRA (p/.-tari) sf. F1.51it:
and biltea vIntul thiiitnra trestiei si a rogozulni fAcea as

[lat. *1 en a ciu in].

FINTINA. (p1. -in!) sf.

O Groaph adineh sapath in phmint spre a se

scoate din fundul ei apa
ru ajutorul unei galet1;
put Lucrare de architecture Mouth. In jural unei fIntini, cismea

ginale 0 Cori prin

care

iese fumul

Fontana].

sbst. 0 Faptul de a f 1 $ I i;

miriste (BR.-VN.); un nsor Mill SS auzi prin gam:line (ISP.) ; anal

nn 115111 de rochie sl tresitri ca din somn (VLAH.) OO Sgo-

In aerul cdl-

dicel e un miros dulce de

Mega si de sulcinA (VLAH.)

lzvor,
M 2116) 0
texte sau documente ori- Fig.

carea unei stole de matase, etc.: frunzele de yomi 11!titan de adierea vIntulni usr.); cununi de flori waste B-

fore t, sgomotul produs de frunzele milcate de

vint, de hirtia rhsfoita, de iarba cc trece prin
coasa, etc.: se auzea ftglitul tmni cline care alerga prin

fundati plat la ban In tlneatA (DLVR.) ;

rasfoith, de iarba prin care trece coasa, de mi$elies amirosind (EMIR.) [0110M.].

larba
destinath pentru fin: acopaci

FIIT (-situ -Om), FLgIl ( -511, -sieso) vb. intr. A

face un sgomot ca acela produs de frunzele mi$e,ate
de vint sau prin trecerea cuiva printre ele, de hirtie

alma soptind aceste vorbe es?.); se auzean tntr'o adinelitarit

ftsiituri de coase si antecede 03SaSi (CAR.) [f I $ I i, f 1$ i i].

FiNET adj. O Tanto*, fudul 0 Neastim-

parat : auzi... o Ulnae/Winne de bon lute et ee la lug (JIP.).

FTT (I)I inter). Imits sgomotul produs de ci-

neva care porne$te repede $i far& veste dintr'un

loc: Clod o prinzi de nrechi Face Heal in costireatit

2 r6. Fintina lui Manole

(Curtea-de-Arge).

foonForn3.i.

Iran.) cash taraneasea [lat.

(BOR.)

( -tic) vb. refl. Trans. A se furir.: Ind

n'a bega de seams is -1 cheile de la ban el to fIsticil be mine

(RET.)

[comp. f I* t i].

496

www.dacoromanica.ro

*FLAGRANT adj. Care se comite In acel mo- F I

PITA (pl. -te) Sf. xrio Pestisor mic, on -ce peste

marunt care Irmoata repede: vezi de-i pates aft urine
vre-o
de pests ow.) = SVIRLVGA (P) Copilas mic gi vioiu, sburdalnic: dnmneata erai o

ment ; prins In , delict, prins

[fr.].

asupra faptului FLA

FLAIIVIVC sm. Tont, prostanac: vat! mince-

end li caram logofitulni at been on boil met lemne t.sp.)

[f t I i].

te-ar mettle, flaimucule I

(ALECS.).

O FL4M.A. .91. Trans. 0 Uscaciune, seceta, ar$ita

F/TI$OARA (N.-re) sf. x$0 dim. FITA. Pestisor:

Prins-at vre-un peeisor... vr'o clteva fltisoare P (PANN).

0 Multime, gramada, droaie [lat.].

*FLAMAND 1. adj. Din Flandra.

cotofani... tot jucInd st !Mind din coadA (ISP.) ; milueste cli-

sj. Nume dat locuitorilor din Flandra

(Franta, Belgia) si altor populatiuni
de origine germaniort din Belgia [fr.].

FPI% (-tlin, -Peso) A. vb. tr. si intr. A-si misca

repede coada, a da din coada, a bitli: tats di vine o
nele, de vrei

84-11

2. FLAMAND SM., FLAMANDA (pl.-de

cafe coeds (PANN).

2. vb. refl. A se misca Incoace si Incolo, a nu

avea astImpar [onom.].
0 FLACAT (-use) vb. intr. A trai, a petrece tim-

*FLAMM sm. p Titlu dat In Ro-

ma cea veche unui preot care era atasat la un templu consacrat unei divinitati (21 2121) [lat.].
FLAMINGO sin. 3e Pasare mare

pul ca flacau (nelnsurat).

FLA.CALANDRU, Mold. PLACADANDRU sm. Ter-

era nn fiticiltandrn istet, destept, Infipt 81 spirt,nu glumi asP.) .

de ape., cu picioarele si gitul lungi,

cu pene rosii sau rosietice (1, 2122)

Dumnezen BA primeasei 61 s0. to noroceascA, dragul mamei

cel roan

men de dragoste, de simpatie pentru f 1e. c a u :Dinn

(Phoenicopterus roseus) : Noaptea

spa 'met, Incet patrunde (EMIN.)
[germ.].

FLACAIAS, Mold. FacAuu sm. dim,. FLACAU:

?Maims I use.) ;

81 Manse In fuel neend cIrduri de boi

FLAMIND adj. si sin. 0 Caruia

de foame (in opozitie cu satul"); Fib. 212).

(ALECS.).

0 PLACATE sf. Timpul petrecut de cineva ca

f 1 a eau (Ora a nu se insura) : se glades... la o

i-e foame, care sufere, care e chinuit

Hamm.
bogatul no erode niciodatA coini sarao, niol
satulul celui (ZNN.); a Ti ca un luP, a-i li tare foame;

inbire veche din India le

MAE,
FLACAIME Sf. CO/. FLACAU: batenetele cu statul,
ti on voiosia 41 muieretul cu zarva (DLVR.).
FLACAOAN... = FLACAUAN...

FLACARA (p1. -art, !mart) sf. 0 Partea luminoasa care se Inalta. Ca o piramida sau

ca o limba de foe dintr'un Corp care

arde, pal% vapaie (j 2118) : dee, mut

duel alts, peste munti de cremene, din care

tIgnean nacitri de too um); a arde en Mari 11

morarul...
turnind clnd pi end eosin In
cow.. (LUNG.) [flam Ind].

!FLAMiNGIVNEsj.

Foame grozava.

mind]

lor (0000.)

Flacari usoare care se Fig. 2118.

arata uneori noaptea pe locurile mo- Flacara.
cirloase, si unde-si Inchipue poporul ca L. LuminaC. Vaard comorile ascunse In pamInt: !lace- re. d.e
e.
rate alburii iegian pe acolo din pAmInt unde Pori

stature ascnnse... comorile de laPietroasatonon.). Vapori de

FLACAROS adj. Plin de f l a car 1, acid stearic

volatitirrto..
care arde In flacari.

FLACAU sin. 0 Ttnar In vIrsta. de HHi

tnsurat I C) 'Pinar ramas neinsurat, hol- getn.t
S.
teiu ; . tomnatec, barbat caruia i-a tre- pusra din in hi-

. cut vremea de Insuratoare si a rams drogen pur,

celibatar: la virsta de 28 de ani. teal men, hidrogen

carbonat i

FLACAUAN, FLACAOAN sm. Mold. particele de

Flacaiandru: avea ca argati dot nacttuani carbon.
(=EZ.) ; un !Mclean al dracului ne-a luat In its (cao.)

[flacau].

FLACAUANDRU Ns- FLACAIANDRU.

O FLACATJAS

FLACAItt$ ; 411.4 in fuel mlend dr-

dur1 de boi (ALECS.).

*FLACON (pl.-mane) sn. Sticluta care se astupa.

cu un dop de cristal, de por-

telan sau de metal

meaza o adlneatura. cu atIt mai mare, cu cit animalul e mai rau hranit:
end 1 se vede plittecele attrnat In Jos, cu
fliimInzArile adinci, corpul e deerat (MAI.)

[flamind].

FLAMINZI ( -zest) 1 vb. tr. A face

sa sufere, sa fie chinuit de foame. a

lass, a tines 11 6 m In d.

2. vb. intr. A i se face foame, a

deveni flamtnd:

teteleptut i i gateste
Inca en' on Illinenzeste (zNN.).

FLAMINZICA sf. 4 Planta ierboasa., cu tulpina paroasa si cu flori

galbene (Draba nemorosa)
2123)

[flam Ind].
I FLAMTNZTE sf. Foame grozava

[flamInd].

FLANIINZILA sm.,40' Tip din has-

me care, on -cit de mull ar ininea,

tot 'Amine flam I n d: pe Benne

r ,g. 2523.

Flaminzica.

[flgr.].
*FLANC (pl.
-curl) sn. A Laturea, coasta dreap(1.-GH.)

0 Instrument de

ta sau stInga a

muzica de genul flautului,

facut din lemn sau din
metal, care se Intrebuin-

unei coloane de
trupe [fr.].

0 FLANEA (pr.-me) sf. Mold.

In

Fig. 2119.

Fig. 2120.

FLArivi,A.

Flageolete.
Joe de orga. cu ace- Flacon.
leasi efecte Sunet produslla vioarift cu degetul
aproape de talus [fr.].

L.A. Candrea

intre coaste si sold, numita si desert", are for-

Catarguri polette cu lungi flamuri usurele

(ALECS.); cu flamnre de rdzboiu la catert

FLAGEOLETA (p1.-te)

muzica militarA pentru sunetele sale acute (LE 2120)

Partea pIntecelui animalelor (in spec. boi si cat)

FLANIURA (p/.-ri, -re) sf.

Steag mic, stegulet, de forma triunghiulara. (LIj 2124) :

tate : niciodatit acest n'a Mont

atltea victime (I.-OH.) [lat.].

teaza in orchestre si

Fig. 2122. Flamingo.

adesea pl. FLAriihizAR! st.

., foametea, sac !Ark fund (COG.).

119) [fr.].
*FLAGEL (-ele) sn. 0
Bieiu 0 Mare calamisf. J

[f I a-

FLAMINZARE, mai

re: descillemti la Illicarata trosnitoare a brazi-

tomnatio, se Insnra (NEAR.).

com [lat. flamm aOFLAMINDICI9S

adj. Lacom:

Foe: a arunca In flactiri; a fi in Melte, a c

arde: toatli ollidirea e to Melte 11 0 e Pa-

vAzIndu-se

i-e gindul 0 Labu n du Si.

ti

siune, Infocare, patina.

FLACARA vb. intr. A scoate, a
arunca fla car i, a arde cu flacari.
FLACARAIE s/. @ Flacara ma-

codri vises* tine

0:

duce mare lipsa de un

lucru tot la ace! lueru

Di-honor enciclopedic ilustrat.

'FLANELA (pl .-le

Fig. 2524.

Fig. 2525.

Flanela.
sf. I
Materie de Dna, Flamura.
moale si paroasa, usoara. gi calduroash: intro rochie
de

alba... nmbla leganhidu-si capul NEAR.) T 2 CD Pimp-

497

www.dacoromanica.ro

32

sau camase scurta de flanela sau de lin& luFLA- tar

cratA in clrlige
2125) [fr.].
FLE -FLANELuTA pl.-te) sf. dim. Puma.
(

0 FLANICA, FIANNA sl . Mold. (1) Pieptar sau ca-

mase scurta de Una lucrata in cirlige [f Ian e a].

FLASA, FLA.,RcA Ban. Trans. Sticla (cu bautura):

scoase... din sin o flask le stropl cu ape din ea, gi ale Inviard

(CAT.) [srb. f la sa, ung. flasha

< germ. Flasche].

t FLECATI (-item) vb. tr. Ban.: nepAsindu -i ce M-

ates Si vorbese paserile Si cioardle (ma.) [II e a C].

OFLCE SI. Sy. Si pl. Trans. (BUD.) = FLEC O.

FLECI (-mac). FLECIIII (-uesc vb. tr. $i refl. Ban.

Trans. A se) sdrobi, a se' strivi in asa fel in eh sA

se preface, intr'o masa moale Si inerta, a (se flescai.

0 FLECUI (-uesc) vb. tr. $i refl. Mold. A (se) sdrobi
prefacind(u-se) Intr'o masa moale, din care curt-re

Migcare de un cilindru care se invirteste cu o manivela( 2126):

zeama: rind an Bert bine (barabillele), se Mamma ou metesten] (gEz.); fesolele... eu dosul linguril se !locum pied ce se
fee Ca un slant (SEZ.).
FLECULET (Fl. -ate) sn. dim. FLEACi: trebue s& -1
repete far toate Awele spun ieri (BR.-VN.).

ureche

aceste nu se potrivese cu rindulala bisericil

FLASNETA (pl. -to sf.

Mica orga. portativa post

In

FLECUSTE

n'o sit-11 Mate nimeni Cu flasneta la

(13.zAMF.)

*FLASNETAR sm. j Cel ce

umbla din be in lee cintind din

et..

se eliminA prin tuse: trupul omulni lasts de 4

den singe... den a, den tnse 41 den hiiare neagra (pay.-me.)

-FLAUT (pl.-to sn. j Instrument muzical alcatuit dintr'o

teava de lemn sau de metal,
*FLAUTIST

(pl.-te

sf.

2127) [it.].

FLAUTISTA Fig. 2126. Flatnetar.

mai in urma

SI1E.,

J Care cinta din flaut:

1-am glisit A. In orchestra

(1.-GH.).

FLEAC', FLEC (pl.-curl sn. Peticel

de piele cu care se cirpesc ghetele, mai
ales la tocuri sau la talpa: i Be selloie
tocurile P le bate Warm citeva ileaCUri (DLVR.)

[germ. F 1 ec k].

FLEAC' (p1.-curt) sn. 0 Lucru marunt, lucru de nimic, de putina impor-

tanta: acelea ce for 11 se pareau a 21 clove

era un el nu insemna numb() um) ; eine se
moil de asemenea ~nri P asp., Om de

nimic, secatura: un usurel de mince a'ai

marl, cum Mica am Moe not, un 4. de om

(MP.) ; Un Ileac s'om de nimic el amine (BO,DEL.);

e om, nu e

A., IVOR.)

0 p1. Vorbe goale,

nimieuri, nerozii [f 1 e a c1 ? ].
O FLE4CA.RA sf. Olten, Ban. = FLA- Fig. 2127.
cARA.
Flaut.
o FLEANC, FLEANG adj. 0/ten. comas.)

cit... sirbestl... scurti In pioloare sl en urechile flengi

FLEANCA, FLEOANCA s/. F C) C) Guth,
but: apol atunct, taca-ti Mance si aseultit I (CAR.) ; tacit-ti
Mance., fit Paraschivo I rise un barbat dinaintea el

(0.-ZAMF.)

atltea bates din cea Deana de gura (err.); is catati-va de

treabil, vA sputa eu, si n'ascultati la fleoanca lull use.,
0 sr TREANCA-FLEANCA.

FLEANDURA (p1.-ori) sf. Sdreanta, haina. din

care curg petecele: s'au lungit prin flenduri e'en adorIBAO.)

[comp. Ms. flan d e r sdrentuit" .

0 FLE4R adj. Olten. (mos.)

Vorbaret., flecar 0

Glumet (vritc) [corn. FLEAuRA].

0 FLEARA sl. Trans. ipso.) Guth rea [comp. FLEAR].

FLEASC I interj. Imita sgomotul loviturii date

pe obraz (cu palma sau cu ceva moale) sau al piciorului cind talcs Intr'un pamint apAtos sau mocirlos: plait se, n'apuce d. Popescu se, salute railcar, se pomeneste, flew! drept in ochi, cu o strachlnA en prune
Melte

(CAR.)

fonom.J.

FLE.fiCA sf. F 0 Palma, lovitura data

peste obraz sau peste ochi cu palma sau cu dosul

mlinii: 11 dete o

(TUT.); Wain da o

Firea omului nepdsAtor, cu singe rece; nepasare, singe rece [C) gr.; 0 fr.].
FLEGMATIC adj. C) .ret Limfatic 41 0
Care are un caracter nepasator, care nu se emotioneaza usor, care e cu singe rece: .41E1:gloat inCeptird
se des semne de nerAbdare (m4.) [fr.].

*FLEGMON sbst.
Umflatura produsA de o
inflamatie a tesutului ceiular [fr. < gr.].
FLEICA (p1.-ct) sf. X Bucata de came subtire,
de la pintecele boului, care se frige de obiceiu la
gratar: fleictle fripte de nista puteai se, le pui pe masa 1W
Veda (my.) [germ. Fleck e n].
FLENCANT (-mese) vb. tr. $i intr. 0 FLEONCANT: mama *antra dintenn loo intr'altnl, flenclinind din
gut% (RET.1 0 Ban. A hoinari, a umbla haimana,
a bate podurile.
O FLENCAU sm. Ban. Haimana, bate-poduri,
pierde-vara [f 1 en can i].
FLENCHES adj. Se zice despre coarnele boilur
cind sint aduse cu virful spre ochi.
FLENDUROS adj. Sdrenthros, rupt ferfenithi
Am o baba flenduroasst, Tot' bolerii o brag is masA (GOR.),
yhieitemrea despre varza" [f lean du r A].
FLEOANCA pm- FLEANcA.

Cu urechile lungi si aplecate, bleg, clapaug: por-

mit

(CRO.).

*FLEGMA (pl.-me) sf. C) P Scuipat mucos ce

flasneta 2] 2126).

cu gAuri $i clape (

(pl. -ate) sn. dim. FLEAC2: e de-

de tl-or Bautista

chit Mr.) 0 0/ten. Noroiu subtire; lapovita '10Z

FLEOANCA, FLEoARTA, FWARTA sf. Femeie

stricatA, ciesfrinata., desmatata, tirfa [comp. rut.
f 1 e.r k a].

0 FLE04.CA sf.

Mold. Noroiu subtire, glud

amestecat cu zApadA, lapovith. [f lease A].

FLEONCANT, FLONCANT (-anesc), FLEoNcAl ( -cAlu)

vb. tr. $i intr. F A-i toca mereu gura, a trAncAni:

fleoncan11 de geaba, n'am putnt rezbi la dlnsa 1.1(P.) ; odata

data to -am ales, to esti a mea, flonclineasca lumea ce va
urea (Isr.) ; t se timPeste mlntea, crezind unmet la ce neon-

caie pope (sp.) [fleoanca].

FLEORT 0 TINA 5/. PLE0ARTA.
FLEOS adj. Flescait, molesit, vested: un mos,
A., de Uteri, uitat de inoarte ot de Dumnezen (W.).

FLEO$CAT

muscat [f le o a se a].

FLEOSCARAIE, FLE$CAR41E, FLE(0 WAKE

FLE04$CA [f I e (o) a $ c a].

FLEo4eCA [flescai].
FLECAT (-dose '1. vb. intr. A face fleas cl
calcind in noroiu sau intro mocirla.
2. vb. re/LA se face fleas a, a se muia, a se
FLESC AEALA sf.

mole.i: a venft an tape udA gi fleoscalta ca vat de ea (mum).

FLESCA.RAIE, FLE.,CARTE sr FLEO$CARAIE.

O FLESTERI (-Mesa) 1. vb. tr. 0 0 /ten.

trans. (BOW A pleosti.
FESTELI

(ClAUS.)

Om molatec [f Ieas c!].

2. vb. refl. Trans, tem) A se vestejl.
O FLEAURA Fir FaURA.
O FLSTURA sf . (P Olten. Mold. = FLE0ARTA.
FLEBITA (p/.-te) sf. 1 Inflamatie a membraFLEURA, FLEAURA sf. iron. Trans. (BUD.) (CAP.) 0
nei interne a vinelor [fr.].
Guth, hot: tacit-tr neural 0 Guth Sparta, gura
FLEC (pl. -curt) sn. (Dm-FLUX' FLEascii . flecara[comp. FLEAR(A) $i rut. fljav o r a feFLECAR adj. $i stn. Care vorbeste mult spu- meie care spune vorbe necuviincioase"].
nind 'nth numai f 1 e a cur i, palavragiu: p'atunol
*FLEXIBIL adj. MiAdios, care se poate incovorbareti gi usorl
barbierii Bran, ca gi in clue de astAzi,
de glare, (MP.) ; gura-t1 ...a este de pricina (PAM).
FLECARI ( -Areas vb. tr. $i intr. A spune flea-

curi, a Indruga verzi $i uscate: dealt se, flecariti la

glume II la cite nagode toate (1SP.) [11 e c a r].

FLECARIE sf. Vorbe goale lndrugate de ci-

neva, vurbarie lath rost: tut nu-1 plateau fleciirlile gi

vorba Jul era vorbA de om In toata Diva (Mr.) [flecar].

voia usor fara se, se rupa; (E): spirit ,. C RIFLEacIBIL [fr.].

FLEXIBILITATE sf. Insusirea de a fi fle-

xibil [fr.].
*FLEXIONAR adj. 07 Care are flexiuni: Jim bile indo-enropene slat 11mb1 o [fr.].

*FLEXIIINE sf. 0 Incovoiere, indoire; InmlaIf to Modificarea produsa in-

diem: mIseare de

498

www.dacoromanica.ro

tr'un cuvint prin terminatiunile declinarii sau

eonjughrii [fr.].
FLEZNI (-neso) vb. tr. Ban. A plesni (cu palma
peste obraz .
FLINTA (pl.-te)sf. p- Odinioara: pu5ch lunga.
haiduceasch. (A 2128) : se onnoso Inca
nrmele gloantolor repezite din flintele pandurilor Iui Tudor (VLAH.) [POI. sau ung.

GAINIMI; FLOAREA-CROCIT
PRISTQLNIC; FLOAREACTICULTJI ear CUC; FLOAREA-CIIKINTI
cuncungu 0 ;

leontopodium)

2131

FLOAREA-FTWILIII

FI-

flinta < germ. Flinte].

RQTA'; FLOAREA-FLQRILOR

FLINTA.

sTRTTA ; FLoARE-DE-LEAcI, plantk, cu flori galbene-

0 FLISC (pl. -curl) sn. Bot, rit, plisc:

=331

aurii, ce cre5te prin tulisuri umede; se cultiva

adesea ca planth decorativd: numith 5i galbenele", bujorel". pieiorul-eoro5ului" ( Ranun-

sau OW on care sug... a loans lung

si subtire

(MAR.) .

0 FLISCA. sf. Ban. 1 =

DIQC; FLOARE-DE-FRI-

GLIM = FTDREA-PAM/NTULUI Ps, FIRE 0) ; FLOAREFRTJMOASA

RANDTI; FLOAREA-GRIIILIII
ALBA-

FLINTULITA pl. -te) sf. Or" dim.

culus repens); FLOARE-DE-LE4C2

CODOBATCRA

[comp. srb. p lisk a, rut. flystka].

___1

O FLISCAI (-stun) vb. intr. Trans.

LINGOARE

A 5uera.
0 FLT$CA. sf. Mold. (PAMF.) Tina.
FLIT (pl. -turi sn. Tr.-Carp. 0 Rif,
hot (al porcului): fel basil nasal, ca por-

GALBENDLE

213? ; FLO4RE - DEIARBA-DE-LIN-

(BUD.)

cul ..ml In Utile (NOV.)

tine-ti

0 F Bot, gad:

0 FLIT,JRq' sin. Oas. Nume de bat- Fig. 2128.

jocurii dat Romanilor din partite Ma- .Flints.
ramuresului cari nu ,Liu vorbi romane5te.
01'1T)StA. sf. Ban. Femeiei artagoasa, certhreata.

o FLFcA sf. Mold. Bucov. Ban. Ciocan de rachiu, cinzeaca: Trage-o

sh-gi aprindit pips

(SPER.) ;

rams badea on napul

(VOR.)

sfIrsit s'apucil
omul, si
Hal ou fllusca 51 singeapul, C'a

[comp. rut. f ljaak a<

Fig

germ. Flasehelien .

O FLIUTIVC (pl.- ucurl) sn. Mold. Mincare (de

dinnineath), gustare Mouts la repezeala [germ.

Frnhstackj.

2132.

Floare-de-leac.

Fig; 2133. Floarea-Patilor.

WARE; PLC/AREA-RUTH
MIRODDNIE1C); FLOAREALBASTRITA;
DE-QCHI
SILQR; FLO4REA-PAIIILUI
FLOAMEA-P4SARILOR, FLO4REA-PASTILOR, FLOAREA-

FL oAcA. = FLOC.

PASTELIII, midi plant& ierboasal:a card tulpina

face o singura Floare alba sau roza care se deschide in Martie-Aprilie (epoca Pastilor); numita 5i
oith",,,pastita",gainu5h.", etc. (Anemone nemo-

0-FLO4CAN sbst. Trans. Floacele care cad de pe

pielesau din link clnd se tese [lat. 1 1 o c clnu s].
FLOANCA. = FLE0ANcA.

FLOARE sf. 0 Partea plantei, alcatuith din

sau petale, albe sau colorate, adesea mirositoare, care se
desvolth., la o anurnith epoch a
St
anului, pe ramurile ei si in care
se gasesc organele de reprodu-S

rosa) (LI 2133) : pe oovoral galben de !none moarte dedesubt se mita alba... Doarea-pastelui (SAD.) ; FLOARE-DE-

foi

cere ( 2129): allele omului shit ca

nu
~a olmpulul (ZNN.) ; PEJ, Cu 0

C-

nRINA, planth cu Dori galbene-aurii dispuse In

capitule nahrisoare frumoase; numith. 5i iarbade-perina." tntrebuintat& de popor spre a colora In galben (Anthemis tinetnria)(E. 2134) ; FLOAREA-RFOINEI
PP' FLOAILREA-DOAHNEI; FLOAREA-

se lam (prima) vara, dintr'un sin-

SARPELIII = MAMA PADVRII

1;
FLOAREA-SOARELIII, plants origi-

Fig. 2129. Floare:

petals ;
stanici o concluzie; ~ to ureche, lucru mina
; s) sepals;

gur exemplu nu se poate trage

usor, de putina Insemnatate:

Immune cele mai grele... la el erau
= la ureche (ISP.) ; de florlie marului,

- c) carpels;
nectar.

nal% din America, cu tulpina

dreapth. 5i

n)

Inalth une-

Mold. Trans. de Dort de cub, in zadar,!de geaba, Tara

nici un lobs, numai cu numele: ad nu doarit de Ho-

rne marului se indoapa cu Invatatura cite 20 si 30 de ant

(18P.) ; nu slat en numal de florae marului printipul Zamfir
(I.-oil.); nu ti-i Brea

sit-ti pierai vremea

Dori de cucP
(ALECS.1; nu de Dori
de cue 1-au pus f
oameniinumele Procletul (RET.) ; a pude

,ori de

metri,

cu
flori frumoase
5i
marl, gal

bene; cultivath mai

adesea pentru semin-

tele ei oleaginoase ;
numith 5i

sora- soa-

ns Dort dupil ure-

che, a trivia, a

Fig. 2135.
Fig. 2134.
relui" (lie- Floare-de-perina.
Floarea-soarelui.
lianthus aARSENIC ;
nnuus) (E] 2135 ; FLOARE DE- STEa

as -mi put Dorf duel

ureeht au afriiftu cel

21.04REA-STOPILOR ROINITA; FLOAREA-DNTIILIII

Incornora, a pune coarne: vret

VERIGEL; FLOAREA-VINTITLIII FLOAREA-PASARILOR:

PWRI-DEBARBA-PQPII;
FLOAREA-ZSIVIILIII

de GlillIROIP (ALECS.) ;

spre a denumi o multime de plante: FLO4RE-BRO-

PATE, plants, originara din Australia, cu tulpina

teaphna, cu Boni frumoase de diferite colori, cari
par uscate ca paiele (Helichrysum bracteatum) (L11
2136 ; FLORI-DOHNNSTI SURGIJCI; FLQRI- MARUNTOPORMI (Viola odoratu) 0 Desen, inTELE
fati5Ind o Floare cusuth, brodata sau tiparita pe

nunculus acris) ; FLO4REA-CALQGARRLITI Pr CALOGAR

0; FLO4REA-CIIMEI=CIDCTIRASI; FLO4REA-CIQTEI=

(nu.) Strat de mucegaiu ce se formeazo. la suprafata vinului, otetului, etc. 0 Ir.. Virful ascutit al sfredelului, care patrunde in lemn 1 0 Bar-

copil din Dori, co-

Fig. 2130.

Fig. 2131.

pil nelegitim,ba- Floare-broteasca. Floarea-Doamnei.

stardT Ori-ce
plantil de ornament: un ghiveclu de Dori C) *

Intrebuinteaza cu un epitet sau un determinativ

$TEASCA, plants cu Dori galbene, numith $i piciorul-cocosului" sau rarunchiu" ( 2130) (Ra-

FLE-

FwAnna-nominini, plant& ce cre*te In virful inun- FLO

tilor 5i pe ph5unile stincoase cu frumoase Dori albe
flocoase ; numito. 5i floarea-reginei" I loarea-d oinnitei", albumeala", flocosele" (Gnaphalium

o tesatura: fe alba ca laptele Imp/instil on Dori galbene

499

www.dacoromanica.ro

FL 0-tbia chili (I 2137) O # Partea caracterului de

miros aromatic de anason (Hydnum suaveolens)

pulbere de pucioasa
prin volatilizare sau

FLOCOLE sf. 731. * 0 Mica planta llnoasa,

cu flori albe-galbui, ce crelte
mai ales pe pagunlle uscate
si pe locuri pietroase (Filago
j
arvensis)
2143) O =
cuRannu 0

tipogralie care reprezinta litera sau semnul, spre

FLO
deosebire de restul suportului de
plumb (or 893) () de Mind,
Mina tea mai line @ 2. 8 de
pucioasii,

obtinuta

sublimare 0 (P Tot ce poate

fi mai bun, mai fin, mai de sea-

ma. dila: incimainat de 840 de tineri

meu Bogonos e a veclnilor

(NEON.) II@

cu frumu-

setea sau
fiagezimea
unei flori:

Fig. 2136.
Fig. 2137. F. Floare. cn frumoasa si
Flori-de-pale.
mIndra ,- a
fnzestrat literature roman& (I.-G4 ) 8 03 Ornament
al stilului: flori de retorica 0 Momentul chid

(MAI.) ;

Totalitatea plantelor ce
O
cresc spontan intro Cara sau
care au existat intro anumita
epoca geologica: flora Alpilor;
Cei
adj. 4
tine de floare:

2138) [comp. 1r. I o c].

caliciul si corola
slut Invelisurile

tr. 0 A

smulge parul, floacel e: lnslacA ledul de urechi si -1 flocileste ei-1 iumu-

-e [fr.].

FLORAN -

T (A ) Fr FLO-

dupe ce a scApat din mlnie Fig. 2138. Floc.

mele ea un ispure liocait (ON.) 0 Li9
(CRG.)

A trage pe cineva de par, a-1 parui,

r ig.2142. Flocoica. Fig.2143. Flocosele,

FLOCUOR, FLOCVT sn. dim. FLOC.

O FLOIER, FLOTERIL... = FLVIER...
FLONCANT Pr FLEOMANI.
*FLORA sj. O Zt Zeit& a florilor la Latini, sotia
lui Zefir ( 2145) 0 Carte In care se face descrierea plantelor ce cresc de la sine Intr'o Cara 1[

[fr. < lat.].

*FLORAL

triunghlularit ce se ridica de la

leste

flora tropicala; flora epocil tertiare

2. sm. pl. Parul din regiunea organelor genitale lat. floccu 5].
*FLOC, (pl.- ocuri) sn.
Plnza
( -hest) Vb.

[flocos].

(F1L.).

FLOCAI

cu peri moi,
cu flori alburii sau rosie= CURCUBV1:1

sau de matase: mai multe fire de linti Mute loalaltd formeazi suvite, si mai multe suvite Impreunate intr'nn ml-

bompres (

Planta. ierboasa, acoperita

2142)

FLOARTA S. Cl)
FLEo*RTA 0 ED Bilet de
banck de 500 de lei.
FLOC, 4. (p1. floace) sn. Mir smoc de par, de line
nuchiu mai mare formeaza pletele, floacele sau fatale

CA sj.

tire (Holcus
lanatus) (21

un lucru sau o persoana se afla in desvoltarea

deplina, in toata frumusetea, In toata stralucirea,
in toata. puterea: In a vietii; in a virstei; In ....a
tineretil Aroma, parfum (despre bauturi)
t Coloare, fata [lat. flore m].

pe cap purtau adult en !loam albastre

DOAMNEI [f 10C 0 S].

FLOCOT-

Tot ee poate
fi comparat

[flocos].

= FLOAREA -

tinerimii (1.-oH.); vecinul

Greet...

(DI 2141)

a -]

RINTE.

bate

sdravan.
FLOCAN adj. si sin. (Cline) flococ: din vale vine

FLORAR

sm.

Cl)

Culti-

vator sau yin-

able tIrIndu-se un

zator de flori

eine

muff a(Diu.D Luna Fig.2144.FlorAreasA.

Mij 100111

Until (SW.)

Fig. 2145. Flora.

Maiu.
FLORAREASA (p1. -rase) sf. VInzatoare de flori

[ f 10 c .

FLOCOS adj.

(,_]2144) [florar].

ID Cu floace mul-

te, linos, miros,

eu par des
moale: eine
(

2139) ; sta a-

sezata pe

FLORARIE sf. (D Gradina uncle se cultiva

florile
7 0 Sera, Incapere Incalzita unde s4

si

velinta

cultiva iarna florile: lama, In floraria acoperita Cu sti-

Houma d'a-dreapta bolnavului moo.) 0

mocoAsA

elkee 5i -o el/Wise in fundul curtii

Fig. 213g. Cline flocos.

itut4A-

CATUSNICA 51 TALPA-G11.8TEI

2. inoco*sA sf. *

FLOCOSEL sm. 4

MATURI (Sorghum vulgare)

1

bou ba

0 Pravalie

sau fatat la Flori i.

FLOREAN' sr FLORINTE.

BURUE-FLOCQS Pr. BURVTE.

[lat. floccosus].

(13R.-VN.)

In care se vind flori (2] 2146).

FLOREAN'. sm. Nume dat unei

Numele unei ciuperci

*FLORETA(pt.-te)sf.P-Spadli lunge si flexi

bila, cu la-

ma In patru much!,
Intrebuin -

t ata pentru
exercitii de

scrims (.1

2147): am
de fend sfl-i
garbs titlul
cal

tale en

tei

(ALECS.)

vleul !loreFig. 214o. Flocoel.

Fig. 2141. Flocoel-albastru.

[fr. f 1 e u -

comestibile, cu palaria carrioasa, de coloarerruginie, galbuie sau alburie, uneori scamoasa pe dea-

supra; numit $i burete-tepos" (Hydnum repan-

dum) (2] 2140) .r BURVTE-FLOC98 0 -ALBASTRII, ciuperca de coloare albastra-alburie, cu

Fig. 2146. Floraxie.

Fig.2147.Florete.

r e t].
FLORIAN Pr FLOM:WIT.
FLORICEA. (p/.-ece), FLonialeA (pl. -ele)' sf. 0

dim. FLOARE 0 Mold. FLORICTCA, numele unei

hore (PAMF.) (P.PRVA pl.X Boabe de porumb coapte,

500

www.dacoromanica.ro

FLUER... =

care seaman& cu niste flori mici, [aloe ca zapada

4loricele boabe

()SP.).

*FLORIFER

adj. 4. Care poart5.

fiord: tulpinti
[fr.] .

FLORII sf. p1.

D 0 Dumineca Inainte dePasti, In ca-

re zi se Impart la
biserica mitisori
Intru amintirea
ramurilor de cur-

FLO-

*FLUID 1. adj. 0 Curgator

15 Se zice
despre corpurile lichide sau gazoase ale caror mo- FLU
lecule au putina aderenta Intre ele.
g. (p1.-do) sn. O Ori-ce corp lichid sau gazos
ale earth molecule poseda o extrema mobilitate
care-i permite sa is forma vasului In care e pus:
spa, gazul, mercurul aunt o Nume dat subslantelor hipotetice pe care le-au treat fizicienii spre
a explica anumite fenomene: electric a
mag-

numite in Mold. cocosei" (2E 2148): isi cumparit nitele

netic, fluidul caruia i se atribue pretinsele fenomene

ale magnetismului animal [fr.].

% We/

bata dinainte de Florii, numita si

*FLUIDITATE sf. Starea sau Insusirea a tot

ce este fluid [fr.].
FLVIER (p1.-re) sn., 0 FLVIERA (pl.-re) sf.
Tr.-Carp. 0 al Instrument muzical alcatuit
dintr'o teava lungs de lemn, In care shit
facute mai multe gauri si din care se clnta
(sau se zice), suflindu-se printr'o crapatura

fr. Paques fleuries].

piiatorni lade MITA

mal cu care a Post Fig. 2148. Vinzatoare de floricele

calde la Moi.
IntImpinat Mln-

tuitorul, la intrarea sa triumfala In Ierusalim, de

catre locuitorii acestui oral Stmbitta ~dor, Slm-

SImbata lui Lazar [f 1 o r i; comp.

practicata la capatul de jos ( .j 2152, 2153):

izvoaril ... 51 mice In Bulerft

- landau, moneta
de argint, Intrebuintata In Olanda,

Mic instrument, mai adesea de

metal, cu care se flur
iera sau se suiera ([]

[germ. Florin].

ra, suieratura:

FLORIN, FLORINT, FLORINT SM. ti

(Tios.) j

= FIORIN

In valoare de 2 lei, 10 our ( a 2149)

2151) 0 Flui eratu-

FLORINTE, FLORANT, FLORIAN.

FLOREAN SM., FLORANTA (p/.-te) St.

Fig. 2149.

3k

amestecatli pe ici pe Colo cu galben

(Fringilla chlorin)

deterit

de mire!.
(L-05.) ; din asonnsal grddinii amnia prelung.....111
fie-care trei

Pasarica frumoasa, de coloare verde _ Florin-wand ez.

maslinie,

CD

grangnrilor

(GRL.)

.11

IJ 2150): micalendri, stigletl, floreni... isi gdsesc alai

sitlasul

(GRL.)

florija].

[comp. gr. nopic; tc.

FigO

*FLORIST SM., FLORTSTA. (p1.-te)

si. 0 Florar, florareasa Cel Ce

ce (aceea care) fabrics flori artifi.--.1ciale [fr.].
O FLORID adj. Olten. c Cu pete
albe (vorb. de boi sau de oi) (MC.)

. ar51. Fluiere.

mieluseii albi, floril, cei mai multi negri,

sburcla prin ograzi

(LUNG)

[floare].

0 FLC3ICOTA. (pt.-te) sf. Ban. =

FLOTAC.

Lana dincolo de gennnchin

O FLOTINA (p/.-ini) sf. 0 = FLOSCOTA 0

Fruma de varztt acre (eams.) Femeie decazuta
si betiva (PSC.).

(7) .) A scoate un sunet subt1re si

rasunator, ca al fluierului de metal, suflind printre buze sau
printre degetele bagate In guru,
a suiera: a dus-o el oft a dun -o...

mai fluierind din buze cite

(PSC.)

doin8

F: , a paguba, a sta In loc, Fig. 2153. Ciobari

fluierind cu parere de rau pentru cintind din fluier.
(MERA) ;

0 Un numar oare-

o paguba suferita, pentru o neizbinda, etc. 0

A suiera (vorb. de vint): i -ar plaices sit-1 gloats din
tavan si sa -1 fluiere vintul din toate partile (1.-0(1.) 0 A

care de corabii sau de vase de razboiu care di-

Mores Impreuna, avind aceeasi destinatie: mestersugula sa aprinzit flotele, adecti galioanele tale de caste
de pe spit (5.- cost.) Armata naval& a unei natiuni
(fr. ].

clnta suierind (vorb. de unele pasari).

. vb. tr. A desaproba (In spec. o piesa de.tea-

tru)prin fluieraturi: spectatoril au nuierat piesa [11 u e r].

FLVIERA pp- FLVIER.

FLOTALBIL adj. 0 Care poate pluti: lemn

0 Se zice despre apele curgatoare al caror curent
poate cara bustenil: rin ~ [fr.].
FLOTAC (p1. -ace) sn. 0 Fulg mare de zapada.

"FLOTANT adj. 0 Plutitor (r), $ovaitor,

nestatornic, schimbator, care nu se poate hotari
lntr'un fel: spirit Care nu sta locului ; nesta:
bil, care urnbla Incoace $i Incolo, care vine p
pleats: ei devin vagabonzli ulitelor: ... populatla ~41, de
netrebnici, lenesi si derbedei (ULAN.' 0 0 Datorie da,
parte din datoria publics a unei tari care poate
creste sau sa scads dupa nevoile tezaurului
Statului [fr.].

FLUIERAR sm. 0 j CIntaret, din

fluier

11

0 3t Pasare din ordinul

picioroangelor, cu corpul si capul de

coloare neagra, cu pete galbene-aurii, iar pintecele alb;

.:?

Flota de vase mai mici

FLOTILA (p/.-10) sf.
si putin numeroase: a dona zi notila... ridica encore si
pornea spre apue (I.-GH.) [fr.].

*FLUCTU4NT adj. Sovilitor, nestatornic, nehotarit [fr.].

FLUCTUATIVNE, nut:mut= sf. 0 Miscarea unui lichid 0 Variatiune, schimbare: a

cursurilor bursei [fr.].

(DLVR.)

FLUIERA (- ter) 1 . vb. intr. si tr.

0 FLOTOANCA Sr. Trans. (FSC.) Femeie lenesa.

0 FLOTOMOC (pl. -oace) sn. Ban. = FoLombe.
0 FLOTORI (-oreso), FLO$TERI (-erase) vb. tr.

*FLOTA (p1.-te) sf.

Fluiere din Oltenia.

$i glezna: dnpi un case zapada era la

glezne, dupa Bona, tl se Ingropa 111

0 FLOTERT sue- FLO$TORI.

[germ. pflastern].

2E52.

te a piciorului dintre genunchiu

gantli.

Trans. Maram. A asterne cu piatra a pava

Fig.

Osul piciorului care leaga genunchiul de glezna,

tibia ow TIBIA; Intreaga par-

F.
go. rirAr.

O FLOCOTTNA sf. Trans. (.sc.) Femeie intri-

(SRL.)

"- 0.Fig. 2154. Fluierar.

Fig. 2155.

e
meter.

traeste pe marginea apelor si prin mlastini; nu-

mita si fluierator", fluturas", prundaras" sau

purcaras" (Charadrius phoialis) (LA 2151) 11

501

www.dacoromanica.ro

Alta pasare din ord. picioroangelor, numita si

FLU- fluierar-rou"
cu ciocul de doua on mai lung
FLU decit capul, de co-

loare cenusie virstata cu ros u-in-

*FLUORESCENT adj. 15 Care posed& Insusirea

numita fluorescent& [fr.].
*FLUORESCENTA (p/.4e) sf. /5 Proprietate

( Lirriosaoenocephala) ( 2155) 11 0 3r

pe care o au unele substante solide sau lichide

de a deveni luminoase cind sint expuse la o

Pasare din ord. picioroangelor, numita si

,.fluierar- gulerat ", cu ciocul lung, de coloare schim-

puternica exterioara si de a prezenta atunci

o coloratiune diferita de aceea a izvorului care be

batoare, dupe vIrsta si a-

lumineazo. [fr.].

Fig. 2156. Fluierar.

notimp , mai adesea bruna-

*FLUORHTDRIC adj. gi Acid ,, corp compus

din fluor si hidrogen, intrebuintat In gravura pe
sticla. [fr.].
*FLUORTNA sf. Mineral cristalizat de diferite colori straluciloare ; fluorura de calciu.
FLUORTU = FLOW.

nogricioasa sau roseate; are In jurul gitului un

guler d e gene; pe care le rasfira, la nevole, facIndu-si astfel o adevarata pa)

Incurile

*FLUORTJRA (p1.-urt) sf. Lt. Ori-ce compus din

traeste prin

fluor si un corp simplu, afara de oxigen sau hi-

mocirloase

drogen [fr.].
FLUTURA (-tur) vb. irdr. 0 A misca Incoace
si Incolo din cap, in spec. din coarne (vorb. de
vite): vorbi mai departe mosneagul, flusturind din cap

(Machetes pumax)

2156) C) 3e Pasare din

acela5i ordin, de coloarea
(

cinelrliei; scoate un strigat

curios si rasunator, mai ales
dupe apusul soarelui, cind
umbla sa-si caute hrana

(LUNG.) ; ad on to Impunga bou data rusetn, cif citeodatit cam

ilusturif din coarne (JIP.) A misca repede si In

Fig. 2157. Fluierar.

chip amenintator o sabie, un bat, un biciu, etc.,

In asa fel Melt sa produca ca o sueratura prin aer
A fluiera printre dinti a suiera 0 A rasfira,
a flutura.
FLUTURAT adj. 0 p. FLusTuRA Flu.5turatec.
FLUTURATEC, -Aare adj. Fluturatec: to-

Numele
2157)
( Oedienemus crepitans)(
a diferite specii de Totanus, pasari din ord. picioroangelor, de coloare cafenie-negricioasa, brazdata

cu alb, sau cenusiu, cu ciocul lung,

cu picivarele rosii sau verzi, care traesc

pe linga ape sau prin mlastini

2158)11 0

3e

Numele a dotal. specii

palau ei chihoteau, cum avea tinerimea flusturateca obiceiul

in carnaval (CAR.).

de pasari, din acelasi ordin, ,una

de marimea unei gaini

marl (Numenius arcuatus), numita 5i ,.fluierarmare" sau ploier-mare",
cu ciocul lung de 15 cm.,
Incovoiat In partea de jos
In form& de secere (
2159) ; cealalta (Numenius tenuirostris), mull

!carte mare depdrtare (L'us.) f = FLVIER C).

*FLUOR sbst. Lt. Metaloid gazos, de coloare gra-

buie, care ataca aproape toate metalele si metaloidele; este foarte toxic [fr.].

chis si cafeniu ;trae5Le prin mlastini

l/Az).

Fluier ciobanesc, lung de 70 cm. pin& la 1 m. si

are un ton jalnic pi se ands din
gros de 4-5 cm.:

FLUTUR ear FLVTURE.

FLUTURA (-tur I. vb. tr. A misca In vint In-

coace si Sheol, a MIL fluturind batistele ca niste aript

de porumbel (VLAH.).
""

mai mica si Cu ductal mai

,g.

gurile acestei tart

esc pe ling& ape si prin locurile mlastinoase.

fats, pe buze, etc.: un nour de meiancolie Nature pa fats

ea palidA (ALEC8.) ; an surfs amar fi !tutu& pe buze (0.-ZAMF.)

FLUIERA (p1.-a.5(1)1. sn.

J dim. FLVIER.

[fat flutillare].

2. sin. 0 Cel ce Int& din

=fluier Mold. Ban.

FLUTURA. sm. 0 4 dint. FLVTUR(E): is era de

de our (Iar.) 0

boranglo subtire... Impodobita au

= FLUIERAR C) .

FLUIERAR .

FLUIERA.TOR 1. adj.

llnturau In vlrful turnnlui, de

(CAR.) ; vine asupra sa o
fluturtnd ISM) A

misca incoace si Incolo capul, coarnele, etc., a

fltI5fUrat Ipate Nature din cap (mi.): an fluturat tapul
data din coarne (55.) A sufla facind sa filflie, sa se resfire (parul, etc.): vintul ii linter& in
parul aurlu (BR.-VN.) A trece ca o suflare lIna pe

Fig. 2158. Fluierar.

.,ploier-mic"; amIndoua tra-

fluier sau fluierind cu gura.

(VLAH.);

departs, douti naframe albe

zmeoaici bitriml... on Darn'

ra-

scurt, din care scoate o

suieratura placuta; numita si fluierar-mic" sau

FLUIERAT sbst. ID j Faptul de a fluiera

Sunetul prelung scos din

vb. intr. 0 A se misca In vint Incoace si In-

cola, a f Ilfli : nu mai vazuse fluturind peste valurile ei stea-

lY

statornic, schimbacios :
lion In lantul ei pe Huturatecul Mir (NECIR.)
Care se misca. Incoace

Fig. 2159. Fluierar.

veib. FLUIERA. Care fluieara.

2. sin.

FLUIERAR C)
3e.
FLIIIERAToaRE sf. 4 Planta

FLUTURATEC, -4Tic adj. 0 Usuratec, ne-

si Incolo In voia yintului: ochii ei oitutan

eg,

aiurea... la nor'' fluturatici

de pre cer (coos.) [11
U r e].

ierboasa ce ,creste prin paduri si

tufisuri umbroase, si ale cares
fructe stilt niste boabe rosii; numita si napi-porcesti-de-padure",
vita-nee gra' etc. (Tamus communts) (c] 2160).

FLUTURATOR

adj. vreb. FLUTURA.

Care flutura.

FLUTURE,FLVTUR

sm. 0 4 Numele ge-

FLUIERATVRA (1)1.-turi) sf.

Sunetul de durata scurta scos din
fluier sau fluierind cu gura

neric al insectelor din

ord. lepidopterelor, ale

[fluiera].
FLVIERA - VINT sm. Pored&

data unui om care-si pierde vre- Fig. 2460.

mea hoinarind, fare a avea vre-o Fluiertitoare.
ocupatie serioasa, pierde-vara, bate-poduri: rata...
vedea pe un june ~, umblind de cold Dina oolo usr.t.

caror patru aripi sint

0 FLUIERTTA (p1.-be) sf . Tr.-Carp. dim. HIATTERA.

FLUIERONIU (pl.- oanie) sn. Ban. Trans. 0 .1

acoperite de niste solzisori fini ca pulberea

si sint Impodobite cu
Fig. 2161. Fluturi.
diverse colori, care de
care mai frumoase; larva for este o omida", iar
nimfa for e o crisalida, numita papusii." sau gogoasa" (El 2161) 10 4 -GALBEN, fluture de co-

502

www.dacoromanica.ro

bare galbena ca lamlia, sau galben-deschis; omida

lui e verde, cu o dung& alba pe coasta. (Gonopterix

rhamni):

-galben dactt vet vedea Int lin primavara, tot

anul vei ii bolnav 11 galben la fatit (per.) -- INELAT,

fluture micut, scurt $i gros, de coloare galbena si

cu dungi Intunecate cafenit de-a curmezi$ul ari-

pilor anterioare; numit $i inelar"; femeiusca

acestui fluture lipeste male ei In forma unui inel
sau a unei verigute in jurul
ramurelelor pomilor $i copacilor; pe aceste male le
numeste poporul stupitulcucului", margica-cucului",
glasul-cucului", somn" sau
somnisor" (Gastropacha ne-PIustria) (2_1 2162) 0

pele pe care trebue sa le fact C) Fie-care din b l-

athe dreptunghiulare de hirtie care aleatuesc a FLUcarte, un caiet, un registru, etc.; fila; (V: a o Intoarce

pa altit

schimba purtarea fats de cineva, a Intrehuinta

alte mijicoace (mai aspre, etc.) 0 'Liar; gazeta:

(NEGR.)
6
Placa foarte subtire dintr'un metal: de aur, de
argint Fie-care din straturile de aluat din care
se compune placinta: eine socoteste cite tot intrd 'n

povestea asta se gnarl In foals ,,Proptielrea"

plAcintA,

FOAIE2 se* FOALE.

*FOAIER (pl.-ere) sn. 0 Sala, dintr'un to ttru , uncle

ture cu aripile Impestritate

cu pete albastre, In forma de

spectatorii se pot plimba Ia timpul pauzelor din-

tuna, pe un fond negru ( Vanessa polychtoros) (

2163)

tre acte [fr. foye r].

FOALE sm. (pl. tot) sl sn.
unde s'a refacut un sing.

Fig. 2162.

Fluture-inelat.

-R0su, mic fluture de

coloare ro$ie, cu baza aripilor neagra, unul din

cei dintliu fluturi cari se aratii. primavara, Indata
dupa topirea zapezii;

omida lui e neagra. $i

trae$te pe urzici (Vanessa urticae): Romalamas data primtivara un

Fig. 2563. Fluture-picatel.

GINDAC-DE-MATASE

r Q p1. Mici discuri

subtirele de metal argintat sau aurit, foarte
de nea, fulg de zapada.

sclipitoare, cu o gauricli in centru, care se cos ea

ornament pe climasile tarane$ti, pe fote, pe rochi.
etc.: cdmA$i Inflorite. scurteioi pi zitvelci cusute cn flu(VLAH.)

[lat. 117.1 talus; pen tru intelesul din

'Irma, comp. si germ. Flitter].

FLTJTUREL sm. 4 dim. FIAITUR E): deter& peste o

gradinit Marta frumoasi ou !fort 51 ca fluturei
IISP.) .

'FLUVIAL adj. De fluviu, privitor la

fluvii sau riuri: navigatiune

[fr.].

*FLUVIOMETRU (pi.-tre) sm. Instrument cu care se masoar& cresterea

apelor unui riu ([112164) [fr.].
FLUVICT (p1. -vu) sn.

(REr.)

0 Burduful eimpoiului

0 Burta, pintece, abdomen (la animate, Tr.-Caro.

mireasA (RET.)

va fi rosn, adecit sitnAtos

(MAN.) ~-DE-VARZA
= ALBILITA 0 owLE-

turi

loin)
Burduf : el plena deoi
dupa RDA on tut
mare de tap

unei stince rifts inelul et cal de

-row, acela teat vera

Ban.

(pl. Male i tot, de

si hi oameni): mle numai deamen mi-i BMA, oum voin umplea

en ...le men eel gol (T(CH.); In ...le

n11... cred... ea eel co vede

niciodata on mAnincli placinta (Gm.) ; La-

timea Intreagrt a unei p laze, a unei stole, intrebuintata la croirea unei haine, unei rochii, etc.;
pr. ext.: poala dinainte sau dindarat a unei carnasi;
p1. tot, fusty [lat. foli a].

OATEL sau ..-PESTRICIQR, flu-

MQRTII = 13TRRIA
-DE-MATASE

a o Intoarce pe foals Malta (sau cealaltA , e-st

Ap& mare

si In case pentru atitarea focului in sobs

, 2165, 2166 : le din

satrit pufuira In gramft-

jula de cArbuni sCILVRj ;

dad% n'ar fi lost focul, bolls
pleattura pi omul care sit va
facA (CRC.) ; II tinea in toile
de sullat in ()Amin ((.-GH )

4 Unealta in forma
foilor de fierarie cu
Fig. 2566. Foi.
care se sufla spre a
scoate praful din literele asezate in case 1 j
Sacul sau burduful de piele al instrumentelor de
vint (plan, orgy, armonica, etc. : chinutse
Mete! sale armonlce pin& s'o raptt

curgatoare ce se varsa in mare; ~1

(D.-ZAMF.);

ctnd apesi on

ridicl piciorul, ..le se umfla pi se desumflit, far cu mina

cinti ca pe on -ce ciavir (BR.-).'N.) [lat. f olle 1111.

Dunitrea;
: Un
non de gfnduri lumlnoase
In crater se revarsit (VLAH.) [lat.].

0 FO4LE$ adj. Trans. (sum) Burtos, pintecos

[f o a I el.
OFOALTINE st. p1. 4 MICKTIMLE-RUGIIIITE.

*FLUX (pl. -xuri sn. (D Mi$carea re-

gulata a apelor marilor sau oceaneler

care se ridiea la tarm la anumite ore
din zi 0 Revarsarea In cantitate
mare, val: un de singe i se urea In crater
(D.ZAMF.) (F) Belsug, cantitate mare,
potop: tin de vorbe [fr.< lat.).
*FLUXIU-NE s/.
0 Ingramaclire

Unealta a fie-

rarului pentru suflat in foc,

aleatuita dintr'o piele prinsa
Intre doua piaci do lemn $i
Fig. 2565. Foale.
cu o rasuflatoare in partea
dinainte, prin care iese aerul; o unealta de aceea$1
forma e intrebuintata

FORME si. Nevoia, trebuinta pe care o simte

cineva de a 111 Inca: a-i ti ...; a i se face

a-1 trace
a(-si) astimpAra, a( -pi) alina, a( -St potoli a ; a-1 trace
a fi
tea; 1 se lungesc urechile de ; ti chlorite matelo de
lihnit, ourmat de ; a rAbda de
a lop ina de ; a muri

Fig. 2164.
Fluviome-

tru.

de singe sau de alte lichide intro parte oare-care a

trupului Umflarea Mich sau a gingiilor prin
inflamarea tesutului celular r C.)
de Wept, pneumonia sau pleurezie [fr.].
OFOACALE sf. pl. Trans. Chibrituri germ.
Facke 1, cu pron. saseasead.
FO.A.IEL sf. 0 * Expansiunea membranoasa,
de obiceiu plana $i verde, care creste pe ramurile

; O : a se nits la poarta omulut munoitor pi nu Indritsneete sit intro [lat. f am e m].

FOAMETE s/. Lipsa mare de pline $i de toate
de

celelalte pentru hrana oamenilor intr'o tarn sau

inteun oral: davit IMg vitals ghiata de De WW1, e semn
(VOR.) 0 F Om care nu se mai satura, cade
ruia vecinic i-e foame: shit oamen1 cart mAninclt
malt It no se mai saturA, acelora 11 se rice
semne o'aista-1 FlAmtnzila,

sau de-a-dreptul pe tulpina plantelor $i care e

(VOR.) ;

pe

sae Uri fund (can.).

FOARFECA or- FOARFECI.

FOARFECI sf. pl. de unde s'a refacut si un

principalul for organ de respiratiune; frunza: de
vita, foi de Win; FOALE -GR.i)BA = DIGRAskroARE;
sg. I. FOARFECA 0 Unealta de tiliat plaza, hirtia.
FoArE-TN-FIR
BARBANOC 0
Pr. ext. Petala piaci de metal, etc., aleatuita din doua cutite sau
unei flori: fai de trandafir 0 Bucath dreptunghiu- limbi de 'plat Incruci$ate $i prinse cu o tint& sau cu
lara. de }Artie, in spec. pentru scris, uneori indoita UR $urup (__, 2167): a tits ou 'ale; o pereche de
In dourt (=coala.); de sutra, act In care se afla in- 0 Unealta de taiat iarba din gradina, Tina de pe
scrisa zestrea data unei fete la maritisul ei; de oi. etc. cu doua cutite sau limbi aleatuite dintr'o
drum, bode de hirtie serfs& data unei trupe sau singura bucata de otel Indoita ( 2167) 3 Pr.
unui militar care calatore$te, in care i se arata eta- anal. Picioarele dinainte ale racului cu care string('

503

www.dacoromanica.ro

FOA

FOA- tot re apuca ca fn niste clesti C)

FOARFVc.Aierboasa de balta, cu flori albe care
FOC BilLTri'
se deschPildantlaa
e.

suprafata apei

forfl-

FOARTE

coste, urgie: se vaioareatt de

An1 ce le alunsese asp.)

on ger de mama rain. (BR.-VN.) ;

de ger, frig cumplit,
ger strasnic: n'are de uncle ad vie ants de ger (oLva.) ;
IncAlecati De niste cal de scoteau

pe nAri

foarte MIA; a minca , a fi foarte iute;

verbului spre a

arata ca actiuFig.T2167. Foarfeci.

nea exprimata
de acesta se stivIrseste lIntr'un grad peste masura
de mare sau In gradul cel mai Malt:
impitratul s'a Intristat

t(sP.);

acestea, se intrebuinteaza ae
0 Se pune inaintea unui
adj., unui part., unui adv.
sau unei loc. adv. spre a exprima superiativul absolut:

de scamp MET.)

0.-0., adica

de harnicil

0 In diverse expresiuni, nl

se Intrebuinteaza eufemistic In loc de dracul" :

eine
1-a pus sa se duoli aoolo P Foe vlu, a) focul
ce se aprinde prin frecarea a doua, lemne uscate;
b) niste basicult rosii ce se ivesc pe o parts a tru-

(lat. focus].

mutt

FOCA sm. i",) Ziva Inchinata Sfintului Foca (22

Iulie) pe care o
pazeste cu sfin-

N1/4

tenie p op ortil de

la tars, de teama primejdii-

a
bogat ; sIntem amArlti; 1mi
vine A. greu sit-1 spun adevArul;

pe scnrt; e

(CRG.);

pului. In forma. de cingatoare, produclnd niste dureri foarte acute; orbalt, erisipel; c) licuriciu (Pec.)

vit

multumesc; mai adesea In cazurile

lor de f o c [gr.].

on Du-

'FOCA (pl.

tinta Abs.: nici prea prea,

nici
niri prea mult, nici prea

-ce)

nici prea bun, nici prea

sf. 7..t Ma- -amfibiu

mifer

rau, etc., Intre cele doua extreme

[lat. forte].

din mlirile polare, cu corpul

devenlse De timpli ace% .111 favorlt al nobletal (nL.) ; ore-

numit $i vitel-de-mare" (Phoca vitulina)

---'5' n.,-Fig. 2169. Foca.

cilindric care se
subtiaza spre coal* cu capul rotund $i ochii mar ii

Fig. 2168.
'FOEVRG (pt. -guri) sn. Mahala,
cartier marginas: atrada Galitii... Foarfeca-battii.

gtinilor on le este permis a trace noaptea In ..n1 arApeso (ALECS.)

[fr. faubourg].

2169) [fr.].
*FOCAL adj. 15 Privitor la focar, ce tine de fo-

FOC (p1. -curt) sn. 0 Lumina $i caldura corpurilor care ard: a nazis ~tat a stinge ..u1; a atha .n1;

car: distanta focal& a unei lentile, a unei elipse.

a-1 aprinde; a ilia -0, a se aprinde; a-i Ina parul A.

minoase para-

a sufla

FOCAR (p1.-are) sn. Ti) 15 Punctul de intersectie

In ; a Dune lemne De A.; pars ..ulni; a face ...il, al razelor lu-

_____

sr PAR; : nu to Inca cu ..111. nu to expune In mod lele dupa re- I

----imprudent la lucruri primejdioase; 0: on a !um flectarea for
pe
o
oglinda
lard sau pink on tact , !um nu lase, cind se svoneste
Fig. 2170. F. F. Focare.
despre un lucru, trebue sa fie ceva adevarat In sau dupa reacel svon; FAZE; lemne de A., lemne bune numai fractarea for
unei
de ars; de pale, a) care dureaza putin, b) se printr'o lentila (LE 2170)' pc
unei

rice de un sentiment de putina durata, trecator;

seem, a) focul Intretinut zi si noapte de Vestalele
romane, b) (P) vocatiune, patriotism, virtute; 0:
a se nazi sau a se fart de elneva (sau de ceva) ca de .., a

se feri ca de lucrul eel mai primejdios, ca de moarte

0 Vatra, cuptorul, soba In care arde focul: a

sta ling&
a se Indite la ; a Dune bncatele la ; a da In
- a se revarsa din vasul In care fierbe (lichidul,
mincarea, etc.) 0 Incendiu: trei groaznice art a
cercat acest rag (Nem); a puns sau a da la mall; too I
strigat de ajutor cind se aprinde o cask etc.; vorb.

,;

de pustlirile dusmanului: pdglnil de TWA pe unde Inman, era A. gI DIrjol 0.-on.)

0 Stralucirea pietrelor

pretioase:
diamantulni 0 Prin aluzie la vechile
ordalii sau judecati ale lui Dumnezeu: a -el bAga
(a -qt pane) mina in , a sustine un lucru cu tarie, cu

convingere; a intra (a da, a se arnnca) In A. pentru cineva,

a-si expune viata pentru cineva; a trine grin r si prin

twit,

a nu se da Indarat dinaintea nici unei pri-

mejdii 0 ...Id de veoi, rnl iadnlui, rnl gheenei, munCile iadului 0 JP? Descaratura unei arme, Impus-

catura, de unde, prin ext. lupta, razboiu: a Iua

a se descarca; a deschide

tut; a intra in

11

Minie grozava; (: a so face -- (if Dart Ban ol

plrJol) de minis a se mlnia grozav, a se lnfuria
strasnic @ In diferite locutiuni, unele facInd
aluzie la credintele sau basmele poporului, spre
a milts ceva peste masura de...", grozav de...",
etc.: e urlta de mama .u1u1, e grozav de urlta; era

0 adv. de can-

titate care se
plane Innaintea
sau In urma

polio,

(a-si vim) ~ul, a chute. MA treaca neca-

(Stratiotes aloides) ( 2168)

[lat.
c e s].

le-am sorts

a-11 scoate

zul, a-si descarca supararea Nenorocire, pa-

; a tnceta

arme de ..,

Intro doui

pusea, pistolul, revol-

verul, etc.; toot comandti de a descarca arma,

de a Incepe Impuscatura C) de artificii ARTSMILT
;
bengal ow- BENGAL IT) Ardoare, caldurit. aprindere, inflacarare, vioiciune, patima:

dragostei; In ~n1 povestirii; mi s'au aprins cAlcliele

; a luta cu A.; limbile strains
an vorbit de bine de dInsnl mai on deelt pamintenli (IsP.1
a Chin, durere, necaz, suparare: nimeni on
etie
meu; edlngarltele se vaicarean de
ce le altmsem (ISP.); plate de fist pled mline, vial& o ort P (oLVR.);
nl

de rut clasicitttli (moo

elipse,

parabola,

unei hiperbole,

punctul sau

punctele din

care pleacti
i unde se Int Ilnesc razele
vectorii
2171) 11 0

Locul, punctul de unde

porneste cal Fig. 2171. Focarele elipsei.
dura, lumina, de unde se raspIndesc cunostintele, gustul

O (0 Locul, mediul unde un lucru is nastere $i

e In toata stralucirea lui, centrul de unde se its-

pindeste pretutindeni: Parisnl e avul stilntelor si arta-

lor ; Geneva devenise ..n1 de uncle se rtispIndea Wes de unitate

In toatit Peninsula apenind 0.-ou.) Ti)
unei boa's,

organele In care e sediul principal al boalei; locul

unde izbueneste Intliu o boala si de unde se raspIndeste In localitati departate de punctul de

origine [fr. f o ye r, refacut dupa f o c].
OFOCAR4IE sf. F o c mare, flacaraie, bobotaie: razele glebe ale soarelui... pSrind o A. mare Intr'un

stop de fin (LUNG.)

OFOCA.RIE sf. 0 = rocARAIE:

e'o

ostoit !ma-

rkt, din Indurarea cerulni, care a turnat asupril-i o milt de

ploale

(LUNG.)11

Ban. Arsita, dogoreala, caldura mare.

FOCHIST 444 2 sm. Cel ce, pe o locomotive sau pe un vapor, Ingrijeste de focul masinei
de aburi [it.].
FOCOS adj. Plin de f o c, Inflacarat, Infocat:
gingaga copilit 11 acoporea de tdirrgari tocoase (NUM).

504

www.dacoromanica.ro

FOCANEANCA sj. Joe tarruiese cu lautari

diu OM 2172): se auzea goarna din ..111Dompierilor

[Focsani].

FOC$QR, FocusOR (pl.-oare), FOCULVT (p1. -ale),

O FOCVT sn. dim. FOC: atttase m focuser bunicel (ISP.1.

Pavilion izolat, chiosc (intr'un

pare sau aiurea In mijlocul na-

o POD ORI sm. p1. Tr -Carp. Incretituri de pima,

dantele aplicate sau cusaturi cu arniciu la minecite iilor taranesti, formInd ca o mansetd: Lelea
mart DOVIliefi la lendari

en

(IK.-BRS.)

turii) [urT. folyos 6].

FOITAU sbst. 1 Verigli de

[Ling.].

her care Incinge grindeiul plugului In dreptul gaurii In care

se Oa asezat fierul lung [ung.

0 F ODUL pm- FOWL.

FOFEAZA (p1.-eze) sf. o .. Fie-care din aripile morii de vint 0 Fie-care din talpile razFie-care din laturile verboiului de tesut C)
ticale ale alergatoarci, numite si fuscei", cotoci"

fojt 6].

FOITA (p1.-te) sf. C.) dim.

FOAIE 0 Foaie mica de hirtie; de tigara, foaie mica si sub- Fig. 2173. Foilor
tire de hirtie In care se !nye- (Man. Hurezu).

laturase" (ler 12] 71) CD Fie-care din lopat,elele de lemn Increstate In (loud, locuri, pe care
se Intind torturile cind se pun pe vIrtelnita
0 # Fie-care din bratele sfesnicului sau candelasau

leste tutunul, spre a se face

tigari 0 Foaie subtire de metal: -.de our CD

brului.

FOFELNITA (p1.-te) sf. 0 Limba melitci

0 G Femeie guraliva 1 0 p1. Mold. Crucile virtelnitei pe care sInt, asezate cele patru fofeze.

Foaie subtire de hIrtie rosie, cu care se sulimenesc

femeile; sulirnan: chiar de n'ar avea buze rumen.. )tot
n'ar da Cu
(DLVR.) ; In desert slot Qi de Beebe bite Si
rumenell (PANN)
Smart& (tesaturrt subtire de
Una) taraneasca, Impodobita cu flori sau alesaturi,
ce se asterne pe pat sau pe jos o , Modern: foi-

OFOFIRLICA sf. Olten. Ban.: a umbla on fottrlica,

a umbla cu siretlicuri, cu soalda (emus.).
0 FOFLNCHIT..7 I interj. Mold. Exprima contra-

rietatea pentru o Intimplare neasteptata si supd.ratoare, trend la vr'o Rove obraturi....4 lar sere
roam

leton: se duce s5 -si eerie fotta pentru tuna] (VLAH.) 0 F

41. Chili de jos: pe Naga vitiul amoolismnini... are si Patina foitelor (CAR.).

(CRG.).

FOFOLOG, d FOFOLQC sm., FOFOLOAGA

(BR.-VM)

91 0 Pridvor, cerdac, balcon (la usa de intrare a bisericilor, a caselor boieresti si

chiar taranesti
2173 0

FOITTCA sf. dim. FOITA.

(p1.

-ge), d roFoLoAcA (p1. -ce) sf. C) Care abia misca

FOIU sr FOALE2.

picioarele, de lene, de trindavie 0 Cu parul

sbIrlit, ciufulit; buhos O p1. m. si f. Termen
de desmierdare pentru pui de gains, boboci de

nica, a foi, a viermui: ended loigaind In Coate partite

Wort de rata fug de la cloaca 01-1 dan tIrcoale (owe.) 0

ices.); ptdurea folgala de 0 multime de balauri (CHG.).

OFOL.41R (P/.-Der sn. Ban. (I) Pieptar de piele de

FOIULEANA sf. dim. FOAIE.

0 FOJGAI (-am) vb. intr. Mold. A misuna, a fur-

gisca sau de rata si pentru fetisoare: fofolooit gal-

p1. FoFonoActE, smocuri de par care cress pe partea

oaie [f o a le].

de jos a picioarelor la unii cai.

0 FOGA.DAT.J, FOGODAII

FOP r FOALE 1.

# FOLARIT sbst. Dare ce platiau stinele din

Moldova in a Bona juniatate a veacului al xv)ll-lea

FAGADAII.

[f

vb. intr si refl. C) rya, A sufla cu

(VON.)
y o A se unifla si a se desumfla ca foalile fieraDDT' (loose)

Imbucaturile in gura, cum fac oamenii batrini

can nu mai au dinfi, a molfai, a morfoli.
*FOLIACU adj. 4, Ce seaman& cu o foaie,

r(llui: ptntecele ti foeste ca toile de la Tigan tsez.)

A misuna, a furnica: tete. si IlacAii... foiau grin

ce are Infatisarea sau natura unei frunze

[fr.].
*FOLLANT (pl. -te) sn. # Carte in-fo-

sat In Coate partite (cm); hotii foiau in Coate partite ca

grin satul tut Cremene

(GN.)

0 A umbla incoace

si incolo fard, astimpar, a se misca Inteuna:

batrtna... se Iola Para root, Dina ce cazu pe o banca din cer-

-zAmF.) 0 ,F F tr. A bate, a trage 0 b6.tale: am sa to Mese urtt (PAMF.) [pl. foi< Coale].
dac

FOILEANA. sf. s dim. FOAIE.

FOILET4 (-tea) vb. tr. A rasfoi: foilettnd cartes,
dan de un portret

(VLAH.)

[fr. feuilleter].

*FOLLETON (p1.-oane)sn. ,e10' 0 Locul din partea

de jos a unui ziar unde se publics un roman, un

artieol de literature, de critics, etc. O Articolul tiparit In aceasta parte a ziarului [fr. f euilleton].
FOILETONIST sin.. s" Autorul articolelor publicate in foiletoane [fr.].
roILTTA.st. dim. FOAIE.
FOIOF (0 )IU sm., FotoFTE sf. = BARBANQC

FOIOS I. adj. 0 Care are multe f o i 0

Alcatuit din multe pd.turi: on zid !nett de stInci
foioase tvLAH.).

2. sn. It Una din cele

patru despartituri ale

ctomacului rurnegatoare-

FOLIO.

*FOLIOLA. (p1. -le sf. * Fie-care din

frunzisoarele care intro fn formaidu-

Fig. 2174.

nea unei frunze compuse (Lj 2175) [fr.].

"FOLKLOR (pl.-orari)sn.A0' Termen treat pe la jumatatea secolului trecut, din cuvintele engleze folk popor" si lore stiintd.",
spre a designa totalitatea credintelor, datinelor, obiceiurilor pdstrate in popor, precum si lite- Fig. 2173. Foliole.
ratura populard. (cintece, balade,
proverbe, rime copilaresti, etc.) transmisa pe cale
()rata, din tats in flu, din genera* in generatie.
*FOLKLORIST sm. ,09 0 Cel ce se ocupd cu studii de folklor 9 Cel ce aduna sau publics material

de folklor [fr.].
0 FOLMOTOC = FoLomgc.

0 FOLOMOC (pl. -Dace) sn. Ban. Mototol, omoiag

(de pale, de fin, etc.), lucru strins ca un ghem :

se Impiededi In scam 41 clan la pamInt ~, ea 0 eueurbItta

(CAT.)

cladire Malta
Foisor de foe
In forma de turn, pe terasa Fig. 2172.
(Bucuregti).
too,

de sus a careia stA un

lio, de maximea unei coale [germ.].

*roLTcuLA (p/.-1e)sf. Fruct uscat
format de o singura frunza de natura
carpelei, Indoita In forma de pungd,
(L 2174) [Cr.].
'FOLIO sbst. $ 0 Fil6, foaie dintr'o
carte (in spec. veche) sau dintr'un manuscris 0 Nurnarul fie-ciirei pagini
sau foi dintr'o astfel de carte sau dintr'un manuscris 0 In -mtm ow- IN-

FOLKLORIC adj. At Privitor la folklo r.

lor, numita mai adesea

ghem".
FOIOARA. (pl. -re)
sf. dim. FOAIE.
FOIOR (pl. -oare) sn.
Kt 0 * Incapere in catul
de sus al unei case sau
Inteun turn ; terasa unei
clediri Inalte 0 Astazi:
de

I e] .

0-fiesc) vb. intr. A mesteca vorbele sau

Foa

foil (fierarului): Din foi Iota, Din eiocan pleasnea

observator, spre a zari unde s'a declarat un inden-

FOLDS (p1.-oase) sn. Clstigul moral sau material

ce-1 dobindeste cineva de la altul sau de pe urma

unui lucru, profit, avantaj: oine ride mai la urma,

ride mai on

(sr.) ; a educe

505

www.dacoromanica.ro

a trage ; In ul men,

FOC_
FOL

FOL- de
FOR

care foloseste, folositur; a

de

a II de mare

f ce ajuta? la ce serveste ? [ # f &los

ce

gr.-biz. cper.6c].

FOLOSI -sesc) 1. vb. int?. A aduce f o 1 o s,

a fi de folos: ad stn... cum Ali Ili Insusi tie de kilos 81
cum id poti
si pe altil (PANN) 2 A trage folos.
2. vb. ref/. Tr.-Carp.
A trage folos 0 A Intre-

liuinta, a face uz.

FOLOSTNTA p1.-te sf.

Folos 0 rci Uzuflu( t [folosi .

FOLOSITOR adj. veil). FOLOSI. Care foloseste,
care e de folos, util C NBFOLOSITQR.
FOT.,OTTNA (pl. -ne) sf.
RaniAsita de la

"FONOLOGIE sf. Fonetia [fr.].

FLINT.
*FONTA sf. Tuciu

OFONT
[fr.

completa osificare

mare

(OLVR.).

FOLTAN, FoLTAIT sm. Mold. r Petec de pamint, de verdeata, de tufe, etc. (PAW.).

grease ca niste butuci [f o a le+ (p In teeo s].

FOMA (-mess) vb. intr. 0/ten. A rabda de f o am e, a fi lihnit, a duce lips& mare (CIAO.) (GR.-N.).
FOMEIE... FErmE...
FOMETQS adj. Lihnit de foame, Infometat,
flarnind (mos.) (we.) [f o am et e].
FOMF... FONF...

Fig. 2877. A. B. C. D.
Fontanele.

FOOT -BALL (cit.

Joc care

tat-boi) sbst.

consist& In aruncarea cu piciorul a unui balon de

pi ele, dup& anumite conditiuni (X]

2178) [engl].
FOR (p1.-rur1) Ayr

sn. (D p La Ro-

FOLTE A sm. 0 Burtos, om cu pintecele mani, pig&

niare, pintevos 0 MI:wail (sum.) wos., [f o a 1 e+

(b u r) t e a].
FOLTICOS, -040A adj. si Sm. f. 0 Care are
burta mare, burtos, pintecos C) Mine/1.0 (VOR.)
3
Bolocanos, ciolanos, cu miinile sau picioarele

2177) [fr.].

mate de zapada: s'a asezat p'o ninsoare cit folostina de

al multor animate
inte de a ajunge la

N egetalele fierte, de la boabele de struguri stoarse

de must, etc. 1 2 Foaie de varzb. murat& (PAW.);
vaiza care a prins mucegaiu (R.-COD.) ( C3 Fulg

FONTANELA. (p1.
-le) sf. 1p Fie-care din
spatiile membranoase
ale craniului omenesc

In

care se adunau

oamenii pentru a-

faceri, pentru judeciiti, pentru di-

scutiuni publice,
Fig. 2178. Foot-bail.
etc. ( 2179 : 8.80
lui Traian 11 Tribunal, juridictiune 11 0 8...

FONCIAR, FUNcIAR adj. CD Privitor la o mue,

la o vie, etc.: proprietate ra O Stabilit, pus

pe o mosie, pe o proprietate de Om int: impozit

(3 Credit , bane& sau cgs& de imprumut pe mosii,

pe case, etc. [fr.].

*FONCIERA pl.-re) sf. lmpozit fonciar [fr.].
Partea esentiala, ternei'FOND (p1.-duri) sn.
chesclunet; arilnich, de capetenie a unui lucru:
1

al unei gazete CD ci Materia unui procos, pricing insasi a judecatii: iudeatorit au statuat

octal de

s
Tesatura unei stole pe care e
imprimat desenul sau pe care sint cusute brodeChnpul pe care slnt pictate si de
rifle. etc.
unde se desprind figurile unui tablou 0 Planurile cele mai dep&rtate ale unui peisagiu 0 0 Decorul care formeaza fundul scenei unui teatru 110
Sulul unui clmp, unui imobil 01 INie 0 Capital cu
o destinatiune specia16., intrebuintat pentru un
scop anumit: - de rezervd, ",ari secrete: uri publice,
rente de Stat, valori ale creditului public
@ Ceea ce
Capitalt11, In opozdie cu veniturile
are, ce posed& cineva din punctul de vedere moasupra

ral: In publicul nostru e un

[fr. fond si fonds].

de simpatie tatentd

(VLAH.)

FONDERIE sf. trite Turn&torie: AP de Bore [fr.].

*FONETIC 1 . adj. Privitor la sunetele unei I imbi:
scrieli~a, ortografte tea, in care fie-care sunet e reprezentat printr'un singer semn; schimbare 11: loge ...a.
2. FONBTICA sf. Partea gramaticei In care se studiaz& sunetele unei limbi, oric,inea br $i schim-

Wile la care sint supuse [Cr.].

Flg. 2879. Forul iui August la Roma (Reconstituire .

interior, judecata constiintei, constiinta Insasi [lat.

forum$ifr.for].

0 FORAI (-tteso) vb. intr. Mold. Bucov. Maram. 0 A

sforai 0 A sufla cu putere $i cu sgomot pe nari

(in spec. despre cai):

calul 'noel* a earl IG della

pido
foralud (ca.); Calul foraia din nas si tropiiia

OW

ik Au

kJ/WV Si

din PiciOare carr.) [onom.]. 101

FORAMINIFERE

sf. p1.

LTJ

4 Clash de pro-

tozoare infuzorii, ade- Fig. az80. Foraminifere.

sea microscopice, care
traesc in mare sau in apele dulci (._1 2180) [fr.].
'FORCEPS (pl.-Burt, -se) sn. Un fel
de eleste cu care mamo$ul scoate copilul din pintecele mamei, In cazurile de
nastere grea sau primejdioasa ( 2181):
la cea dintlin (nagtere) a avut serioasii nevoie
de ", (CAR.) [lat.].

*FONETTSMsbst. Totalitatea sunetelor unei linibi [fr.].

*FONETIST sm. Partizan

a] ortograliei fonetice [fr.].

FORCOTI (-teso) vb. intr. Se zice despre sunetul pe care-1 produce un fier Infierb Intat sau o piatrd tare Incalzita cind

f.

forcotind. atunci Si. Petro o Herb

FONF, FoANFA adj. si sm.

t
Care vorbe$te pe nas
0 Prostut(rt).

se baga In apa, a fisti: clod 80 soda piatra

(VOR.).

"FORESTIER adj. * 0 De pliduri,

privitor la paduri 0 Intrebuintat la

FONFAI -aesc) vb. int) . A

vorbi pe IldS f o n f].

paza padurilor: gard ~, pAdurar, gard

TONIC adj. Privitor la voce sau la pronuntarea cuvintel n [fr. .

FONOGRAF (p1.-te) sn.
Aparat care Inregistreaza si
reproduce sunetele, inventat Fig. 2176. Fonograf.
de Edison In 1877, si per-

silvic [fr.].
FORFECA (foarfec), 0 FORFAC41
(foartic) vb. tr. 0 A taia In bucatele cu Fig' 2181'
foarfecile sau cu alt instrument A Forceps.
sfarima bucatele In gura. cu dintii: le-a In/ulicat GI
le-a forfdcat, de parca n'au mai lost (tae.) 0 (1) A bate

fectionat In urina, astfel c& 'poate reda glasul.

cintecul si sunetul instrumentelor ( 2176 [fr.].

sdravAn ; a lua la trei parale 0 F A toca cu gura,

a nu-i mai tacea gura: se seem
un scliunel si in130

oepii

ea loariece din gull

506

www.dacoromanica.ro

(8AD.)

[lat. forfleare].

FORFECAR stn. = CARABAN 0 [foarfeci].

FOEtFECATURA (p/.-uri) sf. O Faptul $i
rezultatul actiunii de a f or f eca
P Be-

taie F Care toaca mereu din

gura, caruia nu-i mai tace gura: mai femme, no ft $i to fur!edam%

(GN.).

FORFECEA

sar FORFECVTA.

FORFECL sm. 0 dim. FOARPECE

PRUNAH

FORFECVTA 0

FORFECVTA (P1.-te ,FORFECE4 sf. 0

de coloare caramizie, careeteristica prin forma ciocului

ale carui virfuri se Incruci$azit ca niste f oar f e ci
(Loxia curvirostra) (a12182

Pasarica

FORFEmE IA. or v.
FORFEMITA). Foarfeci mici.
FORFOTA adv. F Numai In loc.: a amble ee, a urn-

bla, a se misca in grebe de

cob pine colo: umblft toll
colo p/nft C010 (CAR.)

de

[forfoti].

Fig. 2182. Forfeculi.

FORFOTEALA (p1. -eli) sf. F Miscare grabita

de colo p in colo: sgomotul $i forfoteala multimit de
lame

(CAR.)

[forfoti].

FORFOTI ( -tesc) tb. intr. F

A umbla grabit, a se misca In grab& de cold pine colo: toata
lumea fortotes In sus $i '11 Jos (pAe.) ; samsarii care tortotes de cola Did% oolo (ert.-wo 2 A fierbe, a do-

eoti incet la foe (vorb. de minearile care au scazut

prea mult si s'au Ingrosat : ecrobul en smintinA mai
torlotelite 1neetisor (VLAH.)

gura, a flecari:

F F A-i toca mereu

gore forfoteste, lumea vorbeste

(NOV.)

[onom.].
*FORMA. (-mez) I. vb. tr. 0 A crea, a plasmui,

a da fiinta si forma A da o forma anumite.

dupe un tipic, dupe. un model, a desena:
un triunghiu A alcatui, a constitui, a compune: on
Stet;
ministerul;
o familia C) A crea, a da nestere la: cuvinte nouA A produce printr'o mudificare: timpurile unui verb A organize: un
batalion C) A .oncepe. a imagine: un protect, un

plan O A educe, a instrui, a cultiva prin instructiune, prin educatiune: scoala tormeaza Pe 11001 1
rdzbolul formeazit De soldat.

a. vb. refl. 0 A lua o anumita forma sau inflttisere A se alcAtui, a se compune 8 A se

produce 0 A se educe, a se instrui
A se
2

deprinde [fr.].
*F9RNIA1 (p/.-me sf. ,CD Infatisarea ixterioara
a unui corp, chip, figura, laptura pl. Conturu-

a unui corp:, solidi, lichidik, gazoasA

IT

Felul

de a
felul

fi,
de

_#4-07.1-,.'4,,

,,..-

00/11;,,

..---

....;

i.,-,.;;;;;;../,

tipic: a indeplini tormalitatile legale

[fr.].
'FORMALIZA (-izez vb. refl. A se supara, a se

simti atins, a ilia in nume de rau [fr.].

*FORMAT I. adj. p. FORMA. 77 C NHFORMAT.
g. (p/-te sea.
Alerimea. dimensiunett unei
coale c e hirtie 2 Marimea unei carii care depinde de numarul foilor $i de dimensiunea fiecarei coale de hirlie 4 Lungimea si !Aimee
ce se da rindurilor unui text ce se culege Jr.].
*FORMATIUNE, *FORMATIE sf. i Faptul de
a (se) forma, aleatuire, Intocmire, organieare
I

A Felul cum -Ant formate sau dispuse trupele pe

teren; totalitatea elementelor care alcatuesc o

'FORMIC adj. Qs Acid , lichid ineolor, care arde

trupo. [fr.].

Melee, obtinut prin descompunerea acidului oxalic in prezenta glicerinei; se extrage si din uncle
furnici; aidehiei A, formalina [fr.
*FORMID.ABIL adj. Ingrozit or, groaznie, spaimintat or [fr.(.
*FORMOL sbst. SA Produs organic, cu proprietati antiseptice [fr.].
'FORMULA. (-fez vb. tr. A redacta dupe furmule eeruta, dupe regulcie stabilite: o carers, ., a
winger,
A exprima cu tcrmeni proo retold
I

sau conventionala dupe care trebue

se. fie alcatuit un act civil sail roll-

gios, o retete, etc. 0 Felul de a se

exprima Intrebuintat de toattt lumea
lute() imprejurare anumita: or de pollteld; formula cu care se Incheie o sorisoare

Expresiunea unei legi sau unui

rezultat matematic: aigebsiei
gi Expresiune care reprezinta In mod prescurtat elementele din care e alcatuit un corp
compus: H2O e formula apei CD Reteta, ordo-

nante. (medicala) [fr.].

*FORMULAR (p1.-are) sn.

Fig. 2183. Forma.

lele stabilite: a plat formate legate; vinu de (:), De

' , de ochii lumii, numai asa 0 Fel, chip : In Coate

X Lucrare de fortifi-

obosi-

tor].

*FORT (p1.-curl) sn.

formele 047 Infatisarea deosebita pe care o au

cuvintele dupe functiunea pe care o indeplinesc:

catie, in taritura facuta

plural; forma prezentului 0 V' Model, tipar, cala-

[fr.]

masculind, teminind ;

de singular, de

pod, unealta sau vasul care serveste se se dea

unui lucru o forma ilnumita 0 $ Rama, per-

..::::-

KA- r-gTrans. Oaf. 4

LAotaz [comp. ung. W3

faraszto

gramatloald;

Culegere de for-

mule 0 Model dupe care trebue sa se dreseze

un act, un tablou sau o situatiune financiara [fr.].
FORNAI FORM.
O FOROSTAU sbst.

aceastA eerier pacatueste prin forma et 41 0 Chip de a

proceda, de a se conduce dupe normele sau regu-

POliteta, ce-

(CAR.)

711011'

Intocmire, constitutiune: forma unui guvernamInt,

monerhicii m Infatisare deosebita a stilului,
felul de exprimare a ideilor: poeticA; netngrinta
O Felul cum un lucru este infatisat sau tratat:

o'o

: dupe formant/kW de rigoare, am Inceput sd oonvorbim despre vreme

.45=

111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111110111111111181'

remonia, eticheta care trebue pazita.

.,/

:=.177rr

4.21.071

[fr. formel].

*FORMALINA s/. Lt. Aldehida formica, corp

obtinut prin oxidarea moderate a alcoolului metilic; Intrebuintata ca antiseptie [fr.].
'FORMALISM sbst. i Observarea exagerate,
prea scrupuloasa a formelor si formalitatiilor
O Considerare a formei, fare a se ocupa prea mult
de fond sau de realitate [fr.].
'FORMALIST, -TA adj. $i stn. f. Tipicar, care
observe in mod exagerat, prea scrupulos formalitatile prescrise sau cerintele etichetei [fr.].
*FORMALITATE sj. I Norma, regula intocmita dupe care trebue se procedeze cineva la redactarea unui act, la chemarea In judecata, etc.;

c.g.

.4:/Z-y-

(BR.-VN.)

rile corpului, trasaturi : forme irumoase, grosolane ; ou o1tA voluptate Isi middle Trupul formele-i

Stareafizicii

O Dupa normele procedurii: cerere A.

Z. adv. In mod hotarit, precis: i-a Iftgaduit m

sA facft sA i se des tut mosia

prii si precisi: a-$i glndul [fr.].

Model, forma legiuita
'FORMULA (p1.-be sf.

15

murit, hotarit, precis: declaraltune, promistune

A exercita, a deprinde: experienta lormeazA pe am;

rotnnde (VLAH.)

vaz de tier in care se string paginelp culese spre FORa se da la masina ( 2183) [fr. < lat.].
0 PQRMA2 pl.-me sf. Mold.
Captor de brute- FOR
rie 4 2 Bretarie, pitarie [lc. I uru 0].
0 FORMACA... FERMEa...
*FORMAL 1. adj.
Privitor la forme La-

pentru apararea unui

ores, unui port, etc.
ltl

FORTAREA,TA

(p1. -eta) sf. A

40.1--rje:-.-1;--!ora$,

Z...-

Fig. 2284. Fortdreatd.

Cetate, cetatuie, ores sau loc Inta-

507

www.dacoromanica.ro

FOR-rit
( 2184): casa era o adevIratA oo si odata Ini un
arsenal (1.-OH.) [fr.].
FOT FORTE 1, adj.
Puternic. tare, robust
1

care au existat In Um-

Dibaciu, priceput, experimentat.

2. arty. j Cu putere, tare [fr. + it.].
*PORTIFICA (AO vb. tr. O A Intdri, a da (mai
niulta putere, a face puternic, a oteli 2 x A apara
en fortificatiuni, a Inconjura cu intarituri [lat.].

purl geologice anterioare epocei cuater-

tul de a fortifica, de a inttiri ;:k Lucrare de

aphrare a unui oral, a unei cetati, Intitriturd., meterez [fr.].
*FORTUTT adj. IntImplator, care vine din In-

petrilieata ennui ani-

*FORTIFICATIVNE, FORTIVICATIE sf. 0 Fap-

14.500

POSIT., 1. adj. Adi Care se gaseste In sinul pamlntului ca ramasita a animalelor sau plantelor

timplare, pe neasteptate: caznrile

no ma privese

[fr.].
FORTUNA = FuRruNA.
FORTA (-tez) 1. vb. tr. (D A deschide cu sila, a
sparge: o casd de bent, o nea 0 A sili, a nevoi,
IGN.)

a constringe 0 A iuti:

mind 0 A cauta sa

tack s& ajungd prin sfortari prea marl. peste masurd [fr.].
Lt. vb. refl. A se sili, a se nevoi [fr.].

'FORTA (p1.-te) sr 0 Putere, tarie

p1.

0$tiri, trupe: a aduna forte; tenete naval, armata de

mare Slid: a lua cu forts, a patrunde cu forte:

0 maJorti, faptului, puterii la care

nu ne putem opune, siliti fiMd de drept (prin supunerea datorita unui suveran, unei legi, etc.) sau
de fapt (opriti de o Imprejurare neprevazutd, de un
elimase de

indiferenta a unui carp pentru odihna sau pentru

i$care [ fr.].

Fig. 2185. Fosil (Mamut).

gasesc Ingropate In

sinul pamintului (1 2185) [fr.].

FOSILIZA (-izez) vb. refl. ,gea A trece la starea

fosila; (P): toroplrea sl lincezeala In care nit! realizes de

o Apt:tuft& (VLAH.) [fr.].

FOST 0 part. lui Fr' Care a ocupat alta0 FO

= FoSNI.
0 FO$ALATI, FII$AL4Usbst. Mold. Bucov. Unealta
de scarmanat lira sau cinepa,numitaaiurea piep teni" sau pieptenei" (El
2186).
0 FO$CAT (-am, -elm) TITN.
vb. intr. Mold. Bucov. 0
data o functiune, ie$it din functiune: r ministru.

0 multime de

gindicei... lowland Incoace ei

incolo (MAR.)

Fig. 2186. Fosaleu.

FONT: ce roseate pen bonze P (fiv-cee.)

0 FO$CAITTTRA (pl.- or!) sf. Mold. Bucov. Faptul

de a f o $ cai $i rezultatul acestei actiuni; fosnet:

on sums decit chid si chid nista losceiturt 61 plrlituri de

FO$NAT (-arc) rb. intr. = FO$Nr: and fosnaind

ai
fosni].
(ALECS.) [1 0
FONE.A.LA. sf., FQ$DIET, Mold. FORUM (pl. -te)

rusts

sn. () Sgomotul produs de ceva care f o$n est e,

f

auz losneala printre cocent (CAR.) ; on !met fluor de

aripi II Men sA ridice ochil (GIRL.); Vom aseulta orga pilduril

Sob& de zid; cuptor [srb. f urun a].

*FORZET (p/.-eturl) Sn. 9 Foaie alba sau colorata ce se pune in legarea unei cart'. Inaintea $i
in urma loilor tiparite [germ.].
fiD

mal sau vegetal din

stravechile timpuri
geologice $i care se

0 FOCALUI = Forakt.

V( (e. NVFORTAT.
FORTIN (p1. -one) sn., FORVNA (pl.-no) sf. 0 /ten.

*FQSA (pl. -se sf.

Ramtisita sau urma

vreascurl (en.).

p. FORTE Suitt, facut de

nevoie, care nu face de buna. voie 0 Nefiresc,

nenatural: r1s ; surfzind c'o politeta it (DLVR.) r 0
f'e Intrece masura obicinuita; lute, grabit: mars

rile [fr.].
O FOSAI I

(p1. -le), FO-

KLA (p1. -10) sf. 411

FoJGAT:

accident, etc.) '110Putere, vigoare intelectuald: forte

Miritului 0 Vale, energie morals: ..- de caracter
C) 15 Ori-ce cauza in stare sa produca, sd modifice
sau sa distruga miscarea C) de inertie, stare de

'FORTAT adj.

nare.
2. sn.

Fosnitul frunzelor In yin!

nn rosnit curios

FONT

Cavitate: fosele nasal's, nd.-

(ON.)

IVLAH.) ;

se ansi la gura vizuniet

0 Pr. anal.: menet de valor! (VLAN.)

( -nest) vb. intr.@ A

crengtle Incep sA se

miste, !runnels resnese de vInt (VLAH.); able caicS de grila ca

no cumva sA fosneascA iarba (BR.-VN.); se oboe pe sari,
rosnind din rochli (D.-ZAMF.) Pr. anal: In Jurtil nostrn
valurile !mese
; o mead!! fogneste mAtAsos In fundul

FISH.

FOSFAT stn. Q bare format& din combinarea

aidului fusloric cu o baza: - de 'solely, de plumb [fr.].
FOSFIT sbst. .2- bare a acidului fosforos [fr.].

PrePlistiet

ORG.).

FOSNIT

*FOSFOR sbst. 2. Metaloid otravicios, transparent, incolor sau alb-gAlbuiu, foarte inflamabil
chiar printr'o usoara frecare, luminos la intunerec $i
avind un miros de usturoiu ; se extrage din fosfatul
de calciu al oaselor $i se Intrebuinteazd la fabricarea chibriturilor [fr.].
*FOSFOR4 (-ores vb. intr. A lumina In Intunerec ca fosforul: In uncle luminoasi ce noaptea

mr.

FoRmar.A.

FOSNITTJRA (p1.-nri) sf. Fosnet: ne mai anzind

nIel o

de papusoi (een.) [f o n i].

0 FO$TOMOC (pl.-oace) sn. Ban. Trans. = nowmoc: a cizut (RV.C120.) ; Incearcd ye rind ...tit de chat ce
avea, dar In seder (mute).

FOTA. (pl.-te) st.43) Bucata dreptunghiulara de

stofd de link cu cusaturi sau ale-

fosforeazit IALECS.).

saturi de diferite color!, lung& pin&

aproape de glezne, pe care o poart&

nerec: ocbii pisicti slot tostorescenti [fr.].

una dinainte $i alta In partea dinapoi a corpului; fota dinainte se mai

numeste In Munt. pestelcA, iar cea

se degajeze vre-o caldurd sensibild: fosforescenta lieu

cilor, a marl!, etc. [fr.].

lucrate flume! en matase si on !futures! de

argint (ISP.)
2187) [tc. f o t a].

FOSFORITA sf. Mineral de coloare albagalbuie, format din fosfat de calciu [fr.].
*FOSFORQS adj. Q: Acid ,, acid format din
fosfor, oxigen $i hidrogen [fr.].
*FOSFOROSCOP (pl. -oape) sn. 15 Instrument
cu care se observa la intunerec un corp expus
mai 'nainte la lumina, spre a se vedea data e fos-

de fat de !merit

taranca, de la brlu In jos, punind

*FOSFORAT adj. Ce tontine fosfor [fr.].

FOSFORESCENT adj. Care prezinta fenomenul fosforescentei, care pare luminos la Intu*FOSFORESCENTA. (p1.-te) sf. Proprietate ce
poseda uncle corpuri de a fi luminoase in intunerec, fart s se producd vre-o combinatiune sau sa

*FOSFORIC adj. SZ: Acid , acid mai bogat in

oxigen decit acidul fosforos [fr.].

forescent [fr.].
FOSFTTRA sf.

Ori-ce combinatie a fosforului

cu un metal salt cu un corp Indeplinind functiune

de metal: oo, de calciu [fr.].

(7,-4

,/

dinapoi, mai latd, Lpreg (0 /ten. vIlnio

$i zaveleit; Mold. catrinta sau cretinta;
Trans. outwit Si =die) : eves niste tote

FOTL (pl. -erne) SIL. MIT FOTQLIT: pe ...tut si pe jos start gritmedite tel
(CAR.).

FOTOCHILVITE sf.

Lt.

Ramura a

stiintei care studiaza fenomenele Fig. 2187. Fotd.

chimice in raporturile for cu lumina [fr.].
FOTOCROMTE sf. I Fotografie cu colori
natu rale [ fr. ] .
FOTOELECTRIC adj. II Care produce lumina
electric& sau care utilizeaza aceasta lumina [fr.].
FOTOGEN(IC) 1. adj 15 Care produce (sau
este produs de) lumina ,Ils* A cdrui fotografie
spare bine pe pinza cinematografica.

508

www.dacoromanica.ro

impartit unitatea; numaratorul" arata cite parti FOTdin acestea s'au luat; numbratorul $i numitorul se

2. FoToa Far sbst. Gaz de lampk petrol, etc. [fr.].

*FOTOGRAF sm. ,1 Cel ce exercita arta sau

meseria de a fotografia [fr.].

scriu despartindu-se printr'o liniutk(oriz intala sau

oblica), punindu -se primul deasupra, iar celalalt

*FOTOGRAFIA (-tiez) vb. tr. JD* A reproduce o

imagine cu ajutorul fotografiei [fr.].

dedesubt; fractiunea dougt cincimi" se va scrie

*FOTOGRAFIC adj. Jo* Privitor la fotografie;

aparat cu ajutorul
produs prin fotografie: aparat

caruia se fotografiaza (.w. Lq 151); reproaneere .-11 [fr.].

*FOTOGRAFTE sf. ant 0 Arta de a reproduce Intocmai pe piaci de stela, pe foi de hirtie, etc. anu-

nuta prin acest procedeu: album

de totograli [fr.].

0,007 [fr.

0 FRADAMSER

(pl.-sere) sn.

[germ. Federmesser].

Briceag

Ban.

0 Mica plant& ierboasa, cu flori

FRAG sm.

albe,alcbrei Duct,

rosie, e apreciatlt pentru gustul ei dulce-acrisor $i foarte aro$i

reprodus pe piatra prin procedee fotografice [fr.].

matic

FOTOLIU (p1.-iii, -11nr1) sn.

vesca)

0
[lat. fragum].
FRAGA (pl.

fragl)Sj.C)P.-FRAG11

-- TATAR(E AS-

Fotoliu.

planta ierFig. 2192. Fragi.

boasb., cu fructe
ro$ii pe care tbrancele le intrebuinteaza ca suliCA,

dent al unei adungiri [fr. f au t e u i 1].

*FOTOMETRTE sf 15 Partea fizicei care se ocupa cu masurarea intensitatii luminoase [fr.].

*FOTO1VIETRTJ (pl. -tre) sn.
Instrument cu
care se milsoarb intensitatea
2189) [fr.].

*FOTOSCTJLPTVRA sf.

APP

ridicat la o putere oare-care (100, 1000, etc.). Ex.

fragb.", carnoasa

*FOTOLITOGRAFTE sf. $
Litografie al carei desen s'a

lurninei (

aceea al care! numitor e 10 sau numarul acesta

6/11 0; 6/too; 7/100o, care se scriu de obiceiu 0.5; 0,06;

me preparate cu substante chimice, imaginile obiectelor care se formeaza in camera neagra a

unui aparat fotografic, trecind printr'un obiectiv Imaginea insb.si obti-

fig O Scaun mare cu spate $i

eau
brate, jet, jilt (2] 2188):
11 asteaptA cu braele 'Minn (ALEC8.)
D Scaun, loc de sezut In
primele rinduri Intr'o sal& de
sPectacol: , de orchestra Fig. 2z88.
Scaunul, functiunea de prezi-

sau2/5 110 . zecimalit sau decimals se numeste

deci

man (Blitum virgatum) [lat. f rag a. pl. din

fragum].

0 FRAGAR sm. Trans. Ban.. = DOD: FA-mA frunzA

de , La bildlta'n blIztlnar (11(..EIRS.) [I r a g].

FRAGED, OFRAGET adj. 0 Plapind, gingas,

slab, delicat: clod se vAzu dinaintea unei Hide atlt de

!ragede si de playinde ner.i ; piele tratredit, fink delicata;
elnt Inca trupuri tragete a... so pot bone stets tilmi.)

Procedeu fotografic pen-

tru a reproduce sculpturile

[fr.].
*FOTOSFERA sf. * Invelisul gazos si luminos al
Fig. 2189. Fotometru.
soarelui [fr.].
*FOTOTERAPTE sf.
Intrebuintarea lutilinii ca mi)Inc de vinderare a
unora din boale, ca lupus, vartola, etc. [fr.].
*FOTOTIPIE sf. $ Reproducerea fotografiilor prin tipografie [fr.].
'FOX TERRIER sm. at
Soiu de cline cu pbrul lins,

Moale came a fj Necopt, crud, neformat

0 Tinar: vlrstd
vIrsta de

pe deplin: 'Mote
copil ;

din

~els general'

(VLAH.)

[lat. *1 r a g I du s,

f ragIli s, prin schimbare de su fix].

FRAGEZI (-nese) 1. vb. tr. A face f rage d.

2. vb. re fl. A deveni fraged.
FRAGEZIME sf. 0 Insusirea lucrurilor f r a-

g e d e: se bucura de ...a Ilorilor HsP.,

drste I.

.0 a

TRAGIC adj. 0 Care se sparge, se thumb.

u$or 1 0 Care se poate strica usor. netrainic, sabred (D (r) Supus la greseli, expus a gre$i, gre$elnic [fr. < lat.].
"FRAGILITATEsf. 015 Insusirea lucrurilor fragile 0 SIbbiciune, nestatornicic, netrainicie [fr.].
*FRAGMENT (pl. -te) sn. 0 Bucata dintr'un
lucru spart, farlmat, frintura, sparturk ciob, etc.

intrebuintat la vinat (21j 2190)

[eng1.].

FOXTROT (pl.-otnri) sn.

Dans originar din America

[eng1.].

0 (P) Ceea ce s'a pastrat dintr'o carte pierduta

sau dintr'un manuscris 0 Pbrticicti dintr'o
scriere, dintr'un discurs [fr.].
FRAGMENT4t. (-tez) vb. tr.
A Imparli In fragmente, a Imbucbti [fr.].
"FRAGMENTAR adj. Cornpus din fragmente [fr.].

*FRAC (pl. -onri)sn. Haind Fig. 2190. FOXterrier.

barbateascA de ceremonie,

fbra pulpane dinainte, $1 care se termina dindarat prin doua poale lungi (2]
2191): mile ~nail 1 se ridicau de la
spate [fr.].

*FRACTUR sbst. $ Liter& ger-

mank colturoask Intrebuintatb.

In tipografie [germ.].
*FRACTURA, (-rez) vb. tr. A
fringe, a rupe, a Mama, a spar -

FRAGULTTA s j. *Mica planierboasa, cu flori galbene-verzui, av Ind un slab miros de mosc;

t&

ge:

bran], nip [fr.].

*FRACTVRA (-turn) sf..0 Ruptura, farimare a unui os: fracture

numitb. $i moscusor" (Adoxa

bratulni [fr.].

FTIA.CTIE ser FRACTIVNE.

"FRACTIONA (-onez) vb. tr.
A imparti In mai multe particele,
a Imbucbtati [fr.].
*FRACTIONAR adj. Se zice

soare de trasura. borderou in care

shit Inscrise marfurile transportate cu calea ferata $i cheltuelile

compus dintr'un Intreg $i o fractiune [fr.].

*FRACTIVNE, FRACTIE sf. 0 Parte, particick
bucatli dintr'un tot 11 O Cantitate format& din
una sau mai mune parti dintr'o unitate divizatb. In

ma In aluat: lemela ce nn voette sa frlimlnte, toati sins

nioschatellina) (w 2193) [fraga].

*FRAHT (731.-turi) sn. g*g Seri-

de transport [germ. F r act' tl.

"FRAI adj. Liber [germ. f re
FRA1VIINT4 (-Int) 1. vb. tr.

despre ori-ce cantitate In care

intra o fractiune; numAr ea, numb'. Fig. 2191. Frac.

parti egale: o treime, don't oinoimi slnt !recount; Intr'o

A Indesa cu mlinile arnestecul Fig.or93.Frogolito.

de fain& $i ape spre a-1 transfor-

Pr. ext. A indesa cu mlinile sau a

calca cu picioarele lutul spre a-1 face mai legat :
carne (ZNN.)

ti pose

fractiune, numitoruP, arata in cite parti egale s'a

fringes imam 4i -pi HO Calla (fILV t 0 CO

trInteste baba to milloenl easel
1)1 o frAmIntil Cu picioarele (cue.) O A chinui, a proBit

A calea, a sdrobi:

509

www.dacoromanica.ro

FRA

Luce colici, vol.

t) de o bolld de stomac, etc.: a dat
FR A- holera
pests mine si

FRA

m'a tramintat si 121'8 sglroit oIrcel (CRG.);

mintea, creler11, etc.: astiel de dorinte 11 frAmIntit
meren mintile woos ); dupti ce -si mai framtnta creierli o
toand IISPA ; zadarnic luptA sit goneasoa gindurile care-I IAroIntil (CAR.).

2. vb. refl.

A se sbuciurna, a se agita, a se

skate: un suflet stingher care se abate 51 se tramInta

FRANCISCAN sm FRANCISCANA (p1.-ne) sj. 4r,

Calugar(ita) din ordinul fundat de Sf. Francisc

de Assise In anal 1208

(
2198, 2199 : are o

geamie ce... se vede a 21

lost blsericA a dungltriier

1ranciscani m01_3 [fr.

"FRANCMASON

on tires, en gindul. cn mintea, a-si bate, a-si sparge

sin. Cel ce face parte din

se mune', a se svlrcoli (de durere): fritinIntIndu-se ca

el nape din lat (ISP.) ; ziva la scare, el se tramtnta in durere 10D013 ) 3 A se desbate, a se agita o criestiune): mum vreme eau Iramtntat acest lucru in shit

RTE sf. Asociatie se-

capul, a se chinui cu gindul (spre a afla ceva, spre

a iesi dintr'o Incurcatura, etc.) 1l 0 A se chinui, a

*Jragmentare].

tm -COST.) (lat.

FRA1VIINTARE sf.
1

L27

Faptul de a tram In t a

p1. FrAmIntari de limba sau trInturi de lima,

euvinte, adesea alcatuite din silabe sau din grupuri de consonante ce nu se pot pronunta repede
lara gresala, si care se rostesc In petrecerile de la sezatori, st triund risul tuturor prin greselile ce se pro-

duo. Ex.: calcit capra'nolencl, clenciul crapit'n cinci, crape

capul caprii 'n eine', precnm orapti clenoiu 'n cinci (SU.) .
FRAMINT4T I adj. p. FRAMINTA 111 C NF
FRAMINTAT.

2. sbst. Faptul de a framirta.

PRANIINTATTIRA
franiintat 2

sj. () Aluatul

pl. -turi

la in.ma,

43'

0 Sbucium, agitadune. s'a st1rcol

;-:;',
tyl E.1

`tom\

francmasonerie [fr ].
*FRANCMASONE-

recta, impartita in grupuri numite loji, ai

card membri se ajuta

-Intre ei prin anumite Fig. 2198.

reciproc si se recunosc

semne [fr. .
F
FRANCMASONIC Franciscan.
adj. De francmason, ce tine de francmasoni: era,
initiat In societattle

OFRANCUI (-uesc) vb. tr. Often. (cows.) A sfrintuL

[f r a n c].
FRANCUT, FRANCuscat Sill. [lint. FRANC'.

OFRANTOZ SM. 0

FRANTUZS C adj. Francez; cheie tranluzessell

t!'
o

ni I n t a].

*FRANC'

corespunzatoare
leului nostru
ceza

FRANZL.254., Mold. Boom,. FRANZQLA rpl.-le sf.X

lapte IVOR.)

Fig. 2195. Franc

francez de bronz.

franzele.

Fig. 2196.

Franc elvelian.

FRANC- 1. adj. Deschis, sincer, care vorbe5te

precum gincle5te. lard a-5i ascunde

gindul: earacter
2. adv.: a vorbi [fr.].
*FRANC31. sm. 46 Popor de rasa

Franta.

2. FRANMZ, q[[ FRANTVZ sm., FRANCRZA (p1.-ze), (p)

FRANTuzo4mA (p1. -ce)

sf. Locuitor sau originar

it. frances e, rus. f ran cu z a].

*FRANCIEpTA (p1. -to) sj. Sineeritate: a vorbi

on

if surldea au toata Iranoheta oi farmeoul ametitor el

nesdnovallei (VLAH.) [it.].

FRANZELA.RTE sf. Isa6 Bruthria uncle se coo

sau pravalia uncle se vind f r anz el e.
FRANZELVTA sf. 0 dim. FRANMA 2 PHnisnara mica, rotunda. din faina de prima calitate.

SIN...

FRAS sn. if P 0 boats

a copiilor, caracterizata
prin crampe: coot. ea

fr A lipi marcile necesare

pe o scrisoare [f ranc o].
'FRANCAT ad). p. FRANCA. Fig. 2197. Franc.
Al earui port s'a pldtit dinainte.
FRANCEZ 1. adj. 0 Din Franta, privitor la
2

Cel cc face sau vinde

"FRAPA ( -pea) vb. In. O A impresiona, a surprinde 9 4ampania. a o raci, punlnd-o la ghiat.a..
[fr.].
*FRAFANT adj. Suprinzdtor, izbitor, batalor
la ochi, care impresioneaza mutt [fr.].
O FRAPSIN... = FRA-

2 Limba ~A, jargon amestecat (din

limbile franceza, italiana, spaniola si arabd) vorbit de pescarii

din porturile Mediteranei [fr.i
'FRANCA -chez vb. 0. i A
plati taxele de transport lnainte

,[0,

O FRANZOLA ssr FRANULA.

germanica care navali in Galia cu

Incepere din veacul al in-lea si
se stabili acolo, contopindu-se cu
timpul Cu populatiunea de batiiia ( 2197).
2. adj. i PriN liar la Franci

din Franta

ngr.).

FRANZELAR sni. e

loarea unui

e In taul

Jimbla, pline alba, de prima calitatP, mai adesea

de forma lungareata : franzelA Walt fern, mniata in

tianft de va-

apucaturile Francezilor [F ran tu a].

FRANTUZTSM p1.-me mt. 1 orbd, expresiune
imprurnutata sau imitate din limba franceza.
iiafluentat(k) de apucaturile Francezilor.

r 195) 4 0
Moneta de
argint dive-

to limba franceza.

PRANTUZT (-zeso vb. refl. A imita modele si

FRANTIJZTT 1. adj. p. FRANTiTZT.

2. sm., ntANTuzITA pl.-te sf. Care

2 1 9 4,

de our
2196)
Leu fr..

- C13M 0 [Frant,uz].
FRANTUZESTE adv. O Ca Frantuzii%

Fig. 2194. Franc francez de argint.

de bronz, de la rdzboiul mondial incoace) fran-

leu

FRANTVZ 0 Trans. (eAc.) le

FLORINTE.

FRAN TVZ me- FRANCRZ.

groazniell printre lk;

Levi (GRIG.) [f ra- *4

Kr .J.

cat [it.].
FRANCO2 adj. Francez; intrebuintat numai
in compuneri: sa german, nu it.].
FRANCOITL adj. si sin. Cel ce are simpatii
(exagerate pentru Francezi [fr.].

nit o larmA si co.vw

sm. I )Monedd de argint (si

(1.-Gli.)

S Liber sau scutit de cheltueli de transport, fard plata, fara taxd C) Fran*FRALNC01 adv.

no 1 se dA
sit on eapete
tlta on minile pline de aluat
(PAC.) [srb. I r a s < germ.

Praiser].

FRASIN sm. 4 Co-

pac mare de padure, al

earui lemn tare P Intrebuintat In luerarile de
rotarie (Fraxinus excel-

sior) ( OO 2200, 2201)

0 Lemnul acestui copac

[lat. fraxInus].

Fig. 22oo. Frasin.

FRASINEL sm. 4 (I)
Planta ierboasa, ale earei frunze se aseamana cu cele de f r a s i n; face.:

510

www.dacoromanica.ro

flori marl albe sau trandafirii, cu miros puternic;

e cultivate adesea prin gradini (Dictamnus frazinella) (
2202) II 0

A umbla (de)
frunza

co

fraud& de ceea ce i se datoreste A comite o

fraud& spre a nu plati taxele de vame. datorite
[fr.].
*FRAUDA (p1.-de) sf. 0 inselaciune, Inselhtorie, tot ceea ce se face cu rea credinta. cu intentia de a !meta O Sustragerea marfurilor de la
plata vamii sau a taxelor legiuite [fr.].

ulni,

a umbla far&

nisi un rost,
far& nisi o

treaba, In dorul 1Plii.

FR As z-

FRAUDULOS adj. Facut eu frauda: eleeeti

NT sn. 4
Padure de
frasini [lat.

fraxine-

t u m].
FRASINT sn. 4 Fig. 220/. Frasin. Fig. 2202. Frasinel.
Paduriee In care predomine. I r a s i n u 1.
0 FRASUI (-ueso) vb. re fl. Mold. Bucov. 0 A umbla,
.

a se misca de cold pine colo, fare astimpar, plin

de neliniste 0 A se veita, a se tingui [rut.

frasuvaty $a].
OFRACA sf.

care ne adresam cuiva In semn de prietenie FRAsau de dragoste frateasca: Ia onne-mi, milt tritioare.
FRE
urstil ea lucre -ti sopti P (DANN) 0 4
CIORMOULG
FR.ATI9R sm. dim. FRATE.
*FRAUD4 (-dez) vb. tr. 0 A lipsi pe cineva prin

frandnloase; !aliment
creditorii talitulni se multumese
en zees is grata din oapete cm.); e oulpabil de banorutA
trauduloasA comereiantul faun care a sustras san falsHicat
registrele sale (COD.-COM )

[fr.].

*FRAZ4 (-zez) vb. tr. A face se se simta unde

Incepe si uncle sfirseste o fraza. muzicala [fr.].
FRAZA (pi.-ze) St. 0 02 Doua sau mai multe

propozitiuni reunite la un loc si formlnd un tot

complet 0 j Partea unei bucati de mu7ica
care formeaze un tot complet:

se Inane
1118/011 al trazelor MDZieRle (D.-ZAMF.) [fr.].

in avintul

*FRAZEOLOGTE sf. 0 Mod deosebit de a

coTopUA.

FRATE sm. CD Cel nascut din aceiasi parinti construi frazele, particular unui scriitor sau unei
sau numai din acelasi tats on din aceeasi mama: limb! 0 Vorbe goale, insirare de vorbe lipcite
sintem

01 sora; a se inbi ca fratti;

6:

dar

ic (on)

brims pe bani, chid e vorba de negot, de afaceri bilnP*ti, nu se tine seama de prietenie, fie-care trebue

de temeiu: Incur= bugetul lard on politics tarnala..

intro r inmosibila (D.-ZAMF.) [fr.].

FREAMAT (p1. d fremate) sn. 0 Miscarea sgo-

se pleteasca en si un strain 0 d ye- Mum motoasa a frunzelor care fosnesc, a apelor care

deept, care e nescut din aceiasi parinti;

ening, nascut din acelasi tata sb dintr'o mama
bun, co

deosebita sau din aceeasi mama si din alt tate;

frail de lapte, eel ce au supt de la aceeasi doica:

de

mice os- CRlICE 0 Termen cu care ne adresam

cuiva In semn de prietenie sau de dragoste frateasca: ce mai dol.., drags, de asa ceva P 0 Persoand
pentru care trebue sa avem aceleasi sentimente
ca pentru un frate; se zice In genere despre toti oamenii, ca si cind ar fi toti nascuti din aceiasi parinti: tots oamenii shit frati; despre toti crestinii:
tram 'mai Intro Hristos Tovarhs, camarad:

curg, a vIntului clnd vljte: fosnet, fisiit,

numai din

cInd in oind strabiltea

triune% copaoilor (sLv.); ce dulce-i

cite un

vij lit:

urintze

obits ccul codrilor

Intunecati (VLAH.) 0 Sgomot surd, nedeshisit: un A.
se rtnica to tacerea nopttI (VLAH.) ; ca prin vis auziam an
in tot palatal (DLVR.) 11 0 Murmur: Ce
de sus/Anne,
de glasuri nadusite (ALECS.) 0 Fior: un trecu prin tin

durile fratilor

(ON.)

[lat. f r e m I t u s].

FRECA (free) 1. vb. tr. @ A trece de mai multe

on peste ceva cu mina sau cu un lucru aphstrid:
on mina, on peria;

scIndurile, parchetul; (E): e-ei

mtinile (de bucurie), a se areta plin de bucurie A

frail de arms, earl au facut razboiul impreuna; eft:

on draenl Dina vei knee puntea Or Titlu
to -te
care se de. unora dintre calugari sau pe care si-1

freca o parte boinave. a corpului, a frictiona:

intrebuinteaza., Ia gen -dat. sg., si forma fratine-:

venea de loo sit cresol% um' ; oft to -ai

old 0

Cr)

on

F A bate: mi -1 musts si ml-1 freca asa

de tare, !nett abia an scapat (SE.); Per RIDICHE O F

dau calugarii intre Pi Titlu pe care si-1 dau (In grain] scolarilor). A pune Intrebari multe si
lrancmasonii unul altula pl. te Vlbstari, o- grele, a examina rigturos.
2. vb. refl. 0 A freca o parte a corpului cu ceva
drasle ce ores in radacina porumbului, surds
pui In legetura cu adj. pos. (men, tau, san) se sau de ceva; a se frictiona: se tot freca la chi 51 nu-i

is oohs, Intr'o

de aid o A frecuenta,
a unable mutt Intr'un loc; a Intllni des pe cineva :

easels fratine-meu I le-am dat 11.14Mo-sin [lat. f r a t e r

clipita: a se

*FRATERN adj. Fratesc, de Trate [lat.].

*FRATERNITATE sf. Fratie; dragoste, prietenie ca Intre frati [fr.].
*FRATERNIZA (Am) vb. intr. A se Infrati, a-si

incotro to !Morel, tot de el to freci (zNN.) [bat. frIcare].

OFRECALAU (p1.-iae) sn. Trans. (PAC.) Un fel de

sau fratrem].

areta prietenie, dragoste ca niste frati:

musoall st romAni... an fraternizat

tyi

ofiterii

s'a hint samara

[fr.].
OFRATIC, FRATILEC Maram. sm. dim. PRATE.
*FRATRICID 1. -adj. si sea. Care-si ucide fratele sau sora.
. sbst. Came. pe care o faptueste cel ce-si ucide
(CAR.)

fratele sau sora [fr.].

FRATVT sm. Ban. Nume dat Banatenilor de
basting de catre Romanii (porecliti Bufani sau

on otet; a se

melesteu sau bat cu care se freace urzicile fierte

[f r e a].

FRECAT

1. adj. 0 p. FRECA 1191 ow- NEFRECAT.

sbst. Faptul de a freca.

FRECATOARE sf. pl. # Valurile de sus (in
marina de tiparit) care f r e a co. cerneala.
FRECATURA (p1.-turi) sf. Faptul de a freca,
2.

frictiune: dupA ce mi-au tras o

(CRO.)

[lat. frIcatura].

bunt on otet de leustean

FRECATVI sm. pl. X Aluat nedospit sau de taie-

tei, f r e c a t In palma sau pe razatoare, care se

fierbe In supa.
*FRECUENT, *FRECVENT adj. Care se lIntimpla
adesea, des [lat.].
*FREGUENTA, *PRECVENTA (-tez) vb. tr. A se
duce des Intr'un loc, a cerceta adesea: a avea dese

Tareni) veniti din alte parti si stabiliti printre

acestia [f r a t e].
FRATVSC adj. De I r acatdee Irate:
,
dragoste frateasdi.
FRA.T$TE adv. In mod Ira tesc, ca un relatiuni cu cineva: tInArul... gaseste destula vreme sA
s'au sands ....1 frecuenteze sootetates malts (CAR.) (lit.].
frate, ca fratii: am impartit theta
s'au duo caresi in pukes sa (se.).
FREGUENTATIV, "FaEoVENTATiv adj. Ca

FRATICA sm. F Termen de prietenie cu care

ne adresam cuiva care ne este ca un f r a t e.
FRATIE sf. 0 Legatura de prietenie, de dragoste ca Intre f r a t i, fraternitate: mai pre arms

Care arata o repetare a actiiunii: verb [lat.l.

*FRECUENTA, *FEtzovrATA (p1.113) sf. I Re-

petare deasa 0 if Frecuenta pnlsulut, iuteala batAilor

pulsului p1 Freonenta unei ourent, numerul peri-

se leads de aceea aft care Meuse pre stints evanghelle (raveme.) oadelor acestui curent Intr'o secunditt; frecuentele
0 pp de arum, datina de a se legs frati de truce. Intrebuintate pentru luminatul electric, pentru
transporturile energiei, etc. variaza. Intre 40 si
FRATINE- Fr' PRATE.
120 de perioade pe secunda; In medicine. si In
FRATIOR sm. 0 dim. PRATE 11 0 Termen cu

511

www.dacoromanica.ro

*FREZ4' -ezez) vb. tr. CP' A gauri cu ajutorul

telegrafia fara fir se Intrebuinteaza curenti de 1000
FRE- de
perloade $1 mai mult, can se flumes eurentl unei freze [fr. Ira ise r].

FRI

de team lr 1-rmarea regulatil la scoala [fr.].

FRECI). (p1. -sort sn. C) F'aptul de a umbla,

*FREZ.6.2 (-zez) vii. tr. (p)

,.*FREZAI (pt.-223) sf. Oyu Unealth de diferite

de a se freca mult tntr'un loc, de a frecuenta:

s'o sttreeasca In ...nil on lumea (J11..) (P) F Bataie

sdravana, trinteala: 81-1 trate en de tale moschiceeti
(cen.): date 51 Turcllor un
de le merge luls11 (ISP.).

* FREDON.A. (-nes vb. tr. j A cinta Sheet, cu ju-

miltate glas, a angina un cintec, a (alai [fr.].

Vas de razboiu. cu
'FREGATA (p1.-te) sf. (D

a
trei catarte sicu (Luigi baterii de tunuri (Lti 2203)
3e Pasare palmi-

forme care serve*te

la gauritul lemnelor
sau motalelor, pentru facut taieturi,
roturi,
angrenaje,

vu

roti dintate, etc. (E

2206) [fr. f r aise].
*FREZA.,

(pl. -ze)

sf .(1) ruler de pinza

scrobith, cu multe
creturi, cum se purta

In Franta In veacul

at xvr-lea: tweet gi
nett ea Ireza nnei marcheze (NEGR.) [fr. frai-

1 e).

FREZA3

Fig. 2203. Fregata.

p/. -se)

sf. I i Frizura [f r e-

Fig. 2204. Fregata.

pea marina care se Intllneste pe toate marile

din regiunile intertropicale ( Tachypetes (E 2204)
[fr. <

FREMATA freamat) vb. intr. A produce f r e a-

z a].

*FREZ4T sbst.

Faptul de a freza:
marina de

(ici] 2207).

Fig. 2206. Freze.

*FRIABIL adj. Care

m a t, a fosni, a fl$1i, a vijii: treamitta codr11 de vuetul se farlma lesne, care se
orator (VLAH.).
preface utor in pref.
*FRENETIC 4. adj. Apucat de frenezie.
faramicins [fr.].
g. adv. Cu furie, ca un smintit [fr.].
*FRIABILIT4TE sf.
FRENEZIE sf. Delir furios, prin ext. patimo. Insusirea lucrului friabil [me.).

: ma luteete cu toatit Irenezia amorului (NEGR.) [fr.].

FRENGHIE sf. Brocat [tc. frengh i],

*FRENOLOG ern. Cel ce se Indeletniceste cu

frenologia [fr.).

*FRONOLOGIC adj. Privitor la frenologie [fr.].

*FRENOLOGIE sf. Stiinta. create de Gall,

FRTCA (p/.-ei) sf. 0

Turburare nervoasa, puternica si instruetiva,
care cuprinde pc cineva
nand se crede amenintat
de o pri(nejdie; se con- Fig. 22o7. Mains de frezat.
funda, adesea, In vor-

birea comma, cu teaima", care e sentimentut de

nelini$te ce-1 cuprinde pe cineva in fata unui Mu
pe care-1 prevede, care i se poate Intimpla: a-1 ti
- ; a 1 se lace

a-1 lua trim; a ti cu Idea In spate;

a-1 intra trice In oase ; a bags In , a bags flea in case,

a Intricosa; a tremura de A a-i tremura Jaime de ;

a Ingheta de -; a-i Ingheta tangelo de ; a-i sari inima

a-I trece sudorile de ; a muri de

mai) mort
a umbla nu idea In spate sau In sin; F: nici de
de lot, nicidecum: am doi copilasi nostimi ca.i nu -ml
seaman& nici de A (ALECS.) ; nu le primps nici de g. (ISP.)
Teamii; om cu flea lul Dumnezeu, um bun
care se tome sa se abata din calea dreptatii; lira
de pacat, RIM a se tome de a pacatui ta: Frica-i din raiu, frica are si partea ei bunt, ca to pazeste
do multe on de-o nenorocire ; trim prizeste pepenii sau
beetdearia), ne Perim do unele actiuni, de teams
primejdiei sau a urmarilor neplacute pentru noi;
de ce 41-0 -, nu sent; lean de nu-1 [imprumut vede
de

Fig. 22o5. Frenologie.

1. Facultate generatoare.- 2. Dragoste de mama, de tatti.3. Docilitate, memoria lucrurilor. - 4. Memoria locurilor.
5. Memoria persoanelor. - 6. Cunoaterea colorilor. 7. MuzicA.- 8. Matematici.
9. Memoria propriu zisa,
tiinta cuvintelor.- xo. Darul limbilor. - 11. Dibacie
mecanica. - 12. Prietenie. - 23. Fire combativA. - 24Cruzime. - 15. Viclenie. - 16. Holie. 17. Mindrie. -18.

Ambilie, vanitate. -1g. Circumspeliune. - 2o. Spirit de

analogie. - 25. Cauzalitate.- 22. Distincliune pretentioasA.

- 23. Observalie inductive. - 24. Blindete, bunavoinla. 25. Mimics, imitaliune. - 26. Veneratiune.- 27. PerseverentA.- A. Minte concentrate. - B. Fire contiincioasa.
C. Speranp. D. Admiratiune. - E. Idealitate. - F.
Individualitate. - G. Intindere. ,- H. Rezisteniti.
I.

chiu din gr.-biz. scpiv.1].

FRICHINI (-inesc) 1. vb. tr. A suci *i a Invirti,
a rasuci, a tavali de cold pin& cold: n101 staptnirii
nu-i da mina sit trichineascit pe boier et to Iasi tot is theremul lul (LUNG.).

2. vb. refl. A umbla de colo TAMA colo fara rost

tIliplt care, fie-care facultate intelectuala este locali-

a se rasuci Incoace $i Incolo de nerabFRICOS adj. 0 Caruia i-e frie a, care se Infrico$eaza usor: ca un iepure; mai dectt o !emote;
et de umbra mea (CRG.) # Infrico$at,
eram...

se pot indica facultatile mentale ale cuiva dupe

protuberantele $i depresiunile craniului (D 2205)

*FRICTION4 (-nez vb. tr. A face o frictiune, a

freca cu ceva pe corp [fr.].

Ordine.- K. Timp.

zata 1ntr'o parte determinate a creerului, astfel ca

[ I r.].

FRENTE sf. pl. 1 Sifilis [pol. franca sau

Ling. 1 ran c, propriu boala frantuzeascal.
FRENTIT adj. Si sm. Sifilitic, bolnav de
trente.
FRSCA (p1.-ce si - scurf) sf. e2) Zugraveala cu
colori frecate In aph, pe un zid abia tencuit, asa ca

dare (RV.-CRG.).

Ingrozitor.

*FRICTIVNE sf. Frecatura pe o parte a pielii

cu mina, cu peria, cu o flanela, etc. sau cu o substanta medicamentoasa: ti lama trictiuni cu otet
Ia tluiple (BAS.)

[fr.].

FRIG (p/.-isuri) sn. 0 Sensatiune neplacuta

pictura sa se usuce data on tencuiala: Open cu

daft tresonri (ALECS.) [fr. < it.].

(FL-COO.);

produsa prin scaderea temperaturii corpului, din

pricina lipsei de caldura, din cauza racelii atmosa Ingheta de
a tremura de
ferii, etc.: mi-e
O Sc4derea sensibila a temperaturii aerului, ra-

512

www.dacoromanica.ro

ceala: e ; slut zece grade de 0.; ..0n1 iernii; a se apara

*FRIGORTFIC adj. Care produce frig; care FRI

de .0 0 .0n1 mortii, fiorii ce cuprind pe cineva in

fata unei primejdii de moarte: Rid si de ~ni mortii,

determina scaderea temperaturii In jurul lui: aria-

normale a corpului (calduri, fierbinteli), prin accelerarea pulsului $i prin sensatiuni alternante de

cu tulpina foarte ramificata,

- (ALECS.) VC # Boala de oameni, caracterizata prin ridicarea temperaturii

cum rid de-al iernii

FRIGURTCA sf. 4 Mica planta ierboasli,

cu frunze ovate, cu flori tran-

dafirii, ce cre$te prin 'Mete

$i poieni umede; numita $i
fi erea-pAmIntului", tintaurA", etc. (Erithraea pulchella) ( 2212) [friguri].

frig $i de caldura excesiva: bolnay de 0uri; in delirul 0.urilor;

uri intermitente, care se repeta la

iieei

anumite inter vale; .0uri galbens, boala infectioas& din

FRIGUROS adj. Care

te face sa sitnti frigul, care nu te
apAra de ajuns de frig: lama friI

tinuturilc tro-

picale, caracterizattt prin

ingalbenirea
pielii 0

guroasa; haina friguroask, odaie irigu-

roasit PIA') ind la frig, care nu

suporta usor frigul [lat. frig 0-

rosus].

FRIGURILE, Mi-

FRIMITURA = FARpI.stAFTRuRATau:.

FRIPT 1. adj.

ca planta ierzele acoperite

Fig. 2208.

In peri, cu flori

Frigurile.

cease (Arabis arenosa) (L.1 2208)

FLOARE-

DE - FRIGURI = FiEREA - PAMINTULUI; BURUIANA-DE-

prin locurile umede, pe marginea lacurilor $i a

iazurilor; numita $i boglar", rinzisoarti", etc.
BURUIANA( Ranunculus sceleratus) (.] 2209);
DE-FRIGURI' = LAPTELE- CiJCULUI; HUMANA -DETRAISTA- CIOBANULUI [lat.

I r i g u 5].

FRIGANELE sf. p1. Felii do franzelh muiate

In lapte $i ouhsi prajite in unt [ngr. cppoiciviti):

FRIPTURICA sf. X dim. FRIPTITRA.

moms

FRISCA.' sf.c4 Sm int Ina de lapte nefiert, b &tut A.

FEtTCA2 (p/. !riot) sf. 0 Vergea, nuia, biciu$cat

FRTGE (frig 1. vb. tr. 0 X A gati carnea expu-

parte a corpului: mi-am iript mina 7 Despre actiuni sau sensatii analoage produse de caldura son-

relui sau chiar de un vint rece, de ger, etc.: Maim un

vint subtlre, de-ti irises obrazul (CRO.) 01 A pricinui o

14. vb. refl. 0 A se arde, a -si produce 0 arsurA.

A simti o usturime mare (in gura, In gitlej, etc.)
1 (F) F A se pAcali, a se
in$ela, a se pirli, a se arde

,,

a,

*FRIVOLITATE Sf. O U$urintri de caracter,

lips& de seriozitate: 11 si 000hetaria balurilor inieari

111.8eSe (VLAH.) 0 Lucru frivol [fr.].
*FRIZA. ( -izez , (p) FREZA vb. tr. $i refl. C):Alin-

creti, a incirlionta pArul 11j A (se) pieptana cu

Ingrijire [fr.].
"FRTZA (pl.-ze) st. s CD Partea dintre arhitrava $i corni$A., impodobita
adesea cu basoreliefuri sau
alte sculpturi numite metope

Basoreliefuri, ornamente, dis-

bue sa fie oineya un

pentru
ea sit lacy gut% pentru on stru-

Sun (ALECS.) Om pacatos, netrebnic: Ai noroo,

mai
C'a lost Cozma om
ouminte
[f rig e +

lintel.

*FRIZURA,

(p1.-nri

s-OX:

[fr.].

sn. 4 =
Fig. 2211. Aparat frigorific
ncREA-pAmlyruLui 0.
*FRIGORIFER (pl.-are) sn. Aparat destinat
111111111

sa produca un frig intens [fr.].

*FRIVOL adj. 0 De nimic, far& valoare, fAra

pretext
7 14uratec,
care se ocupti numai cu lucruri de nimic: Institut
Insemnatate: argument

(I 2214) CD &6 Pr. anal.

puse ca o friza in jurul unui
vas, deasuprauneiu$Letc.[ fr.] .
*FRIZER, e FRIZOR sm.
Cel ce frizeaza parul, coafor,
bArbier [germ. Friseu r].

sm.
tre-

*FRIGIAN adj. Pr BO-

bat on fristile in stilpii polatei (BR.-VN.) 110

F Fat& tinttra,
sburdalnica: e o de muiere, de n'are pereche (D.-ZAMF.).

o'o ferneie
cocheta (VLAH.) ; jertfa glorioasit a unei scaleMO
si nepasittoare (VLAH.) [fr.].

usturime mare, a arde (sorb. de o substanta introdusa in corp, de o bautura, etc.): ml -am fript
gura cn un ardeiu In bittaie, a da o bataie sdravalid F A pacAli, a In$ela, a pirli, a arde.

FRTGE-LINTS

iar cu cea dreaptA. 1$i

astupa ochii; alti co

gare, pe grater, pe jar, in cuptor, in tigaie, etc. :

de vile), de pore _Pat. fricturaj.

nind-o actiunii focului pe Frigare, pe un grater

sau de-a dreptul pe jar: r carnea; .,un pain Ban.
A fierbe rachiul A produce o arsura pe o

F 0 Sgircit, aver:

FRIPTA sf. numai

in DE-A FRIPTA, numele unui joc de copii:

unul se apleacA, pune
palma stingy la spate,

FRIPTURA (73/.-turi) sf. X Came fripta (in Fri-

[lat. frigaria]
FRIGARVIE sf. OO dim. Flu- Fig. 221o. Frigare.

[lat. friger e]

a-i face vials

(I 2213) [lat. frictu s].

mare [f r i p t].

tan (VLAH.) 3e RATA-CU-FRIGARE

Infipte In Frigare $i fripte :* porunoi ati-i sea 0

anume pentru Omit MA

a,

nesuferita, a-i amari

viata NEFRIPT.

0 FRIPTOARE sf. Ban. Trans. Oas. Ar$46, caldura

se- RATA

GARE X Bucatele de came

grozav de sete, de foame (I cu inima a, cu

sufletul amarlt, cu inima indurerata; a face lava

lovit; numit $i de-a calda", de-a focul", etc.

mtnoan (ok.c.) iron. Sable: sombru, sdringanind a, Inca domnul apt-

a-Ida gata 0

drept

: a mines .0 PO duet's, a-1 prApadi,

F : de sete, de )same (se.), suferind

Fig 2213. De-a fripta.

pii, ii trag cite o palma
peste palma lui $i el trebue sa ghiceasca tine 1-a

FRIGARE sf. (D Tepusa de lemn sau de fier in

care se infige carnea spre a o

2210 : aiunsera de-si irifrige (

geau muierile si milli in Irlgari si-i

in picioare (SB.) ;

zile

URI', planta foarte veninoasa, cu frunzele putin

carnoase, lucitoare, cu flori mice, galbene; cre$te

1: A. Candrea.

p. DRUM

1-ar fi fript cineva: atuncea a Barn zmeul oa

Fig. 220o.
Buruiana- de-friguri.

liliachii, mai
adesea albe; cre$te prin locurile nisipoase $i stin-

NBTA

CD

came a; : a sari(ca) , a se seula L..ig.2212. Fri gu rica.

deodatA In picioare, ca $i and

boasA, cu tulpina si frun-

FRIGURI'

(
2211) [fr.].
FRIGURI ea- FRIG - .

rat

1111

II El

- Diclionar enciclopedic ilustrat.

(P)

FREZGRA

sf. 0 Felul cum e

frizat sau pieptanat parul

Parul frizat [fr.].
t FRTMBIE sf. Mold. 0 Fire Fig. 2214. Fria.
ce atirna ea ni$te ciucuri la marginea unei stofe,
unei haine, unui brlu, etc. Ban. Bracinar, cingatoare lj Maram. Oaf. FrInghie [lat. flmbri a].
513

www.dacoromanica.ro

33

F RI

IMSETE.., = FRUATUSWI'E...
F R 1-t FRINA
-lie) sf. 444 ta. Aparat adaptat la o
FRU trasura, la (p1.
un vagon, la o locomotive, la un automobil spre a-i Incetini iuteala sau a o opri In
he
2215,
2216): putlne
vagoane de alltorl slat prevdante on
de
mina (CAR,) ; a
etrIngelrIna [fr.

WITVAIMI

fr ein].

Fig. 22/3. Frina de vagon (system

Westinghouse).

din coada unui tren care

strange frill a: on -ce tren
trebue ad aibil la wadi
de sigurantA (ow).

taco.., a se Intoarce cu fata spreinimic ; aie8idin... [fr.].

*FRONTAL adj. 0 Al fruntii, ce tine de frun[fr.].

FRONTAVOITJ SM. X F Militar necioplit
[front +vistavo 1U].
*FRONTIERA (pl.-re) sf. Granite, hotar [fr.].
"FRONTISPICILT (p1.-oil) sn. 0 ed Fatada
principals a unei cladill marl 11 0 # Titlul de pe prima pate: osta

gina a unei carti, impodobit cu figuri sau

desenuri [fr.].
*FRONTON (pl.

*FRINAR

sm. Slujbasul
de la vagonul

In linie, linia ostirii care sta In fata inimicului; a

-cane) sn. to Ornament

de forma triunghiular6. sau In segment

de cerc, deasupra por-

un

FRINC sm. Nume generic pentru Occidentalii

t3

tilor, usilor sau ferestre-

de rasa latina (Francezi

Italieni) [vsl. frag 0].
t FRINCSC adj. De

alto decoratiuni (2_12218,

lor unei cladiri, adesea

Impodobit cu figuri sau
2219) [fr.].
*FRUCT (p1.-te) sn. 0

FrIn c, privitor la Frinci,

* Poama, rod, productul vegetalelor care se

desvolta din floarea for

occidental.

FRINCTjA. sf. 4 Varietate

de struguri, cu boabele mici si
rare: poama

mioli la boabe, rand pe

otorchine pi de o mare dulceatft

()ON.) (F r Inc].

Fig. 2218. Fronton.

( .12220) : a educe

Fig. 2216.

Fig. 2219.

ronton.

la mull 21 oprit, fructul

Frina de automobil.

FRINGE (fang) 1. vb. tr. 0 A rupe In douti: ".."

Plinea, o nuia, mina, piciorul; mai bine... Imi IrIng

Dana declt sti land- virtutile unui om care n'a lost dealt
o seelturit (1.-GH.) ; ter PRINT 5 aff A Indoi tare:
Infinite, a-si Indoi cu vioa -si
mini:pew A -si

lenta degetele mlinilor In semn de durere, de desnadejde sau de caint6. O F A scirobi: inima

# A Invinge, a Infringe.
vb. refl. A se rupe In dour). ;

a se Indoi tare [lat. f r a ng 6 r e ].

FRINGHIE sf. Sfoars groasrt si rasucit6., funie (2] 2217):

o loose Cn o

[frimbiel.

de ralitase ropie asp.)

FRINGETIgR SM. e ts, Cel Fig. 2217. Fringhie.

ce face sau vinde f r Inghi i.

FRINGHIOARA (pl.-re) sf. dim. FRENIGHTE.

FRINGIIIT,JTA (pl. -te) 51. (plaint. FRUMP 7

Specie de muschiu de coloare verde-deschisil
(Funaria hygrometrica).
FRINT adj. p. FRINGE. Rupt In douA (1, Ct1
Sdrobit, rupt de obosealh F: beat ....., beat
turta, biruit de b6.utura O Nici o pars tea, nici un
O

ban, nimic: de -1 gdsl o pare 11 In toata case, 8A mi-o

oft ti-am
ball In trunte (ALECS.) 4 Na-ti-o
dres-o I (sau na-ti-o bunt, oii ti -am IrInt-o), se zice

aceluia care, Intr'o situatiune grea, propune o solutiune ridicul6. [lat. *f r an c t u s].
FRINTORA (pl. -tart) sf. O Rezultatul actiunii
de a fringe p Locul unde s'a fruit un os, fractur6. O Bucata frinta sau rupta din ceva, fragment; F : !titre frInturile de gInduri ce se rostogolean to
de Wee batrIneso 0
capul sau (CAR.) ; ingind o
2

Frinturli de limbs re. FRAMINT4RE Ban.

Locul din Carina rams nesemlinat unul sau dot

ani flat. *franctura< fractura].

FRIU (p1. trine 0 hie, to trtur1) sn. Toat6. curelaria ce se pune pe capul si In gura calului (c6.-

pettala, haturile sau dlrlogii, zabala) spre a-I

putea mina C) Hikturi: a stringe 1 7 (E) Ceea ce

Fig. 2220. Fructe.

12

retine In marginfle datoriei, ratiunii, etc.; a Mom in

a stapIni (avIntul cuiva); a aline a Infrtna, a
pune stavila, a opri: a pone limbIi, patImilor; punea lass In
ti la gm* 0i lacat la ham. (PANN) ; a da
nelnfritnat FrIne
vote, a da drumul; Wit
pl. Conducere, clrmuire: a Ina trinele governultd;

1. Cariopsa de ovas.- 2. Achenit de aluna. - 3. Samarl

de ulm. -4. Samara de paltin. - 5. Folicula de nemiioride-cimp. - 6. Folicula de calcea-calului. - 7. Pastaie demutar -de- cimp. - 8. Silicule de traista-ciobanului. 9. Capsula de liliac. - lo. Capsulit de scinteula. - 11.
Drops de coarnti.- 12. Baca de lSmiie.

FRIULET (p1. -to) sn. dim. FRTII.

*FRONT (p1. -Cori) sn. X Fata unei trupe asezate

pomului din raiu din care mind. Eva 0-I dete ti

lui Adam s6. m6rance; lucru pe care -1 doreste
cineva, cu toate co. e oprit p1. Roade, tot ce

.,

!anti tnad oe norooul ne dA pe mini hinele Statulni... lucre/He se solilmbA (t.-mi.) [lat. fren u m].

514

www.dacoromanica.ro

produce pamintul pentru brand: ate paintntnint

0 (p) Rezultat, produs, folos, profit: ...ail amoruini

capului la animale 0 Pr. ext. Obrazul, fata; FRUcapul:

seninA; a pleca ~a de rusine 0 Partea
de sus eau dinainte a unui lucru, In opozitie cu FRU

acestor doi oameni in Di Calla (EMIN.) ; a plerdut ,eul munch

Veniturile unei mosii, ale unui

sale p/.
imobil, etc. [lat.].
'FRUCTIDOR stn.. A doullsprezecea lung a
calendarului republican francez (de la 18 August- 16 Septembre) [fr.].
*FRUCTIERA (pl.-re) sf. () Vas in care se pun

,.coada": In
mesei, In capul mesei; In a armstai; la rlizboin In coada pi la luta In ta, (PANN) ; Tnrcii

s-Fs

apucaserA a-si tees o

de caste dincoace de pod (VLAH.) ; 9
mai bine sit tit a mail dealt coada fruntii (NEM) 0

Tot ce e mai bun, mai de searna, mai ales. mai de

capetenie, etc.: an omorit pi vre-o 40 de Pas) tot ales),

fruetele pe masa.

Turcilor (NEC.) ; de 0., de capetenie. ales, insemnat,

boleri, tot de

de prima oalitate: an omorlt so de

*FRUCTIFER adj. * Care produce poame, ro-

d itor : nom

(M.-cosy.) [lat. f ront e in].

[ fr. ]

*FRUCTIFICA (-fle) vb. tr. A aduce roade. e

foloase, clstig. beneficii materiale [lat.].

FRUNTICICA sf. ij dim. FKINTE.

FRIPTZA. (p1. -se) sf. 0 Foaie de arbore: mile

*FRUCTUOS adj. Care cid roade bune,

avantajos, lucrativ [fr.].
*FRUGAL adj. Care se multumeste cu bucate
simple; cumpatat, aleatuit din bucate simple $i
cornune, din bucate puline sau strict necesare:
regim
hranA ~A; ospat
[fr.].
'FRUGALITATE sf. Cumpatare, Insusirea celui frugal sau a tot te e frugal [fr.].
*FRUGIFER adj. * Care dd. roade, fructe
[fr.].
"FRUGIVOR adj. Se zice despre on -ce animal
(mamifer, pasdre sau insectd.) care se hrdneste cu
fructe, cu graunte, cu substante vegetale [fr.].
FRUMOASELE so- FRUMPS 5.
FRUMOS
adj. 0 Bine facut, cu trasaturi
femeie fruregulate, cu forme placute: om

de la barbat ca frunza de plop uscat (ZNN.) ;

0. de brad;... verde, IR CepU u 1 ca-

racteristic al celor mai multe antece populare; a cfnta. a zice din

a cinta tinind o frunze intre buze:

venea elnUnd din

Inn= frAsinelului sr FRASINgL; a

this dinner w CLINE 0 ; a tat ca
frunza pe spit ow' ..PA' ; cfta
pi
larbA sau ca frunza si ca iarba, nenu-

marat de multi, in cantitate enorma. 1

2221); FRVNZA - TAIETVRII = V1N-

cute, care Intruneste multe Insusiri bune $i pia-

DECEA; FRUNZA-VOINICULUI 1, plan-

Eig. 2221.
ta, numita $i brincutli", cu Mori
mici galbene, poporul o socotea Frunza-de-potca.
odinioara ca bunt pentru a vindeca tusea $i stin-

cute: 0 casA, o gradina, o hainA frumoasa; o Cara frumoasit ; vorbe frumoase ; nn miros
Senin : tamp...,
S i tram:mat Linistit: o mare frumoasa C) Vrednic

de laude, laudabil: tapte frnmoase Insernnat:

gerea glasului (Sis'ymbrium

of ficinale) (2] 2222);

FwARE-FRum0ABA = BANVTI.

2. adv. In chip frumos: a se

Impodobi

FRuzszA - VOINIOULUI s =

C)

USTUROITA [lat.

d e a].

3. 6711. Cel ce e frumos; 0: nu se Intreabli de casa

4.

*fron-

FRUNZAR sm. 5i (pl.

...alai, ci de ease harnicului (PAW ).

sn. FrumusetRa personificate, perfectiunea:

adevarui, binele si

FRPNZA -DE- BIIBA -REA

frunzele de un frumos verde lucitor (Chenopodium 'mutate) (E1

moasa; a frnmoasit ca o sink, ca un scare, ca un boboe;

seaul ., femeile;
PLACES C) Cu Infatisare plate

Binisor, incet, linistit: star ~I

= RDBERIC; -DE-PCITCA, planta,

numita $i iarba-drumurilor", cu

o avers trumoasii 0

OSP.) ; In ~-1 InvAtA

a zice mos Gligor (REL) ; a umbla (de)

-are) sn.0* Desi$ format da

crengile pine de frunze

ideal.

5. FRUMOASELE sf. pl. a p Nume eufernistic ale copacilor, frunzis

0
dat lelelor [lat. f ormosu s].
Umbrar, adhpost flicut din
crengi frunzoase Frunze
t FRUMSTE, 0 FRulasATA = FRIIMUSETE.
FRUMUSTE sf. 0 Insusirea a tot ce e f r u- puse ca asternut pentru

vita sau crengi frunzoase

cu care se acopere ceva:

m o s (la fizic si la moral) ) Lucru foarte fru-

mos 1 Femeie foarte frumoasa.

FRUMUSEL, f.-SICA adj. 0 dim. FRUMPS
C) Dregalas, dragut, gingas.
2. adv. Binisor, incetisor.
.

FRIIMUSELELE sf.

SELE.

FRUMUICA

pl. a (f,

astern... niste frunzari paste

Fig. 2222.
Frunza - voinicului.
Inflorita pi cu irunzari Emporia woos.).
dInsa,peste frunzari toarna Ora"
(CRG.) ; uncle este poiana mai

FRUM0a-

FRUNZART (-brew) vb. tr. 0 A mInca, gustind

de ici de cold clte putin (despre oameni si despre

PP' FRI:WISED.

FRUNCEA. (p1. -Cale) s/. Frunte [let. *f r o n -

animale) A Intoarce Toile unei carti, uitin-

t Icella ].

du-se numai In treacat la ce e scris, a rasfoi, a foileta: se Hitt prin ale, frunzarind caietul (VLAH.) [f r u n-

FRUNTAR (pl.-re sn. 0 Cureaua de in hamuri

care trece peste fruntea calului

11.r.

831

'I . 0

z a 11.

grinds razimata pe stratul morii, prin care trece

piscoaia 1 Trans. rrdi Catapeteasrna O Fasie de
catifca cu care se leagd femeile pe frunte, pe sub
edit t, ca sa nu iasa parul de subt ea [lat. f r o ntale .
*FRUNTARIE
FRONTIERA.
FRUNTAS adj. $i sm. 0 (Oni de f runt e. de

FRUNZET sn. col. FRVNZA. Frunze cazute din

copaci: trebul sA meargA In virtu] degetelor, ca sit nu lisle

~ul eel meat (ISP.).

FRUNZIS (p1.-)4e si -touri) sn. col. FRVNZA.

Frunzele unui copac: nu vedeam declt trunehittril, si ..111

copacilor (ON.); pasarile an adormit $i on s'au mai miscat
In

bine is satul tau at. (CRC.) ; vii satulni Stan In PIeioare dinaintea hit ()- OH.) 0 X qoldat fart nici un

mai

grad, care s'a distins intre ceilalti si e designat sa

fie inaintat caporal; poarta un galon de line galbena la contra-epolet.

FRUNTE sf. 0 6) Partea fetei, la om, de la

for (DLVR.).

FRUNZISOARA. pl.-re) sf. f dim. FRTINzA

Sunman in forma de foite (..- FoITA 0): as mai

primal rang, printre cci dintli: decit codas In oral,

lase focului frunzisoara si alitia de pe fag mi..).

FRUNZOS adj. Cu frunze multe $i dese:

ee de MO drum SEV.)
FRUNZULEANA (pl. -one FRUNZULITA, 0

s'au suit tustrei Intr'un cepaciu

FRUNZVTA (pl.-to) sf. 4 dint. FRVNZA.

FRUPT (pl. -tnr!) 4 sn. 0Produsul In lapte (si

sprincene piny uncle Incepe se crease.). parul:
vacilor: un pastor de oi... de va Il
large, IngustA, sblreitil; a Increti .a; a sarnta pa ; on brinzh) at oilor
sudoarea !runt!!, muneind greu; an steaua 'n , cu sau
de sante 'mime In sau In piept, care se distinge prin
Calitati extraordinare: mi tt-t pnnea la pedeapsA,
(ISP.) ; 6: ea
macar de-ar fi lost de sapte palms In
ti-e scris, In frunte ti-e pus, omul nu poate scapa de

cele orinduite de soarta

04

Partea dinainte a

sit-si piarzA eimbria si sa fie bAtut !carte

oiler sale devine Inca nn izvor de sporire a
aeutiei sale cow) 11C),24 MIncari de dulce (In opozitie
vInzlnd

(91.-civ.);

cu mincari de post"): RomAnii IndAtineazil a mince

nnma ~ alb, preenm: lapte, brim* ouA, nu Inca el came
(MAR.) ; a minim de ee, a Infirm de dulce; zile de ~,

515

www.dacoromanica.ro

care e permis sit se mAnince de dulce [lat.

FRU _On
fructus].

FUL

( Lagcypus mutus) Trans.

apei; numit& $i gonaciu" (Hydrometra

paludum) (Li 2224)

[fr.].
0 FRT,TITA (p/.-ie) sf. Trans. * = BANOW.
*FTTZIC adj. ji sm. Av Ofticos, tuberculos [fr.].
*FTIZTE sf. t Ofticti, tuberculoz& [fr.].

[f u g i].

FUGI

FTQRI-, rrpui- adj. invar. De rangul al doi-

lea (vorb. de o functiune):

vAtoryi].

logottt,

vistier,

Insect& ce se asea-

dune pe suprafala

*FRUSTRA. (-ma) vb. tr. 0 A lipsi pe cineva de

un lucru care i s'ar cuveni de drept A Insela

mee [VS1.

man& cu 1,Intarul $i care umbla cu o mare repezi-

vb. -

(tug)

intr. C) A se departa
i ute, alergInd, dintr'un loc, spre a

ar-

Fig. 2224. Fuglu.

scapa de cineva, de
teamaunei primejdii, etc.; a alerga:

0 FI,JCIEsf.Olten. Ban. 0 Butoias, legat cu cercuri,

de o form& special& (..j 2223)
[srb.].
FUCSINA sf. sa Materie

din casa Orindinaintea vrajmaattlui;

din inchisoare
loge de-1 lose sulletul, Inge Ca ei clod ar fi scApat din nneel,

tha

e:

teased;

solida, verde - aurie preparata

Inge de-ti scoate ochii, fuse de scapArA pietrele, Inge mincind
dintr'un amestec de anilin& $i
pAmintul, loge as vInttil 0 A cauta sa scape, a se
toluidina, foarte important&
feri: de jurimint BA Mgt, mAcar de vei eves sit Mr! ei
prin aplicatiunile ei; solutia de Fig' 2223. Fucie.
drept (rRv..ms.); de spovtidanie tagi ca dracul de timlie (cRo.) ;
este rosie, din care cauza fucsina se mai nu- fugi de cei rail; de cc fugi, no scant (2NN.) O A trece
mete $1 ,rosu de anilin&" [fr.].
iute pe dinaintea ochilor: copacii, easel() tug, se eterg
ca ni$te naluel In nrma noastrA (vLAH.); case, Plate batrtue
er FODTIL adj. Mindru $i Inchipuit,
Ingtmfat, care se tine mare $i nu baga In seam& Mate lug ei s'atundA In nrma ei (DLVR.) 0 A trece
sau dispretueste pe altii: preempting e indn1 din iute: cum loge vremea (vLAH.) 0 A-1 do ochii, a nu -$i
nliscare (NEGR.) ; prostnlui nn-1 eta bine dead nu-1 ei fudul
mai putea lua ochii, a sorbi cu privirea: ii Iugea
(ZNN.); era fudul de nu-1 mai inclines DAmintnl (D.-ZAMF.);
ochii de-atitea strAluciri (CRO.); am de trumogi, de -ti tug
a-i trece
F iron. a 11~ de-o ureehe, a nu auzi bine, a fi surd (Atli pe dineli (CRC.) 0 A-i
de-o ureche [tel.
somnul, a nu putea adormi: 'wont Tau ni' tea intimplat
YUDULACHE sm. Cel ce umb16. Lantos, sft rasa de soma... el indatA ce se pone In agternnt, sA -i
fudulindu-se cll. a Imbracat o haina nouA, tafan- bum sonunu ? (ON.) 0 Fug! de-aoolo 1 sau Iugi incolo I
dache, filfison [f u d u 1].
expresiune de neincredere, and nu ni se par de
FUDULI (-niece) vb. ref 1. A deveni fudu 1, a se crezut cele ce ni se spun [lat. vulg. f u g i r e<
arAta fudul, a se fall din tale afara: doer Is isprAv- alas. f u g & r e].
niceasA, nu ai adicA m'am fudulit dinteaceasta (ALEcs.); nu
*FUGITTV adj. Care trece repede, trecator, de
vit indullti el nu nitati Weis voastra (cRo.).
scull& duratii [fr.].
FUDULTE sf. 0 Mindrie desarta, trufie, InFUGULITA, FuattTA sf. dim. FINA: a da rugnglmfare:

era etApinit de patima iuduliei (CAR.) ; indulia e

lita (('ANIF.); yin' Inguta (oR.N.)

FUIOR (pl.- !oars) sn. 0 11 MAnunchiu de cineptt sau de in, dup& ce s'a melitat $i s'a periat

Cora bung Cu prostia (ZNN.); bAutura e nude e, minoarea a ow

(PANN) $(

[f u d u I].

Testicul de berbece (termen de birt)

(Di 2225) : !email apoi to -an rAgilat, to -au

periet si to -au Mout
triunes el meal.) ca
matasea: din .. to -an Mout cater (cRe.); degetele ei... torcean... dintr'un do de o 11nA ca
argintul (EMIN.) ; (/): din olocotul nndelor peen, tnioare de argint se desfac in Waste !unit
(vLAH.); fnioare de nor! isvoriso din adincuri

FUFEAZA = FOYEAZA.
FI,JGA I sf. O Faptul de a fugi (dintr'un loc,

dinaintea unei primejdii, etc.); 0: lugs -i ruemeasa,

a
dar e sanatoash; an sciipat an toga (m.-cosr., ; a o Ina la
o Cult Ia
a o rade la
(se.) ; a o lua d'a toga (once.);
a o rope Ia 0. (DLVR.); a o rune de-a toga (sau de ); a se
elipt.: atonal noi, la baietil (CRC.) APune pe

lergare, alergaturti: a se intrece din ; a alerga inter( ;

gind.
2.

FTIGA

p!nzA do
coama el coada ea niece Inioare de
boranglc (CAR.) ; (E) ; mA punea
neputintA de

a toarce mai departe din ..n1 dragostei (owl

C) al) F ssul draculul (PAN4F.), p&rul capului
salt 101 ale trei fuloare ei all to car! d'aici

Co

..u1 pop!! (pat.,F.),

(VI-Alt)

data a umblat o saptAmina, 0, de la scoalli

DA Din, cuprinde gltul doulni spumat

0 Cal:

Trecator, care trece repede, fugitiv:

; 0 impresie ..t de nrit 11 rasAri in Bullet (D.-2MAF.).
cline
FUGAR (-Arose) vb. tr. A pune pe fuga, pe goa(C0$13.)

nA, a urnittri gonind:

pink sA-1 ueigi Romanii ce -1 toeireau, se =Mean et intro dineii ((Sr.) [f u g i].
FUGARNIC adj. $i sm. F u g a r: In senetut
ei de -A incolteete nn simtimint starulter de milit (On.).

FUGATQR adj. verb.

Care fuge
CD Care fuge lute, care alearga: mei en pietrele de
picioare ei fate tugAtoare pornirA imprennA OSP.) Fugitiv, care dispare repede.
FUGAU sm. GD 3e Un fel de potIrniche alba
Fun'. GD

Fig. 2225.

preotului, and umbla cu lordanul; Fuior.

0: asta-i pe deasnpra ca popii, duptt atltea necazuri, mai vine $i altul pe deasupra; a umbla
a umbla f&r& rest [lat. "f o 1 1 i o-

1 u s< f o 1 lis .,burduf "].

FIJIORA. (p/.-ase) sn. dim. MDR: ping
dimineatit vei toarce ole acestea de in (acr.)

(-uesc) vb. tr. Trans.

Indesa, a Indopa [ung. f oj t an i].

O FUITUT, FULTUI

undeva

Vii

(ISP.)

Id poll, fuiorul care se da, la tar&,

ciortil se Intoarce

FTJGACIU adj. Bun de fug, care fuge lute:

Pied call mat !used (roc.) [lat. f u g a x, -a c e m].
FUGAR adj. $i sin.
Cel ce cauta prin
f u g a scAparea (din Cara lui, de la oaste, de sub
stapinirea cuiva, etc. : aunt incearcit sit gliseascit o
sound eentru
(CAR.); a umbla 0, a rAtAci, fugind de

C) A-Si lua ale trei tuloare, a-si lua ca

trafusele, a pleca repede de undeva:

adv. Jute, In fug, alerglnd, fugind: re-

ei an lint
speriat (1.-GH.); an plecat
teeth tabdra pnstie (m.-cosi.); de aci, prin elipsa verbului: clod s'a vAzut scApat,... speriat Ia prepelitA (ER.-VN.) ; a In'napoi (1.-GH.); Rid mai Wen% srt ice
citlecat pe murgul 51
aplt, ci
la stApinit-ca (am.) [lat. I u g a].

Pr. ext. Cineptt, on -ce

materie textile, Inainte de a fi toarsA:
(VLAH.)

a vent In toga mare; II vedem venind in toga calulul 0.-G11.);

0
de cal, o distant& nYt poate fugi un cal In galop, 'Ara sa se opreasca; a da toga, a da o a fugi, a
a fugAri, a
alerga repede; a Dune Pe ~, a ma
silt s& fug& Cu Inge, repede, lute, de gralk;
In
In treacat, In grab&; pe .0, grabit, repede, pe
apucate; die , d'a 'n toga, In pripa, in goank aler-

la ,

P.,14

o ruiTui4LA.,

mine

ir" A

FULTIIIALA, FunTumnA sf. Mold.

Or' Umplutura de pusc& sau de pistol, din ellti,

Gime sau hlrtie, ce se bate peste alice sau Raba:

sarmana bibliotecit I testa a slujit de fultulala Ianicerilor

(NEOR.1

[fuitui].

*PULAR (p1.-aruri), d FIILARD (pr.-de) sn. 0 Ej

PInzit usoara de mAtase: ea purta o roche de Inter
alb (0.-zAmF.); ne captustm cortelurile pe dinAuntrn on toate

0 Basma de mAtase
(in spec. pentru legat la glt [fr. f o u la r d].
0 FULA.0 sm. F Mold. Netrebnic, pierde-vara:
fulardele OS pOSOdara (ALCM) 1

li'am ales nimio de mine, lost -am un

(8PER.).

O FULCVL sm., mai ades ea ruLcvi pl. Trans. Prune

coapte: dit-mt eitiva Mall (vic.); se bullion... cu...
prune coapte (Wad) or! !acute nhisAlita (RAc.).

FULG sm. C) le Pan& fin& $i moale, mai ales de

pe burta pasarilor:

516

www.dacoromanica.ro

user on nn ; then tin ((Mous nomai

din 1 de padiri, de se outunda in put, olnd se mica

((SPAT'

ca ul Pe Etna, usor, lard greutate; In voia Intimplarii: aiunsera negustori grei ca .v pe ape OM);

a bate, de 81-1 mearga tulgii, a snopi In bataie: dete Oi

Tnroilor un freely), de le merge !Wei asp.) 0 Pr.

anal. Particica. cristalizata de apa care cade sub

forma de ninsoare: de zapada; Fulgii zbor, plutesc in

Pr. anal.

rifle silicoase cu care vine In atingere (II] 2227) FUL[fr.].

FUM
FULTE sf. 0
Floare de narcis,
zarnacadea (Narcissus poeticus)

Podoaba de pietre scumpe In forma ace-

stei flori [to. fuli a].

*FULMICOTON sbst. to Substanta

Un fel de puf ce se desprinde din inflorescenta

unor plante ca papadia, etc. *i care se Impra$tie

exploziva care se preparti din bumbac

muiat Intr'un amestec de acid sulfuric
$i de acid nitric [fr.].

prin vAzdub.

neste: Jupiter

trunzatoare provenita din des-

prat

aer. ea un rota de fluturi albi (ALECS.)

In Vint ca niste fulgi: oot wort de paphdle ratlicean

FULGER (p1.-ere) sn. C) 0 Lumina vie $i pa-

carcarea electrica a doi nori,

Insotita sau urmata adesea de
tunet (ED] 2226) : norli dem se
foe, adeca tunet qi
(ALECS.) ;

tin ow de bncurle ; lute

0 Pr.

,to

ext.

tosta preutImea arunca

an de blistamurt asupra acelor oe

trAgeau tabao ()ON.)

0 Eve-

niment dezastros $i nea$tep-

tat [lat. fulgerem).

Fig.

2226.

pl. F C) Substante medicamentoase cu care

Fulger.

FULGERA ( -era) 1. vb. unipers. intr. 0 0

A se produce fulgere: tulgera a turtnna dinspre miazanoante (VLAH.) ; clod fulgerit, sit nu staff linga cline sau
pisicit, did to va train! (GOR.) A produce fulgere:
;
(pagInii) In loath partite
tutgerau si trlisneau au armele for (na.-un.); tuna al tulgeril

811 vad norii fulgerind tALEC8.)

de mlnie 0 A luci ca un fulger, a sclnteia

A trece repede ca un fulger: n'am grain sa spun ce-ml
Iulgera prin crosier' In acel moment suprem

(ON.).

2. vb. tr. 0 A lovi ca fulgerul, a trasni: tulgera-

te-ar

Dumnezeu! (GRM.) ; sit

de mercur [fr.].

*FULMTNIC adj. ca, Acid , corp organic, foarte

exploziv, compus din oxigen $i cianogen [fr.].
FULTUT... PP' Furrui...
FUM (73/.-muri) sn. 0 Masa gazoasa combinata
cu particele solide (funingine, cenusti, etc.) care se
desface din corpurile care ard; 0: ana nu fact too,
"" nu iese sw- FOC Cantitatea de fum pe care o
trage cineva dintr'odata din tigara sau din lulea

Trasnet: onvintele tale an clizut

ca tin v In gloata ce to Incontura
(ALECS.) ;

Arnenintator, care izbuc-

*FUL1VIINAT sbst. Q Sare expluzivii formata

din combinarea acidului fulminic cu oxid de
mercur, cu oxid de argint sau cu oxid de aur:

0.. (PRV.-M13.);

ca ...ill; de aci (modern) : tota

tren vo, care merge cu cea mai

mare iuteala

C)

sit Molt explozie (VLAH.) [Cr.].

(f) : Un ax se aprinde In ochli Int

pe too

neste amenintator: la caphisala tie -carat Fig. 2.2.27.

animas gaeeOti materla ...A a unui critic, gala Fulgurita.

loves until on altul... las& linnet

$1

*FULNIINANT adj. 0 Care tits-

Care produce trasnete Q Care face usor explozie:

nu Indrazneeti a& to mittl, cit to

se afumit bolnavii (in popor), punindu -le pe car-

buni: negustor de saki's, ~uri gi alto otravurt (can.)

CO Casa. In care se locue$te, familie: nu e sat mare,
stn numai din vr'o 40 de ..nr1 (RET.) 0 p1. Aspira-

tiuni deserte, Ingimfare, vanitate; nrile sl 'tambatuale teciorilor de bani gate (VLAH.) ; li intrase urile In
cap o& ar It ceva de clInsul ((SP.) * IIL-PAMINTII-

LUI = FUMARITA [lat. fumu s].

YUMA. ( -mez ) vb. tr. A aspira $i a scoate fumul

de tutun prin gura., a bea tutun [lat. fumar e].

FUMAR (p1.-are) 1:6 Gaura, deschizatura fAcuta pe acoperisul caselor tarane$ti, pe unde iese
fumul din pod [lat. f urn a r i u no].

popil fulgerau WAS(.431310 (COSTS.)

A sageta: lunghiurile care mA tulgerau la tie -care ritsnDare (13R.-VN.); unmet din dad In clod 11 tulgerit, on cite o

NARAnr (pl.-ale) sn. F u m mult, cantitate mare

tulgerat.

lumaraie de taralle $1 smirn& (DAM,) ; acoperisuale oaselor...

plutind in tumArala Mr& fund (own.).
FUMARTCA. sf.
= FumARITA.

fulger; : lar

nititturil cow [lat. vulg. fulgerare< clas. f u 1gu rare].

3. vb. refl. .0 A capata fulgeratura: oala s'a

FULGERARE sf. 0 Faptuldea fulgera

0 .f

Licarire, scInteiere:

tala lui Decebal

de operant& tnneca

1
pa

(VLAH.)

FULGERAT 1. adj. 0 p. FULDER6 C) Pr.

ext. Triisnit, ca lovit de trasnet: Oran, Sinai cadeau
tulgerati de armele paglnilor usP.) ; Mitu a pleat ox. di if

(p) Bolnav de fulgeratura: oaie

A.

2. sbst. Faptul de a fulgera, fulgerare.

FULGERATIC adj. Ce trece iute ca un f u 1-

g e r: o licarire

wiPa .

FULGERATOR 1. adj. verb. FumElta. 0 Care

fulgera 0 SagetaCor: mft asteptam la o a dons eautAturA... si mai fulgerAtoare (ON.).

2. 0FuLuEakr06RELE sf. p1. Ban.

Ci Zilele

16-18 Ianuarie care, dupa credinta poporului, shit trei zile rele de fulgere, trasnete gi vifore (MAR.).
FULGERATVRA (p1. -turf) sf. 0 .0'
Boala
naprasnica care loveste pe om din senin, Tara
cauza aparenta (mai adesea epilepsia", alte-ori
de

junghiul", durerea de cap, etc.): loves pe om 1111geratura sand se vita asupra-i ear.) G-a 0 boala a

oilor [fulgera].

FULGERETE adv. lute ca fulgeru 1.

FULGUI (-ne) vb. unipers. 0 A ninge

FITMAR4IE, Furdikajz, FUMARD4TA sf., d FU-

$i deasa de fum: minim din bunavoInta... Inonainta el

FUMARIE tr FumlirteaE.
FUMARTT sbst. 2 Dare ce se platea odinioara
de fie-care f u m, adica. casa. In care se locuia, In
care se faces foc: vinaritul, oerltul si ...Ad eran d&Mil
indireote ce niatian partionlarii catre Stat IMO.

FUMARTTA St. 4 Mica buruianti amara, cu

flori purpurii sau albe, mult cautata de of $1 de
vaci; numita. $i fumarica", fumul-pamIntului",
iarba-de-curca", sefterea", etc. (Fumaria othicinalis) [f u m].
FUMAROLE sf. pl. algi Nori alburii, formal
din vapori de sare, de acid
clorhidric, de sulf, etc. ce
ies dintr'un vulcan, dupli ce
y

Cf."

a Incetat eruptiunea de lava.

(0) 2228) [fr.].

:inot k' .Y54:14

rum4T sbst. Faptul de

a Puma.

Fum.A.Tprt sm. Cel ce

fumeaz a, cel ce obici-

nue$te sa fumeze.
t FUMEDENIE sf.Sumedenie, gramada mare: sit

Fig.

2228.

cu
tulgnia de ninsoare; clad tarns tulgue cu scare, a semn ca are
sa ning& ttrzin (SEE.).

[fum + (sum)edenie].

marl de omit Inchlserli zarea... on tulgulala for berme-

scoate aburi: vales 0 In cutli, mnntti

fu 1 g i rani: Noemvre Incepea sA fulgneasca

(VLAH.) ;

FULGULfiLli sf. 0 Faptul de a fulgu is tulgl

tic% (Das.).

*FULGURTTA (p 1. -te) sf. *Tub sticlos produs de

trasnet clnd patrunde In pturiInt

Fumarole.

doblndeso ertare mnitelor male tumedenii de pirate (sstv.-me.)

topeste mate-

FUMEGA (-ee) vb. intr. 0 A arde (fara fla-

cara.), scotand (mult) fum; a scoate fum: puss pe

auiu1111 ee fumegau In vatra tin brat de vreascnri INEOR.) ;
!truant'. Joe yucca, a care' gun tot rumega (CAR.) A

[lat. fuml gare].

MINNA (VLAH.)

0 FUMEGAI9S adj. Trans. (aue.) Din care iese

fumegaiu.

517

www.dacoromanica.ro

FUMEGAIU sbst. Fumaraie: fauna stupid puFUM- nlndu

-1... pe an 0. de dna ouratd (MAR.) [fumega].

FUN

FUMEGATOR adj. verb. rumEGA. Care fu-

FUMEGOS adj. Care fumeg a, din care iese

fum, care scoate aburi: incunjurit ceaunul ce fierbe

SALEM) .

0 FUMEIE = FEBIZIE.

*FUMIGATIUNE, FIImIG4VE sf. P Afumare,

aburire cu mirodenii sau cu substage medica-

FT.TMUR adj.
cafenie: oaie

fumIdus].

Fumuriu, de coloare cenusie[lat. *f u m ri 1 u s <

(merit

FUMURTU adj. De coloarea fumului, cenusiu,

cafeniu: saint de apit se sparge si se preface lute() spurn& fumurie (VLAH.) [f u m u r].

FUMUROS adj. Infumurat, plin de fumur is

prejuditii fumuroase gi ridicule

0 Cravata legata In forma

de funda (I] 2233) [ngr.].
FUNDAC 1. sm. 3E 0 Numele
mai multor varietati de pasari

mega.

mentoase [fr.].

FVNDA. (731.-de Sf. (E) 0 Panglica, facie de pInza,

de matase, etc. legata in forma de nod ([01 2232)

(NEW.).

FUNIi.R sm. e Cel ce face funi i.

FUNCIAR = FONCIAR.

*FUNCTIE sr ForremrNE.

*FUNCTION4 (-ones) vb. intr. A indeplini o

slujba ; a-si Implini funcliunea; a lucra [fr.].
*FUNCTION4R sm. Slujbas, eel ce se ;ilia intr'o funcidune [fr.].
*FUNOTIONA.RA sm. dim. (.$i disprquitor).
F u n c t i o n a r mic. care ocupa o slujba neinsemnatti.
*FUNCTIONARTSM sbst. 0 Sistem politic care

creeaz& un mare numar de fungionari; crestere

exagerata a numarului funclionarilor [fr.].
Slujba., Insarci"FUNCTITINE, inmeTiE sf.
flare, exercitiiul unui post, Indeplinirea unei sar^ini publice C) Lucrarea regulata a organelor
inui corp, a inecanismului unei masini, etc.
+ In algebra: cantitat ea variabila care depinde,

dupe o anumita lege, de alte cantitgi variabile

IT 0 t2.7 Rolul pe care -1 Indeplineste un sufix, un

cuvint In propozitiune, etc. [fr.].

FUND (p1.-duri) sn. Partea cea mai de jos,

cea mai de desubt, cea mai adinca a unei cavitgi,
a unui vas: 111 marli; o pra-

pastie ULM ; ul man pus, In

parnIntului; .011 paharuIni; ...Ill oalei; un Vgan neat

ca un ~ de ceaun... Imi iesi !mint.
sacului; F: sac fara
(ow ;
ewul

'Ara coada, din ordinul palmipedelor ; pot sta numai vertical pe

pamint si Innoata foarte lute, Fig. 2233. Funds.

cufundlndu-si corpul aproape In
intregime In apa, din care pricina se numesc si
cufundari" (Podiceps cristatus) (1.tj 2234): (P. minor,
P .nigricollis P. rubricollis)

0= BODIRI4U 'IN 2. (p/.-ace) sn

0 / Partea de desubt a unei

podina 5 0 Ban. Un fel

de cojoc Cara mlneci [fun d].

'FUNDAMENT (p1.-te) sn.
O Temelie, zidaria care for- Fig. 2234. Fundac.
meaza baza, sprijinul, unei cladiri, unui zid,

etc. 0 $ Plansa de scinduri pe care se pun

formele; masa de her (din masina sau de ling& ma-

sina) in care se inchid formele de tiparit 0 e

Temeiu, baza, ceea ce serveste de sprijin, elementul

pe care se hiterneiaza: justitia este ~al Statelor [fr.].

*FUNDAMENTAL adj. 0 Care serveste de

temelie la o cladire: piatra

0 (V) Principal. de
capetenie, esential: trasitturile e I se redesteptau scum
In spirit (CAR.) [fr.].

0 FUNDAREATA adj. f. 0/ten. (clAus.) a CACIUM ,

caciula cilindrica, cu fund (fara via).

FUNDARIST (-isese) vb. intr.
A arunca an-

cora [ngr.].
*FUNDA$ sm. :\ La jocul de foot-ball: unul din

eel doi jucatori cari stau In fund (si la spatele

carora e portarul").

*FUNDATOR, FUNDATOARE adj. si sat. f. Inte-

meietor, Interneietoare [fr.].

FUNDATOARE sf. Fun d de carula.

FTJNDATTJRA (pl. -turi) sf. O Ulicioara infundata, care n'are iesire la celalalt capat; drum astupat 0 Padure deaso. [ (In) f u n d a].
*FUNDATIUNE, FuNDATTE sf. 0 Intemelere;

Infiintare, instituire 0 Fond eonstituit pentru

o. opera caritabila sau culturala, asezamint:
universitard Carol I [fr.].
0 FUNDEIU (p1.-eie) sn. 0 Trans. Maram. (Inc.) (m.)
lUi

Fig.

2229.

o FUNDOAIE sf. Cl) 0/ten. Ban. e,1 Temelia case!

0 Trans.4.1.Infundatura. In munti (('nc.) (DENS.) 0
.ts Piatra de desubt a morii. piatra nemiscatoare, statatoare, zacatoare [f u n d].

Trans.

Fund de bu-

toiu. S. Stinghie, chinga,

A. A. Aripi,
punte.

t FUNDUCsm. () Veche moneda de aur turceasca,

care circula la not pe la Inceputul veacului trecut:

doagc mici, sfircuri.

D. U. Doage din aripi.

sufletului

obiecte de Imbracaminte:

masa

(SEZ.)
(R: COD.)

D Ceeaceramlnepe fun-

, dric 0 De moarte; jalnic, foarte Intristator,

Fig. 2231.

Fund (de car).

dul unui vas I) O Partea cea

mai departata de intrare; mar-

gine, capat: padurii; ul gatdinli; ai sii to dual In .111 tadului

(CM) Partea dinainte sau

de dinapoi a carului, care se

razima pe loitre (j 2231) [lat.

se bizui [fr. f o n d e r].

*FUNERALII sf. pl. Ceremonia unei Inmornationals [fr.].

"FUNERAR adj. Privitor la funeralii, de InmormIntare: cheltuell ...; molt a, care confine cenusa unui mort ; piatra a, care e puss pe un mormint [fr.].
*FUNEST adj. 0 Care aduce o mare nenorocire, prevestitor de nenorociri, aducator de moarte:
an , rizboin 0 Intristator, dureros: amicitie .
[fr.].
*FLINGA (p1. -gm) sf.
FrInghie ce trage sus o
pinza, un felinar, etc. [it. f i o n c 0].
FUNICEI sm. p/. 0 (1? Un fel de cIrcei proveniti din scurtarea muschilor.
I FUNICEL = FURNICVL.
FUNICICA sf. dim. rpm.
mintari pompoase: i s'an molt

fundus].

FUNDA (-dez) 1. vb. tr. A

Intemeia, a Infiinta, a institui.
g. vb. refl. A se Intemeia; a

t PUNE = rwqm.
`FUNEBRU adj.

[fr.].

(i:J 2230):

0 Taler de lemn

FUNDAC 2 C),

0 FUNDVT (pl.-ute) sit. dim. FUND.

Cl)
Privitor la Inmormintare: elogiu ; ceremonie funebrat pompe funebre; car

fete plane ale unui butoiu ([J

2229) Sclndura pe care se
mamitliga s'o rastorni on pe , on pe

0 FUNDUREIU am., FUNDURTE sf. Trans. cm.) (('Sc.)

;

Pr. anal. La

palariei; ~ul adorn; tur: .411 pantalonilor Fie-care din cele doua

rastoarna mamaliga

oar!, si rubiele (no [tc.].

Fund de mamaliga.

om care nu se mai satura; a da de ; a eadea la

inimii;

numara tale cincizeci pungi de bani In mahmudele, dodo-

Fig. 2230 .

M. Doaga din mi,loc,

stilp mijlociu.

V): A.1.11

FuND4.0 2 0 CD &) 0 parte a intestinu-

(R: COD.).

Fig. 2232. Pandit.

518

www.dacoromanica.ro

FUNICUL (pl.-ie) sn. * Codita care leaga s5.mInta de pericarp (A 2235) [fr.].
*FUNICULAR adj. si
(7)1.-are) sn. Sc zice de un
tren care urea o pants repede, cu ajutorul unui cablu
metalic care leaga doua
Fig. 2235. Funicul.
vagoane, din care unul se
urea pe cind celalalt se coboara: tren ; ~, electric
(1 223 ;).
FUNIE sf.
C)Sfoarb.groasa. rasucita, de

cola ce va intuit luau de ~In case Ira (ray.-Pal.);

nu este nici mAcar dilrult, ci este tocmai lucrn
de

room).

2. sbst. Faptul de a fura.

FURATOR 1. adj. verb. FuRa. Care

fun..
2. sm. Maram. Hot.

FURA.TURA (pt.-turf) sf. Pura t:

FURCA (p1.-ei) sf. Q r Unealta alcatuitti dintr'o prajina de lemn tare
terminate prin doi sau trei craci ascutiti si Incovoiati, numiti coarne"; cu
ajutorul ei se stringe finul, se intorc
sau se cara snopii, etc. (E 2237) If 0
2237.
Pr. anal. Nume dat la diferite lucruri Fig.
ce prezinta doi craci ca si furca; /urea FurcA.
pontrii stlIpul, titre !cracii de sus ai caruia OSCi-

clnepa on de

to m'ai Indemnat la furAturi cse.t

teiu, fringhie:

a lega cu funii;
(p) iron. drept
ea Innis 'n traieta, strlmb, nedrept; ; a i
se apropia (sau

ai

' FURATOR sin. x Soldat de cavalerie care urn- FUN-

bla. dupe furaj: ei IntImpina In cats o 'emit de Turd

~4 oa ducean niste tame de dobitoace (OALC.) [fr.].
FURAT 1. adj. p. Furth. De provenit
de pe urina unui furt: se va certa ea un fur

se strange)

funia

de par,
(sau de stealar),

a i se infunda,

a i se apropia
sfirsitul, a nu

mai sti cum

s. scape, cum
sa iasa din Incurcatura; nu
vorbi de ~, In
case spInzuratu-

.75.4
Fig. 2236. Funicular.

lui, nu vorbi
de uncle lucruri dinaintea cuiva care s'ar putea
simti atins, crezind ca se face aluzie la dinsul
0 de pale, sarcina de paie eft poate duce omul In
spate (PAW.) # Funie, de lungime variabila,
de mosie, sfoara de
cu care se masura pa(nIntul;
mosie; a true cu funia, a masura o mosie [lat.
funem].
FUNIER sm. k:' Cel ce fabrica sau vinde

funii.

0 FUNIGANA sI. Mold. Trans.

FUNINGINE: clod
cede funigitna de ye hogeag, e semn de vreme rea teem).

O FUNIGEI' sm. pt. Mo/d. Trans. Fire albe si

usoare, ca de paianjen. care plutesc in aer in
zilele frumoase de toaninh: toamna, multi
prin aer

semn de toamnA lungit

FUNIGEI2

ylutind

FIIRINCEL.

FUNINGINE, 0 FUNIGINE, 0 FUNINGANA sf.

surilor: negru ea a; s'au lost nns ye fatil cu cArbuni el

(SB.);

cind arde funinginea de la gura cuptora-

lul, are sit vremneascA

(GOR.)

Fus. I. Fir.
JC.

Caier.

Fig. 2239, 2240.

Furci.,sculptate din 1 ransilvania.

leaz5. ?cumpanal putului

PUT): lingg un Put

pArlisit, on ghizdarile desfacute ei cu tuna strimbil

(LUNG.) ;

tuna scriuciobului, stilpul orizontal de care e fixat

(GRM.).

Materia neagra ce depune fumul pe olanele coon Inninginl

Fig. 2238.

Furca de tors.
F. Furcg. D.

[lat. fuligInem].

scrinciobul; furca =unit, numita si pisc" sau

gruiu"
partea carului, fixate de osie, care
.
leaga anima de protap; kg furca pieptului, extremi-

tatea inferioara a sternului: tratele li tress an puma

t;1 Fie-care din

straenic In tuna pieptului (CAR.)

FUNINGINOS, 0 mimeo: Nos adj. Plin de fu-

ningine; negru ca funinginea [lat. fuligln osus .

FUNISOARA (p1. -re) sf. dim. PRUE.

FUNT sm. Unitate de masura, de greutate de

aproximativ kgr.: chile are 400 ae oca, oca are

!anti (ION.); Ad' o ea% de patina ei doi !anti de came
fripta (RET.) ; un A. de lnminAri [rus. < germ. P fund].
13

t FUR sm. Hot :

ascuns

(LEO. CAR.)

zicem celni ce lurk adicA is pe

[lat. f u r, -r e m].

FURA (fur) vb. tr. 0 A lua pe ascuns sau cu

sila bunul altuia;

6: hotul flu% ei Jura; we- ou A

awl: smell furft !stele de Imparati O o sarutare,

a saruta pe furls; oehii, a fermeca, a face sb. vada

altfel realitatea; inima, a se Indragosti;

tile, a-i lua mintile, a-i Intoarce capul: a aunt ea
ma aducA 51 sii-ml lure 13111101e (VLAH.);

somnul, a face

sa nu poate dormi; a-1 ~. somnul, a adormi pe ne-

simtite: puss pi el capul Jos 01-1 tura somnul usra 0

nn Mtn [lat.
o idea;
A-si Insusi pc nedrept:
furare].
*FURAGR adj.. Bun de nutret: plants ~,i3 [fr.

fourrager].

FURAJ (pl.-ace) sn. Nutret (in spec. pentru

caii unei armate) [fr. fourrag e].

*FURAJIERA (pl.-re) sf. X Car astfel intocmit

spre a putea transports furaj [fr.].

Fig. 2241.

Furci din PoianaSibiului.

Fig. 2242. Furca

veche din Oltenia.

stllpii grosi de stejar de care se prind cosoroabele

si care sust.in acoperisul si peretii caselor taranesti Par cu clout. cracane In partea de sus
ce se implInta In p5.mInt la construirea unui pa
tul sau pentru alte scopuri 0 4;;)4 0 crestatura ce

se face la urechile oilor, numitA si furculIttt"

519

www.dacoromanica.ro

FUR

FUR-11 p/. Spinzuratoare: lntr'aoel too ce an Inuit dobitoonl mole sa-1 spInsure In turd (say.-ms.) 11 0 .0, Fantle
F
caudlne ver CAUDIN Bat, la caratul caruia se

F A fura, a stemsn. Trasura mare, aco-

FURGAST (-aseso) vb. tr.

peli [fura gasesc].

*FURGGN

leaga caierul (de cinepa, de in, de Una) spre a

(pl. -oane

perita, pentru transportul bagajelor si munitiunilor unei armate (E 2245) [fr.].

"FURIBTJND adj. Apucat de furii, aprins
de minie, lurbat [fr.].

*FURIE 51. CD Minie grozava, nestapinita, tur-

bare Violenta
grozava; patima. nestapinita p1. A

Numele a trei divinitati feminine din Infernul pagln, a caror

menire era sa chinueasca pe cei vino-

vati (EL] 2247) O F

Femeie rea sf lute la

Fig. 2243.
Furci din
Tara.Haiegului.

minie [fr.].
*FURTER sm. X
Fig. 2247. Furiile.
Subofiter Insarcinat
cu hirtiile cancelariei companiei [fr.].
FURINCEL, FilILNICVL sn. .0` Buboiu, furuncul, bubo, de marimea unui bob de porumb. care

Fig. 2244.

Furca veche
din Muntenia.

se formeaza pe piele si coace: aceasta boala de piele,

a da de facut,
de Implinit lucruri grele, istovitoare; a mai) avea
v.v., a avea Inca unele lucruri grele de facut,
unele greutati de Invins; a bate a bate sdraa Linea mortis 11 Sezatoare,
van; a tines

*FURIOS adj. 0 Cuprins de furie, lnfuriat,

miniat grozav, turbat de minie, foc si pail de
minie 0 Foarte violent: vent [fr.].

numita furnicel, se vindeca dud se !pall{ on spa tiarta (MAR.)

[lat. furunchllus].

fi tors (] 2238-2244); a da de

unde se toarce cu furca: olntau Cu toatele

la

()SP.) ;

furca].

FURT$ adv., mai adesea: pe ~, Trans. de-a tnriga, de-a turista, pe subt ascuns, cautind sa nu fie
vazut: de sa va gas' vre-un Wisteria de of as tie mulglnd

clad eras

vorbe de claca [lat.

F: vorbe de

oile stapinu-sin , (PRV.-MB.) ;

0 FURCARIE sf. Mold. Sezatoare, ciao& de tors:

Finance

Inset $1 pe

In

peste prundiqul ling (cis.); Thranul se nits pe de-a turisn)

la ei (MERA) [ f u r].

guile linictite de toamnil ti venire Inainte, cu cloche, au

rurtIA ( -lees) vb. refl. A intra, a se apropia,

a iesi, a se departa pe f u r i s, a se strecura pe ne-

Inrcarlile for (8.-ALD.) [f u r c a].

FURCEA sf. Fu r c a carului.

FURCER. d FUR= sn. 0 /ten. Ban. Trans. /

Fur c a lunga de Her, cu doua. coarne.
"FURCHETA (p1.-te) sf.
Bucath de fier In
forma de lurch In care se sprijineste lopata unei
luntri, cud se visleste; numita sl strapazan"

simtite, fora a fi vazut sau auzit: se turisa $1 de mita.

data de intra in samara tetelor OSP.).

FURISOR sm. 4 Un fel de viespe mica, necuibul pc

drumuri si pe carari (Pompilus
viaticus) (] 2248) [f u r].
gricioash., care-si face

[it. forchetta].

FURLANDISI ( -isese vb. refl.

F A se fuduli, a se fall, a se umfla

0 FURCHTTA (131..-te) sf. Ban. X Furculita: el avea

la sine, o teaca, un ()alit el o

se

fundul unei butt goale (000w); rlul... aluneea de-a furisa

(CAT.)

In pene: mai prinsera putin la

FURCITTTRA (p1. -turf) st. 0 Trans. (enc.) /

42/1

If mbii

Capita mica de fin, pe care o poate transporta 51 Inceptai a se $t el (Ise.).

Fig. 2248.
FURLUA vb. tr. F A fura, a
un om luind de vre-o trei on en f u r ca 11 0
Furior.
Olten. (CONV.) L9. Locul de Impreunare a doua. vai sterpeli: mat tie-care tovariis al men
turluase cite ceva (CRO.) [fura -0 lua].
sau valcele.
"FT,TRNIA (p1. -me) sf. (p 0 Forma FormaFURC9IU (p/.-oate) sn. @ augm. FVRCA
Furca mare ce se Intrebuinteaza mai ales la litate, act: Boosts fume de Is pr1mArle (clAus.).
caratul f Inului si al snopilor.

FURCULITA (p1.-te)si. 0 X Unealta de masa,

de forma unei furci midi, cu trei sau

patru dinti, cu care se due bucatile de
carne sau legumele la gura (1] 2246);
F: on barbs In..., ale carei part laterale
sint ascutite si mai lungi decit mijlocul

*FURNAL (p1.-ale) sn. tr?, Cuptor malt (de turnatorie, etc.) [fr. f ournea u].

FURNICA (-1c 1, vb. intr. A umbla de colo p ino_

solo in mare numar, a se misca in toate par-

ff

Crestatura unghiulara ce se face,

ca semn de recunoastere, la urechile

vitelor si in spec. la ale oilor rpm

Lisitele carului [f u r c a].

FURCUTA (131.-te) sf. Trans. CD dim.

FigtcAl 0 Furculita: viitavnl
11 oinsti on o lin-

Burk o
Wit
(RET.)

ve

el un

de mint

O It

Partea de la

piciorul calului de la scobitura talpii,

Fig. 2245. Furgon.

Fig. 2246.
Furculita
de lemn
scuiptata
(Rainari).

alcatuita dintr'o materie cornoasa, mai moale

si mai elastics; numith. si rIndunich.".
FURDA sf. 0 Ramasite de proastil calitate
de la lucratul ltnei sau pieilor 0 Ramasite
de lepadat, mardale [tc. h u r d a; comp. srb.

furda].

Fig. 2249. Furnic6.

z. Furnicd lucratoare, rata. a. BArb(itu.-3."Temeiuca. 4. Larva, puiu.

5. Nimfa, sac, sacuor.
6. Gogoaa, perina. 7. Oul. 8. Antena,

mustata. 9. Picior. ro. Aripa de bArbatu.

tr. Aripa de femeiuca.

the ca furnicile, a misuna: pe mat, la sohelk tumid&

multimea ca la blioin (YEAH.) ; printre slugile ce turnicaa

520

www.dacoromanica.ro

de colo pint{ cold osP.) ; (r); un Ireamat turnica de cold

ulna solo prin multime (CAR.).
2. vb. tr. unipers. A simti ciupituri, mincarimi,

owe A FURobiceiu, a procura prin vinzare:

procura, a da: bani [fr. f o u r n i r].

nici: un tior race... mA !tunic& ulna 'n crestet (CAR.) [lat.

FURNITVRA (p/.-turi) sf. 0 cal Faptul de a

furnisa, de a aproviziona; marfa pe care o furnizeaza ncgustorii fl) Captuseala, garniturile,
nasturii, etc. ce intrebuinteazh croitorii sau tapiterii In afara de stofa [fr.].
*FUROARE sf. Mlnie grozava, furie, turbare
[fr.].
*FURT pi.-turi sf. 0 Faptul de a Tura, hotie,
furti$ag
Lucrul furat [lat.].
OFURTE4TA sf. Trans. (p) Numele unei boale

*FURNISOR sm. tze Cel ce furniseaza., negustor FUS

care face furnituri [fr.].

Intepaturi pe piele. ca $i chid ar umbla pe ea fur-

formicare].

FURNICA (pl. -ci) sf. 0 Famine de insecte din

ordinul hitnenopterelor, cu un numar foarte mare
de spete (peste 1200), remarcabile prin instinctul
for desvoltat; traesc In societati numeroase $i
slut foarte harnice, lucrind netncetat pentru strin-

gerea proviziunilor de iarna (Formica) (LCI1 2249);

din numeroasele specii de fur nici, poporul distinge mai ales

urmatoarele : PURISM -NEAGRA
(San ~ -MICA,

nedefinite bine (mhtrice, reumatism) (PAC.) (V)C.) (PSC.).

FURTI*.A.G, t FuRmtraaa (pl.- aguri) sn. F u r t,

hotie: on s'aud pe-aici gilceve on bAtai on turtizagurl

-DE-CASA, - -DE-

C/MP, , - DE- FINAT) (Formica

nigra);Fuluvica-aaLBENA, a carei

muscaturh e foarte dureroasa

(VLAH.)

Fig. 225o.
FurnicA -mare.

FURTUN (p1.-nnuri) sn. Mat de pima sau de

(Formica (lava); FURNICA-RME

(sau ,-DE-GRADINA), de marlines celei negre, care

cauciuc, cu care se stro-

traeste mai ales pe linga locurile baltoase, dar $i

prin flnat,e sau gradini; mu$catura ei e extrem
de dureroasa (Formica laevinodis, F. rubida);

pesc gradinile, etc. (

2254).
FURTVNA. (pl. -ni)

C) 0 Vint puternic insotit adesea de

ploaie, de fulgere, tunete $i trasnete: tine
seamilnit vie outage
(ZNN.) ; dupS ~, vine et

FURNICA-DE-COPACI (Sau FURNICAR - RQS11), furnica

St.

mare, de coloare rosie ca singele, ce trae$te prin

paduri (Formica sanguinea); FURNICA-MARE (sau

. - SALBATICA, FURNICAR), cu mult
-mai-DE-PADVRE,
mare decit furnicile de rind, trae$te prin

padurile de brazi unde-$i face musuroaie din

cetina, bucatele de frunza, pale, beti$oare $i

vremea bunA (ZNN.)

chiar pietricele (Formica rufa) (i] 2250); karate

(P) Sbuciumare, turbu-

a Marl ca turnicile (18 stejar), a se ingramadi la un lucru, a da navala; a-1 umbla cuiva furca

rare sufleteasca; desordine, turburare ma-

nici prin mlini, prin picioare , a nu avea nici un astim-

o adevaratti

speta de furnica de coloare

roscata, care traeste prin
padurile de brazi (Formica

In care turtunaticele lui tinsrete II aruncau cn nesocotinta

(GN.) 0 Mold. Bucov. Capricios, cu toane: furtunatto

se zice chid e oineva prea apucat sau on Wane (VOR.).

formica].

2.

FURNIC4RE (p1. -are) sn.

Fig. 2251. Furnica-leu.

f u r t u n a; care aduce furtuna ir[ Violent,

agitat, sbuciumat: o noapte turtnnoasa; trecuse vre-o

trei luni de la lurtunoasa mea convorbire cn Urbuhard

Mare multime de

(1.-GH.).

t FURTU$AG s. FumnAa.
*FURVNCUL sm. / Buba, buboiu, mic abces care se formeazh pe piele, coace $i produce
febra [fr.].

oanieni care umbla de cold

piny colo ca furnicile:

un

de Inme de Matti mina

cleaners acestut ay

ue .Va.);

de munoitori (vLA1-1.) [lat. f o r-

micarium].

FURNICAR' Sm. C)

spre

FITRTUNOS adj. 0 0 Bintuit, turburat de

ingropati intenn ^ (ALECS.)

F

adv. Ca o furtuna, ca o vijelie: S'aruncd

rob atunci Sultanul (toss.).

$i locuesc furnicile (i13 2253 : prindet1 un Unita_ si-1

C.)

F Navala. impe-

lios, p1M de f u r tun i, de sbuciumhri: primeidille

rufa) FURNICA-LEU, gen

de insecte nevroptere din
thrile calde (17' 2251) [lat.

furnici, locul unde se string

politicti 11.-01.1.)

tuoasa: Sub sprigs

a cetelor romilne (ALECS.) [gr.-biz.
tpooproova < lat. f o r t u n a soarta"].
FURTUNATIC, FuRTUNATEc 1. adj. 0 Vije-

ee.-11041E,

C) 4 Cuib, musoroiu de

Fig. 2254. Furtun.

re In viata unui Stat: o cestiune mare menita sit aducS

par; ouA de tumid, larvele mici albe care ies din

ouale furnicilor 0

Dumnezeu n'aiutA celui care umbla ou turtusag (neei.)

FURTULALA s. FurruiALA.

FU Z.: (pl.-se) .sn. O

Unealth de lemn pe care
se deapana $i se rasuceste firul (de Una,

de in, de cinepa) tors dintr'o furca.:

(in 2256): tortes cite un oiur Min de e (C110.);
frInclul Incepu sA depene Pe ul Constlintel

= FURNICA - MARE; -RQSIB = FURNICA - DE cop4a

PRIGOARE
3e

bolnave (CAR.) Pr. anal.

pa_rti ale uneltelor de

SCORTAR 0 7
Mamifer, cu botul lung $i

,Diverse

tesut, dephnat, etc.,

care se aseamanh cu
forma fusului:
retell,

in ul
Su-

virtelnitei,

sucalei i .oul de
lemn, osia de lemn,

. Fig. 2252. Furnicar.

(numita $i grindeiu")

Fig. 2253. Furnicar.

a morii de aph care

pune roata In mi$care;

osia care pune In mi$care jugul joagarului;

ascu tit, care se haneste cu furnici (Myrmecophaga

2252 [furnica].
jubata)
O FURNICARIE st. (MAR.) FuRNicARI O.
FURNICATTJRA (291.-turi sf. Sensatiune de
ciupituri, de mincarimi sau de intepaturi pe piele,
ca $i rind ar umbla pe ea furnici [f u r n i c a].
FURNICL MP" FURDICUL.

Fig. 2256.

Fuse.

osia care pune in mi$care pietrele

morii (2) La car: ~la stet, partea osiei ce trece
prin gaura butucului rotii Piciorul vertical
al rotii de rare se serve$te olarul pentru facerea
Aparat de gimnastica alcatuit
oalelor
dintr'o bark orizontala infipta. In doi stilpi ( 2255)
lr 0 so. Tipar, fusar [lat. f u sum].
*PUS' sm. Masurh de suprafata pentru pieile
de Incaltaminte [germ. F u s s].
FUSAR sm. xrp, Pete ce trlieste In cele mai
...III de tier,

FURNICPTA (p/.-te sf. 4 dim. FURNICA.

*FURNIR sbst. Placa subtire de lemn (de
nuc, de mahon, etc.) care se aplica pe un lemn
de calitate inferioarh, la fabricarea mobilelor
[germ.].
*FURNIS.A. (-isez) vb. tr. A aproviziona de

Fig.'2255. Fus.

521

www.dacoromanica.ro

FUS-mare adIncimi ale rlurilor; are forma unui morde broasca; capul mare, far corpul subtiat
FUZ moloc
treptat In forma de f u s; e de coloare negricioaso. si are solzi mici, dar nodurosi, aspri sf
rapanosi ca pila;
numit $i fus",

sular" sau rlp"

(Aspro streber) ([1

2257).

FUSCL,

(El 2259): purta mlndru o

fngr.].

0 FUViLAU

TFL (p1.-el) sm. 0

Fig. 2257. Fusar.

t BIM: Ramat... an
apucat no luetel al loveate pre Irate-eau Rem NM millocal
trupulut (t4.-cos7.) C) Ito Fie-care din betele, nu-

mite $i vergele" sau joarde", care se \gra,

la rtizboiul de tesut, printre firele natrei, pe

unde trece suveica, ca sa nu se Incurce: mind Sus-

0.-alt.)

0 FVSTA(p/.-te) sf. Mold. Bucov.

= rusTA.

*FUSTAS, Yuma sm. A4 Lancier,

ostean inarmat cu fust e, facInd
parte din garda domneasca: nn
lustae de-ai curtii domnezti

FuS-

urea id meat&

rr FOSAI4U.

(1.-G114

FT,TTE (pl.-ti) sm. $i (pl. -turf)

sn. C) t Bltd., toiag # Sulita,
lance C) 3 Frunzele de ceapti Irnpreunate trite tulpina virtoasa, In
vIrful Garcia se lac semintele [lat.

fustern].

()FUTIU (p1.-eie) sn. = FUSCRL:

cei pintre root, ca sit nu se Incilleeased natra (cao.) C) B54

a Barn motanul paste rSzboiu el an can't

tree !Intel (sLv.).

sari: Si eitletnd Incetinel De pe tweet pe

*FUTURISM sbst. I GP A Gen de poezie,

pictura si sculpture modernists, de origine italiana, prin care se rupe cu desavirsire cu literatura si arta traditionalista, cu logics, armonia si forma normala, exaltindu-se sensualist-nut
expresiv; in pictura si sculptura, figurile repre-

lung de un metru si mai bine, crestat la amindoua

capetele de care se leaga itele la razboiu @ Sp1141,
fie-care din betele orizo.ntale al unei

iv.'
de la car, spita, speteaza 0 Fungi'
faecal, Pal In pod sub coperiga (RET.)

Fie-care din betele verticale ale loitrei

pl. * CP Numele unei constelaii (MAR.)

[lat. fustIcellus].
FVSTA. (p1. -to) sf. 0 (Do Partea Imbr&camintei femeilor care se poarta do

1E1 talie In jos, foi: lusts el de atlaz albas-

(NEGR.) 0 Aceeasi Imbracaminte, de pInza, de matase, etc., purtata la oral dedesubtul foilor (02258) Fig. 225)1.
11 (P) iron. Femeie: prin protectie F. FustA.
de !age (EMIR.) [ngr. cpokcat; comp. si bg. fu s
t a].
FUSTANLA (p1. -le sf. (1) Haina barbateasca,
purtatil de Greci si de Albanezi, de forma unei

Ira deschls

fuste scurte pines. 1a genunchi, cu multe Increltturi

FUTEL op- Fusc=.

Fig. 2259.

F. FustanelA.

zentate slut astfel schimonosite, melt abia se

poate Intelege ce vor sa Inlatiseze [fr.].
'FUTURIST sm. * GP A Poet, pictor,
sculptor adept al futurismului Partizan :al
futurismului [fr.].
*FUZIBIL adj. 6 Care poate fi topit [fr.].
*FUZIBILITATE sf. Insusirea de a putea fi
topit [fr.].
*FUZIONA (-nez) vb. intr. $i refl. A face o fuzi-

une, a (se) amesteca laolalta, a se contopi [fr.].

*FUZIVNE sf. 0
Trecerea unui corp solid
la starea Uchida sub influenta caldurii sau sub
actiunea unui disolvant; topire (F) Amestec,
Impreunare, contopire [fr.].

DIN ovrottrut. TirAtell tic rico.

522

www.dacoromanica.ro

Soc. XV

Sec Xvl

Sec. XVI

Sec. Xvi

Sec. XVII

Sec. XVII

Soc. XIX

Sic. XIS

GosPoollain

G sm. A saptea liter% a alfabetului, a cincea

din seria consonantelor; purta In alfabetul cirilic numirea de glagol" (1').
0 GABANA (p1.-ase) sn. Trans.

(DENS.)

bucate [ung. gab ona s].

Surd pentru

Stofa. de Una In*GABARDTNA (p1.-ne) sf.

trebuintata mai ales la bainele de dame [fr.].
*GABARTT (p/.-ite)sn.4A414 Un

toare, de unde nu mai poate scapa; a Inhata, a

pune laba pe cineva: glibness pupSza pe cud. (mk);

bits de Imparat gabdyl bondariul (FLOM) ; 01t pe ce era leo

glibjascli la niste glint (VOILI ; MungInd la vizunie. se vtrt
Cu Mil 'n ea, Pe ursoateti s'o gableasca (STEIL).

0 GAD (01.-de) sf. Mold. tsez.) = ottpnilk [bg.].

0 GADE sf. pl. F G aid e, gaibe, gaibarace: on

..1111

in

SUS (PAMF.) (PUNT.).

GADINA (pl. -ni, -ne) sf. 0 2,4 Flare salbatic,11,

fel de arc de lenin sau de fier de

dedesubtul caruta se tree vagoa-

dibanie, jivina: vor it dat ntscare gadine de vor ft stricat

st alto vita (PRV:M13.); multi mat multe tart de toate gadinile si jivinele silbatece (IST.) 0 0 /ten. Spec. i

nele incarcate, spre a se vedea

data dimensiunile for nu Intrec

Lup o Ban. Spec. pl. IjYc Insecte, lacuste, viermi,

regula admisa (

2260) [fr.].
O GABASI w GABUT.

GABELA. (p/.-re) sf. Impozit

asnpra carnii, asupra sari i [fr.].

*GABIE sf. a. O Platforms

Inconjurata de o balustrada. In
vlrful fieciiruia din catartele prin- Fig. 2260. Gabarit.
cipale ( 2261, 2262) O Numele a diferite pinze legate de eatarte [it.].
*GABIER sin. a. Marinar Insarcinat cu diferite manevre grele In virful citartelor [it.].

ornizi, etc. care devasteaza cimpul [bg.].

GADINETI snt. pl. Trans. = FIr.IPI [g a d i n a].
GAE GAM.
GA! GAt interj. Irnita gagaitul gistelor.
0 GAGA sf. 0 /ten. Tata (cind taranca se adreseaza surorii ei mai In vIrsta) [din graiul copiilor].
GAGAX, GIGU (-Se, -Seso, -pie, gtese) vb. intr. CD

A striga g al g al ca gistele: Ono! taste Albatice... primer& a umbla ye rya gagatud (sao.) 0 F
Despre galagia pe care o fat femeile vorbind:
cind vorbess multe temet la un too, se spline to rte ca

glees estate

(VOR.).

(pl.-inane)

GAGAVT sin. Numele unei populatiuni orestine, in Dobrogea, care vorbeste turceste.

care, umplut cu pamInt,

Insa numai la barbati). Prost, neghiob, nerod,

*GABION

sn. A Co s de nuiele, cilindric si far& fund

GAGAVTA adj. si stn. f. (un o aplicat

apara parapetele transector si bateriilor

2263) [fr.

gogoman : woe ce esti

al iubeasca pe on

(ri]

huidueascli

O GABJA st. f Mold.

Bucov. 0 Mina, labh.: a

Dune gabja ye cineva,

0.-1

Inhata, a pune laba pe

Fig. 2265.
Gabie.

Fig. 2262.
Gabie.

pornnoi 'dueller sale sa-I

tott ganttuttl... ma in-

ca

(I.-G11.) [corn. ung. g s g 6 ].

OGAGI (-noose) vb. refl. A se plictisi, a i se urI,
a i se scirbi (R.-COD.) (RV.-CRG.).
GAGTCA. sf. ED lbovnica, amanta rtig.l
OGAGIOS adj. Suparacios, ursuz [g a g i].

*GAGIST sm. 0 0 Actor angajat cu leafs

0 X Muzicant angajat cu leaf& in fanfara unui

0 GABJI re- GABITI.

GABRIOLETA sf. = CAInbamat la o

(IST.) ;

vtrteam on guys cSsoatS

el (FORT.) (PAMF.) 0 Palma: mi-a

dat o
blank (RV:CRC.) [g e b j i].
BPIOLETA

ca p'o

si tact P (CAR.) ; o tats asa de vioaie...

(CAR.) ;

regiment: on om care congediazS gagistii, un om carats

nu-i trebue muzica (13R.-VN.) 0 es Creditor , care

usoara

(BR:VN.)

GABROVEAN sm. e
COtar, mester de cutite ordinare, zise
de G a br ov a (oral In Bulgaria).
O GABUT (-nese), GAB(A)$I

Fig. 2263.
Gabioane.
(-sese), GABn (- jest),

vb. tr. Mold. Bucov. A prinde pe cineva in strim-

are un gaj de in debitorul sau.

GAI4C sbst. 3 Arbore din America centrals,
al carui lemn foarte tare e mult Intrebuintat In
industrie $i din rare se scoate rasina de [fr.].
o GAIBA.R.4t. (firaibir) vb. tr. A se urea, a se catara,
a se aburca (RV:CRG.) fg a i b

523

www.dacoromanica.ro

GAI- GAIBARACE, GAIBE sf. pl. F Craci, pi-

pular al constelatiei Pleiadelor, gainusa, elosca cu

Q/A1 gIIS asp.) ; a inters pe Nita on gaibele in sus

3 --DE-APA 3 LISITA 0 It ~-BALBATICA

GQTCAO 7 Jr (13 Cur de
un fel de pecingine

cioare: 0 date on gaibaracele In Mlle OSP.) ; cSzn an gaibele in

(1.-GH.) [Comp.
GAIDA].
GAICA1 (p1. giioi, deice) sf. ICD
10 Fasie,

banta de postav cu butoniere la amindoua capetele, care se Incheie pe nasturi la spatele mantalei militaresti 0 /ten. Copcb. 0 0 /ten. Un
fel de siret negru care se coase pe sube 0 p1.
Sforile cu card ciobanii Isi leaga piciorul putin
mai jos de genunchi (RV: CPO.) [comp. rus. g a j k a].
O GAICA.2 sf. 0 /ten. Tats, lele.
0 GAICUTA (p/.-te) sf. dim. mucAl.
GAIDA (pl.-an) sf. 0 j Cimpoiu 0 Pl.
F Craci, picioare rascacarate si ridicate In
sus (dupli asemimarea ce prezinta cu cele cloud
Levi ale cimpoiului, cind burduful e unnflat) : ce
ti-ai Intins gaidele asa P (ay.-cao.); cu gaidele 'n sus [bg.

srb.].

GAIE sf. (D lc Pasare rapitoare, din familia

soimilor, de coloare ruginie; se hraneste cu mid
mamifere, cu pasari tinere, cu reptile, broaste si
insecte; poporul crede ca ea nu bea apa decit de pe

stinci sau din cea adunata de ploaie, fiind pe-

depsita de Dumnezeu pe care n'a vrut sa-1 ajute

sa aleaga uscatul de apa; de acs:
usual de sets ea
gala (PAMF ) (Milvus regalis) I. 2265) 1) 0 A

pui 0 it

se Slum

GAINAR sm.C)V VInzator de gaini ( j2267)

de lucruri marunte (propr.

IhotC.)deHot
gaini), borfas 3t
E-

tr.)

RETE 1.

ttrat

GAINAREASA (pl. -ese), GALsf. Pazitoare, lngri-

NARITA (p1.-te)

jitoare de gain i Si de celelalte

pasari de curte: 0 ngi ca s'o primeaseit
sa fie glinfireasa Curtii

(ISP.).

GAINARIE sf. Curticica unde

se tin, locul uncle se cults g a inile; octet de gaini.

GAINARITA OW GAINAREASA.
GAINAT (pl. -ate) sn. Excremente de gaini sau de alte pit-

sari: numai Du un A. de Jogai, mares

nu se unroll )PANN) [lat. (stercus) g a 1-

linaceurn].

Fig. 2267.
GAinar.

GAINATA (-tea) vb. refl. A-si lepacla ga in a tul.

GAUNT ( -nest) vb. intr. A lincezi: de citeva rile

glands sea lingezlnd use.)

GAINA].

[srb. ganiti; comp. $i

GAINT.J$A (p1.-se,-01) sf. C) It dint. GAINA 0

iadelor, gains, closca cu pui: chid slinteste gAlnusa Si

a-1 lua gala, a-1

mince gala, a 0

rAsare incest/km' de dimineati, stand Indatti se lace

Pasare salbateca cu

(MAR.)

pati, a da de

gala, rind ti -can

Fig. 2264.
Iarba-gaii.

Fig. 2265.
Gaie.

gala, de-a pnia-gala, un joc de copii O

LARBA-

G411, planta ierboasa, cu frunzele dintate, acoperite

cu peri aspri, fn forma de cirlig, cu flori galbene, dispuse In capitule marisoare; numita si amaruta" (Picris hieracioides) (j 2264).

O GAIGANA, cArciANA sf. Ban. Trans. X Jumari

(de oua) [tc. kaigan a].

GAIMACEALA (p1.-ceu) s/. Buimaceala [comp.

Inga

GAIN* (-nez) 1. vb. intr. A lincezi (ca o g &-

i n a boinava): mil-sa nu se indrepteaza, ci gaineazit use.).

2. vb. ref/. A se gainat,a, a-si lepada gainatul.

GAINA (p1.-ni) sf.

CD

ziuA

pene ruginii, 1mpestritate cu

alb si negru, care traeste prin
padurile de brazi Si e cantata
ca vinat pentru carnea-i foarte
gustoasa.; numita gainusea",
gainu;l1.-de-alune", alunar",
gainusa-de-munte", gainus,a-

to is

De-a mamagala, de-a baba-

PAPADIE

(I) Palarie [lat. gallin a].

C)

* WinrusA, numirea popularli a constelatiei Ple-

slabi o clipa;

Watt una 'n Wept

on Mixt (JIP.)

PARASITA-GAINII, CQRII-GARill

GA.INTTA sf. i = BALIACA [gain a].

oineva, a se tines scaiu de

cineva, a nu-1

dracul:

,,

BO

dupit

GAINA-LIII-DUMNEZEII = BUBITRQZA

1 Pasare domestics,

rosie", gainuta-rosie", gad).

(rosie)", ierunea", bradisoara",

etc. (Tetra bonasia)

2268)

1=

AUSVL 0 110

(a

/v.c.isw
Fig. 2268.

Gainusa.
-DE-BALTA= CQRLA: sburau see!date eIrduri de... gitinust-de-balti (D.-ZAMF.)
= CARABD$ : gilinusele biziiau
sburind irreoate (DLVg.) *

= BALv8cA

11

OQ

REA-puTILoa
ta veninoasa cu

4,

FIANI-

p1. Planradacina

groasa, tirltoare, cu tulpina

lung& $i subtire, cu flori mici,

albe, In virtu' tulpinii; numita si floarea-ciutei" sau

turita-albs" (Isopyrum tha-

din ordinul galinaceelor, femeiusca

cocosului
2266) : gdina care oloceste
niciodata nu e rasa (PANN) 6 : gains
btltrInti lace zeamA bunk cei batrini au

lictreides) (w 2269) @ 4 =-

uneori calitati, datorite experientei

lor, pe care nu le au tinerii; &dine bea

sod ei se nIta la Dumnzeu, trebue sa Fig. 2266.
GAinA.
firn recunoscatori, sa multumim lui
Dumnezeu pentru binele ce ne face; gain care cinta
sears, dimineata n'are ou, tine face gura multa, face
treaba puteina; gains vecinulul a mai grasA, lucrul altuia

ni se pare totdeauna mai bun, mai de pret; gAlna,

rind se vede in primula, ride on plcloarele, despre cei

ce se vad In belsug Si fac risiptt; deott un an
mai bine o zi cocoa, mai bine putina vreme In belsug,
decit totdeauna In nevoie; a-1 data Bahia in
rasa, a fi sub ascultarea femeii, a se lasa sii-i po-

runceasca femeia; a triii ca Watt la mark a trai In

belsug; a ajuns on) mai ouminte declt gains, clnd cei

tineri vor sa dea sfaturi celor batrini; a eta ca o

Diouata, a sta lipsit de curaj, rusinat, ca o curca
plouata; a min= numai plcloare de
a fi mincinos,
flee, barbieril arm.. flame, vorbareti gi neon de
Aura, parear II mlncat numai is ntoioare de gala Clans ;
a se oulca data on giinue, foarte de vreme, cum Insereaza; a area orbul fraIntlor, a nu vedea bine (In
special seam): dan chiori unnl peste altul, de cards
aventtorbul gAlnilor (ono) 0 * GAINA, numele po-

PASTITA 0

GAINTJCA. sf. 0 3= GAIz

* = GAINQSA.
GAINUTA (pl. -te) sf.

NVSA 0

3r dim. GAINA: bate pi to cucosul Fig' 2269 Gainui.

tan, sa se outt oa !Wants mea (V012.) 0 3r = CQRLA .11
0 p1. 4, = BURMANA-DE-CINCI-DELETE [g a i n a].

0 GAIOABA Maram.,aAisolvtA Oas. (p1. -re) sf. 3r

dim. GALE.

GAITAN(pl.-ane)sn.(f)Fire de ling, de bumbac,

de matase, sau de metal (argint, aur), irnpletite

sau rasucite ca niste sireturi, intrebuintate ca
ornament la haine: cStane... lmbrAcate ou mIntene...
impodobite on
tricolore (FIL.) ( : a merge ,, a merge
strung, drept, farm nici o sminteala. Etc.).
GAITANAR sm. ED tetr Cel ce fabric& sau vinde

gaitane.

GAITANAT adj. Impodobit cu gait an e,

galonat.

GAITANI (-linen) 1. vb. tr. A Impleti g It i -

t a n e.
2. vb. refl. A se impleti (ea firele unui gaitan).

GAITAl (p1.-ta) sf. @ lc Pasare cu pene pestrite Si cu_un mot frumos pe cap; prinsa de mica,

524

www.dacoromanica.ro

se domesticeste u$or $i Invata chiar unele clntece $i chiar vorbe, pe care le repel& Intr'una,
fiind foarte flecara; numita, cluph. regiuni, $i
zaita',1soit.a", matier, etc. (Garrulus glandarius) (NJ 2270): avea un rnierlolu care fluiera cazaceasca
Si o .0.- care vorbea ruseste (CAR.); Gaits ce imiteazli on -ce
sunete bizare

(ALECS.) ;

de aci

F,

(F1L.) ;

Dierduse... cu aces

din cer

ow

De toll cart I-au ajutat

on care se pierd basil Omit'

(DLVR.).

0 GALATI..TS (p/.-use) sn. Mo/d. Bucov. Trans. 0 X

Cocolo$ mare de mamaliga (cu brinza la mijloc)

F Pumn dat In cap.

GALATEAN 1. adj.

CD

careia-i

femeie

toad. gura Intr'una: galta cea de cu-

Din (ora$u1) Galati.

g. GALATEAN sat., GALATEANCA

Locuitor (locuitoare) din Galati GALATE411cA

coana Cahn', care m'o asurzit on miorlai- -ge

turile (ALECS.)

(131.-ence)

sf.

sf. Numele unui dant taranesc:

. -DEMIXTE, pasare mare ,de

numele unui joc de chrti.

0 GALBAGIOS = GALBEGIOS.

coloare bruna, care tra.e$te prin ph-

GALBAJOARA, GALS/MARA

Planta, cu flori galbene, numita $i ghlbinele", floare (iarba-, raclacina- de-lungoare"

(Lysimachia vulgaris) (2_.] 2274)
(pl.-re) s f .

durile de la
munte $i se
hraneste cu
cucuruz de
brad, cu alu-

galantorn: rasolatind on

Fig. 2270.
22

[galbeaza].

Fig. 2271.
Gaita-demu nte.

a0

GALBAJOS

ne, cu nuci, etc.; numita $i alunar" sau nucar"

(.] 2271) (Nuci(raga caryocatactes) 0 le --vp,01= nurdBRAvEaricA 0 df. Tragatorul clestelui

de scos cercuri.
GAITA2 sf. Mold. Bucov. 0 Petrol 0 Lamps

primitive taraneasch cu petrol.

O GAI(U) pl.-iuri) sn. Ban. Trans. 4 Padurice
la $es ; desi$ de arbu$ti: mai (mend puti si un icg on
elute dealt o muter (Nov.) [srb. g a j].
GAJ (p1. -Jur)) sn. 0 rsa Amanet, zalog (?)
Garantde, cheza$ie, marturie, dovada 0 In
jocurile de societate, object pe care -1 depune jucatorul, cind a facut o gre$ala, $i pe care-1 ras-

cumpara numai dupa ce a suferit pedeapsa

hazlie la care a Post supus [fr. g a g e].

GAL sm.0 t Locuitor din vechia Galie (Franta de azi) ( 2272) [lat.].
Paradh, ceremonie :
GALA. sf.
haine de vci reprezentatie de vv. Masa
mare, ospat ceremonios: prin de [fr.].
*GALACTOMETRIT sm. t Instru-

re- GALBEJQS.

GALBAN... me- GALBEN...

GALBEAZA, Ban. Bucov. CAL-

s(E)4zA sf. O c Boala molipsitoare a oiler, produsa de un vierme ce se gase$te in ficat $i in ba-

Fig., 2274.

Galbajoara.

$ica fierii : spun -1 cd turnia toata zace de rea gillbeazik

(ALX.) ; one le-a dat, cA Inhase Alban 'n ale

CALBEAZA 0 [comp. alb. k e

(RET.)

aze,

114

l' -

b a z e].
GALBEJI (-ejesc) vb. refl. c A se imbolnavi

de gh.lbeaza (vorb. de oi).

GALBEJIT adj. p. GALBEJI. t .R), Care s'a ImVorb. de oameni (prin

bolnavit de galbeaza 2
influenta cuvintului g a lb en ): ingalbenit la

fata, cu fata galbena ca ceara (de pe urma unei

boale), palid.
GALBEJOS, 0 GALBAJps, Gala:lamps adj. 0
G-4 Ce sufere de g a lb e a z a. (sorb. de oi) 0 if
Despre oameni: galbejit, galben la cata.
GALBEN, GALBEN,

GALBAN 1. adj. 0 De co-

loarea paiului, lamiii, rnalaiului,

ment cu care se masoarh

$ofranului, aurului, pucioasei, etc.:

iloare

densitatea laptelui ( 2273)

[fr.].
*GALACTOZA sf. Q Un
fel de glucoza formate prin
actiunea acizilor ininerali asupra lactozei [fr.].
GALAGTE sf. Sgomot

A, irunzli

..11,

cepa a,

Despre coloarea fetei: searbad,

; avea Dielea ..a;
palid: era la

ca ceara, ca turta de coma;

11, rasa mongols, caracteristica in special prin ccloarea
era

icg

rasa

mare produs de o multime

galbena a pielei 0 Despre par:

2275'.
luclu; v. ca GalFi
balan, blond: un par
ben austnac.
Frigurl
aurul (RET.)

care strigh sau se cearth,

RgTE-~

care vorbe$te In gura mare,

larma: InceDu a face o se, de Fig. 2272.

oredeal cb s'a urine tine]

()SP.1.

ef Gal.

GA.LAGIQS adj. Sgomotes, care face g e l a g i e:

Fig. 2273.
Galactometro.

umiak( lui limpezi si

(VLAH ) ; chid Octal Is altugloase qi umblA dupa
mincare ou lAcomie Crag a Waste (GRL.).
galagioase

GALAMOZ i GOLOMOT
*GALANT 1. adj. 0 Imbracat luxos, elegant, ferche$ Politicos, gratios, care tie
cum sa se poarte C) Care cauth sa plach femeitor: De vremea seem, nu era merit lesne de a II

wr

ei nn

le-cine Indraznea a face mute (1.-G1-1.).

2. sm. Curtezan: macelarll hissed, obtcelul
nmfle De galanti en teava ca De berbecl (1,0H.) [fr.].

ad

GALANTAR (p1. -are) sn. Vitrina unei prtvalii,

fereastra unde se expun obiectele de vinzare [g a-

lanteriel.

*GALANTERIE sf. 0Politeta, purtare curtenitoare fata de femei 0 Obiecte mici, maruntiwri,
podoabe, etc.: pavane de
[ft.].
*GALANTINA (p1.-ne) sf. X Came frageda (de
vitel, de purcel, de pastire, etc.), preparata cu
diferite ingrediente, care se poate conserva multa
vreme, spre a fi mincata rece [fr.].
GALANTQM, GALANTQN adj. si sm. C Dar-

nic: a lost galantom si a dat un bun bacilli,

(him era om bun, galanton

(GR.-N.);

ou

(CAR.) ;

planes altuia,

darnic cu banii altuia [fr. g a Ian t h o m m e].

*GALANTOMIE

s j.

Darnicie; purtare de

LEMNFRIGURI 5
W- BURUE.
2. sn. Coloarea galbena.
3. sm. I) Veche monedh

= DRPCILA De BR-

de aur, de provenienth
straina, care circula la not In tars $i al carei curs a
variat mult In decursul vremurilor; in timpul din

urma (in a doua jumatate a veacului al xix-lea)

valora 11 Id, 75: ...I austriaci
teen, .4 olandezl; o samba

2275);

leapira-

de .4; 0: oine nu

orutli

[lat. galbInus].

Daratut, nisi de cg nu-1 e Mil& (PANN)

GALBENARE Pr. PALBINARE.

GALBENAS, GALBffias, 0 GALBANAS sm.

dim. GALBEN

GALBENEAL4, GALBINFaColoare g a 1-

ebt

IA (p1.-ea) s/.

b e n a a (fetei), paliditate
O Vopsea galbena pe care femeile de la tars o extrag din
plan te: dupS tunes ritobitica,
!Mut grilbenele

de

(CAR.) .

GALBENEL, caradmigr, 1.

adj. dim. GALBEN. Cam galben.

2. sm. it dim. GALBEN j.

3. GALBENEA sf., mai adesea
alir,sEnLE, ciaLBIN$LE p1.
Fig. 2276. Galbenea.

O Planta acuatica cu flori gal-

bene, ale caror petale slnt mai lungi dectt caliciul: creste prin ape sth.thtoare $i prin mla$tini;
numita $i hrenita." (Nasturtium amphibium)
(r) 2276) pl. Numele mai multor plante ranunculacee cu flori galbene-aurii, numite $i bo525

www.dacoromanica.ro

G A IGAL

GAL- glari", piciorul-cocqului" (Ranunculus pedatus,

GAL R. polyanthernus), galbenele-de-pildure' (Ran.

galeti: o E. Bpi 0 Manua de capacitate pentru lapte ( = 12 ocale), brinza ( = 5 ocale), cereale (= 80 de litri) p t Dare pe cereale, in-

aureus) (1E) 2277) 0 pl.

trodusa de Mihnea-Voda, In

= l*RBA-DE-LIINGOARE 0
p1. =--- BURBTE-GALBEN

1577 [lat. vulg. gallet a].

'GALENA sf. (a Sulfur%

de plumb, care se prezinta
In cristale sau In rnase cornpacte $i din care se extrage

pl. Planta decorative, original% din sudul Europei,

cu flori galbene-aurii, nu-

mita $i filimica", rufu-

plumbul (

lita.", rugnica", etc. (Calen-

Fig. 2285. GalenS.

de lemn ( 2287) [ngr.].
L*GALRA (p1.-re) sf. 26 O Corabioara lungil,
cu bordurile putin ridicate, cu
pinze $i visle, odinioara foarte

GALBAJoARA.

galbeni.

GALBEN1J$, GALBINVS,
(73/-11e,

stl

-earl) Fig. 2277. Galbenele.

,=oggl

sn Partea galbena a oului de

gain& $i al altor pasari: deal

era

'

cam ragulit, le bea on galbenu$ de on, $1 i

se dregea (annul (eLv.)
0 ---

GALBENIJA sf.

TITOARE i
OINCI-DEGETE

'"" -arir!e-

SOWN-

0 = BIIRUIANA-DE-

GALBIN....

GALBEN...
GALBINARE, GALBENARE,
Po-

OGALBANARE st. 0 .0'

coloratjunea galbena a albu-

Fig. 2286. Gs/era.

`if

lore... tura descareate de tot felul de arme Si munitii fBALc.)

pl. Osinda de a visli pe galerele Statului,

obicinuita odinioarS la popoarele care aveau marina, corespunzatoare ocnei sau munch silnice de
astazi [fr.].
*GALERIAN sin. Osindit la galere [fr.].
"GALERIE 51. 0 Coridor, mitt lungs, tinda,
acoperitil, In interiorul sau in afara unei eladiri,
servind ca loc de trecere, de plimbare, etc. 11 10

icier: nail oameni an manhich valbanus...

0 # Planta, cu flori purpurii,

Fig. 2278.

Galb,nele.

numita *i palamida" sau palamida-boiangiilor", pentru ca se scoate din ea o

coloare galbena de vopsit
sculele (Serratula tinctoria)
(.. 2279.
GALBINT adj. Balaiu,
blond [g albe n].

Sala In care se anti expusa o colectiune de tablouri, de statui, de portrete, de obiecte

istorie
naturals, de masini industriale, etc. de
Colectiunea Insh*i a acestor tablouri, statui, etc.
0 Drum subteran intr'o mina:
Balcon descoperit care In-

da. In galben, galbuiu.

GALBINITA (p1.-te) sf.
* suciuL-ougEig [g a lb e nl.
GALBIOR 1. adj. Care
bate In g a l b e n, galbuiu.

cunjura partea dinapoi a

unei corabii Balconul Fig. 2288. Gal, rie.
cel mai de sus Intr'o sal& de spectacol; prin
ext. Insmi publicul care priveste spectacolul din
acest Ion O Grup de persoane care privesc in
jurul unor jucatori:

2. sin. I * dint. GIABEN

Fig. 2279. Galbinare.
veniti ou mine pe ceea lume,
mei! (ALECS,) 0 d. pl. = BURVTE-GALBENi.

ill

Imprejur

GALBIOR adj. /sr BIIRETE-GALBIBPR.

GALBPJ adj. Galbuiu: caii nseati Os coasts smulg
(IRO.)

(13(1.-VN

GALEINTA (p1.-01

sl. p t

(F)

numeroasi
singura

(a siarlati
lor) este de a face deo

asupra galeriei

-OH.)

Drug de lemn
sau

deschis: ...orzul este lungniet, Cu o coala cam galbuie,

$1 Wei in vIrfulet (PARR) [g a 1 b e n, refacut dupe

care se mulge laptele de la ci

preocupare

[lat.'galbIneus

-a, -u m].
GALBWIT adj. Care bate In galben, galben

albuiu].

In uriacele galerli

deschise la o adlneime de aprospe

o Bata de metrt (VLAi.) 0

GALBINICIOS, ciALBnigr

adj. Cam galben, care

halm galbie a sesului vitreg

Fig. 2287. Galenli.

intrebuintata In Mediterana (E. 2286): eels zece ga-

*ului ochilor, a pielei fetei, etc.;

sh nn se imbolnaveasch de stiliblinare (00R.)

hlt

=--"`

Stare bol- sotfpi

navicioasa provenita din varsarea

fierii in singe *i caracterizata prin

GA-

LENTZ sin. pl. Un fel de papuci

GALBENBT, GALBINBT,
sbst. col. (f Multime de
0 GALBANVS

2285) [fr.]
pl.,

GALNTE s/.

dula officinalis) ( 2278)

e pl. = DRgTE If pt.

de

metal de

)4'!1-4'atteiAitl.44
Fig. 2289. Galerie.

care se atirna perdelele sau draperiile (oj 2288)

I Placa dreptunghiulara sau circular% de
metal, Inconjurata de o lngraditura, care se
pune dinnaintea unei sobe, ca sa nu cadil carbunii pe du$umea GA 2289) [fr.].
G4LEB, GALLS adj. $i adv. 0 Care privesc
cu dor, cu tristete, cu jind (vorb. de ochi); duios:
Ce to nitt en ochii gales) la copacli tristi ei got P (VLAR.) ;
sa to uiti la el on obi galisi (ALECS.) ; se mai Wit

Vas de lemn In

(,_( 2281-2284) C) 0 Vas de

Lenin sau de metal cu care

se cara sau
se scoate apa
din put ,11

data la titian' Cu o privire galeSa ai miloaca (ler-) ; ea

atunol se nits galls la mine (Cm) Cl) Llnced: era tot

2280), cu care

gait%

trist, el dus pe glnduri

mama, to yid tot galesi si

to pierzt d'a'n pieioarele IISP.1
GALETAR I. sm. Trans.
(ISP.I ;

Cel ce race gale ti (DENS.) 1...._./1211111011

Maram. R Cel ce mulge

(oile) In galeata, mulgator

(PAP.).

Fig. 2280. Ga.

testa de put.

g. (p1.-are)sn. Mold. (PAMF.) 0

Fig. 2281-2284.

Galeti de mule.

transports varul pentru zidari, etc..; (f): toarna

on galeata, pion& foarte tare 0 Continutul unei

Fig.

2290.

Galetar.

Un fel de hirdau In care se spala rufele (0 2290).

0 GILLETV*A. sf. C. dim. GALEATA.
0 GALFAD adj. Bbn. Olten. Galben la fats,
galbejit.

526

www.dacoromanica.ro

O GALFEZI (-erne) vb. intr. !Mill Trans. A se Ingalbeni la fats: biata fati... se sparle... si, galfezind,

Inainteaza..7foarte repede si rapune in scurt timp

GALICAN adj. rdi Privitor la biserica Frantei

independenta, in uncle privint.e, de autoritatea
papei: biserica a [fr.].

GALOS sm. J Incaltaminte de cauciuc ce se

poarta peste ghete, spre
a le feri de umezeala sau
de noroiu (E 2296): let
Welt .41 la MA (NEGR.I [fr.].
GALIIS
(pl. -note,

pe bolnav: a datigat... un funghiu bun care... 1-a dat

intr'o oitiee it (I.-GH.) [fr.].

abia se mai poate tines pe picioare (MAR.) [galfad].

*GALICISM (pl.-me) sf. Gv Constructiune, locutiune, vorba particulargt lirnbii franceze [fr.].

GALIGAN sm. Lungan; un

blvol de mare (I.-GH.) [gligar].

de smiler, eft un

-mot) sf. X Cocolos de aluat, de grip, sau de came

GALIMATIE sf. $ir de vorbe goale, Incurcate,

!Ara legatura Intre ele si lipsite de
Inteles [fr.].

*GALINACE sf. pl.

pilit .41; curent o,

(semnalate pentru Intlia oars de Galvani) o

Electricitate desvoltata prin actiunea chimiett
care rezulta din contactul a doua substante
eterogene [fr.].
GALVANIZA ( -izez) vb. tr. () 16 A electriza

In poezia populara: co- Fig.

ig. 2201. Picior
rabie de transportat marfuri de galinaceu.

cu ajutorul pilei galvanice 0 T A da o vigoare, o vitalitate lattice si trecatoare: einiteau

sau plats drept-

unghiulara de zinc cu cite o stinghie pe doll& din laturi, pe care

zetarul desert& vingalacul cu rin-

oa galvanizeazit un corp mort (I.-Gm.) [Cr.].

*GALVANIZARE sf. -6 0 Faptul de a g a 1fierul cu un strat subtire de zinc, spre a-I feri

v a n i z a 0 Operatiune prin care se acopere

durile culese; numita si sif" (r2..]

2293) [ngr.].

GINLI$ me- aza.Es.

GALITA (731.-0)sf. Bucov.

Gen, @ 110 pl. Pasari de curte

de oxidare.
*GALVANO sbst. $ Cliseu tipografic &Admit
prin galvanoplastie [fr.].
*GALVANOCAVSTICA sf. # Cauterizare
lenta prin curentul electric [Cr.].
*GALVANOM.VTRU (p1.-tre) sn. A Instrument cu care se masoara intensitatea curentilor electrici ( 2298) [fr.].
*GALVANOPLASTIC adj. Al Privitor la galvanoplastie [fr.].
*GALVANOPLASTIE sf. A

Fig. 2292. Galion.

(gdini, rate, giste,

etc.): Inconinrat de atita amar de galite (zzG.) ; nlorarita 0-11 erazzut Flee si rate si alto
galite

(RET.)

cioaca"].

vsl. gal i c a

[comp.

GALOFOB adj si sin. Care uraste

pe Francezi [fr.].

GALOFOBIE sf. Ura Impotriva

O Operatiune prin care se a-

Francezilor [fr.].

GALOMAN adj si sin. Care admire peste masura si cauta sa invite

in toate pe Francezi [fr.].
*GALOMANIE sf. Admiratiune
sl dragoste exagerato, pentru Francezi [fr.].
*GALQN pl. -oane) sn. 0 cp Fasie,
2293.
panglica, siret de lina, de niatase, Fig.
de fir (aur, argint) ce se coase pe Galion.
marginea unui vestmint, ca podoaba sau pentru a ascunde o cusatur& (LA2294) : uvreaue In
galoanele de fir spare... si...
Drezintit un plic mare (VLAK) auk" ad.

/NW

Al

X Fasie de line

[fr].
*GALONAT adj. cf) Impodobit cu galo an e:

livrele galonate mooed.

GALOP (p1.-auri)
sn. O Goana tea mai
mare a calului, campus& dintr'o serie de
sarituri (13 2295); :

societatea noastra a mere

si ea, clod mai la pas,

()Ind mai In
sore o des!Asurare... mai
large

Numele

unui dans modern cu

[fr.].

Fig. 2z, Calor.

(1.-OH.)

[Cr.].

GALOPANT adj. 0 Care merge In galop,

foarte repede (i)

pe un obiect 0 Operatiune prin care, se obtine cu ajutorul curentului electric, tiparul sau
matrita unui object (ntedalie, caraeter tipografic
etc.), dupa care acest obiect poate fi apoi re-

/ Ftizie, Molt

tea,

[fr.].

GALVANOTIPIE sf. # Relitice, a unor gravuri in relief, a

caracterelor tipografice, etc. pentru a obtine un eliseu numit galvano" [fr.].
*GAMA (pl.-me)sf 0
Seria,
scara celor sapte note muzicale
principale (do, re, mi, fa, sol, la,
si), asezate In ordinea for de urcare sau de coborlre (E 2300)
9 o Serie de
producere, prin procedee electro-

ftizie care

527

Fig. 2299.
Galvanoscop.

colori care tree

gradat de la una

Re

toatit gams colorilor

Fig. 2300. Gams.

la alta: strablitind

*GALOPA (-pea) vb. intr. A merge In galop, In

goana calului: d'abia Be puteau tine de aunt eel dot
lAturasi, galopind In lugs mare

plies cu ajutorul pilei galvanice, un strat metalic

derii efectele galvanice (2j 2299)

(PAMF.)

miseari foarte vioae

Fig. 2298.
Galvanomettu.

2297) [fr.].
*GALVANOSCQP (p1.-oace) sn. A Un fel de gal- 15.000
vanometru care face sensibile ve-

WNW
pe mineca subofiterilor,
spre a arata gradul ce-1
Fig.
2294.
Galon.
au:
de truntas, de caporal, de sergent 0 (P X Subofiterii, gradatii: ga

(VLAM.)

Fig. 2297. Galvanoplastie.

produs (

sau de fir ce se coase

loanele steteau de-o parte

[fr.].

GALVANISM sbst. A Fenomene electrice

produse in muschi prin trecerea unui curent

2..

Scindurica

F: a
Baluses, a rabda o dojana, o mustrare, a
suferi In tacere o ocara sau o batjocura [rus.].
*GALVANIC, adj. A Privitor la galvanism:
inghlti

3j

Fig. 2296. Galo.

tocata: gillustele se lac din Mina de grill tssz.) ;

3e Ordin

de pasari, care cuprinde eocosul si

gaina, ca tipuri principale, curcanul, fazanul, paunul, bibilica, prepetite, potlrnichea, etc.;
si sy.
aounocFu. pasare din acest ordin
( j 2291 [fr.].
GALION (pl. -oane) sn. 0
Corabie mare de razboiu (E 2292)

GAL-

eAm

(vLAH.)

[fr.].

MI

Fa

Sol

GAMALIE sf. Capiltul mai gros, bulbucat al

anima din not

acului cu care se prinde ceva: so on
se Wu oft o de ac (noon.) [ung. go m ol y].

www.dacoromanica.ro

GAM- GAMAN sm. MIncau, mIncticios, nesatios,

d12/000.6 (DLVRJ.
lacom:
ul mince
GAR
4kMBA
(p1. -be sj. Partea piciorului de la

GARA (7:A.-earl) 0
fier, locul de sosire

asteapta. calatorii [fr.].

GARAFA ow- eARAFA.

GARAJ (p/.-ate) sit. 0 444 Aducerea, adApostirea vagoanelor Intro garA pe ni$te sine unde nu

2301) [Ir.].

GAMOFETA.L A

automobile, biciclete, etc.

"GARANT adj. $i sm. 0 Careli is rAspunderea
pentru un Incru: puterile e 0 ttso ti Cheza$ [fr.].
*GARANTA -tee vb. tr. 0 tger tri A-$i lua raspunderea unei datorii 'acute de altul, a da cheza$ie, a
se pune cheza$ 0 A rAspunde de bung calitatea
lucrului vIndut 0 A Incredinta, a certified

sint lipite una de alta

2302) [fr.].

GA.M SEPAL adj.

* Se zice despre un
caliciu ale carui sepale

Fig. 2301.
Gamela.

is* AdApost pentru

circulA trenurile: Utile de

,,

adj. f. 4 coma%
corolli ale carei petale
(

Statiunea unui drum de

$i de plecare a trenurilor
dintr'o localitate ([] 2303) O Cladirea dintr'o
astfel de statiune, unde se wind biletele si unde

genunchiu Ma la glezne [it.].

GA.MBIRA. = JAMBigRA.
r GA.MLA. (p1.-be) sf. X Vas mic
de metal In care soldatul 1$i prime$te p ilia de mineare (

01=11.

Fig. 2302. Coro-

la gamopetala.

sint lipite una de alta [fr.].

[fr.].

N,

Fig. 2303. Gera. x. Gara.

4. Remiza pentru locomotive. 5. Post de acar.
2. Gara de marfuri.
3. Mai chiza.
6. Rezervor.
xx. 12. Macazuri.
no. dine.
7. Prize de ape.
8. Semafor.
13. Traverse. 54. Para9. Disc.
18. Gabarit.
59. Tunel.
pet.
x5. Piaci turnante.
x6. Peron.
17. Peronul carbunilor.
20. Viaduct.

GANCE sf. w Defect corporal, boala organici.

(mai ales la vite), rand Invechita. [comp. rut.

*GARANTA pl.-te) sf. db= Road [fr.].

g a n 6].
GANG(131.-Burl) sn.e60 Trecere pe sub boltitura
unei porti sau unei case: a intrat, catre sears, pe

'GARANTIE, sf. 0 41
ire Indatorire de a plAti
datoria altuia, in cazul
cind acesta nu plate$te,

...ill unlit palat (CAR.) ; 0 vedea... intrtnd on o trice de tither

sub A.ul unui hotel (VLAH.) 0 Coridor, galeri ', said
[germ .1.

teaza, certified un lucru

GANGA sj.
Substantele pietroase si cristalizate care umplu un filon si In care se afla
amestecat minereul sau piatra pretioasa [fr.].
*GANGLION (p/.-oane)sn.

Mica umflaturlt

globuloasA, tare, care se formeaza in ten doane

si In muschi 1 0 Numele nodurilor ce se gAsesc
pe traiectul nervilor sau vaselor limfatice [fr.].
'GANGLIONAR adj. 63 Care prezintA gangliwine ; care e de natura ganglionului nervos [fr.].
we- CANGRFIIA...

GANGUR pr. GRANGUR.

GANTA (pl.-te) sf. Olten. (oRc.) 4 Ori-ce insectA

diptera ca musca, albina, etc.

GAOACE, cilito*cE, aiiito4cA

sf. 0 Coaja

oului: In shut de Paeti, ea nu armlet ghtocile oualor roe'

0 Coaje de
nuca, de alunA, de migdala, etc.: scoase din gAoacea
de nue& rindul de haine (ISP.) s AlveolA, cbilioara
stark ofi-It arund norocul ei rodul (GOR )

din fagur MARA.

GAOAZA sf. p0 Gaura $ezutului 0 Canalul
vaginal.
GAR' I interj. g Imita. strigAtul cioarei ( elr /).
GAR' sbst., GARA sf. Ban. Cenusa de paie arse
[srb.].

'"'44,k

.....,,,,.._

cheza$ie O Ceea ce gar anteazA, ceea ce incredin-

tare sau ocol de vite, fAcutA mai adesea

din pail Ymple

titi cu nuiele (

rd

-..._

re -or

ain

fr.].

GARD' (p1.-durt) sn. 0

Imprejrnuire In jurul unei
grAdini, unei curti, unui

lc

?z

--,-,

.._...-:,.-

Fig. 2304. Gard de nuiele.

2304); alte-ori din

spini, bolovani,
etc.: a ocoli, a Ingrad', a Imprejmui
Inaintea
cn un
mei era o ourte Ingradita cu de nu-

,.

iele (MM%) ; ~nl

farli proptele oade to
timpurl grele (ZNN.);

.' viu, imprejmuire formatA din

arbu$ti plantati
$i in plind vegetatie ( 2305):

Fig. 2305. Gard viu.

that& grim:Unita DIOR (e) Inowajnrata

528

www.dacoromanica.ro

en ee,

via (NEGR.) ; Q F:

a slid paste ...girl, a umbla dupli femei (sau femeile

bucatelor din magazine 5i hambare, mai ales GARchid nu sint bine ingrijite; se deosebesc mai multe

dupA barbati); a lega pe oineva la

a-1 prosti, a-1

face sA creada lucruri neadevarate; a lega oartea
de~ (SAD.) (PAM )'.), a se lasa de carte; prost Ca tu, foarte
prost; a o potrivl, a 0 nimeri

(ca Ieremia en
oistea'n
a fa-

ce sau a spune
o prostie, a face una boacana; a -ti pune

in extra, a-5i pu-

ne lactit la gu-

n; a dealega Cain) de la

(CM),

specii: GARGARITA - DE - BIICATE sau GARGARITANEAGRA (Calandra granaria) (Lj 2309),GARGARITA-

ir

Am tttorfisi_twgw,
Ai-w
...74,-

---. eo,"___

4
Fig. 2309. Gar- Fig. 237o. Gargarild-de-bucate. garita-de-bob.

Fig. 2306. Gard sterp.

a deschide gura sa vorbeasca, a spune ce $tie; a da cave din ,iil

DE-BOB (Bruchus granarius) ([] 2310), (4RGAMA-DE-NW/1M sau mAzAR4RuL ( Bruchus pisi)

Donn (PAMF.) sau din til Oancei. a refuza sil dea: din --nl
Oancei ti-a da-o Imnaratul, dacil n'oin fl si eu pe-acolo
(cum) PI- MARL ORB 0 rap. Impletitura de nuiele

() 2311) etc. [comp. srb. gagric a].

GARGARITOS adj. Cu gar g a ri t e, gam-

rit de gargarite.
'GARGARIZA (-izez) vb. refc. / A-5i clati gura

a5ezata In mijiocul tine! ape, pentru prins peste;

numita. gi gard sterp" (1 2306) [comp. alb.

sau g_itlejul cu un lichid [fr.].

GARGAUN sot. i 4 Cea

g a r 0].

GARD2 =- GUARD.
*GARDA (p1. gam') sf. X CD Paza, straja: a face
a fi de
soldat de
intern de
111 Soldatli In-

sarcinati a face paza 0 Corp do

mai mare si mai veninoasa

dintre viespi care sb Irnae tare,
cind sboara; numita $i barzaun", gaun", etc. (Vespa
crabro)
2312) 0 p1. e

soldatii a5ezati

lntr'un loc anumit, spre a fi distribuiti la diferite

servicii 0 Garda pietei, cazarma, locul unde stau
soldatii Insarcinati cu paza orasului 5i care ser-

71

Toane, capricii, furnuri, idei

extravagante: nu mii mai face

$i de Inchisoare militara 0 Numar de

soldata Insarcinati cu paza unui principe, unui
comandant, etc.; o, de onoare, corp de soldati
Insarcinati sa Insoteasca pe un personaj, In scorn
de cinste 0 national;,
wool, militie burgheza 0 A Partea de la minerul unei sabii care
acopere si apara mina, straja: puse mina pe garda

veste

sA-mi intre it in cap usP.); clod

oars Iti vor lest ii din cap, barbate (ON.) P

O GARTNA (p1.-01) sf. Ban.

Trans. 4 Loc uncle s'a taiat co- Fig. 2372. GArgaun.
drul $i a crescut padure tlnara ; paclurice.

sabiei (D.-ZAMF.) \ La scrima.: pozitiune In care

GARMOND sbst. 9 Caracter tipografie de

zeee puncte, intre petit 5i cicero (r- L TAB. XIX)

cineva e aparat de loviturile adversarului [fr.].

"GARDBNIE sf. * Arbust

[germ.].
GARNICIOARA. (p1.-re) sf. 0 dint. GARNITA.

originar din America tropicala

cu flori marl, elegante, albe si
foarte mirositoare, ce se cultiva

'GARNISI

ca plants de ornament (Gar-

-isesc

vb. tr. A gati, a Ingriji, a

tmpodobi cu tale trebuincioase:

000113 en mobile,
". o Marie on Hort [fr. g a rn i r].
GARNITURA (pl. -curt) sf. 0 Ceea ce se pune,
ce se adaoga la un lucru spre a-1 garnisi, spre a-1

denia)

(
2307) [fr.].
*GARDEROBA (pl.-be), sf.

GARDEROB pl.-oabe) sn.0 /TIT Du-

lap de haine, de rule 0 Camera uncle se in haine $i tot

ce trebue pentru Imbracaminte

Toane hainele sau Imbracamintea unei persoane [fr.].

Fig. 2317.
G argliri ja-de-mazare.

Impodobi: Inregistrase... colorile ti garniturile cocoanelor

la baluri (I.-GH.) 0 Asortiment deplin;
de treierat,

ma5ina de treierat (cu aburi) cu toate accesoriile

ei [fr.].
0 G.11.RNITA, clIBNITA (731.-to) sf. 0 /ten. Mold. 0

Fig. 2307. Gardenie.

Bucov. Galeata de tinichea, de zinc, etc. [comp.

GARDEROBIER sm. 0 Cel ce la un teatru, la

o sale de spectacol, etc. is in pastrare hainele
(mantalele, palariile, galo5ii, etc.) spectatorilor
[garderoba].
GARDIAN sn. a4 Pazitor, paznic [fr.].

srb. grnac, pol. garniec].

*GARNIZOADIA.(p1.-ne sf. A 0 Trupe instalate

Intr'o cetate, Intr'un loc Intarit, spre a-1 apara

0 Orasul unde e instalata o trupa [fr.].
GAROAFA (p1. -fe) sf. * 0 Gen de plante, cu
flori mai adesea ro5ii, trandafirii sau albe, cu
miros foarte placut, cu foarte
multe specii, din care o parte crest salbatice, iar altele
se cultiva prin gradini (Dianthus earl/0phi-

11-

GARDINA (p1.-ni sf., a GARDEN SM. () Sco-

bitura, crestatura, *anti]] facut la rapetele dinauntru ale doagelor (unui butoiu, unei galeti, etc.),
spre a putea sta Condo! Marginea de deasupra

ghizdurilor unei fintini, doagelor unui vas de

lemn [comp. germ. Gar g e 1].

GARDINAR, 0 GARDittvre
(pl.-re) sn.
Unealta a do-

r,

llus)

garului cu care acesta face g a r-

a 2313);

dini 1 e la doage (E, 2308).

GARDIST sm. Sargent de
strada [g a r d a].
GARDUI (-nese) vb. tr. A
Ingradi, a Imprejmui cu un
Fig. 2308. Gardinare.
g a r d.

GARDULET, OGARDVT (p1.-te) sn. dim. GARD.

GARGARA(pl. -re) sf. .81f O Faptul de a se gargariza: a face

0 Bautura, medicamentul cu
care se gargarizeaza cineva [ngr.].

GARGARISI GARGARIZA [ngr.].

GARGARITA (p1.-to) sf. 4 Mic glndac cafeniu, lung de 3-4 milimetri, care-si depune ouale
In boabele de grin, de mazare, de bob, etc,. uncle
se desvolta viermele, facInd marl stricaciuni
I.-A. Candrea. Dietionar enciclopedic ilustrat.

Fig. 2373. Garoafe.

Fig. 2374.

Garoafe-de-munte.
GAROAFE - DE - MVNTE, GARD/WE - SALBATICE sau

flori-domnesti", o speeie a acestei plante care

cre5te prin fInetele, poienile 5i pa5unile um ede

529

www.dacoromanica.ro

34

GAR

GAR- din munci (Dianthus superbus) (Z 2314) [ngr.

GAU GAROFITA (p1.-ie) sf. d i dim. GARo&FA

aP6'"'

GAROFITE pl.

Varietate de
garoafa, numite Si garoafede-amp", ga-

Al dint!! Gasper... oum Pasi Pe usa... s'a buimaelt

on mielul nap.) [G a * p a r, unul din cei trei regi

cate, prip livezi

Fig. 3316.

Fig. 2315.

Garofite-de-gradina.
2315) GAROFTTE-DE-GRAMNA, varietate de gaGarofite.

roafa, originara din apusul Europei, cu flori numeroase dispuse In fascicule, grupate In buchete, cultivate prin gradini (Dianthus barbatus)
2316).

G4R0* adj. Waal, pe spinare cu negru:

mine
capra
[srb. garu$a oaie neagra "].
GASELNITA (p1.-te)

sf. 4 Fluture mic, lar-

vele caruia, numite ,cartii", Sc introduc In stupi

Si mtninca ceara din fa2317)

`.

de plecare 0 De-a , fara a munci,

far& a-si da vre-o osteneala; de tot, cu totul:
Doer on glndul le glndeste, SI de-a
toate-i vin (VLAH.) ;
erodes BA gamma* de-a = o armata organizata si disciplinata
(I. -OH.); a veni la
a gasi treaba facuta de altii ; a
da
a isprbvi; a prapadi; gata-gata, eft p'aci:
esti

gala -gate as %ea

tar razboaie ei vArsAri de singe

(CAR.)

GATEALA (p1.-ell) sf. e Imbractimintea Si

podoabele cu care se gates c, se diehisesc femeile, toaletb: Mete ardean de neastImpar sa vada gateala

de mireasA a Martel IsLv.1 : pr. ext.: se Inalta, straluciteare In gateala ei... biserica tut Stefan eel Mare IRO.).

Fig. 2327. GAselnitl.

[NBI. gasenica].

magi, Infatisat, de obiceiu, ca un Arap].

GATA adj. invar. Si adv. 0 Ispravit, la care
nu mai trebue lucrat nimic, Mout de tot, gatit:
hainele slut "..; mincarea e
baine
ce se cumpara. 'Acute (nu dupa mhsura) din pravalie; pe
bani "+, numerar, (platind) pesin (nu pe datorie)
Pregatit, dispus, pe cale de a face ceva:

[comp. alb. g a t].

t GATA GATT.

guri; se mai numeste Si

molia-albinelor" (Galleria melonella) (

(JIP.1 ;

Gasperita se duse Indata In buoatiie et puse la cale ee eA faei

prin f inetele us-

anthus carthu-

(D.-ZAMF.).

GAPER sm., G4SPERITA (p1.-te) sf. Una din

numeroasele porecle date Tiganului (Tigancii):

nu flori purpurii, care creste

sianorum)

A..

(D Adunatura, clica, tovarasie, cuib de oameni cu

apucaturi sau cu scopuri rele: am sa... sparg gases
asta de tiitori 81 de tiitoare

roafe-salbatice"
sau ,,cuisoare",

Si pe coline (Di-

bine gatite: o plaointa pIntecoasa... cap d'operli In

(NEDRA [fr.].
GA.CA (p1. gaste) sf. 0 Mold. Satre, baraca

GASI (-Mese) 1. vb. tr. A da peste cineva;

peste un lucru pierdut sau ascuns cautradu-1 sau

din intimplare, a afla: mi -nm gasit inelul; n'a gasit

GATEJ sn., mai adesea pl. GATUE. Nuiele,

crengi uscate pentru aprins focul, uscaturi, vreascuri: on

on din IntImplare, se syringe on un ohibrit
(DEW ; aprinsera un foe de pate on otteva e

(DLVR.)

[comp.

pe nimeni acasa; ramli on Dumnezen, tats. si sa to gaseso

sanatos (ISP.) pe unde nu cauti, pe acolo 11 gasesti;
au gasit o comoara; cane mat, gaseste so- SAITTA1 ; T'');
a-51
astImplir;
vreme ou prilej;
beleaua; a nu -el

slay. g a t I fasine"].
GATEJEL 1. sm. } = PrruLTcE [pasbrea obirinueste sa se ascundb In gatej e].

emu', a da peste unul mai tare, mai priceput,

etc. care sa-1 poata birui C) A descoperi (dupe

[germ.].
GATI (- Atesc), t GATA (-Atez, 0 gat) 1. vb. tr.

1000, a nu putea sta linistit (de nerlibdare, de durere, etc.), a nu se mai astImpara;

2. GATEmz sf. pl. X 'R. Mracare ciobaneasca

preparata din urdb dulce Si zer ($EZ4 (RV:CR(34.
GAS.TER (131.-ere) sn. !isms Ferestrau mecanic

cercetari sau meditari indelungate), a inventa,

un lase A socoti, a
a nascoci: tin mihoe,

Si re ft. 0 A (se) Linea g a t a, a (se pregbti:

a on-si
a-et

chibzui, a i se parea (c& e bine sau rau) :

on cale

= de enviinta, nimerit A-i veni

pe neasteptate, a i se intimpla: am aims ce n'am
sir CALE 03),

gindit, 81 ma mir ce m'a gasit.

A-i veni aminte, a-i trece prin

minte, a-i abate sa se apuce de ceva): toemai
scum ti -at gasit sa spell P 0 Ti-al gasitl vorba sa
fiel ei asi!
3. vb. refl. 0 A exista, a se afla: an so mai gamete
alts pe (tune C) A fi (undeva): a se de lata.
GASIT sbst. Faptul de a gas i: bun batr1nule,
ti spusera at (ISP.1.
GASITOR adj. verb. cam Care gaseste.
'GASTEROPODS sf. pl. 4 Class de rnoluste
care se mica cu ajutorul unui picior larg si turtit
situat sub pintece; tipul de capetenie e melcul
[fr.].
GASTRALGIC adj. .1 Privitor la gastralgie
[fr.].
*GASTRALGTE sf.
Durere situate In regiunea stomacului [fr.].
GASTRIC adj. .0 Care apar[ine stomacului,
privitor la stomac, care se formeaza In stomac:
[fr.].
sue
GASTRTTA sf. i Inflamatiune a (mucoasei)
stomacului, aprindere de mate [fr.].
*GASTRO-ENTERITA sf. F Inflamatiune
simultane a mucoasei stomacului $i a aceleia a
intestinelor [fr.j.
"GASTROLOGIR sf. X Arta culinary [fr.].
GASTRONOM adj si sm. X Care tine la bucate
bine gatite si la Mutur& buns, care se Inchina.
pintecelui [fr.].
GASTRONOMIC adj. X Privitor 1a gastro2. vb. intr.

nomie [fr.].
*GASTRONOMIE sf. X Arta de a mInca bucate

de

drum, de plecare, de razboiu; Q : nu a pentru tine se ga-

testa, ei ',antra tine se nimereste 0 A sta gata, a fi

pe cale sa.... clad se gates a-1 strivi on piciorul ()9P.) ;
polite tie-eine sa ucigA... pre vela no BA gateaza sit-1 lure

X A face bucate, a prepara mincarea

de mincers ; = bucate 0 (1) A (se) Imla foc:
on de sarbatoare.
braca frumos, a (se) dichisi:
(FRV.-1.P.)

vb. tr. si intr. A isprbvi, a sfirsi, a fi gata:

a nimici.
0 GATII sf. pl. Maram. Oaf. 13) Izmene largi pe care le poarta barbatii,
2318)
vara, In lot de pantaloni
[ung. gaty a].
GATIT 1. adj. p. GATI. 0 Pregatit
preparat X 0 Preparat la foc (despre
bucate) O IT Impodobit, dichisit.
2. sbst. (1) Faptul de a (se) gbti.

2.

de chit o carte;
cn scrisul.
3. vb. tr. A da gata, a prapadi,

GAUN, GAVNE sm. Trans. Oaf. 4

= GARGAVN: Se pun pe tinge tahulul Si-i

umplu on gauri mug (RET.) [lat. * c a v 6-

n e m].

0 GAUNA (p1.-nt) sf. Bucov. Gaura

In pamint care are forma unei juin/i-

t/14i de cuib de pasbre: 10 fats casuicile

for prin... gaunt In pamint (RET.) [lat.

cavo, -vonem].

0 GAUNQIU sm. Trans. (cow.)

GAIJN.

232.
G. Gatn.

GAT.M0S adj. CD Giturit pe dinauntru,

In tulpina 0111nm:tali acopadului (noon.)
scorburos : Mute
1 Lipsit de miez, sec: aluna, mud gitunoasa ; (P):
0-1 01011 greierit In el (mP.) [g e u n a].
are capnl
GAT-MO*T (- Deese) vb. tr. A face gauno s.
GAUNO*ITT,TRA (p1. -turf) sf. Scorbura, golul
lucru gaunosit, caruia i s'a desertat

dintr'un

miezul [g aunos i].

530

www.dacoromanica.ro

GAURA (pl.

sf. O Deschizatura sau

gauri)

gazda batailor,

adincatura, mai mare sau mai mica, facuta intr'un

lucru (Mold. born."): Ar mare; adIncli ; :aurae fluterutin; a se vita prin gaura broastel; gaura inelului, aculul,

cheii; gaura urechil, pe unde se atIrna. (rull;

to

de soarece, de game; nu veil saps nici In gaura

de sane nor.: ; doara nu s'o lace 0. In car ow- CER2 (9 ; a
astupa o
e a plati o datorie: same on care... ar
Ii putut astupa multe gauri at.-vtt.: (0 Casa proasta,

O GAZDAC, GAzDAG adj. si

Pam Int;

sin. Trans. Maram. Bogata$:

Lacomit-am. lacomit. lacomit la

sapte vaci earn lust bids de gas-

bordeiu Celula. In fagur 0 me- ARC [lat.

daci (IK.-BRS.) [ung. g a z d a g].

caul a].

OGAZDACESTE adv.

GA.URAR (pl.-are) sn. ii Lopatica, scindurica cu mai multe gauri de la sulul dinainte al raz-

Trans. Ca un ga. zda c, ca

un bogatas: lime on era mai

boiului (ow j 106, C) C) Trans. pr"' 0 tri tale, unealta

Inttiu decit el, Mat cotes

de fier ru care se fat gauri la opinci mu.).

b lserica

GAURI (-resc) vb. tr. A face o g a u r a (sau

urechile, a face gaurile pentru atirnat cerceii; a

asurzi.
GAURICA (pl.-rote), GAuRicE sf. dim. GRIIRA:

trebile casei, gospodariei (eRL.) [g a z d a].

0 GAZDAN sin. Oas. Bogata$ [g a z d a J.

0 GAURICIOS adj. Ban. Cu gauri, gaunos.

0 GAZDASAG (p/.-aguri) sn. Trans. (DENi.)

GAURIT 1. adj. p. aAurt1 (C) NZGAURAT.

0 GAZDOIU sin., alizmArE sf. Tr.-Carp.

Unealta sau marina de

II

ngurii:

Lficomit-am,
lacomtt, Lacomit la seise boi, $'am mat !Ada de gazdoi ((5.-055.)

[g a z d b.].

GAZDUI (-uesc) 1. vb. Ir. A primi pe cineva

In g a z d a, a-i oferi adapost (peste noapte sau
pentru mai rnulta vreme): Imi Men cinstea sa mA

Ia cutitul si le tale De :a linguri tot ...nil (EWER.)

Mara m Trans. (PAP.) (DENS.) 0 C;; Lingura mare In-

gazdueascit In odata stapInului eau (ON.).

trebuintata la sting., polonic 11 Palma miinii, clnd

2. vb. intr. A trage in gazda, a icdea in gazda,

a se instala in cineva pentru citva timp.

adunam degetele, facInd-o ca

un calls 'I 0 p Orbits,

GAZDUTRE sf. 0 Faptul de a gazdui

sco-

bitura In care e a$ezat ochiul:

Ii luceau ()chit to
for adinci
Strachina de lernn
(SAD)

Adapost In casa cuiva 11 O Ospitalitate: mai Mill-

Vdc.,-

tumt Ina data de bona m 01 de povetele tale folosltoare oar.) .

GAZDUITOR sin. Cel se g a z dues t e, ce

prime$te in gazda pe cineva.

scobit (2] 2319): 'Mann-. s'au

vorbit... ad duce si el plocon domnului Fig. 2319. Gavan.

de lemn cn
nn cu lapte ecru (JIP.) gazda... umplu un
porumb !WWI
Jghiabul rnesei 1 Implarului, In

0 GAZDULEASA (p1.-se) sf. Bucov. G a z d a,

stapina casei: tact, Junineasa

nu to supara (VCR.).

0 GAZDUSAG (p1.-surr) sn. Maram. Avere, bo-

care se in uneltele [comp. gr.-biz. tapiva $i blg.

srb. v a ga n].
GAVANAT adj. Scobit, concav ea un g a v a n.
0 GAVANOS (pl. -oase) sn. Mo/d. 0 Borcan vas
de but smaltuit pentru pastrat dulreata, untura,

gatie (ung. gazdasa g].

GAZDL (pt.-erurr) sn. V Cuvint arab care Insemneazii, In literatura turceasca si cea persana,
o poezie usoara consacrata amorului sau beds:.
*GAZLA (pl. -le) sf. 7.k Specie de antilop&
ce trae$te mai ales in Africa de nord $i
In Siria ( 2321) [fr.].
'7C`

sate, etc.: sorisoarea era sourta, dar Intovarasita de ctteva

[tc. k avail() S].

0 GAVANOSL (p1.-ale) sn.0 dim. GAVANQS.Boraic1
cru4: merge de ascunde ele (ALEOS.) ; Acolo,
gavanoase on dulcet'

Sta-

pinul, stapina casei 1 Bogata$ a :

0 GAUROS adj. Oa?. Cu gauri, gaunos.

0 GAURUTA (p1. -te) sf. Oas. dim. clAuRA.
GAVAN p1.-ne, -nurr) sn. 0 Partea scobita
a

RAZ-

DIISAG.

2. sbsl. Faptul de a gauri.

gauri t.

Fig. 232o. Gazar.

O GAZDALUI (-amen) vb. intr. Maram. A face

bagli chota In giturices resit celei de amnia (NiceA)

in

(RET.).

0 GAZDACIE sf. Trans.

mow.) B :gat' e, stare de g a zd a c.

mai multe gauri): C): picatura gitureste piatra

GAURITOARE sf.

cel ce primeste batai de la toti GAU-

Locuinta provizorie, odaie luata cu chiri Intr'o

rasa particular&9 Tr -Carp.
Gospcdar, cm cu casa, cu
dare de mina, bogata$ [ung].
C)

(GN.)

*GAZVI'A (p/.-te)sj. Atv Ziar, jurnal: cauand intr'o ladi ultata, dan paste o ea, de cele
mart (1.-GH.) [fr].
:c
*GAZETAR sm. Alo' Zia-

sipuri. butelcute (STAM.).

0 GAVAT sn). col. Often. Ban. O * Paraziti, paduchi, viermi: gadini... trisemneazti... Ideuste, omizi,

rist, jurnalist [g a z e t a].

"GAZETARDSC adj. an

vfermi, goange Si alt .... (MAR.) Often. :Pk Lupi [bg.

gavel].

De gazetar.

GAZE TARTE s f. Amo' Pro-

0 GAVAUNA = VAGAVNA: se asounsese ye semne In

fesiunea de gaze tar, zi-

atare ee sub pamInt (MESA) ; rendez-vous 1-a dat to aura, on

aristica: sr Ii putut ayes o cli-

In nod de A. 9 (EANN.).

t GAV9ZD (pl.- oazde) sn. 0 Cuiu; cuiu pentru

ental& mutt mai numeroasa. dui

Fig. 2321. GazelA.

ear it Haat de cal (VLAH.).
O GAZI (-anew) vb. tr. Ban. A calca In picioare

$indrilit (FR.-CDR.) Oas. Trans. lc, pane (cu care

se craps lemnele) [vsl. g v o z d t].

t GA.VOZDI(-aego) 1. vb, intr. # A tintui cu cuie.
2. vb. tr. Mold. A Inghesui, a ghemui; a piti:

(srb. gazitil.

GAZOGN (pl.-ene) sn. F Aparat pentru pre-

pararea in casa a apei gazoase [fr.].

veverltele gavozdite una pest alts (coo.) [vsl. g v o zdi t i.]

sin. Numele popular al ursului,

GAZ, (p1. -re) sn. Q Nume dat tuturor

GAZOIU (p1. -oaie) sn. (R.-COD.)

GAVRTLA

GAZQRNITA.

sf. Lk Lichid foarte inflamabil

ce se obtine prin distilarea petrolului [fr.].

Mo$ Martin [npr. G a v r i I (a)].

*GAZOLTNA

corpurilor fluide ca si aerul; de 11uminat, sedan,

gazul obtinut prin distilarea carbunilor de piatra,
Intrebuintat pentru luminat C) Petrol de lamp&
[fr.].
GAZ2 sbst.

Sd Tesatura foarte subtire, de matase sau de fir; zabranic [fr. g a z e).

GAZAR sm. V Cel ce vinde petrol de luminat
(ki 2320) [g a z].

GAZDA (pl. -de) sm. $i f. (.) Stapina sau stapinul

casei, in raport cu oaspetii pe care-i priniesc:

111111100.,

;,

'

si el 81 gazda s'an soulat on noaptea 'n cap (VLAH.); a trage

de hoti, cuib de hop; cel ce

In ~; a prim' in
adaposte$te pe hoti In casa lui $i tainue$te obiectele furate: e mai ran gazda lotrilor decIt lotrul umad:
gazda de furl Si so pedepseasci ca land (LEG. CAR.) ; F:

Fig. 2322. Gazometre.

*GAZOMD'rRU (pl. -tre) sn. CI 15 Cilindru de

table de fier, de un mare diametru, care serve$te

531

www.dacoromanica.ro

GAZ

GAL sa Inmagazineze gazul de luminat fabricat de o

dea o presiune regulata In timpul
combustiunii lui (E. 2322) Aparat care aratk
cantitatea de gaz de iluminat Intrebuintata Intr'un
local, cont.or (p 0 1438) [fr].

GEAsh-i

GAZON sbst. Pajiste de iarbk scurt& Si latruntii:

voted de nisip roan lnconjurau porters de

Insmlinate cu florile oele mai delicate (1. -oil.)

2323) :

aratii

drumul ce trebue sk
urmeze corabia
[comp. ngr.

atp.cevaooprA].

GEAMANTAN,
-no) sn. sac de piele
sau de plaza, cutie
imbracata cu piele
sau plaza, in care
se pun lucrurile (in
spec. de Imbracaminte) ce se iau in ea-

O GAZORNITA (p1.-te) sl. Lampii

(L_.

sau

mejdios
2329)

[fr.].

primitiva de petrol

GEA.MANDURA (p1. -re) SI. 2. Corp plutitor

de obiceiu in forma de butoiu, care se asazh pe
suprafata apei, si se prinde de fund cu lanturi sau
ancore; indica navigatorilor un loc pri-

In

Mo/d. GEAMANDAN (pl.

lumina sAracti a gazornitei, moults plumate

si vorbele for (spo.) [g a z (2)].

*GAZOS adj. De natura gazului, care se prezinta in stare de gaz

11 Se zice despre anumite bauturi

Incarcate cu gaz In disolutiune: limo-

nada gazoasti; ap6 gazoasA, acid carbonic

disolvat In apt sub presiunea a 4-5

la.torie (Lt; 2328): Noma prin trAsurA at prin

Fig. 2323.
atmosfere [fr.].
GAZUT (-nese) vb. tr.& A unge cu Gazornill.

g a z (petrol) un lucru, spre a-i da foc cciaus.)

GEABA adv. (mai adesea precedat de prep.

DE). 0In zadar, zadarnic, lark folos:

ea scum Melt
juriminte (PAMF.); an, tioaloasa, mil trudeam
(s.-com):
vii,
nici o silgeatft nu se ducea to v1nt de um);
to duct,
rupi nista Pelmet Fark bani, lark

[tc. gab b a].

0 GEAC sbst. Often. C) 'Re Sedila, saculet de
plaza rark pentru brinzk Traistuth (In care
pun copiii cartile, mIncarea, etc. clad se duo la
scoala) [srb. g a IL].
GEALAT, GELAT sm. 0 Calau,
a plkti. gratis: mi le-a dat de

glde (] 2325): un gealat, o'o izbitura de

topor, fi Aura capul de De =Sri (VLAN.); J :

Ah I lamina moarte, gelat mutt cumplit,
Mi-at rApit
(stAts.) ; doi gealati m'au
dus la bectut de piatrA (DLVR.) 9 Ban. 4=

geamantan (1.-GH.); o trtiSUrti.

ineareatti ca
geamandane, truss la scat%
(ON.)

d a n].

[tc.

g a m a-

Iis

1_

Fig. 2329. Geamanduri.

Fig. 2328. Geamantan.

GEAMANTA.N.4

;(p1. -ass)

dim.

sn.

GEA-

MANTAN.

GEAMAT 5.

GDMET.

GEAMBARALE = GEAMPAEADE.

MIISCAR RC. gelladj.

GEALAU (p1.-tte sn PP Rindea
lungs intrebuintata de timplari; nu-

GEAN1BA$ sm. 0 tal Negustor sau samsar de

de cal 0 Mijlocitor ne-

cai: Mop Nichifor era pi

Cinstit; punga8, hot: se teme de musafirli 1 de noapte

()s p.)

# inselritor [g a m to a z].

GEAMBABLTC

(p1.-louri)

geambas: de ce ai sa to
de

? (ALECS.) [tc.

hazlyk]
Fig. 2324. GealAu.

Fig. 2325. Gealat.

g a m-

sn.

Meseria

ap1101 P... de

de

avocatie p...

GEA.MGTUsm.V Cel

mita $i buhaiu" sau ,,robanc" (L! 2324) rung.

gyal6 J.

GERM (pl. -mari) sn. 0 Stielk, de obiceiu plank, care se

avail In cercevelele ferestrelor
sau, uneori, In locul tkbliilor
usilor ( 2326): a se tail pe
a sparga un
0 Sheik care se
asaza in cerculetul de metal

;
fr.

al unui ceasornic O F Mo- Fig. 2326. G. Geam.

noclu [tc. g a m].
GEAMALA (pi.-le sf. Masek ariask ce acoperea In intregime un cm care lima odinioara pe
strkzi si la bilciuri la vremea Mosilor [tc. gema 1].
GERMAN pl. gement, gemene) adj. $i sm. f. 0

Fig. 2330. Geamgiu.

Fig. 2331. Geamie.

Se zice de doi copii nascuti In acelasi ceas din

aceeasi mama; frail gement, surori gemene ; FA -mA,

ce vinde sau pune g e a m u r i la ferestre

2330) [tc. g a m g y].

on irate de

dani; templu mai mare declt moscheea ( 2331):

tats, as salt seaman, Ca irate

seining= ass
de bine a parcli eram douti surer!
gemene (GN.) ; IMPliateSER a
(PANill;

nAscut doles gemene (CAR.) If

(B1

GEAMIE sf. fr6 Cask de rugaciune la Mahome-

In Bagdad, Its -care mahala fsi are geamia ei (CAR.); multe

biserici crestinesti be schimbli In geamit um) [tc. g a m I].

GEA.M14C (p/.-tauri) sn. O Toate geamurile

QQ

* Despre arbori cart au

unei locuinte 9

douk tulpini cgeseute din

aceeasi rkdkcink: bras' genieni * Despre fructe,
cind shit impreunate, lipite una de alta: prune ge-

1211 Galerie, salk

cu peretii de geamu (.
32
casele ale verzi ca
et, (CAR.); fata emu-

mene * CiBMENII, until

2327. Gemenii.
din cele 12 semne ale zo- P.Fig.
Pollux. C. Castor.
diacului ; numele unei constelatiuni, ale carei stele mai luminoase shit Castor
si Pollux ( 2327) [lat. gemInu s].

GEAMANDAN Pr. GEAMANTAN.

ilefgafigiAA,1
i A
_I

ra la Darinti bolea ..,,..

Wenn
de elestar Prr..Ittaital....,ikullihirosi
(DLVR.) [tc. g a m1 y k ].

,i

Fig. 2332. Geamlic.

GEA.MPAR4LE, d CEAMPARALE sf. pl. 0 .1

Castaniete: incept, id elute un cInteo... juctnd ceamparalele

532

www.dacoromanica.ro

Melodie, viers: privighetorile.... trAgeau

nigte geamparale de-ti lua auzul ow.) [to. 6 a 1-p a r a].

p1.

aid pia de somn In genele ei pina dimineata ((SP.)

Parul pleoapelor: ochii ei aibagtri clipira sub ltuarile-i

familia orchidaceelor, numitS $1 bujorei", poroinic" sau sculatoare", cu flori marl $1 frumoase, purpurii (Orchis papilionacea) 2 GNTIILVACII [gemanare].

(CAR.) In

GE4NA. (p1. gene) sf. 0 t Pleoapa.: an mai dede

gene Male (oorm); a da ochii In gene, a i Se Inchide

ochii de somn, a atipi Fa$ie luminoasa,

zare de lumina: o

,ee

rogie se aprinde la IngemAnarea

carul (ULAN.)); clod emit& soarele ei

rogie (BR.-VN.) [lat. vulg.
ramble In 1=001 Earn 0

pamtntului

0 GEANDRA, GIANDRA sf. Mold. X Mlncare M-

out& din felii de mamaligh prajite $1 amestecate

Cll apa: geandra e minoarea color ou desavIrgire oared (BEL).
GEANTA (pl. genti) sf. C) Pung&

mare de piele, tolba ce se poarta,

mai adesea, atIrnatil de gtt sau pe
umlir, In care se tin scrisori, acte,
bani, etc. (12] 2333) fj y hub&
de vinat: Igi awl{ In sins aceea MUMS
pi

geanta In ftmdul luntrii (o.-zamF.) 'r

t Cartusiera [tc. gant a].

0 GEMAR sm.

GMAT Fir

Fig. 2333.
Geantg.

[to. g a r).
GEBREA sf. CIrpa. de $ters sau de frecat caii

[tc. gebr 6).

*GEIZER, *GIMIZER, GUM (pl. -ere)

sn. ad

Izvor de apa fierbinte care tIsneste din clod In

cind, sub form& de
,..-1Suc,scraacolo an& , la o mare
Waltfine, raspIndind PV71,N4.-7
In aer ni$te nori de
aburi; mai cunoscute
slut cele din Irlanda
(a] 2334) [fr.].
GELAT GEAL4T
GELAT/NA (p1.
- ne) sf. OO Substanta
ca piftia care se extrage prin fierbere din
partite cartilaginoase
$i din oasele animalelor 0 Zeama de
fructe, careia i s'a
adaugat gelatin& si
care se Inchiaga racindu-se: in toate Simbetele... avem la masa
er (BR.-VN.) [fr.].

GEL ATIN

GEMATOR adj. verb. G ?ME. Care genie.

GEME (gem) vb. intr. (D Ali exprima durerea,

suferinta (fizica sau morals) scotind, la fie-care

rasuflare, un sunet plingator, nearticulat, a se

vaita: oadolca de baba gemea subt talpa iadului (cm.); despre animate: In Ion sa geama boil, sclrtie carul (vt.ati.) ;

despre vljiitul vintului, despre fosnetul arborilor,

despre curgerea sgomotoasa a apelor, despre seirVital lemnelor etc.: view' vtlie gi geme ou niste ial-

subt asuprirea Tomgei (NEOR.); tars intreaga geme sub biciul

gi caznele aomneett mitt 0 A fi plin, coplesit de

ceva: pravalia gemea de mueterii (CAR) ; curtea gi until

gem de porci ((Sp.); numal magaziile bogatului... nemilostiv
(MAR.) [lat. g 6 m6 r e].
GEMEN (I) ow. immix.

GEMET, Mg(a)MAT (p1. gemete) sn. Sunetul

nearticulat scos de eel care geme: o saptamlna in
chelata lei china! barbatul on ~ale ei (ISP.) ; Si; sulerind,
la veci n'am scos un gemat (VW1.); se zice despre

vijiitul vintului, arborilor, etc. [lat. g6mItu s].

GEMINAT adj. Imperechiat, asezate doua
cite doua [fr.].
GEMINATIVNE sf . 0 Imperechiere 4)
Repetiiiune de doua on a aceluia$ cuvInt [fr.].
GM'ULA (pl. -le) sf. Mugurm care, desvoltinduse, da na$tere primelor trunzi$1 are ale unei
plante [fr.].
GEN p1.-nori) sn C.) Grupe de indivizi care au
animal;
anumite caractere comune; neam:
~ul uman, neamul omenesc, toti oamenii, intreaga omenire 0 Fel, soiu, mod: un non A. de
vista Feint de a scrie, de a executa o opera
sublim 0 Subdiviziune
rnuzicala:
Clmplu,
a fie-carei specialitati literare sau artistice: ~el
epic [2.7 Terminatiunea, forma pe care o iau
substantivele spre a arata sexul masculin sau

femenin al fiintei aratate prin acest substantiv, $i,

prin analogie, acela al obiectelor $i al notiunilor
abstracte: In limbs roman& avem trei purl: masculin,

sgee*

9 = GRAMM [g e a m].

GRKET.

gamest' de bucate

0 GEDET = DUGET.

BROMVRA sf.

(R.-00D.)

GEA0 Plant& din GEN

nice glasuri (woe.); clod guera, clocotea codrul, gemeau

vat's (um); numai o fIntIna igi mieca gemind oumpana el in
vint (EMIN.) r OO A fi asuprit, apasat: tars gems

C:)

GEAR (p1.-rnri) sn. 15 Sal de India

furculitele carului [lat.

GEMANARITA (pl. -te) sf.

cn

genna<clas. gena].

# oemanari, li$itele,

gemInaria].

Fig. 2334. Geizer.

Substanta compusa.
din gelatin& si bromura de argint cu ajutorul careia

se prepare placile .i filmele Intrebuintate In fotografie [fr.].

GELATINOS adj. Ce tontine gelatin& sau
ce seaman& cu gelatine [fr.].
GELEP sm. Negutator strain (Pure, Armean,
Grec) care eumpara in tars un numar mare de of
pe care le vindea apoi la Constantinopol [tc.].
GELOS adj. (D Care -$i teme sotia sau iubita,
care sufere de gelozie, ternator, zuliar: e grozav
de
gi toata glue o cearta tvLAH.) Care tine /milt
la un lucru $i se teme sa nu-1 piarda: gelogi de
libertatile ei de bunurile for c000e [it.].
GEL OZ/E sf. 0 Teama, nelinistea, banuiala
de a fi 1nselat(a) In dragoste: garpele geioziei o mugca
(D.-ZAMF.) 11 O Pizma, invidie
[it.].
GELUT (-uesc vb. rp. tr. A netezi

de inima

neutru In istoria naturals, genet

este o subdiviziune a familiei" $i cuprinde un
numar care -care de specii" care au caractere
lemenin gi

comune [lat.].
*GENDARM... SANDARM...
Privitor la genealogie
*GENEALOGIC adj.
I

Arbore

ger ARBORE fj [ fr. ]

*GENEALO G/E st. Spita neamului, in$irarea

stramosilor cuiva dupe gradul for de Inrudire [fr.].
*GENEALOGIST stn. Cel ce alcatue$te genealogii [fr.].
*GENERAL 1. adj. 0 Comun tuturor fiintelor
sau luerurilor de acelasi fel, ob$tesc: Were .4,
0 Adunare A, a intregului corp,
nemultumire

a tuturor cari fac parte dintr'un corp 0 Ise

Procura a, pentru toate afacerile $i far& nici o

rezerva 0 Cu puteri foarte marl, foarte Intinse
In functiunea pe care o ocupa.: director ~, inspector

2. sbst. Ceea ce convine

unei catego- 11"

cu gealau 1, a da la rindea.

"GMA (p1. -me) 1. sf. Ori-ce piatra stumps (L 2335): Salipeau zorii

.4101*,

it

rii Intregi, u-

nui gen
treg:

zilei, prin aerul eters, In geme gi our de

strafe to.-zargF4.

2 adj. ev sere
sarea extrasa
din shrill parnIntului, din ocne, $i
fermata, ca si sarea de mare, din Fig. 2335
Gems antica
clorura de sodiu [fr.].
sculptata.

GE.MANARE sf. 04 Ramura. bifurcate, creanga crescdta. In forma de furca

In- jW1

con-

fin)

chide de la
la particular.
3. SM. X 0Liter superior, .Fig. 2336. B. General de brigade. - D.
de un grad General de divizie. C. General

mai Malt declt colonelul;

de corp de armata.
de brigada ;
de divisle:

533

www.dacoromanica.ro

de corp

armatA, care comanda. o brigada, o divizie,un corp

GEN- de
de arma La. (Li 2336).
GEO 4. In
loc. adv. In genere, de obiceiu, in-

deobste

fr.].

GENERALISIM sm. an General mai mare

peste toti generalii, care are sub comanda lui
toate arniatele unei puteri: punted servicile for la
dispozitlunea rulul, !Ara conditie

(1.-GH.)

[fr.].

GENERALITATE t. 0 Insusirea a tot ce

este general ir
Cel mai mare nurnar, aproape
tutalitatea: a oamenilor; In ~a cazurilor, in mai
toate cazurile s pl. Lucruri generale $i stiute,
fora leg:aura strinqa cu subiectul: a spume gene2

ralitati [fr.].

GENERALIZA -izez 1. vb. tr. A face comun,

gem ral, a da o mai mare intindere, a impra$tia,
a mu cit mai mult: . o idea, tin obiceiu, o formula
algebriefi.

2. vb. refl. A deveni comun, general, a se lati

[fin.
GENERALIZATOR adj. $i sm. Care gene-

rail aza fr.

GENERATOR I. adj. Care produce, care
.

du na$tere.

2. GENERATQR

p/.-toare) sn.

# Cazanul unei

ma$ini cu aburi 1 0 A ow de electricitate, on -ce aparat care transforms o forma. oare - care de
energie electrica: elemeniele voltaice gi acumulatorii
shit generatoare de ourent electric.

:I. GENERATOARE sf. A Linia care, prin invir-tirea ei in jurul unei axe, da na$tere unei
suprafet,e; astfel o semi-circonferenta., invir-

tindu-se in jurul diametrului ei, da na$tere suprafet,ei unei sfere [fr.].

GENERATIVNE, GENERATIE sf. 0 Faptul
de a da na$tere unei fiinte sau unui lucre asemenea; na$tere: procreatiune:
oamenilor; ~a

Plantelor Productiune: ~a 1dellor 7 Posteritate, urma$ii; ~a Int Noe Tot,i oamenii

care trdesc cam In aceea$i epoca: a de la 1848;

generatiile treoute, viitoare; mi-al zugravit, en un adevarat

talent de pictor, unele figuri din generatia ce ne-a precedat
(1.-0(1.)

11) 0 Grad de filiatiune in linie directs:

bunicul, tatAl gt Hut apartln la trei generatii deosebite

[fr.].

*GNERE, numai in loc. adv. IN

In mod
general, de obiceiu, Indeob$te [it.].
GENERIC adj. Propriu unui gen: caracter ~
[fr.].

GENERQS adj. 0 De o fire, de o inima nobila,

aleasa; marinimos: sentiment ~, suflet ~, faptA
generoasa; nu va ft popor De lume... mai
si mai de
isprava ca poporul r01211434C (VLAK) Darnic, care da

bucuros, cu mina desehisa 0 (P Intaritor $i

foarte bun: yin -at [fr.].
"GENEROZITATE sf. 0 Nobleta de suflet,
rnarinimie C) Darnicie [fr.].
GENEZA (pl.-ze) sf. O Formatiunea unui
organ; na$tere, prod ucere ; geneza lnmii, cosmogonia;
geneza omului, na0,erea spet,ei umane; geneza limbllor.

originea

$i

desvoltarea graiurilor Ar A

Prima carte a vechiului Testament care cuprinde

povestirea creatiunii lumii [tr.].

'GENIAL adj. Inzestrat cu geniu, ce arata

GENIALITATE sf. Insusirea, caracterul a

geniul: o operit ~A [fr.].

tot ce este genial [fr.l.

GENITAL adj. Care serve$te la generatitine,
la na$tere; privitor la organele procreatiunii [fr.].
GENITTV Sit C2.7 Caz al declinarii care indics
pe posesor sau originea, dependenta, etc. [lat.].
GENIU (p1.-nit) sn. CD It Spirit, duh, bun
sau rau, care veghia, In tot cursul vietii, asupra
soartei unui om: 1 lui Socrate; 1m1 Inohipulam ca

ma aflam in imparatia fantasmelor, rapit de carol unlit

~ de noapte (ALECS.) 0 spirit care veghia asupra

destinelor unui popor, unei tars, unui ora$, etc.,

Romei ( Persoans care
Inger ocrotitor:
are o Ihrlurire fericita sau nefasta asupra soartei sau actiunilor cuiva: ~1 bun, ~1 ran al (nth%
(D Dispozitie naturals, aptitudine, talent: a ayes
poeziel, Dieturii O Talent superior $i creator,
1.

inspiratiune creatoare: om de
lui Alecsandri
(D Om care posedd un astfel de talent: e un
mare ~ o Caracter propriu,
187
1023
distinctly, al

unui om, al

unui popor, al

unei limbi, etc.:

0$

RomAnului, ~
limb!) latine C)
X Arta de a

fortifica, de a

ti`

ataca sau de a
apara o cetate,
un loe Intarit;
ul milltar sau

1, corpul de

trupa insarcinat cu lucrdrile

2..&

Fig. 2337. Cenu.

C. Capitan. S. Soldat. G. General.

de aparare $i de

asediu ale unei cetati (j 2337) [lat. geniu s,

fr. g 6 n i e].
*GENTTL adj. Dragalas, frumusel, ginga5; pla-

cut, nostim [fr.].

'GENTILE' A (pl.-te) sf. CD Dragalasie, ginga$ie 0 Purtare gentila, atentie delicate
Vorba placuta $i de spirt [fr.].
*GENTILOM sm. 0 Om de Camille, de vita
nobila (In Occident): ca ~11 51 cavalerli din tim-

Pul Renasterii (noon.) Om de omenie, om cum se

cade '[Cr] ..

*GENTIANA. sf. * = OHINTURA; CAPE [lat.].

GENUCHILT pp- GENGNCRIU.
GENUFLEXIVNE sf. Indoirea genunchiului

la pamint, Ingenuchierea [fr.].

GENUNCH(I)ER (pl. -ere) set. Mold.

0 (r) Pieptar lung pint" la genu nc h i 0 ft Legatura de piele ce se

pune la genunchii tailor j 2338).
GENUNCHI4 intEsuNcHiti.
GENUNCHIU, GENQCRIU sin. $i
(pl. -chi, -the) sn. 0 0 Incheietura osu-

lui coapsei cu fluierul piciorului (la

om $i la animale) ( 2339, 2340): a-1

tremura genunoliii; a tndoi, a plena genuncall; a lua, a tines pe genunchi; a gedea pe

genunchil ouiva Iff 0 In genunchi, CU ge-

nunchii la pamint: a eta In genunoh1; a

se ruga In genunchi; a se
pune, a cities, a da In genunchi, a ingenunchia

Gengt;n2c118e.r.

1
.

[lat. genueulum].
GENUNE st. C) Doc

foarte adinc intr'o a-

pt"; apt" adlnea $i lind: scapatilm lar Intr'o

oglinda

in care vezi

cotton cu virtu]

In 108

Fig. 2340. Ge T.) Abis, FT. 2339

nunchi. F. Feprapastie fart" fund: G ntt
121:
Soarele s'o stinge In
cea adlnea (Emin.) ; nitlar.
la stInga se deschide o gura inspilimtnta- bia;
per.toare, ~ !Ara fund (N.-UR.) [lat.
g y r onee.
IVLAH.)

11

n e m].

GEOCENTRIC adj. 0 44,1i Privitor la centrul

pamintului CY* Se aplics la longitudinea $i lati-

tudinea unei Planete ydzuts de la Pamint [fr.].

"GEODEZIC adj. oul Privitor la geodezie [fr.].
GEODEZIE 51. ,a,fi tiinta care are de stop sit
studieze, prin masuratori cit se poate de exacte,
figura globului parnintesc [fr.].
GEOFAG adj. Care maninca. pamint [fr.].
GEOGENIC adj.. Privitor la geogenie [fr.].
-GEOGENTE s /..,;.fi Partea geologiei care studiata originea $i formatiunea pamintului [fr.].
GEOGNOSIE sf.,4,121i Partea geologic' care stu-

diaza structura $i compozitia rocelor $i maselor

minerale continute In pamint.
GEOGNQST sm. aka Naturalist care se ocupd.
de geognosie [fr.].

GEOGNOSTIC adj. amfi Privitor la geognosie

[fr.].

534

www.dacoromanica.ro

TABELA XXII.

Caractere de tipar
Minus-

cule

Majus-

cule

ALFABETIIL GERMAN
S

r i e r

Majuscule

rea

Majuscule

I,

0,

./

.'.R

,i9/

r,
ay

fd)

91

2.r/

it

4.0

.--e

,g-

...4.-

II

( .,,

oi

b
I:

1
7,,,,,

-9

St

111

.21

444,

91

- 44/

er,

vs.&

4,-

g,
""ier
cy

if

a-

2Z

.4,-

7
rti

l'63

IV

ch

'a

44.9

1:

"g

1.)

*GEOLOG sm. autS Invatat care se ocupa do geo-

logie [fr.].
*GEOLOGIC adi. aka De geologic, privitor la
geologie [fr.].
*GEOLOGTE s/..gdiStiinta care se ocupa cu studiul straturilor din care e formats scoarta paminteased si fazele prin care a trecut sau trece Inca
globul pamintesc [fr.].
' GEOMETRAL adj. Itt Care reproduce In proiectiune orizontala dispozitia $i proportiile unei
lucrari de arhitectura: plan
[fr.].
*GEOMETRIC adj. A De geometric, privitor
la geometrie: figure
[fr].
*GEOMETRTE sf. A Still* care se ocupa cu
studiul sf masurarea liniilor, suprafetelor si voluelemental* care se ocupa de linia dreaptk,

de cerc, de plan, de poliedrii cei mai simpli si de

cele trei corpuri rotunde, anume cilindrul, conul
circular si sfera; atlantic* care aplica algebra la
cercetarea proprietatilor liniilor, suprafetelor si volumelor ; Pr' DESCRIPTIV, PLAN [fr.].

*GEOMETRU sin. A 0 Cel versat In geometrie

Inginer hotarnic lj 0 Mare matematician

[fr.].
*GEOMORFTE sf. 4,14 Partea geodeziei care se

ocupa cu studiul figurii parnintului [fr.].

*GEORAMA sf. 0 Glob geografic, gol pe dinauntru, pe a cArui suprafata interioara. este desenat pAmintul [fr.].
*GEORGIAN adj. gi sin. 0 (Locuitor) din Georgia (tinut al Transcaucasiei) [fr.].
*GEORGICE sf. pl. As' Titlul unei celebre poeme,

.1 ..

Majuscule

Valoarea

a
P
X
.9'
X6,

/3

*GEOGRAFIC adj. 0 De geografie, privitor la

geografie [fr.].
GEOGRAFTE sf.0Stiinta care se ocupa cu studiul diferitelor regiuni ale suprafetei pamIntului
[fr.].

AA--

Minuscule

it

*GEOGRAF sm. # Cel ce publics scrieri privi-

gh

toare la geografiesau care precia. accasta gtiintfi [fr.].

melor;

Minus-

cule

to

Valoa-

Minuscule

11/

Caractere de tipar

4,

'./
tv

c)

i)

r
s,z
$

st, st
s

t
eZZ'

44/

fa

ti

40

29
X'2

M;

,.

",

.---/

In patru clnturi, a lui Virgil, privitoare a agri-

culturA [lat.].

"GEPTD NV P. 1ST.

GER (711.-ruri) sn. 0 Frig mare ce face sA Inghete

apa $i sA degere oamenii: chiar lemnele de pe foe pocneau

de dd (coo.); pe on N de crapau lemnele si pietrele (ISP.) ; s'a
strasnic; ..131 Bobotezii, ger cumplit !tat.
lasat nn
g 1 u].

GERA. (-rez) vb. tr. tge A administra, a conduce

afacerile pe seama altuia [fr.].

*GERANT sm.
Cel ce administreazA, ce conduce afacerile In numele unui particular sau unei
societati [fr.].

GERAR sm. l C) Ianuare [g hena r, refAcut

sub influenta lui g e r].

I GEREMEA (p1.-mole) sf. AmendA [tc.].
GERET (pl.-tura) sn. ow- GERID.

*GERG p1.-guri) sn. #' Jargon: limbo patriot se

fmpestrlia, formInd on dc ce SO lntlnse Ca o peoinelne

[it.].

GERID (P1.-dUri),

GERM (p/.-eturi) sn.

(NEOR.)

Un

fel de bat, In forma de sulita, cu care Tureii trAgeau la tinta: trageau... la tinta,.. cu Mott, land,
gereturi, ye care le aruncau Cu mina usALc.); anti, mai
Mad, aruncit armelelor inainte, ca niste geridnri (ALECS.)

0 Joe in care un cAlkret asvirlea in fuga Caprinda, iarasi In fuga calului [tc.].
GERILA sm.. (P Tip al basmelor populare care
tremura de frig pe on -ce temperaturIt si care
InghiatA, cu suflarea-i, toate din jurul lui [g c r].
5

lului geridul asupra adversarului care trebuia sA -1

GERIOR (pl. -oare) sn. 0 dim. GER.

*GERMAN . adj. 0 Din Germania; al Germa-

nilor, privitor la Germani.

2. GERMAN Sin., (mamma (p1. -ne) sf. Locuitor

din Germania, Neamt, [tat.).

*GERMANIC adj. Privitor la Germanii de astral sau din vechime; Ilmbile o, graiurile vorbite
de popoarele de origine germanicA (Germanii,

535

www.dacoromanica.ro

GEOGER

GER- Austriacii, Danezii, Suedezii, Norvegienii, EngleGHE GERr.lMANISM pl.-me sn. 2J Vorba,expresiune

if.
Impruniutata sau imitata din limba germana; fel
de exprimare propriu limbii germane [fr.].
*GERMANIST sm. c27 Specialist In filologia germanica [g erm an].
GEFUVIANISTICA sf. 4i Filologie germanica

0 GHEB (7:1.-burl) sn. Mold. C) Cocoa5i1 Pr.

ext. Inaltime, ridicaturti: In fund, muntii lei rotunieso
~tulle tarcate de soars (VLAH.).
GHEBA, mivBA (pl.-he, .1 -burl) sf. cp Haina

[germanise

GERMANIZA -izez) vb. tr. A face German (fr.].

*GERMANOFIL adj. si srn. Care are simpatii

(exagerate) pentru Germani [fr.].
GERMEN sin. Cl) Primul rudiment al on -carei
finite organizate, animal sau vegetal 8 Partea semintii din care se formeaza planta; primul
colt pe care-1 da planta chid Incepe a incolti
.Prima stare sub care apare un organ pe cale
de a se desvolta: ~la until dints 4 @ F Cauza
prima, elementul, principiul, originea din care se
nue) boats [lat. + fr. ger m e].
desvolta ceva:
GERMIN4 i -nez) vb. intr. 4. A Incepe sa incolteasca lat.].
'GERMINAL sm. 3) t A 5aptea tuna a calendarului republican francez (21 Martie 20 April [fr.].
GERMINATIV adj. 4 Care poate sa incolteasca sau sa cauzeze germinatiunea fr.].
Care este sediul gerGERMINATOR adj.
minatiunii; care este puterea de a face sa incolteasca [fr.].
*GERMIDIA.TIVNE, GKRMINATIE sf. 3 Faptul

de a gerinina. incoltire [Ir.].

GEROS adj. Q F'oarte friguros, In care e ger

cumplit: In geroase nopti de lama, lingit loon) de stelar

(ALECS.) ;

barbateasca lunga pina la genunchi, fawn. mai

adesea din aba, pe care o poarta taranii In loo de
manta: se mita pe Drina Mara, Infasurat In gheba al
In coicand In! (Iw.); 1-au Imbricat la fel, cn cheburl albe

gi name mutt (um.) [to. k e b e].

GHEBE sf. pl., e GHE4BA sg. 4 Soiu de

ciuperci bune de mincat, cu picioare subtiri Si
palarii galbene, cu carnea alba. 51 frageda Si cu gust
acri5or (Armillaria mellea)
2342) 0 -DE-

BRAD, ciuperca comestibila. cu Maria alba Si sub-

tire, care cre5te prin padurile umede de fag $i de

brad (Lepieta cinpeolaria)

(ow LI PLANSA I, 19) C)

DE-PADGRE, ciuperca comes-

tibila cu carnea alba. 5i tare,

fara. gust Si far& miros (Collybia lorujipes) [g h e b].
GHEBOS adj. Mo/d. Cocosat: Era ai-o cocoana gheboasil
In spate (PANN) [g h e b].

0 GHEBO$A. (-sez) vb. re fl.

C) A deveni ghebo s, a se
cocoa A-5i Incovoia
spinarea: cei trei
wviGrHaltEB(1)E0m.4.4T

GHEBRA = GEBREA.

GHECEt (pi.-turi) sn. Vad, trecatoare [tc.

g e 6 i t].

de irapau pietrele (Dom); Fanr si Martisor stlrnirit

Pus o
o atm:midi a c r de Ingheta baba (pAc.) [g e r u 1].

[vsl. geenna].

*GERUNDIU, GERvNzru (pl.-ail, -zit sn t27

Forma de conjugare a verbului terminate In -Ind,
-tad [lat.].
*GERUNDIV pt. -lea) sn. i Una din formele

declinabile ale inifinitivului latin (lat.].

GERUNZIU esr GERVNDIU.
GEST (pl. -turf sn. Mi5care a corpului, In spec.
a bratmlui, a mlinii sau a capului, facuta spre

a exprima o gindire sau un sentiment on care

Insoteste o expresiune, spre a-i da mai multa tarie: a face nn ; a rasPunde prin ~uri; a imita ~mile
atirmativ, negativ, amenintator, semnfficativ, expresiv; dascalul tinse bratul spre ouvintele aortae on un
maiestos (NEGR.) ; nn prea and bine disoursul, dar Tulle gi
cuiva;

[fr.].
GESTATIUNE, GEsTATIE 51. Sarcinli. (la animate , starea unui animal din momentul clnd a luat
In p In tece p Ina fate ; timpul eft dureaza sarcina [ft.].
mimics sent de o elocuentA auficienta (VLAH.)

GESTICULA. (-)ez) vb. intr. A face prea multe

gesturi, a da din mlini (vorbind): ea Incepe slt-i In'ire cum gesticnlan Si tipan una to alta (VLAH.) [fr.].
*GESTICULATIUNE, ar.sTicui4TIE sf. Faptul

de a gesticula [fr.].
GESTIUNE sf. ,.. Faptul, modul de a gera, de
a administra [fr.].
GET-BEGET, tt EGBT-BEGET adv Din Inqi
stramo5i, neaos, curat: va a ru.5ine aft fit1 Moldoveni

curet', Romani get-beget (ALECS.) ; not fiat's get-beget coada

vacii, nasouti el Imbiteniti In Cara este (1.-GH.); nnmai ei
doi erau bated eget-beget (I3R.-VN.). [to. g e d-b i-g e d].

Batista de matase sau

tGEVREA (p1. -rate) sf.
de pinza fin& brodata; ineata cusaturi de

vapeluri, de gevrele gi de sangalii (1. -OH.); violeana

!emote acme o

alba din buzunarul unei sour-

(FIL.)

s].
"GHEIZER pe- GEIZER.

g6z

GHEBA sf. g In jocul de table: caderea unor

zaruri care nu pot folosi celui ce a jucat.

0 GHELAT (-dew) vb. intr. 0 0/ten. A face galagie,
a face zarva moue., ate A Ultra (sorb. de copoi)

(ited.) [ghelai u].

0 GHELAIET sm. 0 /ten. men.) Om care ride mull.

0 GHELAIU sbst. 0/ten. Sgomot, galagie.
GHELAU 0 /ten. (ViRC.) = GEALAU.

GHELOIU sn. )0. CD = GHIGQRT = rALA-

KDA-DE-BALTA.

O GHELEATA = GALEATA.

GHELIR (p1.-inri) sn CD #Venit Venit

nea5teptat, cf5tig din Intimplare: toate aceste eeee)
atnt bune, dar vin cn Milts

(AL.)

GHELMES sm. Wit. 0 = P

MEDA-DE-BALTA

GHIGQRT.

GHEM (pl.-me, -muri) sn. 0 Mototol, rotogol

facut din AA, tort, sfoara, sau matase, depanata (1E 2343): baba golf
un sac de Inioare ei-1 'amain on e (RET.) ;
and stapIna easel Mem la oiorap, pisicul

a face .., a depana (ata, tortul, etc.) In forma de

mototol; a se face , a se stringe
ca un mototol, a se ghemui aPk
Una din cele patru despartituri ale
stomacului rumegatoarelor O *
se Inca en ...,111 Par.) ;

GBEfdELE-POPII = REMF [lat. vulg.

*glamus= clas. glomus].

Fig. 2343..
Ghem.

GHEMI, alumni sm. Om mic de stat (clt

un g h e m), pitic, ghibirdic.

0 GHEMYRDOC sbst. Urn mic sound $1 gros (ca

ac de om

0 GHEMOA. (-oaez) vb. refl. A se stringe ca un

J Inca)-

g h e m, a se ghebo5i: le veal... ghemoaate pe cite tin

Fig. 2341.
G h eata.

tamintea obicinuita a ora5enitor,

care acopere piciorul pInA mai sus de glezne

([] 2341)

0 GHEIZA$ (pl. -se) sn. Maram. &U. Tren [ung.

(LUNG.).

GHEA....er GHIA..., VEA..., VIA...

GHEABA er GHEBE.
GHEATA pl. ghete) sf.

GHEENA st. mt lad: Vai gheena s'a deschis (VLA11.1 ;

e Wiest as ma afundez en on total In focul gheenei (com)

Uri g h e m): se ciorovaeste cu feciorn-sau, un

[tc. 6 e v r 6].
'GEYSER ow- GEIZER.

teici

adj. part. citimosA. CD Coco*at:

lncovoiata: ...nn Roman c'o biata leans... Gheboaat marend la fuga (SPER.).

era o lama geroasit ai omatnl ajuta la acIrtiit (cao.).

GERULET sn. 0 dim. GER.

Fig. 2342. Ghebe.

ma Incur nnmai de pitioi ghebosati MP.) 0 Cu spinarea

GERUI (-ueste) vb. unipers. Q A da g e r, a se

lasa ger strasnic.

GERUIALA sf. 0 Vreme de iarna cu ger: s'a

se gheboaara

[it. ghett a].

scAunecin lung

(LUNG.).

GHEMOTOC (pl.-mice) sn. Obiect motolit In

forma de g h e m: s'apleca si Ina ,..111: era ceva InfASnrat Inauntru

536

www.dacoromanica.ro

(CAR.).

GHEMUT (-tieso) vb. tr. 0 refl. A (se) strange,

a (se) mototoli In forma de g It e m: ma ghemuii
1ntr'un colt $i m8 infioral

(DLVR.).

GHEMUTT adj. p. GHEMUI. Strins, moto-

tont ca un ghem: oft 11 ziulica de mare ged on trupul

$i on picioarele sgfrolte

(ALECS.).

GHEMULET (p/.-se), ammusoR (pl.- oare), 0

GHEMIT ( p1.-nie) sn. dim. GHEM: Am doud ghemnsoars dt le-aruno, atita se duo IGOR.); ghicitoare despre
ochi" ; dinteaceat ghoul se scot ghemute on care se
lucreazA ohilimul

(ION.).

GHENAR, oHENAR(i)E sin. D Ianuarie [vs1.].

GHENERAL sm.

eAoAcE.

GHEONOAIE = GHIONOAIE.

0 GHEORA (-rez) vb. tr. Ban. 0 /ten. A curate

boabele de pe porumb [lat. g l a b r a r e].
GHEORGHIN sm. dti PADUCEL.

GHEORGH.TNA. = GHERGHWA.

GHEFARD sm. a.k Fiera salbatich, inrudita

cu pisica, cu tigrul, etc. cu
corpul acoperit de pete galbene-negricioase; tra.e$te In
Asia de miazh -zi, unde e domesticith pentru v Inatoare (Felis jubata) (L1 2344)
[fr.].
GHERAN sbst.T1P', Coada,

(R.-COD.);

ale

striga...
IIIi(VLA11.)

[pl. din 0 ghearbhl.

GHERDAN, GHIORDAN (p1.-ne) sn. Golan, $irag,
salbh de mar

ghritare sau de -KtiamtaggigelaStEIBENOI^

pietre pretioase,
cum purtau oFig. 2345. Gherdan.
dinioara cocoanele; astazi, la tara.: salb& de margele sau de
f)

2345): 1701 hitritzi ralliedt male... cercei,

mole, gherdane $i cite-s ea acestea 0.6.-sctu; sipetari pline

ghiordane wooe.) [tC.

cu

gerdan].

0 X Mica inchpere, con-

care se adaposte$te sentinela (0j2346) Mica

baraca, chio$c in care

(CAR.)

gi de prlgonirile domnnlni director (vi.AH.):

scum boinav pe iespeznellherlei

(SAD.)

[G It e r 1 a, ora$ in Transilvania, cu
o inchisoare renumith].
GHERLAN sr OHIORLAN2.
GHERMAN, GHERMAN wr- GIMR-

MAN.

0 GHERMEC sbst. Sr Speteaza

de la mijloc a loitrelor, care leaga ca-

rimbul de sus de eel de jos; numith

$i tercel" sau scoaba" [tc.].

[tc. germsud].

IVOR.)

AO'

Fig. 2350.
Gheridon.

GHEROC (pi.-ocuri, -once) m. (1) Hain& barbi).-

mare, a aria
[germ. Gehrock].

teased cu pulpane, redingote: un -..

table 11 vine Dina be glezne (CAR.)

GHES, GHIES (131.-suri) sn. 0 Ghiont, loNitura

u$oara data cu cotul sau cu pumnul: carturarii isi
detera ghies pe sub mast (DLVR.) G Indemn; a da
a imboldi, a zori: &Nu ghies rotagilor gi urni din
caruta
inainte

(DLVR) ;
(ISP.).

loo

saint o ImbArbAta 61-1 da ghes sA meargA

GHESEFT (pl. -turf) sn. F Afacere, in spec. ne-

(D.-ZAMF.); seencinstita: tin politica In mina, fao

du-le a se face oameni en minim lor dar nu a se
inavuti din ..nri et gheliruri (ION.) [germ. G els -

chat t].

S771.

F Cel ce face ghe$e f-

mai partea deasupra a ghetelor ([1;11

2351): gatiti fie-care.

Fig. 2346.:,Gherete.

-furl) sn. O Cadru,

alchtuit mai adesea din patru spe-

teze de lemn
mobile, alteori de forma
rotunda, pe
care se IntinFig. 2347. Gherghefuri.
de plum, matasea, etc. pentru brodat ( 2347): ne-a aratat an

...lucrate
taste de mina Ini (VLAH.) ; sA adud aid ee ul eel au Turcu &Hare
Dispozitiv Rica(ALECS.)
rdzboiu de Omit 51-un

Dina la palarie
de la
cu cite un costum non vi-

natorese

t r e s].

(GN.)

[fr. g u e-

' GHETTO sbst.

Fig. 2351. Ghetre.

Cartier al Evreilor, In evul mediu, In unele orase

din Italia, de unde nu aveau voie sii.
Imahalana Evrellor, solu de
intreg gi separat

[it.].

misterios, ce formeazil nn orag

(ALECS.)

GHENAR AA sm.
Cantitate mare de
ghiata, In vhile inalte )44,.
ale muntilor, care nu
"

tuit din patru stinghii a$ezate In forma de dreptun-

ghiu, care serveste la Intinsul

ve$te spre a coase cartile

clienta

de pinza sau de Una care se

Incheie cu nasturi in jurul pulpei piciorului sau acoper nu-

se vinde pline, etc. [fr.

perdelelor spalate, spre a se

usca netede, ca $1 cum ar fi
chlcate C))4 Unealta a legatorului de care se ser-

tinAra

Fig. 2349. Gherghins.

[fr.].
GHERLA (p1.-le) sf. Inchisoare: sintem sAtul do

t u r i, afaceri neoneste; speculant necinstit.

GHETE sf. pl. I we- oBBATA.
*GHETRE sf. pl. 1 Carlinbi de piele, de postav,

struith din sctnduri, In

GHERGHEF (p1.

parinte el

GHESEFTAR

GHERETA. (p1. -te) s f

guerite].

ate,

lung' de ghermeslt, blanite Cu samur

Fig. 2344. Ghepard.

en un glas... al unul om linist it 61 in taste

galbeni

cue 61 amid pietrn- 44v".$

annul vifornitei strAbate iniibu,6"
lit (GIRL.) [tc. k j a r g i r].
*GHERID N (p/.-oane) sn.
biltrinenti...

GHERMESDT, GHERMESIT (p1.

-turi) sn.
Un fel de stofh de mhtase
sau de atlaz: pentru land avean benlsuri

minerul cle$tarului de care se

1290) ''' ((+'
serveste dogarul (Fe-

0 GEXRBE s f. gl. Toane;

In .-1e In!, linistit, In toane bune

ri,yV,

jafuri sau de incendiu: in casele

Races

0 GHEORMAN sr GHERMAN.

[ngr. TEpivt].

pe vremuri, se ascundeau obiectele mai de pret din cash,

spre a le pune la adhpost de

Mescioarh rotunda, cu unul

sau trei picioare
2350):
apropie an
raga biutou, Intro

X = GENERAL.

0 GHENTAN)CHE = GENVNCUIU.

0 GHEOACE

far& miros; numita gi dalies ( 2349) (Dahlia GHEvariabilis) [germ. Georgine].

tGHERGHIR (p1.-re, -irusi)sn. Mold. Boltiturh, GHE
sau camera boltita, in care,

Fig. 2348. Gherghef.

(

2348) [tc.].

GHERGHIN sm. 4 = pAnucuL.

GHERGHINA (pl. -ne) sf. Planta de gradina

cu Boni frumoase, rosii, galbene sau violete, Skis&

se tope$te niciodata
$i aluneca uneori la
vale (riol 2352) [g h i at format duph fr.
glacier].
Fig. sass. Ghetar.
GHETARTE sf. 0
Groapa sau bordeiu unde se pastreaza g h i a ta.
pentru verb. ( 2353) 0 (P) Odale friguroash.
GHETQIU (pl.-oaie) sn. 0 Turtur de ghiat &
care atlrnh de strea$ina..

537

www.dacoromanica.ro

GHETQS adj. Plin de ghi air a; Inghetat;

GHE-, rece
ca ghiata: anzeam serlsniturlle siniel Pe grunznrii
H

ghetosi (GRIG.).

GHETTJ

(p1.-suri) sn.

Strat subtire de g h i at a, care se formeaza pe

drumuri, dupa o ploaie
urmata de ger, poleiu:

4...111r

aceaata men,

GHEUN... set GHION...

Fig. 2353. GbelArie,
0 GHEUSA w canon.
0 GHEUSA adj. 0 /ten. (vino Ri Capra neagiii

cu o path alba pe bot.

GHEVENT ea, GHIVINT.

O GI-1ZE$ GRPZIL0.
GHIARA (pl.-re sf. 0 3 Unghia ascutita qi
cirlirrbata a pasarilor de prada $i a unora din am2354): ghiarele vulturului, corbu-

Int; ghiarele piste11; &tea calul no

faces o seriturit la o parte, Input 1nfigea ghiarele Intelnsa ()SP.1 2 (E)

1o

Stiminire, dominataune, robie:

.a Fig. 2354. GhiarA.

GHIARA sf. ) 0 Apa inghetata: slow de bo; race as ghiata; cum se topeste ghiata de snare,
lovan de
a aluass vor pert pdcatele tale (PRV..MB.); a se da pe

need, avintindu-se pe suprafata Inghetata a unei

ape; : inimA de
use.), inima rece, ne-

simtitoare 0 F

eram on

ghiata In spate de fried

(cep.) A rupe,

GHIDANAC (p1. -ce) sn. 0 /ten. Ciomag scurt $i

Bros, din lemn de corn.

GHTDI ! mai adesea repelat I

inter. F
intrebuintata pentru a mustra sau a ameninta pe
cineva: ti vine

chef de rls

stranger I (ALECS.) ;

tIlharule ce esti! Oar., [to.].

I ...I

GHIDILA, GHIDILI = GIDILA.

*GHIDON (p1.-oane sn. 0 Xi Stegulet, fanion
pentru alinierea infanteriei 0

Bar& transversals, cu dot& minere, cu care se eirme$te bicieleta C.] 2357) [fr. g u id o n].
Mold., GHDDITSER
0 GIIIDI)*
Bucov. adj. $i sm. Pozna$, mucalit, glumet: mare ghidus era et nosghidi! ghidi!

ghidus

ce

sau Paiat ISM.)

Fig. 2357. Ghidon.

O GHIGHILICI sbst. pl. Often. Cartofi, porumbi,

dovleci, etc. necrescuta mars, ram a.$i nedesvoltati.

0 GHIGILIC sbst. Mold. Scufie de noapte: voila

era cu

albe, cu frunzele acoperite

cu papile albe ce seaman.)

alrbov, cu

hernum crystallinum) [lat.

Fig. 2356- Ghiata.

clas. gla eT es].

GHIAUR 1. s7n. Nume de batjocura dal de

chtre Turd popoarelor de alts religie, in spec. cre-stinilor; necredincios: Giaba- etendi... ramase orb In-

rdspar" (Acerina cernua) (i=ij 2358): viten In chi-

GHIAVOL... Df
0 GHIB sn., GIELIBA (pl.-be) sf. Mold. Bucov. =

a -I

<cow) [te.].

de aceea are el ghtba In mate (MAR.).

GEER:

0 GHIBACIU...
O GHIBAN = &BAN.
O GHIBIRDIC sm. Mold. Prichindel, om, copil
marmite', mic de stat: eram an 51 jumAtate (C120.) ;
DIBACIII...

fudul pi guralin P (CRO.).

,r"

minate cu ghimpi; numit $i Fig. 2358. Ghigort.

ghelmes", ghibort", ghelciu", mos" sau
tin% un

0 GHIBOS = GHEBOS.

[tc.gegelik].

de apa dulce, de coloare verde

maslinie, cu capul scurt $i Indesat, cu botul obtus to Incovoiat, cu aripile dorsale ter-

tr'un rAzbotu, la an mAcel contra .41or (DLVR.); 151 ridicA

oastea et pleura Inviforat .)pre tare semetului
2. adj.: Toti cart an petit veodata De elmpiile

GHIBORT = GHIGORT.

de noapte pe cap (1.-OH.): vezi zdclnd cite un matat

pe frunte (ALECS.)

GHIGORT stn. r4s. Pete

boahe de ghiata

([J 2356) (Mesembryant-

GHIE... = GEIE... VIE...

GHIES PV" GHES.
GHIFTUI (-uese) vb. tr. $i refl. A (se) Indopa,
a se Imbuiba:
o vreme asa Il ghiftuise. CA cent-

lasul gimp; de tot se bolnavise (DON.); vil lamp de cap dacA

Planta, cu flori miei,

sis

Men

VIscoL.

v'ati ghiltnit de bunAtAti (mon&

falnieul munte, aeoperit odini-

far ai Inceput,

sf. 0 Definitiunea unui lucru,

felurite gbidusii astfel desbrticat taw); trebuia... sd spun cite o

ca
se lzbueneasea In its eineva (SAD.) [g hid u $].

Fig. 2355. Gheluri polare.

suprafata intinsa acoperita de

ghi.ita, in spec in virfurile muntalor sau la poi (L l 2355):

glacia

3. GHICITOARE

sau intrebare push. altuia In termeni obscuri, greu

de priceput, $1 pe care acesta urmeaza s'o ghiceasea; cimilitura, enigma 0 = BEINEV0A-DE-

GHIDUSTE sf. Mold. Pozna,

nasdravanie, larsa, caraginozlic: Vices

Dant v In buzunar pl. cuivTuRi,

vulg.

ITICH.).

[g h i d i].

sin: aveam mums 40 de mii de lei

midi

acela a bun etcitor carele ghiceste mai 'Dante de ee 1 se IntimplA luau]

diPeala un gbiduser

rope ghiata de Indatd si

se trezesc vorbind despre igrasia odaitelor (ee.-sie.) if
Beni
bani numarati, bani pe-

cu

cu ghiocul, cu bobii, cu cartile, etc.:

esti! (mu.); se iveste chiar In aceeasi

fare sit dispara jena,

lipsa de Incirazneala
Inteo convorbire: se

4,

viitorul, sit ghiceasca taine, fapte ascunse, etc.,

tim (ALECS.) ;

a Inlatura primele greutati intr'o afacere, a

a swage ghiata,

oar& de gheturi (VLAH.)

GHICIT sbst. Faptul de a ghic i; pa 41, la

Intfmnlare, cautind sa ghiceasca.
GEIICITOR, Mold. Tr.-Carp. G/CITOR, -TOARE
1. adj. verb. GHICI. Care ghiceste.
2. sm. f. Persoana care pretinde ca $tie sit prezica

0
0 GHICOL

sane, a scoate din ghiarele cuiva ; mai bine a murim...

dectt s& eddem to shiers acestor nelegiuiti (ISP.) 1
to strluge ca In cleste (VLAH.) ; a scdpa din
o, A luriel
ghiurele mortis.

Fiuri reci:

is IL to vedem, dace m1-1 gist to eimilitura

TOQMNA: adund ghicitori de pe coasts 51 albastreste cu ale

de minus oldie (LUNG.) .

Mina., lab& (prin asemanarea, fn

mod dispretuitur, a unghiilor cu
ghiarele): umblk nista dusmani ad
pun& ghiata pe mine (CAR.)

viitorul, a descoperi o taina, gindul sau faptele

ascunse ale cuiva, a gasi deslegarea, Intelesul
unei enigme, unei cimilituri, etc., prin mijloace
supranaturale sau prin iscusinta mintii: umbla
ceascA (ISP.) ;

pe picloare (CaO.).

malele carnivore (

micas.

GHICT, Mold. Tr.-Carp. u2c1(-ceee) vb. tr. A prezice

pe la vraol 41 !limn ea sa le mute la stele pi sit le ghi-

144:1!

plouat grozav el s a neut...

an as, de on te mei Doti tines

GHICAp =

()SP.1.

0 GHIGOSI (- osesc) vb. tr. Mold. A snopi In bataie

lovind cu pumnii, a ghiontui: trInteste baba... et -o
frdmintd cu picioarele pi-o enigoseata (me.); Ivan inceDe
musealeste (cno.).

0 GHTJA (731.-ti) sf. Ban.

Coaja de ou.

CD

Foaie de porumb

0 GHIJOAGA. sf. 7.k MIrtoaga, gloabA batrina,

urleioasA ce esti! (cite.).
cal slab $i prapadit:
O GHWURA (p1.-nri) sf. Often.. Porumb crescut
mic, cu boabele foarte rare, care se da la vite.
O GHILA (p1.-be) sf. Mold. = BTU: o lungs auvita de

aptt

(VLAH.I

5 38

www.dacoromanica.ro

card Mille 51 dulapi din herlistraele muntilor

O GHILAN sm. Mo/d. Bou cu phr Inchis

dungi albe [ung. g y i la. n].
0 GHILAU sn. 0/ten. GEM. 413.
*GHILEMELE sf. p1. Semnele

flori verzui; fructul lui e o boabS ro*ie, de ma- GH1rimea unei ciresi, ce persista si peste
6H1
lama (Ruscus aculeatus) 21 2:365)

si cu

0 04

" sau

Intrebuintate, la scris sau la tipar, spre a Inchide

citatiile [fr. g u illeme t s].

0 GHILI... = Bu4...
0 GHILOSI (-osesc) vb. tr.

mult, frecind (u-se) cu

Dominica ne gatim

$1

*GH.I.LOARE
sf. Ornament de
sculpturk de picturd., etc. corn pin,
din linii sau tra-

ghimposi (1.-01(.) SCATU-GHIMPOS

GaIMPE C).

GHIN (pl.-nnri) sn. r"?" 0 U- Fam2V:

....<13),..-

nealta. a dulgherului $i a rotarului,

In formd. de (land. !Ara minere de lemn,

cu taisul semicircular ( 2366 Un

fel de cazma indoita de amindoud. par-

ondulate
care se incruci-

tile laterale 11C) Trans. (PAC.) Un fel de cu-

$aza $i shit asezate cu simetrie

2359.
2359, 2360) Fig.
Ghilopre.
i 1 o $ a].
*GHILOTINA. (-Inez) vb.

[(12
gh

Inas cu tdisul In forma unghiei, cu care

se lac sapaturi in lemn.
*GHINARAR sm. a) General: Tot mai

Fig. 2363.

si tot critiese marl, AlAturea en .01 (COSS.); 101paratul era inteun cort numai cu .41 ei cu

Ghilotare.

tr. A

ghilotina [fr.].
GHILOTTNA (pt.-ne) sf. Ma-

ine en care se tale capul

Una capul cu

(RET.)
[germ. G en e r a 1]. Fig. 2(66.
GHINDA (pl. -de) sf. * Fructul (Ainstejarului 2] 2367): a pus pe Poloni sit are si sit

cSpitanii lui

celor

semen

osinditt la moarte, In Franta (A

0 GHILT (p1.-turi) sn.

Trans.

(psc.)

[ung. g y t i l P s].

de cart* min de

glans,-ndem].

GHINDAR sm. Bucov. O 3e

Fig. 2361.
Ghilotinn.

paltini,

negricios

[ung.

GHINDUROS adj. Cu ghinduri multe.

[tc.].

(GN.)

GHLMPARITA sf. * Mice

sau

Insuruba [g hint'].

iarba- vatrimaturii"

GHINTUI2 (uesc) vb. tr. A fereca, a tintui cu

ghinturi [g h i n t2j.

aculeata)

[ghimpel.

GHTMPE sm. 0

GHINTUTT, adj. p. GHINTIIP: carabin(

tome.).

GHINTUIT2 adj. p. GHDITUr. Ferecat, Ontuit,

impodobit cu.ghinturi: ghloagit

* Spin, tepu$6. care

creste pe tulpina sau
pe ramurile unor
plante( 2363): printre ghim-

a.

pii mariteinisului de pa marginea

din floare les

ghimpi, gl din mitrAeini !fort

moL.) ; (F): a eta ca pe ghimpi, a

nu mai putea de nerdbtales SS mai alba el vre-un ....

ce

al naibii! zicea Peruzescu, plin de necaz

Unealta a doga0 GHINITOARE sf. Trans.

rului Cu care netezeste pe dinituntru ciuberele,
dupd ce a Ineheial, doagele (FR.CDR.) [g hi nu 1].
GHINT' (p1. -turf) sn. 0 FP' Scobitura In forma
de spirald a unui surub 0 Or- Scobitura, In
forma de spirals, Inauntrul tevii unei arme de
foc [pol. gw in t <germ. G e win d e].
GHINT2 (p1. -turf) sn. Cuiu, piron cu capul
lat $i bulbucat, nit.
GRINTUI, (-nese) vb. tr. A face ghinturi,
scobituri In formd de spirald, spre a se putea

foarte ascutite ; numith $i iar-

pSrare: ar fi Cu total nein-

,
[fr. gu i gn o n].

(ALECS.) ; ce

plant& ierboasil en frunzele

dare Motiv de su-

pl.-onne) sn. Q Nenoror, nesansd.

(in spec. la carti : nu pot sit bat mlicar o carte

Gimpel].

(LUNG.).

*GHINION

0 GHIMP GHTMPE.
Fig. 2362. Ghimbir.
GHIMPA /NGEIIMPA.
O GHIMPAL sm. Trans. It = BOTRQS [germ.

Pftdurii use.)

GHTNDURA (p1.-ri) sf. 63 0 Amigdala 11 0

Ganglion; glandula [lat. g l a n d u 1 a].

restrhu cu pinza foarte Ingusta, Intrebuintat de dulgheri ( 2364).

0 GHIMOTOC = miEmoun.

(Cryspis

Fig. 2367.
GhindS.

(ALL)

GHINDOC sm. Bondoc, mic $i gros (ea

GHIMIRLIE sf. fr" Fe-

ba-ghimpoasd."

foarte

ghinda): ce-o mai fi umblind dupS primilrie zise altul,

g y 6 b r].
t GM:DATE sf. Cord.bioara:
pe luelei Duntirii se ivi o
Cu
(ALECS.)

Ingrozirit

as

[ghind5].

buintata la bucate (Zingiber

pinzele umflate

GAM' 0 11 m = STEJAR: Tulani,

* Planta, originard. din India,

Cu radacina aromatics, Intre(E.6 2362)

Trelld (in jocul

.....) asteptam pe
riga de taro, si-mi lose eel de
(ALECS.)
[lat. vulg. gland a
clan.

GHIMER, minium sm.

o f f icinale)

(VLAH.) ;

ghinde (nni.) T ,a0,6

C)

prins pdsdri Latul

de sirrnd cu care hengherii prind

clinii de pe strada.
0 GHILU (p/.-ueeri) sn. Trans.
Petrecere fd.cuta de fld.cAi noap tea,
cu ocazia unei nuntt sau logodne

in tarna Ingrasatit cu sIngele

porcul venea adeseori subt un

goron Cu ghinde, el aeolo se hrSnea cu
for

2361) [fr. guillotine].

de

GHIMPOS adj. 0 Cu ghim-

1, spinos, tepos: zidurile... erau !nallate printr'un gard via... format din copiicei

saturi

Lat

g a in p].

alb.

refl. Mo/d. A (se) spala

tenon: Sfmbfita ne ghilosim,

(-oez) vb. tr. A face ghiloshri [fr.

GFLILO

guilocher].

11

SCATU-MAGARVSC

[dial. ghimp, Ban. vamp, glimp; comp.

[g h i I i].

(PANIF.)

SCAM d. 110i liA

Fig. 2363.
Ghimpi.

Fig. 2364.
Ghimirlie.

contra mea (cm) OO Tepusk aschiuth de lemn in-

trail sub piele 0 Tepu$6, pe corpul unor animale, ca ariciul, etc. Planta ierboasS, cu
flori purpurii, spinoase; numita $i pasul-dropiei",
scaiu-ghimpos" sau schiete" (Centaurea calcitrapa)
Mic arbust, totdeauna verde, cu
ramurile terminate fie-care printr'un spin, cu

GHINT sbsl. fr?' Unealth a

cizrnarului de care se serveste spre
a largi Incaltamintea.
GHTNTURA sf. i Mai multe
specii de plante, cu flori albastre
sau galbene, ingramadite Intr'un
buchet la virful tulpinei; radacina
for are propriethti tonice $i febrifuge; numite $i intura", ochincea", fierea-pamIntului",etc.(Gentiana crutiala (l j 2368), G. lutea;
G. punctata) [deform. din lat.

gentiana].

0 GHINUI ( -nest)

netezi cu ghinu 1.

vb.

GHIOACA, GHIOACE

tr. Trans.
PP'

))))

Fig. 2?6, 8.

Ghinsura.
(FR.-CDR.)

PP A

GAOACE.

GHIOAGA (p1.-ge) sf. 0 Or Armd. primitive

539

www.dacoromanica.ro

GHI- consistind dintr'o bin., de lemn sau de fier, cu ma-

6 HI

ciuca

S tn.

In vIrf, mai adesea tintuita

2369):

rieneste, bleeteamS, si bate 'n miSei

on ghioaga -1 de tier (VLAM.) ; o singura armA,

o
de tier tintnifti, mare pi grea (oom);
De-olu svirli ghioaga cea mare, Singur Wein
pitnge de milli (ALECS.) 0 Maciuca, ciomag, bit& : bAtea vitele Cu ghioaga nestru.iita

ne lAsAm, asa ghioighioare, sA ne despoaie P (ALECS.) [to.

gazgare].

GHIOL (p1. -furl) sn. .41& Lac, baltA, apb. statatoare, mai adesea adincA: trecurd repede prin Bona
...Int Si se infra in cel de al treilea (D.-ZAMF.); mare
de spa trebue di tie to instate lid (cso.) [tc. g 8 1].

0 GHIOLBANA (p1. -ne) s j. Often. Mold. Trans. Fe-

male cu ochii marl, frumoasA, care cocheteazA cu

unii $i cu altii: las' De mine, zise ghiolbana, o sA alln en

(SAD.) [lat. vulg. *a 1 o v a (= clas. c I a-

v a ,devenit c lioaa A( > arom. c1I-

nasdravaniile lni (eEr.).

oaga, chfoaga (comp. fagur

GHIOLD (p/.-durt sn. Ghiont: pe furls II date

<*laitur, dial. maduga <ma- Fig 2369.

d u 0 A), de unde, prin asimilatiune, Ghioaga.
ghioagal.

41-1 soot' la macho osra [ghiont +bold].

pHs , plin pinA sus, pina la gurA:

jinA de masurat [tc. gan de r].

GHIOALCA adv. De tot, cu totul, In ex-pr.:

Pile&

de

pesti cn solzil de SUS (R.-COD.);

plasa era

Aid

ud

lioarcA, pinA la piele.

0 GHIOB (pl.-burl) sn. Trans. 0 4;4 PutinA pentru
tinut brinzA.
GHIOC' sm. C) 4 Scoica alba,

0 GHIOLDVIVI (pl. -muri) sn. Mold. = GHIQLD.

0 GHIOMOTOC = GIIEmoTQc.
GHIONDER sn., GHIoNDVHA (p1.-re) sj. Pra-

GHIONOAIE sf. 3e Numele mai multor specii

de pAsAri acA%Atoare, cu ciocul

lung, cu care lovesc

In trunchiul copacilor, spre a speria

foarte Lucie, a unui mete de mare,

In spec. din oceanul Indian (Cly-

paea moneta); servea odinioarA,

insectele $i a le sill
sA iasA din ascunzisul tor; numite

In Japonia, China, India $i Africa,

$i

ca 'honed& ; Intrebuintata la noi,

chiotul gbionoaii ce -el

de vrAjitoare $1 de Tiganci, spre

a ghici norocul cuiva (xj 2370):
a da, a cAuta cu
0 Trans. 0

asoutea noaptea MOW de coaja copacilor

Orbith: Fngi denallu Dintre ochi, Din

(0008); shit cunoscute la noi mai ales

urmatoarele specii:

,111 capnlui, Din fats obrazului (FAO.).

GHIOC2 sm. * 0 Planta, cu

:0

ciocanitoare":

01110N041A - NE4GRA

flori ro$ii-violete, dispuse in capitule ovale; numitA $i dioc", Fig. 237o. Ghioc.

floarea-florilor", sglavoc", etc.

2371) (Centaurea phrygia) 0 = ALBASTRTTA.
GHIOCEL' srn. dim. GHIQci.
GHIOCEL2 sm. mai adesea GEIocgI pl.
0
PlantA pe a cArei tulpinA creste cite o singurA
floricica alba, plecatA In jos, care

Sall GEIONDAIA-DEMUNTE,

CU

Fig. 237.5.

ciocul GluonoaleneagrA.

Fig. 2376.
Ghionoaie-

pestrila.
mai lung dealt capul neagra peste tot, afarA de cre$tet, care e rosu
(Dryocopu,s martins) (L 2375): ghionosia-nessrd stredeleste trunchil copaoilor
GHIGH041A-PEsTRITA, cu ceafa

(N..UR.);

rosie, spinarea neagra 5i pIntecele galbuiu (Picas major) ( 2376); GamNo./uA-HIcA, cu ciocul scurt, aproape
conic, fruntea cenusiegalbuie $i spinarea neap* brAzdath cu alb (Pious minor) ; GHIONOAIE-VERDE = vAHDAHE.

GHIONOITJ (pl. -oae) sn. tr,a Ci 0 -

can mare $i ascutit, intrebuintat la Fig.

sapatul $i cioplitul pietrelor ( 2377). Ghionoiu.
GHIONT (pl. -turi) sn.Lovitura data.

Cu pumnul: Si 'ncepuse, mamA dragA; Ghionturi, palme a&

mi-i traga, mai trintindn-le prin turbine& niste Auri ensesti Jona,.

GHIONTI (-tesc), GHIONTUI (-nesc) vb. fr. A da

g h i o n t u r i; a-ai da coate: Eu tntreb de ce-I talon-

tests, El en ghiontul indeseste (BPER.); ghiontitune-am until

pe altul, chicotind Insiduelt (CRG.); ghiontnindn-se si

Fig. s371. Ghioc.

Fig. 2372.
Ghiocel.

cAlctndu -se pe picloare (BR.-VN.).

Fig. 2373.
Ghiocei-bogati.

rAsare la sfIr$itul iernii, cind abia Incepe sA se

topeasca zApada; numitA ai

clopoter, cocorei", prima-

varit11" (Galanthus nivalis) (,J

2372) 0 GEnom-mARI, WHOM-SOGAT', plants ierboasa,

GHERMAN.

asemenea stosului, odinioarA la modA, mai ales

In Moldova: case plinA de incatori... otusbir,

2373) 0 GHIGM-DE-GRADTNA
= zAHNAOADEtt 0 GEIOCEIDE-MINTE = COPRTNA C) GillOCEL-DE-T0411NA, plant& deco-

ba

ci stos (CAR.) ; 0 grAmada de musatiri se $1 asezasera la

=,

(1-OH.)

[tc.gardum].

GHIORGHIN sm. 4,

PADIJcHL.

GHIORLAN1, GBEHL4N SM. Mold. BAdArAn,

mojic, taranoiu: da oucoanA FloricA nn pot! sit Mei,
(ALECS.) ; din mojici, din ghiorlani si din dobitoci

Fig. 2374.
Ghiocel-de-toamna.

GHIOCIAR sin. Carutas care conduce un

ghiociu.

GHIOCTU (pi.-ciurl) sn. Car ce se poate lungi

dupe voie, scotInd cuiul ce trece prin furcu-

lite $i prin inima [tc. g O a].

GHIORDAN w

ce purtau cocoanele, pe vremuri, iarna, peste

binis [tc. Ka rdiy e].
GHIORDTJM (p1.- unhurt) sn. n Joc de carti,

rativ6., cu floarea mare $i frumons/1, galbena-aurie (Amaryllis lutea) (2_1 2374).

!Mlle (CRC.).

t GHIORDIE s j. cD HainA lungA, un fel de giubea

cu floH albe placate in jos;

numite $i lusce", nodute",
etc. (Leucojum aestivum)

GHIONTUIALA (pl.- uteri) sf. F Lovituri cu

(GRID.) [g h i o n t u i].
GHIORAI CHIORAI: ne ghioraesa =stele de

pumnul: miroase... a

t GHIOJGOREA, GliiozGHIGARE adv. Mold. Pe

fate, pe dinaintea ochilor, la lumina zilei: ci not al

on De mai scoateti (CRO.); s'a intilnit Intro zi o'un gherlan

voila de IS ses (LUNG.).

GHIORL.4.1V, GHERI411 SM. 7.Z oarece mare,

guzgan.
GHIORMAN, GHERDIAN, GHERMAN Sin.
Ce)

Ziva siintului Gherman (12 Mai), sarbatorita de

popor, de teams ca piatra sA nu distruga via $i

holdele [bg German a],

540

www.dacoromanica.ro

O GHIOROAIE sf. 0 /ten. (vac.) 3r = GHIONGAIE.

O GHIORQ1U (p1.-oais) sn. (R.-COD.) = GHIONQIU.
GI-HORT interj. Imita sunetul ce se aude
cand ben cineva cu inghitituri marl [onom.].
GHIORTAT (-Sin) vb. tr. A Inghiti cu sgomot,
cu Inghitituri marl: intra In put si incept) sit ghiortaie...
la SA (R.-COD.)

[g hi or !].

0 GH.10.A., GHEUSA (-tiez) vb. tr. 0 /ten. (viRc.) A

desiace coaja de mica.

GHIQTURA sf. Cu ghiotura, faro. masura, cu

grarnada, CU toptanul: undo nu s'apucA de insemnat

greSell on ghiotura pe o dranitit (cRo.) [to. g6 tar 6].

GHIOZDAN (p1.-ne) sn. 0 Portofoliu mare de

pus acte, dosare,
doll etc.( 2378):
intra ointind, on ..u1
htrtii,
In curtea
(DLVR.);

sat, fAcut din came de vacA: dati aducAtorulul tin

51 dot etrnati [tc. gel d en].

0 GHIVJ sm. Mold. Bucov. Mosneag, mos: far

1-an venit toanele Amlue (ALECS.) [comp. alb. g u ]. 1
GHIVL (p/.-iuri) sn. Scul de
cr
tort [tc. K U 1].
GHIULEA (p1. -tale) sf. 0 owBomba, proiectil de tun (a 2384):

E plin de arme rupte, de glonti 51 de

(ALECS-); Portile
(VLAH.);

Fig. 2379.
Ghiozdan.

Fig. 2378.
Ghiozdan.

Sac sau cutie

de carton Imbra.eat cu pima, piele, etc. In care
scolarii 1$i pun eartile (E 2379) [tc. gezda n].
0 GHIPCAN sm. (DLVR.) Mirtoaga.
GHIPS sbst. o Sulfat de calciu hidratat, Intrebuintat, sub numele de ipsos", la tencuit, la
facerea ornamentelor de arhitectura, etc. (0 2381)
[germ.].

Se

Crag la o parte de

Ploaia ghtulelelor de pieta (VLAH.) [tc.

g la l 6].
GIIIUNTE sf. , Unealta. a

dulgherului si a zidarului de care

se slujesc spre a Insemna un-

ghiurile drepte, coltar, dreptar

(ow1388) [tc. g 6 n i e].

Fig. 2384.
Ghiulea.

GHIURDVM = GHIGHJAIM.

GHIURGETSULTU adj. Trandafiriu, stacojiu:

roohie de
(ALECS.)

*GRIP( I )ATEA. (pl. -ari)

sf. I Un fel de dan-

parte de ghin-

pr. ext. despre

on -ce proiectil:

niciodatS nu

IP

0 GHITQS adj. Latos, mitos: invAlit Intr'o caeca

CRS.) [N, i t A].
GHIUDEN (pl.-enuri) sn. X CIrnat uscat $i pre-

ghitoash

lele tureesti

meets

iese In vaza lumii !Ark

Aw la subtioars. z

0 MATTA sf. Trans. Lele: ce to tact, babe? se lntrebil

scum ghita Margitlina (PAC.) [rump. Bra].
o GHIT (I MAN, GHITUMAN = GHISMAN.

Shilliele

de

ronsulatulu1

0 GMT = VIT...

ghiurghinlie

halastlncS...

gillgali].

[tc.

0 GHIVTURA sl. Ban. Trans.V

= GHIQTURA.

GHIVECIU (p1.-cturi, -co) sn.

0 Vas de pamint de pus flori

MI 2385) CI X Mincare gatita

din tot felul de legume, (cu sau

eara buctitele de carne) $i coaptA,

Intro tavA, in cuptor: - natio-

nal; ... de post; A. calugareso

Amestec confuz, talmes-balmes:

era tin AA, retorie

ItC.

(VLAH.)

v e 6].

tela brodatli pe o tesatura foarLe rara, pe o retea

cu ochiuri mici (11N1 2380) [fr. g u i p u r e].

GHIRCA sf. Varietate de gnu, alb roscat, cu

spicul 'aril mustati; se seamana mai ales prima,

vara ( Triticum durum): seamtinit cam cu un grin care

se numeste

(L-OH.).

0 GHIRDAN = GEIERDAN: Iar la et ~1-an 131113 (MM.).

"GHIRLANDA (p1.-do) sf. 0 * Podoaba.de frunze,

de flori sau de fruc-

te Impletite in forma. de lant sau de .."

Scobitura In spiralA a unui surubril 2386) [germ. Gewinde].

GHIVIZIU adj. Rosu inchis,
purpuriu [tc g U v e z 1].

GHIZD (p1.-duri) sn. Captu-

(DLVR.).

(r)

Despica.-

turii. In partea dinainte sau de c parte Si de alta

a cioarecilor, Impodobitii cu gait an Imprejur.

se revarsA Pe
balcoane (ALECS.)
f Innate

Fig.

2382.

Ghirlandli.

Lucruri, podoabe, giuvaericale Insirate ca o ghirlanda: o de pidre RUMPS [fr. guirland e].

GHISDEIU = canziniu.

0 GHISMAN sn., GHISMANA (pl. -ne) sf . X Un fel

de placinta. cu brInza.

Si

sa,

GHISET (pl. - eturi),

GHISEU (-euri) sn. Feres-

GHIZDAV adj. Frumos, dragut, elegant: ere dem%

Elena... mai
(leen Coate mnierile Gretlii (CANT.) [VS1.].
GHIZDEA. (p1. -dale) sf. = GHIZD: o Minna Cu

ghizdele de stejar (cRo.); priijina !Ara glileata se halal:lanes

deasupra ghizdelelor

() Numele mai multor specii

ale unei plante ierboase ( Lotus) ce

cu trifoiul, bune ca nutret pentru
cai: --MARvNT (Lotus corniculatus),
numit si trifoiste", motocei"

seamAnA

quosus) -mtinE) Lotus uliginosus)

0 = cuLBEcEMA.

facutli Intr'o Lisa, Intr'un

perete, etc., prin care

GHIZDUI (-nese) vb. tr. A cAptuti

cu ghizduri (peretii unei fintini).

se poste vorbi cuiva sau

sa i se predea ceva (0,

GHIZM... GHISM...
GHIZUNIE sr vi.zuNTE.

2383): 11 numitrit perste Dotevite... 01-1 Email ghigetul resPectiv (CAR.) ; porneste din sa-

GI... =
GIA... =

VI...
GEA...

0 GHIBAN sbst. 0 /ten. () Vas de lemn

lonul de asteptare sa meargli

la ghigeu (CAR.) [fr. g u i-

In care curge rachiul din cazan [srb.

c he t].

GHIT.ARA er au-

(SAD.).

GIIIZDEIU sm.

2387): *-CU-PATRU-ARTCHI (Lotus sili-

truicA sau deschizatura

" GIIITARIST sex

sn. #

sala de btrne Imbucate la caFig. 2386.

pete, alcaluind peretii fintiniGhivinturi.
lor: si apa cum gilglia (Hari din
ul finnan (CAR.); puturile cu ...ui se sletrA en stestania

0 GHTZDA (pl.-do) sf. Olten. Ban.

Au comori de plants rare... Si'n gh1rlande Par-

TaRA.

Ghiveciu.

0 GHTZA. = or.zA.

euvenita

cununli (dl 2382):

smIntIntt.

2385.

GRIVTNT, GHT7ENT, GBEVHNT (p1. -turf)

Fig. 2381. Ghips.

Fig. 2380. GhipurA.

g --' rv:.g.

g b a n].
Fig. 2883. Ghiseu.

OHITARIST.

GIBON sm. 7 Gen de malmute

din vechiul continent care, ImpreunA

Fig. 2387.
Ghizdetu.

cu cimpanzeul, gorila si orangutanul, alcAtuesc

541

www.dacoromanica.ro

GHIGIB

GIGGIG

TABELA XXIII.

APARATE DE GINNASTICA

,, I'M ................

MP 11111111111118.$111".1111, W'

//

IZ

ii

SI

i ll

il

I'

:
ilFti

Ai

14.!I'ite

if

IIIII

3311

lig

l.
_

ail

Jk

4b,

'IVII.

A
I ft

ningi3

II

JIL
4L

11

'4!.

10

3. Trapez cu leagAn.
A. Portic.
1. x. Schri oblice.
2. PrAjina mobila.
4. Fringhie mobila.
S. Scars de
6. 9 Scarf de fringhie mobile cu traverse de lemn. 7. Fringhie cu noduri. B. 1nele.
fringhie mobila.
to. Trapez.
xx. Prajina fixa. B. Bare paralele.
C. Octogon.D. Bars fixS. Fus.E. TrambulinS. F. Scars
1. Fringhii de sArit.
orizontala.
G. BarS de echilibru.
H. Masa de saris.
J. Zid de urcat.
K. Prajina
0. Picioroange.
de sarit.
L Pasul uriaului.
M. N. Extensoare.
P. S. Haltere.Greutaii.
R. Maciuci.
T. Fandare inainte.

familia antropomorfelor; trglesc In regiunile cal duroase ale lndiei (Cr 2388) [fr.].
0 GIG (p1.-guri) sn. Mold. Moran,. = via: eeorl

r6scullndu-se Impotriva lui Jupiter, fur& trasnite

bumbac lEIOL. I .

~a (VLAH. [gigant].

de acesta [lat.].

*GIGANTIC adj. Urias, ca de urias, foarte mare,

de 'Inman' mac.); En De tine to -ein trail Cu ...Ate marl de

*GIGANT sm. 0 UTia: ea dank brats de

tinge acre eer (VLAH.)

o pl. a Fiinte uriase

colosal: indraznetele arcuri de tier se blank ca &ate aria'

ee, In-

care,

GIGEA adj. invar.

copiilor): Asa, papa ?rums, fii

542

www.dacoromanica.ro

frumusel (In graiul

I

(vuli.)

[to. gig i].

O GIGHIRI sm. pl. 0 /ten. Maruntaie (de on -ce

animal) [srb. g i g e r i c a].
O GIGTT adj. Mold. Subtire la trup, svelt: Giglt
ca on Uttar brad, Virtos ca un vechiu stejar

v.' so rugarA copiit,

Mel (use.).

GINGIE sf.
Carnea care Inveleste dintii
GINGIRLIU adj. Cafes gingirlie, cafea tur-

la radacina [lat. gingiv a].

ceasca cu caimac: gl de la mine o cafea gingirlie... pentru

corpul spre a-1 intari: aparate de n. (i TABELA XXIII)

[fr.].

GEVINAZIAL adj. 111Degimnaziu: clase

GINT (-nese) vb. tr. % A nbserva: gine* margtnea,

bags de seams.
t GINT (pl.-turt) sn. Neam [lat. g e n s, g 6 n t e rn].

GINTA,*GTNTE (p1.-giati) sf. Neam, rasa: citlcindu-se In picloare principiile tale mai were ale dreptului
gintilor (I.-GH.) [lat. gOntem].

O GINTAR sbst. 0 /ten. Praf ce se rade din drojdia vinului depusa. In interiorul butiilor; se Intrebuinteaz& la acrirea verzei, stirului, etc. si la
boitul tesaturilor.
GINTURA opnarruaA: ochit albastri ai ginturei...
mA priveau ou stitruintit

*GLMN.AZI-U p/.-zir) sn. 0 Locul unde vechii

Greci faceau exercitii allotice I La noi, $roala

secundara cu patru clase, alcatuind cursul inferior

al liceului [fr.].
*GIMNOSPERM 1. adj. * Se zice despre o

plants care produce ovule sau seminte care nu

sint Inchise Intr'un ovar.

2. GIMNOSPERME sf. p1. Diviziune a regnului ve-

getal care cuprinde toate plantele ale c,aror ovule

se desvolta pe o earpela deschisa, cum e d. e. la
conifere, etc. [fr.].
*GIIVINOT stn. a Un peste de Infatisarea tiparului care produce puternice descarcari electrice;
traeste in fluviile $i baltile din America de Nord

GIO... = JO...

(SEZ.) (sz.) A
Invinge, a dovedi, a satura pe deplin.
GIOL (pl. -lurt) sn. g Numarul de arsice puse
In jot de fie-care jucator; F: a lace putu de ,
a lua toate arsicele; a $terpeli, a fura: Masan cite

un puin de

minat a

sm. dim. GINE:RE: veniti dna mine,

GINERE sm. 0 Barbatul unei femei In raport

(VLAH.) ;

t60

Iscalitura. ce-5i

0:

dupft moarte 51 cal

(ON.)

GERID.

Girandold.

Fig. 239r.
Girafa.

GIROIVIETRU (p1.-tre)

(ISP.).

GINERICA. sm. dim. amEam. Mire.

GTNGA$ adj. Q PlapInd, 'raged, slabut:

392) [fr.].

nu-1 prea sileam sit se dud% la Koala (SIAM.);

boiul II era asa de vv, Incit itt venea a'o bet lute bardAcutit
apit ()SP) Al Dragastos: broaaca se date de
trei ori paste cap s' se Mau o zinit A usr.) 0 Alegator

de

In mIncari, na.zuros, care nu se multumeste cu

on -ce, ci Gaut& ce e mai bun sau mai frumos:
nespitlate gi pe mincate

"GIROSCOP r (pl.
sn.
Aparat
inventat In 1852 de
Foucault spre a de-oape)

monstra Invirtirea pamintului (La 2393)

[fr.].

GIU... =

de fete iruaim; el, din fires lui, n'a fost tocmai

Anevoios, delicat: amlna... aceastit
moase (CR0.)

GIUBEA (p1. -bale)

sf. (1) 0 Haina larga

si At in multe Drivinti (caa.) [comp.

ginga$ a,

asp.)
Simtire, purtare, vorbire ginga$a, delicate: ou atita

11

sn. Aparat cu care se

mascara iuteala rota2iunii ma$inilor (C]

ar fi poltit dumnealni

dragalasie: el se minunarA de-o aga rarS

41*

(C110.);

(D Gramada (de cartofi, sfecle,

Fig. 239o.
etc.).
de pine

t GIRIT

) GINGEI (reso) vb. tr. A face pe cineva gin e r e

(dindu-i pe fiica sa de sotie): batrIzul... urea zor

Infatisare

2391) [fr.].
*GIRANDOLA. (p1.-be) sf. (.andelabru (i.] 2390) [Ir.].
0 GIREADA. (p/.-rezi)
sf. Mold. Trans. 1 @
*irk, stog (de fin, de
paie, de grlu, etc.): unit
secerau... altii Mean alai...

timp nepotrivit [lat. goner e m].

sit-1 ginereascit, !Buda avea trei fete

rumegator din interiorul Africei, go

Malt si cu gltul foarte lung (

dind foe satelor si girezilor

de ~, se zice cind td se ofera ceva prea tirziu, la

ung. dial. zsinga s].

GINGAWE sj. (D

luminat cu lampi multe [it.].

snit durau girezi

Cu socrii sai: am o singurit fatA 81-oiu vedea eu pe tine

mi-oiu alege de A. (CR0.) Mire: in taste zilele fI

trebugoarit

(mom).

proprietatea ei [it. ?].

*GIRA (-rez) vb. tr. 741 A da un g i r, a garanta
printr'un
*G1114FA (pl. -te st. att Mamifer

111,4

dragit met 0,-1 (Nov.).

Doznagit

10

*Gni, *GIRO (p1. -marl) sn.

*GINECOLOG sm. / Me- Fig. 2389. Ginecee.

die rare se ocupa In special de ginerologie [fr.].
*GINECOLOGIC adj. .0' Privilor la ginecologie [tr.].
GINECOLOGIE sf.
Stiinta care se (mina
cu fiziningia femeii [fr.].

ca bea vinarsul gi pe

g i 0 1].

pune cineva in dosul unei polite, spre a -si lua

raspunderea platii sau spre a transmite altuia

flori ( (Lid 2389) [fr.].

nu era

().-GH.)

'GIPS = GHIPS.

vata femeilor 110 * Totalita- (

tea organelor femele ale unei

fiind

cu purceii de prin islazuri (000e.)

*GIORNO, numai in loo. A GIQRNO, ca ziva: lu-

(ALECS.)

(CAN.) ;

era mare

sdroteam capul dealt

[ar.].

nevoie sit mA ginereaseft

Q1

0 GIOLGIU muulau.
GIONATE sf. pl. F Picioare, gaibe: mat bine-t1

*GIN sm. Geniu rau, de-

vezi In birjA, Wait eta u

cu gigtele

[tc. g e 1].
GIOLAR sm. g Bun jucator cu arsicele: reputatla

mon, la Arabi: Acum desmier-

GINER.A

(N.-US.)

GIOARSA Ns- croiNasA.

0 GIG! ( -oast) vb. tr. Mold. Trans.

lui de

[fr. gimnote].

GINECEU sbst. Cl)

Nume dat, la' vechii Greci,
acelei parti a easel rezer-

gaga it].

Mend' (OLVR.) [tc.

GHIPAX: gimia noastrit

GIMIE
aruncA encore In portul Sistovului (eoL.). Fig. 2388.
Gibon.
*GIMNAST sm. La vechi Greci,
eel ce indica exercitiile gimnastice
pe care trebuia sa le execute fie-care [fr.].
GIMNASTIC 1. adj. Privitor la exercitiile
pas alergator, mers
corpului: exercitii 0.0; pas
repede si cadentat, cum se obicinue$te mai ales
de catre trupe.
2. oiransTicA sf. Arta, faptul de a -si exersa

GIG-

GIU
O GINGEI sm. pl. Ban.
Gingii.
O GINGENA, opmaNA (p/.-zi) sf. Mold. Trans. 0
= GINGIE.

(STAM).

:GriL.A.LUT (-uesc) vb. tr. A url

[ung. gyrilblni].
0 GILAU = GEALAU.
*GILETCA. ow- JILEITA,
GIMBIR = GHIMBER.

dat InsA de a ~Bar suflare

twit [bucatAresei t se fAcn anti' de

de postav, lung& pin&

la plimInt, purta.ta oFig. 2392. Girometru.

dinioara de boieri deasupra anteriului: de-o mie de on to Drinde mai bins

543

www.dacoromanica.ro

(ALECS.); Wu. Imbrica

on anterin $1 on
Da un !vier MI) 0 Haina, de aceeasi forma,

GI U- aua, dealt

Gi,
I

in

purtata in urma de preotii batrini, de lautari

O GivoRNITA. (pt.-te) sf. Q Mold. Vifor, viscol

mare, vifornita: In noptile cele marl, Mud era cite

sarbatoare,

cumplibl (cite.).

0 GIB 1. sbst. Ban. Cocoase, gheb.

i de Tigani: pope Indesindu-ui in brtu patinae ginbelei

(oLva.); mina sting/. o line (Pope) In buzunarul giubelii
(CAR.) 3 Hain& de

2. adj. Cocosat, ghebos [ung. g 6 b.]. .

0 GIEJT, Gann = Gimaa.

t GICT... pr. MUM._

captu-

0 GICLEJ = Ginza.

0 GiDALA. pa- cdpu.4.

GIDE SM. Calau: impAratul norunor

stt-1 soinsure
(RET.); doi gist or sA tin& victim rastignitA Jos (CAR.).

GIDI.14, 0 (MILT (-11), OGIDAI4 ( -li) vb. tr.

0 A provoca cuiva, printr'o atingere 'war& $i
repetata a unei parti a corpului, o sensatiune
particular& care-1 faces/ tresara $i sa riza 'aril vole:

',area naiba gldila esti tinerime Whitt de foe (own.); btu,

musoAl nu mA 0(1111 la urechi (ALECS.) A produce o sensaidune placuta: versnri minunate, oars
pe orneva la lnlma, a-i iingriyl
rrioria auzul (NEGR.) ; a

amorul propriu: zise doamna... o'nn alas care-1 gld111

roro [comp. bg. g U del m i j e ma

gidila"].
GIDILA.TOR, annuroR adj. verb. GIDIL3 (13IDILI). Care gidila; (F : din miaow cerului... se scobora
la imina

Fig. 2393. Giroscop.

Fig. 2394. Giubele

$ita cu blank purtata astazi de tarani

$i de 1.5.-

ranee ([11 2394) [tc. g u b 6].

O GIUBICA pi.-et) St. Ban. (I) Scurteica [g i ub e a].
*GlUBN = JOBgN.
GIVD... IUD...
GI VG...

GIUGIUC

oirlpitul graintor al cioctrliei (GI)..).

GIDILATVRA, citimuTuRA (p1.-uri)

de aceasta actiune: eau simtind &Mature... se scarpinA

on dintil

(MAR.) .

GIDILT... Fir Gmme....

GIDILICIOS adj. Care se g i d i 1 a u$or.

GIDILICILJ sbst. Gidilatura; (r): a avea se Is
limbs, a avea minchrime de limba, a avea poft&

JUG...

adj. invar. F Dragut, frumu$el,

tc. gagok
ariumuLE4LA pl.-en) sf. Faptul de a (se)

sf.

Faptul de a g i d i 1 a Sensatiunea provocata

nostirn

de vorba: Moe RoatA avert,. la ambit

(CRG.)

[g I el i 1 a].

0 GAF sbst. Mo/d. Trans. Ban. Covet& mica (pentru

g i u g i u 1 i, desmierdare: dascAlnl... on ochil gales!

'ram intat aluatul):

u1 cu giugluieli, 11 zise (1sP.).

a mAtura oennua

(RET.).

gllfia

mA aniam dun& dlnsul glflind 0.-ca.);

va apr1nde de dragoste pentrn tine, inch nu va $ti... cum

sA to giuginleasell (ISP.) ; nevast1-sa... m1-1 gingiuleute si
m1-1 dragosteute (RET.)

C) A se dragosti (despre

pasari : printre cradle lul Intinse se giugiuleau plisarelele

((SP.) ; Deasupra noastra
douil precut Pe-o ramurA se
glugIleso

C) GIUGIVMA sf. Trans. 4

din Frunze de
Pot .9

IZMA: zeama extrasa

se bea (egad.

0 GrUT (-nese) vb. tr.

awn: eft le dan si nu-1 mai

(RV.-CRG.).

GIVLGIU (pl.- ginri) sn. CD ;' Pinza foarte find

Pinza In care se infli$oara mortul,

Dar patru inu1 vorbind In uoapte L-an dus Inri !avant
(noue.) 0 (P Val, acoperem int, strat, etc.:

gy olcs).

GIULGrUT

(-nese) vb.

tr. A acoperi cu un

giulgiu, ell un Val: Luna giulgiueute cn elba ei

!titian

(DLVR,) ;

aleargA sgomotoasele trenuri... Ono la

[onorn.].
GY111.4LA sf., GIFTIT, alFulT sbst. Faptul de a
glfli; rasuflare din greu: glftiala fl tneaca (Ca);

deal

GIGII vor GAGAT...

GIGILTCE sf. Flint& mica $i ginga$A; lucru

(nac.)

gina

()SP.),

a-1 duce de nas [tc.].

GIURGIUVE.A.

GIUVAERICA (pl.

sf. Scula pretioasa (tercel, inel, bratara,

etc.) de aur, argint, etc., impodobita cu pietre
-cal.

scumpe, bijuterie: sa ne vindem ...urn; call, nimicurile

earl ne imbatA (D.-ZAMF.) Lucru de mare pret.,

persoana cu calitati extraordinare:

(ISP.)

de pepene

(PAMF.)

tiritoarelor (viermi, reptile, etc.) de on -ce soiu:

cite gtJulli stnt, nisi una nu este asa curet/ IVOR ; multi...
serbeaza zina aceasta... ca sA nu SS Inmulteasca gulullile
gi on deosebire omizile

(MAR.)

GILCA. (p1. -cl sf. 0

pl.

[comp. (MA].

0 Umflatura sub piele

Amigdalith, inflamatie a

[sl. galk a].

amigdalelor

GrYLCEAVA. (p1.-oevi, rf - evuri) sf. t Galagie

0 Cearla sgomotoasa, sfada: vorba se preface In

supArare, supararea in ceartil ii cearta In .0 (DLVR.) ; Taman

pe toatA ziva glIcevuri ui dueluri (.-cm.); lucrului pentru care
se Invrtilbeso oamenii, not it zicem samtnt8 de .9. ((SP.)
4
PINTENW [bg.].

GILCEVT (-eveso) 1. vb. tr. si intr.

mura, a cirti impotriva cuiva.

$ A mur-

a. vb. refl. A se apuca de gilceava, a se

doi oameni...
et va soate den too unul pre altul (PRV..P.) ; Ei dar odati SO
glIcevira Pentrn o floare ce Intliniril (ALX.)

GILTRUME4 = GEREME4.

lnat Dumnezen nn ass dg de bArbat

(DLVR.) ; 0

lua la cearta, a se sfadi: and se vor

cERcEvE4..

PESCAR .
0 Grci*cA sf.
GIUVAER (pt.-ere.-ernri) sn..

doud goange oft

o GrI:TULTE, GUJULTE sf. Nume dat insectelor gJ

[tc. g tl m b U ).

figuri $i gesturi caraghioase; a Jima pe oineva giur-

'

mic, mhruntel: garment! friend! de cruzi eau mai dug

GIUMBVB p1.-surl) sn. Caraghiozlic, pozna:

olnd se pllotisea impAratul... II chema... ad -1 lea ..uri

GIUMBUL adj. Hazliu, pozna$, care face

GIVN = JUN...
GItJR...
GIVRGINA sf. Un fel de bora turceasca, cu

(VLAH.)

fi auzeam gttlitul rasurrarli (e.-aLo.); s'ande la marginea

satulni... glfuitul /Malan
; (F): gtflitul gran, puternio
al mauinei (VLAH.).

(ALECK.).

giurnbu$uri.

uedeau la o parte glfuind (cgo.) IC Pr. anal.

despre tren:

O GIUMANARE = GEmANARE.
(CAR.)

(D.-ZAMF.);

Sultanica gtfue, scotlnd, pe Rua ill pe nas, aburi grout

FantasmA Invent& c'un

de albA ceata (ALECK.) ; totul se
ImbrAcase intr'un .9. de ger st de Intristare (coon.) [ung.

prinde

GIFIT (-ftiu), GIFU' (-Min) vb. intr. 0 A rasufla

din greu, a respira des $i cu greu: venise In filet at

GIUGIULI (-Wen) vr. tr. $i refl. CI A (se) des-

mierda cu vorbe Si cu gesturi dragastoase: se

la o pang de Eased si un .9

pAcat of ti -a

[tc.gevahir].

GIUVAERGTU sm. e torl Cel ce face sau

vinde giuvaere, bijutier [tc. g e v a hirg1].

GILCEVITOR adj. verb. si sm. GiLavT. Care

cauta mereu gilceava: dint! stilt gricevitom, /.art en
din the Intarttor de gilceavA trim).

O GILDAU (pl.-dee),

GILD.3.N

(p/.-ane)sn. 0 /ten.

Ban. Groapa adinca plina de apa; baltoacii;

too mai adinc intr'o apa [comp. Lon].
GILGIT (-gle, -11e) 1. vb. intr. (D A timi cu
sgomot printr'o deschizatura mica, producind
sunetul gill gill (vorb. de singele ce it$ne$te din

544

www.dacoromanica.ro

vine, de pe urma unei thieturi, de apa din izvoare,

ginara din China, introdusa in Europa prin vea- GI Lcul al vi-lea, care se hraneste mai ales cu frunze
de dud $i a carpi larva se infkoara, cu liihidul GIN
ce secreteaza, intr'o gogoasa, din ale carei fire
stoarse, se tese matasea

etc.): incenu sa agla aIngele dintr'Insul era (IsP.); agle

ravoarele de Demi% (VLAH.) ;

De sub !Ambit gilgle ei fierbe

glodul norolos 100013.) Pr. anal. Despre fumul

ce iese din cosuri:

fabricator Ogle
(VLAH.).
2. vb. tr. A turna pe glt, a bea cu inghitituri

rotogoale negro de fum

din cognate...

marl, facind gill gill:

beau bine el lute rachin,

(Bombyx mori) (U 2395)

C.) .r VERDE sau .-DE-

11

Clete pe tit (AP.) ; lar glIgli, Oa limane... ot iarna vine,

TRANDAFIR, gindac de co-

copiii-s got (DLVR.).

loare verde-aurie, foarte

In merit Daher (DLVR.).

GILG/ITT,TRA (pL-tuti) sf.

0 Faptul de a

g ilg ii 0 Tisnitura (de singe, de lichid, etc.):

o r de sing o podIdeste pe gura tcea.).
GIL! GIL! interj. 0 Arata sgomotul produs de
lichide care tisnese printr'o deschizatura mica,
care ies prin gitul unei sticle, etc. 'mita. sgomotul produs de inghitirea unui lichid.
GYLGARA sf. c 0 boat& la oi, de care pa-

(Cetonia aurata)(aA 2396

0
~-DE-

,1*

TURBARE, - -DE - FR4SIN,

numele popular al canta-

"

ridei, gindac ce apare pe Fig. 2397. Gindac-de-turbA.

frasini si pe liliac si e caracteristic printr'un mi-

ros particular de soarece; se extrage din el o

substanta iritanta din care se prepara vesicatorii; la tail, e intrebuintat ca leac contra

timesc mai ales clrlanii (DRAG)).).

O GILMA (pl.-me) sf. 043.. DlIma, hilm,

turbarii (Cantharis visicatoria)

movila: la poalele Bucegilor se rldica cline blinds, lute

Prefacute In Cline Paduroase (N. .ua.) Pr. ext. Umfla-

DE-Buckram, ",-DE-C*SA, ~-NRGRII

DE-FMNA

tura noduroasa pe un copac sau pe corpul unui

animal (R.-COD.) [comp. stud ].
0 GILT4N GITLAN.

MORAR

2397) 0

$VAB e ....~-DE-GUNQIII = BALIGAR

2 0 ....Pi:MIRO = MAMQRNIC Trans. 7.k

(VIC.)

(DENS.) SOareCe 0 Trans. Maram. Oas. $arpe

[vsl. gad a I: ti].

t GIMB.O. vb. tr. Trans. A pune mina pc cineva,

GINDACL sin.

a-1 inhata, a-1 prinde; a-1 surprinde [ale Arnim:Lg.].

GIMBOST (-05000) vb. tr. si refl. A (se) insela,

DE-MBA .

GIMF L A (glinf, gthiflu) vb. refl. A se umfla

(mai ales in limba descintecelor) [lat. vulg. g o n-

zindu-si minusitele sau piciorusele si ducindu-le

la gura. (vorb. de copilasii de Ma) [g in d a c].
0 GaNDALAC sm. Mold. O 8 =PRIDIAR O

flare < conflare3.

t GIB/174RE ING/MEARE [g 1m f a].
GIMZA sf. * 0 varietate de struguri (Sip.)

Pep.

MORMOLQC [Comp. ulxritte].

GINDI (.dose) vb. tr. intr. *i refl. O A-si forma

[bg.].

GINE (p1. -dun) sn. O Operatiune a mintii,

In minte o idee despre un lucru, a cugeta

A avea ceva in minte, a fi cu gindul la ceva:

idee pe care si-o formeaza mintea despre ceva,

cuget: alto ~nr1 Iml sburau prin cap (CRC.); rind ou ul
nu gindesti, pe neasteptate, far& veste; a ebura ca
foarte lute; 1ntr'un ~, la un
avind aceleasi
ginduri, gindind in acelasi fel II O Minte: a -si

sauna tot ce gindeste; clnd vet gtndi la mine, eu voiu ft la

tine use.) ; unele gindim oi altele vorbim (ZNt) Oa A-i

trece prin gind, prin minte, a-si inchipui: clod...

1111 ar avea nestlne nice ou gindul a nn gindl... a fact

ucidere ieev.-hzo ; undo nu gIndesti, acolo-1 graseqt1; ginde8ti

.;

Dune In ; a-1 vent In

a-01 site in .; a numarra In ;
a-1 da tv m; a-i da, a-1 trece prin - s0 Lucrul la

poate di am sa to las sa pleat P A fi de parere,

a-si forma o parere: grades oa oi tine; nu gtiu ce se
mai gtndesc, nu-mi pot forma nici o parere O A

care se gindeste cineva, cugetare: a ghtoi -in crave;

-.0 la m Cu bucurle, se zice rind doua persoane pomenesc deodata acelasi lucru O Inchipuire,
imaginatie: a-1 duce ..,u1; tine tie undo -I poarta ..m1;

crede, a socoti: gindesc ca are dreptate C) A reflecta, a medita: gindette-te bine Mainte de a vorbi ; 42:
Prostul Intliu graeute gi 110 urma se glndeste; incrui acesta

a -el pune In ~, a-si inchipui 0 Intentiune, plan:

sun on ce
at venit aid; a avea de , a pune de ~,
a -si Dune In ~, all propune sa face ; a-ei mute sau
a-ei lua ~iu, a renunta: 1a-ti ~ul, pural mamei, de la

Im1 di de Fonda, ma face sa ma ingrijesc, imi des-

teapta 1ngrijorarea 0 A judeca, a rationa, a se

chibzui: Ill dan trei rile at to gIndesti A avea de
gind (sa face bine sau rau), a avea intentiuni
bune sau rele: /Ara sit ma gIndes la ran; am spas -o,

ritu; 'ul draculu1; ~ul

ran calve, a avea intentiuni rele fate
de cineva; au un sit se duct Si CU MS nu (CRG.); slam

acest mom

4lit 0 dim. GlInisko 0 =--G/NDAC-

GINDACI (-acess) vb. refl. A se juca, prin-

a (se) amagi.

15.500

ze

lucitor, ce se vede mai r''.7

adesea pe trandafirii Infloriti; numit si can;
bus-verde" sau ileank"

GILGIIALA (p/.-ien) sf., GILOIIT sbst. Faptul

de a gilg I is nu s'ande dealt gliglitnl vinului thrust

(MERA); .0 bun;

naibli; a pune

farit se ma grades, farm nici o intentie rea, involuntar

ea mere Inainte ot on altul Inapoi

A-si aduce aminte: endeste-te ti la vechil tai

flexiune: a sta pe ..met; a se Dune pe ~nr1; a ramInea

pe -nut 1 Indoialli, ezitare: a sta la ~lira
Presimtire: ne site ~ul ca vet pert (ISP.) p Grija.,
Ingrijorare: a se lua de surf; a Mira la ..url; a Dune

care n'o sperau [gin d].

GINDTRE sf. Faptul de a (se) g in di si

astfel nehotarit, o'un

ION.)

pe

O Parere: a da on

ul O Meditare, re-

prieteni

m A nadajdui; 6: am ajuns ce n'am gindit

ot ma min ce m'a glisit, despre cei ce au ajuns la o
situatie neasteptata, pe care n'o meritau sau pe

rezultatul acestei actiuni; cugetare.

[ung. g o n d].

G/ND4C sm. 4 Numele generic al in-

GINDITPR adj. verb. GINDI. Care (se) gindeste,

dus pa ginduri: remasera ginditori.
GINF(L)A = GIMIF(L)4: $1 a to glnia oa si broasca

sectelor din familia coleoptere-

In tau (80.-DEL.).

GINGIT, (MOAN' le' GINGAVI.

GINGANIE sf. 4 )sse. Insects si In genere

jiving scirboasli, tiritoare (carpe, reptila, etc.):

micile gragenti ce furnicau In poala t1nculul (VLAH.) ; IItilan gi forfotean ginganitle wee.); multimea nenuniarata
de ginganii el jigan11 inspahnintatoare (Cao.) [vsl. g fl g-

nan j el.

A adj. si sm. Cel ce are defectul de a

rosti cuvintele Ingliimat si repetind silabele,

bllbiit: Proof' bate& oa lama, on .ele glasurt (MN.) [vsl.

gagnava .

Fig. 2395.

Gindac-de-matase.

GINGAVI (-ave.),

Fig. 2396. Gindac-verde.

tor: finnan al .-ed foigaind In Mate partite mum.) ~DE-MATIABE sau vierme-de-matase", insects, oriI.-A. Candrea.

- Diclionar enciclopedic ilustrat.

ciltrian (-gnu), GfRGANT ( -anew)

vb. intr. 0 A vorbi ca g In g a vi i, a blIbli: el

gingAvi de citeva orl aceeao1 vorba (VLAR.); ou chloral Mcreott, on gingavil ging8VOSti (ZNN.) A scoate cu

545

www.dacoromanica.ro

35

GIN- greu vorba din gura (de frica, de rusine, etc.): ba

GIe
1

StITT,

gIngtivi avntul, dar oe sa lac P

teva onvinte idloate

SIDSiDli al-

(MAR.);

(DLVR.).

GING.AVIE sf. Defectul Ingavu I u i.

GINGURI (-nreso) vb. tr. si intr. A scoate sunete

abia articulate, vorb. de copiii cari nu stiu Inca

vorbi: nici n'a inceput copilul 55 gingureasca bine (CAR.) ;

ma alintam la stnu-1 gingnrind (CRO.) [onom.].

GINJ (p1.-7=1) sn. ai (p1.-ii) sm. Nuia mladioasa

(de salcie, de carpen, de mesteacan, de teiu,

etc.) pIrlita In foc si bine r&sucita de care se slujesc une-

Fig. 2398. Ginj.

grin

GYNJEIU (p1. -ale) sn. f Parp&rita morii [g In j ].

G/NJU sbst. Partea furcii de tors care poarta

caierul. la furcile care se desfac In doua [g I njeiu].
GINJUTT adj. Legat cu un g I In j.
GINS4C sm. It Barbatusul glstei, Oscan:
(ALECS.);

dna tura azi

un ac, mine tura nn r (PANN) [VSI. *9. Etsakt].

t GINSCA (pl. sinew ) sf. Mo/d. r.-Carp. atscA:

cola ce va tura Obit, gInste sl alto phsari dummies trsv.-u'.):

an sons o mnitime de cult de ye (BB.).
GTR PP- GiRA-MIRA.
GiFIA-MYRA, GIR- rrMIRI interj. Imita galligia

produsa de schimbul de cuvinte /are persoanele

care se cearta: gira -mira, MU% la stada ajunsese um);

Triesti !mai bine vi on birbittelul, Orl ca pisicuta, glr-mIr I

au catelul P (PANN) [onom.].

t GIRBA sf. # Spinare, spate, circa 110 Mold.

a se Linea
St&ruinta supAratoare; a Be tines
scaiu, a nu da pace: 'meted ea se tine baietul

[V51. gArbil].

de de Musa

GIRB4ICIU, claft.acrU (p1.-ace) sn. 0 Biciu,

alc&tuit mai adesea din mai multe
curele, cu sifrcurile uneori plumbuite, care servea odinioara ca instrument de torture: artitindn-le -1
an dontisorezece !Maui
(FIL.)

0 Bi-

ciu mare $i gros (J

2399): oilpitannl de post&

hates on -1 lndoit pe unui
dintre elujitori (CAR.)

Fig. 2399. Girbaciu.

Lovitur& data cu girba-

[tc. k yr b a e; comp. bg. g & r-

b a 6].
O GYRBT (-ben) vb. intr. Bucov. Maram. Trans.

A faro.: In picture mete, In padure mete, Vine-aces& vi

glrbeste two.), ghicitoare despre mein/1".

GIRBITA (p1.-te) sf. O W Grebenul calului;

grumazul boului C) EJ Ceafa, cerbice; : a mule

onlva gtrbita asp.), a-i infringe trufia [srb. g r b i c a].

GTRBOV adj. Cu spinarea Incovoiata, co-

cosat de batrinete: Ira bAtrin Meetly si

nervos
(ono j;

51

slab,

mis de stet (VLAH.) ; 0 baba 4, de bAtrtnete

In toate par111e (IRO.) [vsl.
muniii, cari stare

grAbav&].

I. vb. tr. A incovoia (spi2. vb. refl. A deveni g I r b o v: slAbanogiti la

GYRBOVI (- oveso)

narea).

nista batrtnete redline... se glrbovese asp.); de traeste 0mul presto 70 de anl...I se glrboveste spinarea (GAST.).

GIRBOVIT adj. p. GIRB0VI. Cu spinarea Incovoiata de batrInele, girbov: dInd pests nn hatrin
IISP.1 ; pr. anal., despre copaci: copacul.... de povara color trelzeci de aid trecuti paste orestetul lui

(ON.).

0 GT:RC/A.4N Ban., GIRCLDNCIO, GIRCLEANT Trans.

(FR.-CDR.) (BUD.)

.11

(CRO.) Qs

A Cieb.li

(R.-COO.)

[onom.].

GTE I.(1LA (731.-ielt) sf. 0 Faptul de a Orli

de

COCOSt. (CONV.).

GTRLA (p/.-te) sf.d4..0Brat. de rlu sau de fluviu

111 0 Apa curgatoare, rlu mai mic: a arnnca to ".1

pe care umblau numai

a se scAlda in
0
a da pe
500 de mori (ato.); '6: are BI treacS Inca multa spa pe
(A 'mg sau a urge)
In belsug, In
PP" 4PA
mare cantitate, se uita... la strillncitearea monedA CO ourIn palma sa (Os.); sburan capetele ca =hurtle- sI
gee
curgea Angelo

(I.-OH.);

luau' iesea 'Winne for (CR0.)

# Albia unui flu: an nu unit apele din gIriele

for an ablitut ? (CANT.) [bg. g a r 10].
11

0 GIRLAN = 0/Tr4N.
O GtRLJ =

GIRLTCIU (p1.-eimi) sn. O

pivnit& sau In beciu ([1124.00):
as vedea del povfrnit at pivnitei on
Portile-i de zabrele moos.); so cobort aura In pivnita,
clarets se aetnpase (ISP.1 ;
el le mai tines 2;1 in
bectultil

(0.-ZAMF.)

Intrare Ingusta in

Intrarea unei pesteri,

a unui cavou, a unui
bordeiu, etc.: de -abil

tact vr'o douazeci de past

In
pesterel (VLAH.) ;
intrarea to bordein se
scoperit
lace pe un

Fig.-2400. Girliciu.

(ION.) [srb. g r 1 i 6].

GIRLIOAIRA (pl.- re), GIRLITA' (231.-te) sf. dint.
MLA: un pod poste o girlitit duce la un

adevarat colt de rain (IRO.).

O GTRLITA2 (p1.-te) sf.

# Cerc
de Fier ce se punea, legat de un
)ant, In jurul gltului unor raufac&tori (a 2401): nn numat piedicile In

picloare, oe si glrlita In grnmazi 1-an pus

ciul: tratamentul se termlna on trot, patru gtrbaoe poste

pielea pinta

girlian matele de toame

Intortochiat (emus.) (23

nuia].

de plumb

MOOS (PANN)

0 A horc&i: ayes o viva la tat... si girlie dintr'Insa co

dintr'un cimpoin (cao.) 0 A chiorbi (matele): tmt

O GIRJ4B, G/RJAV adj. 0/ten. 0 Cu gltul strlmb,

se leas/ ieuca cu loitra on un (tom.); desprinzInd ...n1 din

Pocinmb, sprinten s'aruna pe pinta (VLAH) [vsl. *

((Los.)

A striga ca gIstele, a gagb.i: Dept avind o glad,

ce de malt closes, Il girl% in nsa, strtgare

(ISP.).

ca sk lege parii unul de altul,

s& Intepeneasca leuca carului

alearga tremurInd si gttlind ea no

0.

GIRI; -fin) vb. intr. 0 A clrii, a &maul

confuz de glasuri: auziaa o

glasuri
0 Sgomot
omenesti

ori iaranii, In loc de funie,

de carimbul de sus, sa lege cotiga de grindeiul plugului, pro%apul de sanie, etc.( 2398):

0 GIRD interj. Stright cu care se chiama glstele

(1.-coo.) [comp. MITA]

0 GIR. ITA (p1.-te) SI. 3e = GIRLITA

sbst. Beregat& [srb. g r k lj a n].

0 GIRGAL9D, GIRGALQT sbst. Ban. 0/ten. 63 Beregata.

GIRGARITA. = GARGARITA.
0 GiRGQIU, GfaulThu = GIIRGDIU.

(CANT.) o 3t, Soiu de gisco, de coloare neagra amestecata cu ce-

nusiu, cu o pats alba pe frunte

(Anser albifrons) (Z 2402) [vsl.
g r 1 o gltlej"].

Fig. 2401.

G/R-MM Ne- GIRA-KIRA.

GI.RNE4TA sf.

= atrariTA:

de trei glrnete destrunzite eran

legal) trot tarsal (D.-ZAMF.).

GIRN.?;. SM. 0 Ste-

jar mic, tInAr 0 Par

grosu% de stejar sau de

alt lemn: incepe a ()Marti
un r de stelar din aunt treout (ORG.) [g I r n i t 4].
GYRNITA., (p1.-te) sf.

Fig. 2402. GirlitA.

4 0 varietate de stejar mare, care creste mai

ales la ses si la poalele muntilor,
undo formeaza paduri In amestec
cu fagul (Quercus conferta) [bg.

srb. granica].

GIRNITA2 sr G3RNITA.
* GIRT4N sbst.
= GITLANi:
fiZ1

an tncepnt zmAul cn vapte capete, turcul... en larg st nesAturat dd a tnghiti

atc.

(CANT.).

GISCA (p1. -ate, -eti) sf.

Fig. 2403.
Pasare domestic& din ordinul pal- Gisca-decasa.
mipedelor, de coloare mai adesea
alb& sau cenusie, ce prezint& oare-care asemanari
cu rata; se deosebesc la not doua specii: GISCA-DE-

04sA (Anse cinereus) (La 2403) $i utscA-sALBATEcA

546

www.dacoromanica.ro

(Anser segetum) (0] 2404) ; tat lard de elite; pens de

care -1 poti exploata;

: a silica maul pe glste, a da cui-

va lucruri bune de care acesta nu tie sa se fotoseasca ; alts

pe- ALT 3 CF) F Urn prost, (mai

adesea) femeie proasta Talpa gtetei, scriere urlta

ce abia se poate citi: lei zugravi int/liters on nista litere

ea talpa gistil

(ON.)

0 TALPA-

Oar!, plants, cu tulpina robusta, cu floricele trandafirii,

cu frunzele marl, asemanatoare cu laba gi5tei; numita
$i coada-leului", iarba-flo-

coash.", somni$or,/, etc. ( Leanurus cardiaca) C) era

Numele a diferite obiecte :
piulita unui $urub ; fusul
virtelnitei; fie-care din sttlpii

cart sprijinesc coastele prispelor la casele tarttnesti; pl.

.."4"-.2.1111."7/k

Fig. 2404.
GIsca-stilbatecli.

c a]

nazuri, a sta dirz: nimen1 no cutessa Attica .0 sub two-

(SAD.); a o lua in , a lua asupra-$i sa aduca

la indeplinire ceva; a da pe .0, a ingh4i (in spec. o
bautura.); a da de 00, a pierde, a prapadi; a -i sta
In -, a nu se putea impaca cu un gind, cu o situatie X p/... ati de rad, cozi de raci fierti, carora

Perleul lui

li s'a scos coaja Inghititura, dusts: it

race

(VLAH.) ;

da babel

trage

vre-o neva

un de rachiu (cap.) Prin asernanare cu gitul omului: a) o parte a imbracamintei: ~at eamtiqn; b)
la o pusca: ~al pattaai de posed; c) partea lung& $i
strimta a unei sticle, a unui ulcior: a sticlei; pose
mina pe 0n1 uloiorului (DLVR.) ; d) capatul lung al vi-

oarei, cobzei, etc.: Shad Intr'o mina uscata 11 lung al

nnei viori (DLVR.) ; e) trecatoare ingusta: la codrut Cosde plain strlmt use.) [VS1. *g 111 t tl
minnlui este an

,,inghititurit"].
GITAR (pl.-are) sn. Cureaua lata a hamurilor
care trece pe dupe g It u 1 calului.
oGITITA (p/.-te) sf. Mold. 0 Gttlej; beregata:

IALECS.) [g t].
GITLAN, (p1.-ne) sn. PGitlej: sere a avea milt& tatede
printr'un
re de la albine, este bine a is lass sit

ottam... Dina m1 se oats gaits

lap

(MAR.)

[vsl. *g 111 t an t].

GtTLAN2 sm. Mold. Bucov. 3 = BITLAN .

GITLANA sf. b Varietate de prune ou gitul

lung (0.-zoo.)

GITLEJ

[g o Id an + g It la n].

(p/.-fe $i -furl) sn. 0 Partea interioara a

gitului, cuprinztnd faringele cu esofagul $i laringele

cu traheea: s111ndu-se sa Inghita on nod de ob1da care

1 se urea In (BR.-VN.) ; se ducean atttes lucruri de minoare
pe ...mule munoitorilor

yin profit

(IRO.).

(18P.) ;

smscattat

(MAR.) [g I z ti].
GrIZULTE s f. 4 Insect& nticit p1. Paraziti,

paduchi, viertni, jivini [gl z a ].

GIZULTTA, GIATTA (pl. -te)

sf. 4 dim. MA:

acolo Joe era o plats eft un on 51 pe ea nista glzute

(VOR.).

*GLACIAL adj. 0 Race ca ghiata, Inghetat:

-;

oeeztaa
zona -a e Foarte rece: i-a meat
o Drimire .-4; aerate acestes a eran 1ntetdeauna atezatithe

unei !whin! (VLAH.) [fr.].

GLACIAR adj. ake, Epcca, perioada .11, perioada a

virstei cuatemare, and ghetarii luasera, in Europa, o Intindere foarte mare: salbatici at perioadel
o mom, [fr.].
GL.fDI$.
GLADE }
'GLADIATOR sm. 4L. Sclav sau prizonier
de razboiu care, la vechii Romani, era silit sa se lupte cu
a4ii de felul lui sau cu fiarele

curl pietroase (Arabis alpine $i Ar.

hirsuta) (211 2405) [gi s c ii].
0 Glscoru sm. (comv.) = cascAN.
GiscuLITA (p1. -to), enscuso*alk
(p1. -re), oilact,vrA (pl.-te)sf. dim. cascA.
GIT (pt.-tart) sn. 63 Partea corpului care uneste capul
lune, court; a
cu trunchiul:
rasnol .0u1; a 1 se strImba .001; ma
doers in ; mi s'a pus un nod In
cu streangul
.0; a 11 satul pinen
de .; a dense de a sugruma;
a-si rupe .111, a se rani gray ca- Fig. 245. Glsearip.
zind; a se arunca de .111 oulva, a-1
saruta, a-1 imbratisa cu drag; F a face a face

ape

atzonsiz, GIZOBPTA (p1.-te)

de ape

GISCARITA (pl. -te) sf. * Numele

a dol.& varietati de plante, cu tulpina
$i frunzele acoperite cu pert mici, cu
florile mici, albe, ce creste prin lo-

de

In capatul cositelor: Pletete 1-au pieptanat, In fate le -an

Haman (SIAM.) Pr. ext. Coady Impletita, cosita:
Am o tata, Sta on gltele In oniu aelitata (GOR.), ghicitoa-

sf. Bucov. 4 bisects mica: tittuaeta e un tel de

GISC4R sm,, alsc4RITA (p1.-m) sf. Pazitor, pazitoare de gate: glscarinl Imparatului... era cu gtstele

bun

era eft pe ce sd -mi gltul vacs (COG.).

amnia.
O GIZO.41.BA (p1.-be

pe tetra, grail, !riot la curter, Atit deoeamdati 111 oar

on

100 IALECS.) ;

0 GITA. (p1.-se) sf. 0 Panglica ce impletesc fettle

..- de miere,

sinter (SKR.) [g I S C a].

[g I s

gltuiu pe

0 GIZA (pl. -ze) sf. Mold. Tr.-Carp. 4 0 Insects

()
mid. 11 nimeri intr'o nare (GRL.) 0 Musch.;

GISCAN sm. 3e Barbatu$ul gtstei, gInsac: trun

(RET.)

a suci gitul, a sugruma: no strings sea de tare, ea to

mid;

[bg. ga sk a].

ehiar In aretul 1Intlnil

Vela Si. dea 0 masa

re despre plosca.".

$urupelnitele teascului de
vin, etc. Trans X Butz de mamaliga umplut
cu brInza ()Mold. X Coco$ei de porumb, floricele
.

G/TOS adj. Cu gitul lung: cite' lehada gItoasli 61 s_

(ALX.).
GITUI (-nese, -ulu) vb. tr. A strange de g I t, GLA

a tumuli o ; e: .0 de jamtutt, orn lesne crezator pe

151 dregs .0u1 ou an Data de

sa.lbatece, In circuri (2_12106):

an ceva din maretia statuelor antics

ale ilor romani

(VLAH.)

[tat.].

GLADI sm.. Mic arbor(

cu frunzele ascutite, care face

flori albe $i fructe cu aripile

scurte $i ro$ii; numit $i verigar" (Ater tataricum) [srb.].

GLAF (p1. -turf) sn. Sapa- Fig 2486 Gladiatori.

tura, scobitura, vanelura facult cu dalta, de-a lungul sau de jur Imprejurul

111101' coloane: della skull de stflpi scobiti ou .0uri 51

Cu !tort (0008.1 [comp. bg. g 1 a b u].
GLAGOLE, GLAGQR I)E sbst. t A patra Mara
a alfabetului cirilic (I' 0 F Pricepere, minte:
am eu glagole In cap (PANNI ; dace nu-1 gluon 'n can,
nu-i, si pace Mina (coo.); Poste o& woe feet glirginn11
din cap tn-i mat pziade casette

(LUNG.)

[vsl. gla go le].

vechiul al*GLAGOLITIC adj. Alfabetul

fabet slay, care a precedat pe eel cirilic, $i care
se mai pastreaza In citeva comunitati catolice
din Croatia [fr.].

O GLAkJA (p1. ztlitt)sf. 0 /ten. Mold. Bucov. Trans.

Sticla (materialul $i vasul : clad era ou otos 'a mink

de trichina celui ce I-a cinstit cu ea (RET) [germ. G I a s].
O GLAJER sal. Mold. Bucov. Trans. 0 Sticlar,

geamgiu CD NO Vinzator de sticle sau de gea-

muri (g laj

O GLAJERfE sf. Mold. Bucov. Trans.

fabric& de sticla [g 1a j a].
O GLAJTTA, GLAJVTA pl.-0
V
sf. Bucov. Trans. 0 dim. GLAJA:

Hi

Sticlarie,

0 .0 de yin ars, Ca s'o tragem De sub

nas (VOR.) ; se deprinse ou glaluta ei
on tlibaCIN

(RET.).

O GLAMEIE, GLAMIE sf. 0 /ten.

Movila mare In camp, magura, gorgan [comp. g I 1m a].

O GLAIVINICA sf. Colac facut

dintr'un $ervet rasucit pe ca-

re-1 pun femeile pe crestet clnd Fig. 2407. Glende

due pe cap donita sau alts salivare. P. Glanda
greutate [big. g la vnik ]. parotids. L. Glan*GL4NDA (p1.-de) sf.
C) da sub-lingualit.
M. Glanda sub-

Ori-ce organ al corpului ani-

maxilarli.
malelor care secreteaza anumite
sucuri; scuipatul e produs de ate salivare (12407).
lacramile, de ..me ittetimate C) F Gilca, umfla-

tura ce se formeazit pe o parte a trupului [fr.].

547

www.dacoromanica.ro

GLA- GLAI.NDITLA (p/.-1e) sf. 6-0 Glenda mica [lat.].

*GLANDULAR adj. Care e de natura glandelor

GLO

erau legati *erbii, pe care n'o puteau parasi nicidata.; pr. ext. pamintul de care erau legati ru-

mann sau iobagii:

desflintarea gletei
slut viotorii ale libertAtil 0.-md [fr.].
GLEDA pep- aLIDA.

*GLANDULOS adj. De feint sau in forma glandelor [fr.].

GLANT (pl. -Cori) sn. 0 Pie le de lac: SO primbill Inca Rati cn bonne de ~ (txes.): are e8 -mi faccd

si a alai

o GLE1VIBIE = ardimura.

GLEZ. NA (pl. -ne) sf. 4l OO Osul articulatiunii de

jos a piciorului, ie5it afark de-o
parte *i de-alta, ca un nod MI

rochieca is Mg gi oinbotele de .~ (ALECS.) [germ. G 1 a n z].

GLAS (pl.-sari) sn. C) Sunetul produs de cineva,

prin vibratiunea coardelor vocale, chid vorbeste,

2410): Infilsura tot piciorul de is degete

cinta, striga, etc., voce:

tare, puternio, rasungtor, slab,

sting, Innecat, rigusit, ascutit, pith/Mat, subtire, grog,
frnmos, armonios, melodios, expresiv, plInglitor,
rugator, tremurgtor, sgomot do ~mri; a ridica ~,u1; a 1
se stings ~n1; a an avea
a-1 pert ~m1; a-s1 preface

gIng subt toatA glezns (N.-COST.); muindu -gi

de acord, In unanimitate;

lor mai jos de

fluier; in cal:
partea rotunda. Fig. 241o. Glezna. Fig. 2411. Glezng.
a piciorului, Intre fluier $i chisita (O 2411) [vsl.
glezini]
*GLICERfNA Si. Q Lichid sirupos, incolor,
inodor, cu gust dulceag, care se extrage din cele
mai multe corpuri grase; intrebuintat in industrie

gleznele In valuri, strabiltea mates 1g:intuit& a

Otaft$111111 (ODOB.)

ItPartea piciorului animate-

.~n1; a-61 drege ~n1; lntr'un ~. deodata, Impreuna.;

~n1 poporulul e~n1 lid

Despre pasari: Sbnran tipind
oucori pe sus, en ~ thiguitor (ense.) 11 0 J Sunet, ton
(al instrumentelor muzicale): tinguiesut
de moot
Dumnegen (VLAH.)

(EMIN.); Anna inattiouat un

de 1:1110i1LIS (VLAH.) 0
Sgomot: ~al tnnetnint; ...al apelor 0 j Fie-care

din cele opt melodii fundamentale cu care se

chit& toate cintarile noastre biserice*ti: sk -i anal
ce

Si in medicinA [fr.].

are, cum enta din ootolh ~ml al optnlea (ALECS.)

gtia gi el ~nrile De din shut de biserica (ego.) ; preotul

Ina octoihul 51 mai prooltea ...urns usu..) tVot
0 Bucov.. 0.1.nrCljarLin (MAR.) = MARGICA-CIYOUL171

*GLICTNA (p1.-ne)
sf. + Gen de plante
din familia legumi-

GLASCIOR sbst. dim. GLAS : odati en focal, li

lete dispuse in cior-

[vsl. gl a s ii].

noaselor, cu flori vio-

chinlmari; e cultivata
ca plena ornamental&
(Wistaria chinensis)

se Mime gi for ~n1 61 se Igen scrum (ISP.).

*GLASS adj . mantuii

manu*i de piele lustruita [fr. g la c 6].
:GLAST (5050) vb. tr. Si intr. 0 A se tingui cu
glas tare A ctnta A grai [vsl. gl a sit i].
t GLASNICA sf. 12) Vocala: clove... care se impart
In

glasnice,

neglasnice

glasnioo-neglasnice

51

(0 2412): trandafirf, ~,

lederg ...Incadran ferestrele

el usa de la scull (1. -OH.)

[fr.].
*GLICOZA = GLII-

(NEOR.)

has ].
sbst. Hirtie acoperita. cu un
strat de stic16. piss% Intrebuintata la slefuitul
[g

anA [fr. gl y cos e].

O GLEDA, GLVDA sf.

lemnului. metalelor, etc. [germ.].

GLASTRA (pl.-re) sf. Uhiveciu de flori: glastre

Trans. $ir, rind de sol-

dati [germ. Glie d].

Fig. 24i2. Glicing.
GLIB sf. f Brazda.
de pamint cu iarba cu tot, cit se poate scoate

de nee In cerdacuri 61 pe la ferestre (VLAH.) [ngr.).

GLASUI (-nese) 1. vb. tr. 0 intr. 0 A cinta, a

odata cu hIrletul: Ce for% de vista e In glia pe care

intone: Du bonder rotund In platers... glagaeste 'not

an anew (EMIN.) A cuvinta, a gill, a zice:
fecior11... stiau ce glisnise tatal for usP3 C) A spune,
a suna (in spec. despre ceva scris): ea vedem Co IMP

save o rastoarnit neagra

cad... ....i gi vierii sfigetati cocoa.); nn vier sans salbatio,

Isi asoutea dintil (not) 0 (V) Lungan, om crescut

meet zapisul latA ce glasueste o zicatoare

2. vb. refl. A se tingui cu glas tare.

GLASUIRE sf. Faptul de a gla su i; glas;
We
Intr'un glas: tot' fntr'o primirg de bung
ongetarea boiernlui (ISP.)
GLASUIT9R adj. verb. atAsui. 0 Care glasueste 0 Cintator: pgsgrile... cele thaw Bikinitoare (PANN).
GLASULET, Imam (p/...te) sn. dim. GLAS.
GLAVA (p/.-ve) sf. O Capatina 0 Cap prost

# Capitol [vs1.].

GLAVATINA (pl. -ni) sf. Capatina: trace bussdnganul 61-1 rateaza gib/Wm (Ftoa.i [bg. g I a v e tin a

+ca.plitIna].

GLAVOACA, GLAvoAcE sf. )41.

baltile Dunarii, de
10 -15 cm., numit
*i

.,p orcu* or- de -

die de-vad" (Gobius fluviatilis)

(Lj2408) 2 Pete
de 20-25 cm., cu
capul.*i gura mare, *1 cu corpul
subtiat spre coada, astfel ca searntinA cu un mor-

moloc de broasca ;

mare 1i cam prost, galigan: token on pielea goalil

De nigh), cat mi t1-1 ~ul (caa.) [bg.].

*GLIPTICA sf. ia Arta de a grava pe pietrele

pretioase [fr.].
GLIPTOGRAFTE sf. P Stiinta care se ocupa de

pietrele gravate in antichitate [fr.].

*GLIPTOTECA (p1. -eel) sf. Colectiune de pietre pretioase gravate; pr. ext. colectiune, muzeu
de sculpturi, de status [fr.).
GLISTTR = CLISTIR.
GLO4BA. (pl.-be) sf. 0 Pedeapsa. In bani,

ducg is oborul de
vitele prime In holdele el (BR.VN.); tats a dat gloaba

amendk desprigubire: vote sd -i

0 Peste din

vad" sau guvi-

(VLAH.)

GLIGAN sin. 0 7.t Pore salbatec, mistret:

nentru mine (cso.) 0 v Mirtoaga, cal slab, prapadit

(in vechime, fiind obiceiul de a se plati amenda

*i in cai, eel amendat dadea calul eel mai prapadit
din citi ava): an stii ce gren drum qi oe de cal am
avert (CAR.) [V Sl. ].

GLOATA (pl.-te) sf. OO Multime de oameni

strin*i la un hoc, droaie, adunatura: aprozil...

Fig. 24o8. Gitivoacg.

so predara tonoe.); El
Olialndu-se Impresurat1 de ants
slut veseli: an 0
de naivl, ca sA-1 admire (VLAH.) 11 0

Pr. est. Multime (de on -ce fel), gramada: am vAzut

PS los diamanturi...
(PANN) 0 Popor de rind,

prostime, norod, vulg, plebe: intrebninta ereditni ce avea

is Domn, spre impilarea gloatei (NEGR.) 11 Mold. Tr.-Carp.

Fig. 2409. Glavozeg.

traeste In baltile Dunarii *i mai ales in lacul

Brate*; numit *i guvidie-de-balta" .,mitroacA"
sau mitrocar" (Gobius Kessleri) (' 2409)
= sdLAvoAcE [bg. gel a v o 6
*GLEBA sf. i Sub feudalitate, mosie de care

Copiii unei fanailii: ea-i Its milk de dInsa gi de gloats

el care plere de foams (se.) 0 # X Oaste de Cara.,

pedestrime recrutata de boieri din taranime; mai

tirziu: militieni : organizarea armatei permanents, a militiei gi a gloatelor, faces din tot RomSnui on goldat la
nevoie (BALL.) [vsl. g 1 o t a].

*GLOB (pl. -hurt) sn. C) Corp sau obiect rotund

548

www.dacoromanica.ro

ca o sfera.: Ca un
de our Dina stralueea (eoL.) ; bolerit... purtau In cap un rotund de hIrsie brumarie (1. -OH.)
PamIntul: tome adtmaleie de ye
C 3 -5

pamIntese,

terestru, stem de carton sau de arama

care Infatiseaza pamIntul SI toate regiunile lui 0

2413); -; cereso, glob analog pe care sint insemnate constelatiunile ( La 2414) O Sfera de cris-

tare oa Beau; Cu asperitati: aimed oe era

prea aspru gi pros gloduros in limbs._ piriatelui satire(

(eom)

Mold.

Bucov.Noroios, plin de glod: tra-

ded printr'un loo cam gloduros, I s'a Intipt earn] in (male

aceea (se.); Reale uliti strImte, glodoroase et murdare (GLVR3

t GLOGOZ(tura E).41.LA (p1.
s f Imbulzeala, ames-

teca

Incurcatura. [g

go z i].

lo-eii)

# GLOGOZI (-use) vb. intr. A produce confuzie,

a Incurca.
GLOMOTOC (pl. -oace) sn. Bulgare.
GLONT (p1.-oante) S71., Mold. GLQNTE sm. 0 /Pr

Plumb turnat In forma de globule(, de cIlindru

sau de con, cu care se lncarct pu$tile, pistoalele,

etc.: It se aratA, as la o Utak) de glont, eoperIgul... burnulul (CAR.) ; E plin de arms rupte, de glonti s1 de ghinlele
(ALECS.) ; verbs rea Be duce ca glontul (ZNN.) ; de aci, adverbial, a se duce glont, lute ca glontul: s'a pleadit
Cu palms pests gurd sl a plecat glont (BR.-VN.) ; idatunit
s'afundau glont in nemftrginirea caret (DLVR.) 0 pl.

Bucatele rodunde de zahar ars, caramele.

0 GLONTAN sm. Olten. Bulgare de noroiu uscat
de caldurit sau inghetat [g 1 o n t].
GLONTISOR (p1.- oars), GLONTOLET (p1.-0)
Fig. 241/. Glob terestru.
Fig. 2.414. Glob ceresc.
tal care se pune deasupra unei lamp', unui

bec electric, etc. (13 2415):

Pin' ce se stinge tom', gt lamps 'n
Re aim (ALECS.); tUrleIS biseri-

calor strdluceso... ca niste ~uri de

sn. O dim. GLONT

Pe foe (GR.-N.) [g 1 o n t].

grldinitil... un er de AIWA In virful

unui bat (BR.-VN.) 1 ...el OChiU-

In! ()nai adesea pl. globi), bul-

a se acoper1 de

Gloria strAbund De stramoal singe* 1ALX.)

O Stralucire, splendoare, podoaba: e o 55 a titrti

lei; gloria Atenei [lat.].
*GLORIFICA ( -tic) 1. vb. tr. A sltvi, a pro -

sltvi, a preamari, a ridica In slava, a proclama

Fig. 24/5.
Glob de sticlit.

bul, gogoma ochiului: Sub Motivate incbise, .41 oolitic)r as bat (Ewa.) [fr.].

'GLOBAL adj. Luat In bloc, socotit In total:

GLOBAN sm.. Pored& data acelora care se
sfinteau preoti, ftira a avea nici o invatatura.
GLOBI (-obese) vb. tr. A amenda, a pedepsi cu
amenda, cu gloaba: se vs carts dtla vote indeedvenit .5: sums 01i [fr.].

toriului el =SOT( SO vs
Cu bani (PRV.-101.); pircalabul...
11 globeste paste mdsurA pentru lucre de numbs (W.I.

GLOBNIC sm. Functionar Insarcinat cu in-

casarea amenzilor [vs1.].

*GLOBT,TLA. (pl. -le) sf. Ori-ce corp cu Infatisarea unui globulet. mititel (E
2416): globulele resit ei abbe ale slagel it
f fr. ]

*GLOBULAR adj. In forma

unui glob [fr.].

*GLOBULINA. sf. Materie albuminoida continuta In globulele singelui $1 In rristalinul ochiului [fr.].
2416. Glo'GLOBULE']} (pt. -eta) WI. dim. Fig,
bulele singelui.
GLOB.

*GLOBULOS adj. Format din globule [fr.].

GLOBUSOR (pl.- soars) sn. dim. GLOB.

GLOD (pl.-ederi) sn. 0 Mo/d. Tr.-Carp. Noroiu,
tint: sedeau tolog1t1 In -- si se paleau la soars (can.); vaunt
de-1 scoaserd din eau) undo se nomolise OSP.) ; pe sub

tonoa.1 Bulsau Inghetat: ~lune,

noroios

colti1 de platrA... 11 seriase picioarele (ISP.) OHM

* Cocean de porumb curtitit de boabe: m1ncarea...

consists din miere, care as Dune pa -ozi... deasupra stuvilor

GLORIE sf. O Marire, slava., cinste, celebritate

datorifa meritului: 5-; stralnenti, nemuritoare, neSeritoare, militarit; la apogeul glorlei; a alerga dna

kn.

Siera de sticla colorata, care se lunge pe

un btit Intr'o grtdint, printre
flori, ca podoaba.: In mBlooul

gare de pamInt uscat

Globule(: cn un glontisor

GLONTUROS ad). Plin de noroiu uscat, acoperit cu glontani: eh mi-e drama , $1 en pot merge

orbital (VLAH.)

pamInt agile gi fierbe

CD

de mar& legat eu atA (Ba.-va.).

(ION.).

GLODARAIE sf. Cantitate mare de noroiu,

de g 1 o d: In Pageant... ce
ei colbaraie I (CAR.) .
GLODI (-0desa) vb. tr. A strInge (produclnd

durere), a roade (pielea de pe trup): n glodeste

eizma ; sedunele... !Acute din cite o sclndurd... de to glodeste,
clod sezi De ale (Mei ESL g 1 o d a t i].

GLODOROS pp- GLonuR0s.

O GLODOS adj. Mold. Bucov. Noroios, plin de

g 1 o d: fillets orwaietraut erau glodoase Qi Infundate (ORIG.).

GLODUROS, GLODOROS adj. C) Plin de bul-

gtri uscati, de g 1 o d u r is odmintul era gloduros,

glorios.
2. vb. refl. A se fali cu ceva, a fi mindru de
ceva: nattunBe tries st se glorified pr cement( ee Tae

[lat.].
GLORIOLA (p1. -le) sf. Glorie desarta, vanitate

produs 0.-on.)

trasa din lucruri de putina Insemnatate [fr.].

GLORIOS adj. 0 Care merit( sau si-a

cistigat gloria: !apt& glorioasit Plin de glorie:

Pe a anti frunte a stritlucit... cea mat glorioasd coroand(vi_aa.)

C), Plin de vanitate, de mindrie desarta: e

succesele lu1 [lat].

de

*GLOSA (-noes) vb. tr. Q7 A explica printeo glosa

[fr.].

GLQSAL (pl.-se) sf. 0 to E'xplic,a.tiune a unui

cuvint rar, Invechit sau nelnteles, dintr'un autor,
dintr'o scriere s Poezie, uneori parodia unei
bucitti literare a unui alt autor, In care se comenteazt, In cite -o stroft Intreaga, fie-care vers
din prima strofa., $i se repeta cite unui pe rind,
la sfIrsitul strofelor urmatoare [fr. g 1 o s e].

GLOSAs (pl.-se) s f s = LThisA-DE-rdAnE [ngr.].

*GLOSAR (p1.-are) sn. o Vocabular de cuvinte
Vechi sau puAin cunoscute [fr.].
*GLOSATOR SM. IP' Autor de glose [fr.].
GLOSTT.A. sf.
Inflamatiunea limbii [fr.].
*GLOSOLOGT_E sf. 5 Partea medicinei care

trateaza despre limbh. [fr.].

GLOTA (pL-te) sf.

Mica Incapere In

63

cavitatealaringelui, cuprinsa Intre coardele

vocale superioare si tole

inferioare( 2417) [fr.].
GLOT.A. sm. A Soldat care facea parte din

/..4eofi-P-e1'tkt....

ic.ke

gloat 11; militian: trebut sit dee drumul

pen-

Fig. 2417. G. Glota. A. Baza

0
Epiglots. D. D.
GLUCINIU M sbst. limbii.B.
Coarde vocale
C. Carti Metal alb si foarte
lagii.

tru (loud sAptamini

usor ce seamtina cu a-

luminiul [fr.].
*GLUCOZA sf. 12 Numele generic al zaharului
extras din struguri sau din amidon [fr.].
GLUGA (pl. -g1 sf.013 Acoperemint al capului,
spre a-1 apara de ploaie sau de ger; are o forma.

549

www.dacoromanica.ro

GLOGLU

6Lu. triunghiularil la

orAseni ,

0 GO4ND(R A (pl.-de,

ca si coltul unui sac,

e alcatuit (la Omni) dintr'o bucatA de postav

GOG sau
dreptunghiularA, atirnata pe umeri si care se

nioi oh se stivea vre-o

aft Insect& de on -ce fel:

'nicer pe la el De acole esP.) I

not mincdm goange at de tot felnl de vIermutl (TICK); *. Cu

too (DENS.),

licuriciu.

GOARNA (p/.

porumb, asezat gramadA cu oare-care

Troll-meta, trimbit.a.

-ne

sf.

2420):

a sum goarna; In linistea serif

rinduiala: tatAl IncreazA la gluga de 0003111

el fetele flour& roata venire gluglie on strujeni (SAD.) [bg. g u g 1 a

se anzea goarna din foisorul Domsunind prelung stingerea

(BR.-VN.) : 11801111

GLUMA= (pl.-me sf.

911t4

GOANGA (p1.-ge sf.

strip e, legindu-se cu atisoare spre a acoperi capul (( 2418): din canal len/u1 Mon o
In chip de
coif (Iar.) ; Pe-ai for umeri poartit , la brill pales...
(ALECS.) 2 f Maldar de coceni de

< germ GugeleJ.

-dre) Si. Bucov. MAR.)

= BQRZA.

Werner

Fig. 2420. Goarno.

MR.-VN.) [rus. go rn a ].
0 GOANA (p1.-ke) sf. Trans. (FR.-CCIR.) FiintA inchiopuilA cu care se sperie copiii, ca sA nu plInga.

Vorba. sau

fapt5 hazlic care provoaca ris si ve-

O GOBAI sf. p1. Pr COBAIE.

*GOBELIN (p1.-murt) sn
Covor artistic lucrat

spirituala, grosolanii,
selie (Mold. gaga :
proastA, nesaratA; a face glume; a povest1
a nu
Blume; a Intelege gluma; a sti de
et' de 0., a lua lucrurile In serios, a

In fabrics G obelin s, din Paris.

GOCIMAN, # cloTmiNic sm. Trans. A Epitrop (la

giu241.8.
nu lua lucrurile usor; a lase gluma (la FiG81
o parte , a Incepe sa vorbeasca serios; diese.

biserica) [germ. G o t t s m an ni.

GODAC sm. 7..k Purcel de un an: clad

on

s'a Ingrosat slums, s'a Intreout en gluma, lucru a Inceput

Darul Mt el on urecbile drepte, se plimbit fart' Bela (SAM)

e lucru serios, nu e
nu-1 (de
in toatil
fart
In mod serios; nu

billAceste o scroafli ou doisprezece godAcet (FLOM).

[vsl. go dt an"].

sh devie serios, a luat o Intorsatura ingrijitoare;

de glumit;
puterea ruvintului, de-a binele: era un brad de Mau, chives

GODACEL sm. vek dim. GODINC: un lac In care se

GODIN sal., GODINA, sf. Trans. Maram.w.k Purcel

ei dritglilas, nu (ISP.) 111 , Mr$ intentii rele; 0: en

glnmele ei en minciunile se culeg toamnaprunele i.nr.) [vsl.

purrea de un an: era ca en godin, clad era In postal

C9901111111111i

gluma].

MET.)

[vsl. godA an"].

GC:MINA= sf. C Soiu de pepene galben, mic

$i lucios (Lj 2421): le yin abort duloi cu miros Ea

GLVMA2 (pl.-me) * sf. Fie-care din cele don&

bractee (Ca niste frunzisoare inchircite) ce acoper
floarea gramineelor; pleava [fr.].

galbena (Dom.).

0 GODINAC sm. , GoD4c.

*GOELAND sm. 3r Gen de pAsari palmipede

0 GLUMA.CrU adj. Ban. = cmorwr.

GLUMVT adj. Care face glume, bun de glume,

, 0.

hazliu, sfigalnic: povestire glumeatil; de

era mos
Nichifor, nu-1 vorbA (cao.); fine lui asa de veselA si de

glumeatI1 (0000.) [bg. glum e c

GLUMI (-amen) vb. intr. 0 A face, a spune

glum e, (Mold. a sugui"): hotul ziee c'a glumit, clad

a nu sti de gluma,
a lua lucrurile in serios.
Materie organica azotata
'GLUTEN sbst.
care formeaza partea cea mai nutritiva a fainii
vede cA I-a zArit (ZNN.) 1 A nu

cerealelor si exista mai ales In grill: am ajuns a ayes_

(1.-OH.)
fr.].
vn grhz mai trumos... mai begat In

GLUTINOS adj. 0 fr Asemenea glutenului;

care tontine gluten Viscos [fr.].

GNISS sbst. .a661 Roca cristalina formatii din

cuart, feldspat si mica, cu straturi paralele negre
sau albe fr.].
GNOM sm. n; Numele duhurilor care se credea

cA locuesr In parnint si pazesc comorile [fr.].

*GNOMIC adj. sly Se nice despre poetii cart seri u
sentente, regule de morala si poezii de felul acesta:

[Ir. < gr.].

*GNOSTIC sin. Nume dat, in primele tret veacuri ale crestinismului, ereticilor din Egipt si din
Siria can amestecau filosofiile orientate cu mosaismul si cu crestinismul, pretinzind cA cunosc
nature. lui Dumnezeu si privind omul ca o emanatiune directa a divinitatii [fr.].
GNOSTICISM sbst. Doctrina gnosticilor [fr.].
poet

GOA_MBA .(p1.-be sf. Trans. (MAR.) 4 )0 = BQRZA

IT

.....-ne-etno.

MAZARAR.

GOANA (p1.-ne sf. O Fugarire, urmarire in

a goni, a fughr), a alunga; a pune
fuga; a lea la
a urmari
pe ....., a pune pe fugil; a nu slAbi din
Intr'una Alergaturk fuga: aleargil sgomotoasele
la vale,

trenvz1... repezite
In 0. ametitoare on.a9.1 ; a

vent Intr'o 0.; a o lua la

Goan mare, aler2419) 11

marine care traesc In cete mari pe stIncile maxi!

si In insulele deserte ji 2422): goelanzil 151 inmIticlie

senile sl fug de pe virfurtle for (0.-ZAMF.) [ fr.].

*GOELTA (p1.-ta) sf
Corabie usoarav,.;cu
doua catarturi (,] 2423): Z009 insi
an Drina o

au pavilion turcese (I.-GH.)

[fr.].

GOG sm. Prostut, gogoman:

ce sa fat,
g u, npr.].

mamei (ALECS.) [G o-

GOGA sf. Fiinta inchipuita

cu care se sperie copiii [comp.
alb. g o g e].
GOGEAMITE my- coGE(A)-

Fig. at23.
Goeleta.

MITE.

0 GOGER (p1.-ere) sn. Mold. Cotet sau culcus pentru porci (RV..cRG.) (PAMF.).

0 GOGP (-egos') vb. intr. Mo/d. Bucbv.Trans. A boli,

a lincezi, a zacea: de la o vreme Incepu a is/kn.); nici
no paste, of nuina1 sede ass e1 gogeste Ova

GOGI2 (-ORM) vb. Ir. Mold. A curati rojile verzi

de pe nuci (RV.-CRG.).

GOGILT i intrj. Imita sunetul ce se aude clod

inghite cineva cu lacomie imbuchturi mari: ai ,,

ogrinji p/. Olten. Mere, pere, fructe In genere

Vinatoare cu gonaci: .

(clam) p1. e Mofturi, fleacuri:

chid fate 11 stmbeste

de urgi sl oerbi (NEOR.) 0

e Nenoroc (la jocul de

carti), nesansk ghinion: numb nu dA 0 expresie mai

proastA !Wulf omenesti, Ca o 0,0 continua la carti 1VLAH.)

4f Imperechierea taurului cu vaca [g o n i].

51-1 simile

11

tide inima

cite ceva gogleze (ISP.) ;

o batreabi a en! feta. este..., ea-I owe able gogleze use.).

Prigonire, persecutie: cum

am alum aced, .0 $1 Drigoana pe capul men din par- Fig. 2419. Goana mare.
tea boierulnl (CRG.)

Fig. 2422. Goeland.

it mergean sarmalele Intregi pe glt (cao.) [onom.].

0 GOGLEZ (p1.-eze)sn. Olten. Ban. Trans. C) Gunoiu
provenit din aschii, rilmasite de fin, pale etc.

gatura cea mai repede a

calului (

---

Fig. afar. Godint.

GOGO4A, OctunomA (pl. -Bost, -tome) sf. 0

Cresaturli rotunda, excrescenta de mArimea
unei alune ce se face pe ramurile a diferite specii
de stejari: de ristio, create pe ramurile tinere
ale stejarului (Quercus infectoria), In urma Intepaturii viespei-de-stejar", si se Intrebuinteaza.

550

www.dacoromanica.ro

pentru fabricarea cernelii, la Innegrirea sprIncenelor si ca medicament astringent ( 2424):

plAmadea, pe prispA, is umbel,

de tufa,
Whiten (CAR.);

gogogi de

pe oioara hainti care se gogotase pe

tronul 1131parAtlel (DLVR.).

GOJGOGEA = coscoGEA.

(2]

GOL' 1. adj. Fara nici o

2425); (E) F: gogogi (de tuift),

minciuni, mofturi: vrei ea

ne spui minoluni gogonate

lmbracaminte, desbracat, despuiat: m'am nAsout, o og ml

51

Fig. 2428.
(ZNN.) ; Cu capul
Cu pieptul
Gogosar.
on pioioarele goale, deSCUlt.; ou
(SaU In) plelea goalit; F:
nap,
ca napul, ea do!tetra,
(ca nn) pistol,
pnscit, cu desavirsire gol:
copiii... goi pupa, agittindu-se de bietele !Grad (DLVR.)

gugogi corporate MEOW/ ; 11

tnrnau lel de tel de gogosi,

duo

care de care mai unglate (CAR.)

0 invelisul ca de bumbac In care se Inchide

viermele de matase Si din
care se toarce matasca
(12426); pr. ext. nimfa
sau crizalida a diferite insecte,

Fig. 2424.

Pr. ext. Fara vegetatie, fara paduri, etc.: deslnri 'pale; stIncii goalit 'V Fara asternut: pe pimintul
Care nu tontine nimic, desert, In

Gogosi

de ristic.

care flu se &I'lh nirneni sau nimic: china era goalii

in spec. a fluturilor p Bulde prajitura de aluat care, pra-

golutit (act); Vara, mated., nimbi easels goale, numat On

bul, globul ochiului 0 5C Un fel

temeile Si cop111 (so.) ; se ducea on sacra

Daher

In vremea Domnilor lanarloti, pitiointele

la spinare (DLVR.) ;

ull

stiola goalA; on mlinile Beale; on stomaomtil

dectt volute goal&

SCOS din teach: an venit asupra lul de I -au Ingrozit en

sabia goal& (PRV.-MB.); on sable goalA In mink striga la at
Ai_ oft nu-si Plarda cumplitul asp.) Fara nimic
alta, numai: a mince Ohio goalA; mAmlillga de barabule
se mAnInca et goal& or! on mujclein (seri ; F nimica gotta,
absolut nimic: Inoolo nimio, dar nimica goala USP.1

gigogoasele erau mult mai cautate (NEGR./

Soiu de ciuperca, rotunda

ca un glob, cu carnea alba $i cu

gust placut (L 2427) (Physalis Alkekenpi) Trans. ma.' Cartof.

0 GOGOLI (-elan) vb. tr. Trans.

O Desert, lipsit de /nteles, fhrh niri un rost:

vorbe goale; verenri sonore 61 goale (VLAH.)
(f) Curat,
neimpodobit: adeviirul
o minoluna gotta 11 0 cr Intocmai, aidoma: e draou
2. sn. Goliciune; spatiu gol; desert: Ca pe-un
mai !nett Mimeo' gi parcii to soulunzi In , (VLAH.); moartea

Maram. Bucov. A cocoli, a giugiuli, a alinta: tncepu a se dagosti

ou fate, a o prinde, a o
(RET.).
Fig. 2425.
O GOGOLIE sf. 0 /ten. Gogoasti
Gogosi de tufa.
de matase.
o GOGOLOIU (pl. -oate) sn.
(CIAUS.)

nemincat; on e mai grea roam

j in du -se, devine rotunda si umflata

0 /ten.

GOL

GOGOT.4. = 0000TA.: umIllnd

creste pe ramurile tufei

(Quercus pubescens)

606-

GOGO$AR, sm. 1 = COCO4AN.

GOGOE4 (p1. -sale) sf. dim. GotmasA.

ristic pentrn

$1 spatula Jae ..tral marl In rIndarile oregano (VLAH.) ; a umplea

goinrile; dantul ne Men un la maim& (cools.); Z: a (so)

(TUT.) Bulgare ro-

a (se) da pe fata, a (se) trade Tara vole

'GOL2 1. sm. 5E, Portar (In jocul de foot-ball).

da de

[vsl. g o 1U].

8. (p1.-tur1) sn. Punct clstigat (la foot-ball) [engl.

g n a 1]

GOLAN, GOLANA adj. si sm. f. Care n'are cu ce

se /mbraca, sarac lipit:

Fig. 2426. Gogoqi de matase.

81-61 fee flora pe-o Satana P

CA e Arita gi Mi (COSS.); drat naibei scoate din traistit
cave Inviiluit Intro merindare (RET.); tate poate sa lie Wax,
poste sA Tie golan... dar este om de omenle (ISP.1 [g 0 1].

Fig. 2427. Gogoaca.

GOLANEL adj. dim. GOLAN; se desmetici...

tund. eocolos de pamint sau de zligada.

GOGOMAN, GIIGIMIAN adj. $i sm. Prost, na-

ee

vazu..... el gonit (ISP.).

GOLANET, GoLONZT adj. Gol, nelmbra.cat,

lmbracat subtire,
bliatul on S8 putea dumir1

taflet: sA-1 dovedlm cd a numai un gogoman pedant (NEGR.);

Ce -I tad Profit gi gogoman Paral Prost e din list-an P (SPER.)

GOGOMANIE, ouaumArrIE sf. Prostie, fapta

sau vorba de gogoma n: Dumnezeu to -a adus ea

cum de e& meargii el aga golonet OSP.) 0 Despuiat de

frunze: umbrele copaollor golineti on mai Dreg razele
tierbinti (LUNG.) [g o 1 a n].

procopsitilor pAginittAtii (ISP.).

de golani.
GOL4 adj. 0 Fara penes vulturii... al oaror doe

[g o g].

GOLANTME St. col. Toti golani i; multime

sit ne soapi de gogomAnia co era oft !seem (NEGR.) ; to Ingretosezi... de thnpenia $1 de gugumania cartnrarilor gi a

GOGON (p/.-oane) sn. Globulet, bobusor: ra

GOGONAT. adj. Umflat $i rotund ca un

rtisare din ale lor grumazuri Jupuite 51 yyry (moo.); to veal

Pasarile pliipinde, unele e (BR..VN.111 Fara par: mom

do piatA soumpA stiiitt In pustie (Js..).

g 0 g 0 n: chit ba1 ablino$1, gogonati 51 rositi de neodihnit

Exagerat, extrem de mare: adresa
(.HP.)
divanului mai multe cereri
cum se Sloe la card; nista
51 de nesiirate USP.I ; a lost shit sit-1 toarne
prostii apt de
o mincinna de tale o IALEC8.1.

GOGONE.A. (p1.-nete) sf. 4 0 Patlagica rosie,

rotunda $i neteda, flab. dungi pl. Soiu de

fasole rotunda si foarte productivh [g o g o n].
GOGONET adj. 0 Rotund si umflat, gogonat:
gaina 11 !Muse trot one gogonate tan.) 4 4 Prtudi
gogoneati,

solu de prunh mica si rotunda care se

coace prin August [g o g o n].

GOGORITA (p1.-te) sf. 0 St Fiinta Inchipuith
cu care se sperie copiii 0 CO Spaimh, sperietoa-

re: 'palms spureatilor de Agareni, gogorita paolitogllor de

crostini usP.) ; in zadar venni on gogorite... ca sa amftgiti
opinia publicii (CAR,).

GOGOA.R1 sm. teof VInzator de prajituri nu-

mite gogo si.

GOGO$4R1 sm. Soiu de ardeiu, de forma

unei patlagele rosii, care se manInch mai adesea

dupe ce a lost conservat in otet (a 2428) [g o-

goas

In lane un pore mare, negru,

0-0H.) 0 Lipsit de
vegetatie: din spatele In) se ridica doul tenant.' e (VI-A11.) ;
ea pare oi1 se pogoara pe virtu) until deal

(IRO.) [g0 1].

GOIJAVIr adj. dim. GOLAS: Dui golAgei (OOR.).

GOLATATE sf. Goliciune: a Ineuniura,

tar&

loamea dit de-a dreptul (CRO.); ca e& albA pInzii de aims gi

no tie In casA
MIR.) [g o 1].

GOLDAN sm. 4 Varietate de prun, originar

din Grecia (Prunus insititia) ( 2429).
GOLDANA (191.-ne) sf. 4 Fructul g o 1 d a-

nu1ui.

0 GOLPF adj. *Ism. 0

LAnT: Pe billet'. 51 ye
(BD.-DEL.) ()
[g 1].

Gopnnea vine

iron. Strain (PSC.)

GOLF1 (p1.-furl) so.

Parte

a mhrii care Inainteazh tntr'o

larga deschizhturh a uscatului
( IM 2430, 2431) [fr.].
s
* GOLFS sbst. I\ Sport ertgleI
zesc consistind a conduce, cu
lovituri date cu o mhciuch spe- Fig. 2429. Golden.
riga, un baton de cauciue dintr'o gaura intr'alta pin& la cea din urmli (In

551

www.dacoromanica.ro

GO L total 9-36 iese Invingator acela care a intrebuintat tit mai putine lovituri de maciucti. (L j 2432)
GON ieng1.1.
GOLFULRT (p1.-ete)
sn.

dim. GOLF'.

GOLI (len 1 . vb. tr. 0

A despuia, a lasa g o t
A de$erta, a scoate tot
no sae;
continutul:
rasa; paharnl, a-i bea tot
continutul.
S. vb. refl.
A amines gol, de$ert 1, A se

1%

,"

)1)

.cal bun

se opri

(3ALc.)
aprodul
dinaintea acelei lezme (0000.) 0 /a, Fugar,

$1 iscoade In Coate Dartile

de fuga: batind gonacti on iataganele, nn polo de calareti

s'arata (DLVR.) O y Cel ce, la o vinatoare, razbate

padurea pentru a goni vinatul spre pu$ca$1.; bata-

ia$: iepurele tricos $1 vulpea vicleana... se Oleo a-$1 mints

= FUGAII [g o n i].
gonacil wooel 11 0 Bucov.

GON.A

amicru: se pose Inaintea ilor 51 Wins,

pu,sca ore el (ALECS.).

*GONDOLA (pl.
-le) sj., Barca lung5.
de vre-o 10 m., pum adinca, Intrebu-

Fig. 243o. Golf.

despuia: de se va ttmDla de va aides

brit to Wiest... se goleste si de acele
dartui Ce tie (PRVAAB.).

mtata ca mijloc de

omului g o 1, decpuiat, fart

multe se departan de
maim!, Si Innecau In

__

locomotiune prin canalurile Venetiei (2)

GOLICIVNE sf. @ Starea

2434):

Gondola

negro

Fig. 2434. Gondola.

[ft.].
taint pe negrele-t1 canaluri
"GONDOLRTA (p1. -to) sf. 2, dim. GONDOLA:
Cu Ninita '21 ~, chid mt primbln 'neetisor (ALECS.).
(ALECS.)

*GONDOLIER sm.

a, Luntra$ul care conduce o

gondola: La Giudeea, spre lagunt, Sborl, voinice

[il.].
*GONG (p1.-psi) sn. j Instrument
de percusiune, de origine orientala,

O
Fig. 2432.

Fig. 2431. Golf.

Jucator de golf.

nici o ihnbrlicaminte pe el 0 Trupul gol, pielea

goala: on cite o sdreanta pe (limit, de li se vales a

* Starea unui lucru aratat& verde,

tarn nici un Inconjur: i-a aratat grozavia crimes to
am) 0
Cotta

et.

O GOL.T.MB

Sin.

[vsl.golabfil.

Ban. Trans.

3t

Poovms (vM

O GOLIMBAR (pl.-are) sn. Ban. Paula* rlc porumbei [g o 1 Im b].

OGOLINIBITA (pl.-te) sf. Ban. lo Porumbita

[golitmbl.
GOLOGAN sin. (r Monedd de aroma, in spec.
aceea Intrebuintat& ulny acum vre-o douazeci de

ani, In valoare de 10 bani: aruncam in mare, din limp

to timp, cite trei

(1.-011.); numitra niste 1 $1-1 puns% In tisicuri (D.-SAME.) 11 # Moneda de aroma de trei parale.

GOLOGANI (-anon) vb. tr. F A lua cuiva

(prin 1n$elaciune) banii, g o lo g a nil; a punglisi

O GOLOGOT (pl.-oate) sn. X Cocolo5 (de mamaliga, bulz: se lac mat multe gologoate de mrtmaligit care
so moats In lapis (MAR.).
GOLOMOZ.
GOLOMAT

GOLOMOZ (p1.-oaze), Gnomon (pl.-oate)

sn. Bot., bulz, cocolo$ (D Lucru

un aspect noduros; numita $i golomat" sau noduroasa" (Dactylis

glomerata) (13 2433).

0 GOLOPAR sm. Ban. = cALAPAR.

0 GOLUMB sm. Ban. Olten.1 = GOLIMB.

GOLUT adj. dim. GeV.

O GOMILA pl.-le) sf. Ban. GraInad& de pamint facutil spre a arata

hotarul titre doua mo$ii [srb.].
2433
GOMON sbst. Adunare, slat Fig.
Golomoz.
[rug.] .

0 GOMONI (-onesc) 1. vb. intr. Mold. Bucov. A sta

de vorn impreuna, a sta la taifas.

2 vb. refl. Trans. Ban. A sta la slat, a se sfatui

(YE mod confidential, vorbind incet) [g o m o n].

O G9MOT (p1. -ote) sn. Mold. Bucov. Sgomot, vuet:

, de om nu se ands (OR.N.) [rut.].

duce un sgomot caracteristic, ca la

bataia unui clopot; e Intrebuintat In
Europa la hoteluri $1 in unele case

particulare spre a anunta ora mesei, $i In teatru ca semnal al Inceperii

reprezentatiunii OM 2435) [fr.].

O GONGALAV, GoNGoLAu sm. 4
Trans. Carabu$ [g o a n g

0 GONGALIE, GONGOLTE sf. Ban.

4 Nume generic pentru on -ce fel de

goanga:

orbit aruncata s'a pretacut

in unreel tintari $1 In tot ielul de gongala (NOV.).

GONGANT,

GONACIU SM. # X Calaret, u$or Inarmat, Intrebuintat mai adesea ca cerceta$: trimisera gonad

GONGONT (-nese) vb.

intr. = GINGIIET.

tl
i

F.

Zt.)ri
-"-

243.5.

Gong.

dim. GoANGA.
0 GONGVTA (131.-te) sf.
GONI (-nese 1. vb. tr. 0 A lua la goana, a pune

pe fuga, a fugari: Romanii 1i gonean din mini si-1 uci-

dean ea pe Menge tisP.i A alunga dintr'un lot,

a izgoni de unde-va :

o shwa;

niska 1 'V A fu-

gari un animal, spre a-1 Indrepta la locul unde -1

'glides vina.torii; 41? : nine gonwite dot iepuri nu
prinde nici unul.

2. vb. intr. A alerga, a fugi: copiii deseulti gonean

veseli, twine on ruiner' de sable (DLVR.).

3. vb. refl. A se impreuna (taurul cu vaca)[vsl.].

"-ONIOMETRIE sf. Arta de a masura un-

gh iuri I e [fr.].

"GONIOMRTRU (M.-tie) sn.

care se masoarA unghiurile diedre (In spec. ale
cristalelor) ( 2436) [fr.].
GONITOR 4. adj.

Instrument cu

part. GoNT. Care gone$te.

2.

GOLONET sr GOLANUT.

de metal

de forma unei tipsii cu marginile

Indoite; lovit cu un Gloating pro-

I.

hotit, facut ghem Moloz O *

Arababura, amestecatura, Incurcb.tura.
. sm. * Planta, ale card flori au

( ALECS.)

sm. 0 Cel ce go-

ne$te, care alungA: erect vet

jitorilor.... celora ce se Warn&
de nori (PRV.-M13.) 0

Cel ce prigone$te: birninta

crestiniltatil asnpra protivniouhd, gonitorni crud!! (isp.oujy. Fig. 2436. Goniometru.

June nelntors, ajuns (In al treilea an)

la vlrsta de a se goni, de a se Im-

preuna cu vaca: de-al avea en atItia gonitort in cool (cgo.).

3. GoNrroAND sf. w Vacuta de doi

ani, juninca careia i-a venit vremea
de a se goni.

G9NITA. (p/.-te) 0 vet Vacli. In

vremea ce se gone$te cu taurul
437.
4 Insect& care Innoata invirtindu -se Gonna.
foarte repede deasupra apei; se
piseazil adesea $i se amesteca astfel In tarItele

552

www.dacoromanica.ro

GOSPODAR 1. sm. # Donn-1RM amlndoi it GoN.

ce se dau vacilor sterpe, spre ale putea face sa se

goneasca (Gyrinus natator) ( 2437) [g o n 1).

sten subt asoultarea Sultannlui (VLAH.)

n it a].

cele trebuitoare: au send nnor bAtrIni

0 GORDAN stn. * = GQRDIN,

*GORDIAN adj. Nodal
nodul, cu neputinta

GOSPODARESC adj. 0 De gospodar:

nu-1 ouvint gospodAreso P (CREL) Conjugal: se iscau

cu neputinta de rezolvit [fr.].

GORDIN sm., GQRDINA sf. # Varietate de
strugure, cu bobite negre (rar albe), virtoase

Intro dInsii mica carte cart timourau etteodata carol for

1

gordina coacaze"].

due qi au ldsat De Tisan aces& sit gospodAreascit (se.).

2. vb. intr. 0 A conduce gospodaria casei

0 Ali Intocmi o gospodarie (Insurindu-se):

BAN% ar

$i care se crede ca ar 11 morminte stravechi: e

O GORGONI (-neso) vb. tr.

dimprejurul

O GOSPODAROS adj. Mold. Bucov. Care Ingri-

foarte

Fig. 2438. Goril

c& nu se and mai Mini

gospodynja].

nechemat ti e locul dupd Uel man.) [srb.].

GOSTI (-tens) vb. tr. Ban. A ospiita [g o s t].

Ban. Trans. Ospat, petrecere:

[fr.].
o GORON GORVN.
GORNIC sm. * Padurar,

O GOSTIE sf.
Dumnezeule

[g o s t].

pazitor de padure Ban.

Pazitor de amp, pindar

th-

0(.,/g/i

Fig. 2439. Gornic.

CA gorniou nu-i masa (11(.-BRS.).

GORNIST sm. X Soldat care sunk din goarna.

(in 2440): am trimes ...ill de trei on la el cu biletul (CAR.)

[rus.].

0 GORON pa- GORVN.

vdzut

duraneavoastrit

(okr.)

GOSTINA, amsTnvA(pl.-ni)sf.; Dare pe oi $i

pe porci ce se platea odinioara In Moldova:

cei marl qi mdndatirile goptinit de oi (24.-COST.) [Slay. "g 0 r-

6 in a< go r a munte", adica darea pentru

pasunat pe munte ; comp. slov. go rbina

dijma, dare pentru viile de pe dealuri"].
GOSTINAR, GOR4TINAR SM. t Cel ce stringea
darea nuinita g o (r stin a.
*GOT sm. Pm- P. IST.
GOTCA. (p1.-oe) sf.

0 GOROVEALA sf. 0 /ten. Apk turbure, murdara,

Ingrosata cu norolujiCIAUS) (RV.-CRO.).
ow-

fiti

Duca-Voda... au Mout obiceiu de au dat pi dau boierii

0 GORNICE4SA(p1.-ese) sf .Trans.* Nevasta g o r-

GORSTINA

sit

GOistoriseasca
TE) = CO$COGEQ: e mceput...
sa-mi tstorlseasca cum, din sadea Isaia, s'a pomenit deodatil
goSitogea Isailof ti-mi

Trans. 4 Gindac mare, cu

coarne lungi, care traeste mai
ales pe stejari ; numit

pe fate pamintului ( ALECS.) [rus.

O GOST sm. Ban. Trans. Oaspe, musafir : ~ului

2438) ;

(E): se mAritase o'un arendaq Bras,

apoplectic, un tel de godl (VLAH.)

sarma-ma,

pi-i p)tcea sit se tact tie-care Meru on rInduialit (SAD.).

GOSPODINA. (p1.-ne) sf. O Stilt:dna casei

Femeie care Ingrijeste bine de gospodarie, de
cele trebuitoare casei, menajera: trebue sit pill

n iculu

oa 0 juptneasA IMMO. ce stnt (ALECS.) CrLSrliCie

jeste bine de gospod aria lui, care se ocupa

de toate amanuntele gospodariei; econom: era

*GORIL sin., GORILA (p1.

-le) sf. aL Maimuta mare,
fara coada, grasa $i robusta,

,croitor" (Cerambyx hems)

(E 2439).

ducerea, administrarea acestei avert; pr. ext.: koala

GOSPODARITA (p1.-(e) sf. = GOSPODINA.

situ (MERA)

sem/mare cu omul (

case bittrIneascit... o vie

o razegie...

cu livadit... alcittniau gospodAria babel (CRO.) 0 Con-

oc.,

Tr.-Carp. A goni, a alunga:

din Africa tropicalk al carei

corp trece uneori de 1 rn., 60
care, dintre toate maimutele, prezintk o mai mare a-

GOSPODARIE sf. 0 Averea imobila a unui

g o s p o d a r:

imPArat (VLAH.) Conducerea, tinerea unei case,

cu toata Ingrijirea necesark, menaj: am de odutat de

lor.

sal-Acta

ft eau... es to gospodarepti qi to ea toll anima P

(5.-ALD.) [gospodar].

gospodAria Orli se dArSpAnd sub biciul ql nesatiul acelai

trebuintata la argasitul pielmai gorgonea

(ON.).

GOSPODARI (-Arose) 1. vb. tr.

A face pe
cineva sa-si alba gospodaria lui (Insurindu -1, maritInd-o): pentru el ridicase case asta, sit -1 gospodareasod
(VLAH.) A Ingriji de gospodarie: stlipini-sa eau

si dese, foarte gustoase: gordina, on boaba mare, deasA,

carnoasit... este neamul cel mai ales (ION.) [COMP rus.

0 GORGOIAA. (p1.-fie) sf.

Ban. * Gogoasa de stejar In-

151

'I

Stkpinul casei.
2. adj. Care -li administreaza bine gospodaria:
lncruri CB trebueso omului
(CRC.) [rus.].

Alexandru cel Mare, neputIndu-1 desface, 11

tale cu sabia; (f): greutate, dificultate foarte mare,

rotunda, depitrtate Thiele de altele, se Ingiril ca nipte strait

tinerea vitelor este mult mai war&
(VLAH.( ; pe dealurl et
(RET.) [comp. turc. k u r g a n.).

oar)

plistreadt portal, fine pi datinele stramopesti (VLAH.)

de desfacut, care lega jugul de oistea carului

miticului rege Gordius al Frigiei, nod pe care,

GORGAN (p1.-ne) sn. ca Movila, magura In

forma unei capite, din care se afla In numar foarte
mare In toata Rom&nia $i In Peninsula balcanick

Mold. Bucov.

Om cu stare, care are cask, pamInt, vite si toate GO I

0 GONITAR sm. Bucov. (MAR.) 4 FuaLici [g o-

awn:NA.

GORUN stn., O GORQN # Varietate de stejar

= GAIKTsA

Femeiu$ca gotcanului, numita 1i gaina,salbatica" ( 2442).

GOTCAN sin. le Specie de cowl salbatec, de

marimea unui curcan (ajunge uneori la o lungime de 1 in. de la v1rful ciocului pink la capatul
coadei), cu colori foarte frumoase; ntimit si cocos-de - munte",

cocos-de-sih-

la", cocos-salbatec" sau Uttar" (17] 2442

(Tetrad urogallus) = co-

CQ$- DE- PADVRE

Fig. 244o. Gornist.

[g o t a].

Fig. 2441. Gorun.

(Quercuspedunculata)(Ci 2441): printr'o padure de tagi

qi de goruni iesim la luminis (VLAH.); poroul venea adeseori

eabt un goron cu ghinde (pm) [hlg. srb. go r u n].

GORUNISTE, 0 GORONISTE sf. 4 Padure

goruni [comp. si srb. goruni tel.

de

GOSPOD adj. invar. Domnesc: pecete .4; carte

;1 boa dovezi despre destoinicia mea (ALECS.) [vsl.

gospodinfi].

*GOTIC adj.

0 Al Go ti lor, pri-

vitor la Gott, ce
vine de la Gott:
limbit .+11 ; skit

arhitecturd 5, ar-

Fig. 2442.
GotcA.

Gotcan.

hitectura evului mediu, care a succedat arhitecturei romane, caracterizata mai ales prin Intrebuintarea excluziva a ogivelor ( in 2443, 2444): o te-

553

www.dacoromanica.ro

1, [nett& gi sigma, raspundea lute= coridor

GOT- restrnia
inohia (CAR.) Sonora 1,
GRA sari erea Goldlor, inventan

(lc

Wulfila (
2445); pr. ext.
scrierea colturoa.sa, intrebuin tat& in Germania din secolul
al xiir-lea incoace [fr.].
GOTOVI (-vase) v. tr. A
gati [vs1.].
GOTA ar 604TA.
GOTMAN w GOCIMAN.
0 GQVIE sf.
Ban. MiI

prilejul hramului) la care

iau parte toate satele de
prinprejur; pr. ext. horn: atunol otnd jIIDEI govia in carte

Fig. 2443. Stil gotic

(Biserica Notre-Dame

din Paris).

(R.-COD.)

[vsl. goveti a posti "].

0 GOZ (pl. -zuri si goaael sn. Mo/d.

Trans. Ramasite netrebuitoare, ve-

getale, boabe seci si stricate care

se aleg din fasole, bob, griu, etc.;
pleava ce ramIne de in vinturatul
semintei de cinepa; pr. ext. on -cc
firiael uscat, gunoiu, murdarie: so
MUMS al de la melds pe virful nnui
vraf

viciu, al salariului unui profesor [fr.].

GRADELE sf. pl. Impletitura de nuiele, lease,
care serveste de gard, de Imprejmuire: urtindu-se la dingo prin
Fig. 2444.

se

u t ti winnat t4ssnscpetris
Fig. 2445. Scriere gotica.

oGOZUROS adj. Maram. Plin de go z u r i.

GRABA sf. Iuteala cu care se face ceva,

pripa., zor; (61: grebe stria treaba; on.r, iute, repede:

on graba bate tierul, pInd e fierbinte tr(m); de

A...,

adesea si de grab, in grab, in pripa, repede. iute,

curind; mai de
mai curind; mai usor: trsmise

es adnne In grab boierii la gat (000s.); mai de oe I-al

Dotes strimba atolls dealt vorba (CRC.); a-i fi de grab(s),

a lee
GRABI (-non) 1. vb. tr. A da zor, a sill sau
a Indemna sa lac& mai iute, a pripi: plecarea
onion A iuti: paelt.
2. vb. refl. A face in gran, a stivarsi lute, a
a fi grabit, a nu putea Intirzia: 1mi era de
In ores (ow) [g r a b i].

se zori: ma graben sa'ti dan de stlre; se grabeste sA piece;

oine se grilbeste, curind osteneste

a rapi"].

(PANN)

[vsl. g r a b i t i

GRABIT adj. 0 p. GRAB1 In graba iute

Care porneste, face ceva In graba, lute, nevrind sa intirzie, neputlnd sit astepte: prea euti
GRABNIC 1. adj. C) Care se grabeste, care
ea Idoustele spre ourtite
e grabit: Infanta ou mere

Care nu poate intirzia, care

rusP.)
nu poate sa astepte: ea se sea pornna
Care se IntImplii repede, pe neasteptate, din
chid
pricina grabei: an fella de uoidere se Mama
domneett (ODOR.)

(pm)

[srb. grade 1 a <it.).

GRADINA (pL-rar) sf. Loc imprejmuit, mai

adesea pe linga case, unde se cultiva flori, diverse

strecna laptele prin Fereastra gotica.

sills* pentru ca 55 nu fie on ...qui (SEZ.) [ung. g a Z].
(C).-ZAMF.);

(D CD we de comparati(un)e, pozitivul,
comparativul si superlativul adjectivelor si adverbelor p (u) Instrument (ca alcoolometrul, lactometrul, etc.) cu care se mascara taria alcoolului,

laptelui, etc. [fr. < lat.].

GRAD4(-sea) vb. tr. 016 A imparti in grade, a
insemna gradele pe un instrument de fizica:
no termometru A conferi un grad intr'o ierarhie A marl sau a micsora treptat [fr.].
GRADAT adj. 0 p. GRADA Treptat.
2. sm. )4 Care a obtinut un grad in armata,
subofiter, ofiter.
3. adv. Treptat, pe rind, putin cite putin.
GRADATIVNE, GRAD .eTIE sf. Trecerea
treptata de la o stare la alta:
lumina soaretui 7
0 ta Figura de retorica. In care termenii intrebuintati pe rind Intaresc treptat, In mod crescind,
ideea exprimata. Got Trecerea insensibila de la 6
coloare la alta (in picture) 0
Spor treptat,
dupti anumite norme, In spec. dupa anii de ser-

reasa: In nuntit daott nu to dna,

n'aduci (NOV.) 0/ten. Pe

rtrecere cu lautari si hore (cu

care necunoscuta e la puterea Intiiu, a doua,

eta.

en fost sa nclg5 pre altnl, Wit graba an pripit de an nobs

pre dtnsul In loon] aceluis (pRv.-me.).
3. adv. Iute, In graba:
a flu alergat la schitnt

plante, legume, etc. 0 .botantea, loc unde se

cultiva metodic plante de tot felul spre scopuri
stiintifice
publics, pare, gradina. mare, Intretinuta de un oras, In care se poate plimba
publicul 0 k de copii,roaltt incepatoare pentru
copiii mici, condusa dupft metoda pedagogului
german FrObel F 0
de om, de billet, etc.,
om vesel, placut la vorba, cu insusiri placute:
Ahl

muc.alit e Migu, 8-0

00

de Mist!

(VLAH.)

[bg.].

GRADINAR sm. Cel ce are meseria de a

cultiva 0 gradina; 0: a vinde as!

castraveti,

a incerca sa prosteasca pe cineva, a cauta sa se

arate mai priceput dealt altul mai priceput.
GRADINAREASA (pl. -ese). sf. 0 Nevasta
unui g r a d i n a r Femeie care are meseria
de a cultiva o grading.

GRADINARBSC adj. De grad ina r: Pe

linga celelalte trebi gradinitresti... slulba lui fu ca sa tea

manuchinlete de flori ((SP.).

GRADINARIE sf. Cultura gradinilor [g r &-

dinar].

GRADINARIT sbst. Ocupatiunea cu cultura

gradinilor [g radin a r].

GRADINTTA, GRADINVTA (p1. -to) sf. dim.

GRADINA: lute(' verde gadinuta. 4ede-un bade e'e ratadruta

OK.-BRS.).

GRADITEsf.
Movila de forma lunguiata
In lunca unui riu sau In mijlocul unei balti
Locul unei cetati vechi [bg.].
GRADUI (-ueso) vb. tr. A rnasura cu gradul
(
cu alcoolometrul, cu lactometrul) taria alcoolului, etc.: o pat au clod it gradueSte domnul linter
(OR.-N.).

"GRAF Sm. r

Conte neamt.: o droaie de petitort,

Vovidenia

.,... lei disputau mina ei (NEGR.) [germ. .

*GRAFIC adj. 0 Privitor la scriere sau la
tipar T 0 InfatIsat printr'un desen, prin liguri

foame (Ter.).

desen [fr.].

(CRO.) [g r a b a].
o GRA.CIN41. (-aoin) vb. intr. 0 /ten. A rabda de

GRAD (pl.-de) sn. () t Fie-care din diviziunile

egale Insemnate pe un instrument de fizich. (termometru, barometru), etc.: a un trig de 10 e
2
A 360-a parte dintr'o circonferent,a, In diviziunea sexagezimala j Interval Intre notele
succesive ale gamei C) Fie-care din functiunile,
posturile, demnitatile, etc. prin care trebue sa
tread) cineva pe rind, spre a ajunge la o treapta
mai Malta: ...id de oSpitan; -e universitare, bacalaureatul, licenta, doctoratul Trecerea progresiva dintr'o situatiune In alta F Starea la

care a ajuns o boala Intensitate mai mare

de tristets; ..n1 de asemAnare (at
sau mai mica:
Inrudire mai
vortzetulut) ou origlnalul (VLAH.)
s

de rudente O
apropiata sau mai departata:
Eouatiune de ..rui Indio, al doilea, eto., ecuatiune In

onezt rue,

Artele

0,

arte care se servesc neaparat de

GRAFIE sf. Reprezentare prin scriere; felul

in care e saris un cuvint [fr.].

GRAFIT sbst. en Mineral alcatuit din carbune
cristalizat, moale si unsuros, din care se fac
creioanele [fr.].

GRAFOFON (pl. -oane)

Fonograf [fr.].
GRAFOLOG sm. Cel ce
se ocupa de grafologie fr.].
sn.

GRAFOLOGIC

adj.

Privitor la grafologie [fr.].

GRAFOLOG/E sf. Arta
de a deduce caracterul unei
persoane dupascrisul ei [fr.].
GRAFOMETRU(pi.-tre) Fig. 446. Grafometru.
sn. Instrument intrebuintat pentru a masura

554

www.dacoromanica.ro

unghiurile pe un teren, servind la ridirarea planurilor (D 2446) [fr.].

GR./4 (-fteso) vb. tr. A vorbi, o cuvinta: sa scam

strimb gi sa graim drept

(2NN.)

[srb. grajati].

GRAIT9R 1. adj. 0 verb RAT 11 0 Care gra-

este.
2

Mold. Bucov. sm. Petitor.

0 GRRAITA (131.-le) sf. Maram. Oaf. (t= CRE1TAR.

GRAIU (231.-inri) sn. 0 Vorba, cuvint: n cam

dedeau in tarbaceall on
(MP.)

...T1

care mai de care Plod litoare

Vorbire, spusa, zisa: pe uncle Jess I,

lase si sutletul (ZNN.) j se eases indestui cars BA ateste pen

si prin sorts as an suet 41 an vAzut oeea ce n'a existat
(1.-011.) Fe lul de a grai, de a-si modula glasul

vorbind: an
duice 0 Limbs; vorbire proprie
unei provincii, dialect:
bAnatean 0 Putinta
de a grai: i-a plerit esl, nu mai poate vorbi, a
'limas mut; din
~al vin, Cu gura, 4

prin spusa, oral

[g r a i].

GRAJD (pt.

-dud ,

Mold.

GRAJDIII(p/.-iuri)

sn. 0 Incapere
servind de adapost tailor sau

-=,
Fig:`2447. Grajd.

vitelor(w2447);

0: armasarul bun se vinde din grald (rm.); in ..urile imPAritte3ti, uncle erau cei mai frumool armilsari din toata
ImpArStia tier.)

F Locuinta murdara [vsl.].

GRAJDAR sm. RIndas la g r a j d.

0 GRAJDULVT, 0 GRLJDRT, 0 GRAJDVT (73/.40,

GRAJDISQR (pl. -oare) sn. dim. GRAM: in dosul graf-

durilor... se anti cite un IrtiJciet pentrn vitet (rAc.); griiidisorul viteilor trebueste Rout licit de ocolul vaoilor (DRAOH.).

*GRAM (pl.-me) sn. Unitate de masura, a mia

parte dintr'un kilogram, reprezentInd greutatea
unui centimetru cub de apa la 4 centigrade [fr.].
GRAMADA. (p1.-mezt) sf. CD Adunatura, strinsurd de material (pamint, nisip, etc.) sau de
diferite lucruri aruncate unele peste altele fare
air GLAIR 0
nisi o orinduiala aisle peste
O Multime, cantitate mare (de oameni sau de
bani; F: de o

de meal; o
vreme, de mutt timp; on gramada, in numar mare, cu

lucruri): 0

de

duiumul 0 ado.: s'au strins

la parnint Para a se mai putea mica [std.
a cadets

de

a cadea

GRAMA.DT, INGRAMADI ( -Mesa) , vb. tr.

A stringe la un lac, a face gramada A aduna 7

0 A Inghesui, a Innbulzi.
2. vb. refl. 0 A se stringe la un lac; a se aduna:
lopata gritmlideste el saps TiSip9ite (FARM ; ores mutts s'au
IngrAmadit de3latil pe mind M9U (CRO.) 0 A se Inghesui, a se Imbulzi: toll se larrAmidesc is ferestre...
al privesc an incordare

(BR,VN.)

[SI.

GRAMAJOARA (pl.-re), catAntAME sf. dim.

What_

GRAMADA: o gramajoarli de tin oft o poate lug un

oa furoa
carb uni

(RET.) ;

foalele din Writ putuird in sritmajuia de

(DLVR.).

GRAMATIC sm. GU Cel ce se ocupade gramatica,

care face Walari privitoare la gramatica: on -care
grAmAtio se erode
$1 vrea as tie .0
retormatorul limbii romAnecti

(ALECO4

[lat.].

t GRAMATTC sm. Scriitor

Intr'o cancelarie (publics sau

a unei limbi Cartes In care se cuprind aceste GRAregule [lat.].

"GRA.MATICAL adj. Go De gramatica, privitor GRA

la gramatica: stndtt e; revile e [fr.].

GRAMATICIE sf. Cancelarie: treat in data grit-

(HL.) [grarnatic].
GRAMINE sf. pl. * Mare familie de plante

mitticiei, a am sa-ti vorbeso

monocotiledoane, din care fac parte toate cereatele, felurite ierburi de pe pasuni, etc. (j2449 ) [fr.].
0 GRAMNIC adj. Ban. Trans. = GRAMM
Aparat de genul
GRAMOF9N (pl. -oane )sn

fonografului, in care Inregistrarea sunetelor s'a

facut pe o plats rotunda (2.] 2448) [fr.].
0 GRAMUJD4 (-maid) vb. tr. Trans. A crlcni, a
rosti vre-o vorba: MI mat gramuidatt nioi un ouvInt
(FR.-CDR.).

GRANADTEL sin. X

* Rodie 0 va. Piatra

stumps de coloare rosie
[lat.].
GRAN4.T x sm.
Planta aromatica, cu
frunzele acoperite cu peri
moi, cu flori albe si
galbene dispuse In capitule $i reunite la yinful tulpinei; numita. si

iarba-amaro.", mathce", poala-S

(Pyrethrum
(2j 2450).

partenium)

'GRANATA. (p1.-te) sf.

X Ghiulea, de diferite
Fig. 7453. Granat.
forme, care se arunca cu
mina si care face explozre chid ajunge la tinta: otensivii; &domicil
(
2451, 2452) [germ.].
t GRANATIR sin. s4 = orormainB
[srb.].

`GRANDIOS adj. Maret, aratos, impunator: ne

extaziam de privellalea gran[Masa a mAr11 In neastimpAr
(VLAH.)

[fr.].

'GRANDIOZITATE sf.

Marctie [grandios].
'GRAND OMAN sm.,
GRANDOPdANA (p1.-ne)sf. Infumurat(a), care face pe
aI

Fig. 745r.
Granath
ofensiva.

Fig. 2457.

Granata

germantt.
marele, care vrea sa se arate mare, crezindu -se cine tie ce: m grandoman
ridicol, pe care ea ti armee tm genlu (VLAH.)

+ -m a n].

[fr. grand

'GRANDOMANTEst. Fudulia, apucaturile gran

domanului : ontere de .--[fr. grand mania].

GRANGUR (E ), GRANooR, amouR sm. It Pasare

cintatoare, foarte frumoasb., cu penele galbene (

Pe otte un bruin= (LUNG.) [lat. galgulu 5].

2453) (Oriolus galbuta): granguri 51 presurl se leggnau

GRANICER sm.
X Soldat care face
paza la granit.b.

2454-2455): It ooheau
si doborau Turcul numai de-o fudulle

ks

GRP:NADIR ['mi.].

*GRANAT, (p1. -to) sn.

1858

(AP.1.

private), togoftit: I-al in-

vAtat Oinks intoomal ca pe

an
; multi eau adA-

postit prin curtile boleresti

OR

sed (I.-GH.) [T1 gr.].

Fig. 7453
Grangur.

Fig. 7403. Gramofon.

Fig. 2449. Spice de graminee.

*GRANIATICA (p1.-ci) stt. a7 0 Totalitatea regulelor cu privire la vorbirea gi scrierea corecta.

Fig. 7454. Graniceri romani.

M. Maior. S. Soldat.

'GRANIT sbst. Ad Roca foarte tare formats

dintr'un amestec de cristale de cuart., feldspat
si mica [fr.].
555

www.dacoromanica.ro

GRA- GRANITIC adj. a* Compus din granit; ase-

GRA

menea granitului [fr.].

coremi

O # Caractere, litere e, litere grease si foarte negre

: N to dudi on indignarea pia la grani-

tele nebuntel

(BR.-VN.)

[bg.srb.granica].

GRANIVOR 1. adj.

0 Banos, begat: o mostenire

Care se
hraneste cu graunte.
2. sn. Ori-care pasare care se nutreste cu graunte [fr.].
*GRANULA. (-ulez) vb. tr. A preface In graunte mici [fr.].
GRANTJLA (MAO sf. Graunt mic,
grauncior fr.].
*GRANTJLATIVNE,

2. adv. Scump: 1-a plAtit cc

ic

-=

sbst. Trans. Grasime ce se alege pe deasupra la

fierberea cartabosilor (PAc.).
GRASCEAN adj. dim. GRAS. Cam gras, grasuliu: nn bittrin bine conservat,

GRANDLATIE

61,

grauncioare: rocs granoloasit O aV Care prezinta

granulatii morbide: ftizie granuloasli [fr.].
GRAPA (pl. -pe,
grApi) 5/. .1" 0 Unealta agri-

cola care serveste 1a afinarea, marun-

Urea si netezirea parnIntului aratr

GRASULTU adj. dtm. GRAS. Cam gras: mlnusi-

Wird un maw=
TOARE

(ISP.).

(RET.)

[g r a s].

(DLVR.) ;

vindu grAsuna de-si cum-

0 * onAsTiNA = 1NGRAsA-

GRASVT adj. 0 dim. (IRAs Cam gras.

cadru si dinti de lemn; grapele de

GRASATOARE = INoRkskroARE.
GRASITA sf. ds = 1413BA-arc3sk. [srb. g r a; c a].
GRATAR (p1. -re) sn. 0 U-

Fier shit sau cu cadrul si dintii de tier

sau numai cu dintii de Fier; aceasta
2456.
din urma are cadrul de lemn si se nu- craps
de
maracini.
meste boroana"
207): a trage on

nealta de buclitarie, alcatuita

din vergele de Fier paralele
prinse lntr'un cadru dreptun
ghiular si pe care se frige
carnea sau pestele deasupra
carbunilor aprinsi (E. 2458)

grape peste araturit; pentrti ca grapa sa luoreze bine, trebue sA albs dinti

de tier sl lungi
(ION.); el grapele
spinoase... In-

groapA 'met Amints ii olmpul

0 Vergele de Fier paralele prin

care se scurge cenusa din so-

M. Partea ieslelor,
forma de scars inclinata

mimes (tuxes.);
Fig. 2457. Grapy de lemn cu dinti de fier.

Linea scaiu de cineva, a nu-1 slabi de loc: ne re-

tragem urmAriti de o dale de bilieti si fete ce se tin ric de not

(ALEce.) Y} Unul din numele populare ale

constelatiunii ursei mici [comp. bg. g r a p a].
GRAP.ea. (gray, -apes) vb. tr. A trage cu grapa
peste aratura.: an strigat pe eel ce Br/loan sit vie la &Instil
1813.1.

GRAPANA (-actin) vb. refl.

GRAPsims.: ma

grapiinai ou desnAdeide de marginile carutel (N.-ua.).

GRAPAT 4. adj. / p. GRAPA 1111 U NVGRAPAT.

2. sbst. Faptul de a grapa.

GRAPAT9R sva..r Cel ce g r a p a aratura:

GRAPIS 1. adv. AgatIndu-se ca g r a p a (de

.41 ...au atlat pe ilcior on pungit cu tot eezind ascuns mai.

maracini), tirindu-se: tirte-grApis sr MIS.

2. sbst. Ban. Loc grapat.

0 GRAP*IN.O. (grapsin), GRAPTANA

refl. Mold. A se ctitara: can marunti
graPsinii pe sari de bolovani

(VLAH.);

untdelemnul e nu core

racii... n'apucit a se

Care e de natura grasimei:

ti 0 Care are multa grasime:
I

came a; dupa co e canes .e., mai pune Si seu

(PARN);

a; nn om plolor
ca un Mane; iran. despre un om foarte slab:
retina vecinului e mai

In

Fie 2458 Gratare.

care se pune finul [lat. vulg. * gr a t all s].

GR4TIE sf. 0 Vergele de Fier sau de nuiele
paralele sau Incrucisate, servind ca ingradire fe-

restrelor sau usilor: pictor IncAltat on piele si onllegaturl

In crude ca grade (m..co.r.); nu se mai ounoastea... nioi gratii
nici obloane la feresti (CRG.); Numai In de dugs grant Vesnio

nn to Mai iVegti (EMIN.) 0 Slrmele cu care e Ingradart o colivie: se bat pasirelele de gratille coliviei (1.-01-1.)

Impletitura din prajini si nuiele, un fel de

leasa, pe care se pun poamele sa se usuce, etc.
O Leasa de nuiele Impletite care se pune la car
peste spetezele loitrei 0 Un fel de curs& primitiva de prins iepurii sau clinii ce yin In porum O

biste on In vie: a gasit In gratis co o intinsese tm tenure

[lat. vulg. *g r a t i s= clas. cr a ti s].

*GRATIFICA. (-io) vb. tr. 0 A favoriza cu un

(R.-COD.)

harazi, a atribui fad, motiv: 1-a gratificat on epi-

(graptan) vb.
ei in11310$1 se

graptana paste site (ssr.) [comp. g r a p a].

GRAS 4. adj.

in

dar, a face un dar In bani, a darui o A

GRAPITA (pl.-apiti) sf. Ban. * Capti$6..

ea iluiernl, ca scripca, ca gardul; a galben de

ca solratocana
nul (PANN) X Despre mincari Balla
Despreplante: insole ciu; Piisteau storaind iarba
CD
cid $1 neoaloatA (DLVR.) ; INr IARBA; foaie-grasit = 1NGRA-

de grasime [g r a s].

Ignatul, sit-si tale grasunul

(,/_.] 2456) e cea mai Intrebuintata de

satenii nostri, tot astfel si grapa cu

GRASIME sf. Substailts unsuroasa care

Yn diferitele parti ale
corpului omului
si animalelor o Substanta aceasta din corpul
animalelor care se topeste si se IntrebuinteazA
la Otitul bucatelor si In Industrie, sub numele
de untura", osInza.", seu", unsoare", etc.
O Starea unei persoane foarte grase Patti
exist&

GRASVN (E) sm., GRASVNA (pl.-no) sf. O 7.it

Purcel, purcica pins la virsta de un an: abia asteaptA

de lemn sau grape de maracini",

.4 a copilasulni (VLAH.).

GRASC/9R 1. adj. dim. GRAS. Orascean, grasuliu.

2. GRASCIOARA (p1.-re) sf. . 4 =-- ItlaRLIATNIRE QQ .

tele ei cele grAsulii si netede ca marmora

apoi la Ingroparea semintei si la scoaterea buruienilor; grapele slut de

doua feluri: de tier si de lemn; grapa

de oineva, a se

gi rumen la obraz 0.-oH.);

priveio amtndoi mica figura rotunda si

e: a se tines

clas.crassus].

a.

[lat. vulg. gr as sus

3.

Prefacerea In gran)* mici

Ingrarnadire de graunte mici 0 Fig. 2455
Productiuni morbide, de natura Granicer
diferita, care au infatisarea unor gra- ungur
(1890).
unte mici [fr.].
*GRANULOS adj. at* Care e compus din
sf .

bine 6 Trans. vreme tea, vreme ploioasii care face

sa rodeasca bine cimpul si pometurile (unt) 0 it.

.e, nume dat, In genere, uleiurilor si grasimilor extrase din vegetate si de la animale

GR4NIT A. (p1.-te) sf. 0 Hotar (al

unei tarl), frontiers I] 0 4') Margine,

tetul de politician; au... sa-i gratifies ou titlurile obicinuite de instrumento ale neamtcului si ale strilinului (I.-OH.)

[lat.].

*GRATIFICATIVNE, GRATIFICAT1E. sf. Dar In

bani acordat, In spec. unui functionar, In afara de

leafs, ca rasplata pentru anumite slujbe: mt se pare
ca o gratificatie, ca un dar la care n'aveam dreptul sA m'astept
(VLAH.)

[fr.].

*GRATIS adj. Fara plata, de geaba, pe nimic

[fr.].
*GRATITT.MINE sf. Recunostinta [lat.].
*GRATUTT adj. adv. 0 Dat pe nimic, far&
7 0 Nelnplata, de geaba; daruit: Inviitamint
temeiat, nemotivat, fara nici un motiv; adv.: i se
(I.-OH.)
[fri.
infamii si tapte nedemne
atribue
*GRATUITATE sf. Caracterul a tot ce este
invAtAmintulni [fr.].
gratuit:

Pamint
pamlnt roditor, bogat,
care confine multe substante grase, priincioase
vegetatiunii; var ,, var extras din piatra de var
bine arsa; aceasta absoarbe multa ape, and
*GRATULA, (-tiler) vb. tr. A felicita [lat.].
se stnge si formeaza o pasta groasa care se leaga
556
$ATOARE

www.dacoromanica.ro

*GRATULATIVNE, GRATULaTTE sf. Felicitare

[lat. I.

*GRATI4 (-les) vb. tr. A ierta de pedeapsa pe

un osindit [fr.].
PGROTIE sf. 0 DragAlksie, gingA.sie, nuri: atmbind on o

deosebitA, ne presents bucheturi do Dori (ALECS.)

Placere, farmec: gdsesc in oonventia for mai mutt&

-bundvoint,d;
dealt in oonversatia barbatilor (CAR.) Favoare, hatir,
a fi in bunele gratii ale Wye, a se bucura
11

de protectiunea-ibinevoitoare, a avea mare trecere

pe lIngli eineva 0 Han (dumnezeiesc), Indu-

rare, mild, ajutor: prin gratis lui Dumnezen (formula

Intrebuintatd. de suverani ) A Iertare de pedeapsd

(a unui osindit) Multumita: am plum manti,

ajutorului oe mi-a dat;

Intimplarii aRa'rri p/. S4

gravitatiunii (s) T.- A tinde Intr'o directie anu- GRA

mite [fr.].
'GRAVITATE sf. 0 15 Greutatea, adica forta GRE
in virtutea c4reia pk.mIntul atrage catre centrul
lui toate corpurile situate mai sus de suprafata
lab centrn de es ea- CFATRII Calitatea unei
persoane grave, serioase, rezervate; seriozitate: In-

Importantk, insemnAtate extraordinard: sa

GRAVITATIVNE, GRAVITATIE sf. 15 Atractiune universalil, forth. In virtutea careia toate corpurile din naturd se atrag unele pe altele In raport

ginga$, dragd.la$: el se ulta... la miscarile gratioase ale

gurii (VLAH.) Prietenos; politicos; adv.: ne-a introdus
Intr'o camera din stings tindei (I.-OH.) [fr.].

*GRATIOZITATE sf. Politeta plina de burl-

vointd. [fr.].

(;) GR./NUN = GRAM.

GRAUNCEAN (pl. -ene)

sn.

GRAVNTE sm. i (pi-0)

$i al celorlalte cereale:
!arnica_ cite nn

* dim. GRAVNTE.

sn. 0 * Bob de grin

de grin, de smolt, de ore;

aduna in mostnoiu (NEGR.) Bo-

bul, fructul In forma de bob al actor plante:

de mac, de muster; pr. anal.:
de Main 0
cantitate mica $i neinsemnata: un se de mints, de
adevdr, de bun simt; ouriozitatea... de a... Mute In pulberea de vorbe un es de Intelee (VLAH.) 0 pl. 411* ax.AvicrE,

boabe de vas, orz, etc. ce se dau ca nutret tailor: tempera... era Invatata la traista an grannte (IM)
[gr Aunt].
GRAUNT sm. $i (MAO sn. = GRAVNTE: geede griu
trim); : de va ayes anal un de minte (TICH.) [lat.

rusuf... rugindu-se sa-1 Imprumute ou vre-un

*granuceum].

GRAUNTQS adj. Cu multe gran n t e, plin

de graunte, granulos.
GRAUR, GRAMM 1. SM. 0
0 Pasare cu ciocul lung $i galbuiu, cu penele negre presarate

preunarea spetelor, In dreptul picioarelor de dinainto ; girbita (j 2460): se lip's broasoa

de greabanul calului (8.-ALD.) 0 p1. Pr.

anal. Coamd, kpinare, cocoas& (vorb.

de munti): un sir de munti... taint tsi
!nal% greben11 coltnrosl (vLAH.) ; la stings,
arebenii pitanrogiai Clibucetului
[vsl.

grebenll.

GREACA
GREASA

act c.

GRCSIE.

GREALTA sf. 0 # Greutate

Sensatiunea pe care o are omul chid

i-a cilzut greu o mincare $i-i vine

Fig. 2460.

GreabAnul
Sa verse: Imi vine ; mi se face A.,
calului.
Sila, desgust, sclrbd: mi-e sa mal
stau in sass asta (ALECS.) ; ti -e
chid anal apa ceva;

fetal babel 1-a lost , de dinsele pi s'a stilt sa be is In mina

Ise.) [lat. vulg. g re v I ti a].

Pr. GREABAN.

care acopere g r e a b a n u 1 calului, Oar.

GREBANOS adj. 1* Cu gre a banu 1 iesit

mult In afard, cocosat, ghebos: o Miming& de cal ,

2459): miei alb1 ingean cStre isvor si ~t our! sbnrau In

seta (cops.); stoluri de I se vinturS

dupuros pi slab, de-1numarai coastele (CRC.); pr. ext. despre

oameni: Unbitrinenbarba tapopa.. Grebitnos de spate (arm).

GREBLA ( -lea) vb. tr. 0 / A trage, a potrivi, a

netezi cu greb I a: cine dram -a mat vaant... Mara on

In aer, ca o pulbere vInAtS (VLAH.)

F Pored& data Tiganului:

nits asa o petite graurit de 'shiptent IJIP.I .
2. adj. (despre coloarea tai-

ciocul greblind $1 baba de too fugind (sAo.) A strIn-

ge cu grebla 0 Pr. anal. A-si trece degetele prin

lor). Cenusiu, Impestritat cu alb

(ca penele graurului): mignon, Fie 24%2 Graur.
in !mate cn printul regal, Mare
-*
pe saint san gram (o.-zsme.) [lat. vulg. g r au 1 u s].

sapa (In lemn, In metal, etc.), de a grava [fr.].

*GRAVVRA (p1. -art) sf.
P Arta de a grava
O P Lucrarea facuta de gravor 3 # Stamps,
imagine reprodusd dupd o placd gravato. [fr.].
GREA ler aavII.
GREABAN, artzaki sm. A Partea ridicata
(la cal, bou, vacs, etc.) din sira spindrii, la Im-

GREBAN4R (p1.-are) sn. Cureaua hamului

vulgaris) (

'GRAY adj. 0 Serios: om

lul e mindria

direct cu masa for $i In raport invers cu patratul

distantei lor ; legea gravitatiei a Post descoperitit
de Newton;
greutatea e un caz particular al
gravitatiunii [fr.].
GRAVQR sm. P Cel ce exercitil meseria de a

GREBAN

cu pete albe si sure (Simms

gestnl

unlit

fapt, unei IntimplAri Stare foarte primejdioasa:

~a mei boale [fr.].

Numele colectiv al celor trei zeite (Aglae, Thalia

$i Eufrosina) care Insoteau totdeauna pe mama
lor, Venus, $i care erau emblema tuturor actelor
placute $l vesele din viatd. [lat.].
GRATIQS adj. O Plin de gratdi, plAcut, nurliu,

on care se was pe scan la birt (vLAH.)

cetineals st

mina A; In
a Domnului care oumpAneste

In mina -1 soarta until Wain (VLAH.) Cu greutate:

autor , de ale cdrui scrieri sau spuse se tine mult

seams O Insemnat, important, cu urmdri

grele: un fapt
o Imprejurare =a 0 Greu, primejdios: o boala S ) Se zice despre notele
joase, In opozitie cu cele acute Ton , suet ae,
coborlt, apasat, gros, adinc co Accent ~,

semnul (s ) de pe vocale, pus, In unele limbs, spre

a arata ca vocala trebue pronuntata larg,
deschis, iar In limba romand, spre a indica vocala
accentuatd. [fr.].
*GRAVA. ( -avea) vb. tr. t) A sapa, a scobi (figuri, desenuri, litere) In lemn, In metale, In piatra,

etc. O F A intipari [fr.].

*GR4VIDA. adj. 1. Insdrcinatd, grea, bortoasii
[lat.].
GRAVIDITATE sf. Sarcind, starea unei femei
gravide.
GRAVITA (-Kea) vb. intr. 15 A tinde catre
un centru, cdtre un punct oare-care, In virtutea

par: nitindu-se In tavan pi grebiindu-pi timpiele (nt.-vN.).

GREBLA (p/.-le) sf. 1 / Unealtii de agriculturd

$i de gradindrie, cu dinti de Fier sau de lemn, ca la

un pieptene, cu o Goad& lungd de lemn, cu ajutorul

careia se adund, tirIndu-le la un loc,

finul, paiele, cocenii sau bulgdrii de pa-

mint (LA 2462): o baba lungli, seaca, gheboasa,

au

nipte

dinti lungl ca Si
COltii de la~ (RET.);

lit faces mina

p1 aduna mizele

10Whoor,

In bano (VLAH.)
mecanica,

0/
instrument

Fig. 2461.

de

62.
Fig. 2462.

Greblt.
GreblA mecanict.
agriculturd alcdtult din cloud roti prin care trece o osie din care
pornesc dinti de grebla, lungi $i Incovoiati; e tras
de cal $i slujeste la strIngerea flnului
2461) li 0

* GRULA= ItaRITA [bg. greblo].

GREBLAR sm. e Cel ce face gr e b 1 e

GREBLA

gradina.

sin.

(('Ac.).

Lucrator cu g r e b la Intro

GREBLATVRA. sf. Ceea ce s'a adunat cu gre-

bla [g rebl a].

GREBLES adj. Cu coarnele aduse ca din

greblei: bon; coarne e.

557

www.dacoromanica.ro

GREGRE

TABELA XXIV.

ALFABETIIL GRECESC

Tipar

Scris

E
Z
II
(/
I

i.,

a alfa

,
g Ar

p ,6

Vechiu

At

Valoarea i numele

(modern)

,./

--

beta
gams
delta
e
epsilon
dz dzeta
e
eta
1,

g
d

C
11

'n

q9 x)

'--7,

th theta

iota
kappa
/ lambda
m mii

"6

.fb

U.%

-,7.

,,7

Tipar

GREBLUTA. (p1. -to) sf.

N
E

v vita

i ita
thita
lamoda
ini

u$A.

2. adj. Grecesc: limba grettoti [lat.].

GRECESC adj. A Grecilor, privitor la Grec

lc

07;

't
0

c1

,i,

4,

S!

4'

C) A sedeat a eta , a sectea cu

picioarele Incrucisate, ca Orientalii: batrtna tt as-

a cunoaste gindurile cuiva, a sti

tot ce gindeste sau planueste altul [g r e c e s c].
GRECI (- eoeso) vb. tr. si refl. A (se) greciza
[g r e c].
j GRECIE sf. Limba greceasca [g r e c].
GRECIOASA adj. f. Grea, Insarcinata, bortoasa [g r ea t a].
'GRECISM (p1.-me) sn. 0 cc, Vorbk expreSiune
Imprumutat. sau imitata. din limba greceasca
0 Influenta greadt; tot ce constitue nationali(ZNN.),

.0', d

,..7.-& i. Z

tau

Za

at

JO

X
23,/ jay

67 -co-

GRECIZA. (-izes) 1. vb. tr. @ A face sa tread).

la nationalitatea greaca A deprinde cu datinile
grecesti (D A da unui cuvInt o infatisare great..

. vb. refl. 0 A trece la nationalitatea great.,

a se face Grec 0 A trece de partea Grecilor;
a se deprinde, a se lhsa influentat de obiceiurile
Grecilor [fr.].
*GRECO-, Intrebuintat In compozitie cu alte
cuvinte, cu Intelesul de grecesc: ...-caToLic (adj.
$i sm.), unit (cu Roma), care recunoaste autoritatea papei; --ORIENTAL (adj. $i sm.), care se tine
de religia ortodoxa rasariteana.;
-Lam, care
tine de limba greceasca $i de cea latina; -ROMAN, comun Grecilor $i Romanilor.
GRECOAICA er GREG.

omega

Fig. 2463. Greier.

10-

1-

: leseau pe priapa
alabuti si vacile- Domnulul, vopsite roc cu warn (sac.) .

GRETME al, 0 Greutate, povara, sarcinh: Sca-

zind a for In ctunpeneie Iumii

(DON.)

Mare mul-

time, grosul unei armate: iata 01 Baiazid, cu a lui,

11 mica din urnui

(VLAY.)

0 GREITAR sm.
trei 1 (m).

[g r e u].
cREITAR: a simtit un an pe

0 GREL, GRELO8 Seri. = GRVIER: rind olnta

e semn de ploaie (Gm).
'GRENADA (pl. -de) sf. gar = GRANATA.

GRENADINA. (p1.-ne) sf. 0 Un fel de stola

de matase subtire X Sirop facut en zeania de
rodie [fr.].

GRENADIR,

GRENADIER Sin. X

Odinioark sol-

dat de Oita In-

sarcinat s. arun-

Rusia, etc.) In
arma infanteriei,

Mai

ne tome Instate dinteo Meanie (ISP.) ;

01nd te-oiu prinde la savolu Cu maoiuoa sit

ISEZ.).

GRECUSQR sm. dim. GREC (cu nuanta de disin ettrutil de poetil, rust, tarmac., et

Percent (ALECS.).

# GREF sm. Masura veche de lungime (

ps psi

GREIERVS sm. 4 = GRIER E

,1

(mkt) 0 Partizan info-

GREFt (E) = GRUJER(E),

ph phi
h hi

tav
i ipsilon
f fi

gryllus].

cat al Grecilor.
GRECOTEIU sm. Grec (termen de dispret):

pret,): aduceam an

it upsilon

tre ci prin marime $i prin coloare [comp. lat.

ce granate 0
tirziu : In
diSerite State

to mold

DE-cAsA (Gryllus doinestieus) care se deosehesc it -

GRECOTVIIT: In Moldova vor

un puin de

not salt: ...171..-DE-011/6P (Gryllus ca)npestt is) $i

tatea great.: ~ul pierduse malt teren

Hotule de

ni

omicron
pi
ro
sigma

Z.9g
ar . a

uneori ceasuri lntregi, un

sunet ascutit $i patrunzator, prin Srecarea elitrelor
una de alta
2463)
speciile mai cunoscute la

In fluidal patnlui (D.-ZAMF.); sa, ne aprindem

oiubucele et as ne asezam
pe divan (ALECS.) ; (: a eta
In

limongil

zi

sects ortoptera care scoate,

ceasca.: a vorbi

domnt Multi

GREIER(E sm. 4 In-

GRECESTE adv. 0 Ca Grecii, In limba gre-

GRECOM.ELNsf. (D

CIQCIIL-BERZEI.

(re, TABELA XXIV).

inima cuiva

II

a nii

7"-

Z
0

credinteaza pastrarea actelor depuse la grefh, care

scrie la sedinta sentintele date $i asista pe judecator la descinderi, anchete,
etc. [fr.].
GREGHETTN sm. b =

B : se Pones ca Grecii
la pnicarie, se zice chid doua persoane se poftesc
una pe alta, din condescendenta, sa intre Inainte
o al verde 81 Grec cuminte (ZNN.);

testa, stind

.../f7'

cedura si unde se elibereaza cartile de judecata

[fr.].
"GREFIER sm. zi Functionar caruia i se In-

alocueste In Grecia: (Iola luornri nu eau vazut pe lume:

altabetul

Modern

unde se conserva diferitele condici si acte de pro-

dim. GRRBLA.

GREC 1. sm., GRECOAICA (p1.-ce , e GREAsj. Urmas al vechilor Elini; persoana care.

pe

Vechiu

(modern)

...A pd

Valoarea * numele

Scris

Modern

rup

sau if, dintr'un cot) (le-[ 1529 : maul se impartea

In 8 rnpi tar, rnpul In 2 greti [bg. g r e h.].
GREFA (p1.-te) sf.
Locul Inteun tribunal

(Franta, Prusia,

s'a dat numele

de i soldatilor
de statura lnalta
reuniti In corn -

phnii sau regimente de elita

(ILE 2464, 2465)
[fr.].

Fig. 2464. Grenadier

francez (dupti tabloul
lui Charlet).

Fig. 2465.

Grenadier

rus (1756).

GREOIU 1. adj. 0 Care abia poate face o

miscare, din cauza greutat,ii trupului, din pricina

oboselii, lenei, etc.: eat ce se Imbuibeasii au mincer multi

558

www.dacoromanica.ro

sada (cric.) p Anevoiede Indurat, chinuitor, strEq- GREnie, primejdios, asupritor: necazuri grate; maid grea.

se face .., lens ei lucrul nu-1 ammonite usP.) ; stoluri de

rate salbatice It Mile aripile greoaie pa deasupra and

g. sbst. Greutate, povara, sarcina, truda: nn om

(cull.) (f) Lipsit de vioiciune, de agerime, de

Indeminare, de fineta: spirit m; Bur J. Ban.
Maram Insarcinata, bortoasa.

multa greutate, foarte anevoie: abia on mare

2. adv.: se ridica m de De scaun, Intinzindu-ei membrele

e u].
Roca
*GRES (pl.- esuri), GREZ. (pl.- ezuri) sn.

obosite (CAR.) [g r

pus el toate fn rindulatil usP.); din m,

alcAtuita din graunte de nisip lipite Intre ele printr'un ciment natural silicios, calcaros, argilos sau

rArile Malone ei Intunecoase

GREUSOR adj. dim. Gnu.

GREUTATE sf. 0 Calitatea a tot ce este
greu, ce trage mult la c.....ttar: a corpului (V)
Ceea ce apasa, chinueste, neliniste sufleteasca:
(Om) ou
cu vaza,
ro Imi visa Mime (NEOR.) 0
cu influenta, cu trecere: aoum era omul eel mai ou

perinoc", scaunul de dinainte", masa.",

etc. [comp. alb. gsres s].

din tot Judetul tVLAH.) 0 Corp greu, pentru care

trebue oare-care putere spre a-1 mica sau ridica:
able a putnt ad ridice aceastS r. () Fie-care din bucti-

nut& si

GRES (pl.-esuri) Sn. 0 Gresala: Intrebarea !ears

tile de metal, de marimi difeate, Intrebuintate

la baianta, spre a sti

nime nu era hernia sd-I impingit spre marl tst.v.); fad

a) negresit, de sigur, far& Indoiala; b) far&

greseli, fare defecte: minturs de spus... recede si Mad

a) a face o
istoria Vechtului Testament ICR0.1; a da

oft cintareste un lucru

(c] 2466): unitatea de ,.

sPee gramul

gresala; b) a nu nemeri, a gresi tinta: de aceea s'a

et pAzit lntotdeauna... sit nu dee ,. In ceva (VLAH.); a do
a baga
(curve , a-i gasi o viva, o gresala, a-1

Inca (a unui corn), greu-

tatea unitatii volumu-

socoti vinovat f Petecul de pamint lasat

nearat (din gresala), intre don& brazde on printre aratura [g r e i] .

lui acestui carp 0

zsa Sarcina, datoria de

Lucru greu de Indurat,

Asprime (a
iernii): a iernii [lat. vulg. *g rhvIta s, = clas.
chinuitor, strasnic, primejdios

gravitas].
GREVAL ( -eves) vb. tr. A Impovara cu biruri, cu

[g r e i].

GRESELNIC adj. Aplecat la g r e s el i.

GRESI (-wit vb. tr. *i intr. e refl. 0 A savirsi
o fapta rea, impotriva legii, datoriei, a tot ce e

ipoteci [fr.l.

"GRVA (171.-ve) sf. intelegere Intre mai multi

lucratori, slujbasi, etc. de a parasi toti lucrul In

drept; a face un pacat, a pacatui: nu stiu cum ad mai

acelasi timp, spre a sili pe patron sa le mareasca salariul sau sii le Implineasca anumite cerinte privitoare la conditiunile de lucru: grevele an remit uneori

sic. ca sit nu gresesc inaintea Jul Dumnezeu (one.); oe ti-am

gresit P Cl) A face ceva ran, a comite o eroare, a

se lnsela (din nepricepere, far& vole) cu vorba sau

a sill pe patronl sit acorde o sporire de saiariu ().-GH.) [fr.].

Cu fapta: e mai bine as intrebi de (lona oat, decit sit grepsi! odatd (ZNN.) ; fate se gresi intr'o zi ei spnse surorilor
cum argatul.., se meeste ca o siesta esp.); croitorul mi-a

GREZ

grierel

(EMIN.)

Animal fabulos, jumatate

"GREPON sm.
vultur si jumatate leu (2j2467):

.GRETOS adj. 0 Care educe great a, care-ti

dames poartit, intro sculcturi

(IRG.) [fr.].
elegante, ohipuri de
vechea

face greafa, scirbos, dgsgustator: 1nnftbusitoarele ei

gretoasele mirosuri ale cepei (ISP.) process verbale... scrise

impersonal, moat el netnsemnat (Be.-vN.)
inteun stil
O Chruia i se face usor greata: era (carte ad, te mire

GRP.T.A, GRIM (pt.-JO sf.

Neliniste sufleteasca, Insotita

de un fel de teams, cu privire

la o persoana sau la un lucru;

(CAR.).

GREU 1. adj. *i adv. 0 Care clntareste mult,

care trage mult la ctntar, anevoie de miseat sau
de purtat: o covert{ grea; earl]] este col mai din teats
a) a apasa cu toata greutatea
metalele; a se lasa

pas, Ingrijorare: a nu avea nict

intrase

corpului, b) d a nu ceda usor 0 Care apasa

Inuit din cauza poverii prea Incarcate, din cauza

numarului prea mare, etc.: era oo pamintul de atltea
a avea) o mind grea a) ale caret

lovituri sint primejdioase; b)neindenanateca7C)

A avea o casA grea, a avea o familie numeroasa, care

cere mult& cheltuiala G c Care pare c& atIrna

sau apasa mult, de incarcat ce e: mi-e aunt 1
0 Cl Care se misca alene, anevoie, greoiu O .
Adinc: soma

sac GRES.

GRIER, GRTEREL = GREIER E): un Brier chirite

dila EOM (VLAH.); lath vine aunts 'ntreagit: comical e-un

gresit haina; a gresit drumul 0 A nu nemeri tinta, a

da gres: fatal pistolul ei, oa sA nu ma gresesti, razdmd
leave de Mims mea (Nona.) [vsl. g r e S i t i].

itliMil: a suspina

am scdpat on mare m

tipar ; cite greseli ye face, as i le Inseams on carbune De

jivine (RIT.); caste grea ;

Fig. 2466. Greutali.

a suporta cheltuielile,
etc. Lucru greu de facut, anevointa, dificultate, truda: clnd ai sti on ce m se capital (cum.);

GRE$ALA (pl. -yell) Sr. 0 Fapta gresita, fapta

rea, abatere in contra legii, in contra datoriei, In
contra a tot ce e drept; pacat: a face a buts o
0 Vorba gresita; abatere
nu-1 gresala mea ; din
de la o regula, eroare: de gramatica, de caloul, de

din ce i se apiece

[lat.

GRELTLET adj. dim. WWII.

0 GREULTJS, GREURGS SM. 4 = MEIER (E).

dura pus& deasupra osier dinainte a carului, nu-

(CRO.)

pe cd-

a sumina din

vulg. grevis = clas. gray's].

de piatra: topasia... o treacd dohtorii pe o grease si deacit

o !recta, on lase dentr'Insa ?ROM (PRV..MB.) ScIn-

ceva

(VLAH.) ;

an

a) cu greutate,

anevoie; b) din adincul inimii: urcam din

marnos; se IntlIneste In mai toate terenurile sedimentare [fr. gr 6 s].

GRVSIE, # Gav(A)sE, O GREAsA sf. 0 Piatra
fermata din graunte marunte de nisip Cute
(de ascutit coasa, cutitele, etc.) facuta din astfel

(de

GRI

cum se cads, care duces tot greul bisericil (o.-Ltsm) ; se aunts...

litsind tot greul De fate mosneagului (ono.) ; ou mare .., Cu

0 Din adincul
a dormi
$ .F A fi de (sau 1a) cap), a

nu pricepe user 0

Care Impovareaza stomacul, care nu se mistue user: mincarea grea ; a-1

Anevoie de respirat, Innacues la stoma e

busitor, cu miros neplacut, nesuferit, gretos: un

miros ,. de rate, de caeca ei de rachiu moon GREG, f.
Care poarta un prune In pintece, insarcinata, ingreunata 0 Anevoie de facut, de Indeplinit,
anevoios, dificil, cu care te trudesti mult: o worm*,

o problerait, o Insitroinare, o strait grea; adv. anevoie, Cu

greutate: aude ; oral deprins a trai singer, dar sown are sA-11

ca o sa-i Imbittrineascit fe-

F ie. 2467. Grifon.

tele la mirk ay.); a duce ,1 a scans Fig
toff alergard DO /mash, Cu grija in outlet (NEGRA ; a
de o
far& teams, far% Mei un
fi ou grija In mate (M.); firit

glad nelinistitor 0 Persoana, lucrul care ne pri-

cinueste aceasta neliniste: procesul acesta a aingura mea

0 Mare bagare de seams, paza, atentiune Incordata ca sa nu se intImple ceva ran 0 Supraveghere, paza inspirata de o neliniste sau de o afectiune, de team& sa nu se Intimple ceva unci persoane sau unui Lucru, Ingrijire, solicitudine: a
Cl) pl. Mold. Pomeniri !acute pentru
curia de
cei morti [big.].
GRIJANIE sf. rsdi Cuminecatura, Impartasenie:
apropie de buzele ei triple lingurita Cu A.. (CAR.) ; roma
pe shells -se... sit vie asa 'ndatd cu elute (GRIG.) [g r i j i.].
t A ghti, a
GRIJI (-jesc) I.. vb. tr. *i intr.
pregati, a Ingriji, a prevedea cu cele trebuin-

cioase Mold. Trans. A Ingriji: grijeste-ma ei mitama de mine (cap.) s Mold. Trans. A baga de searna.
grijea pleptarul ca oohlt
a lua seama; a pazi: el rei
(Raj Mold. Trans. A dereteca: n'evem olne sa...
grijeascd ease cum stiu ele (am) 5 A purta de grije

559

www.dacoromanica.ro

pentru odihna vecinica.: ea tin Inskautt

GRI- sufletului.11e,
In care sa-ml grijeso sufletul (cso.)

Gtrei

razuesc doagele, grinzile, etc. 2_1 2471) Raza-

toare cu care se rade aluatul pe covata

In care s'a framlntat plinea C) Olten.

0 crit

rA I A Impartasi; a cumineca.
2. vb. refl. 0 A se Ingriji A A se Impartasi:
nu s'a grljit Ia Paste gl Ia Craciun P (DLVR.) [bg.].

(clans.) Mestecau cu un cap lat cu care se

framinta malaiul de copt in test 0 Olten.

t GRLYILTU, DELTILIV, GRIJULTU, GRIJIILIV adj.

(CONV.)

billet griluliv, lel curlita oinbotele frumos (CRO.); eel mat mare-

era hunks, griJuliv si ohiabur inns.); boierul grijuliu sl

vatavul istet (Se.) [bg. gri2livn].

GRLTITOR adj. verb. Gran. Care grijeste, care

poarta grije de toate: bard si om este pilrintele

Trandafir (SLV).
*GRILAJ (p1.-Je) sn. 0 Impletitura de sirma ce
se pune la ferestre sau In usi Gard
de zabrele de fier cu care se Imprejmueste
un be ( 2468) [fr.].
`GRIM1)..SA (pl. -se) sf. 0

Custura speciala cu care tabacarii

ride pieile: pieile oumpilrate se argAseso... al

se narnoseso... on gripca eon.) 0 Roata
zimtata a fusului celui mic, la joagar
[probabil sl. *g rl bka < gr eba a
rade, a sgtria"].

Mold. Bucov. Cu grija, purtator de grija,: Mogorogea,

GRIPSOR..., GRIPTOR... ow- SGRIPSOR...

GRI, GRES sbst., Mold. GRISA si.,X Grin

sau orz macinat mare, Intrebuintat mai

ales ca adaus Ia supa [germ. G r i e s].
0 GRIT4R = cREITAR.
Fig. 2471. GRIV 1. adj. 0 Pestrit, patat Cu alb
Gnpcti. Si negru (despre chin! si pasari : shit mai

5,

Strimbatura, schimonoseala a fetei: masts !lieu o de rAutate si de

multe Wel grive tvic.); rata grlva Ga Oslo

oaie alba pe in glt, tricot neagra (vTRC.).

dispret (vt.Au.1; duoli gesturtle St grimesole cobzarului, pare a /i no cintec

pestrit, unei catele pestrite; 01: departe griva de 1e-

2. agtvu sm., GRWA sf. Nume dat unui cline

pure, este departe de adevar (se zice cuiva care

obsoen (CAR.) 0 Prefacatorie [fr.].

GRIND (p1. -duel) sn. ca. Ridi- Fig. 2468. Grila".

catura mica, prelunga, in regiunea inundabila a

unui rlu on r. malt, tugulat, eta drat inaintea noastril
(VLAH ) ; ^wait let de vre-o oinol st/njenl, era mnrsinit de
mlistin1 pline de PAPurls des (8.-ALD.) [VS1. gred 11].
GRINDA (pt.-inei) sf. (-) cat tiemn lung si gros,

mita sa ghiceasca un luau si e departe de a-1

nemeri) [big.].
GRIVEIU sm. 1.Z Nume de cline g r i v, linpestritat cu alb si negru.
GRIVNA (pl. -ne) sf. ()I 0 Veche moneda, intro-

cioplit In patru muchii, Intrebuintat la cladirea

dusa la not din Polonia, a

carei valoare era de 48 de

din mown/

de 10 copeici [pol. g r z y w-

easel, in spec. la tavan si pe care se razima scoperitul (ni 2469 0935 C. 13): de grInda
tavanulul atlrna an crimpeiu de eta

pr. anal.:

de tier, Intrebuintata la cladirile marl, m oder(DLVR.) ;

.41

'

1110

VII

41

grosi 0 Moiled& ruseasca

na, rus. grivenka].

GRINAR' sm.0

Negus-

tor de grin e Caraus

100

ne 0 parte a teascului [vsl.

de grIne: -at se intone

greda].

de Ia

sate, de la mori sl portnri (Dom)

*G11/114R2 (p1.-re) sn. 0

0 GRINDE/MUA) (p1.-nele) sf.

() Ban./ = GRINDDIII 0 Maram.

Incapere In care se pastre-

Fig.-2469. Grinzi.

xeir = GRINDVL.

GRINDEIU (p1. -ate) sn. () 1 Partea plugului

care leaga toate partite acestuia cu jugul; e facut
din lennn, ca la plugurile cele vechi si la cele americane, sau din her on din otel batut: ce mai de
plug at scoate din lemnul acesta (str.); Cunard, am Mout timid,
Dar s'a met-, 'n cloud (IK..BRS.) Grind& mica

orizontala, la diferite constructiuni, in spec. la o

spinzuratoare: on , de staler eta prins in zid (NEGR.)
0 Talpa rtizboiului de tesut p 1` Fusul
de lemn al morii 0 Ceafa jugului 0 agie =
GRIMDVL [vsl.gredell].
4
Kt

GRINDEL sm. KS& Peste mic, on corpul aproape

cilindric, ca al tiparului,
de coloare verde-galbuie
cu pete mari negre; traelte In riurile de munte;

,45qaelf.rs,

---

aza grInele, magazie de grille,

hambar 0 e Tara ma.noasa care produce multe

grins: Sardinia era anal din ...vie

Rome' (coos.); Principatele arau
on numele si on faptul .411 Sul-

2472. Griu,
tanului [lat. granarium]. A. r.Fig.Firul
sau paiul
GRINE pour GRW.

2.2. Frunze. GRINERATA (pt.-et,e) sf. griului.

3. Spic. 4. Radacina.
(7) chnp sernanat cu grine B. I. Tepi, lepuse, mus-

0 pt. Grine, bucate, ce- tati. a. Bob, graunte.

C. I. Spic de griu tuns
r an 1 ci al.
D. Bob de
GRING0.4*A sf. 4 Un sau golas.
gnu tuns.
fel de gIndac negricios, numit si gindac-de-grIne" (Gymnopleurus pireale [lat.

lularius).

GRID I. (pl. grit+) sn.

numit si virlan", moiFig. 2470. Grindel.

na", molan" sau molete" (Cobitis barbatula) ( 2470) [grindeiul.
GRINDIN4 ( -ia) vb. unipers. 0 A cadea
grindina, a da, a bate piatra [lat. g r an d I n a r e].
GRINDINA (p1.-ni) sf. 0 0 Apa Inghetatii ce
cade din nori ca niste pietricele, numita (P' si

i 0 _Plantb. graminee dig

pinta": alunga nourii... ei abAtea grindina in alto PArti

(cm.); dud cede grIndlna, Infige m outit In pat:Ont. gi ea va

!meta Indatd tom) e Multime de lucruri care dau

navala, care se napustesc cu grilmada: ritplitul stropilor cart cad, repezi II grei, ca o

de

gloante (n.e.n.) ;

grindina sagetilor ce o Improscau de pretutindeni (vi.01) ;

doborlt sub grindina laudelor... se lAsase pe on scam (Noon.) ;

o T. de amenintAri... elides de sus pe oapul nostru (I.-on.);
Insotindu-le ou o
de (*Minn' latine tome.) [lat. g r a n-

dln e m].

GRINDW (pt.-ienri) sn. COI. GRINDA. Cantitate

de grinzi puse unele peste altele, schela de grinzi.

GRINDIO4LRA (p1.-re), GRINDvTA (P1.-te) sf.
dim. GRIND/L.

"GRWA (pl.-pe) sf. # Cater pulmonar epidemic [fr.].

GRTPCA. sf. WI () Unealta a rotarilor, dogarilor sau dulgherilor cu care se strungttreste, se

Fig. 2474.
Grin-cirneu-

Fig. 2473.

Griu-clrnaumustacios.

tuns.

2475'

Grlu-mare.

Fig. 2476.
Griu-moale.

grupul cerealelor, din al carei spit macinat si.

transformat In Mina. se face ptinea ((

2472): !Pie

Mind de ; colao de .0; un sao de ."; nu e or virA

neghind
NEGILWA; dintre numeroasele specii culde

tivate la not, vom aminti numai clteva mai de

seams:

0/Rbau (Triticum vulgare), de douti. fe-

560

www.dacoromanica.ro

Ind: a)

-DE-VARA sau VA-0/BRAD-TUNS,

-DE-TOAMNA sau DE-IARNA ( Triticum
hibernum) (E 2474); 0- -MIME sou
-ENGINgvso
( Tr. turgidum) (1 2475); -IsoALE sau
-DE-SCROBEALA (Tr. dicoccum) (ig) 2476); ~-ALB'
sau
-Por..o14z (Di 2478) T
-NEGRIT' sau
-CIRNATI,-MUSTACIOS,

ware ( Triticum aestivunt) (in 2473) si b)

ciormoiag", codroniu", paduroniu", grlulprepelitei" miaza-noapte", etc., plants cu flori rosii-purpurii sau galbene, cu
spic conic (111elampyrum arvense)
(Lei 2477);

MOIAG 0

GROHOT' (pl. -ote) sn. Trans..- Gunoaiele din

griu [grohiii].

cute dintr'un munte): din a) in oe mai tare .'and grohotind bolovanil tiriti In valurile-i posomorite (VLAH.)

[g r oho t'].

GROHOTI$ we- GRGHOT3.

GROMOVNIC sbst. .' Carte populara de preziceri dupti, tunete si fulgere, rinduite dupa. zodiile

fie-carei luni [vsl. g r om o yin u de tunet"].

Griu rule, marunt

= WITISOR 0 :

Fig. 2477.
Griu-negru.

In boreal Cu stir se mai

(ur.).

Fig. 2,0.
Griu-alb.

GROAPA pi.-opi sf. O Adincaturli mare, sa.palura largo si adInca In pamint, naturals sau fa-

cuta de mina ornului; tr;: orb pe orb, povittuind, cad waindot In ^ (PANN); ( : dna sena altuia, cads singur Intr'tnsa; a da In grout, a fi prost: dedeau in gropi de prose'

erau ow.) 0 A. de var, groapa dreptunghiulara

sapata In pamInt, uncle se pastreaza varul stins;

de nislp, be de unde se scoate nisip;
de bucate
pivnita nezidita In care se pastreaza cereale C)
Sapatura facuta In pamint, In care se Ingroapii. un

mort: de-ar sti omul olnd are all moara, si-ar saps singur
groapa (ZNN.); 6 : mortul de la ,v nu se mai Intoarce,

se zice cind un lucru e pierdut pe veci, cind nu mai

e nadejde stt-1 recapeti; a ti on un Odor to , a fi

gata sa moara: ma vedeti on un plain in

si altul afard

OSP.) [comp. alb. grop A].

GROAZA (p/.-oaze, -ost) sf. 0 Spaima. mare
care te sguduie si-ti da fiori, care te face sa Inlemnesti, sr( -ti pierzi Urea: a-i fi ..; a-1 lua groaza; a-1
apuca groaza; a tare in
a biota SUU a vizi
sr, a baga

'GROP (p1. -purl) sn. N Saculet de ban', pecetluit, care se expediaza. prin po$ta [it.].
GROP4N (p1.-aue) sn. G r o a p a mare (mai
adesea plina de apa) (DENS.) (RV.-CRG.); M11111011 CIA CU
gropanele pline de grin cocoa.).

O GROPANOS adj. Se zice despre un be cu

multegr0panf.

GROPAR sni. Gel ce sap& g r o a p a pentru

morii, cioclu, Ingropator: era al fistula' ce... apucase ad sape... eel trel coil de pamint pentru veoinica Midi
(GRIG.).

GROPAREASA (p1.-ese) sf . Nevasta g r o p a-

rului.

0 GROPA. = GROPAR.
GROPILA (pl.-le) sf. Gropita, g r o a p a mica,
adincatura..
GROPI ,(p1.-nuri) sn. Loc plin de g r o p f.
GROPTTA (p1.-te sf. I dim. GROAPA. Groapil.
mica: BIWA o ~ IISP.1 0 Adincatura mica In obraz,
In barbie sau la miini: Face Inca gi gropite in obraz si
gropite face 'n unghiul ncigasei sale guri (Eum.) 0
MormInt: I-an dus Inteo sau mormtnt plin de oase de
morti (pm).

Persoana, lucrul care in-

0 GROPITA$ sm. Trans. (OR. -N.) = GROPAR [g r oPiIA ].

O GROPNICR sm. Mold. Bucov. = GROPAR

era wide el Incapa groaza de lame poftita

morti, cimitir In curtea unei biserici: on mare Detre-

groaza In cineva; fugeau mat mult de m decit de armele RomAnilor 118P.1 ; tipetele color dinainte arnica ^, In sufletele
color din urme (VLAH.)

1 C) (V F Sumedenie, multime mare

()Holt te apuca groaza de numarul lor): costa o

spiral groaza.

groza].

ce vanes

GROHOTI2 (-oteso) vb. intr. A se rostogoli, a se

granum].
GR/USOR sm.
0 dim. GRID.

din eras

A.A

narui (vorb. de pietrele tlrite de o apa sau desfii-

sullare de vint .die

pests urinals coapte
(VLAH ); GINDAC-DE-mrs GRINGOASA [lat.

(BR.-VN.);
(BR.-VN.);

GROHAIT: un

tGRIG.1.

(MARA.

reale, bucate: o linft

de parole

deslusit (Unsure pidure

porch... grohoteso, credo fats ca... Intr'an an se vs Waite

2. pl. GRINE, ce-

ce

GROHOI GROHA11.2.
GROHOT' (pl. -te) sn.

O GROHOTAR (p/.-are) SR. (Bd.)

GRQHOT'.
O GROHOTI, (-oteso) rb. intr. = GROHAII: data

NEGRI:I.

Dune Si

gruhot].

CEIERNITA 11 0 GRIIIL-

PREPELITEI we-

de pore p'aproape de dinsul

(ISP.I.

arator sau naruiti dintr'un munte: to sub anevoie pe-o

Maga sutra de grohotig ulna la intrarea ei largd (VLAH.) ;
'nape a se sari surpatura de grohotis [Sl. g r o h o t,

6,!01

0 GRIIIL - PO-

ga.tul porcului: aside un

mada de bolovani adunati laolalta de pe un be

TITNICHEI = PARE-

de avizuri de flout

am o

(CAR.)

[vsl.

GROAZNIC adj. $i adv. Grozav, care te umple

de groaza: sil-t pedepseascil loarte cu marl gi e certari

Pre furl (PRV.-1.1B.); an

[vsl. gr o Mut].

neastimpar

11

framinta creierii

(GN.)

[gropnita

t GROPNITA (p1.-te) sf. O t Loc de Ingropat

oere aduc mortal Is biserbA la AV (m.-cosTJ 50 GroapA

veche intr'un loo, mina unde s'au extras odinioara

metale din pamint: asezat pe o costigh cleioasa, spar%

de gropniti, bat din cart

grobnica].

BO

scoter odinioara fief mart, [bg.

De mare diametru, voluGROS 1. adj.

minos, cu dimensiuni laterale mai mar' decit ale
I

GROBIAN adj. Mold. Trans. Mojic, badaran, nepentru ce

cioplit, grosolan: data ai un bunio aga de

m'ai Indemnat sit ma lupt cu el P corm.) [p01. < germ.].

t GROBITE sf. Cimitir tree.) (Tuf.).

0 GROF SM. cg Conte (german sau ungur): Wan-

/Mist de printigorii gi de 1 nemtegti din seoolul din urma

[ung. < germ.].

0 GROFESC adj. Trans. cg De g r o f.
Contesa, sotia unui
0 GROF04.IE sf. Trans.
g r o f.
GROG (p1. -gum) sn. 4 Bautura. preparatti din
apa fierbinte, rachiu sau rom, zahar si lamlie: 11
moos I

obicinuite (vorb. de trupul omului sau animalelor$t

de lucruri), In opozitie cu subtire": o femeie groasa;
buze groase; mlini groase; mat groasa; ziduri groase;
un bat A.; A. de (sau la) obraz, obraznic, mojic, lipsit
de rusine; la cella, bogat; on pielea groasa sau is
pieta, nesimlitor: cel !Aril obraz si la piele (TICH.)

Despre ma eriile toarse sau tesute: fir m

fringhie

GROHAP (-11Bite, -AB) vb. intr. A striga, a genie

groasit; postav ".; pInza groasi Oa f. oReAsh, grea,

bortoasa, Insarcinata. 0 Des: tom ; costa Croatia;
Mojic, necioplit, badaran: taranui
nor' grogi
col ... sesta poste govili sa on se serge (puv.-mz.) 0 Grosolan, de prost gust, de om necioplit: vorba groasit ;
ininraturi groase; pre limbo noastra a groast, dar sana-

Inind pe too (cue.); vine mistretul grohaind din rat gidudnind

De rind, ordinar, de calitate proasta; lucrat ftulk

airs!... bind un

fierbinte

(ALECS.)

[eng1.].

ca porcul: poroul... merges In urma Jul, grohaind gi mugPamintul (ISP.)

[sl. grohati, grohotati].

I.-A. Candrea. Dictionar enciclopedie ilustrat.

RI-

$i griu, cind se treiera cu caii [srb. gru ha t i]. GRO

GROHAIT sbst. Faptul de a g r oh a i; stri-

GROHOTa (p1.-ote), GROHOTRI 731.-isuri) sn. Gra-

GRIII-NEGRII! =-- CIOR-

-TARE = GHIRCA 7
0 GRIIIL - CGCULITI

Odart-PAsARVion,

GROHAI' (-lege) vb. tr. A aduna de pe aria, G

cu tlrnul, ultimele fire de paie ramase peste pleavli

toasa, ZiCe111... (IBM) ; Slums era cam VORA

fineta.; **ear

561

(NEOR.) 0

Gel ce lucreaza pieile de vite sau

www.dacoromanica.ro

36

oaie, spre deosebire de cojocarul subtire",

6R0- de
care lucreaza pieile animalelor saLbatice pentru

6/ill

lana tor: cea dinttin era loculta de bogasieri, a done da

colocari subtiri gi grosi (FIL.) Despre glas (care

rasuna adinc, ca dintr'un butoiu): glasul ei nn-i aga
gi ragnsit (CM).

de

a pune multi bani la joc;

2. adv. Mult: a lima

a banal ; nu elle pica gi... pierdea .0 (CAR.).

3. sbst. Partea cea mai groash, cea mai Insenmata a unui lucru: old guru; Sloan.., 41 rialoa
ul armatei gl trace podul (vLAR.) ; din ,, mult, In mare

cantitate.

2, adv. 0 Ingrozitor, intiun chip care-ti in-

spira groaza: temeia lot bate tncepe atunci a Olga .0 tole.)

'Pare, foarte mutt : se bnoura

mA

chid vedea Ca

tram la ourte (ale.); . de..., foarte, extraordinar

de...: de mare; e de ran [big.].

GROZAVENIE 51. Grozavie, lucru g r o z a v:

se cutremnra cameo omnlui, clad se glndegte is grozavenia

aceea use.); am Inteles ce grozavenii se petreceau prin sPinteeiturile muntilor (N.-uR.)

GROZAVI (-liven) vb. ref/. A. se arata g r o z a v,

a face pe grozavul, a se arata foarte inchipuit:

4 Bu$tean, trunchiu gros de brad sau

cum vreti a nu se grozlivessoll west Pic de is Mirandole,

care... a stria In devla lnl atm invattitura P (VLAH.)

bore: a 0. mare, de able trecui poste el (vic.); ape lei este

mare de se ooboard ye dings grogil de brad ce se aduc din

groaznic, spaimIntator, stare Ingrozitoare: i se sbtr-

4. sm.

de fag taiat din padure; butuc tiliat dintr'un armunte (ION.) Butuc, In care se prindeau odini-

oara picioarele eelor Intemnitati; de aci: teinnita,

Inchisoare: de panes mina ispravnicul pe not, ne trIntea

poste la . (ALEc5.) ; acolo au Infundat ...id gi au stat in el
dotal luni de rile [lat. grossus].
GROSAMA, GROSAME we- GROZAKA.
O GROSAR sea. Temnieer, paznic la gr o s: Unu -1
da portarulut, Unu-1 da .n1111 (PAW.).

GROSCIOR 1. adj. dint. altos. Cam gros,

grosut: groscloara, grasA, bondoaca, cu phut negru (CHO.).

2. sbst. X SmintIna dulce cind abia incepe a se

prinde pe laptele de vacs: incepeam a linchi grosciorul

de pe deasupra oalelor

(CRC).

GROSI1VIE sf. 0 Dimensiunea a tot ce

g r o s, volum 1" Grosolanie, mojicie:

gregalele

ce vs taco %remit cel gros, de vs face de .a MI, atunci mai

polio se va aorta (PRV,A4e.).

GROSOLAN adj. 0 Lucrat din gros, din to-

per, fare, fineta Mojic, necioplit, gros la fire,

badaranos: Biome mai mull nu mai polio a el necuviincloase (owe ) [it.].

GROSOLANIE St. Vorba sau fapta gros o-

GROZAVIE Sf. 0 Fapta g r o z a vii, lucru

lean peril In cap Is auzirea nnor asemenea grozavil IISP.);

ne apropiam de teribilul an 1840 despre care se prorocean
fel de fel de grozavil 1,100 # Uritenie.

t GROZNIC = GROAZNIC: de acetate s'a insplimin-

tat Metal pond gi mat

(se.).

GROZNICIE sf. Grozli-

vie, lucru gro a zni c.

0 GRUEL, GRVHA (pl.-he) sf.
3e Ban. = COCOR [lat. g r u s,
-u e ra].

GRIJE2

Masina

buintata la .ncarcarea $i des-

18.000

rate.J_

lig. 248 Gruccarearea vapoarelor $1, fn gonere, la ridicarea poverilor grele $i la transportarea
far dintr'un pullet intr'altul (L.1 2480) 1 [fr. g r u ej.
0 GRUHUT (-nese) vb. tr. / 3 GRONAV: (And svIrle
Plagarul on lopata In sus buctitele gruhnite, string) la steaidr,
svirle gi boabe gi pleavti.

GRUIT (p1.-te) sn. .4. dim. GRVIU: de ye an

oblicird o mare coati de pAgini (eD:DEL.).

O GRUM sbst. Tr. .Carp. 0 /ten. 0 tea. Virf, muche

de deal tea. Delusur Piscul carului [lat.

vulg. *o.runnium].

GRUMAJOR pl.-re) sn. Partea armurei, la

1 a n a; mojicic, firea omului grosolan: on chipul

cei vechi, care apara gitul (for 2.] 220 : la tat avean

cAscAund, grosolAnta se vedea saris& Pe fate lei ow,.

rotund de zale moon.) [g r 11 m a zi.

GROSOMAN sm. Ora g r o s $i greoiu: nn

GRUMAJOR sat. 0 dim. GRIIMAZ.

GRUMAZ pl.-en, -azi) sm. p t Gitlej; gtt

ce trace poets opt ante de litre (NEGR.); pr. eat. mojic: cum
so poste Teri OineVa de brntalltatea until 0.0 1, (NeeR.I

'GROSSO MODO loc. adv. lat. Fara a intra in

amanunte, luat In Intregime.
GROSI,JT adj. dint. GROS.

0 0 Ult partea trupului care leaga capul de

trunchiu); ceafa, cerbice (la om $i la animate): o
durean setae si it (one.); sa sdrobeso 11 spurcAciunilor

inte de razboiu In Basarabia: doua copeici

IOC. F A Ingira, a Indruga raogi pe I, a Indruga
verzi $i uscate [pal. g r o s z< germ. G r o

Indrazneatit (VLAH.)

f GROS SM. (0 Veche moneda de argint 0 Ina-

schen).

0 GROITA. (p/.-te) sf. (V) 0 Tr.-Carp. Mica moneda de argint, a carei valoare a variat, duet
timpuri, Intro 2 $i 20 de creitari: muierile..

ea ante
ar fi destut bent In Etude (f(cK)

in antis numai cite o

0 /ten- 'moo Moneda de 16 parale [g r a

J.

0 GROSTEM SM., GRO$TgICA Sf. 0/ten. (mug.) ..

Purcel, purcia piny la Base luni.

GROTIOR

,.a. Stfnca ascutitit care se

maretelor stInci (VLAH.) [comp. alb. g r u in a s].

GRUMAZARE sf.
F U Boala de git, de
g r u ni a z 1 2 (1), Gulerul clitnasii tree.).
I

t GRUMB adj.

Trans. Plne
nary (FR -C DR .)

Aspru, grosolan, de rind

piine neagra (de secara), ordi[vsl. g r b b).

0 GRTIMPEN, GRIMPIR = CRIMPER.

GRUNJ... Pr GRUNZ...

GRUNTUROS

2 Caraghios, de ris, ridicul, burlesc.

2. sm. pl. GROTESTI, anumith forma" de caractere grase ler TAB. XII).

GRUNJ sm. C) Bucata dintr'o materie tare $i farImicioasa, drob, bulgare: .. de ears; !a... nn grunt

mare de cArbune (CAR,); in grnnzli de giliata se gases() el fire

de rogoz (Gem.) If 2 Bul gare de noroiu Inghetat:
zApada acoperise grunzll (1.-oH.); atizelln2 scrigaitnrile skatei
pe grunzurii ghetogi (ORIG.) a x Bull.:
de mg.

GROSAMA, GROSAME

4,
Mic arbust, cu flori galbene, din ale carui ramuri se fac
1

GRUNZUROS, GRUNTUROS, aRmcros adj. Cu

gru n j i, cu bulgari; grauntos, granulos: o !argil

maturi (Genista sagittalis)

2479)
= DROBITA [comp. g^rm. dial.

(losers deseori Intrerupta de drumuri desfundate sl grunzuroase ORG.): o masa murdari, al Wei lemn, . de vechime,
era taiat on Mere Latina gi gotice (MN.).

Grausen].

GROZAV i. adj. I Care urnple de groaza, care inspire groa-

2479.
za, Ingrozitor, infiorator, tetibil: Fig.
o spatula ..01
Foarte mare, Grozama.
peste masura de mare, extraordinar: Se alma un
tdrAboiu
(cRe.) iron. Mai de seams (mai curajos, mai destept, etc.) decit toti: ce to mai aga
2

la limbs Latina gi la oornpozitii

(VLAH.); a face pe..ul, a se arata semet, foarte inchipuit.

GRUNZURON.

GRUNZ (1)1.-nzi, -nil), sm. $i p/.-nzuri) sn.,

sbst. Ceea ce e grotesc [fr.].

P; spun cit sins on de

[germ. Orlin d).

GROTA (pl.-to) sf. Pester/1 [fr.].

sf.

Malt& deasupra celorlalte: se 'ncolacegte pe grumaiii

'GRUND, GRUNT sbst. Intiia coloare care se da

pe lemnul alb, inainte de a-1 vopsi cu uleiu, etc.

GROSCIOR 2.

*GROTESC adj. I Care imita

natura in mod schimonosit, ciudat

de Agareni (ISP.) ; Parn1 tan balain 41 moale de m1-1 legi

dun& . (EKON.); Grumaii de taur, umeri de sAlbatec, Privire

*GRUP (pl. -pe, -purl) sn., 'GRVPA (p1. -pe) sf. 0

Pile, adunatura, ceata, gramada: acum inergeat toti

Gramada de obiecte care formeaza un tot deosebit [fr.].

GRUPA (-pez vb. tr. $i refl. A (se) aduna la
to grup (VLAH.) 1

un loc, a forma grupuri: not tinerit devenisem slmburet Imprejurul canna se grupau idellg viiterului 0.-att.)

[fr.].

562

www.dacoromanica.ro

'GRUPETA. (p1.-te),*01111MTO (p1.-eturi) Sn, ij

Reunire de mai multe note ce trebuesc executate

Intr'o singura bataie: toba en grnpetele et In contratimp, asta e piperul marsulut (CAR.) [it.).

GUANO sbst. Ingra$6.mint format din excrementele pasarilor de mare, depuse mai ales pe insulele de pe coasta apuseana a Pacificului, In Ain e-

rica de Sud [fr.].

GUARD sin. X Soldat care face paza, agent

supraveghetor [it. gua rdo ].

t GUARDIE sj. lf, = GARDA: el ts-

etse din Alba-Iulia Insotit numai de guardia

[it.].

sa 03ALc.)

141

GUBAVIE sf.

Fig. 248r. GOA.

Boat& cu rani care curg pe tot curpul; sitilis

[g u b a v].

(R.-COD.)

GUBERNIE st. 0 Diviziune administrative In

Rusia, provincie, district [rus.].
0 GVDA (pl.-de) sf. Trans. (CONY. (V)C.) a Catea.

*GUDRQN sbst.a Lichid negricios, cu mires tare

$i neplacut, de un gust amar, obtinut prin distilarea unor anumite corpuri combustibiie: A., vegetal:

.....

mineral

fr.].

GUDRONA. -onez) vb. tr. A unge cu gudron

A asterne gudron pe un drum [fr.].

GUDURA. (-ur) vb. refl. A -si arata bucuria,
dind din coada (vorb. de clini): Trio se gudurd pe
Itngd mine, mA bate on wade (BR.-VN.); Incepe a Ultra $1 a se

pe Maga dinsa (MYR.) TOTA se lingusi

roi b. de

oameni : to -al gudurat on vorbe dale!, pentru ca ad lei

In rasa mea loon] minuet copilot mole (ALECS.); femeia se

gudura ea tin cline bAtut (SRL.).

0 GUGAT vb. intr. Ban. = Mali.

0 GUGANI sm. p1. Trans. (DM.) Fpitet pe care-1

clan cei de pe Jii locuitorilor din partite Hategului
[comp. GIIGUIF,KI, GIIGULANI].

0 GUGIU (p1.-en

sn.

Mold. Bucov. Gluga

mica: a venit al doilea on 1 mAntalei (VOR.) 0 Trans.

ivica Seufita, Oita de enpii [g ugiu rn a II].

t GUGIUMAN pl.-ne sn.A O Caciulti de samur,
cu fundul alb pentru domnitor $i beizadele), sau
cu fundul row (pentru boieri), ce se purta odini-

oara: tin

de samur on surguciu de ptetre scamps (coos.,;

r aveau Infipte cite o panA

()SP.1 Un fel de
caciula purtata de Evreii bigoti [tc. g u gem a n].
GOGOASA.
0 GUGGA$A De0 GUGUIENI 0/ten.. auatmort Ban. sm. pl. Terla

de ti s'a due vestea ca de popd tuns (Cac.) [rus.

guljaj].

GIJLER (pl.-re sn. Partea hainei sau a cama$ii care inconjoara gitul O Fasie de pinza, adesea
serobita, care se pune In jurul gitului prinzindu-se

tului (vorb. de animate): cline

$1 Rigout miler

0 # Lepra C 0

un

apoi ce Mai dIrdleste galeratn eel de eiocoin P (ALECS.) Cu alb In jurul gi-

(PRV.-IAB.) Slabanog, subred,

GULA$ sbst. X Un fel de tocana ungureasea

GULEALU sbst. Mold. Chef, petrecere: at tras

[ung. g u 1 ya sh u s].

rail! fott en S41311:401 (ALECS.) ;

boinavicios: mine poimlne avem sA ne

trezim niste babaltoi
[srb.1.

GUJULIE sf. Mold. (SEE.) (RV.-CRO.) 46 = GIZIII4E.

mIndru $i obraznic: malt cii obrazniol mat shit gale-

dt

se de3parte de bArbatu-si, de va ti misel

san

gnittiturfi de pore 51 totdeodatil vliztult an pore mistret mare usr.i.

GUJBA = cv.n3A.

cu butoni dP cama$a [ung. g a 116 r].

GULER4 (pl.-se) Sit. (Et (lint. GpLER.
GULERAT adj. Care poarta un g u ler T.
CF sm. Soldat sau functionar In uniforms; em

0 GVBA. (pl.-be) sf. Trans. Maram.(1)

Suman Maram. Hain& de lama. II
cu flocele in afara, sarica (PAP.) (ro

2481) [ling.].
GVBAV adj. C)"Lepros: muierea

godacti... din and In chid scot cite un gnitat (soO.); auzirA 0 GRU-

men cu care slut denumiti oamenii straini (in

spec. ciobanii) veniti de prin partite muntoase

.:

porumbet

'GULF - STREAM sbst. 0 Nume dat marelui

curent de apa calda din oceanul Atlantic care -ti
is nasterea Iu golful Mexicului 5i, dupe ce trece la
oare-care distanta de-a lungul coastei StatelorUnite, vine sa inoalzeasca coast ele
apusene ale Europei [engl.].
GULIE sf. t 0 Planta comestibila, al carei fruct, de marimea
unei sfecle, cre$te afara din panitnt
deasupra radacinii; se gate$te des,
fiMd loarte gustoasa: numita $i
calaraba" sau caralamba" ( Brassica oteracea) j 2482 Mold.
f&
= NAPI-PORCMI [big.

o GULT,TRA ser auRimA.

gulij a].

Fig. 2482. Gulie.

"GUMA (pl.-me sf. 0 Substanta cleioasa, mai

adesea galbuie, care cage din unit arbori; e snlubila In apa cu care formeaza un fel de lichid gros

$i lipicios, din care cauza se Intrebuinteaza mutt In

medicine $i In industrie; arabicA, extras dintr'o

varietate de salcim, Intrebuintata la fabricarea

lichidului de lipit;
gumilastio

elastleA, p

Sall gumilastru,

C3.11-

ciuc O Bucata de cauciuc

Intrebuintata. pentru $ters de

pe hirtie urmele de creion, petele de cerneala, etc. (J 2483)

[lat. g u m i].

.GUMAT adj.
gum a (de lipit

Uns cu

hIrtie

C RE1914

11

Ana ...A, In care s'a disolvat

gums.
*GUMILASTIC,(ii aumiLss-

TRu sn.

gr

Fig. 2483.
Sit., GU- GumA de eters.

ca;rntrA ELAsTicA.

GUNEAT (p1.-te

NEATA (p1.-te) sf. 0 /ten.

gunac(a)].

q Un fel de manta [srb.

GUNGUNI, GUNGURI

GINGURI: Legdnat lei merge

mersul In eintArile de 'mad Ce

[hi

gungurd on viersul

[ co m p . carebori] .

(D.- ZAMF.).

ca at gug-ulanilor: eine are clitblit

GUNOT (-oeso) 1 . vb. tr. 0 / A ingra$a pan intul

cugunoiu: de ramble miristea Beata, atunoi o gunoim
(RET.) A se baliga,
depune excrementele:

0 GUGULANESC adj. Ban. De gugulani,

poste bra at mince

CU urea, fAril a plat' mAT.)

GUGIJLEA sin. Dragut (termen de desmierdare pentru copii): &astir =wait mosului ! (ALECS.)

[gugeli].

0 GUMMI (-law vb. tr. Often. Ban. A giugiuli,

a cocoli, a desmierda [comp. gogo 1 i].
GUGUMAN... Mr- GOGOMAN...
GUGUTIVCA sf. 3? Varietate de porumbel

[bg. gugu

turturea"].

GUI-NEGIJI loc. adv. (P) Zor-nevoie; vrind-

nevrind: lard Lesii, gui-negni, o tineau intr'una ea BA vie

Stefan ca sA ml se !whine Craittlui for (ise.).

Pupliza motatd... Gunoindu-ei cuibul din nitrav $1 lens (PANN).

2. vb. re fl. A putrezi; a slahi de tot, a se tom

s'aJung la mA [moose la garduri...

sa-mi Wee cornea putredA de De case MAR.).
GUNOIER sm. Cel ce strange

gun o a i e l e de prin Curti $i de

pe strazi 1,i1 2484 .
GUNOIOS adj. Plin

de gunoiu, de murdarie.
GUNOT$TE sf.

Lo-

despre rnistreti:

cul uncle se string gunoaiele s 2 Gramada de

gunoiu 110 f Locul de pe
cimp Ingrasat cu gunoiu

incepu sA mi-ti guise Al mistret de se auzea cale de nu atiu

cite conace (ISP.).

[vsl. gnoigte].

GUNOIU (pl.- oate)sn.

de a guit a; tipatul purcelului sau mistretului:

Ingrasi... ou , $1 spot sA-I ari (DasoH.); ...t11

GUIT.4 (-it) vb. intr. A trpa cu glas ascutit

(orb. mai ales de purcei): porcii.., se intird, pornind -o

anapoda, guitInd ca de outit (Dom.) ; porch guild Cu furie
Impotriva unor duemanl nevitzuti (IRO.) ;

GUIT4T sbst., citariimultA (p1.-tart) sf. Faptul

Fig. 2484. Gunoier.

I

Balegar, excremente

de vite cu care se. ingra$e painIntul: meta sA -I

563

www.dacoromanica.ro

Se

Carl pa

GUN

GU P- oimp nnmat la lint nouti (GOR.) Lepadaturi de tot

curaj; a inchicle, a astnpa gura cuiva, a-I sili, a-I hotart

felul de lucruri, murdarii care se rnatura $i se a-

runca: fatale mars sa en dee afar&

a nu mai striga, a nu
mai Indrazni sa faca galagie; e nnmai gura de el,
despre cineva care striga numai, dar nu e In stare
sa taca; a i se mute gura (CRG.)

maturat din coal

dimineala sere Pala soarelel (GOR.); a nn face gum:gate mune

la case oulva, a nu sta mult fn acea casa, din pricina
neIntelegerilor cu ai casei Necuratenie, mur-

darie, fir de gunoiu;

sa fad. ceva; In aura mare, Cu glas tare; a face.. -, a

striga, a face galagie; a da o ., a ocarl: ohemA sln-

0 : oala acoperita nu (la gunoaie In

iitorii

to dete o

de-or pomeni-o OSP.) ; a-1 Ina vorba

a spune tocmai ceea ce altul era sa spuna;

ea; (0: vest ..n1 din chin tan $t nn vorbi De altul de ran;
a-I eta ouiva ca un 0. In ochi, a-i aduce suparare, a fi
nesuferit: se view& ootorosit1 de un musatir ce le eta
en '''111 In ochi UM) 4' Stare decazuta, noroiu;
: nimeni n'o e'o ridice din A. (DLVR.) F
Pleava,
lepadatura:
societalli [vsl.

din

GVPA (pl.-pa) sj. s.i*

Mic pe$te de mare, de 20-30
cm. cu corpul lungaret, de
coloare cenusie-albastruie,
Fig. 24.85. GupA.
cu nuance argintii pe pintece; deasupra lintel laterale se vad trei sau patru
dungi longitudinale aurii; numit si hupa" (Box
boops) (1 2485) [ngr. Totircu].
GURA. (p1.-ri) sr 0 p Partea fetal, la om, corn push din buze, dinti gingii, din partea dinauntru
a bucilor, cerul gurii, etc., In care se introduc alimentele pe unde iese vocea ( 2486): a desehide,

asculta nisi o jeluire, of de a apuca on aura Inainte (1.-OH.)

Putinta de a vorbi: mole 1-au luat gura 81 p1-

aura muraii, ceea ce vorbeste lumea despre cineva,

ceea ce critic& lumea; a Se hie dupa aura cuiva. a se

nits la gura eniva teen.), a crede tot ce spune altul;
a-1 nut gars ye dinainte, a spune din gre$ala un lucre

ce ar fi voit sa-1 ascunda; a apnea cu gura, a sari

gnojf].

a inohide, a caeca aura; a umbla cu aura cAscatd C) Tot

astfel la animate: aura calului, bouluf, piston; a senate

(a Baba) din gura lnpulni; 0 : ce antra in aura Inpulu1

nu se mai sante; a tipa ea din aura sarpelui 0 Pr.

ext. $i pr. anal. Intrarea, deschizatura unui loc,

sa vorbeasca inaintea altuia: sistemul for era de a nn

cioarele (CRC.) @ X Piesa de artilerie, tun: aura de

toe 0 Bratul, partea unui rlu la varsarea lui

In alta apa: gurile Dunarli
Inceputul unei
tesaturi: aura Ouzel; : a toga aura

yinzei, a pune capat saraciei, lipsei, a se histari Tai$: aura sit-

bleb; farba coaptA le nate In gars cosset

0 de

broascA Pl
de ham, partea
hamurilor care acopere pieptul

(IRO.) Q W2.

BROASCA ...

calului, nurnitti

$1

mului", pleptar"

pieptul ha-

(r..] 2487) : tose opintea voltaic in gura

de ham; olopoteil antnati de gurile hamurilor zurulau vesel (ALECS,)

4 wilkv1

varA5ul min

11,

143

sobers, ouptorului; aura stiolet; gura saoulut; aura tunulni,

gura tevii, eanalului; o pulbere find de aur... se imprastie
In ens. ea $t oum ar sufla-o aura unni vnican (VLAII.) ID

* oatinA-Lmut, plants, origiFig. 2847.

nara din Europa meridionalti, cu
flori rosii purpurii sau albe, cu P. Gura de ham.
Out mai adesea galben; numita $i g-ura-mielului", gura-moroiului". sau gura-ursului" ( 2488)

vedere al alimentelor ce se introduc IntrInsa: a

boasa cu flori albastre-violete, ce ereste prin paduri $i tufi$uri (Scutellaria altissima) ( 2489);

unui obiect oare-care: aura pastern, pivnitei, podului,

Ours aamasii, deschizatura de la glt $i piept, prin

care intra capul, cind se Imbraca C) Se zice
despre cavitatea gurii considerate din punctul de
duce cave la 0.: a fi ou aura plinA; abia an malain de .
(DLVR.) ; nu pusese femeia nimie in .v de trot silo (CAR.) ; Q :

(Antirrhinum majus); EKTRA-LIIPDLITI, plant& ier-

GVRA -MITEI = LINARITA; GDRA-PAILUILTILDI = TII-

FANIcA [lat.

verA care astepta sa-1 dee AmICII811

eineva murit in 0. osa.) ;

n'am pus ninsio in

n,L,

a-1 lipsi de cistig, de

a mtnca; de-ale gurii,
(VLAII.)

far at inceput, ghiBuraliu

tgu r a, format
sub influenta bg. g ov o rli v J.
(CRC.)

Papra

O GURINN sin. xtio

SAI4U.

Fig. 2486. Gura.

; a-1 lasa aura apt w 41.PA; a triti de la mina

a avea abia strictul necesar pentru traiu;

a nits de la mina pin& la ., a uita u$or, imediat
Imbuctitura eft poate baga cineva In gura: pentrn
pint la

guraliva

de n'o Intree nioi gigtele

birdie Indul

mincare, hrana: de-ale gurii ne dA Cel-de-sus de alum ai

de rAmas

aceasta female...
OSP.) ;

mijloacele de ex isten14; a-$t pune aura la cale,

GURALTV, G1JRALTD

adj. Limbut, vorbaret:

4.1.1mbe

n'am mincat nimic;

a-1 lua plinea de la

RA - CASCATA PV' CASCAGVRA.

Amlodall

gala].

GVRA-CAS CA, civ-

pia, nu martinet usturoiu, uu-ti miroase gura; G : Dumnezeu Itt dA, dar nu -ti
euza..
bagit in 0.; murA m
Its-r4
ORIN
de-a gata, lard sa-$i
.6,
dea cea mai mica os-CerulgurIl
a ,
6 ,Omulgorul
teneala: era an Dierde-

0 GURANT (-nese) vb.

intr. 0/ten. celaus.)A face

gura.

Fig. 2488.

GUR.AR' sm. 5Z Lu- Gura-leului.

Fig. 2489.

Gura-lupului.

orator care sta la gura ocnei, spre a suci frin-

Inghititura, dusca: sit sorb 81 on o

de apt pe gurgulul nlelorului (oLve.) 8 Sarutare, gurita

ghiile.
GURAR2 sbst. C) Fa Bata] cu care se Invirte$te
sulul pe care se Infasura. pinza = GURARE:
are apt la picloare $f .. la gine (JIP.) [g u r

maxi $i la porci [g u r a].

de larba, lua vita Romanului din batatura IVLAH.)

Despre partea exterioara a gurii: a avea o

mare,
oft o pull; a Anita ye ; slt edit, Dina 11 s'o duce gura

la nreohi mac.); a se nits Cu aura oaseata; a raminea en gura

cAsoatd, a ranalnea uimit, Incremenit; a II on pintaeels (sau) on aortal la

a fi boiloasa. (Cu pintocele tare umflat) to Se zice mai ales despre gura

GURARE sf. i Numele unei boale la vitele

GURA - SPARTA sm. F Limbut, flecar; om

indiseret, ce nu poate tine o taina.

0 GURATEC adj. Trans, (600.)

GITRALIV: greterul
razama oepul obosit pe un bras de iarba (MERA).
pornit
O GT,TRE, GVRIIFI Trans. Bucov. Guraliv

ea organ al glasului $i al vorbirii: vorba, zisa,

spusa; voce, glas; galagie, sgomot: am eclat -o din

aura lei; a bun de
e vorbaret, *tie sa vorbeasca,
sa se apere;
de am as- 413B C) ; ran de ., caruia-i
place sa se carte, sa strige, sa Injure; ce are In
lath* are $i in ; (0: gura paeatosulut adevAr gat:mite;
In

on Dumnezeu II ID InimP ou draonl; 11 merge gura ca

manta, tl toacA gura Intenna, 11 nmblft aura ca o moara

(stricatA), vorbeste Intr'una, nu mai tace din gura;

e ar HIKE
; a tAcea din A; fig Dune lacdt la

pane -ti Inn la .. ei heat la inima (PANN); a vorbi on aura

De iumAtate; on jumatate de
(coo.), cu glas domol, fart).

stunt guresul Pales 81 Vidal on dor... ei al-au opus tains]e gl

pAsurile for (VLAH.) ; denote o female gluts& se sloe cA -I

[g u r a].
GURGTJIA (-niez) vb. re fl. 0 0 /ten. A se cocota

ImblA gura ca moara (VOR.)

undeva sus 0 A se fall, a se inglmfa, a se

umfla in pene, a se ratoi: Cu aani nu to ,, CA

DUMIleaell dA ci te (PANN) [g u r g u i u].

GURGUIAT adj. p. GIIRGIMIt. 00/ten. Cocotat:

0 uguiat, ascutit: Magma
cea ~a N'o doboarA vInt vreodauA (PANN) (:) Incirligat
Dune whit pe es e mai

564

ca gur guiul opincii.

www.dacoromanica.ro

GURGIIIU (pl. -nie, e-ututi)en. 0 0 Gitul unui

reste capnl, factndu-i-se sub grumaz o

mare (Se.) 2 jk
Dilatatiune a esofagului, de forma unei pungi, la GURunele pitsdri, in care intro alimentele Inainte de a GUT

ulcior sau al unei garafe: si sorb 51 en o aura de apS ye

nIciorulul (DLVR.) 6) Sfircul titei 1 Virful

opincii: Eu on dintii de opined De gurguiu to -oiu anima

ajunge In stomac: vulturul Se rout la Mani 61-1 aduse

apd In ,wasP.) 0 Grasime care atirna la uhii oameni

(Wm) 4 .Deal tuguiat; virf de deal: egstmee until

din cele doug gargulur1 ale create! (c.-uu.) [comp. lat.

pe sub bdrbie: clinitanui se scArpind ye ..,(DLVR.) 4 11P

Pielea ce atirndla vite (boi, vaci, tauri) sub git, In

gu r gu lio beregatal.

GURGUTA (-ut) vb. refl.= GIIRGIII.a.

0 GURU (-mese) vb. tr. 0 /ten. (CIAUS)
A prepare
p inza spre a fi urzita trecind firele de urzeala prin

fate pieptului 0 Pr. ext. 6) F Git

umnaeriabmitiApin) jtrue_gIt ti pintece 1i 0
Maram map., Ju-

spats si prin ite, a nevedi.

csl. g ore sus" < g o r a" munte"j.

planta cu

LIII,,

GURICICA (pl.-teem) sf. ED dim. GVRA

0 GURI

rubitd. 9 *
Seta -PORPMBII-

0 GURP (-urea's) vb. refl. Trans. A se sui.0 se urea

(vie.)

Partea

ser- MIRES.

GURIOARA (p1. -re) sf. 1) dim. GVRA.

GURITA(p/.-te) sf. 0 p dim. GVRA (D S6.-

( t'ffe

ru tare.

0 GURLUT (-mese) vb. intr. A guita (R.-COD.); pr.

ext despre tipdtul pagarelelor: vrabion se 'ntolau 41

gurlulan din gust (LUNG.); despre porumbei: merges vent,

Mica 1 se arata un porumb gurIttind (MAR.).

GURLUIU (231.-uie) sn. S Gurguiul, gitul unui

ulcior [gurguiu +burluiu].

0 GURULA, GIIIAIRA sf.

0 /ten. (ciAus)

FigpR zoo.
(R.-COD.)

G u r a de ham.
GUST (pl.-turi) sn. 0 Unul din cele cinci sim-

turi ale omului cu care deosebeste, cu ajutorul

limbii si al cerului gurii, dece un lucru e dulce
sau amar, ecru, sarat sau piperat, etc. 0 Seri-

Fig. 2491.

Guga-porumbului.

GU1A.

Fig. 2492.
Guga-porumbului.

flori albe-verzui, cu boabe negre si strdlucitoare; numita si plescaitd" (Cucubalus baccifer)

([7:1 2493);

GV$A-PORVMBITLII12, plantd cu florile

eatele de la masa gums stint mai on do (PARR); a nu

avea (nici un) od, a avert nn do amar ; un do de eireSe

albe, cu fructe in forma de capsuld; numitd. si

basicoasa" (Silene inflata) ( 2492); GII$APORI,IMBULDI s = onorzAN (Valeriana of ficinalis) [comp. lat. vulg. gevsia e].
GU*AT 1. adj. $i sm. C) so Care are o gus

tatea unui lucru: a avea un

gall! pelicani

satta placuta sau neplacuta pe care o percepem cu

acest simt, de la o mincare sau bauturd: bu Facultatea de a aprecia frumusetea sau buna-

a forma ...ill

fin, delicat, pros!, oiudat;

11 Inclinatiune pentru un lucru,

aplecare fireasca spre ceva; inclinatiune pentru o

persoand, plat: a avert pentru musical acest luau,
aceastd !emote nu e dupA ~ul men; nu Pot' face ye

propriu unui scriitor, unui artist, unei scoale:

tab)ou In ~ul In! Rubens 0 Grape, elegantit: e imbracatii on

(lat.gustum].

A lua cite putin In gura

GUSTA (gust) vb. tr.

(dintr'o mincare sau bauturit) spre a-i cunoaste

gustul: dupA ce gust& odatd sau de doud orl din btu:ate se

one (ISP.) ; : Cine n'a gustat amarul Nn stie ce e zaht:rul
(PANN)

11 0 A minca sau a bea In mica cantitate,

cit de putin, numai spre a-si potoli foamea, setea

sau spre a-si satisface pofta dupe ceva: abia am

pntut ad gust ceva si a trebuit sA yin; as vrea IA gust si en

data poame de-acestea A simti placere de pe

urma unui lucru, a avea parte de ceva: Incepuse a dd

0 Maram.

(PAP.)

la nu stile d'a! taril

(JP.)

dulcetile unei cdsAtorii notrivite

(NEOR.)

A prinzi [lat. gu s t a r e].

GUSTAR sm. D T, Luna August: ma dusei
ann treout, prin tuna lui

[Agust < lat. augustus gusta].

GUSTARE sf. (D Faptul de a gu s t a If 0

Ceea ce se gustd. Mincare Wall in cantitate

mica, mai adesea In afera de ceasurile obicinuite

umerl

(D.-ZAMF.).

(D.-ZAMF.);

la miles, gnstariti stru-

(RV.-CRG.) [g u

6.]

GU$TTA. (p1.-te) sf. dim. entsd.

GUSTER sm.:
0 Un fel de
sop irla mare si verde, despre care
poporul crede ca. mused. si ca e

foarte veninoasti ( 2494) (Lacerta

viridis): bier semi', 11 51 sopirlele, Fig. 2493. Guiat.
toate 1 as aratau Int In tale (mope.); Unghii are, mita nu-i, Verde-1.
nu-1,
Lungu-1. serpe nu-1 (Goo.), ghiciloare

despre rug"

e. 0 Crup dittouscatA, pens In luna tut

Mart, e buna de
o boala de git (om)

ric: pleb) de

Gitlej, esofag p Omusor,

limbuta din git: ed-mi midi ul, ()a la

Cop
(ALECS.) [big.].
GUTER.A.RITA sf.
BeiNcA2

sau a bea cite putin din ceva, spre a-i Incerca

(IK.-13RS.) ;

prund

0 GUI (-nsese) vb. tr. A sugrurna:

lupill 8 molt one

GUSTARI (-Aresc) vb. tr. A gust a, a mince

gustul: gustarea raohiui oamenilor

Mar ~, park

(Prun)
soiu de prun ale cdrui
fructe se coo in Iuile [g u s a t].

strimba din nos si scutura din

vom mint!, Vinicor vom

gurii ye nemtncate (JIP.).

(EPAIN.1 0 4,

3. Gum% (p1.-te) sf.

BABITA.
0 GUAT'1,, GIISETEL adj $1 sm. 0 /fen. (=us.) *

Ban. Maram. Mincare de arniazi, prinz.

GUSTAREALA (pl.-en) sf. Faptul de a

gustari: la tie-care

gueatii cu gusatii se Incuscrese (ZNN.)

varietati de mere, pere, prune.

pentru masa: se opreac Impreunit la un conac pentru o

(CAR.) 0

(VLAH.);

Timpit, idiot: Gagautii el guoatil... slut sta-

pinii aste1 natii

tn-

turor 0 POM., chef, pldcere: prinsesem pi de ming/Iris (cats.); 1-a venit ow sit se plimbe Caracter

2493): rote! vision din arty! ye deasupra noastrii gu-

AM111d0i od

GUSTARICA sf. dim. GUST ..RE: !Acura o din

..rtn

[g u $ t e r].

0 GU UT -uiu, -nese) vb. tr. Trans. Fig. 2494.

Cap de guter.
(DENS.) = GUM
GUULTTA. (p/.-te) sf. dim. GVSA: mares...
scotea sunete... mdiestre din gusulita ei (BR.-VN.).
GVTA (p1.-te sf. O Ban. Picaturd, strop de

ape 0 Trans. Oas. as" Dambla, paralizie:

&liar

0 if = PODAGRA: acest cillugar era sweat In pat, nind

bolnav de multi ani de r e . tem.) [lat.. g u t t a, ung.
si paranoia, numitA... ~, e pricinuita de trilsnet

(G.M.)

guta, fr. goutte].

0 GUTA.NAR ITJ) sn. 0 /ten. .0 dirrintou.

*GUTAPERCA sf. Substanta rEtsinoasti, ase-

GUSTOS adj. Cu gust (bun), placut la min care sau la bauturd.

menea cauciucului, dar putin elastics, extras

dintr'un copac (Isonandra percha) care create In
Indiile orientate, In insulele Borneo, Sumatra,

printr'o hipertrofie a glandei tiroide (El 2490):

torilor electrici [fr.].

GUTWE, 0 Guam, Ban. durTNA (p1.-ne) sf.

merindele ce mai aveau

(ISP.).

GUSA, OGEE (pl. -si) sf. CD Umflatura mare la

git, mai adesea sub barbie, care se formeaza la oameni, mai ales la locuitorii din patine muntoase,

avea o pica la git on o ploacd de cele marl (cao.); i se ma-

565

Java, etc., si care, Bind impermeabild, are numeroase intrebuintAri in industrie; fiind rea conducti.toare de electricitate, servo ca izolatoare a conduc-

www.dacoromanica.ro

GUT * Fructu l gut uiului: le Invatam tel de tel

G VA

11

de

peltele tie gutni si de mere (l. -on.); eu sit rumen

gras, iar d-ta BMW/ Cu 0 gutlie (NEGR.).

GUTUTTA pl.-te sl. m

GUTT.J1U,

voRoNvA.

WHIM, Ban. GUTIN Sni. 4 Pom

roditor din familia rozaceelor,

cu foi acoperite cu un puf albicios; cultivat pentru fructele
sale, mai marl decit merele, de
coloare galbenk, cu gust acri-

neus + srb. gdunja].

GUVERNATQR: 1-am trimis ou 0 epistolit la A.ul Pe

decit let, cu ochii marl, de coloare cenusie sau

cafenie si cu pete marl

ca niste dungi late

transversale, de coloare brunk ; traesc In ma-

rea Neagra, de unde

Fig. 2495 Gutuiu.

taroiu", troahnk.", suhlirie'', etc. [lat. *g u t It u-

re lium < guttur].

t.' GUTURAL 1. adj. Care se rosteste din git:

s/. '.17 Consonants care se

rosteste din git [fr.].

0 GUTURARI (U) sn. Olten. Trans. Oas.
EliTTtritaCr.
*GLTVRN (p1.-ne) sn. 0 Forma dupk care e
guvernatk o 'ark., constitutiunea politick a unui
Stet: monarbic, republican
Cei ce guverliberal;

cliderea

.PIPI

[fr. gouverne(ment) +it. governo].

GUVERNA (-nes) vb. tr. t A conduce o tart a

un Stat [fr.].

clrmui, a obladui:

[fr.].

tor specii de pestisori (Gobius), cu capul mai !nett

p/.-ale
oameni

neaza o lark, oclrmuire:

().-GH.)

GUITTIDIE s /., QUVID SM. ),Ifiv Numele mai mul-

(ALECS.) .

linnet ~.
2. OUTURALA (PL-le

copii: copli oresonti Si datlaciti de doici pi guvernante nemtoaice sau franturoaice (ISP.1 [fr.].

care venom sit -1 Inlocuesc

Mold. F auTuR411:1: puteai

as pique no de Cele tittarasti

tuner", guturar", ca-

f fr.].

educatiei unui print Mks, unui bkiat nobil 0

0 GTJTUNAR (p1.-re sn.

provenita din inflamatiunea mucoasel nasului,

numita, dupa tegiuni, gu-

guvernanti 0.-0114

GUVERN4NTA (pt. -te) sl. Femeie careia i-e

Incredintata cresterea unuia sau a Mai multor

torul-sef al acestei institutiuni [g u v ern a].

GUVERNOR SM. 0 Preceptorul, conducatorul

2495) [lat. vulg. 'c o t o -

GUTURAIU

poste art pa

GUVERNAT 9R sm. 0 0 Gel ce comenda, guverneeza ca sef Intr'o provincie, Intr'o colonie.
Intr'o cetate, etc. 0 til Sancti nationals, direc-

cios si cu miros aromatic (

sn. # Boca. la

GUVERNANT SITE. 0 Gel ce guverneeza, ctr-

muitor (al tk.rii): commieta popornlul, aingurta feu oe

*GUVERNAM/NT jp/.-minte sn. 0 0 Guvern

Gubernie [fr.].
L

GUVERNAMENTAL adj. si sm. 0 Care tine

de guvern ; care tine cu guvernul. partizanul gu
vernului [fr.].

tree adesea Si In apele Dunarii:

-DEBALTA

GLAVOACA

[ngr.
GUZ

sm.

Mold.

Trans. Ban. _ 0 $oarece mare, guzgan, chitoren, chit.can

Cirtitk. [ung. g it z tl].

GUZ4N sm. 7..k

Mo/d. Bucoy. Trans. _

Fig. 2496.

Gvarclie nationala.
OUZGAN: s'au adunat o L. Locotenent. S. Soldat.
multime de soared 51.1 din that& lumea (se.)

GUZGAN sn. 014 $oarece mare, sobolan, chitoren, clotan : semi et; m ", mare, In dosare locueete
'tax) 2 F 11- 'reaca de revolver [comp. g u z].

GUZGANARIE sf. col. Multimede guzgan t.

GVARDIE sj. A

GARDA 1.2496) : .-2,natIonalik;

originea gvardiei national.) nu se pierde In noaptea timpurilot

(CAR.) [nisi.

DIE CAZANIA DE LA 001'012A (1642)

Me?.irNO-

MarOp.'44,

-N; (417 -3 ifiy

JL_ 444
566

www.dacoromanica.ro