Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STIINTIFICE
PRINCIPII METODOLOGICE
Prof.dr. Doina Azoicai
Cercetarea in medicina
Cercetarea fundamentala
Cercetarea clinica
consideratie
DESCRIPTIVE
LANSAREA IPOTEZELOR
( observationale transversale )
Cazuri raportate
Serii de cazuri
Studii ecologice (de corelatie)
Studii de prevalenta
STUDII ANALITICE
DEMOSTRAREA IPOTEZELOR
(observationale etiologice)
Caz-martor
Cohorta retrospectiva / prospective
(interventionale)
Trialuri clinice
METAANALIZA
STUDII DE ANALIZA DECIZIEI
VERIFICAREA IPOTEZELOR
APLICAREA IN PRACTICA
Protocolul studiului
Supravegherea populatiei (cohorta /registre)
Transversal ( esantion reprezentativ)
Studiu randomizat controlat
Studiu randomizat controlat sau de cohorta
Transversal comparativ cu repetari ale
masuratorii
Transversal comparativ cu un standard de aur
Studiu randomizat controlat
Studiu randomizat controlat sau analiza deciziei
Studiu randomizat controlat
Studiu de cohorta
Studiu caz-martor
Studiu randomizat controlat /studiu de cohorta
Studiu caz-martor
1. Obiective
2. Tipul de studiu
3. Factorii studiati
4. Criterii de evaluare
5. Populatia sursa si subiectii studiati
6. Factorii de confuzie si erori potentiale
7. Rezultate
8. Concluziile cercetatorilor
1. OBIECTIVE
formulate clar si precis
vor orienta cercetatorul asupra tipului de studiu care trebuie ales
mai frecvente :
- evaluarea evolutiei sau prognosticului unei boli ;
2. IPOTEZA
lanseaza ideea unei posibile relatii dintre factorii care vor fi studiati si
criteriul de rationament (sau factorul rezultant)
In sistemul judiciar, nu acuzatul trebuie sa aduca proba nevinovatiei sale ci acuzarea trebuie sa
evidentieze culpabilitatea.
Acuzatul este prezumat inocent atat timp cat nu s-a dovedit ca este vinovat.
Aceasta situatie ilustreaza cele doua moduri posibile de exprimare a ipotezei :
ipoteza nula acuzatul nu este vinovat si
ipoteza alternativa acuzatul este vinovat
3. TIPUL DE STUDIU
STUDII
DESCRIPTIVE
OBSERVATIONALE TRANSVERSALE
AVANTAJE
* caracterizeaza fenomenele numai printr-o prezentare descriptiva (prevalenta)
* usoare, rapide, ieftine
* date usor de cules
* generatoare de ipoteze
LIMITE
* nu stabilesc secventa temporala a evenimentelor ("oul sau gaina?")
* riscul introducerii unor erori sistematice ( bias-uri)
* riscul interpretarilor abuzive
STUDII ANALITICE
AVANTAJE
* usor de efectuat
* durata scurta de timp (util in gasirea unor solutii urgente)
* repetabile
* economice
* analiza mai multor factori de risc
LIMITE
* alegerea grupului caz/control = erori greu masurabile
* riscul pierderii din urmarire a unor cazuri ( ex. prin diagnostic incert)
* dificil de precizat relatia cauza efect si secventa temporala factor de risc - boala
STUDII ANALITICE
OBSERVATIONALE ETIOLOGICE : COHORTA
Avantaje
* stabilesc secventa evenimentelor;
* nu sunt supuse erorilor sistematice care apar in studiile caz-martor :
* permit cuantificarea riscului (calculul riscului relativ = cel mai fidel )
* sunt convenabile studierii bolilor mai frecvente
Limite
* impun, in faza initiala, includerea unui numar mare de subiecti ;
* sunt lungi si costisitoare;
* introduc erori legate de pierderea din urmarire a subiectilor expusi.
STUDII ANALITICE
DE INTERVENTIE : TRIALURI CLINICE
( de referinta pentru cercetarea evaluativa : trialul clinic randomizat dublu orb)
AVANTAJE
* aprecierea eficacitatii clinice a unor:
- proceduri diagnostice ( teste de depistare si de precizare a diagnosticului);
- interventii preventive/curative (tratamente medicamentoase / chirugicale ;
tehnici de reeducare; tehnici de ingrijire)
- interventii de tip educational (schimbarea comportamentului/modului de viata)
* economii importante in utilizarea unei interventii practice, dovedite a fi cea mai buna
LIMITE
* reduc numarul celor care pot beneficia de interventia cea mai buna = probleme etice
* nu exista efectiv un nivel ideal de proba care sa afirme superioritatea unei interventii
* costisitoare
* dificil de realizat
* pot perturba relatia medic pacient ( administram interventia la unii si la altii nu de ce?)
METAANALIZA
( studiul studiilor)
AVANTAJE
* permite estimarea importantei unui efect
* sporeste puterea statistica a unor rezultate
* mareste capacitatea de generalizare a unor rezultate
* obliga la rigoare in metode, lectura si culegerea datelor
* diminua contributia subiectivitatii
LIMITE
* ignora calitatea studiilor prin generalizare
* necesita etape laborioase
* bias de publicatie ( studii a caror rezultate sunt negative)
* validitatea afectata de complexitatea si precizia informatiei oferite de diverse studii
* validarea prealabila a tehnicilor statistice utilizate
AVANTAJE
* structura simpla
* combinarea mai multor surse de date
* autorizeaza luarea in calcul a utilitatii ( inclusiv cu referiri la calitatea vietii)
* permite examinarea impactului datelor subiective
* separa o problema majora si complexa in probleme mai mici si mai usor de rezolvat
* furnizeaza o reprezentare a rationamentului clinic
LIMITE
* incureajeaza simplificarile ce reduc dimensiunile problemelor
* necesita analiza a numeroase date
* putin obisnuita
* cronofaga
* furnizeaza o reprezentare numai a rationamentului clinic
3. FACTORII STUDIATI
se refera la :
- expunere la factori : de risc, cauzali, predispozanti, favorizanti, precipitanti,
complementari
ATENTIE demonstrarea expunerii la un factor studiat demosntrarea cauzalitatii
4. CRITERII DE EVALUARE
5. POPULATIA
Asocierea n plan statistic nu corespunde cu realitatea biologic depinde de un alt factor real
MODIFICATORI AI EFECTELOR
Elemente care modific relaia existent ntre un factor cauzal i boala rezultat
Factor de confuzie modificatorii efectului
ERORI SISTEMATICE : contribuie la estimari ale parametrilor la valori in mod sistematic mai
7. REZULTATE
8. CONCLUZIILE AUTORILOR
VALIDITATE
APLICABILITATE
CONCORDANTA CU PRINCIPIILE
MBD
(medicinei bazate pe probe stiintifice)
protocolul este adaptat pentru a raspunde cel mai bine la problema cercetata
studiul este realizat fara erori sistematice (bias) importante
analiza statistica este adaptata obiectivelor ( puterea studiului crescuta)
nivel intermediar :
nivel redus
si gradarea recomandarilor
Clasificarea recomandarilor :
grad A : bazate pe cunostinte stiintifice obtinute prin studii cu
nivel puternic al probelor stiintifice
grad B : bazate pe prezumtii stiintifice oferite de studii cu nivel
intermediar al probelor stiintifice
grad C : bazate pe studii cu nivel scazut al probelor stiintifice
Recomandri
existente
Metodologie
corect
Studii
Actualizare
Metodologie
corect
Acordul
profesionitilor
+
Adaptarea la contextul clinic i profesional
Recomandri bazate
pe probe tiinifice
Studii complementare
Tipul dovezii/puterea
Argumente
II
III
IV
II 1.
II 2.
Probe stiintifice obtinute prin studii de cohorta sau studii cazmartor de preferinta multicentric
II 3.
III
Avizul expertilor
Studii descriptive
Forta recomandarilor
Grad A
Grad B
Grad C
Gradul recomandarilor
Nivelul probelor stiintifice furnizate de literatura
Nivel 1
- Studii randomizate comparative puternice
- Meta analiza studiilor randomizate comparative
- Studii de analiza deciziei
Nivel 2
- Studii randomizate comparative putin puternice
- Studii comparative non-randomizate bine efectuate
- Studii de cohorta
Nivel 3
- Studii caz-martor
Nivel 4
- Studii comparative cu erori sistematice importante
- Studii retrospective
- Studii descriptive (transversale, longitudinale)
(dupa ANAES)
Gradul recomandarilor
A
Probe stiintifice certe
B
Prezumtii stiintifice
C
Nivel scazut al dovezilor
CONCLUZIILE METODOLOGULUI