Anexa B GAL Stefan Cel Mare Track Changes Noiembrie2013

Asociatia GRUPUL DE ACTIUNE LOCAL STEFAN CEL MARE
PARTEA 1
Lista localitilor cuprinse n teritoriul GAL TEFAN CEL MARE
LISTA LOCALITATILOR CUPRINSE IN TERITORIUL GAL TEFAN CEL MARE

Teritoriul GAL prezentat sub denumirea GAL TEFAN CEL MARE este situat n judeele Iai i
Vaslui nglobind 12 unitati administrativ teritoriale recunoscute legal la nivelul NUTS IV, dup cum
urmeaz:
n judeul Iai
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Comuna ARONEANU
Comuna GOLIETI
Comuna UNGHENI
Comuna UORA
Comuna PRISCANI
Comuna COMARNA
Comuna COSTULENI
Comuna CIORTETI
Comuna DOBROV
n judeul Vaslui
10. Comuna CODETI
11. Comuna REBRICEA
12. Comuna TCUTA
13. Comuna DNETI
14. Oraul NEGRETI
Teritoriul GAL este bazat pe principiul continuitatii si omogenitatii, conform hartilor atasate si a
descrierilor. Nici o localitate din acesta nu este inclusa pe teritoriul unui alt GAL.
Dupa cum se poate observa din informatiile expuse mai sus, GAL TEFEAN CEL MARE indeplineste
criteriul de selectie nr. SCS 1.4. fixat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in sensul c GAL
TEFAN CEL MARE cuprinde poriuni din judee diferite.
II.1 Lista localitilor cuprinse n teritoriu

ANEXA D Prezentarea teritoriului i populaiei
Grup de Actiune Locala Stefan cel Mare
Numele localitatii
Supr.
Totala
Densitate
total
teritoriu
km2
loc/km2
3148
39,52
79,66
4120
65,67
62,74
Numar locuitori
Codul
comunelor
INSSE
Comune
Orase
Sate
Din
orase
95747
Aroneanu
xx
Aroneanu,
Doroban, Rediu
Aldei i orogari
96192
Ciortesti
xx
Ciorteti,
Coropceni,
Deleni, Rotria
i erbeti
96370
Comarna
xx
Comarna,
Curagu, Osoi i
Stnca
4739
56,72
83,55
96423
Costuleni
xx
Costuleni,
Covasna, Cozia
i Hilia
4752
65,21
72,87
96888
Dobrovat
xx
DobrovMoldoveni,
Dobrov-Rui i
Pahonia
2477
94,47
26,22
4115
57,17
71,98
97090
Golaesti
xx
Golieti,Cilibiu,
Cotu lui Ivan,
Grdinari,
Medeleni,
Petreti i Podu
Jijiei
98603
Prisacani
xx
Priscani,
Mcreti i
Moreni
3459
60,52
57,15
99922
Tutora
xx
uora,
Chipereti i
Oprieni
2060
36,69
56,15
96003
Ungheni
xx
Ungheni, Bosia,
Coada Stncii i
Mnzteti
4377
48,26
90,70
163002
163253
165719
166235
Codaesti
Danesti
Rebricea
Tacuta
xx
Codeti,
Ghergheleu,
Pribeti, Rediu
Galian
4702
68,47
68,67
xx
Dneti, Bereasa,
Booaia, Emil
Racovi,
Rcani,
Ttrni
2222
57,93
38,36
xx
Rebricea, Bolai,
Crciuneti,
Draxeni,
Mcreti, Rateu
Cuzei,
Tatomireti,
Tufetii de Jos
3798
55,89
67,95
xx
Tcuta, Cujba,
Dumasca,
Foceasca,
Mirceti,
Protopopeti,
Sofieni
3384
60,63
55,81
10126
10126
61,03
165,92
161856
Negresti
Negresti
Czneti
Cioatele
Glodeni
Parpania
Poiana
Valea Mare
TOTAL
xx
xx
xx
10126
57479
828,18
69,40
% locuitori
orase din
total
locuitori
(25%)
xx
xx
xx
17,62%
xx
xx
xx
Sursa INSSE Iai i Vaslui vezi anexa Anexa 6 Statistici INSSE Iasi si Vaslui
ANEXA D Prezentarea teritoriului si populatiei

Grup de Actiune Locala Stefan cel Mare
Numar locuitori
2002*
Din
total
orase
teritoriu
Numele localitatii
Supr.
Totala
Densitate
km2
loc/km2
2854
39,52
72,22
4325
65,67
65,86
Codul
comunelor
INSSE
Comune
Orase
Sate
95747
Aroneanu
xx
Aroneanu,
Doroban, Rediu
Aldei i orogari
96192
Ciortesti
xx
Ciorteti,
Coropceni,
Deleni, Rotria
i erbeti
96370
Comarna
xx
Comarna,
Curagu, Osoi i
Stnca
4559
56,72
80,38
96423
Costuleni
xx
Costuleni,
Covasna, Cozia
i Hilia
4878
65,21
74,80
xx
DobrovMoldoveni,
Dobrov-Rui i
Pahonia
2522
94,47
26,70
3887
57,17
67,99
96888
Dobrovat
97090
Golaesti
xx
Golieti,Cilibiu,
Cotu lui Ivan,
Grdinari,
Medeleni,
Petreti i Podu
Jijiei
98603
Prisacani
xx
Priscani,
Mcreti i
Moreni
1375
60,52
22,72
99922
Tutora
xx
uora,
Chipereti i
Oprieni
1983
36,69
54,05
96003
Ungheni
xx
Ungheni, Bosia,
Coada Stncii i
Mnzteti
4108
48,26
85,12
163002
Codaesti
xx
Codeti,
Ghergheleu,
Pribeti, Rediu
Galian
4878
68,47
71,24
163253
165719
166235
Danesti
Rebricea
Tacuta
xx
Dneti, Bereasa,
Booaia, Emil
Racovi,
Rcani,
Ttrni
2437
57,93
42,07
xx
Rebricea, Bolai,
Crciuneti,
Draxeni,
Mcreti, Rateu
Cuzei,
Tatomireti,
Tufetii de Jos
3669
55,89
65,65
xx
Tcuta, Cujba,
Dumasca,
Foceasca,
Mirceti,
Protopopeti,
Sofieni
3528
60,63
58,19
10228
10228
61,03
167,59
161856
Negresti
Negresti
Czneti
Cioatele
Glodeni
Parpania
Poiana
Valea Mare
TOTAL
%
locuitori
orase din
total
locuitori
(25%)
xx
xx
xx
10228
55231
828,18
66,69
xx
xx
xx
18,52%
xx
xx
xx
*Anexa D suplimentara ca urmare a notei de clarificare postata pe site-ul www.pndr.ro cu privire la utilizarea ca
referinta a indicatorilor din anul 2002.
Teritoriul acoperit de GAL TEFAN CEL MARE include 14 localitati, facand parte din judeele Iai i
Vaslui. Numarul total al locuitorilor care fac parte din aria teritoriala a GAL TEFAN CEL MARE este de
57.479 locuitori, dispusi pe o suprafata totala de 828,18 km2 .
Dupa cum se poate observa din informatiile expuse mai sus, GAL TEFAN CEL MARE, cu o populaie
total de 57.479 locuitori indeplineste criteriul de selectie nr. SCS 1.1. fixat de Ministerul Agriculturii si
Dezvoltarii Rurale, in sensul ca numarul de locuitori ai GAL TEFAN CEL MARE - se situeaza intre 30.000
si 70.000 de locuitori.
Situatia privind ruralitatea teritoriului este urmatoarea:
Ponderea populatiei rurale ___________Populatia in mediul rural______*100

=
Populatia totala
Ponderea populatiei rurale

=
Gradul de ruralitate
=
Gradul de ruralitate
=
___________47.353_________*100 = 82,38%
57.479
___________Densitatea populatiei ( _(120loc/km2)_____*100

Populatia totala
______________ _69.40_____________
57.479
*100 = 12,07%
Ponderea populatiei urbane ___________Populatia in mediul urban______*100

=
Populatia totala
Ponderea populatiei urbane

=
__________10.126________*100 = 17,62%
57.479
In ceea ce priveste densitatea teritoriului GAL TEFAN CEL MARE aceasta este analizata mai jos
comparativ cu situatia la nivel national si regional, avand in vedere ca teritoriul GAL TEFAN CEL MARE
se situiaza in regiunea de dezvoltare Nord Est.
Regiunea Nord-Est are o populaie total de 3.674.367, fiind astfel cea mai populat
regiune a rii. Densitatea este de 99,71 locuitori/km, mai ridicat dect media pe ar,
de 91,3 locuitori/km.
Judeul Iai are o populaie total de 826,552 locuitori i o densitate de 150,94 loc./km, fiind pe locul 2 dup
Bucureti ca numr de populaie.
Judeul Vaslui are o populaie total de 455.049 de locuitori i o densitate de 85,57 loc./km.
Dupa cum se observa, teritoriul acoperit de GAL TEFAN CEL MARE , are o densitate cu mult
inferioara atat fata de densitatea judeelor Iai i Vaslui, densitatea regiunii de dezvoltare Nord Est, cat si a
celei de la nivel national, ceea ce impune atragerea populatiei in zonele rurale, in primul rand prin
imbunatatirea conditiilor de trai in mediul rural, dar si prin crearea de locuri de munca.
Clasificarea localitatilor componente ale GAL TEFAN CEL MARE, in functie de densitatea populatiei este
urmatoarea:
Densitate
< 20 loc / km2
Intre 20 si 39,5 loc / km2
Intre 39,5 si 79 loc /

km2
Intre 79 si 120 loc / km2
Grupa
Zona nepopulata cu
probleme
Zona cu riscuri mari de
depopulare
Zona rurala cu
densitate in scadere
Zona in ascensiune
Peste 120 loc/km2
Comuna
Densitate (loc/km2)
Dobrovat
26,22
Danesti
38,36
Tacuta
55,81
Tutora
56,15
Prisacani
57,15
Ciortesti
62,74
Rebricea
67,95
Codaesti
68,67
Golaiesti
71,98
Costuleni
72,87
Aroneanu
79,66
Comarna
83,55
Ungheni
90,7
Zona cu densitate
Negresti
165,92
ridicata
Sursa: elaborare proprie in baza datelor de la Institutul National de Statistica cu date din anul 2011,
Anexa 6 Statistici INSSE Iasi si Vaslui
Analizand datele prezentate mai sus se poate observa ca o parte din teritoriului GAL
TEFAN CEL MARE, respectiv comunele Dobrov din Iai i Dneti din Vaslui
prezinta o densitate foarte scazuta, incadrandu-se intr-o zona cu probleme de depopulare. Majoritatea
comunelor din GAL TEFAN CEL MARE (8 comune din 14) au o densitate in scadere. Pe teritoriul GAL
sunt i trei comune cu populaia n ascensiune (comuna Aroneanu i Ungheni din zona metropolitan) i
comuna Comarna, cu densiti ntre 80-90 locuitori/km2. Pe teritoriul GAL TEFAN CEL MARE exist o
zon cu densitate ridicat, peste 120 locuitori/km2 i anume oraul Negreti, a crui densitate este mai mare
dect media pe jude i pe regiune de dezvoltare, de 165,92 locuitori/km2 fa de 91 locuitori/km2.
Dupa cum se poate observa din informatiile expuse mai sus, GAL TEFAN CEL MARE, cu o densitate a
populaiei de 69,40 locuitori/km2 indeplineste_criteriul de selectie nr. SCS 1.2. fixat de Ministerul
Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in sensul ca densitatea populatiei GAL TEFAN CEL MARE se situeaza
sub 75 locuitori / km2.
n cadrul GAL Stefan cel Mare exist UAT incluse in zone defavorizate de conditii naturale specifice,
conform anexei E din ghidul de finanare.
Nume le
localitatii
Codul
comune lor
INSSE
Comune
95747
96192
Aroneanu
Ciortesti
Comarna
(Osoi)
Costuleni
Golaiesti
Tutora
Prisacani
96370
96423
97090
99922
98603
Dupa cum se poate observa din informatiile expuse mai sus, GAL TEFAN CEL MARE, cu un numr de 7
UAT din cele 14 din GAL incluse n zone defavorizate de condiii naturale specifice, indeplineste_criteriul
de selectie nr. SCS 1.3. fixat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in sensul ca pe teritoriul
acestuia se afl zone defavorizate.
2. PLANUL DE DEZVOLTARE LOCAL A TERITORIULUI

GRUPULUI DE ACIUNE LOCAL TEFAN CEL MARE
10
II.2 PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALA

GRUP DE ACTIUNE LOCALA TEFAN CEL MARE
REZUMAT
Denumire indicator
Situaie indicator
Detalii
numrul de locuitori cuprini n

teritoriul GAL tefan cel Mare
sub 70.000 locuitori
57.479 locuitori
densitatea populaiei teritoriului

GAL tefan cel Mare
sub 75 locuitori/km2
situaia zonelor
srace/defavorizate (zone Natura
2000, zone cu valoare natural
ridicat (HNV), zone afectate de
restructurare industrial)
cuprinse n teritoriu;
exist 7 zone Natura 2000
exist 7 UAT cuprinse in

zone defavorizate de conditii
specifice
existena n componena
teritoriului a unor zone cuprinse
n judee diferite (da sau nu);
Da
denumirea grupurilor
minoritilor etnice cuprinse n
parteneriat;
Grup de minoriti de etnie

rom
69,40 locuitori/km2
Pdurea Icueni cod: ROSCI0160
Pdurea Medeleni cod: ROSCI0161
Pdurea Brnova-Repedea cod: ROSCI0135
Rul Prut cod: ROSCI0213 - Is, Vs
Pdurea Brnova cod: ROSPA0092 - Is, Vs
Pdurea Micleti cod: ROSPA0096 - Is, Vs
Fnaurile de la Glodeni cod ROSCI0080
VS
95747 Aroneanu
96192 Ciortesti
96370 Comarna (Osoi)
96423 Costuleni
97090 Golaiesti
99922 Tutora
98603 Prisacani
Jud. Iai i jud. Vaslui

Asociaia pentru sprijinirea romilor
Bahtaleia Negresti
ponderea (%) reprezentanilor

legali tineri (cu vrsta pn n 40
de ani) n cadrul organizaiilor ce
formeaz parteneriatul;
30%
12 organizatii din 40
ponderea (%) femeilor ca

reprezentani legali n cadrul
organizaiilor ce formeaz
parteneriatul;
30%
12 organizatii din 40
denumirea grupurilor ce includ

reprezentani ai organizaiilor
agricole/a grupurilor de
productori/reprezentani ai
sectorului forestier, reprezentani
ai sectorului economic/ai
organizaiilor de mediu cuprinse
n cadrul parteneriatului;
Organizaii agricole
Asociaia Agricol Aroneanu

Asociaia de dezvoltare rural Aroneanu
A.D.R.A.
Asociaia de Interes Comunitar Aroneanu
Asociaia Pro Comunitate
Asociaia Legume Fructe Felicia Golieti
Asociaia Pomiviticol Hilia din comuna
Costuleni
Asociatia Cresctorilor de Taurine din
comuna Rebricea
Asociatia Apicola Negresti Vaslui
Grupuri de productori
Nu
11
Reprezentani sector forestier
Reprezentani sector
economic
Organizaii de mediu
ponderea (%) grupurilor care
includ parteneri privai i
reprezentani ai societii civile
n cadrul parteneriatului;
65%
denumirea aciunilor inovative

prevzute n cadrul planului de
dezvoltare local;
Fiecare masura contine o

componenta inovativa
denumirea aciunilor de
cooperare prevzute n cadrul
planului de dezvoltare local;
Societatea Comercial DECO Silva

SRL
Bzdg Maricica Intreprindere Familial PF
Dobnd Florin Intreprindere Individual I.I.
Piac P. Petru Persoan Fizic Autorizat
Pltinel Veronica Intreprindere Individual
Mzdrag Maria- Rodica Persoan Fizic
Autorizat
Societatea Comerciala Eurofin Proiect SRL
Societatea Comerciala BMG Euroexpert
SRL
Societatea Comercial DECO Silva SRL
Fundatia Corona
26 membri privati si reprezentanti ai
societatii civile din 40
Masura 111, Masura 112, Masura
221, Masura 141, Masura 121,
Masura 123, Masura 312, Masura
313, Masura 322
Participarea grupului de actiune
locala la proiecte de cooperare
denumirea obiectivelor
operaionale care sunt adresate
fermierilor de subzisten;
Obiectivele 3,10,11
operaionale adresate tinerilor;
Obiectivele 1, 3-11
12
-Sprijinirea transferului de autoritate

in gospodariile agricole traditionale
-Modernizarea exploatatiilor
agricole
-Transformarea fermelor de
semisubzistenta in ferme economice
Imbunatatirea competitivitatii prin
actiuni de formare-informare
Sprijinirea transferului de autoritate
in gospodariile agricole traditionale
Reintroducerea in circuitul economic
al terenurilor neproductive
Imbunatatirea conditiilor de viata
pentru populatie
Dezvoltarea activitatilor turistice in
zona grupului de actiune locala
STEFAN CEL MARE
Cresterea gradului de prelucrare a
produselor agricole si forestiere
Diversificarea ofertelor tursitice si
de petrecere a timpului liber
Dezvoltarea durabila a economiei
rurale prin activitati non-agricole (in
scopul cresterii numarului de locuri
de munca si a veniturilor aditionale).
operaionale legate de mediu;
operaionale adresate grupurilor
de productori, asociaii,
parteneriate etc.
Obiectivele 4,6,7,8,9
Obiectivele 2,4,5, 6,7,8
13
Modernizarea exploatatiilor agricole

Transformarea fermelor de
semisubzistenta in ferme economice
Reintroducerea in circuitul
economic al terenurilor neproductive
pentru populatie
STEFAN CEL MARE
Cresterea gradului de prelucrare a
produselor agricole si forestiere
Participarea grupului de actiune
locala la proiecte de cooperare
Reintroducerea in circuitul economic
al terenurilor neproductive
pentru populatie
STEFAN CEL MARE
Diversificarea ofertelor tursitice si
de petrecere a timpului liber
PARTEA I PREZENTAREA TERITORIULUI ANALIZA DIAGNOSTIC

II.2.1. Prezentarea geografic i fizic
II.2.1.1 Prezentarea principalelor caracteristici geografice (amplasament, relief, altitudine)
AMPLASAMENT
Teritoriul Grupului de Aciune Local TEFAN CEL MARE este situat majoritar n judeul Iai, n
proporie de 62,21 %, i 37,79 % n judeul Vaslui. Teritoriul se situeaz n regiunea de Nord Est a rii,
respectiv partea de sud est a judeului Iai, suprafaa teritoriului GAL format din cele 9 comune din Iai
acoperind 9,14 % din suprafaa judetului Iasi i partea de nord a judeului Vaslui, suprafaa acoperit de cele 5
comune i oraul Negreti din judeul Vaslui acoperind 5,72 % din suprafaa judeului Vaslui.
Situat n partea de nord-est a Romniei, Judeul Iai este

mrginit la vest de rul Moldova i la est de rul Prut (care
constituie i grania cu Republica Moldova). Cu o suprafa de
5476 Kmp, Iaul este un jude mediu ca ntindere, reprezentnd
2,3% din suprafaa rii (ocupnd locul 23 ntre celelalte judee
ale Romniei).
Vasluiul este un jude n regiunea Moldova din Romnia,
situat n partea de est a rii, ntinzndu-se pe cursul superior i
mijlociu al rului Brlad; face parte din regiunea Nord Est.
Judeul Vaslui face parte din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru
din 2002.
Suprafaa nsumat din teritoriile celor 14 UAT- comune i oraul Negreti inclus n teritoriul GAL tefan
cel Mare reprezint 828,18 km2.
Se nvecineaz:
La Nord: cu Republica Moldova, grania rul Prut (extremitatea nordic a comunei Golieti), continunduse cu comunele Victoria i Rediu partea de Nord Vest, ambele n judeul Iai.
La Est: cu Republica Moldova- grania constituind-o rul Prut (extremitatea estica a comunelor Golieti,
Ungheni, uora), i continundu-se cu comunele Priscani, Rducneni, Grozeti.
La Sud: teritoriul GAL se mrginete cu comune aflate n judeul Vaslui, de la Sud Est ctre Sud Vest
nvecinndu-se cu comunele Micleti, Vultureni, Todireti i Dumeti.
La Vest: de la Sud Vest ctre Nord Vest, cu comune aflate pe teritoriul judeului Iai comunele Drgueni,
Scnteia, Grajduri, Schitu Duca, Brnova, continundu-se cu municipiul Iai ( grania direct GAL tefan cel
14

Mare cu comuna Aroneanu), comunele Tometi, Holboca, i pe partea de Nord Vest cu
comunele Rediu i Victoria.
TERITORIUL GAL TEFAN CEL MARE
Teritoriul GAL tefan cel Mare este format din urmtoarele uniti administrative aferente judeelor Iai i
Vaslui:
n judeul Iai: 9 UAT - comunele Golieti, Aroneanu, Ungheni, uora, Prisacani, Comarna, Costuleni,
Ciorteti i Dobrov
n judeul Vaslui: 5 UAT - comunele Codeti, Rebricea, Dneti, Tcuta i oraul Negreti, cu satele
aferente.Teritoriul este direct vecin cu municipiul Iasi, prin comunele Aroneanu i Tometi i este deasemeni
direct vecin cu oraul Ungheni din Republica Moldova, prin comuna Ungheni. Alte comune aflate la grania
cu Republica Moldova, avnd ca i grani natural rul Prut, n afar de comuna Ungheni, sunt Golieti, i
uora.
Comunele Aroneanu, Ungheni fac parte din Zona Metropolitan Iai, nfiinat n anul 2004 (ZMI ocup o
suprafa total de 80.800 ha, adic 15% din suprafaa judeului Iai).
Suprafaa nsumat din teritoriile celor 13 comune i oraului Negreti inclus n teritoriul GAL tefan cel
Mare reprezint 828,18 km2.
Populaia total a teritoriului GAL tefan cel Mare la nivelul anului 2010 conform statisticilor INSSE Iasi si
Vaslui nsuma un numr de 57479 locuitori.
Densitatea medie n teritoriul GAL tefan cel Mare pe km2 era n 2010 de 69,40 locuitori/km2.
Punctul extrem
Nord
Sud
Est
Vest
Sat Petreti
Comuna Golieti
Sat Ttrni
Comuna Daneti
Sat Mcreti
Comuna Priscani
Sat Cioatele
Ora Negreti
Longitudine
estic1)
2742E
Latitudine
nordic
4717N
2740E
4648N
2757E
4702N
2725E
4649N
15
Cai de comunicatie
a. Acces rutier
E583 este un drum european de categoria B care ncepe n Romnia, traverseaz Republica Moldova i se
termin n Ucraina. E583 pornete din drumul european E85 din dreptul localitii Sboani de lng Roman
i are traseul care coincide cu DN28 pn la Iai; DN24 pn la punctul vamal Sculeni, Iai; apoi pe teritoriul
Republicii Moldova ncepe cu punctul vamal Sculeni, Ungheni urmnd traseele drumurilor naionale: R16
pn la Bli; M14 pn la Edine; M8 pna la Otaci (punctul vamal spre Moghilu); mai departe, pe teritoriul
Ucrainei, E583 trece pe drumul regional R10 prin Vinia pna la Jtomr, unde se unete cu drumul european
E40.
E583 trece prin apropierea GAL Stefan cel Mare, cnd traverseaz municipiul Iai, de la vest la est.
DN28 - Lungime total 141.2 km, prin judetul Iasi traverseaza comunele din GAL Comarna, Costuleni,
intersecteaza DN28A la Trgu Frumos, DN28B la Trgu Frumos, DN24 la Iai, DN24B la Albia. Acest
drum se continu pn la grania cu Republica Moldova.
DN24 - Lungime total 218.4 km Comune traversate din GAL n judeul Vaslui Codeti, Iai comuna
Ciorteti, Dobrov, Comarna, intersecii DN2 la Tiia, DN25 la Tecuci, DN11A la Brlad, DN24A la Brlad,
DN24B la Crasna,
Pe directia Est- Vest, exista drumul national DN15, care trece pe o portiune scurta prin teritoriu, in zona
orasului Negresti, legandu-l de municipiul Roman. In rest, pe directia Est-Vest exista cateva drumuri
secundare care leaga localitatile Codaesti-Danesti , Danesti- Rebricea, Dobrovat- DN24.
DN15D - Lungime total 130 km, singura localitate din GAL traversat este oraul Negreti, Intersecii DN15
la DN2F la Vaslui, DN24 la Vaslui, Captul de est Vaslui.
Exista un singur drum principal pe directia Nord-Sud, care leaga indirect localitatile Rebricea si Negresti,
prin intermediul drumului national DN15 care uneste in zona, municipiul Vaslui de orasul Negresti.
Drumurile secundare pe direcia Nord-Sud, leag localitile Golieti- Ungheni, Dobrov-Codeti,
Dobrovat- Tacuta, Comarna-Tutora, Comarna- Costuleni.
b. Acces feroviar
Exista o magistrala de cale ferata cu ruta Bucuresti - Iasi - Ungheni - Republica Moldova - magistrala 600,
Furei - Tecuci - Brlad - Vaslui - Buhieti - Iai - Ungheni;
c. Accesul aerian in regiune este asigurat de aeroportul International Iasi - intern si international, aflat
pe teritoriul comunei Aroneanu din GAL, fiind primul aeroport construit in Romania.
d. Nu exista transport naval, ns exist acces la rul Prut, prin intermediul comunelor de grani
Ungheni, uora, Golieti.
16
RELIEFUL N GAL TEFAN CEL MARE

Teritoriul GAL tefan cel Mare se integreaz ntru totul ansamblului Podiului Moldovei, cu o alctuire
geologic relativ simpl, cu o mobilitate tectonic redus, cu structur i litologie destul de uniforme.
Morfologia reliefului regiunii pune n eviden prezena unei trepte mari, joas, cu aspect de cmpie colinar
i altitudini medii de 100 -150 m, n nord i nord-est.
n teritoriul GAL tefan cel Mare se regsesc
a. Cmpia Moldovei - reprezentat n acest teritoriu prin sectorul su sudic, Cmpia Jijia Bahlui, ocup
aproape jumtate din teritoriul judeului Iai, suprapunndu-se prii centrale i nord - estice a acestuia.
Spre sud, cu Podiul Central Moldovenesc, intr n contact prin Coasta Iailor, marcat de localitile
Strunga, Sineti, Voineti, Mogoeti, Brnova, Ciurea. Spre est, limita este dat de rul Prut (incluse
aici fiind teritoriile comunelor Ungheni, Golieti i uora i Priscani din GAL), iar spre nord
depete limitele judeului.
Caracteristica subunitii o constituie suprafaa general larg vlurat, situat cu 200 300m mai jos dect
partea superioar a ramei nconjurtoare. Altitudinile se desfoar ntre valorile de 32m n zona esului
Prutului, i 240m cota maxim, n general predominnd altitudini medii de 100 i 150 m.
Luncile au limi variabile: 4 7 km pentru Prut, 0,2 - 2,5 km pentru Jijia, i sunt alctuite din depozite
aluviale i aluvio coluvio proluviale, cu grosimi de 3 20m, mai nisipoase n baz, cu lentile de prundiuri
i argile nisipoase spre suprafa. Cele mai dezvoltate din regiune sunt esurile Prutului, Jijiei. Cu toat
omogenitatea morfologic a Cmpiei Moldovei, n cuprinsul teritoriului GAL tefan cel Mare se poate
delimita subdiviziunea numit Culoarul Prutului.
Partea sud -estic a judeului Iai i nordic a judeului Vaslui, regiune unde se afl i teritoriul GAL tefan
cel Mare este dominat de dealuri i podiuri interfluviale joase, udate de rurile Bahlui i Jijia, avnd versani
afectai de alunecri de teren i lunci inundabile.
b. Podiul Central Moldovenesc se situeaz n partea de sud a judeului Iai. Limitele sale sunt puse n
eviden, spre nord, de Coasta Iailor, care domin Cmpia Moldovei cu 200 300 m. Spre vest, limita
urmeaz linia localitilor Sagna Stnia Hndreti, iar spre est, valea Prutului. i aici predomin
platourile i culmile structurale cu altitudini de 350-450 m i cu interfluvii sculpturale mai joase (200350 m) n sud i est. Relieful este nalt i masiv, asemntor celui din vestul judeului, datorit
prezenei orizonturilor mai dure grezo-calcaroase. Predomin dealurile i platourile larg bombate,
dispuse n cerc spre periferia nordic. Altitudinile celor mai multe interfluvii oscileaz ntre 300 i 350
m, dar sunt si suprafee ce depesc 400m: dealul Crasnei 417 m. Altitudinile cele mai coborte din
cursul inferior al vilor sunt n jur de 140 m, pe Brladul superior i 30 m, n valea Prutului.
CLIMA N GAL TEFAN CEL MARE
Teritoriul GAL tefan cel Mare aparine zonei de climat temperat continental pronunat, aflat sub influena
anticiclonilor atlantic i euro-asiatic. Climatul zonei este temperat continental de nuanta excesiva, cu veri
secetoase si ierni grele, temperatura medie anuala fiind de 9-10 grade Celsius, cu precipitatii relativ reduse
(400-500 mm medie anuala, intalnindu-se fenomenul de seceta), iar vanturile sunt preponderent nord-vestice.
17
- Radiaia solar global, cu valori medii de 116 kcal/cm2 are o distribuie neuniform
n cursul anului. 40% din total revine perioadei de var (iulie = 17 kcal/cm2), n timp ce
iarna se realizeaz doar 10% (ianuarie = 2.2 kcal/cm2).
- Temperatura medie anual a aerului este cuprins ntre 8C i 9C n vest i sud i ntre 9C i 10C n nord
i nord-est, scznd odat cu creterea altitudinii. Cele mai mari valori medii lunare se nregistreaz n iulie
(18C- 20C n zonele nalte i 20C -21,5C n zonele joase), iar cele mai mici valori se nregistreaz n
ianuarie (- 3C - 4C i chiar sub - 4C pe vi).
- Durata de strlucire a soarelui atinge 2000 ore anual, repartizate ntre 200 i 290 de zile; n teritoriu se
nregistreaz 2076 ore de strlucire n timp ce la Iai, doar 1953 ore de strlucire a soarelui;
- Caracterul continental e pus n eviden de valorile extreme ale temperaturilor: 40C la Iai (n iulie, 1909) i
-32,3C la Podu Iloaiei (n ianuarie,1963), rezultnd o amplitudine de 72,3C. Temperaturile de peste 5C
ncep de la 23 martie i dureaz pn spre 11 noiembrie, iar cele ce depesc 10C se nregistreaz ntre 11
aprilie i 20 octombrie (180 -185 zile), aceasta fiind i perioada de dezvoltare optim a culturilor agricole.
O caracteristic termic specific intervalului noiembrie - martie este ngheul, care se produce, n medie,
toamna n octombrie i primvara n aprilie, numrul mediu al zilelor cu nghe fiind de 110. Cel mai timpuriu
nghe s-a nregistrat la 10 septembrie, iar cel mai trziu la 21 mai. n mod obinuit, primul nghe se produce
n jurul datei de 14 octombrie, la Iai, iar ultimul la 20 aprilie. n dealurile cu nlimi mai mari de 350 m se
nregistreaz peste 120 zile cu nghe i peste 40 zile de iarn, iar n dealurile i culoarele de vale, cu altitudini
mai mici de 350 m, numrul mediu al zilelor cu nghe este 110.
n perioada cald a anului se nregistreaz n medie 85 zile de var cu temperaturi maxime egale sau mai mari
de 25C i 23 zile tropicale cu temperature maxime egale sau mai mari de 30C.
Umezeala relativ a aerului are valori medii anuale de 74 % n zona joas din est. Cele mai mari valori lunare
depesc 85 90 % iarna, iar cele mai reduse coboar pn la 64 - 65% vara. Important de menionat este
deficitul de umiditate din aer care se nregistreaz n aprilie - mai (67 - 66%), influennd negativ dezvoltarea
vegetaiei.
- Nebulozitatea este direct influenat de temperatura i umezeala aerului, valoarea medie anual variind de la
5 zecimi la 6,5 zecimi, cele mai mari valori medii lunare nregistrndu-se iarna (peste 7 zecimi). Ca urmare,
durata efectiv de strlucire a soarelui variaz ntre 2000 i 2100 ore/an n zona cmpiei colinare. n cadrul
acestor zone se nregistreaz valori mai reduse pe vile principale i pe Coasta Iailor, respectiv sub
1900 ore/an n vest i sud i ntre 1900 - 2000 ore/an pe vile din cmpie.
- Precipitaiile atmosferice care cad pe teritoriul judeului Iai i Vaslui variaz de la 450 - 500 mm n medie
pe an la limitele de nord - est i sud, la 550 mm n zona de contact dintre zona nalt i cmpia colinar i
peste 600 mm n zonele nalte din vest i sud. n timpul anului, regimul precipitaiilor este de asemenea
neuniform, nregistrndu-se cantiti mari n mai i iunie, uneori i iulie (65 - 75 mm n medie) i mici n
decembrie - martie (25 - 35 mm n medie). n proporie de 70% ele cad sub form de ploaie, cu excepia
intervalului din ultima decad a lunii noiembrie, pn n ultima decad a lunii martie, cnd se nregistreaz 34
- 42 zile cu ninsoare. Din totalul precipitaiilor, 35 - 40% cad vara, 23 30% primvara, 17-23% toamna i
10-17% iarna.
Caracteristic pentru regimul pluviometric al teritoriului GAL tefan cel Mare este att abundena ct i
deficitul de precipitaii, ambele fenomene avnd influene negative asupra economiei, mai ales n zona
cmpiei colinare. n acest sens menionm aversele toreniale, cnd, ntr-un timp scurt, se nregistreaz
cantiti ce depesc cu 50 - 60% din suma lunii respective. Astfel, valoarea maxim czut n 24 ore a
nregistrat la Iai, 136,7 mm, i la Podu Iloaiei, 128,2 mm, la 25 august 1970.
18

n cursul unui an sunt, n medie, 190 de zile fr precipitaii, iar gruparea lor n
perioada vegetativ a culturilor, are influene negative asupra recoltelor. Precipitaiile
sub form de ninsoare din perioada rece a anului, nregistrez un numar mediu de 33 zile.
- Vnturile care bat pe teritoriul GAL tefan cel Mare se caracterizeaz prin fluctuaii mari de direcie i
vitez, fiind determinate att de circulaia general a maselor de aer ct i de orientarea reliefului.
Cele mai mari frecvene medii anuale le au vnturile dinspre nord - vest (23,3 % - 29 %) urmate de vnturile
dinspre est (14,2 %), vest (9,4 %), sud-est (8,1 %) i nord (7,2 %).
Cele mai mici frecvene le au vnturile dinspre nord - est (3,8% -2%).
Calmul atmosferic are valori relativ ridicate (22,8 -22%), indicnd condiii de adpost aerodinamic.
Viteza vnturilor a nregistrat valori medii de 5,9 m/s - 4,6 m/s pe direcia dominant de nord - vest. Viteze
medii ridicate s-au mai nregistrat dinspre nord (4,8 m/s), sud-est (4,5 m/s) i sud (4,7 m/s).
SOLURI I SUBSOLURI N GAL TEFAN CEL MARE
Resursele naturale ale subsolului sunt puin variate, fiind reprezentate de roci si materiale de construcii de
interes local (calcare, gresii, argile, nisipuri, pietriuri) i ape minerale, cu valene pentru consum si tratamente
medicale. Tipurile de soluri sunt cele aluvionare si cernoziomurile levigate. Relieful colinar activ genereaza
alunecari de teren. Din suprafaa agricol cartat pedologic a judeului Iai i Vaslui, 20,68 % aparine
Protisolurilor, 52,89 % Cernisolurilor, 13,35 % Luvisolurilor, 0,04 % Pelisolurilor, 2,41 % Hidrisolurilor, 1,60
% Salsodisolurilor i 9,03% Antrisolurilor.
Din punct de vedere al potenialului lor natural de fertilitate, solurile pot fi grupate astfel:
- Soluri cu potenial ridicat de fertilitate n care se includ toate tipurile de cernoziomuri i unele aluviosoluri,
cnd nu sunt afectate de factori limitativi. Aceste soluri se preteaz pentru tot felul de utilizri agricole (culturi
cerealiere i industriale, pajiti, plantaii viti-pomicole), dar cele mai mari note de bonitate le primesc pentru
culturi cerealiere i tehnice.
- Soluri cu potenial moderat de fertilitate sunt faeoziomurile i preluvosolurile,rendzinele, majoritatea
aluviosolurilor, precum i cele slab - moderate din prima categorie (cernoziomuri).
- Soluri cu potenial sczut de fertilitate includ soluri erodate i slab dezvoltate (erodosoluri i regosoluri) cu
pretabilitate limitat pentru pajiti, plantaii viti-pomicole i forestiere, apoi unele luvosoluri, pretabile pentru
pajiti, plantaii pomicole i unele culturi de cmp, gleiosolurile i solurile gleice, pretabile pentru fnee.
Datorit caracteristicilor condiiilor naturale, fondul pedologic agricol este afectat de o serie de factori
limitativi: eroziuni, alunecri de teren, exces de umiditate, aciditate, srturare, inundabilitate, tasare.
HIDROGRAFIA
APELE SUBTERANE
Apele subterane din cadrul judeelor Iai i Vaslui sunt de dou categorii: captive (sau de adncime) i libere.
A.
Apele subterane captive au caracter ascensional sau chiar artezian i sunt puternic mineralizate, fiind
interceptate prin foraje la diferite adncimi, n depozite siluriene, badeniene, sarmaiene. n regiune se gsesc
numeroase izvoare calificate drept minerale, avnd compoziie chimic i mineralizri variate, de la cele
oligominerale cu mineralizri sub 1g/l, la cele alcaline, alcalino - feroase, clorurate - sodice, iodurate,
sulfatate, sulfuroase, cu mineralizri ntre 1 i 20 g/l.
R.A. Apemin administreaz 12 izvoare cu ape minerale, dintre care trei sunt pe teritoriul GAL tefan cel
Mare, i anume:
19
- Aroneanu I - comuna Aroneanu

- Aroneanu II - comuna Aroneanu
- Aroneanu III - comuna Aroneanu
B.
Apele subterane libere includ strate acvifere fr presiune, i sunt cantonate n depozitele secionate de
vi, puternic influenate de precipitaii. Sunt ape cu debite relativ reduse (0 - 3l/s), cu variaii mari ale
nivelului hidrostatic, bogate n sruri solubile, fiind n general nepotabile sau la limita potabilitii. Cele care
spal argile i marne sarmaiene se ncarc i mai mult n sruri, dnd ape minerale, unele cu proprieti
curative
APELE DE SUPRAFA
Apele de suprafa din cadrul teritoriului sunt reprezentate prin ruri i lacuri.
- Rurile fac parte bazinul hidrografic- Prut. Cele mai importante cursuri, aa cum se succed de la est la vest
sunt: Prutul, Jijia, Miletinul.
Rul Prut izvorte din Munii Cernahorei de pe teritoriul Ucrainei. n regimul lui sunt ntiprite fazele tipice
ale rurilor din regiunile deluroase ale provinciei climatice est europene. Intr pe teritoriul Judeului Iai la
km. 229, amonte de confluena cu Rul Berza-Veche strbtnd 211 km n Judeul Iai, pn la km. 440, aval
de confluena cu Rul Mosna. Pantele sale medii scad pe acest sector la 0,23m/km, ceea ce duce la o
meandrare foarte puternic, a crei coeficient atinge 1,7. Suprafaa bazinului Prutului pe teritoriul Judeului
Iai reprezint 3.351km2, cu o scurgere medie de 28mm (0,89l/s/km2). Principalii aflueni i primete pe
partea dreapt: Rioasa, Solone, Jijia, Bohotin i Mosna. n aval de primirea Jijiei, Lunca Prutului se lrgete
mult, atingnd pe alocuri 2 4km i ncepe s cantoneze o serie de lacuri de lunc.
Rul Jijia este afluentul Prutului cu dimensiunile morfometrice cele mai mari, ns debitele sale medii sunt
reduse (4,8m3/s) din cauza scurgerii zonale srace. Izvorte de pe teritoriul Ucrainei de la altitudinea de 410
m. Dup un curs de cca. 4 km ptrunde pe teritoriul rii noastre, unde pn la Dorohoi are pante medii de
10m/km. n aval scade sub 1m/km i chiar sub 0,3m/km. Pn la confluena sa cu Miletinul, Jijia primete un
afluent consecvent din dreapta, pe Aluza, iar dinspre interfluviul ngust al Jijiei cu Prutul aflueni mici,
obsecveni (Glvaneti, Cracalia, Epureni, Harbaru, Sban, Pop i Frasin. Bazinul hidrografic al rului Jijia se
caracterizeaz prin frecvente i accentuate variaii de nivel i debite ce dau natere la viituri i inundaii n tot
bazinul. Apele mari se produc n general n intervalul martie iunie, cnd se transport cca. 70% din stocul
anual.
Densitatea reelei hidrografice permanente este de 0,5 km/km2, iar a celei temporare de 1,0 km/km2, deci o
densitate total de 1,5 km/km2. Analiza debitelor medii multianuale evideniaz faptul c cele mai bogate n
ape sunt Jijia are debite medii de 2,1 m3/s, deci rezerve de ap mult mai reduse.
O alt form de producere a scurgerii maxime o constituie viiturile, ca urmare a ploilor toreniale de var.
Cele mai mari debite maxime s-au nregistrat n anii 1969, 1970, 1975: 182 m3/s pe Bahlui la Iai, 325 m3/s
pe Jijia la Victoria, 1140 m3/s pe Siret la Lespezi, 1050 m3/s pe Moldova la Tupilai, 292 m3/s pe Bahluie la
Tg. Frumos, 217 m3/s pe Vasluie la Satu Nou.
Raul Bahlui este cel mai mare afluent al Jijiei, iar in bazinul sau se gasesc numeroase lacuri de acumulare.
Izvoraste din Dealul Mare al Hirlaului de la altitudinea de 500 m. Din apropierea de saua care il desparte de
Oneaga, afluent al Miletinului, primeste primul sau afluent de stanga, Bahluiul Mic, iar din dreapta, dinspre
coasta calcaroasa a Dealului Mare Hirlau sosesc: Valea Mare, Cetatuiei, Buhalnita, Magura si Putina. Aval
de confluenta cu paraul Nicolina, Bahluiul traverseaza municipiul Iasi primind din stanga apele parului
20

Cacaina pe care sunt amenajate acumularile nepemanente Vnatori si Crlig cu rol de
aparare impotriva inundatiilor si paraul Ciric pe care sunt amenajate in salba
acumularile Aroneanu, Ciric I, Ciric II, Ciric III lucrari hidrotehnice administrate de D.A.Prut.Pe distanta de
cca 7 km pe care o parcurge pana la varsarea in raul Jijia, curs de apa aflat pe raza de activitate a S.H. Prut
Jijia, Bahluiul primeste apele afluentilor Vamasoaia, Chirita si Orzeni.
Rul Crasna i are obria n pdurea nalt a Dealului Crasna-Covasna, fiind alimentat de aflueni secundari
de dreapta i de stnga pn dincolo de fostul conac a lui Michiu, unde ncepe teritoriul comunei vecine
Dolheti. Dup ce pornete repejor din pdurile nalte ale sectorului superior, dup confluena cu pria
Runcului, i formeaz o albie major propriu-zis, cu o lime depind alocuri 20 m, unde i depune
nisipurile aduse din amonte, formnd mici belciuge i meandre dese, colmatate adeseori i de amestecul de
vegetaie hidrofil, distruse ns cu prima viitur de proporii.
- Lacurile completeaz reeaua hidrografic a teritoriului, marea majoritate fiind artificiale, create prin bararea
vilor. Cele mai numeroase se ntlnesc n zona cmpiei colinare, constituind o caracteristic att prin numr
ct i prin dispunerea lor " n salb".
n arealul studiat (Bazinul hidrografic al Jijiei, Bazinul hidrografic al Prutului) ncadrat dpdv geomorfologic n
Cmpia Jijiei, exist un numar important de lacuri, heletee i bli care, prin biodiversitatea unic, fauna si
flora asemntoare celor din Delta Dunrii, au condus la catalogarea zonei drept Delta Moldovei.
RESURSE NATURALE N GAL TEFAN CEL MARE
Hidrocarburi - Din prospeciunile efectuate pn n prezent, rezult c potenialul petro - gazeifer din
cuvertura Platformei Moldoveneti aferent judeului Iai i Vaslui este foarte redus, iar investigaiile fcute nau dus la identificarea unor zcminte exploatabile.
a) Argile, siltite i luturi - n alctuirea cuverturii sarmaiene particip, n proporie mare, rocile pelitice (argile
i siltite). Cele mai mari acumulri se gsesc n Basarabianul inferior, pn sub calcarul oolitic de Repedea, n
jumtatea estic a judeului (la est de linia Trgu Frumos - Hrlu). Argilele i siltitele sarmaiene sunt
utilizate n industria ceramic i a crmizilor.
Luturile loessoide - i luturile deluviale i coluviale, sunt utilizate, la fel ca i argilele sarmaiene, ca materie
prim n industria ceramicii i a crmizilor. Pe scar larg, se valorific n zona din apropierea municipiului
Iai (pe 5 ha).
b) Nisipuri - exist acumulri de grosimi mari, ntre 5 - 25 m.
Nisipul de Buda - Sireel are o grosime de cca. 10 - 12 m. nainte de primul rzboi mondial a fost utilizat ca
materie prim pentru sticl. n prezent, se exploateaz intermitent, pe plan local, pentru mortare. Din datele
analitice existente, rezult c n stare natural nu ndeplinete condiiile de calitate pentru a fi utilizat ca
materie prim pentru sticl, n schimb corespunde ca material de formare pentru turnarea aliajelor neferoase.
Nisipul de Brnova, cu o grosime de 10 - 25 m, are o extindere foarte mare pe teritoriul judeului Iai. A fost
studiat n aflorimentele de la Brnova, Dobrov, Rducneni i Pocreaca.
Nisipul de cheia, n grosime de 10 - 15 m, dar cu intercalaii de gresii i calcare, n stare brut nu
ndeplinete condiii de calitate, pentru a fi utilizat ca material de formare pentru turnarea de aliaje neferoase
i a unor piese mici din font cenuie sau fonte de calitate, cu greutate sub 100 kg.
21

Nisipul de Pun s-a dovedit apt ca material de formare n turnarea aliajelor neferoase,
turnarea n vid, confecionarea formelor coji i turnarea fontei pentru piese mici. De
asemenea, este bun i la fabricarea silico - calcarelor.
A doua categorie de nisipuri o reprezint cele din albiile rurilor. Rezervele sunt mari i se regenereaz
periodic la viituri. Spre exemplu, n unele albii au grosimi de pn la 5 - 7 m, se exploateaz sistematic fiind
utilizate pentru betoane i mortare. Nisipuri de acelai fel se gsesc i n valea Prutului.
c) Calcare - n cuprinsul judeului apar cteva intercalaii de roci calcaroase (calcare oolitice), cum sunt cele
de Hrmneti, de Criveti i de Repedea. Grosimea lor este redus, variind ntre 1 i 5 m (foarte rar depesc
aceast grosime). Se exploateaz pentru necesiti locale, n cariere mici.
e) Gresii - Apar, la fel ca i calcarele, sub form de intercalaii n depozitele sarmaiene.
f) Nmoluri - cu proprieti curative se gsesc la Lecani i Lungani. Nmolul de la Lecani se formeaz prin
procese biochimice ntr-un bra mort al Bahluiului. Ca urmare a alctuirii geologice, teritoriul judeelor Iai i
Vaslui sunt srace n resurse minerale utile. Sunt lipsite de resurse energetice (petrol, gaze i crbuni) i de
minereuri.
APE MINERALE
n regiune se gsesc numeroase izvoare calificate drept minerale, avnd compoziie chimic i mineralizri
variate, de la cele oligominerale cu mineralizri sub 1g/l, la cele alcaline, alcalino - feroase, clorurate - sodice,
iodurate, sulfatate, sulfuroase, cu mineralizri ntre 1 i 20 g/l.
Mare, i anume:
VEGETAIA GAL TEFAN CEL MARE
Diversitatea condiiilor pedo-climatice i oro-hidrografice ale teritoriului GAL tefan cel Mare au determinat
instalarea unei vegetaii foarte variate, cu elemente floristice bogate i de origini diferite, ca urmare a
interferenei pe acest teritoriu a provinciei centraleuropene est-carpatice cu provincia ponto-sarmatic.
Vegetaia natural aparine zonei forestiere n sud si zonei de silvostep n nord. Limitele acestor zone sunt
dificil de trasat, datorit tranziiilor difuze, ptrunderii adnci a vilor n podi i modificrilor antropice.
Zona forestier este caracteristic sectoarelor nalte de podi din sud, fiind reprezentat prin pduri de
foioase, ce aparin etajului stejarului si gorunului, iar n prile cele mai nalte, limitei inferioare a fagului.
Pdurile de fag (Fagus silvatica, F. taurica), pure sau n amestec, se ntlnesc n teritoriul GAL tefan cel
Mare n sud, pe platourile Poieni Brnova, pdurea Dobrov.
Zona de silvostep este caracteristic Cmpiei Colinare, dar se ntlnete i n sectoarele mai joase ale
podiului din sud (dealurile Prutului i depresiunea Negreti), unde climatul este de un continentalism mai
accentuat, iar solurile sunt cernoziomice sau cenuii. Vegetaia natural a silvostepei este reprezentat prin
plcuri de pdure (leauri) i pajiti, puternic transformate i modificate antropic.
Vegetaia specific luncilor este format din asociaii de pir trtor, iarba cmpului, firu de cmp, piu,
zzanie, coada vulpii etc. Izolat, se ntlnesc plcuri de pdure (zvoaie) formate mai ales din esene moi:
salcie, rchit, plop. n lunca Prutului se mai ntlnesc i pduri de esene tari: stejar, ulm, frasin.
Vegetaia natural a teritoriului GAL tefan cel Mare a fost intens modificat de interveniile antropice.
Defririle i deselenirile practicate, uneori fr discernmnt, n vederea extinderii culturilor agricole, au
22

diminuat suprafeele ocupate de pduri i pajiti. Aceste aciuni au declanat reacii
negative asupra celorlalte componente naturale: creterea gradului de continentalism,
reducerea debitelor apelor subterane i de suprafa, creterea torenialitii i a eroziunii, declanarea de
alunecri de teren, etc.
FAUNA
Fauna pdurilor, ntlnit n masivele forestiere din sud, este reprezentat prin urmtoarele grupe i specii:
a) Mamiferele frecvent ntlnite sunt: cprioara, mistreul, cerbul carpatin, lupul, vulpea, iepurele, pisica
slbatic, veveria, jderul, nevstuica, prul, viezurele, dihorul, oarecele scurmtor, oarecele de pdure .
b) Psrile sunt foarte numeroase, dintre cele mai caracteristice fiind: ghionoaia, ciocnitoarea mare,
ciocnitoarea de stejar, ciuful de pdure, huhurezul mic, cucuveaua, buha, orecarul comun, gaia roie, gaia
neagr. Foarte comune sunt: piigoiul, cinteza, sticletele, cneparul, botgrosul, mierla, ciocrlia de pdure,
sfrnciocul etc
c) Reptilele din zona forestier au n general specii puine: vipera, arpele de pdure, arpele de alun, iar n
poieni, oprla .
d) Amfibiile sunt reprezentate de: broasca de pdure, broasca rioas brun, brotcelul, broasca roie de
pdure, tritonul, buhai de balt.
Fauna silvostepei i stepei este mai srac, fiind mult diminuat n urma expansiunii activitilor umane.
a) Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul roztoarelor: popndul, celul pmntului, oarecele
de step, oarecele de cmp, obolanul de cmp, hrciogul, iepurele, iepuraul de vizuin, ultimul colonizat n
1905 la Cristeti lng Iai, de unde s-a rspndit repede n jur. Mai pot fi menionate de asemenea, dihorul,
nevstuica, bursucul (sau viezurele), vulpea, iar uneori, n apropierea zonelor forestiere, cprioara, mistreul i
chiar lupul.
b) Pasrile caracteristice silvostepei i stepei sunt: prepelia, potrnichea, ciocrlia, fsa de cmp, presura,
sticletele, cinteza, graurul, turturica, gugutiucul, pupza, cucul, cneparul, porumbelul, mrcinarul, vrabia,
rndunica, lstunul, cioara. n pdurile de silvostep de la Aroneanu a fost colonizat fazanul . Dintre psrile
rpitoare menionm orecarul comun, gaia.
c) Amfibienii sunt legai de un mediu acvatic sau mai umed i umbrit, mai reprezentative fiind: broatele,
buhaiul de balt.
Fauna luncilor nu se deosebete prea mult de cea din step. De remarcat este totui prezena n lunca Prutului
a cinelui enot i a vidrei, ultima fiind n prezent o raritate.
Fauna acvatic are o distribuie sub form de areale reduse, legate de apele stagnante sau curgtoare. Dintre
mamiferele mai comune menionm obolanul de ap i chicanul, iar cu mod de via strict acvatic i destul
de rar, vidra.
Psrile sunt numeroase i variate, multe prezentnd interes cinegetic. Dintre cele mai frecvente menionm:
raa mare, raa mic, raa critoare, raa suliar, raa roie, gsca de var, grlia mare, grlia mic .
Fauna piscicol este de asemenea bogat i variat att n lacuri, ct i n apele curgtoare (mai ales n cele
mari, Prut i Siret), speciile mai importante fiind: crapul, alul, somnul, tiuca, pltica, mreana, cleanul,
scobarul, obleul, bibanul. Recent, n iazuri i acumulri au fost introdui crapi chinezeti care s-au adaptat
bine i cu rezultate promitoare.
23

II.2.1.2 Hri planul localizrii teritoriului
HARTA 1 HARTA TERITORIULUI GAL TEFAN CEL MARE

Cai de comunicatie
a.
Acces rutier
E583 este un drum european trece prin apropierea GAL Stefan cel Mare, cnd traverseaz municipiul Iai, de
la vest la est.
DN28 - Lungime total 141.2 km, prin judetul Iasi traverseaza comunele din GAL Comarna, Costuleni,
intersecteaza DN28A la Trgu Frumos, DN28B la Trgu Frumos, DN24 la Iai, DN24B la Albia. Acest
drum se continu pn la grania cu Republica Moldova.
DN24 - Lungime total 218.4 km Comune traversate din GAL n judeul Vaslui Codeti, Iai comuna
Ciorteti, Dobrov, Comarna, intersecii DN2 la Tiia, DN25 la Tecuci, DN11A la Brlad, DN24A la Brlad,
DN24B la Crasna,
Pe directia Est- Vest, exista drumul national DN15, care trece pe o portiune scurta prin teritoriu, in zona
orasului Negresti, legandu-l de municipiul Roman. In rest, pe directia Est-Vest exista cateva drumuri
secundare care leaga localitatile Codaesti-Danesti , Danesti- Rebricea, Dobrovat- DN24,
24
DN15D - Lungime total 130 km, singura localitate din GAL traversat este oraul
Negreti, Intersecii DN15 la DN2F la Vaslui, DN24 la Vaslui, Captul de est Vaslui.
Exista un singur drum principal pe directia Nord-Sud, care leaga indirect localitatile Rebricea si Negresti,
prin intermediul drumului national DN15 care uneste in zona, municipiul Vaslui de orasul Negresti.
Drumurile secundare pe direcia Nord-Sud, leag localitile Golieti- Ungheni, Dobrov-Codeti,
Dobrovat- Tacuta, Comarna-Tutora, Comarna- Costuleni.
b.
Acces feroviar
Exista o magistrala de cale ferata cu ruta Bucuresti - Iasi - Ungheni - Republica Moldova - magistrala 600,
Furei - Tecuci - Brlad - Vaslui - Buhieti - Iai - Ungheni;
c.
Accesul aerian in regiune este asigurat de aeroportul International Iasi - intern si international, aflat pe
teritoriul comunei Aroneanu din GAL, fiind primul aeroport construit in Romania.
d.
Nu exista transport naval, ns exist acces la rul Prut, prin intermediul comunelor de grani
Ungheni, uora, Golieti.
Ruri, fluvii
Rurile din teritoriul GAL tefan cel Mare fac parte bazinul hidrografic- Prut. Cele mai importante cursuri,
aa cum se succed de la Nord la Sud sunt Prut, Jijia, Bahlui.
Coordonate geografice - Municipiul Iai, punct de interes regional;

160 km, fa de oraul Chiinu;
410 km fa de Bucureti;
460 km, fa de Constana.
25
Principalele localiti de pe teritoriul GAL tefan cel Mare sunt constituite de satele centre de comun,
respectiv cele 13 sate principale din teritoriu, i oraul Negreti, judeul Vaslui , respectiv de la partea de Nord
ctre sud, sunt:
n judeul Iai: satele din comunele cu acelai nume Aroneanu, Ciortesti, Comarna, Costuleni, Dobrovat (sat
Dobrovat Moldoveni), Golaiesti, Prisacani, Tutora, Ungheni
n judeul Vaslui: Orasul Negreti i satele centre de comune cu acelai nume: Codeti, Rebricea, Tcuta,
Dneti.
Alte localiti importante teritoriul GAL tefan cel Mare are pe teritoriul propriu oraul Negreti
Punctele de concentrare economic i turistic
La vestul teritoriului GAL se nvecineaz cu Municipiul Iai reedin de jude.
26

Orasul Iai se numar printre cele mai vechi i mai importante aezri ale rii, n care a
pulsat mereu, puternic, o autentic via romneasc. Capital a Moldovei, oraul a dat
patrimoniului naional inestimabile valori materiale i spirituale, a nscris n istoria rii pagini glorioase,
rmase durabil n contiina poporului.
Date generale despre municipiul Iai
Pozitia geografica a municipiului Iasi: Pozitia sa de oras de frontiera si de fosta capitala si a teritoriului de
peste Prut (actuala Republica Moldova) i confera un statut privilegiat n cadrul relatiilor transfrontaliere.
Accesibilitate: accesibilitate directa la reteaua majora de cai de comunicatie paneuropene (rutiere, feroviare,
navale si aeriene) si nationale.
27

II.2.1.3 Populaie demografie
Nr.
Populatie
crt
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
Evoluie
2002
2010* 2011**
Aroneanu 2854
3148
Ciortesti
4325
4120
Comarna 4559
4739
Costuleni 4878
4752
Dobrovat 2522
2477
Golaiesti 3887
4115
Prisacani 3557
3444
Tutora
1983
2060
Ungheni
4108
4377
Codaesti* 4878
4702
Danesti*
2437
2222
Rebricea* 3669
3798
Tacuta*
3528
3384
Negresti* 10228 10126
57413 57464
Total
%
3209
4110
4758
4720
2473
4110
3459
2046
4387
4702
2222
3798
3384
10126
57504
20022011
-355
215
-199
158
49
-223
98
-63
-279
176
215
-129
144
102
-91
-0,16%
Soldul
Soldul
migrarii natural
2010*
2010*
71
-2
93
-11
9
5
25
-3
11
14
-40
21
-52
-35
106
-14
-20
-68
-75
-26
4
-33
-25
-6
-41
-32
-1
-19
7
-349
0,18%
-0,61%
Populatia
activa
Populati
a activa
ocupata
2011** 2011**
2011**
2010*
810
1137
1074
1117
564
1181
805
438
1076
1294
625
1110
1075
2832
15138
636
1082
1222
1344
723
882
950
617
937
1130
671
915
773
1507
13389
1763
1891
2462
2259
1186
2047
1704
991
2374
2278
926
1773
1536
5787
28977
150
168
131
134
89
111
122
96
204
143
81
107
108
1676
3320
26,33% 23,28%
50,39%
11,46%
Sub 20
ani
Peste
60 ani
Som
aj
2010
*
27
114
67
93
133
154
47
31
158
69
80
105
73
755
1906
6,58
%
* pentru indicatorii Migrare, miscare naturala a populatiei, somaj - INSSE Iasi si Vaslui au oferit informatii la
nivelul 2010
** pentru indicatorii generali vis a vis de varsta populatiei - INSSE Iasi a oferit informatii suplimentare la nivelul
datelor provizorii ale recensamantului 2011
Anexa 6
Statistici INSSE Iasi si Vaslui

Structura localitilor
Potrivit datelor Direciei Judeene de Statistic Iai i Vaslui, teritoriul GAL tefan cel Mare are o populaie
de 57.479 de persoane, 17,62 % fiind n mediul urban, din oraul Negreti, Vaslui, restul de 82,38 % din
populaie fiind din mediul rural. Teritoriul GAL tefan cel Mare are n componen 14 comune, 9 din judeul
Iai, cinci din judeul Vaslui cu o densitate medie de 69,40 locuitori/km2. ntr-o comun din GAL tefan cel
Mare triesc n medie 4106 de locuitori.
Datele statistice arat c distribuirea localitilor din teritoriul GAL tefan cel Mare, nu exist comune sub
1000 de locuitori, existnd trei comune ntre 2000 - 3000 locuitori, patru comune ntre 3000 - 4000 locuitori,
ase ntre 4000-5000 de locuitori, i oraul Negreti cu peste 10000 de locuitori.
28
Evoluia populaiei 2002-2011

De la recensmntul populaiei din 2002 pn la cel din 2011, pentru populaia din teritoriul GAL tefan cel
Mare se nregistreaz o scdere a populaiei absolut de 91 persoane (scdere de la 57413 persoane n 2002 la
57504 de persoane n 2011) i relativ de aproape 0,16 %. Cea mai mare cretere n teritoriu se nregistreaz
n acest interval temporal n comuna Aroneanu, unde populaia este n cretere cu un procent reprezentnd
12,44% din totalul populaiei nregistrate n 2002.
29
n ceea ce privete ponderile diverselor grupe de vrst n teritoriul GAL tefan cel Mare, la nivelul anului
2010 grupa de vrst 0-20 ani i cea peste 60 de ani aveau procente asemntoare, de 26,33% pentru tineri i
23,28% persoane n vrst, peste 50% din totalul populaiei fiind reprezentate de grupa de vrst activ, de
50,39 % din totalul populaiei din teritoriul GAL.
Per ansamblu, populaia din teritoriul GAL are o uoar tendin de mbtrnire, pentru anul 2010
nregistrndu-se un spor natural negativ (-6,1 la mia de locuitori), numrul de decese fiind mai mare dect
numrul de nateri n teritoriu n anul 2010 cu 349 de persoane, singurele localiti n care s-a nregistrat un
spor natural pozitiv n acest an fiind oraul Negreti (cu 7 persoane la mia de locuitori), i comuna Golieti
cu o persoana la mia de locuitori.
n teritoriul GAL tefan cel Mare comuna Dobrov deine cel mai sczut spor natural, cu 15,8 persoane la
mia de locuitori.
30
Migraia populaiei din teritoriul GAL tefan cel Mare

Soldul migraiei reprezint diferena dintre numrul persoanelor care i-au stabilit domiciliul n localitate i
cel al persoanelor care au plecat din localitate n decursul unui an.
Nr. crt
Populatie
2010
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
Aroneanu
Ciortesti
Comarna
Costuleni
Dobrovat
Golaiesti
Prisacani
Tutora
Ungheni
Codaesti
Danesti
Rebricea
Tacuta
Negresti
Total
%
3148
4120
4739
4752
2477
4115
3444
2060
4377
4702
2222
3798
3384
10126
57464
Soldul
migrarii
2010*
71
-2
93
-11
9
5
25
-3
11
14
-40
21
-52
-35
106
0,18%
Sold
relativ
2010
2,26%
-0,05%
1,96%
-0,23%
0,36%
0,12%
0,73%
-0,15%
0,25%
0,30%
-1,80%
0,55%
-1,54%
-0,35%
0,18%
Soldul migraiei la nivelul teritoriului GAL tefan cel Mare este pozitiv, numrul celor care au plecat din
localitile din teritoriu fiind mai mic dect al celor ce i-au stabilit aici domiciliul. Aceast tendin a
migraiei este stabilit cu precdere de dou dintre comunele din GAL, i anume Aroneanu i Comarna, a
cror pondere pozitiv o depete pe cea a celorlalte comune, al cror sold al migrrii este negativ. Cea mai
31

important tendin este nregistrat pentru comuna Aroneanu, care este n zona
metropolitan Iai, al crei sold pozitiv de 22,6 la mia de locuitori este generat de
stabilirea populaiei din municipiul Iai cu domiciliul n comuna Aroneanu, n locuine noi construite n
ultimii 10 ani de la recensmntul din 2002. Localitile rurale din jurul municipiului Iai nregistreaz cel mai
ridicat spor al migraiei. Aceast tendin poate explica creterea sporului migratoriu n mediul rural din
ultimii ani. Din analiza evoluiei migraiei se constat n ultimii ani tendina populaiei de a se stabili n mediul
rural, n imediata apropiere a municipiului Iai n zona metropolitan a oraului.Cel mai mare sold negativ al
migraiei se nregistreaz n comuna Dneti, judeul Vaslui, cu -18,08 la mia de locuitori. Tendina general
la nivelul teritoriului GAL este de migrare ctre teritoriul GAL, din moment ce (cu excepia comunelor
Dneti i Tcuta din jud.Vaslui) cu solduri relative negative de aproape 2 la mia de locuitori, toate celelalte
comune nregistreaz valori pozitive sau apropiate de zero, aceasta indicnd o stare de echilibru ntre cei care
pleac i cei care vin n teritoriu.
omajul
Rata omajului este raportat la populaia civil activ. Numrul omerilor nregistrai la nivel de teritoriu
GAL tefan cel Mare este n cretere. Rata medie a omerilor nregistrai n teritoriul GAL n 2010 (6,58%) se
afl peste media judeean n mediul rural de 2,07%. Numrul mic al ratei omerilor n raport cu omajul
nregistrat la nivel european este influenat n mare msur de metodologia de raportare, fiind vorba de
omerii care se afl n evidenele ageniilor de ocupare a forei de munc i nu de numrul exact al persoanelor
ce nu au un loc de munc.
Nr.
Populatie
crt
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
2010* 2011**
Aroneanu 3148
Ciortesti
4120
Comarna 4739
Costuleni 4752
Dobrovat 2477
Golaiesti 4115
Prisacani 3444
Tutora
2060
Ungheni
4377
Codaesti* 4702
Danesti* 2222
Rebricea* 3798
Tacuta*
3384
Negresti* 10126
57464
Total
%
3209
4110
4758
4720
2473
4110
3459
2046
4387
4702
2222
3798
3384
10126
57504
Anexa 6
Sub 20
ani
Peste
60 ani
Populatia
activa
Populatia
activa
ocupata
Somaj
2011**
810
1137
1074
1117
564
1181
805
438
1076
1294
625
1110
1075
2832
15138
26,33%
2011**
636
1082
1222
1344
723
882
950
617
937
1130
671
915
773
1507
13389
23,28%
2011**
1763
1891
2462
2259
1186
2047
1704
991
2374
2278
926
1773
1536
5787
28977
50,39%
2010*
150
168
131
134
89
111
122
96
204
143
81
107
108
1676
3320
11,46%
2010*
27
114
67
93
133
154
47
31
158
69
80
105
73
755
1906
6,58%
32
II.2 1.4 Patrimoniu de mediu

Relief i geologie
Principalele categorii de relief din teritoriul GAL tefan cel Mare sunt reprezentate de forme structurale,
sculpturale si de acumulare.
Relieful structural este generat n principal de alctuirea si structura geologic, fiind reprezentat prin
platouri structurale
Relieful sculptural este constituit din interfluvii sculpturale i versani.
Relieful de acumulare este reprezentat prin lunci i terase.
Teritoriul GAL tefan cel Mare se integreaz ntru totul ansamblului Podiului Moldovei, cu o alctuire
geologic relativ simpl, cu o mobilitate tectonic redus, cu structur i litologie destul de uniforme.
Morfologia reliefului regiunii pune n eviden prezena unei trepte mari, joas, cu aspect de cmpie colinar
i altitudini medii de 100 -150 m, n nord i nord-est. Altitudinile maxime, n Cmpia Jijiei Inferioare cotele
maxime ating doar 232 m n Dealul Turia, la nord - vest de Probota i 240 m n Dealul Dumbrava, la est de
Cotnari. Altitudinile minime se ntlnesc n lunca Prutului: 32 m la confluena Bahluiului cu Jijia i 28 m la
confluena Jijiei cu Prutul.
n teritoriul GAL tefan cel Mare se regsesc
a.
Cmpia Moldovei - reprezentat n acest teritoriu prin sectorul su sudic, Cmpia Jijia Bahlui, ocup
aproape jumtate din teritoriul judeului Iai, suprapunndu-se prii centrale i nord - estice a acestuia. Spre
sud, cu Podiul Central Moldovenesc, intr n contact prin Coasta Iailor, marcat de localitile Strunga,
Sineti, Voineti, Mogoeti, Brnova, Ciurea. Spre est, limita este dat de rul Prut (incluse aici fiind
teritoriile comunelor Ungheni, Golieti, uora i Priscani din GAL), iar spre nord depete limitele
judeului.
Caracteristica subunitii o constituie suprafaa general larg vlurat, situat cu 200 300m mai jos dect
partea superioar a ramei nconjurtoare. Altitudinile se desfoar ntre valorile de 32m n zona esului
Prutului, i 240m cota maxim, n Dealul Dumbrava Roie, la Cotnari, n general predominnd altitudini
medii de 100 i 150 m.
Luncile au limi variabile: 4 7 km pentru Prut, 0,2 - 2,5 km pentru Jijia, i sunt alctuite din depozite
aluviale i aluvio coluvio proluviale, cu grosimi de 3 20m, mai nisipoase n baz, cu lentile de prundiuri
i argile nisipoase spre suprafa. Cele mai dezvoltate din regiune sunt esurile Prutului, Jijiei, Miletinului. Cu
toat omogenitatea morfologic a Cmpiei Moldovei, n cuprinsul teritoriului GAL tefan cel Mare se poate
delimita subdiviziunea numit Culoarul Prutului.
Partea sud -estic a judeului Iai i nordic a judeului Vaslui, regiune unde se afl i teritoriul GAL tefan
cel Mare este dominat de dealuri i podiuri interfluviale joase, udate de rurile Bahlui i Jijia, avnd versani
afectai de alunecri de teren i lunci inundabile.
b.
Podiul Central Moldovenesc se situeaz n partea de sud a judeului Iai. Limitele sale sunt puse n
eviden, spre nord, de Coasta Iailor, care domin Cmpia Moldovei cu 200 300 m. Spre vest, limita
urmeaz linia localitilor Sagna Stnia Hndreti, iar spre est, valea Prutului. i aici predomin platourile
i culmile structurale cu altitudini de 350-450 m i cu interfluvii sculpturale mai joase (200-350 m) n sud i
33

est. Relieful este nalt i masiv, asemntor celui din vestul judeului, datorit prezenei
orizonturilor mai dure grezo-calcaroase. Predomin dealurile i platourile larg bombate,
dispuse n cerc spre periferia nordic. Altitudinile celor mai multe interfluvii oscileaz ntre 300 i 350 m, dar
sunt si suprafee ce depesc 400m: dealul Crasnei 417 m. Altitudinile cele mai coborte din cursul inferior
al vilor sunt n jur de 140 m, pe Brladul superior i 30 m, n valea Prutului.
Biodiversitate
Diversitatea condiiilor pedo-climatice i oro-hidrografice ale teritoriului GAL tefan cel Mare, au determinat
instalarea unei vegetaii foarte variate, cu elemente floristice bogate i de origini diferite, ca urmare a
interferenei pe acest teritoriu a provinciei centraleuropene est-carpatice cu provincia ponto-sarmatic.
Zona forestier este caracteristic sectoarelor nalte de podi din vest i sud, fiind reprezentat prin pduri
de foioase, ce aparin etajului stejarului i gorunului, iar n prile cele mai nalte, limitei inferioare a fagului.
Pdurile de fag (Fagus silvatica, F. taurica), pure sau n amestec, se ntlnesc n sud, pe platourile Poieni
Brnova, pdurea Dobrov. Dintre arbuti sunt prezeni: alunul, voniceriul, drmozul, clocotiul, cornul,
sngerul, socul, .a., iar din flora ierboas fac parte: firua de pdure, aliorul de pdure, toporaul de pdure,
obsiga de pdure, lcrmioara, sngele voinicului, susai de pdure etc. Etajul gorun-stejar are o dezvoltare mai
mare, ocupnd n general suprafeele cu altitudini de peste 200 - 300 m. Cele dou specii de baz sunt asociate
frecvent cu carpenul, teiul, jugastrul, frasinul, ararul, ulmul de cmp, cireul, mrul pdure, prul pdure,
uneori teiul argintiu, teiul cu frunza lat.
Zona de silvostep este caracteristic Cmpiei Colinare, dar se ntlnete i n sectoarele mai joase ale
podiului din sud (dealurile Prutului i depresiunea Negreti), unde climatul este de un continentalism mai
accentuat, iar solurile sunt cernoziomice sau cenuii. Vegetaia natural a silvostepei este reprezentat prin
plcuri de pdure (leauri) i pajiti, puternic transformate i modificate antropic. Pdurile silvostepei sunt
formate din leauri de gorun i stejar, alturi de care se ntlnesc: carpenul, teiul, ararul, jugastrul, ulmul,
cireul, i, mai rar, stejarul brumriu, mojdreanul, crpinia, teiul pucios, ararul ttrsc. Stratul de arbuti,
dezvoltat mai ales la periferia pdurilor este constituit din aceleai esene ca n cazul pdurilor de stejar i
gorun ale zonei forestiere, la care se adaug: voniceriul pitic, migdalul pitic, caragana, cireul pitic, scumpia,
verigariul . Pajitile silvostepei sunt formate din asociaii de piu, colilie, firu cu bulb, brboas, pin gros,
obsig, pelini, laptele cinelui , etc.
Vegetaia specific luncilor este format din asociaii de pir trtor, iarba cmpului, firu de cmp, piu,
zzanie, coada vulpii etc. Izolat, se ntlnesc plcuri de pdure (zvoaie) formate mai ales din esene moi:
salcie, rchit, plop. n lunca Prutului se mai ntlnesc i pduri de esene tari: stejar, ulm, frasin.
Vegetaia natural a teritoriului GAL tefan cel Mare a fost intens modificat de interveniile antropice.
Defririle i deselenirile practicate, uneori fr discernmnt, n vederea extinderii culturilor agricole, au
diminuat suprafeele ocupate de pduri i pajiti. Aceste aciuni au declanat reacii negative asupra celorlalte
componente naturale: creterea gradului de continentalism, reducerea debitelor apelor subterane i de
suprafa, creterea torenialitii i a eroziunii, declanarea de alunecri de teren, etc.
FAUNA
Fauna pdurilor, ntlnit n masivele forestiere din sud, este reprezentat prin urmtoarele grupe i specii:
a) Mamiferele frecvent ntlnite sunt: cprioara, mistreul, cerbul carpatin, lupul, vulpea, iepurele, pisica
slbatic, veveria, jderul, nevstuica, prul, viezurele, dihorul, oarecele scurmtor, oarecele de pdure .
b) Psrile sunt foarte numeroase, dintre cele mai caracteristice fiind: ghionoaia, ciocnitoarea mare,
ciocnitoarea de stejar, ciuful de pdure, huhurezul mic, cucuveaua, buha, orecarul comun, gaia roie, gaia
neagr. Foarte comune sunt: piigoiul, cinteza, sticletele, cneparul, botgrosul, mierla, ciocrlia de pdure,
sfrnciocul etc
34

c) Reptilele din zona forestier au n general specii puine: vipera, arpele de pdure,
arpele de alun, iar n poieni, oprla .
d) Amfibiile sunt reprezentate de: broasca de pdure, broasca rioas brun, brotcelul, broasca roie de
pdure, tritonul, buhai de balt.
Fauna silvostepei i stepei este mai srac, fiind mult diminuat n urma expansiunii activitilor umane.
a) Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul roztoarelor: popndul, celul pmntului, oarecele
de step, oarecele de cmp, obolanul de cmp, hrciogul, iepurele, iepuraul de vizuin, ultimul colonizat n
1905 la Cristeti lng Iai, de unde s-a rspndit repede n jur. Mai pot fi menionate de asemenea, dihorul,
nevstuica, bursucul (sau viezurele), vulpea, iar uneori, n apropierea zonelor forestiere, cprioara, mistreul i
chiar lupul.
b) Pasrile caracteristice silvostepei i stepei sunt: prepelia, potrnichea, ciocrlia, fsa de cmp, presura,
sticletele, cinteza, graurul, turturica, gugutiucul, pupza, cucul, cneparul, porumbelul, mrcinarul, vrabia,
rndunica, lstunul, cioara. n pdurile de silvostep de la Aroneanu a fost colonizat fazanul . Dintre psrile
rpitoare menionm orecarul comun, gaia.
c) Amfibienii sunt legai de un mediu acvatic sau mai umed i umbrit, mai reprezentative fiind: broatele,
buhaiul de balt.
Fauna luncilor nu se deosebete prea mult de cea din step. De remarcat este totui prezena n lunca Prutului
a cinelui enot i a vidrei, ultima fiind n prezent o raritate.
Fauna acvatic are o distribuie sub form de areale reduse, legate de apele stagnante sau curgtoare. Dintre
mamiferele mai comune menionm obolanul de ap i chicanul, iar cu mod de via strict acvatic i destul
de rar, vidra.
Psrile sunt numeroase i variate, multe prezentnd interes cinegetic. Dintre cele mai frecvente menionm:
raa mare, raa mic, raa critoare, raa suliar, raa roie, gsca de var, grlia mare, grlia mic .
Fauna piscicol este de asemenea bogat i variat att n lacuri, ct i n apele curgtoare (mai ales n cele
mari, Prut i Siret), speciile mai importante fiind: crapul, alul, somnul, tiuca, pltica, mreana, cleanul,
scobarul, obleul, bibanul. Recent, n iazuri i acumulri au fost introdui crapi chinezeti care s-au adaptat
bine i cu rezultate promitoare.
Alte elemente naturale:
n preajma municipiului Iasi (zona comunei Aroneanu din GAL tefan cel Mare) se face turism de agrement
n ariile mpadurite n limita administrativa la Ciric.
Traseul DN 24 de la iesirea din municipiul Iasi nspre Pietraria - Poieni - Schitu Duca este considerat ca fiind
un traseu deosebit de pitoresc. La fel de apreciata, din punct de vedere peisagistic, este si padurea din comuna
Dobrovat, aflat pe teritoriul GAL tefan cel Mare.
Ca principala atractie, padurile, care n afara interesului stiintific au si functii de recreere si agrement, aflate n
raza de accesibilitate a teritoriului GAL Stefan cel Mare, sunt: Ciric (252,2 ha.), Dorobant (48 ha.), Aroneanu
(305 ha.). Rurile Bahlui, Jijia si Prut aduc un plus de atractivitate, si mpreuna cu salba de amenajari
piscicole constituie locuri de atractie pentru cei dornici de pescuit.
Atragatoare sunt si zonele pentru activitati cinegetice (rata salbatica, lisita etc.) n lunca Jijiei si a Prutului,
precum si n aria acumularilor de la Ciric etc. Principalele lacuri cu functie de recreere si agrement, din zona
de influenta sunt: Dorobant (70,00 ha.), Aroneanu (23,00 ha.), Ciric I, II, III (30,00 ha.). La mica distanta de
35
teritoriul GAL Stefan cel Mare , in cadrul municipiului Iasi exista zone de recreere de
notorietate nationala: gradinile publice din cartierul Copou, Gradina Botanica, Gradina
Expozitiei, Gradina Copou, Scuarul Agronomiei.
HIDROGRAFIA
APELE SUBTERANE
Apele subterane din cadrul judeelor Iai i Vaslui sunt de dou categorii: captive (sau de adncime) i libere.
A.
Apele subterane captive au caracter ascensional sau chiar artezian i sunt puternic
mineralizate, fiind interceptate prin foraje la diferite adncimi, n depozite siluriene, badeniene,
sarmaiene. n regiune se gsesc numeroase izvoare calificate drept minerale, avnd compoziie
chimic i mineralizri variate, de la cele oligominerale cu mineralizri sub 1g/l, la cele alcaline,
alcalino - feroase, clorurate - sodice, iodurate, sulfatate, sulfuroase, cu mineralizri ntre 1 i 20 g/l.
Mare, i anume:
B.
Apele subterane libere includ strate acvifere fr presiune, i sunt cantonate n depozitele secionate de
vi, puternic influenate de precipitaii. Sunt ape cu debite relativ reduse (0 - 3l/s), cu variaii mari ale
nivelului hidrostatic, bogate n sruri solubile, fiind n general nepotabile sau la limita potabilitii. Cele care
spal argile i marne sarmaiene se ncarc i mai mult n sruri, dnd ape minerale, unele cu proprieti
curative
APELE DE SUPRAFA
Apele de suprafa din cadrul teritoriului sunt reprezentate prin ruri i lacuri.
- Rurile fac parte bazinul hidrografic- Prut. Cele mai importante cursuri, aa cum se succed de la est la vest
sunt: Prutul, Jijia, Miletinul.
Rul Prut izvorte din Munii Cernahorei de pe teritoriul Ucrainei. n regimul lui sunt ntiprite fazele tipice
ale rurilor din regiunile deluroase ale provinciei climatice est europene. Intr pe teritoriul Judeului Iai la
km. 229, amonte de confluena cu Rul Berza-Veche strbtnd 211 km n Judeul Iai, pn la km. 440, aval
de confluena cu Rul Mosna. Pantele sale medii scad pe acest sector la 0,23m/km, ceea ce duce la o
meandrare foarte puternic, a crei coeficient atinge 1,7. Suprafaa bazinului Prutului pe teritoriul Judeului
Iai reprezint 3.351km2, cu o scurgere medie de 28mm (0,89l/s/km2). Principalii aflueni i primete pe
partea dreapt: Rioasa, Solone, Jijia, Bohotin i Mosna. n aval de primirea Jijiei, Lunca Prutului se lrgete
mult, atingnd pe alocuri 2 4km i ncepe s cantoneze o serie de lacuri de lunc.
Rul Jijia este afluentul Prutului cu dimensiunile morfometrice cele mai mari, ns debitele sale medii sunt
reduse (4,8m3/s) din cauza scurgerii zonale srace. Izvorte de pe teritoriul Ucrainei de la altitudinea de 410
m. Dup un curs de cca. 4 km ptrunde pe teritoriul rii noastre, unde pn la Dorohoi are pante medii de
10m/km. n aval scade sub 1m/km i chiar sub 0,3m/km. Pn la confluena sa cu Miletinul, Jijia primete un
afluent consecvent din dreapta, pe Aluza, iar dinspre interfluviul ngust al Jijiei cu Prutul aflueni mici,
obsecveni (Glvaneti, Cracalia, Epureni, Harbaru, Sban, Pop i Frasin. Bazinul hidrografic al rului Jijia se
caracterizeaz prin frecvente i accentuate variaii de nivel i debite ce dau natere la viituri i inundaii n tot
bazinul. Apele mari se produc n general n intervalul martie iunie, cnd se transport cca. 70% din stocul
anual.
36
Densitatea reelei hidrografice permanente este de 0,5 km/km2, iar a celei temporare de
1,0 km/km2, deci o densitate total de 1,5 km/km2. Analiza debitelor medii multianuale
evideniaz faptul c cele mai bogate n ape sunt Jijia are debite medii de 2,1 m3/s, deci rezerve de ap mult
mai reduse.
O alt form de producere a scurgerii maxime o constituie viiturile, ca urmare a ploilor toreniale de var.
Cele mai mari debite maxime s-au nregistrat n anii 1969, 1970, 1975: 182 m3/s pe Bahlui la Iai, 325 m3/s
pe Jijia la Victoria, 1140 m3/s pe Siret la Lespezi, 1050 m3/s pe Moldova la Tupilai, 292 m3/s pe Bahluie la
Tg. Frumos, 217 m3/s pe Vasluie la Satu Nou.
Raul Bahlui este cel mai mare afluent al Jijiei, iar in bazinul sau se gasesc numeroase lacuri de acumulare.
Izvoraste din Dealul Mare al Hirlaului de la altitudinea de 500 m. Din apropierea de saua care il desparte de
Oneaga, afluent al Miletinului, primeste primul sau afluent de stanga, Bahluiul Mic, iar din dreapta, dinspre
coasta calcaroasa a Dealului Mare Hirlau sosesc: Valea Mare, Cetatuiei, Buhalnita, Magura si Putina. Aval
de confluenta cu paraul Nicolina, Bahluiul traverseaza municipiul Iasi primind din stanga apele parului
Cacaina pe care sunt amenajate acumularile nepemanente Vnatori si Crlig cu rol de aparare impotriva
inundatiilor si paraul Ciric pe care sunt amenajate in salba acumularile Aroneanu, Ciric I, Ciric II, Ciric III
lucrari hidrotehnice administrate de D.A.Prut.Pe distanta de cca 7 km pe care o parcurge pana la varsarea in
raul Jijia, curs de apa aflat pe raza de activitate a S.H. Prut Jijia, Bahluiul primeste apele afluentilor
Vamasoaia, Chirita si Orzeni.
Rul Crasna i are obria n pdurea nalt a Dealului Crasna-Covasna, fiind alimentat de aflueni secundari
de dreapta i de stnga pn dincolo de fostul conac a lui Michiu, unde ncepe teritoriul comunei vecine
Dolheti. Dup ce pornete repejor din pdurile nalte ale sectorului superior, dup confluena cu pria
Runcului, i formeaz o albie major propriu-zis, cu o lime depind alocuri 20 m, unde i depune
nisipurile aduse din amonte, formnd mici belciuge i meandre dese, colmatate adeseori i de amestecul de
vegetaie hidrofil, distruse ns cu prima viitur de proporii.
- Lacurile completeaz reeaua hidrografic a teritoriului, marea majoritate fiind artificiale, create prin
bararea vilor. Cele mai numeroase se ntlnesc n zona cmpiei colinare, constituind o caracteristic att prin
numr ct i prin dispunerea lor " n salb".
n arealul studiat (Bazinul hidrografic al Jijiei, Bazinul hidrografic al Prutului) ncadrat dpdv geomorfologic n
Cmpia Jijiei, exist un numar important de lacuri, heletee i bli care, prin biodiversitatea unic, fauna si
flora asemntoare celor din Delta Dunrii, au condus la catalogarea zonei drept Delta Moldovei.
Rezervatii acvatice: COTUL BRAN declarata rezervatie acvatica de interes stiintific national in 1994 HCJ
8/1994, Legea 5/2000 se gsete n com.Golaesti/DN 24 C/10 ha.n urma ndiguirilor rului Prut, baltile din
lunca inundabila a rului au secat,distrugndu-se astfel zonele de reproducere a speciilor prezente n rul Prut.
Rezervatia acvatica Cotul Bran este importanta tocmai din acest punct de vedere.Se ocroteste reproducerea
pestelui si dezvoltarea puietului.
37
Parcuri dendrologice:
Prezentarea zonelor existente n GAL tefan cel Mare reeaua Natura 2000*
Reteaua Natura 2000 este instrumentul principal al Uniunii Europene pentru conservarea naturii. Este o retea
de zone naturale sau semi-naturale, unde atat specii de plante si animale vulnerabile dar si habitate naturale
trebuie protejate. Scopul retelei Natura 2000 este de a proteja biodiversitatea continentului european, si
implicit a Romaniei, precum si de a promova activitati economice benefice pentru conservarea biodiversitatii.
In final, reteaua Natura 2000 va avea rolul de a stopa declinul biodiversitatii, prin conservarea pe termen lung
a celor mai valoroase si periclitate specii (de plante si animale) si habitate de interes european, avand ca
principal obiectiv identificarea, mentinerea si refacerea arealelor pentru protejarea speciilor de flora si fauna
salbatica, precum si a coridoarelor de legatura dintre acestea. In Romania, aceasta va fi parte integranta din
peisajul rural, in prezent cca. 17% din suprafata tarii fiind cuprinsa in situri Natura 2000.
Selectia unei zone incluse in reteaua Natura 2000 inseamna recunoasterea importantei ei la nivel european si
ar trebui sa constituie o sursa de mandrie pentru localnici, putind oferi in acelasi timp oportunitati economice
semnificative. Reteaua Natura 2000 are la baza Directivele Uniunii Europene, si anume: Directiva Habitate
92/43/EEC si Directiva Pasari, directive transpuse in legislatia din Romania prin Ordonanta de Urgenta a
Guvernului nr. 236/2000, aprobata si modificata prin Legea nr. 345/2006.
Avantajele, oportunitatile, efectele si obligatiile crearii retelei Natura 2000

Desemnarea siturilor Natura 2000 ofera posibilitatea unei dezvoltari mai bune a teritoriului GAL tefan cel
Mare, poate asigura cresterea vinzarilor produselor naturale traditionale dintr-un sit Natura 2000 pe piata
interna si externa, poate deschide oportunitati pentru dezvoltarea turismului ecologic, poate asigura atragerea
finantarilor speciale ale UE prin diferite fonduri comunitare (ex. fondurile POS) pentru o agricultura si
silvicultura in concordanta cu obiectivele de conservare ale sitului respectiv. Proiectele de promovare a
activitatilor traditionale favorabile unei dezvoltari durabile intr-un sit Natura 2000 sau in vecinatatea acestuia
vor avea un avantaj in fata altor proiecte. Efectele crearii acestei retele sunt de mentinere si conservare a
anumitor tipuri de habitate naturale si specii prioritare si legat de aceste activitati de conservare, un potential
mai ridicat pentru o dezvoltare durabila a zonei. Intr-un sit Natura 2000 toate activitatile pot continua daca
acestea sunt realizate intr-un mod durabil si nu afecteaza speciile si habitatele de interes comunitar. Nu exista
restrictii daca nu se inlocuiesc speciile pentru care a fost declarat situl cu alte specii, ci mai degraba vor exista
recomandari si sprijin pentru: utilizarea celor mai bune practici agricole; utilizarea practicilor prietenoase cu
mediul in general; practicarea turismului ecologic etc.
38
Conservarea acelor specii si a habitatelor prioritare poate fi compatibila cu activitatile umane armonios
administrate, cum ar fi: turismul, vanatoarea, exploatarea padurilor etc., oferind totodata posibilitati
suplimentare de desfasurare a unor activitati umane (recreative, etichetarea si vanzarea produselor naturale din
zona etc.). In cadrul teritoriului GAL tefan cel Mare au fost propuse o serie de situri Natura 2000, situri care
urmaresc conservarea pe termen nelimitat, pe de-o parte a speciilor de plante si habitatelor naturale din
Directiva Habitate 92/43/EEC, iar pe de alta parte conservarea speciilor de pasari din Directiva Pasari.
Astfel, numai pe teritoriul GAL tefan cel Mare au fost propuse pina in prezent un numar de 7 situri 1 2 de
tip SPA si 5 de tip SCI (SPA - sit de protectie speciala avifaunistica, se propune pentru speciile de pasari
enumerate in Directiva Pasari; SCI - sit de importanta comunitara se propune pentru habitatele si speciile
enumerate in Directiva Habitate.
Numele zonei
Suprafaa n ha
Caracteristici principale
(clasificarea directivelor privind
Habitatele, Psri, Habitate i
Psri)
9,6 ha - Golieti (<1%)
cod: ROSCI0160
Pdurea Icueni
128 ha - Golieti (1%)
cod: ROSCI0161
Pdurea Medeleni
Pdurea Brnova-Repedea 12428,4 ha - Comarna cod: ROSCI0135
(<1%), Dobrov (50%)
cca. 7 500 ha - Golieti
cod: ROSCI0213 - Is, Vs
Rul Prut
(8%), uora (15%), Ungheni
(6%)
cca. 12600 ha -Comarna cod: ROSPA0092 - Is, Vs
Pdurea Brnova
(2%), Dobrov (49%),
cca. 5600 ha - Ciorteti cod: ROSPA0096 - Is, Vs
Pdurea Micleti
(34%)
50 ha oraul Negreti cod ROSCI0080 VS
Fnaurile de la Glodeni
(100%)
SCI Situri de Importan Comunitar
SPA Situri de Protecie Avifaunistic
Anexa 5
Adresa APM Mediu Natura 2000
1. Pdurea Icueni (cod: ROSCI0160) , 9,6 ha - Golieti (<1%), Sit de tip SCI declarat la nivel naional
18 (Ordinul nr. 1964/2007 MO 98/ 07.02.2008 )
Descriere general sit: Pdure de stejar, tipic silvostepei.
Clase de habitate: pduri de foioase, alte terenuri artificiale (localiti, mine).
Calitate i importan: Arie protejat de interes naional, conform Legii 5/2000. Quercet secular cu un
amestec atipic de stejar i gorun din silvostep pe terasa nalt din Moldova.
1
Sursa legislatia nationala (Ordinul nr. 1964/2007 MO 98/ 07.02.2008 ), (HG nr. 1284/2007 MO739/ 31.10.2007), Anexa I a
Legii nr. 5/2000, la poziia 2780; http://natura2000.mmediu.ro
39
Vulnerabilitate: punat, vandalism (tieri ilegale de ramuri din exemplare seculate de

stejar).
2. Pdurea Medeleni (cod: ROSCI0161) , 128 ha - Golieti (1%), Sit de tip SCI declarat la nivel naional
18 (Ordinul nr. 1964/2007 MO 98/ 07.02.2008 )
Descriere general sit: Pdure n vrst de 50-110 ani, specific luncilor din Moldova. Specii de asociaii
vegetale relevante: stejret de teras i lunc veche.
Clase de habitate: culturi (teren arabil), puni, pduri de foioase.
3. Pdurea Brnova-Repedea (cod: ROSCI0135) 12428,4 ha - Comarna (<1%), Dobrov (50%), Sit de tip
SCI declarat la nivel naional 18 (Ordinul nr. 1964/2007 MO 98/ 07.02.2008 )
Descriere general sit: Situl este reprezentat n cea mai mare parte de pduri de foioase - pduri dacice de fag
(aproximativ 70%) i pduri dacice de stejar i carpen (aproximativ 20%) cu o deosebit valoare tiinific i
peisagistic, unde i gsesc habitat cca. 116 specii de psri rare, vulnerabile sau periclitate, 1 specie de
plant i 4 specii de mamifere mici de importan comunitar, precum i alte specii de plante i animale
enumerate n diferite convenii internaionale i liste roii.
Clase de habitate: pduri de foioase.
Calitate i importan: Situl este important att din punct de vedere avifaunistic, ct i pentru habitate i
specii de importan comunitar. Specii: papucul doamnei - specie de orhidee; 4 specii de microchiroptere.
Vulnerabilitate: punat (cam n proporie de 30%); retrocedarea unor suprafee de pdure, urmat de
administrarea necorespunztoare a lor; furtul materialului lemnos; turismul de weekend practicat haotic.
4. Rul Prut (cod: ROSCI0213 - Is, Vs) cca. 7 500 ha Golieti, (8%), uora (15%), Ungheni (6%), Sit
de tip SCI declarat la nivel naional 18 (Ordinul nr. 1964/2007 MO 98/ 07.02.2008 )
Descriere general sit:
Aspecte geologice/morfologice : aria este amplasat n albia minor i cea major a rului Prut; este
sedimentar, de vrsta halocenului superior.
Aspecte hidrologice: ru indiguit; prin barajul Stnca Costeti se regleaz debitul, evitndu-se inundaiile.
Clase de habitate: ruri, lacuri, mlatini, turbrii, pajiti naturale, stepe, culturi (teren arabil), puni, alte
terenuri arabile, pduri de foioase, habitate de pduri (pduri n tranziie).
Calitate i importan: Rul Prut se remarc printr-o bogat ihtiofaun reprezentat prin: crap, caras argintiu,
roioar, alu, biban. n timpul migraiei apar i alte specii, cum ar fi: morunaul, scobarul, sabita i
porcuorul. n blile neamenajate ale Prutului triesc specii precum: caracuda, linul, obleul i foarte rar poate
fi pescuit i cega.
Vulnerabilitate: lucrrile de amenajare hidrotehnic i ameliorare hidrologic a teritoriului realizate n
bazinul Prutului au modificat profund habitatele, peisajul i speciile de faun existente iniial; lucrrile de
desecare i asanare a terenurilor nmltinite i inundabile temporar n vederea folosirii lor pentru agricultur,
40
ce au condus la dispariia punctelor de popas pentru psrile limicole, la reducerea

sever a suprafeelor acoperite cu stuf i la dispariia din aceste teritorii a speciilor de
psri specifice habitatului.
5. Pdurea Brnova (cod: ROSPA0092 - Is, Vs) , cca. 12600 ha -Comarna (2%), Dobrov (49%), de tip
SPA declarat la nivel naional - 4 (HG nr. 1284/2007 MO739/ 31.10.2007)
Clase de habitate: puni, alte terenuri arabile, pduri de foioase, habitate de pduri (pduri n tranziie).
Calitate i importan: Situl este reprezentat n cea mai mare parte de pduri de foioase - pduri dacice de
fag (aproximativ 70%) i pduri dacice de stejar i carpen (aproximativ 20%). n sit i gsesc habitat cca. 116
specii de psri rare, vulnerabile sau periclitate, 1 specie de plant i 4 specii de mamifere mici de importan
comunitar, precum i alte specii de plante i animale enumerate n diferite convenii internaionale i liste
roii. Cel mai important sit din Romnia pentru bufni (Bubo bubo).
Vulnerabilitate: Vulnerabilitatea sitului este dat de influenele antropice: punat (aproximativ 30%);
retrocedarea unor suprafee de pdure, urmat de administrarea necorespunztoare a lor ; furtul materialului
lemnos; turismul de weekend, practicat haotic.
6. Pdurea Micleti (cod: ROSPA0096 - Is, Vs) - cca. 5600 ha - Ciorteti (34%), Sit de tip SPA declarat la
nivel naional - 4 (HG nr. 1284/2007 MO 739/ 31.10.2007)
Pdure specific silvostepei Moldovei, cu predominana speciilor de stejar (Quercus sp.).Clase de habitate:
culturi (teren arabil), puni, alte terenuri arabile, pduri de foioase, vii i livezi, alte terenuri artificiale
(localiti, mine), habitate de pduri (pduri n tranziie).
Calitate i importan: n aceast zon cuibresc 1-2 perechi de Aquila heliaca, specie periclitat n Romnia
i ameninat la nivel global. Este un sit important pentru speciile forestiere.
Vulnerabilitate: intensificarea agriculturii ; schimbarea metodelor tradiionale de cultivare a terenurilor n
agricultur intensiv ; desecarea zonelor umede ; cositul n perioada de cuibrire ; industrializare i extinderea
zonelor urbane ; distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor ; deranjarea psrilor n timpul cuibritului
(colonii) ; arderea vegetaiei (a miritii i a prloagelor) ; scoaterea puilor pentru comer ilegal ; reglarea
cursurilor rurilor ; electrocutare i coliziune n linii electrice ; turismul n mas ; amplasare de generatoare
eoliene ; nmulirea necontrolat a speciilor invazive ; defririle, tierile ras i lucrrile silvice care au ca
rezultat tierea arborilor pe suprafee mari ; tierile selective ale arborilor n vrst sau a unor specii ;
adunarea lemnului pentru foc ; mpduririle zonelor naturale sau seminaturale (puni, fnae, etc.)
7. Fnaurile de la Glodeni (cod ROSCI0080 VS), 50 ha oraul Negreti (100%), Sit de tip SCI
declarate la nivel naional - Anexa I a Legii nr. 5/2000, la poziia 2780. Este o rezervaie de interes botanic n
principal, fiind inclus n categoria IV - IUCN
Relieful este variat, cu microdepresiuni rezultate n urma unor procese de alunecare a stratelor. Solul este de
tipul cernoziomului cambic cu grade diferite de levigare, iar lenticular se ntlnete solul podzolic. Acest
41

fna, rest al vegetaiei primare, important din punct de vedere tiintific, prezint multe
elemente i asociaii de plante rare din flora rii.
Clase de habitate: culturi (teren arabil), puni, alte terenuri arabile
Calitate i importan: Situl reprezint "locus classicus" de unde a fost descris specia de flor Galium
moldavicum. Tot aici au fost identificate 5 specii hibride ale genului Centaurea.
Conservarea biodiversitatii este o conditie esentiala a dezvoltarii durabile si, de asemenea, constituie una din
provocarile erei moderne. Pierderea biodiversitii este uria, dar foarte muli oameni nu sunt contieni de
acest lucru la momentul actual, aceast problem crescnd de la an la an. Din categoria amenintarilor naturale
care exercita presiuni asupra speciilor de plante din habitatele teritoriului GAL tefan cel Mare se
mentioneaza: torentialitatea, alunecarile de teren, caderile masive de zapada, incendiile, seceta prelungita, vint
puternic, vijelii si schimbarile climatice majore. Unele specii sunt vulnerabile fata de schimbarile climatice
din ultimii ani (temperaturi ridicate si seceta prelungita pe durata sezonului ori lipsa unui strat de zapada
protector al organelor de reproducere, iarna, in cazul altor specii). Problematica alunecarilor de teren
determina pe unii dintre proprietarii terenurilor ariilor protejate de a lua o masura invaziva pentru sit si anume
plantarea puietilor de salcami (specie invaziva) pentru stabilizarea terenului.
Amenintarile datorate activitatii antropice si neatropice in afara siturilor:
1. Nu exista o zona tampon in jurul unor arii protejate pentru a atenua influentele antropice cauzate de
activitatile curente ale proprietarilor din aceste zone ce au diferite exploatatii agricole, precum si pentru a
preintimpina patrunderea necontralata de specii alohtone care pot afecta echilibrul ecologic al habitatului ariei.
2. Supraexploatarea resurselor naturale prin pasunat neadecvat si suprapasunat in vecinatatea siturilor si
deseori si in sit. Unele specii sunt consumate de animalele domestice (oi, capre, vite), ceea ce diminueaza
serios populatiile acestor specii extrem de rare in aria protejata.
3. Nerespectarea regimului de protectie si efectuarea de cosiri precoce (inainte de fructificarea plantelor) de
proprietarii ce au terenuri in vecinatate
4. Modificarea destinatiei initiale a terenurilor, realizata accidental de proprietarii de terenuri, in vedere
extinderii suprafetelor cutivate; aceasta poate determina modificarea compozitiei floristice caracteristice
sitului;
5. Scurgerile de ferilizanti/ pesticide administrate in vecinatatea siturilor, in perioada de vegetatie a culturilor,
ce pot favoriza dezvoltarea unor specii ruderale care, in timp, pot devini dominante;
6. Realizarea de trasee suplimentare de deplasare pe jos/cu carute de catre populatia riverana; in acest mod se
batatoresc suplimentar noi suprafete de habitat, cu distrugertea speciilor caracteristice; in plus cei ce se
deplaseaza pot disemina diaspori de specii adventive;
Teritoriul GAL tefan cel Mare se caracterizeaz printr-un grad de saracire ridicat, o dezvoltare economica
slaba bazata pe agricultura. Nici facilitatile pentru turism nu sunt evindentiate de aceea este oportuna
promovarea turismului religios i istoric in zona. Desi alarmante din punct de vedere socio- economic, aceste
aspecte reprezinta un atu pentru conservarea biodiversitatii in zona si atragerea turistilor si prin folosirea
brandului Natura 2000. Existenta unei politici coerente de promovare a acestor atribute ar face ca zona sa
poata fi vizitata intr-o masura mai mare de turisti, romani, sau chiar straini. Elaborarea prezentului plan de
dezvoltare al teritoriului GAL tefan cel Mare ar conduce la coordonarea dezvoltarii agriculturii n contextul
prezervarii biodiversitatii si a conservarii peisajelor rurale, la creterea participarii fermierilor din zon la
promovarea conservarii biodiversitatii prin practici agricole traditionale, la nelegerea prezentrii privind
valoarea ecologica a pasunilor semi-naturale;
42

n plus, prezentul plan ar face ca populaia din teritoriu s neleag importanta
fermierilor si a animalelor care pasuneaza pentru conservarea biodiversitatii; a
cerintelor privind gestionarea pasunilor seminaturale; a practicilor de pasunat recomandate pentru realizarea
unui echilibru adecvat intre obtinerea unei productii adecvate si conservarea biodiversitatii, in conformitate cu
bunele practici agricole; intelegerea legaturii dintre calitatea pasunilor si calitatea produselor obtinute;
Masurile incluse n prezentul plan vor sprijini iniiative legate de consultanta privind comercializarea
produselor traditionale de origine animala obtinute pe pasunile seminaturale;
Primriile din GAL tefan cel Mare care au i arii protejate Natura 2000, vor reui prin intermediul
prezentului plan de dezvoltare al teritoriului s elaboreze strategii de dezvoltare durabila ale localitatilor, s
identifice potentialul ecologic al zonelor, s efectueze lucrari de ecologizare si conservare, avnd un rol
important n promovarea educarii si informarii publicului, precum si consultarea acestuia in cazul unor
proiecte sau planuri, care pot avea un efect semnificativ asupra ariilor speciale de protectie, precum i
accesarea de fonduri necesare pentru conservarea biodiversitatii si protejarii ariilor naturale.
Dupa cum se poate observa din informatiile expuse mai sus, GAL TEFAN CEL MARE are sapte zone
Natura 2000 in teritoriu, deci indeplineste criteriul de selectie nr. SCS 1.3. fixat de Ministerul Agriculturii
si Dezvoltarii Rurale, in sensul ca pe teritoriul acestuia se afla o zona Natura 2000.
43
II.2.1.5 Patrimoniu arhitectural i cultural

Biserici i mnstiri;
n satul Aroneanu este amplasata n partea de NV biserica Aroneanu monument de arhitectura nregistrat la pozitia 24 B 427 - n Lista
monumentelor istorice din judetul Iasi. Biserica este ctitorie a domnitorului
Aron-Voda din anul 1594- cu transformari de secol al XVIII - lea (nchiderea
pridvorului). Hramul bisericii este Sfntul Nicolae. Biserica este un
monument important al Moldovei ntruct prezinta cteva elemente originale
ntre bisericile din epoca.
Biserica Sf. Nicolae, sat Cilibiu, comuna Golaiesti, Iasi

Biserica a fost ctitorita de catre Iordache Ruset Cilibiu in secolul XVIII. A fost construita in stil baroc
constantinopolitan, specific epocii fanariote.
Biserica de lemn Sf. Pantelimon, sat Dobrovat, comuna Dobrovat, Iasi
Biserica de lemn din Dobrov a fost construit n anul 1789
(dup alte surse la 1797) de ctre clugrul Pahomie, motiv
pentru care o parte din satul Dobrov-Moldoveni poart numele
de Pahomia. Chenarul uii de intrare i pridvorul bisericii sunt
bogat decorate. [2] Se spune c aceast biseric a fost fcut de
stenii din Dobrov care doreau s asculte slujbele religioase n
limba romn, deoarece Mnstirea Dobrov (ctitorit de
voievodul tefan cel Mare n satul Dobrov-Rui din apropiere)
fusese nchinat de domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) ctre
Mnstirea Zografu de la Muntele Athos, iar clugrii ineau
slujbele n limba greac.
Biserica este construit n totalitate din cununi orizontale de brne masive de stejar, cioplite i mbinate direct.
Interiorul a fost placat cu un strat de scnduri vopsite n vernil cu ulei, iar plafonul din pronaos, naos i altar
este plan, fiind confecionat din dulapi de stejar cioplit.
Printre decoraiunile care mpodobesc biserica sunt de menionat dou rozete pe tavan sculptate n lemn cu
motive populare deosebite. Aceste rozete au fost copiate n perioada interbelic la cererea profesorului
Constantin Iotzu de la Facultatea de Arhitectur din Bucureti. Catapeteasma are pe marginile sale pilatri
cioplii cu motive populare n form de vi-de-vie sau muguri de brad.
Ansamblul Manastirii Dobrovat, sat Dobrovat, comuna Dobrovat, Iasi
44
Mnstirea Dobrov este o mnstire de clugri

amplasat n satul Dobrov-Rui din comuna Dobrov
(judeul Iai) i este ultima ctitorie a lui tefan cel Mare,
acesta murind nainte de finalizarea construciei. Mnstirea
se afl la o distan de 25 de kilometri sud-est de Iai i la 35
de kilometri nord de Vaslui, ntr-o fost poian nconjurat
de codri seculari, pe malul prului Dobrov.
Ansamblul Mnstirii Dobrov a fost inclus pe Lista
monumentelor istorice din judeul Iai din anul 2004, avnd
codul de clasificare IS-II-a-A-04150 i fiind alctuit din
urmtoarele 4 obiective:
Biserica "Pogorrea Sf. Duh" - datnd din anul 1503-1504,
avnd codul IS-II-m-A-04150.01
Biserica paraclis "Sf. Gheorghe" - datnd din anul 1607, avnd codul IS-II-m-A-04150.02
Turnul clopotni - datnd din anul 1743, avnd codul IS-II-m-A-04150.03
Zidul de incint - avnd codul IS-II-m-A-04150.04
Arhitectura
Biserica a fost construit din piatr brut de carier (soclul), piatr cioplit (pereii) i crmid (bolile).
Pereii au grosime de 1,5 m, iar temelia are aproape 2 m. Edificiul are o form mixt: tip nav la exterior i
plan triconc n interior. Biserica este nconjurat la partea superioar a naosului i pronaosului de dou rnduri
de ocnie suprapuse, dou ocnie din partea de sus corespunznd uneia din partea de jos. Absidele laterale sunt
nscrise n grosimea zidului, iar absida altarului este semicircular. Biserica are cte trei contraforturi pe
laturile de nord i sud, spre apus deschizndu-se portalul n arc frnt. n construcia sa se observ prezena mai
multor elemente de stil gotic cum ar fi contraforturile, ancadramente de ferestre i ui, cu vigniete i muluri,
care impresioneaz pe vizitatori.
Construit n stil moldovenesc, biserica lui tefan cel Mare se remarc prin dou trsturi definitorii:
lipsa turlelor i intercalarea ntre pronaos i naos a unei gropnie (camer a mormintelor), element arhitectonic
ntlnit i la biserica Mnstirii Neam
Iconografia
Pictura bisericii a fost finalizat n anul 1531 i
este aproape integral pstrat. Deasupra uii din
gropni care d spre naos exist urmtoarea
inscripie n limba slavon: "Binecredinciosul i
iubitorul de Hristos Io Petru Voievod, din mila lui
Dumnezeu Domnul rii Moldovei, fiul
btrnului tefan Voievod, a zugrvit i
mpodobit acest hram n numele Pogorrii
Sfntului Duh, la mnstirea de la Dobrov, la
anul 703... luna ...". Luna i anul nu se mai
disting. Pictura a fost restaurat n perioada 19301936, fiind splat de retuurile ulterioare i de
praful i fumul depuse n ultimele sute de ani.
Tabloul votiv aflat pe peretele naosului i prezint
pe domnitorii tefan cel Mare, Bogdan al III-lea
45

cel Orb i Petru Rare, nchinnd biserica la picioarele Mntuitorului, care este aezat
pe tron. Prezena lui Petru Rare aici (n timpul cruia a fost pictat biserica) are sensul
de a sublinia descendena acestuia din tefan cel Mare. Interesant este faptul c domnitorii nu sunt
reprezentai cu familia ca la alte tablouri votive. Ei sunt reprezentai tineri, mbrcai n haine de brocart, cu
coroane i prul lung czut pe umeri. Biserica oferit Mntuitorului nu are turle i acoperiul este uguiat i
indrilit, cum arat i atzi dup nlturarea turlelor n perioada 1974-1976.
De asemenea, pe pereii bisericii sunt i trei picturi cu valoare de unicat: Minunea Sf. Atanasie de la Athos,
Scara Virtuilor a Sf. Ioan Sinaitul i Minunea Sf. Sava de la mnstirea de lng Ierusalim. Biserica a fost
pictat iniial i pe exterior, din pictur nemaivzndu-se astzi dect unele poriuni reduse ca suprafa, restul
fiind terse de ploi i zpezi.
Biserica "Pogorrea Sf. Duh" - datnd din anul 1503-1504, avnd codul IS-II-m-A-04150.01. Construita de
catre Stefan cel Mare si fiul sau Bogdan al III-lea asociat la
domnie, ntre anii 1503-1504, este ultima ctitorie a voievodului
moldovean din neamul Musatinilor canonizat n 1992 si care
astfel a primit numele de Stefan cel Mare si Sfnt. Construcia a
fost finalizat n anul 1504, n timpul domniei lui Bogdan al IIIlea (1504-1517), lcaul de cult fiind pictat n perioada 15271531, n vremea lui Petru Rare (1527-1538, 1541-1546).
Biserica a fost pictat n fresc, n stil bizantin, att pe interior,
ct i pe exterior. ntre pronaos i naos se afl camera
mormintelor (gropnia), aici fiind pictat sinaxarul (sfinii de
peste an). Printr-un document din 26 martie 1651, la elaborarea
cruia i-au dat acordul mitropolitul Varlaam Mooc al Moldovei, episcopii i membrii Sfatului Domnesc,
voievodul Vasile Lupu (1634-1653) a nchinat Mnstirea Dobrov ctre Mnstirea Zografu de la Muntele
Athos. Domnitorul a justificat aceast nchinare prin faptul c Mnstirea Dobrov se afla prsit de clugri
i ntr-o stare de ruin. n cteva rnduri mnstirea a fost clcat de ttari in 1658, de turci i de muscali,
toat averea i lucrurile strine care erau adpostite aici fiind luate. Dupa luptele din septembrie 1739 dintre
muscali, turci si tatari, muscalii stabiliti la sud-est de Dobrovat, au pradat manastirea, luandu-i toata averea si
lucrurile straine adapostite aici. Prejudicii mari au fost aduse si de miscarea Eteriei din 1821-1822, pentru ca
in 1864 sa fie saracita complet,n plus, crile sau manuscrisele de valoare au fost duse la muntele Athos de
egumentul Nathanail de la manastirea Zografu. Mnstirea Dobrov a fost prdata de ttari n anul 1658.
Ulterior, familia boierilor Racovi a transformat-o n necropol, aici aflndu-se apte pietre funerare cu
chenare i inscripii ntre 1664 i 1685. Boierii Racovi au efectuat lucrri de restaurare a complexului
monahal dup anul 1663.Mnstirea a trecut apoi prin noi perioade de restrite. Ruii stabilii la sud-est de
Dobrov n timpul luptelor din septembrie 1739 dintre Imperiul Otoman i Imperiul arist au jefuit
mnstirea de toate odoarele scumpe aflate aici. De asemenea, Eteria care a fost implicat n Revoluia din
1821 a produs prejudicii mnstirii.n anul 1851, la iniiativa egumenului Acachie, biserica este supus unei
intervenii dictat de moda epocii (de inspiraie ruseasc). Bolile naosului i pronaosului au fost sparte pentru
a permite construirea a cte unei turle n zid, n form de bulb de ceap. Deasupra gropniei a fost construit o
turl fals din lemn, acoperit cu tencuial. n decembrie 1863, prin Legea secularizrii averilor mnstireti a
domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), Mnstirea Dobrov a fost scoas de sub tutela Mnstirii
Zografu, iar clugrii greci au plecat. Lipsit de sursele sale de venituri, mnstirea a deczut. Aici a fost
instalat "vestita puscarie de la Dubrovat" (n perioada 1865-1900), un orfelinat de fete (1900-1903) i n cele
din urm o coal de agricultur (1903-1930) care a fost defiinat abia n 1930, cnd Ministerul Agriculturii a
cedat cldirile i 44 de hectare de teren. Din 1948 i pn la 1970 mnstirea funcioneaz din nou ca coal
iar apoi, pn n 1990 este folosit ca biseric de mir. n anul 1990, Dobrovul i-a redobndit destinaia
iniial de aezmnt monahal, cu obte de maici. ncepnd din anul 1992, are obte de clugri.
46

Cu timpul, pictura bisericii s-a degradat, astfel c n anul 1907 se puteau distinge doar
portretele ctitorilor zugrvite pe tabloul votiv din naos. ntre anii 1930-1936, Comisia
Monumentelor Istorice, aflat sub preedinia lui Nicolae Iorga, a patronat restaurarea picturii bisericii.Dei,
regele Carol I al Romniei a renfiinat Mnstirea Dobrov prin decretul regal din 14 mai 1913, abia n anul
1930 a putut fi populat de clugri. Dobrovul a funcionat ca mnstire de clugri doar pn n anul 1948,
cnd n complexul monahal s-a stabilit din nou o coal i un atelier de mpletit couri din rchit.
ncepnd din anul 1970, biserica tefanian i paraclisul lui Simion Movil au fost administrate de Mitropolia
Moldovei i Sucevei sub forma unor biserici parohiale.
Biserica paraclis "Sf. Gheorghe" - datnd din anul 1607, avnd codul IS-II-m-A-04150.02
Paraclisul este situat la 50 metri sud de cldirea bisericii tefaniene. A fost
ctitorita de domnitorul Simion Movil (1606-1607) i soia sa, Marghita
(clugrit cu numele de Melania), n 1607, pentru a-l nmormnta acolo pe
cel de-al aselea fiu al su, Pavel, mort la o vrst fraged. Mormntul fiului
su se afla n interiorul bisericuei, ntr-o bolt amenajat n peretele de sud.
Cutremurul din 4 martie 1977 a dus la fisurarea grav a cldirii paraclisului.
Biserica a fost nchis pentru consolidare, iar icoanele i catapeteasma din
lemn de tis i poleit cu aur au fost duse n 1980 la Muzeul Mnstirii Golia
pentru a fi restaurate. La cutremurul din iunie 1986, paraclisul s-a drmat, rmnnd n picioare doar peretele
vestic i o parte din pereii de la nord i sud. n perioada 1990-1992, bisericua a fost refcut pe vechea
fundaie, pstrndu-se planul arhitectonic iniial.
Biserica-paraclis avea plan treflat. Iniial, zidurile paraclisului ncepeau direct de pe pmnt, fr nici un fel de
fundaie, iar faadele erau lipsite de ornamentaii. Noua construcie se sprijinea pe un soclu de piatr cioplit,
avnd patru ferestre mari, iar faadele au fost ornamentate.
Interiorul su era compartimentat n trei ncperi: pronaos (gropni), naos i altar. Pereii interiori au fost
pictai n stil neoclasic, dar cu pigmeni de slab calitate, ceea ce a dus la degradarea n timp a picturii. Se
remarca portretul funerar al tnrului Pavel Movil, pictat n vemnt de ceremonie, ncoronat i innd o
garoaf n mn. Lcaul de cult avea o catapeteasm din lemn de tis, poleit cu aur, avnd dimensiuni mai
mici.
Turnul clopotni - datnd din anul 1743, avnd codul IS-II-m-A-04150.03
Turnul porii a fost construit n secolul al XVII-lea, odat cu zidul de incint
al mnstirii, avnd iniial doar un parter cu un gang de intrare i un etaj. El
avea form de patrulater. n coluri era susinut de contraforturi dispuse pe
diagonal. n anul 1743, prin grija marelui paharnic tefan Ruset i a soiei
acestuia, Maria Sturdza, i cu cheltuiala monahului Macarie Hrisoverghi, s-a
refcut turnul porii, nlndu-se alte dou nivele de form octogonal.
Turnul este construit din crmid acoperit de tencuial. Pe faad sunt
arcaturi oarbe, racordate cu rudimente de capitele de forme rar ntlnite.
Turnul are trei etaje i o nlime de 30 metri i este ntrit cu contraforturi. n
incinta mnstirii se intr printr-o bolt nalt i larg, decorat cu rozete.
Parterul i primul etaj au form dreptunghiular, iar celelalte dou nivele o
form octogonal. La parterul turnului se afl gangul de intrare n incinta
47

mnstirii i, n dreapta, ua scrii n spiral care duce la etajele superioare. n cldirea
turnului se afla i o hrub secret pentru adpostirea odoarelor bisericeti n vremuri de
primejdie. Dup cutremurul din 4 martie 1977 s-au efectuat lucrri de restaurare care au urmrit consolidarea
structurii de rezisten a turnului.
Zidul de incint Zidul de incint al mnstirii a fost construit n secolul al XVII-lea, odat cu turnulclopotni. El a fost construit din piatr legat cu mortar i delimita o suprafa de teren de forma unui
patrulater neregulat. Zidul a fost parial demantelat pe latura nordic a incintei, distrus pe latura vestic unde
s-au construit casele familiei Racovi i parial refcut pe latura sudic.
Biserica Sf Nicolae, sat Botoaia, comuna Danesti,Vaslui

Biserica este construit cel mai probabil in 1757 din vltuci, de pmnt, iar pe
dinafar pereii sunt pardosii cu scndur. A fost reconstruit n anul 1925.
Ansamblul bisericii Sf. Nicolae, sat Cazanesti, oras Negresti, Vaslui

Construit n jur de 1818, reparaii 1839, 1899, 1913 (nlocuit indrila cu tabla,
pardoseal de piatr nlocuit cu lemn, cptuit cu scndur la interior i exterior) ,
1939, 1958 (recptuit cu scndur) .
Ansamblul conacului Emil Racovi

Este situat la 45 km de Vaslui, pe DN 24, n satul Emil Racovi din comuna Dneti, n
casa printeasc a marelui savant, devenit muzeu memorial. Ansamblul cuprinde Casa
memoriala (corp vechi si corp nou, ruine de beci, parc cu arbori seculari (10 ha).
Interiorul casei impresioneaz prin bogia materialului fotografic care dovedete
existena strvechii familii a Racovietilor, biblioteca, obiectele personale ale savantului:
trusa de cltorie, hri cu traseul expediiei, desene, diapozitive, note i comentarii din
presa vremii, numeroase fotografii. n 1988, cu prilejul mplinirii a 120 de ani de la naterea lui Emil
Racovi, Muzeul Judeean a reorganizat expoziia de baz a Casei memoriale abordnd o tematic structurat
pe trei segmente: viaa i activitatea sa (1868-1947); participarea la expediia antarctic (1897-1899); Emil
Racovi fondatorul biospeologiei (1900-1947).
Biserica de lemn Sf. Voievozi, sat Mircesti, comuna Tacuta, Vaslui

48
Este situata in partea de vest a satului, cca.2 km, in cimitir, a fost stramutata prin 1834
(stramutata din alt loc), reparatii in 1864, 1894, 1907, transformari ulterioare (invelita
cu tabla initial sindrila, captusita cu scandura).
Ansamblul conacului Roset-Bals, sat Pribesti, comuna Codaesti
Ansamblul este este alcatuit din casa Roset-Bals, biserica de curte, casa
administrativa si cladiri anexe (hambar) si dateaza din sec. XVII-XIX.
Prima atestare documentara este din timpul domniei lui Constantin
Cantemir, 14 noiembrie 1691.
Casa Roset-Bals este considerata una din cele mai mari realizari ale
arhitecturii civile moldovenesti din sec. XVII-XVIII.
Construita din piatra si caramida (grosimea 0.90 m), dupa modelul
locuintei romanesti traditionale, dar de dimensiuni sporite, cuprinde o
spatioasa pivnita si, deasupra ei, pe un parter inaltat, numeroase camere de locuit, sali si coridoare de legatura,
toate boltite in cruce. Vestibulul intrarii principale, aflat deasupra garliciului pivnitei, este precedat de un
spatios foisor ridicat pe sase stalpi si grinzi de lemn sculptate; ancadramente usi si ferestre rectangulare de
piatra fatuita. Pivnita din caramida, boltita in leagan, are deasupra garliciului o inscriptie in limba romana,
scrisa cu caractere chirilice, care insa este ilizibila.
Monumentul se afla in curs de consolidare-restaurare, cu finantare de la Ministerul Culturii si Cultelor.
In anul 1841, conacul a intrat in stapanirea vornicului Lupu Bals, care, impreuna cu sotia sa Eufrosina, a
construit actuala biserica cu hramul Nasterea Maicii Domnului (vechea biserica avea hramul Sfantul Nicolae).
Lacasul construit din piatra si caramida prezinta un plan dreptunghiular cu turn-clopotnita pe pronaos, fatade
decorate cu elemente preluate din repertoriul neoclasic (pilastri, cu capitel si baza simpla, cornisa cu muluri).
Pe latura de nord a conacului se afla casa administrativa si hambarul (din lemn pe fundatie de piatra), marturii
ale arhitecturii civile de la sfarsitul secolului al XIX-lea.
Biserica Sf. Nicolae, sat Protopopesti, comuna Tacuta, Vaslui

A fost construit n anul 1802 de ctre Ioan licariu i soia sa Zoia,prinii lui Ioan I.licariu,cptier
cunoscut de vistierie la 1845.
Biserica Adormirea Maicii Domnului, sat Tatomiresti, Comuna Rebricea, Vaslui
Construit n 1792 de postelnicul Arghire Cuza i soia sa, Ilinca, fiica vornicului
Lupu Costache, ca paraclis de curte.
49
Este construit din piatr i are plan triconc, cu abside semicirculare, fr turn.
Acoperiul de tip arpant este nvelit cu indril. Se individualizeaz prin paramentul de piatr al faadelor,
de influen clasicist, cu soclu profilat, lesene i corni subliniat de muluri n retragere. Interiorul era iniial
nzestrat cu oale de rezonan i decor cu ,,flori de ipsos pe boli, realizate n stuc. Desprirea dintre naos i
pronaos este marcat de un arc dublou, ce se sprijin pe doi stlpi adosai. Pronaosul este acoperit cu calot
sferic, naosul cu calot teit, iar absidele laterale cu semicalote, toate de piatr, sprijinite pe arcuri dublou.
Biserica a fost reparat n 1834, de aga Iordache Cuza, fiul ctitorului, dup un plan al arhitectului I. Fogaras,
cel care a ntocmit i proiectul ratoului. Catapeteasma, secolul al XIX-lea, ulei pe lemn, coala rus, a fost
restaurat n 1939, sub supravegherea Comisiunii Monumentelor Istorice.
n pronaos se afl lespezile funerare ale ctitorilor i ale familiei acestora. O parte din dota de carte veche a
bisericii se afl astzi la Muzeul eparhial din Hui i la Muzeul Judeean tefan cel Mare din Vaslui.
50
Lista monumentelor istorice din GAL tefan cel Mare judeul Iai
51
Lista monumentelor istorice din GAL tefan cel Mare judeul Vaslui
Muzee, case memoriale;

Comuna Aroneanu - n incinta caminului cultural functioneaza punctul muzeal Ion Buzdugan. Punctul
muzeal a fost constituit prin contributia proprie si benevola a mostenitorilor lui Ion Buzdugan.
Castre romane, ceti dacice etc, situri arheologice;
1. sat ARONEANU; comuna ARONEANU IS-I-s-A-03517 "Vatra satului", in jurul Bisericii "Sf.
Nicolae - Aroneanu" i grdinile nconjurtoare. Situl arheologic de la Aroneanu, punct din"Vatra
satului" sec. XVI XVIII Epoca medieval. Sit arheologic Rediul Aldei, punct La Hrtop, sit
arheologic Rediu Mitropolie, punct n Islaz, sit arheologic de la orogari, punct Ivneti.
2. Comuna Ciorteti - ntregul perimetru al comunei Ciorteti a fost locuit nc din Paleolitic, cele mai
vechi habitate umane, cu o vechime de peste 12.000 de ani, s-au descoperit pe teritoriul satelor:
Rotria i erbeti (La Cetuie la sud de erbeti). Populaia era destul de rar, fapt sesizat mai ales n
raritatea artefactelor dar i din suprafaa locuit a habitatului preistoric. Grupate n cete i triburi aceste
populaii nu erau pe att de slbatice pe ct le considerm. Mesajul criptic al produselor obinute n
neo-eneolitic i al simbolismului acestora demonstreaz un profund caracter magico-religios regsit n
52
3.
4.
5.
6.
7.
8.
ntreaga gam a aspectelor cotidiene. Descoperirile arheologice permit

identificarea unor aezri de-sine-stttoare, cu locuine i anexe ale acestora, cu
sanctuare i msue de altar, cu o colectivitate bine organizat la nivel social i spiritual. Dac pentru
Paleoliticul superior ntlnim doar cteva aezri, n neolitic numrul acestora crete, ns gradul cel
mai mare de locuire din ntreaga antichitate l ntlnim n perioada traco-getic (secolele X .H. - II
d.H.). Numrul acestora scade la jumtate n perioada migraiilor (fenomen specific civilizaie Dridu).
Comuna Comarna - In comuna Comarna se gaseste situl arheologic Padurea Musteata care se afla la
cca. 15 km de sat, in dreptul cantonului silvic. Epoca medievala // Epoca medieval timpurie (sec. VIlI
X) // Latne // Eneolitic, cultura Cucuteni, faza B. La circa 1,5-2 km NV de sat, in dreptul pepinierii
si a cantonului silvic (padurar Paslaru Florin), asezare Cucuteni B, suprapusa de o locuire hallstattiana
si de una din sec. VIII-X. In acest loc se presupune si existenta unei cetati geto-dacice, dar nu s-au
observat urme de intarituri cu val si sant.Situl arheologic de la Osoi, punctul esul lui Osoi, punct
Terasa Prutului.
Comuna uora situl arheologic de la Chipereti, punct ru
Comuna Costuleni situl arheologic de la Covasna, punctul Popi, i punctul Curmtura, situl
arheologic de la Hilia, punctul Dealul Hiliei
Comuna Dobrv situl arheologic de la Dobrov, punct Cetuie, fortificaia Palanca, punctul
Tarlaua Velnia
Comuna Dneti situl arheologic de la Dneti, punct la Islaz
Comuna Rebricea situl arheologic de la Rateu Cuzei, punct la chiu
Meteuguri specifice (pictur pe sticl, cojocrit, port specific etc.);

Dovezi despre acest meteug milenar le gsim n spturile arheologice efectuate n zon, prin acele greuti
din lut ars de la aa zisele rzboaie de esut, fusoiolele (greuti ale fusului). Pe unele buci de chirpic
descoperite n incinta unor locuine s-au descoperit amprente de esturi. Astzi, tehnica de lucru a
gospodinelor satelor este la fel de asemntoare cu cea de acum cteva sute de ani : stativele-scheletul din
lemn; sulurile; vtalele care fixeaz spata; iele inute n poziie vertical de ctre scripei; slobozitorul;
tlpicile care sunt manevrate cu abilitate pentru a diversifica modelul esturii, suveica cu evi din stuf, cu a
sau alte materiale, pentru bttura; letca-rotitoarea prin care se pune pe evi, a, .a.
Ornamentele sunt realizate n tehnica nnditului i esutului n dou ie, n patru ie i n ozoare. tergarele
sunt decorate la capete cu vrste ridicate cu speteaza, cu bumbac galben vopsit sau cu arnici rou i negru.
Acestea, ca i feele de mas sau prostirile de pat sunt mpodobite cu diferite custuri n aceeai cromatic
tradiional de rou i negru.
Predomin ornamentul vegetal, zoomorf i antropomorf, fete i copaci, puni i vrbiue, hulubi i cocoei,
flori de cmp i romburile. tergarele erau brodate cu motive vegetale (frunza viei-de-vie, struguri, ararul,
ghinda, trandafirii), aviforme (puni, cocoi, gte), zoomorfe (calul), antropomorfe (fete i brbai), astrale.
Capetele tergarelor erau tivite cu gurele sau custuri n zigzag. Aceleai, modele se ntlneau i pe feele de
mas, prostiri. Feele de pern prezint decoruri avnd ca motive centrale psri, fete, ramuri cu flori sau flori
n ghiveci, ca variant a pomului vieii. Prostirile erau din pnz de cas, cu marginile mpodobite cu benzi
late de dantel rneasc. Piesele cele mai impuntoare erau scoarele, covoarele sau licerele, cu modele
geometrice, vegetale, zoomorfe, distingndu-se printr-un rafinament n mbinarea culorilor.
Mobilierul era adaptat nevoilor curente, fiind simplu i avnd un rol strict funcional: unul sau dou paturi,
aezate adesea pe patru pari btui n pmnt, peste care se fcea un pod din scnduri. Apoi se puneau paie
pentru a fi mai moale iar deasupra aezau aternutul, fcut din in, cnep sau ln (mindir), alteori rogojini n
loc de olice. La captul patului erau cele 2-3 perne, umplute cu puf, ln sau paie i plapuma (umplut cu
ln). Vasele mari se ineau pe sob sau pe pereii din camera ce juca rol i de buctrie. Inventarul cuprindea
ceaune, oale pentru lapte, strchini de lut, linguri de lemn, fcleul. Lng geam era aezat masa,
dreptunghiular sau rotund, iar sub ea se gseau scaunele.
53

n camera de curat" era lada de zestre, primit de nevast, dar i cea (cele) destinate
fiicelor ce se apropiau de vrsta de mritat. Aceast lad, mndria familiei, era, de
regul, sculptat sau pictat. Aici se aezau obiectele de pre: costumul naional, feele de pern i de plapum
(ogheal), licerele, prosoapele i cmile, opincile noi, iar n timpurile mai apropiate de zilele noastre,
pantofii. La perete erau patul, acoperit cu covoare esute n cas, cu rzboiul de esut, pernele pentru zestre.
Spre geam, era masa, acoperit cu o fa de mas din in sau borangic, alturi de cteva scaune destinate
musafirilor. Aceast camer era folosit n cazuri deosebite. Aici era primit preotul de Pati, Crciun sau
Boboteaz, sau la alte momente speciale (botez, nunt, nmormntare). n toate camerele pe peretele dinspre
rsrit se gseau icoane (BUTNARU 2007, 93-94).
esturile tradiionale folosite la acoperirea patului sau laiele se eseau din lna n culoare natural, n special
alb cu negru, n patru ie, cu vrste urzite i esute, oblonae sau ptrele. Macaturile actuale sunt n dou ie
i ase scripei sau n douie i foiri de la 9 la 100. Aceste macaturi sunt de ln i bumbac fiind denumite
icuverturi, au aceeai funcie utilitar.
Licerele i scoarele mpodobesc interioarele rneti din aceste sate. Cele mai simple ornamente de licere
sunt vrstele i scaunele denumite genue i paduri.
Coloritul vegetal, de o mare valoare artistic, a fost nlocuit n prezent cu cel chimic, care se caracterizeaz
printr-o gama cromatic bogat, dominnd culorile vii.
Scoarele btrneti vopsite sunt decorate cu motive alese predominnd ornamentul geometric denumit i
naional. Cele mai semnificative motive sunt: pomiori, trandafiri, coronie, cocoei, corbi i cel mai ntlnit
este pomul vieii.
Traistele de ln n dou ie sau traista esut cu vrste ridicate cu speteaz, sunt piese de port ntlnite arareori
n comun.
Sacii i oalele din cnep sunt nelipsite din inventarul unei gospodrii. Aceste esturi erau pregtite ca zestre
pentru fete sau se pstrau pentru ritualul nmormntrii.
n trecut se folosea ca materie prim cnepa, inul pentru borangic. Astzi se folosesc lna, bumbacul i
crpele. Cnepa era cultivat, apoi smuls din pmnt, legat n mnunchiuri, uscat, scuturat de frunze i
pus la topit n ap.
Mnunchiurile erau splate n pruri, puse la uscat, fcute grmezi n picioare. Urma separarea fibrei de
cnep cu ajutorul meliei fiind tras printr-un instrument numit raghil, se fceau fuioare i apoi era toars.
La pregtirea firului de urzeal se folosea un instrumentar adecvat: pieptenii, rchitorul, urzitoarea, vrtelnia
cu fofelnie.
Culoarea aei de btut sau a lni era extras din scoara unor copaci (arin, nuc, mesteacn, arar, etc.).
Femeile i fetele coseau haine, nframe, tergare cu a, mrgele i fluturi.
Costumele se mbrcau, de regul, la srbtori, dar cnd se uzau, erau purtate i n zilele de lucru. n viaa de
zi cu zi femeile se mbrcau cu fuste iar brbaii cu pantaloni din materiale esute n cas, cmi de in sau
cnep. Pentru cmi se cumprau materiale i de la Hui. Att n zile de srbtoare ct i n cele de lucru,
att brbaii ct i femeile erau acoperite pe cap cu cciuli din blan de miel sau cu baticuri sau broboade
(bariz de cas). n perioada interbelic i-a fcut simit prezena i influena de la ora. Opinca, prins cu
nojie, era folosit pe post de nclminte, iar n loc de ciorapi se ntrebuina o pnz ce nfur piciorul. Se
mai foloseau i papuci din cnep sau din ln.
Opincile din piele de porc se mai purtau prin anii `70, iar astzi le mai vedem pe la unii ciobani de pe Valea
Crasnei sau de pe culmea Lohanului.
Prin lada de zestre gsim ca relicve, mbrcminte tradiional pstrat ca motenire de la generaiile trecute:
ie, fote, bonzi, cmi de noapte, cojoacele, etc.
Costumul popular
Brbaii purtau cmi din pnz de fuior de cnep, apoi de in i bumbac, cu mneci largi, cusute cu flori. n
componena costumului mai intrau: iari, cma lung, chimir, opinci din piele de porc, coluni, boand,
cojoc din blan de oaie, suman.
54

Femeile purtau cmi de in, apoi din bumbac, cusute cu flori la poale, la mneci i la
gt, polcue, fuste de ln, baticuri, basmale, barize, aluri, flanele de ln, boand,
cojoc, opinci, ghete, ciuboele, catrin, jup, ii brodate la gt etc.
Datini i obiceiuri specifice n teritoriul GAL tefan cel Mare
Colindatul i uratul sunt obiceiuri simbolice ancestrale motenite din generaie n generaie, de la tat la fiu,
prin viu grai. n structura lor se gsesc urmele unui fond arhaic, un bun liant care leag spiritualitatea
strveche de cea actual.
Crciun este o semidivinitate arhaic, nfiat ca un strmo de o vrst nedeterminat ntlnit att n vremea
geto-dacilor ct i n perioada rspndirii cretinismului. Cuvntul Crciun nseamn Cel Creat i se refer la
un zeu solar, cruia dacii i se nchinau la 21 decembrie, la solstiiul de iarn. Mo Crciun este legat i de
naterea Mntuitorului Iisus, fiind cel care ne aduce bucurii i nu ntmpltor n ipostaza de mbucurtor al
copiilor. Mo Crciun poate aduce cadouri oricui are puritate i stare de copil, indiferent de vrst.
Colindatul cu Steaua de la Crciun pn la Boboteaz, vestind naterea lui Iisus are analogii cu vechile
osanale aduse lui Iisus.
Pluguorul sau cu uratul este o replic a unui vechi ritual de fertilitate specific muncilor agricole :... semne
bune anul are; semne bune de belug; tragei brazda de sub plug...
Bucuria urturii, legat de trecerea spre un An Nou reprezint un moment important al trecerii spre un nou
nceput, este urmat de semnat.
Semnatul are iari analogii agrare, fiind pus pe seama fertilitii i fecunditii pmntului, a Mamei Divine,
care este nsmnat pentru a da rod bogat i sntos..
Sntate Anul Nou i la Anul cu sntate... Se arunc boabe de gru, porumb, orez pentru a rodi n casa celui
semnat, toate bogiile pmntului care-i sunt absolut necesare traiului de zi cu zi.
Jienii reprezint un teatru de haiduci popular, alctuit din: Anul Vechi, Anul Nou, Jianul, Iubita Jianului,
Muntenul I i Muntenul II, Turcul, Ciobanul, Haiducul I i Haiducul II, Cpitanul i Vntorul.
Jocul Caprei folosete mtile zoomorfe n care sunt implicate diverse personaje din lumea rural (moul,
baba, iganul, negustorul, vntorul, doctorul etc.), toate reflectnd n parte mbinarea pragmatic a
cotidianului cu sacrul i participarea tuturor categoriilor sociale la acest fenomen mistic.
Jocul Ursului. Ursul era asociat n vechime cu puterea, era un simbol al libertii i al mreiei. Cel care
stpnea Ursul, stpnea contiina sa mereu fugar, avea un autocontrol perfect asupra lucrurilor i
fenomenelor trectoare. Chiar i puterea era iluzorie, dar aceasta i ddea siguran c lumea este finit i c
atotputernicia provine de la Divinitatea Suprem. Ursarii din Pietri umblau din sat n sat cu un urs, dresat,
distrnd oamenii prin dansul acestuia; ultimii ursari au fost ntlnii n perioada interbelic.
Paparuda. Atunci cnd se abtea cte o secet i animalele nu mai aveau ce pate pe islaz, se ieea cu icoanele
Bisericii pe cmp, iar la trei zile mai trziu cu paparuda. Paparuda era de obicei o femeie tnr goal,
mbrcat cu boz. Circula pe uliele satului strignd ct o inea gura: D Doamne s ploaie, d Doamne s
ploaie ....Cnd ajungea prin faa porii fiecrui stean, acesta, auzind strigtele ei i ale copiilor care se ineau
scai din urm, ieeau la poart cu gleata cu ap i o aruncau pe paparud, aa nct att personajul ct i
ceilali participani erau uzi leoarc. Rareori se ntmpla ca dup o asemenea ceremonie s nu plou.
eztoarea. Rolul eztorilor este acela de a povesti i analiza evenimentele trecute i prezente. eztoarea
avea i scopuri practice: femeile i fetele torceau, impleteau, scrmnau lna, coseau, ajutau gazda, etc.
55

eztorile puteau avea loc ntr-un loc public (Cmin Cultural, coal etc.) sau acas la
o familie de oameni gospodari. Fetele aranjau eztorile, invitau bieii, stabileau casa
unde avea s fie eztoarea, aduceau lna, acele de cusut, fceau gustri etc.
Gazda gtea diverse bunti: porumb fiert, cucurigi, turte prjite, s.a. Flcii spuneau poveti i ghicitori, care
mai de care mai deocheate, crend astfel voioie i bun dispoziie uitndu-se nevoile i greutile traiului
zilnic.
Claca i-a unit pe rani n cele mai grele momente fiind de folos celui lipsit de posibiliti. Solidaritatea
rneasc se manifest i astzi, mai ales la ridicarea unei noi case, la construirea unei fntni sau drum, la
curatul islazului stesc, la construcia unui pod, etc.
Cnd o familie era la necaz, erau ajutai de steni, fr nici o obligaie, dar la rndu-i trebuia, ca o ndatorire
nescris s in cont de cerinele altora.
Claca ca ajutor interuman se manifesta i cu ocazia unor petreceri: la nuni, botezuri, aniversri, dar i n
momente de grea ncercare, nmormntri, la praznice s.a.
n puinul timp liber avut la dispoziie ranii se adunau n faa primriei unde discutau despre recolt, preuri,
relaia cu boierii. O alt bun parte din timp o petreceau la crcium.
De Crciun gospodarii tiau porcul din care nevestele pregteau chitele, crnai i tob. Cu 2-3 zile nainte de
Crciun copii mergeau pe la casele oamenilor cu Steaua vestind marea srbtoare a Naterii Domnului Iisus
Hristos.
Urma Ajunul Sfntului Vasile, Anul Nou, cnd se mergea prin sat cu colinde sau cu urturi. Alte grupuri jucau
Capra, Ursul, Cluul. n prima zi a Anului Nou copii semnau cu gru i primeau colaci, bani, nuci. Grul era
apoi strns din urma celor ce semnau i aruncat n ocolul animalelor pentru ca ele s se nmuleasc precum
acesta.
La Boboteaz se ridic la biseric o cruce din ghea, mai ales cnd temperatura sczut permitea aceasta.
Stenii merg la slujba efectuat de preot i primesc aghiazm.
La Florii este obiceiul de se a pune la poart salcie iar n Duminica Mare, la 7 sptmni dup Pati, tei. De
Sfntul Andrei, pe 30 noiembrie, se ung tocurile i clanele de la ui cu usturoi mpotriva strigoilor. Se fcea
de ursit pentru a se afla cu cine aveau s se mrite fetele din sat.
La marile srbtori de peste an, biserica era numai cu brbai mbrcai n scurte i n cap cu cciuli, n timp ce
femeile stteau n jurul bisericii.
Hora satului. Cu ocazia unor srbtori religioase importante ale satului, pentru a mai iei din rutina zilnic, se
organizau hore susinute de formaiile locale sau din jur, precum Fanfara de la Cozmeti, Duda, Pdureni,
Pietri. Btrnii satului stteau pe margine i priveau jocul tinerilor. Cei mai curajoi i ndemnatici i luau o
domnioar i se ncingeau la dans pn ce instrumentitii oboseau.
Hora este organizat pe un islaz sau n centrul satului, ntr-un loc unde s se poat manifesta ntreaga mas de
oameni.
Tipuri de turism
Turismul
Activitile turistice n teritoriul GAL tefan cel Mare- se situeaz, ca amploare, persoane angrenate sau ca
importan economic pe o poziie deficitar la nivel naional sau chiar regional, n ciuda existenei unor
resurse turistice importante.
Cele dou componente principale ale turismului - deplasrile persoanelor ctre anumite destinaii i ansamblul
activitilor pe care acetia le desfoar la destinaie sunt reprezentate disproporionat la nivelul GAL. Dei
56

situat marginal n sistemul urban regional sau naional, zona este marcat mai ales de o
mobilitate nsemnat, legat de poziia de interfa frontalier, de existena unor axe de
transport tradiionale marcate de schimburi economice cu zone exterioare judeului dar i de atractivitatea de
factur cultural exercitat de acesta. Aceast mobilitate este uneori dificil de plasat ntre turism, recreere,
migraie de munc sau simpla tranzitare. Impactul economic, spaial sau chiar psihologic al mobilitii n scop
turistic rmne nc sub posibilitile reale. Dup 2006 se ntrezrete ns o uoar revigorare a fenomenului
turistic n ansamblu, ceea ce deschide noi perspective pentru impunerea turismului ca activitate economic cu
rol deosebit n dezvoltarea teritorial.
FORME DE TURISM EXISTENTE
Turismul de afaceri
Dac n perioada 1990-1996, declinul economic al societii se rsfrnge i asupra activitii turistice, dup
aceast perioad, turismul de afaceri se impune ca factor important n economia local. Pensiunile noi aprute
dup 2000 la nivelul Municipiului Iasi reflect att o acumulare important de capital a unor investitori locali
dar i o cerere din ce n ce mai semnificativ din partea unei clientele business, pentru care este nevoie de un
tratament particularizat, atent, profesional. Aceast cerere este n legtur cu unele investiii, reele de
prezentare sau de distribuie a unor produse comerciale, instalarea unor structuri comerciale importante, mai
ales la nivelul oraului reedin de jude.
Este greu de cuantificat cu exactitate aportul acestui tip de turism la economia local ns cu siguran se afl
pe primele locuri ca i activitate economic iar practicile spaiale i amenajrile specifice sunt vizibile.
Din pacate la nivel de GAL acest tip de turism este inexistent la ora actuala, neexistand nici o structura
hoteliera corespunzatoare strandardelor de acest tip.
Exist o seam de complexe mnstireti i biserici, care atrag mai cu seam populaia local dar, sporadic, i
grupuri de turiti.
Evenimentele culturale dein o pondere important n ceea ce privete o anumit atractivitate punctual a unor
localiti din jude.
Turismul sportiv, cinegetic, piscicol
Turismul sportiv i cel practicat n scopuri vntoreti sau de pescuit sunt forme cu character mai sporadic i
sezonier i nu genereaz nc un aport economic sau structuri turistice specifice. La acest nivel, GAL tefan
cel Mare are un potenial important dat de prezena Prutului, a unui numr mare de lacuri i acumulri, de pe
rurile interioare ale judeului i a unei faune vntoreti diversificat (iepure, cprior, mistre, etc.)
Turismul de agrement
Pe teritoriul GAL exist frecventri turistice reduse (ale unei clientele externe judeului) legate de zonele de
agrement. Exist mai degrab locuri i activiti de petrecere a timpului liber cu o puternic component
social i recreativ care aduce mai cu seam confort social dect aport economic extern. Exist unele locuri
de agrement, legate n special de unele locuri cu peisaje deosebite, ngrijite sau de existena unor structuri de
alimentaie tipice frecventate mai ales n perioada estival i mai ales n legtur cu petrecerea week-endului
de ctre populaia local.
Ecoturismul
Dei incipient, turismul verde, turismul n natur sau turismul ecologic pot fi, alturi de agroturism (evaluarea
unor resurse locale legate de practicile agricole, zootehnice sau forestiere) ci reale de dezvoltare durabil a
57

teritoriului GAL. n legtur mai ales cu un turism tiinific au loc deja unele
frecventri pentru observarea faunei i a florei (mai ales birdwatching) n lungul rului
Prut care constituie adevrate ecosisteme naturale.
Comuna Ciorteti, jud.Iai
Astzi singurul popas turistic funcionabil al comunei este cel de la oseaua naional Iai-Vaslui, transformat
i modernizat din birourile fostului SMT Ciorteti. Popasul nfiinat n 1998 de ctre Panru Gabriel denumit
Pensiunea ,,Hanul Florilor", are n componen un restaurant modern, i locuri de cazare, unde cltorii
pot servi masa sau nnopta la orice or, indiferent de anotimp.
La ieire din localitatea Coropceni, pe partea stng a oselei Iai-Vaslui, a fost nfiinat un restaurant modern,
ce aparine lui Claudiu Dulu, care ns nu are locuri de cazare.
Zona colinar a comunei dispune i de un important potenial turistic natural, reprezentat de fondul silvic
secular din partea de N, NE, de diversitatea elementelor de peisaj, bogia coloristic a pdurilor, livezilor,
viilor, grdinilor, cmpurilor etc.
Zona umed Ciobrciu comuna Costuleni turism i pescuit sportiv
ncepnd din anul 1998, Direcia Apelor Prut a derulat un proiect de cooperare cu Institutul Olandez de
Management al apelor interioare i Tratarea apelor uzate (RIZA), proiect intitulat "Modelare, monitorizare i
reconstrucie ecologic n bazinul hidrografic Prut". Proiectul prevedea efectuarea de lucrri de decolmatare la
nodul hidrotehnic de la Chipereti, pentru ca apa s poat circula i pe Jijia veche. Guvernul Olandei a oferit o
sum de 50.000 de euro, pentru cumprarea terenului de la actualii proprietari. Pe aceste terenuri s-au deschis
canale de irigaii, pentru a fora inundarea pajitii satelor Priscani i Costuleni, aa-numita "zon umed
Ciobrciu". Anterior, pajitea era o regiune mltinoas, inundat jumtate din an, ea neputnd fi folosit n
agricultur. Aceast zon umed este aezat exact pe culoarul de zbor al psrilor migratoare. Au fost
construite 4 poldere (poriuni joase de uscat ndiguite) la Costuleni pentru atenuarea viiturilor de pe afluenii
Jijiei Vechi (Comarna i Covasna), pe o suprafa total de 244 ha. Aceast suprafa este inundat primvara,
prin descrcare controlat, realizndu-se o zon umed ("delta Jijiei") cu adncimi variabile (maximum 0.5
m). n aceast zon umed vor cuibri n timpul verii psrile migratoare care vin din nordul Europei i se
ndreapt spre Delta Dunrii. "Delta Jijiei" urmeaz a fi amenajat pentru turism i pescuit sportiv.
Trasee turistice in teritoriul GAL Stefan cel Mare
Aroneanu - comuna - Colinele Bahluiului/raul Ciric Aroneanu (lac) - Biserica "Sf. Nicolae-Aron Voda"
1594 (a fostei manastiri Aroneanu)
Aroneanu sat Rediu Aldei - Colinele Bahluiului/raul Valea Lunga Dl. Rediu Aldei, Comanul, Holmul
Mare, Coada Stancii - Biserica "Sf. Ilie" 1718
Costuleni - comuna - Coasta Prutului/raul Covasna - Buzduva (balta) Dl. Boistea (Stanca), Costuleni,
Marcociul - Biserica "Sf. Nicolae" 1858
Costuleni sat Covasna - Coasta Prutului/raul Covasna Dl. Podisu, Mesteacan - Biserica din lemn "Sf.
Nicolae" 1739, Prozatorul Titus Hotnog (1890-1957)
Dobrovat - comuna - Podisul Central Moldovenesc/raul Vasluiet si raul Dobrovat Dl. Coloneasa,
Duruitoarea, Runcu, Rosu - Manastirea "Dobrovat" (F) 1503 ctitorita de Stefan cel Mare cu biserica
"Pogorarea Duhului Sfant" catapeteasma- facatoare de minuni si picturi din 1527/1529 (cazare), Biserica
paraclis "Sf. Gheorghe" 1743, Biserica din lemn "Sf. Pantelimon" 1797, padurile sfinte, catapeteasma
58
Prisacani - comuna - Lunca Prutului/raul Prut - Ciobarciul (balta) - Brodul (balta) Biserica "Sfintii Voievozi" 1797 ctitor Veniamin Costache
Tutora sat Chiperesti - Coasta Prutului/raul Jijia la confluenta cu raul Bahlui Dl. Doamnei - Biserica "Sf.
Nicolae" sec.18, han 1805
Ungheni - comuna - Lunca Prutului/raul Prut Biserica 1830
Negresti oras - Podisul Central Moldovenesc/raul Barlad la confluenta cu raul Velna iazuri
Negresti sat Cazanesti - Podisul Central Moldovenesc/raul Durduc - Cazanesti (lac) - Biserica din lemn "Sf.
Nicolae" 1808
Codaesti sat Pribesti - Podisul Central Moldovenesc/raul Pribesti - Casa "Rosetti - Bals" din sec.17, Biserica
dublu hram "Sf. Nicolae si Nasterea Maicii Domnului" sec.18
Codaesti - comuna - Podisul Central Moldovenesc Dl. Movila lui Burcel/raul Vaslui la confluenta cu raurile
Dobrovat, Rediu, Cuticna - Manastirea "Stefan cel Mare si Sfant - Codaesti" (M) 1993, centru tesaturi
populare
Danesti - comuna - Podisul Central Moldovenesc Dl. Buzdugan/raul Valea Ferestilor - Muzeu etno
"Eugenia si Costache Burada", Biserica din lemn "Sf. Nicolae" 1739
Danesti sat Emil Racovita - Podisul Central Moldovenesc/raul Lunca - "Emil Racovita" (speolog) casa
memoriala
Rebricea sat Draxeni - Podisul Central Moldovenesc Dl. Draxeni - Biserica din lemn "Sf. Nicolae" 1716
Rebricea sat Tatomiresti - Podisul Central Moldovenesc - Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1790
Tacuta sat Protopopesti - Podisul Central Moldovenesc/raul Rediu - Biserica "Sf. Nicolae" 1802
Tacuta - comuna - Podisul Central Moldovenesc Dl. Tacuta/raul Tacuta - Biserici "Adormirea Maicii
Domnului" 1790 si "Sf. Gheorghe" 1833, Conacul "Sturdza" sec.19
59
II.2. Economia local

II.2.1 Repartizarea populaiei active
Total 2010
% 2010
Total 2009
% 2009
Total 2008
% 2008
Total 2007
%2007
Total 2006
% 2006
Total
populaia
activ
Sector
agricol
3320
201
Sector
industrial
i de
artizanat
504
100
6,05%
3500
Sector
de
comer
Sector
privind
serviciile
214
2401
15,18%
6,45%
72,32%
192
588
240
2480
100
5,49%
16,80%
6,86%
70,86%
3584
176
720
265
2423
100
4,91%
20,09%
7,39%
67,61%
3506
95
769
360
2282
100
2,71%
21,93%
10,27%
65,09%
3494
168
769
467
2090
100
4,81%
22,01%
13,37%
59,82%
Anexa 6
S-a calculat totalul pentru fiecare an, innd cont c indicatorul populaie activ nu este cumulativ, ci
reprezint radiografia strii de angajare a populaiei la nivelul fiecrui an, astfel nct nu se pot totaliza
cumulnd valorile fiecrui an, ci doar procentul corespunztor fiecrui sector n parte, n cadrul aceluiai an.
De exemplu, situaia la nivelul anului 2010 este urmtoarea:
60
Populatia
Localitatea
Sector
industrial Sector de
si de
comert
artizanat
Sector
agricol
Sector
privind
serviciile
activa 2010
Anexa 6
Aroneanu
150
42
11
95
Ciortesti
Codaesti
Comarna
Costuleni
Danesti
Dobrovat
Golaesti
Negresti
Rebricea
Tacuta
Prisacani
Tutora
Ungheni
Total
%
168
143
131
134
81
89
111
1676
107
108
122
96
204
3320
100
25
16
16
4
13
16
3
20
8
6
14
8
10
201
6,05%
17
10
9
14
0
1
9
409
1
2
11
11
8
504
15,18%
8
12
11
11
8
2
6
72
12
15
16
15
15
214
6,45%
118
105
95
105
60
70
93
1175
86
85
81
62
171
2401
72,32%
Tabelul de mai sus prezint situaia la nivelul anului 20102, prin totalul populaiei active nelegndu-se,
conform ghidului de finanare, doar persoanele salariate angajate cu forme legale, aceasta situndu-se la un
total de 3320 de salariai la finalul anului 2010, i (conform capitol populaie, tabel populaie pe grupe de
vrst) un numr de 1906 omeri. Diferena pn la totalul de populaie apt de munc (28977 de persoane
ntre 20-60 de ani din teritoriul GAL Stefan cel Mare n 2010) este de 25657 persoane. Toate aceste persoane
( cu excepia celor care sunt cu probleme de handicap sau sntate, sau continu nvmntul la nivel de coli
post liceale sau facultate) sunt persoane inactive, sau persoane care lucreaz n agricultur sau alte domenii cu
ziua, sau fr forme legale.
Conf INSSE Iasi si Vaslui
61
Sector
Sector Sector
Sector industrial
de
privind
agricol si de
comert serviciile
artizanat
Populatia
Localitatea
activa
2009
Aroneanu
103
11
84
Ciortesti
Codaesti
Comarna
Costuleni
Danesti
Dobrovat
Golaesti
Negresti
Rebricea
Tacuta
Prisacani
Tutora
Ungheni
Total
%
194
155
129
128
87
88
95
1876
117
116
115
89
208
3500
100
39
17
16
4
13
16
3
30
9
6
14
8
10
192
5,49%
29
12
7
8
0
0
5
512
1
2
4
4
3
588
16,80%
8
14
11
11
10
2
6
92
13
16
16
15
15
240
6,86%
118
112
95
105
64
70
81
1242
94
92
81
62
180
2480
70,86%
Anexa 6
Populatia
Localitatea
activa 2008
Sector
Sector Sector
Sector industrial
de
privind
agricol si de
comert serviciile
artizanat
Aroneanu
103
11
84
Ciortesti
Codaesti
Comarna
Costuleni
Danesti
Dobrovat
Golaesti
Negresti
Rebricea
Tacuta
Prisacani
Tutora
Ungheni
Total
%
194
157
129
128
75
88
95
2018
121
109
115
89
163
3584
100
39
16
16
4
10
16
3
23
9
7
13
8
5
176
4,91%
29
14
7
8
0
0
5
644
1
0
4
4
3
720
20,09%
8
16
11
11
11
2
6
112
14
17
16
15
15
265
7,39%
118
111
95
105
54
70
81
1239
97
85
82
62
140
2423
67,61%
Anexa 6
62
Populatia
Populatia
Sector
industrial
si de
artizanat
Sector
de
comert
Sector
privind
serviciile
Sector
agricol
Sector
industrial
si de
artizanat
Sector
de
comert
Sector
privind
serviciile
Localitatea
activa 2006
Sector
agricol
Localitatea
activa
2007
Aroneanu
82
11
67
Aroneanu
114
11
96
Ciortesti
203
72
17
108
Ciortesti
152
28
116
121
Codaesti
141
14
16
109
Codaesti
155
14
16
Comarna
103
12
79
Comarna
119
12
90
Costuleni
123
12
101
Costuleni
121
12
102
Danesti
57
47
Danesti
65
51
Dobrovat
129
126
Dobrovat
133
10
121
Golaesti
93
78
Golaesti
84
71
Negresti
2064
22
713
342
987
Negresti
2023
21
690
225
1087
Rebricea
112
100
Rebricea
119
12
99
Tacuta
79
66
Tacuta
102
87
Prisacani
115
20
85
Prisacani
113
20
86
Tutora
81
17
13
47
Tutora
83
13
56
Ungheni
112
17
90
Ungheni
123
17
99
Total
3494
168
769
467
2090
Total
3506
95
769
360
2282
100
4,81%
22,01%
13,37%
59,82%
100
2,71%
21,93%
10,27%
65,09%
Anexa 6
n cele mai multe comune posibilitile de angajare la nivel local sunt foarte mici. Cei care au un loc de munc
sunt de regul zilieri n agricultur, la cele cteva ferme de dimensiuni medii sau mari care funcioneaz n
fiecare comun. Ceilali beneficiaz de venitul mediu garantat (VMG) sau alte ajutoare sociale.
Prestarea unei slujbe n alt localitate este n general problematic din cauza costurilor de transport
ridicate, acestea ajungnd, de cele mai multe ori, pn la 25% din venitul net realizat. n plus, ntreaga teorie
privind beneficiile angajrii cu forme legale este prea puin fezabil pentru persoanele din mediu rural aflate
n cutarea unui loc de munc, ele prefernd beneficiile imediate ale unei slujbe pltite mai bine, n locul unor
beneficii pe termen lung (asigurare social, asigurare medical) ale unei slujbe legale, dar cu un venit mai
redus n urma plii taxelor i impozitelor.
n cele mai multe dintre comunele din aria de referin exist persoane plecate la munc n strintate,
Spania i Italia fiind direciile predilecte. Profilul emigrantului este brbat sau femeie, cu vrsta ntre 25-45 de
ani, nivel sczut de educaie (sub 10 clase), necalificat, lucrtor sezonier n agricultur sau, pe termen lung, n
construcii, menaj sau ngrijire la domiciliu.
Migrarea n strintate este apreciat ca fiind benefic prin resursele financiare i locurile de munc
create prin consum i prin investiiile n construcii. Un efect secundar benefic l reprezint schimbarea
atitudinii fa de munc i importul de bune practici dup o perioad de edere la munc n strintate.
Efectele nedorite al plecrii n strintate se concretizeaz n mbtrnirea populaiei, nesupravegherea
copiilor, creterea absenteismului colar i lipsa forei de munc pentru lucrrile agricole din gospodriile
individuale. Din acest motiv, multe din terenurile aflate n proprietate individual se afl n paragin.
Meseriile cele mai cutate la nivel local sunt cele de agricultor (tehnician, mecanic agricol, tractorist
etc.), cresctor de animale, zidar, zugrav sau tmplar. Ele par s fie privite ca fiind cele mai atractive i n
viitorul apropiat. Exist un oarecare interes al tinerilor pentru meserii asociate cu afacerile din turism: buctar,
osptar, chelner. Tinerele vizeaz meserii non-agricole situate n comer i servicii, de genul: vnztoare,
coafez, croitoreas, buctreas, osptri etc.
63
II.2.2 Agricultur
Dei judeele Iai i Vaslui dein o mare suprafa de teren agricol, aceast resurs nu poate fi eficient
valorificat, productivitatea fiind sczut la toate tipurile de culturi, datorit influenei urmtorilor factori:
calitatea terenului (cu o diversitate pronunat), alternana categoriilor de sol, fragmentarea acestora, n
comparaie cu alte uniti de suprafa similare din ar; fora de munc mbtrnit (mai mult de 28% din
populaia rural are peste 60 ani), migrarea tineretului ctre centrele urbane; gradul mare de srcie a
proprietarilor care ntmpin mari dificulti n realizarea culturilor i creterea animalelor; lipsa capitalului
pentru restructurarea i modernizarea agriculturii; instabilitatea i eroziunea solului, numeroasele alunecri de
teren.
Sectorul privat n agricultur a luat natere prin aplicarea Legii fondului funciar. Modul n care aplicarea Legii
fondului funciar a fost gndit i pus n aplicare, ntrzierea cu care s-a realizat, au generat o serie de factori
perturbatori, respectiv:
frmiarea exploataiilor agricole;
necorelarea aplicrii Legii fondului funciar cu apariia pieei funciare, aceasta aprnd cu ntrziere, n
anul 1998 (Legea 54/1998 privind circulaia juridica a terenurilor);
lipsa mijloacelor adecvate pentru efectuarea lucrrilor agricole;
blocarea circuitului terenurilor agricole.
Prezentarea activitilor agricole
Structura de organizare a produciei agricole a judeului Iai i Vaslui combin exploataii agricole mici fr
personalitate juridic, orientate ctre auto-consum, cu exploataii agricole mari i foarte mari, de tip comercial,
rezultate pe baza arendei sau concesionrii terenului. Culturile care ocup cea mai mare suprafa din terenul
arabil sunt culturile de porumb, gru i secar i de floarea soarelui. Structura culturilor agricole din judee a
suferit modificri din cauza schimbrii formei de proprietate de la nceputul anilor '90 dar i din cauza srciei
populaiei care folosete porumbul n cantiti mari, nemcinat, ca furaj pentru animale i ajunge s fie de
multe ori n surplus. n plus, fermierii nu au anse mari s opteze pentru o cultur mai profitabil cum ar fi
sfecla de zahar, datorit cotelor impuse de Uniunea European.
Situaia n teritoriul GAL tefan cel Mare este urmtoarea:
Categoria suprafeei agricole
Total fond funciar
Ha
82798
%
100
Suprafaa agricol total
57402
69,33%
d.c. Arabil
38173
66,50%
Fnee
2206
3,84%
Puni
14309
24,93%
Vii i pepiniere viticole
1750
3,05%
Livezi i pepiniere pomicole
965
1,68%
64
Pduri i alte terenuri cu vegetaie forestier
15303
18,48%
d.c. Pduri
15303
18,48%
Construcii
2154
2,60%
Drumuri i ci ferate
1609
1,94%
Ape i bli
2227
2,69%
Alte suprafee
4123
4,98%
Anexa 6
n
r

din
care
(ha)
din
care
(ha)
din care
(ha)
din
care
(ha)
fanete
pasuni
vii si
pepiniere
viticole
livezi
si
pepini
ere
pomic
ole
1889
341
638
147
4456
2720
164
1354
5415
4099
72
1150
Comarna
5672
4072
1562
133
Costuleni
6521
3915
2120
Danesti
5793
4603
Suprafata
-totala
fond
funciar
(ha)
Suprafata
agricola
totala
(ha)
arabil
3952
3015
Ciortesti
6547
Codaesti
6847
Localitatea
din
care
(ha)
din
care
(ha)
Paduri si
alte terenuri
cu vegetatie
forestiera
(ha)
paduri
499
203
15
94
1371
505
125
1102
3180
111
3599
2586
Constructii
Drumuri
si cai
ferate
Ape si
balti
Alte
supra
fete
499
59
92
98
189
1484
1484
118
104
53
352
591
591
187
132
104
418
501
615
615
168
144
209
464
194
374
1521
1521
234
202
159
490
1203
109
873
873
102
113
11
91
332
546
60
75
5118
5118
116
149
122
343
Aroneanu
2
3
4
5
6
7
Dobrovat
9447
Golaesti
5717
3899
3006
36
759
98
867
867
171
82
309
389
Negresti
6103
4356
3223
150
929
54
806
806
299
133
224
285
5589
4791
3338
49
1358
46
243
243
175
82
26
272
6063
4275
2996
215
1020
44
1353
1353
171
129
90
45
6052
4387
2984
144
1184
76
851
851
125
97
374
218
3669
2852
2173
87
537
55
206
206
71
70
209
261
4826
3767
2297
247
1158
65
276
276
158
80
239
306
1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
Rebricea
Tacuta
Prisacani
Tutora
Ungheni
Total
82798
57402
38173
2206
14309
1750
965
15303
15303
2154
1609
2227
4123
100
69,33%
66,50%
3,84%
24,93%
3,05%
1,68
%
18,48%
18,48%
2,60%
1,94%
2,69%
4,98
%
65
Conform DADR, culturile care s-ar putea dovedi profitabile pentru fermierii ieeni i vasluieni ar fi cele de
rapi, aceasta putnd fi utilizat n producia de biodiesel.
Din punct de vedere cantitativ, situaia este prezentat mai jos, cu meniunea c evoluia produciilor la hectar
este similar evoluiei produciilor anuale, fiind evident scderea masiv a produciilor medii la hectar la
nivelul anului 2007, din cauza secetei. Acest factor se coreleaz cu capacitatea redus a productorilor agricoli
de a interveni pentru a diminua impactul negativ al factorilor climatici, datorit lipsei i insuficienei dotrilor
pentru agricultur: sisteme de irigaii, lucrri antierozionale, ndiguiri, etc.
66
Producia vegetal n GAL

Culturi
Cereale
Sfecla de zahar
(ha)
(ha)
1947
1543
28
60
30
Ciortesti
2252
1745
60
120
110
217
Localitatea
(suprafata
Aroneanu
ha)
Cartof (ha)
Floarea
soarelui (ha)
Legume (ha)
Codaesti
3072
1245
105
250
2975
77
Comarna
1149
969
10
70
95
Costuleni
1525
1115
40
75
70
325
Danesti
1702
728
397
67
199
212
Dobrovat
2884
2115
220
80
315
116
Golaesti
2503
1808
15
125
17
538
Negresti
4255
2124
228
153
110
50
Rebricea
3242
1213
287
392
139
96
Tacuta
2433
1748
125
123
97
83
Tutora
1072
925
10
30
30
77
Ungheni
1685
1069
15
100
500
Total
30453
18914
1720
1673
5132
2516
100
62,11
565
5,49
16,85
8,26
Putem realiza o serie de aprecieri sub aspectul productivitii la hectar: fluctuaia produciilor pentru diferitele
plante de cultur este determinat, pe de o parte de fluctuaiile suprafeelor cultivate, iar pe de alt parte de
condiiile pedoclimatice ale anilor respectivi. Pentru toate culturile se constat o scdere dramatic a
productivitii n anul 2007, din cauza secetei.
Pentru ceilali ani, concluzionm c productivitile la ha sunt mici datorit frmirii terenurilor i practicrii
unei agriculturi de semisubzisten pe cca 60% din terenul arabil.
Relieful variat i condiiile pedoclimatice favorabile au condus la practicarea pe scar larg a agriculturii. n
zona de cmpie se cultiv gru, secar, orz, orzoaic, porumb, floarea-soarelui, sfecl de zahr i leguminoase.
n zonele de deal exist plantaii importante de pomi fructiferi (meri, peri, pruni, viini, caii) i suprafee
importante cu vii i pepiniere viticole.
Se remarc creterea ngrijortoare (de trei ori) a suprafeei de teren arabil necultivat, motivat de lipsa
utilajelor, a seminelor, dar i un potenial financiar sczut al populaiei din mediul rural, care nu mai
investete n cultivarea terenurilor.
La nivel regional, situaia este similar, principalele culturi agricole practicate n regim de exploatare sunt
cerealele pentru boabe, porumbul, cartoful, sfecla de zahr i plantele furajere.
67
La nivel naional, majoritatea o reprezint suprafaa cultivat cu cereale pentru boabe,

36% cu porumb i 13% cu plante furajere, o pondere relativ ridicat, nsemnnd de
asemenea i culturile de plante uleioase (13%), floarea soarelui (10%).
Zootehnia
Din analiza datelor prezentate n tabelul urmtor, se observ la nivel de jude o scdere constant a numrului
capetelor de bovine i o cretere nsemnat a numrului de porcine, ncepnd cu anul 2005. Referitor la
efectivele de caprine putem spune c i numrul acestora este n cretere.
La specia psri, se constat o cretere real n perioada 2000-2007.
Se remarc faptul c numrul ovinelor a sczut considerabil pe parcursul ntregului interval studiat. Scderea
numrului de ovine se datoreaz preurilor foarte mici oferite pentru ln, dar i secetelor care au redus
rezervele de hran din puni i fnee. Fa de anul 1990, numrul ovinelor s-a redus cu 41 % n 2007.
Zootehnia deine un loc important n sectorul agriculturii n teritoriul GAL. Acest sector a cunoscut
transformri majore ncepnd cu anul 1989, schimbri care au afectat nu numai judeul Iai i Vaslui, ci i
ntreaga regiune i ar. Desfiinarea fostelor CAP-urilor a condus la scderea semnificativ a efectivelor de
animale. O alt problem major o constituie produciile medii obinute care, la nivel naional, i cu att mai
mult la nivelul teritoriului GAL se afl sub nivelul european, din cauza neaplicrii progresului genetic i
tehnologic nregistrat n aceast perioad.
Creteri de efective s-au nregistrat la bovine, psri, caprine, familii de albine. La toate speciile, peste 95%
din efective se afl n sectorul privat. Creterea efectivelor de animale nu este una calitativ deoarece creterea
produciei medii pe animal nu este semnificativ.
Creterea efectivului de caprine trebuie susinut pe viitor, deoarece, conform negocierilor i politicii agricole
comune n UE, pentru aceast specie nu este impus cot de producie la lapte, ca n cazul laptelui de vac. De
asemenea trebuie ncurajat creterea efectivului de familii de albine, avnd n vedere sporurile de producie
pe care le asigur prin polenizare sectorului vegetal, dar i cererea crescut la export a mierii de albine.
Bovine/in
Ovine/in
Pasari/in
gospodarii
gospodarii
gospodarii
Aroneanu
705/679
444
25867/10560
1488/642
Ciortesti
1129/806
5130/5083
13025
872
Localitatea
Porci/in gospodarii
Codaesti
808
4817
14700
626
Comarna
532
1010
15000
1708
Costuleni
518
4228
22500
3820
Danesti
962
3571
15500
687
Dobrovat
403
1913
14735
527
Golaesti
1468
2540
15640
2142
Negresti
1133
1150
11800
680
Rebricea
755
2346
14200
210
Tacuta
1265
6820
12800
1350
Tutora
748
1121
9486
574
68
Ungheni
1325
1548
13500
685
Total
12466
37660
212153
15990
Pe ansamblu teritoriului GAL se nregistreaz o redresare a sectorului zootehnic, n special n rndul marilor
productori particulari.
Puncte tari :
. Teritoriu cu o puternica vocaie agricol (calitatea solului, precipitaiile, prezena pnzei freatice);
Au fost individualizate urmtoarele puncte slabe:
. ferme de dimensiuni mici; grad sczut de asociere la nivelul produciei agricole, ct si al prelucrrii si
transformrii materiilor prime;
. slaba diversificare a tipologiei funcionale a aezrilor rurale, marea lor majoritate avnd funciuni
predominant agricole;
. multe suprafee de teren sunt abandonate, nelucrate sau insuficient utilizate. Aceast stare de fapt coroborat
cu lipsa formelor profesionale de asociere, constituie un factor determinant la realizarea unei agriculturi
neperformante, de subzisten;
. procentul mare al persoanelor ocupate nc n agricultur, mai ales n cea de subzisten i semisubzisten;
. rentabilitatea sczut a produciei agricole;
. utilizarea de tehnologii nvechite i gradul redus de mecanizare al proceselor agricole;
. nivelul sczut de educaie i de formare profesional;
. orientare puternic pentru autoconsum i implementarea la nivel sczut a standardelor de calitate pentru
produse i serviciile cerute de pia;
. dificulti n respectarea cerinelor de calitate, sigurana alimentar, sntate i bunstare animal, precum i
de mediu, necesare pentru respectarea angajamentelor luate n momentul aderrii la UE;
. deficiena sistemului tehnico edilitar si dotarea cu unele utiliti de baz (ap - canal, gaz metan). n acest
caz, diferenele sunt semnificative de la o comun la alta.
. starea deficitar a infrastructurii rutiere pe zone analizate;
. lipsa unor gropi ecologice n marea majoritate a comunelor;
. servicii pentru populaie slab dezvoltate n mediul rural; ponderea mic a serviciilor n zon din total
activiti economice; Servicii deficitare n domeniul turismului mai ales n rural;
Oportuniti :
. existenta ecosistemelor diversificate care permit cel puin din punct de vedere al potenialului, diferenierea
produciei agricole (cereale, legume-fructe, acvacultur etc). Rezultatele produciei agricole pot constitui
materii prime valoroase pentru procesare n produse tradiionale;
. distane mici de transport ntre comune i Iai;
. existena pdurilor n raza de accesibilitate a municipiului, care n afara interesului tiinific au si funcii de
recreere si agrement
Teritoriului GAL tefan cel Mare prezinta urmatoarele caracteristici privind agricultura:
- Sub aspectul proprietatii, agricultura este faramitata, iar formele de asociere acopera mai putin de
jumatate din terenul agricol existent;
- Lipsa capitalurilor impiedica implementarea de tehnologii moderne;
- Veniturile din agricultura sunt reduse si fluctuante in functie de conditiile climatice si de pretul pietei;
- Cresterea animalelor este restransa la gospodariile individuale;
- Dependenta productiei de conditiile climatice;
- Nu exista suprafete agricole pe care sa se practice agricultura intensiva sau cea ecologica
69
Produsele agricole sunt in general comercializate intr-o forma neorganizata,

direct din gospodarie
Nu exista unitati de procesare a produselor agricole la nivel local;
Astfel, in cadrul GAL tefan cel Mare, economia are ca trasatura predominanta procentul foarte mare al
fermelor de subzistenta, care produc in principal pentru autoconsum, comercializand pe piata doar intamplator
produsele obtinute. In plus, fermele de subzistenta au acces dificil la alte surse de venituri si, de aceea,
bunastarea unei parti semnificative a populatiei rurale depinde considerabil de nivelul de profitabilitate al
fermelor. Numarul mare al exploatatiilor de subzistenta sau semisubzistenta constituie principala problema
existenta la nivelul sectorului agricol din cadrul GAL tefan cel Mare. Pentru stimularea transformarii
gospodariilor satesti in ferme agricole familiale cu caracter comercial, trebuie luate masuri pentru sustinerea
investitiilor in mediul rural, pentru creditarea agriculturii. Teritoriul detine si in domeniul zootehnic un real
potential, dar care ca si celelalte sectoare nu este suficient exploatat.
In concluzie:
- potentialul agricol ridicat al GAL tefan cel Mare este favorabil practicarii agriculturii, in special
pomicultura si cresterea animalelor;
- avand in vedere ca agricultura este practicata in cadrul GAL tefan cel Mare in mod individual si
fractionar, se impune crearea unor forme asociative atat in cazul cultivarii terenurilor agricole si
cresterii animalelor cat si in materie de valorificare si comercializare a produselor obtinute;
- sprijinirea constituirii grupurilor de producatori si a unor centre de preluare, prelucrare si
desfacere a produselor locale;
II.2.3 Industrie IMM Micro-ntreprinderi

Structura ntreprinderilor active din industrie, construcii, comer i alte servicii din zona GAL tefan cel Mare
ntreprinderi
cu
10 - 49
salariai
ntreprinderi
cu 50 - 249
salariai
ntreprinderi cu
peste 250 salariai
24
13
144
10
142
3
2
0
0
0
0
Construcii
13
Servicii
Numr
170
151
14
369
336
28
100
91,05%
7,58%
1,35%
0%
Total
ntreprinderi
Micro ntreprinderi cu
01- 09
salariai
Agricultur
29
Industrie
Comer
total
%
Anexa 6
70
Localitatea
Aroneanu
Ciortesti
Codaesti
Comarna
Costuleni
Danesti
Dobrovat
Golaesti
Negresti
Rebricea
Tacuta
Prisacani
Tutora
Ungheni
Total
%
Total
intreprinderi
Microintreprinderi
1-9 salariati
Intreprinderi
10-49
salariati
Intreprinderi
50 -249
salariati
Intreprinderi
peste 250
salariati
numar 2010
numar 2010
numar 2010
numar 2010
numar 2010
74
17
15
13
18
23
16
57
13
16
29
22
19
336
28
91,05%
7,58%
1,35%
74
17
15
13
19
8
26
18
72
17
9
38
22
21
369
100
Anexa 6
71
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0%
Comentarii privind economia local

n aria de referin, nainte de 1989, specificul activitii economice a fost centrat preponderent pe agricultur
i zootehnie, existnd i unele comune n care au existat mici ntreprinderi specializate n prelucrarea
lemnului, producie de mobil, producia de zahr, procesarea laptelui, procesarea fructelor i legumelor etc.
n general, cele mai multe dintre ntreprinderile non-agricole i-au ncetat activitatea dup restructurrile din
perioada tranziiei.
n prezent, specificul activitii economice n majoritatea comunelor este definit de agricultura de
subzisten, nivelul de dezvoltare local fiind n general sczut datorit lipsei unei piee de desfacere pentru
produsele agricole i animale i puterii sczute de cumprare la nivel local. Fragmentarea proprietii este una
dintre piedicile majore pentru practicarea unei agriculturi performante, capabile s fac fa concurenei din
U.E.
n fiecare localitate exist 3 4 ferme de dimensiuni medii (n funcie de relief, de la cteva sute de ha
n sus), n stare s desfoare o activitate economic profitabil i s genereze locuri de munc. ns n cele
mai multe cazuri, aceste locuri de munc sunt la negru sau n regim ziler, ceea ce nu permite o protecie
adecvat a lucrtorilor.
Competitivitatea este n general redus iar dificultile majore ale celor mai multe ferme de la nivelul
comunelor in de nivelul sczut al subveniilor, acordarea tardiv a acestora i gradul sczut de tehnologizare a
proceselor agricole. n zonele n care sistemele de irigaii funcioneaz se poate vorbi de un real avantaj
competitiv.
Exist ns i ferme la standard european, unde investiiile au creat productivitate i competitivitate.
Paradoxal, acolo unde exist investiii strine n agricultur sau zootehnie, criza locurilor de munc nu
dispare, pentru c astfel de investiii absorb un numr redus de persoane calificate de pe pia, datorit
tehnologizrii ridicate a proceselor de la nivelul fermei.
Problema fundamental a productorilor agricoli este lipsa de competitivitate i desfacerea produselor,
n condiiile n care intermediarii controleaz distribuia i comerul en-detail. Crearea unor centre en-gross de
colectare i valorificare a produselor agricole ar putea fi o soluie. Asocierea i comasarea micilor proprieti
ar permite proprietarilor de terenuri s fac investiii i sa ajung la un nivel de productivitate care s le
permit supravieuirea pe o pia concurenial. Din pcate, exist o team manifest fa de asociere,
justificat prin istoria recent a colectivizrii. Dei e o opinie mai degrab izolat, unii lideri locali chiar vd
n modelul CAP-urilor sau IAS-urilor un model demn de urmat.
Activitatea non-agricol este definit, de regul, de comerul produselor alimentare, panificaie,
prelucrarea lemnului, carmangerie, croitorie, service auto etc.
Distana fa de centrele urbane i lipsa infrastructurii locale, n special de transport este considerat de
unii lideri locali ca fiind una dintre piedicile importante n dezvoltarea economiei locale.
Principalele surse de venit ale oamenilor din mediul rural sunt pensiile, ajutorul social, omajul i
salariul pentru puinii funcionari din instituiile publice (primrie, coal, poliie etc.). n unele localiti din
aria de referin, mai apropiate de zona urban, exist i o categorie de angajai n mediul urban care fac
naveta zilnic la locul de munc. n localitile de acest tip exist i muli vrstnici care beneficiaz de pensie,
cei mai muli dintre ei desfurndu-i activitatea, nainte de 1989, n marile ntreprinderi din centrele urbane.
Ambele categorii au un venit constant i reprezint o pia semnificativ de consumatori pentru productorii
locali de bunuri i servicii.
72
II. 2.4 Comer i sector de servicii

Principalele tipuri de comer (industrial, agricol, piscicol etc.) practicate n teritoriul GAL tefan cel Mare
Tipuri de
comer
% din ntreprinderi
% din
Numr
Numr
numrul din sectorul
numrul
total
total
total
teriar
total
Comert
agricol
22
15,27
Comert
industrial
2,77
Comert cu
amanuntul
65
45,13
Comert
constructii
4,16
Comert
servicii
49
34,02
TOTAL
144
Anexa 6
Intreprinderi
sector agricol
29
7,85
Intreprinderi
sector
industrial
Intreprinderi
comert cu
amanuntul
Intreprinderi
sector
constructii
13
3,52
144
39,02
13
3,52
Intreprinderi
sector servicii
170
46,07
369
Tipuri de
Numar
% din numarul
Intreprinderi in
comert
total
total
sectorul tertiar
Aroneanu
41
55,41
Aroneanu
37
50
Ciortesti
12
64,61
Ciortesti
47,05
Codaesti
13
86,67
Codaesti
69,23
Numar total
% din numarul
total
Comarna
11
84,62
Comarna
60
Costuleni
16
88,89
Costuleni
14
73,68
Danesti
75
Danesti
37,5
Dobrovat
21
91,3
Dobrovat
18
69,24
Golaesti
15
93,75
Golaesti
12
66,67
Negresti
39
68,42
Negresti
57
79,17
Rebricea
12
75
Rebricea
52,94
Tacuta
88,89
Tacuta
66,67
Prisacani
25
86,21
Prisacani
21
56,77
Tutora
19
86,36
Tutora
16
72,73
Ungheni
16
84,21
Ungheni
12
57,14
Total
369
74,6
144
62,6
73
Anexa 6
Tipul de comert predominant este Comertul cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare

predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun (cod CAEN 4711). De altfel, acesta ocupa 62% din
numarul total de tipuri de comert existente in teritoriul GAL, cu un numar de 231 societati activand in acest
domeniu. Acestea detin in general numar mic de angajati (micro-intreprinderi) si sunt prezente uniform in
toate comunele, reprezentand sursa de aprovizionare a populatiei locale cu alimente.
Pe locurile secundare ca si reprezentativitate in teritoriu, il reprezinta Comertul cu amanuntul in
magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse nealimentare (cod CAEN 4719), Comertul cu
ridicata al materialului lemnos si a materialelor de constructie si echipamentelor sanitare (cod CAEN 4673) si
Comertul cu ridicata al deseurilor si resturilor (cod CAEN 4677). Acestea nu acopera omogen teritoriul GAL
si sunt micro-intreprinderi cu pana la 9 angajati.
Activitatea de comert este una redusa in teritoriu, iar sectorului de servicii este slab dezvoltat /
inexistent.
Cele mai bine reprezentate comune sunt cele din zona metropolitan, marea majoritate fiind ns
nfiinate de persoane care locuiesc n municipiul Iai, i angajeaz persoane din muncipiul Iai, beneficiind de
taxele mai sczute ale comunelor n care s-au nfiinat.
74
II. 3. Servicii pentru populaie i infrastructuri medico-sociale

II.3.1 Echipamente prezente sau accesibilitatea populaiei la aceste servicii
n tabelul de mai jos, se vor completa principalele servicii de sntate, educaie, recreere etc., care
funcioneaz pentru populaie i infrastructura medico social existent.
Medical
Medic
Spital
Existen
DA/NU
DA
DA
Dentist
DA
Primar
DA
nvmnt
Secundar Universitate
DA
NU
Dac
NU,
distana
n
km de la
centrul
teritoriului
pn la cel
mai apropiat
obiectiv
menionat
60 km pn
la Iai
Spital
Existen
DA/
NU
Dotri sportive
Teren
Sal de
fotbal
sport
DA
DA
Medical
Medic
Dentist
Primar
nvmnt
Secundar
Universita
te
Dotri sportive
Teren
Sal de
fotbal
sport
Aroneanu
NU
DA
DA
DA
NU
NU
NU
DA
Ciortesti
NU
DA
DA
DA
NU
NU
NU
NU
Comarna
NU
DA
NU
DA
NU
NU
DA
NU
Costuleni
NU
DA
DA
DA
NU
NU
DA
DA
Dobrovat
NU
DA
DA
DA
NU
NU
DA
DA
Golaiesti
NU
DA
DA
DA
NU
NU
NU
NU
Prisacani
NU
DA
DA
DA
DA
NU
NU
DA
Tutora
NU
DA
DA
DA
NU
NU
Da
NU
Ungheni
NU
DA
DA
DA
NU
NU
Da
NU
Codaesti
DA
DA
DA
DA
DA
NU
Da
DA
Danesti
NU
DA
DA
DA
NU
NU
NU
UN
Rebricea
NU
DA
DA
DA
NU
NU
DA
NU
Tacuta
NU
DA
DA
DA
NU
NU
Nu
NU
Negresti
DA
DA
DA
DA
DA
NU
DA
DA
Dac
NU,
indicai
60 km
pn la
75
distan
a n km
de la
centrul
teritori
ului
pn la
cel mai
apropia
t
obiecti
v
menio
nat
Anexa 6
Iai
Calitatea serviciilor la nivel local difer de la o localitate la alta, n funcie de performana i spiritul gospodar
al primarului. Exist comune unde drumurile sunt asfaltate sau pietruite, exist reea de ap curent i
canalizare, transport n comun pentru deplasarea n mediul urban, transport colar pentru copii etc. i exist
comune n care aceste servicii sunt nc n faza de dezirabilitate.
Paradoxul acestor investiii care asigur un nivel de trai mai ridicat este faptul c atunci cnd astfel de
utiliti (ap curent, gaz, canalizare) exist, nivelul sczut al veniturilor i face pe muli dintre potenialii
beneficiari s nu i doreasc racordarea la acestea, ntruct nu i le pot permite.
Existena unei reele de drumuri asfaltate sau pietruite la nivel comunal, care s asigure conexiunea cu
principalele ci de transport ctre zonele urbane sau alte comune, reprezint condiia de baz pentru un cadru
investiional atractiv sau pentru o for de munc mobil. Politica privind modernizarea cilor de comunicaii
depinde ns, de cele mai multe ori, de fondurile alocate de la guvern i de prioritile consiliilor judeene.
Diferenele dintre comune depind i de relaia pe care primarul o are cu autoritile judeene sau cu cele de la
nivel central.
Serviciile medicale sunt relativ bine dezvoltate la nivel local, fiecare comun avnd n general un
cabinet medical sau un dispensar unde funcioneaz medicul de familie. Exist i cazuri izolate unde medicul
de familie nu poate asigura asisten medical permanent fiind din alt localitate sau unde relaia medicpacient este deficitar. Alte puncte slabe identificate de muli lideri locali i reprezentani ai grupurilor
dezavantajate sunt numrul prea mare de pacieni/medic de familie, absena stomatologilor i pediatrilor n
mediul rural, obligativitatea plii asigurrii de sntate pentru acordarea asistenei medicale (cu excepia
cazurilor de urgen) i costul ridicat al medicamentelor. Creterea numrului de medici i introducerea
sistemului de vizite la domiciliu ar putea ameliora calitatea serviciilor de sntate din mediul rural.
colile au fost n mare msur renovate i corespund ateptrilor liderilor locali i populaiei. Problema
ridicat de muli lideri este cea a finanrii costurilor de funcionare, de utilare a acestora i de transport a
elevilor din satele ndeprtate la coal. Absenteismul colar i dezinteresul pentru educaie al prinilor din
grupurile dezavantajate constituie una dintre problemele majore cu care se confrunt profesorii din mediul
rural. Se remarc n unele localiti i un interes sczut al personalului didactic pentru calitatea actului
educaional, motivul cel mai frecvent invocat fiind nivelul sczut de salarizare.
Serviciile de asisten social sunt apreciate difereniat de ctre respondeni. Cei care beneficiaz de
ele, n special romii, le consider drept singura lor surs de venit i, uneori, se consider discriminai n raport
cu romnii. Muli lideri locali i chiar localnici consider c ajutoarele sociale nu fac altceva dect s
descurajeze munca i apreciaz c statul ar trebui s reduc nivelul acestora, astfel nct oamenii s aib
motivaia de a-i cuta un loc de munc.
Transportul spre alte comune, noduri de comunicaii sau spre localitile urbane cele mai apropiate este
asigurat majoritar prin microbuze din sistemul privat i autobuzele din reeaua judeean de transport n
76

comun. Principalele nemulumiri legate de transportul n comun in de numrul redus
de mijloace de transport, aglomeraia i orarul de transport. Unele localiti sunt legate
de alte noduri de comunicaii prin linii de cale ferat.
Recentele reglementri privind numrul maxim de angajai ai primriei au avut drept efect secundar
concedierea oferilor care asigurau transportul copiilor la coal. n aceste condiii, unele comune au renunat
la transportul copiilor la coal cu microbuzele special destinate acestui scop. Transportul persoanelor care au
nevoie de dializ se asigur prin ambulanele existente la nivel judeean. Pentru persoanele cu dizabiliti nu
exist de regul faciliti speciale de transport sau acces n cldirile din mediul rural.
Accesul la televiziunea prin cablu, telefonie mobil, telefonie fix i Internet nu pare s mai fie o
problem, cu excepia comunelor izolate.
In concluzie, situatia actuala a serviciilor si infrastructurii medico-sociale din aria teritoriala a GAL
tefan cel Mare afecteaza puternic calitatea vietii in spatiul rural si constituie o piedica pentru dezvoltarea
activitatilor economice.
77
II. 4. Activiti sociale i instituii locale

Instituii locale
Unitatile administrative care fac parte din grup, dincolo de localizarea geografica in judetele Iai i Vaslui,
detin fiecare in parte suprafete importante de teren agricol, agricultura fiind o activitate importanta in
ansamblul activitatilor economice desfasurate in comunele respective. Problemele cu care se confrunta privesc
slaba exploatare (sau/si exploatarea haotica) si valorizare a resurselor naturale din acest domeniu cu
repercursiuni directe asupra nivelului de trai si calitatea vietii locuitorilor din zona.
Participarea la parteneriat si situarea intr-o zona mai mare de interes (dincolo de granitele comunei Grupul
de Aciune Local tefan cel Mare unind unitati administrative cu probleme comune) creaza practic conditiile
realizarii unei evaluari globale a problemelor, abordarii unei viziuni unitare asupra dezvoltarii durabile a
sectorului de dezvoltare rurala si implicit actionarea pe viitor in baza unei planificari coerente, fezabile cu
rezultate pozitive la nivelul calitatii vietii locuitorilor din zona.
Autoritatile administratiei publice locale care conduc comuna sunt, conform legii, primarul si consiliul local;
locul desfasurarii activitatii fiind sediul primariei. Activitatea se desfasoara in baza atributiilor specifice,
stabilite prin lege si in baza atributiilor cuprinse in fisa postului.
Rolul asumat n cadrul prezentului proiect administraia local este direct responsabil de toate actiunile de
informare, sensibilizare si diseminare a informatiilor privind parteneriatul si procesul de elaborare al strategiei
(informatii periodice asupra stadiului de lucru, procedeele urmate/in curs etc) la nivelul grupurilor tinta din
teritoriu, respectiv populatia (in mod special sarcina acestora) si actorii locali importanti/relevanti pentru
demersurile vizate de proiect;
Tot sub aspectul resurselor implicate, administraia local va asigura locatiile necesare intalnirilor de
informare si sensibilizare a publicului tinta (actori locali) si a populatiei din teritoriu. Aceste locaii pot fi
(functie de disponibilitatile momentului si nr participantilor): casa de cultura, sala de conferinte a primariei,
sali de clasa din unitatile scolare coordonate de administratia locala etc.
1. Primria i Consiliul local Aroneanu, administreaz satele comuneiAroneanu, judeul Iai, i include
satele Aroneanu, Doroban, Rediu Aldei i orogari
2. Primria i Consiliul local Ciorteti, administreaz satele comunei Ciorteti, judeul Iai, i include
satele Ciorteti, Coropceni, Deleni, Rotria i erbeti
3. Primria i Consiliul local Comarna, administreaz satele comunei Comarna judeul Iai, i include
satele Comarna, Curagu, Osoi i Stnca.
4. Primria i Consiliul local Coltuleni, administreaz satele comunei Costuleni judeul Iai, i include
satele Costuleni, Covasna, Cozia i Hilia.
5. Primria i Consiliul local Dobrov, administreaz satele comunei Dobrov, judeul Iai, i include
satele Dobrov-Moldoveni, Dobrov-Rui i Pahonia
78
6. Primria i Consiliul local Golieti, administreaz satele comunei Golieti,

judeul Iai, i include satele Golieti,Cilibiu, Grdinari, Medeleni, Petreti i Podu Jijiei.
7. Primria i Consiliul local Prisacani, administreaz satele comunei Prisacani judeul Iai, i include
satele Priscani, Mcreti i Moreni.
8. Primria i Consiliul local uora, administreaz satele comunei uora, judeul Iai, i include
satele uora, Chipereti i Oprieni
9. Primria i Consiliul local Ungheni, administreaz satele comunei Ungheni, judeul Iai, i include
satele Ungheni, Bosia, Coada Stncii i Mnzteti
10. Primria i Consiliul local Codeti, administreaz satele comunei Codeti, judeul Vaslui i
include satele Codeti, Ghergheleu, Pribeti, Rediu Galian
11. Primria i Consiliul local Dneti, administreaz satele comunei Dneti, judeul Vaslui i include
satele Dneti, Bereasa, Booaia, Emil Racovi, Rcani, Ttrni
12. Primria i Consiliul local Rebricea, administreaz satele comunei Rebricea, judeul Vaslui i
include satele Rebricea, Bolai, Crciuneti, Draxeni, Mcreti, Rateu Cuzei, Tatomireti, Tufetii de
Jos
13. Primria i Consiliul local Tcuta, administreaz satele comunei Tcuta, judeul Vaslui i include
satele Tcuta, Cujba, Dumasca, Foceasca, Mirceti, Protopopeti, Sofieni
14. Primria i Consiliul local Negreti, administreaz oraul Negreti judeul Vaslui i include satele
Czneti, Cioatele,Glodeni, Parpania, Poiana, Valea Mare.
Asociaii i ONG-uri locale
Organizaii neguvernamentale active n teritoriul GAL, membre ale
Asociaiei GAL tefan cel Mare
World Vision Iasi

World Vision Romania este o organizatie crestina, care desfasoara programe de interventie umanitara
de urgenta, dezvoltare si advocacy. Organizatia este concentrata asupra muncii cu copiii, familiile si
comunitatile, in scopul depasirii saraciei si nedreptatii. Inspirati de valori crestine, se lucreaza cu
persoanele cele mai vulnerabile din lume, indiferent de religie, rasa, etnie sau gen.
Organizatia World Vision a intervenit pentru prima data in Romania la cutremurul din 1977, acordand
ajutor umanitar de urgenta sinistratilor. In anul 1990, World Vision s-a reintors in Romania si a devenit
o prezenta constanta in domeniul protectiei copilului si al dezvoltarii comunitare.
De la activitatea desfasurata in institutiile de ocrotire a copilului, activitate ce a vizat perfectionarea
personalului si imbunatatirea conditiilor de viata a copiilor din orfelinate (actualele centre de
79
plasament), World Vision Romania a trecut, din 1996 la dezvoltarea de proiecte pilot
care au creat modele de protectie in familie a copilului si a sprijinit reforma
guvernamentala a sistemului de protectie a copilului demarata in anul 1997.
Astfel, World Vision a dezvoltat programe de prevenire a institutionalizarii copilului. In cadrul acestor
programe au fost create servicii alternative la institutionalizare pregatirea asistentilor maternali
profesionisti, centre maternale, centre de zi, pregatirea lucratorilor sociali comunitari, servicii de
interventie timpurie pentru copilul cu dizabilitati, servicii adresate adolescentilor care parasesc centrele
de plasament, copiilor si adolescentilor infectati HIV sau SIDA, etc. Aceste servicii s-au transformat in
timp in modele de buna practica in domeniul protectiei copilului, multe fiind preluate de catre
serviciile publice specializate de protectie a drepturilor copilului.
Un rol central in activitatea World Vision Romania il au programele de dezvoltare comunitara, menite
sa transforme comunitatile din mediul rural, sa intareasca spiritul comunitar si sa mobilizeze liderii
formali si informali ai comunitatii in identificarea de resurse proprii pentru rezolvarea problemelor cu
care se confrunta.
Fundaia Centrul de Mediere i Securitate Comunitar
Centrul de Mediere i Securitate Comunitar (CMSC) este o organizaie neguvernamental,
independent i non-profit, membr a Soros Open Network Romnia, nfiinat n ianuarie 2000.
Misiunea CMSC este aceea de a propune i dezvolta modele de securitate comunitar, sisteme i
protocoale de colaborare multi-instituional i servicii la cele mai nalte standarde, n vederea
protejrii victimelor abuzurilor de orice tip i a persoanelor vulnerabile, prin abordare integrat,
multidisciplinar, profesionist i acordnd respect fiecrei persoane.
Fundaia sprijin dezvoltarea unei comuniti creia i pas de sigurana cetenilor si i promoveaz
respectul i ncrederea reciproc ntre membrii i instituiile comunitii.
Principalele domenii de activitate:
Activitatea CMSC se concentreaz n mod constant pe introducerea i promovarea de politici
comunitare i de iniiative legislative; iniierea unor campanii de informare n domeniul securitii
comunitare; soluionarea conflictelor prin metode alternative: mediere, negociere; acordarea de sprijin
victimelor violenei i abuzurilor; prevenire i intervenie n cazurile de violen domestic; protecia
copiilor i prevenirea abuzurilor asupra acestora; asigurarea securitii copiilor i a tinerilor, prevenirea
delincvenei juvenile, educare; formare de scurt durat pentru specialiti din instituii publice i
organizaii neguvernamentale.
Grupurile int (beneficiarii direci i indireci):
Instituii publice, organizaii neguvernamentale, specialiti care activeaz n domenii legate de

asigurarea securitii comunitare.
Persoane defavorizate, victime ale abuzurilor i discriminrii.
Elevi, studeni, cadre didactice.
Alte servicii oferite n afara domeniilor principale:
I. Consiliere i furnizare de servicii de rezolvare a conflictelor prin metode alternative
80

servicii de mediere i negociere pentru rezolvarea conflictelor aprute n familie, ntre
vecini, ntre persoane i instituii, ntre colegi, la locul de munc sau la coal;
cursuri de formare mediatori i negociatori profesionisti,
cursuri de informare i crearea deprinderilor de mediere i negociere pentru persoanele implicate n
activiti i situaii care necesit rezolvarea unor conflicte (profesori, poliiti, funcionari, sindicaliti
etc.);
activiti de informare i formare a unor abiliti practice de negociere i mediere a conflictelor de
munc, pentru conductori de societi comerciale, lideri i membri de sindicat;
construirea, formarea personalului i coordonarea unor reele regionale de furnizare de servicii de
mediere i negociere;
II. Servicii i suport acordat victimelor violenei n familie
servicii directe acordate victimelor: consiliere psihologic, asistare social, consultan juridic, grup
de suport;
suport i expertiz pentru reprezentanii instituiilor publice i ai organizatiilor neguvernamentale
interesate de domeniu: sesiuni de formare pe modelul serviciilor integrate, conferine, forumuri locale
de strategie n abordarea fenomenului, promovarea sistemului de intervenie de urgen prin echipe
multidisciplinare, editarea unor ghiduri practice de intervenie i prevenire n cazuri de violen
intrafamilial;
Acreditri:
Fundaia desfaoar servicii acreditate de mediere social (soluionarea disputelor prin metode
alternative) i de sprijinire a victimelor violenei n familie
Cteva dintre rezultatele activitii:
11 parteneri externi i peste 50 de instituii publice i organizaii de la nivel local, regional,

naional s-au implicat, alturi de CMSC, n domeniul securitii comunitare.
Spoturile TV Bttorul , Umbre , Strada si Ciobanii realizate n colaborare cu McCann
Erickson, au fost premiate i difuzate, la ore de maxim audien, pe 5 posturi TV naionale.Ele s-au
axat pe problematica abuzului fizic i emoional asupra copilului, a lipsei de implicare a comunitii n
cazurile de violen n familie, precum i a soluionrii panice a conflictelor de orice tip prin utilizarea
medierii.
Au fost nfiinate primul serviciu specializat de consiliere i soluionare a conflictelor prin mediere
i negociere i primul Master n medierea conflictelor din Romnia.
Au fost oferite peste 5000 ore de consiliere juridic gratuit, unui numr de peste 2350 de persoane
defavorizate, iar un proiect de iniiativ legislativ privind violena n familie a fost votat sub forma
Legii nr.217/29 mai 2003.
n perioada 2000 -2009 - Au fost organizate forumuri de strategie local privind prevenirea i
combaterea violenei intrafamiliale, axate pe problematica tinerilor i a copilului abuzat i s-a acordat
asisten psihosocial victimelor din peste 850 de cazuri.
Peste 2000 de copii au participat la activitile cluburilor extracolare, iar n 16 coli i grdinie sau prezentat spectacole de teatru care atrag atenia asupra formelor de abuz asupra copiilor.
520 de specialisti (psihologi, asisteni sociali, personal din mediul ONG, judectori, procurori,
ofieri de poliie i jurnaliti) din zona Nord Est au fost informai cu privire la intervenia i asistena n
cazuri de violen domestic, au participat la sesiunile de informare cu privire la particularitile
victimei abuzului familial, memoriei martorilor i lucrului multidisciplinar n cazuri de abuz familial,
precum i la alte sesiuni de formare relevante pentru domeniul proteciei victimelor.
Au fost organizate peste 80 de sesiuni de formare cu experi ai CMSC i parteneri din Marea
Britanie, Statele Unite i Canada in domeniile: rezolvarea conflictelor prin metode alternative,
acordarea de sprijin victimelor violenei i abuzurilor; prevenire i intervenie n cazurile de violen
81

domestic; protecia copiilor i prevenirea abuzurilor asupra acestora; asigurarea
securitii copiilor i a tinerilor, prevenirea delincvenei juvenile, asistenei tehnice
pentru dezvoltarea instituiei autoritii teritoriale de ordine public la nivel naional.
Cine sunt finanatorii activitii CMSC?
Open Society Institute, Fundaia Soros Romnia, Uniunea European i Guvernul Romniei prin
programele PHARE, Ambasada Marii Britanii,Global Opportunity Fund, CIDA - Canadian
International Development Agency, UNIFEM - United Nation International Fund for Women, Banca
Mondial, USAID United States Agency for International Development, Bill & Melinda Gates
Foundation.
FUNDATIA CORONA IASI

Fundatia Corona a fost fondat n anul 1999. Scopul Fundatiei este de a determina, elabora si duce la
ndeplinire programe pentru dezvoltarea comunitatii locale n toate sectoarele vieii economice,
sociale, culturale, educative, sportive si de tineret si mediu.
Incepnd cu anul 2002 in cadrul Fundatiei Corona functioneaza trei departamente: Departament
Social-Cercetare, Departament de Consultanta Mediu , Departament de Consultanta/Educatie/Cultura
Departamentul de consultanta si instruire. Este tanar si plin de entuziasm. Specialistii in marketing,
fundraising, contabilitate, relatii publice si trainerii sunt gata sa ofere consultanta sau sa organizeze
sesiuni de instruire pe domeniile mai sus mentionate. Pentru o cat mai buna desfasurare a activitatilor
si pentru atingerea obiecivelor propuse, se folosesc metode moderne de lucru, instrumente care permit
o cat mai buna interactiune intre membrii departamentului si beneficiari.
Departamentul de mediu. Implementeaza proiecte la nivel regional, colaborand cu agentiile de
protectie a mediului precum si cu un numar mare de ONG-uri de mediu din regiunea de dezvoltare NE. Incepand din 2010 sunt implementate proiecte ca au ca beneficiari tineri din licee iesene, in scopul
constientizarii importantei protectiei mediului inconjurator, continuandu-se traditia incurajarii
voluntariatului pentru natura, inceput in alte proiecte deja implementate.
Departamentul social. Este departamentul 'cu vechime' al Fundatiei Corona. Practic, si-a inceput
activitatea chiar de la infiintarea organizatiei. Proiectele de inceput s-au bazat pe cercetari de teren in
municipiul Iasi, vizand persoanele in varsta, care au nevoie de sprijin. In timp, grupurile beneficiarilor
s-au diversificat (femei abuzate, someri, populatia de la nivelul rural). Dupa experienta acumulata,
proiectele au inceput sa se extinda si la nivel regional.
Din 2007, In cadrul Fundatiei Corona functioneaza un Centru de Cercetari Socio-Economice, atestat de
catre CNCSIS. Din 2007, Fundatia Corona aplica un sistem de management al calitatii in conformitate
cu standardul EN ISO 9001:2000 pentru activitati de consultanta in afaceri si management, sistem
certificat de ctre TUV CERT.
Efortul de a duce la indeplinire scopul si obiectivele Fundatiei Corona, este sustinut de o echipa a carei
tinerete domina. Caracteristici: entuziasm, incredere, creativitate, comunicare.Echipa Fundatiei Corona
82
este formata din specialisti in domenii diverse: sociologi, psihologi, economisti cu

specializari in management, marketing, resurse umane, relatii publice, finante, biologi,
ingineri.
AIDROM IASI
ASOCIATIA Centrul de Informare si Suport Comunitar AIDROM Iai
Scurt istoric: CISC s-a infiintata la 18 octombrie 2007 la initiativa AIDRom Bucuresti , cu scopul
acela de a contribui la dezvoltarea durabila a comunitatilor rurale si urbane, prin cresterea capacitatii
principalilor actori sociali locali, mai ales a Bisericilor si cultelor religioase, de a colabora, initia si
implementa proiecte de interventie comunitara.
In decembrie 2008 prin hotarare judecatoreasca a devenit organizatie de sine statatoare, cu
personalitate juridica, infiintata conform legislatiei in vigoare.
Inca din 2007 s-au urmarit cateva directii: Relatii Ecumenice si libertatea religioasa;Social -Diaconie;
Protectia mediului si dezvoltare durabila; Formarea profesionala a adultilor si organizarea altor forme
de invatamant pentru adulti si promovarea egalitatii de gen;Ajutoare de urgenta in caz de calamitati
naturale sau industriale; Drepturile omului si anti-discriminare.
Obiective generale: Derularea de programe educationale si de insertie sociala a diferitelor
grupuri in situatie de rise ori dezavantajate
Sprijinirea actiunilor de recuperare a copiilor aflati in situatii de risc
Cooperarea cu asociatii si agentii care au activitate asemanatoare cu a Centrului de Informare si
Suport Comunitar AIDROM Iasi, pentru realizarea de actiuni benefice, de larga concentrare pe
diverse perioade;
Stimularea Bisericilor pentru implicarea lor in realizarea directiilor de activitate
Organizarea altor forme de invatamant pentru adulti, activitati de formare profesionala, de pregatire, de
calificare si recalificare (inclusiv pentru someri), activitati de perfectionare profesionale;
Derularea de programe, studii, cercetari privind protectia mediului si dezvoltare durabila
Derularea de programe in vederea prevenirii infractionalitatii sau a recuperarii psiho-socioprofesionale a infractorilor minori, a condamnatilor si a fostilor condamnati
Derularea de programe, activitati de consiliere si asistenta in vederea implementarii principiului
egalitatii de gen si a egalitatii de sanse in toate registrele social.
Derularea de programe, studii si cercetari in problematica drepturilor omului, anti-discriminarii si a
unor forme de justitie alternativa precum medierea etc
Derularea de programe pentru integrarea socio - profesionala si dezvoltarea spirituala a persoanelor cu
dizabilitati sau a grupurilor defavorizate, aflate in situatii vulnerabile ori de risc
Beneficiari: Tineri aflati in ultimul anul de studiu: liceu, grup scolar tehnic, facultate, Victime ale
violentei sau ale traficului de persoane, Preoti, profesori, politisti, asistenti sociali, autoritati locale,
reprezentanti media, Persoane in cautarea unui loc de munca, Persoane aflate in situatii de risc
Alte Asociaii i ONG-uri locale din GAL tefan cel Mare
Asociatia Agricola Aroneanu, cu sediul in sat Sorogari, comuna Aroneanu, judetul Iasi, avand cod de
inregistrare fiscala 25291207.
Asociaia de dezvoltare rural Aroneanu A.D.R.A., sediul sat Aroneanu, comuna Aroneanu,
judeul Iai, numr nscrierii n Registrul Special 212/A/21.12.2009, avand CIF 26468685
83

Asociaia de Interes Comunitar Aroneanu, cu sediul n sat Aroneanu, comuna
Aroneanu, judeul Iai, avand cod fiscal 21314901
Asociaia Legume Fructe Felicia Golieti, avnd cod de inregistrare fiscala 25426622,
Golieti, comuna Golieti, judeul Iai.
sat
Asociaia pentru sprijinirea romilor Bahtaleia, cu sediul in ora Negreti, strada 8 martie, nr. 13,
cod de inregiatrare fiscala 17717108.
Asociaia Pomiviticol Hilia din comuna Costuleni, avnd codul de inregistrare fiscal 25356195, cu
sediul in satul Hilia, comuna Costuleni, judeul Iai.
Asociatie Phoenix Codeti, avand sediul n satul Codeti, comuna Codti, judeul Iai, avand CUI
15324331-2003.
Asociaia Pro Comunitate, sat Costuleni, comuna Costuleni, judeul Iai.
Asociatia Crescatorilor de Taurine din comuna Rebricea, jud.Vaslui
84
II. 5. Bilanul politicilor ntreprinse n teritoriu

Analiza socio-economic a relevat faptul ca n spaiul rural al teritoriului GAL tefan cel Mare exist
cteva trsturi comune ale actorilor comunitari:
nevoia informrii, multiplicrii bunelor practici i derularea de proiecte care s aib drept obiective
stimularea iniiativei, solidaritii, iniiativei,
nevoia de formare i perfecionare, corelat cu o ofert clar de locuri de munc care poot pot crea n
mediul rural, pe termen mediu, premisele unei economii rurale de nivel european.
Exist multe similariti dar i diferene ntre comunitile studiate. Dincolo de similaritile generate de
constrngerile impuse de relief, poziionarea fa de ora, existena unor faciliti tradiionale de producie,
diferena de performan i identitate ntre comunele din aria de referin este dat de activismul autoritilor
locale n atragerea de fonduri europene, derularea de programe guvernamentale, deschiderea fa de investitori
i interesul pentru rezolvarea problemelor grupurilor dezavantajate. Altfel spus, activismul, performana,
experiena, deschiderea i solidaritatea sunt criteriile care pot garanta premisele favorabile pentru o selecie
de succes n implementarea proiectelor viitoare de dezvoltare a teritoriului GAL tefan cel Mare.
Din punctul de vedere al domeniilor acoperite de politicile de dezvoltare locala, responsabilitatea autoritatilor
locale este aceea de a formula directii si principii de actiune, intr-o serie de sectoare cheie de activitate,in
cadrul carora trebuie tinute in echilibru diferitele grupuri de interese.Aceste sectoare difera adesea de la un caz
la altul. In functie de modalitatile in care fiecare isi defineste problematica, ele acopera urmatoarele domenii:
administrarea terenurilor,a locuintelor, a serviciilor publice, socio-economica, de protectie si reabilitare a
mediului si a fondului construit .
Programul SAPARD a creat premizele tehnice i financiare necesare procesului de aderare la structurile
europene. Fondurile derulate prin Agenia SAPARD i ulterior de Agenia de Pli pentru Dezvoltare Rural
i Pescuit (APDRP), au contribuit direct la dezvoltarea economic i social a mediului rural, au susinut
productorul privat, au oferit sprijin asociaiilor cu profil agricol i societilor comerciale agricole, dar i
consiliilor locale.
Programul SAPARD a fost creat pentru a sprijini eforturile de aderare a Uniunii Europene a rilor candidate
din Europa Central i de Est i pentru a pregti participarea acestora la Politica Agricol Comunitar.
Asistena a fost oferit n perioada 2000- 2006. Mai mult, n acest mod s-a oferit posibilitatea de adaptare a
procedurilor financiare i a mecanismelor de control ale Uniunii Europene.
Programul SAPARD s-a adresat att comunitilor locale care puteau sa depun proiecte privind Dezvoltarea
i mbuntirea infrastructurii rurale, ct i persoanelor fizice i juridice care au dorit sa iniieze o afacere
legat de agricultur sau de industria alimentar. Prin Programul FERMIERUL lansat de Guvernul Romniei,
s-a dat posibilitatea multor solicitani din judee care nu au dispus de resurse financiare sa fie susinui n
materializarea proiectelor proprii.
Apreciem c prin programul SAPARD populaia rural a contientizat bunele intenii i capacitile
financiare ale UE, precum i modul de lucru al structurilor ce au derulat fonduri europene, bazat pe
corectitudine, transparen, acces nediscriminatoriu la resursele de finanare. Acest program a fost practic o
gur de oxigen pentru dezvoltarea economiei rurale. La nivelul judeelor Iai i Botoani, se consider c
absorbia fondurilor structurale privind dezvoltarea rural FEADR ce se vor derula prin Oficiul Judeean
de Pli pentru Dezvoltare Rural i Pescuit (OJPDRP) nu va fi o problem.
85
Considerm c prin FEADR vor fi finanate multe proiecte similare celor care au fost
accesate prin programul SAPARD, la care se vor aduga cele privind dezvoltarea n
mediul rural a activitilor de mic industrie, servicii, mpduriri de terenuri agricole degradate, iar pentru
beneficiarii publici, n special msuri privind mbuntirea infrastructurii ct i pentru conservarea i
mbuntirea motenirii rurale. Pentru a asigura o dezvoltare real i durabil a zonei rurale a judeului, este
necesar mbuntirea competitivitii sectoarelor agricol i forestier, a mediului, creterea calitii vieii n
mediul rural i diversificarea economiei rurale.
Dezvoltarea durabil este avut n vedere de toate interveniile prevzute a se derula n cadrul strategiei GAL
tefan cel Mare.
Prin ndeplinirea obiectivelor sale, strategia urmrete s contribuie la promovarea unei economii competitive,
eficiente i bazate pe cunoatere, n care vor fi sprijinite creterea nivelului de trai i a calitii vieii. Strategia
GAL tefan cel Mare urmrete dezvoltarea durabil n cadrul tuturor prioritilor, innd seama de cele trei
dimensiuni: mediu, economic i social.
Teritoriul GAL avut in vedere reprezinta in ansamblul judetului Iai i Vaslui un spatiu cu traditie in domeniul
agricol si un bogat patrimoniu cultural-istoric, fiind un cadru propice pentru revigorarea meseriilor
traditionale, promovarea obiceiurilor, a cadrului natural, a identitatii culturale, existand premizele obtinerii de
beneficii economice pentru comunitate prin atragerea turistilor si investitorilor.
In ciuda resurselor si oportunitatilor de dezvoltare existente, sub aspectul productivitatii, comunele din
teritoriul GAL sunt caracterizate printr-o slaba eficienta economica. Cresterea contributiei teritoriului la
economia judeteana si regionala presupune realizarea de investitii in cateva directii majore de actiune,
respectiv:
investitii in directia valorificarii potentialului turistic al zonei, dezvoltarea in special a ecoturismului,
crearea de infrastructura pentru cazare, masa si agrement;
investitii in scopul diversificarii activitatilor economice din teritoriu in vederea crearii de locuri de
munca
sprijinirea populatiei din zona si a lucratorilor in domeniu in vederea realizarii de infrastructuri si
servicii legate de turism cu beneficii asupra nivelului de trai si calitatea vietii acestora;
investitii in dezvoltarea calitatii resurselor umane in vederea cresterii gardului de ocupare a
persoanelor din comunele incluse in zona,
Rezultatele cumulate ale acestor directii de actiune vor contribui pe termen mediu si lung la imbunatatirea
conditiilor de munca si de viata ale populatiei rurale si cresterea atractivitati teritoriului. Pentru atingerea
acestui deziderat, Grupul de Actiune Locala va urmari in cadrul strategiei de dezvoltare locala integrata
indeplinirea urmatoarelor obiective specifice:
Dezvoltarea competitivitii i durabilitii sectorului agricol;
Exploatarea durabil a resurselor locale;
Promovarea calitii mediului n zon;
Dezvoltarea pieei pentru produsele sectorului agricol
Crearea de noi locuri de munc, n condiiile respectrii principiului egalitii de anse;
Susinerea dezvoltrii durabile i mbuntirea calitii vieii n aceste zone, prin creterea nivelului de
trai al populaiei, avndu-se n vedere i meninerea tinerilor n zon;
Promovarea cooperrii naionale i transnaionale n regiune.
Cercetarea tiinific, pentru promovarea de noi tehnologii.
Sursa de finantare pe care grupul o are in vederea in scopul implementarii strategiei sunt avute in vedere si
valorificarea altor fonduri structurale/programe operationale cum ar fi:
86
Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

pentru investitii in directia dezvoltarii calitatii si profesionalizarii resurselor umane din
zona;
Programul Operational Sectorial Mediu pentru investitii in protejarea zonelor naturale unice existente
in GAL
Programul National de Dezvoltarea Rurala pentru investitii in infrastructura comunitara precum si alte
surse de finantare ulterior identificate/analizate
Proiectele europene desfurate cele mai multe din comunele din aria de referin au vizat
infrastructura (drumuri, alimentare cu ap, canal, staie de epurare, drum comunal).
Gradul de informare al persoanelor din grupurile dezavantajate cu privire la proiectele europene
derulate la nivel local este n general foarte sczut. Procesarea informaiei i interesul pentru acest tip de
proiecte are loc prin raportarea la nevoile proprii. De pild, interesul pentru programele de formare
profesional este mult mai mare numai dac se ofer un loc de munc la absolvirea acestora sau dac se ofer
stimulente financiare pe durata participrii la astfel de programe.
Proiecte iniiate/implementare de administraii publice locale din GAL
Proiecte aflate n faza de implementare
Beneficiar
Consiliul Local
Aroneanu
Consiliul Local
Aroneanu partener
(impreun cu Horlesti)
n cadrul unui proiect al
crui aplicant principal
este Consiliul Local
Dumesti
Comuna Aroneanu
Program Operational /
Ax prioritar
"Programul Operaional Regional
Axa V Dezvoltarea durabil i
promovarea turismului
DMI 5.3. - Promovarea potenialului
turistic i crearea infrastructurii
necesare, n scopul creterii
atractivitii Romniei ca destinaie
turistic
Programul Operaional Dezvoltarea
Resurselor Umane
Axa II Corelarea nvrii pe tot
parcursul vieii cu piaa muncii
DMI 2.2. Prevenirea i corectarea
prsirii timpurii a colii
Titlu proiect
Promovarea la nivel national a
resurselor turistice din zona
comunei Aroneanu, judetul Iasi
Msuri active pentru prevenirea

abandonului colar
Acord cadru cu privire la finanarea nfiinare serviciu centru de zi

proiectului privind dezvoltarea la nivel primire minori in sat Aroneanu,
local de servicii comunitare de comuna Aroneanu , judetul Iai
prevenire a separrii copilului de
familia sa precum si instruirea
personalului aferent.
Banca de Dezvoltare a Consiliului
Europei
87
ADI Golaiesti-Ungheni
Comuna Golaiesti
Comuna Costuleni
Comuna Dobrovat
Programul Naional de Dezvoltare

Rural
Axa III Calitatea vieii n zonele
rurale i diversificarea economiei
rurale
Msura 322 - "Renovarea, dezvoltarea
satelor, mbuntirea serviciilor de
baz pentru economia i populaia
rural i punerea n valoare a
motenirii rurale"
Rural
Axa I Creterea competitivitii
sectorului agricol i silvic
Msura 125 A mbuntirea i
dezvoltarea infrastructurii legate de
dezvoltarea i adapatarea agriculturii
i silviculturii
Rural
Axa I Creterea competitivitii
sectorului agricol i silvic
Msura 125 A mbuntirea i
dezvoltarea infrastructurii legate de
dezvoltarea i adapatarea agriculturii
i silviculturii
Rural
Axa III Calitatea vieii n zonele
rurale i diversificarea economiei
rurale
Msura 322 - "Renovarea, dezvoltarea
satelor, mbuntirea serviciilor de
baz pentru economia i populaia
rural i punerea n valoare a
motenirii rurale"
Proiecte aprobate/ Evaluat tehnic financiar - finantabil

Consiliul Local
POR Axa V Dezvoltarea durabil i
Aroneanu
promovarea turismului
DMI 5.1. Restaurarea i valorificarea
durabil a patrimoniului cultural
88
Proiect integrat:asfaltare DC16,

infiintare sistem de canalizare si
statie de epurare ape uzate in
satele comunelor Golaiesti si
Ungheni, infiintare sistem de
alimentare cu apa, centru de
ingrijire copii, dotare camin
cultural
Modernizare
drumuri
de
exploataie agricol n comun
Modernizarea drumului de acces

la exploataiile DE 4216 (zona
Dealul Morii), DE 4164 amplasat
n satele Cozia i Costuleni
Modernizare drumuri comunale

DC57 si DC57A in com.
Dobrovat si achizitionare de
utilaje si echipamente pentru
serviciu de gospodarire comunala;
Construire centru de asistenta
dupa programul scolar tip after
school; Restaurare biserica cu
hramul Sf. Mc. Pantelimon,
monument istoric, cod LNMI
1373-II-M-B-04149, in com.
Dobrovat, jud. Iasi
Restaurare, consolidare,
reabilitare termic Biserica Sf.
Nicolae Aroneanu
Proiecte iniiate
Pe POSDRU 5/5.2 - umtoarele comune au proiecte iniiate: Comuna Golaiesti, Comuna Dobrovat, Comuna
Costuleni, Comuna Ungheni
Pe POSDRU 6/6.1 - umtoarele comune au proiecte iniiate: Comuna Golaiesti, Comuna Dobrovat, Comuna
Aroneanu, Comuna Comarna, Comuna Costuleni, Comuna Ungheni,
Pe POS CCE 4/4.2 - 1 proiect initiat de comuna Aroneanu
Proiecte neconcretizate/ nefinantate/ respinse:

Comuna
Programul Operational Comuna Romania Modenizare, asfaltare drumuri de interes
Ungheni
Ucraina Moldova
local
Comuna
Programul Operational Dezvoltarea
Ungheni
capacitatii administrative
Comuna
Comarna
Comuna
Ungheni
Comuna
Ciortesti
Programul Naional de Dezvoltare Rural

Msura 125 A
Msura 125 A
Masura 322
Comuna
Costuleni

Masura 322
Comuna
Costuleni
Programul Operational Regional Axa 3

DMI 3.4
Amenajare drumuri de acces la exploatatii

agricole in com. Comarna, jud. Iasi
Modernizare Drumuri De Exploatatie
Agricola In Comuna Ungheni, Judetul Iasi
Proiect integrat:-Modernizare prin asfaltare
drum comunal Ciortesti- Raducaneni sat
Ciortesti com. Ciortesti jud Iasi
Construire
gradinita
sat
Coropceni
com.Ciortesti jud. Iasi
Proiect integrat:"reabilitare si modernizare
drumuri comunale, satesti si vicinale;
infiintare si dotare centru de ingrijire copii
tip afterschool in satul Costuleni; reabilitare
si extindere camin cultural in satul
Costuleni, judetul iasi"
Consolidare si reparatii capitale amenajare
incinta scoala de arte si meserii in
localitatea Covasna, comuna Costuleni
Finanri guvernamentale proiecte n implementare

Comuna
Aroneanu
Comuna
Costuleni
Comuna
Costuleni
Programul de dezvoltare a infrastructurii

din spaiul rural, instituit prin O.G. nr.
7/2006 baze sportive
7/2006
7/2006
89
Baz sportiv multifunctionala formata din

teren de sport pentru handbal, tenis,
minifotbal si constructii anexe
Pod beton armat peste paraul Cozia, satul
Cozia, pod beton armat peste torent,
localitatea Cozia, comuna Costuleni, judetul
iasi
Amenajare teren multifunctional pentru
activitati sportive in sat Costuleni
Comuna
Ungheni
Comuna
Ungheni
Comuna
Ungheni
Comuna
Ungheni
Comuna
Ungheni
Comuna
Ungheni
Comuna
Aroneanu
Comuna
Ciortesti
Comuna
Costuleni
Comuna
Costuleni

7/2006
7/2006 baze sportive
Finantari guvernamentale
Refacerea podurilor i podeelor in satele

Bosia, Mnzteti, Ungheni i Coada Sncii
Infiintare baza sportiva in com. Ungheni, jud.
Iasi
Reabilitare i extindere sediu Primarie
comuna Ungheni
Reparatii capitale si utilitati la Scoala cu
clasele I-VII Bosia
Reparatii capitale si utilitati la scoala cu
clasele I-IV Ungheni
Programul Casa Verde

Programul Spatii Verzi
Amenajare spatii verzi n comuna Aroneanu
Programul Spatii Verzi
Amenajare spatii verzi n comuna Ciortesti
Finantari guvernamentale si locale
SCOALA CU CLASELE I-IV HILITA
Finantari guvernamentale si locale
GRADINITA CU PROGRAM NORMAL

COZIA
Alte proiecte cu finanare guvernamental initiate/propuse

Comuna Ungheni - Amenajare spatii verzi in comuna Ungheni
Comuna Ungheni - Alimentare cu energie electrica in localitatile Manzatesti si Coada Stancii conform
programului ,,Electrificare 2007-2009
Comuna Ciortesti - Sistem centralizat de alimentare cu apa in loc. Rotaria com.Ciortesti jud.Iasi
Comuna Ciortesti
- Sistem centralizat de alimentare cu apa in loc. Ciortesti,Serbesti,Coropceni,si Deleni
Comuna Ciortesti
- Retele canalizare localitatile Ciortesti si Deleni
Comuna Ciortesti
- Sistem canalizare si statie de epurare in loc Rotaria

COMUNA ARONEANU
Titlul proiectului i nr. de referin

Alimentare cu ap a satului Aroneanu, judeul Iai 2002/august
(nr. i/sau codul contractului de
finanare)
Stadiul implementrii proiectului
Rezultate propuse i/ sau realizate
n stadiu de
implementare
Finalizat X
nfiinarea reelei de alimentare cu ap n sistem centralizat de sursa RAJAC

Iai pentru satul Aroneanu
90
Valoarea proiectului (n lei)
800.000
Sursa de finanare
Banca Mondial i Bugetul de stat prin M.L.P.A.T.

Extindere reea electric n ctunul Ioneti-tefnuc, comuna Aroneanu,
judeul Iai
finanare)
n stadiu de
implementare
Finalizat X
Alimentarea unui ctun prin extinderea reelei cu 3,5 km
300.000
Sursa de finanare
Bugetul de stat i bugetul Consiliului Judeean Iai

Modernizare prin pietruire drum comunal Aroneanu-Doroban - 2003/august
finanare)
n stadiu de
implementare
Finalizat X
Modernizarea prin pietruire a 4,5 km de drum din pmnt, montarea de poduri

i podee, rigole din pmnt i betonate
700.000
Sursa de finanare
Bugetul de stat i Programul RICOP

Construire corp nou la coala general Doroban, comuna Aroneanu, judeul
Iai 2002/septembrie
finanare)
n stadiu de
implementare
Finalizat X
Construirea unui corp nou i demolarea celui existent, alimentarea cu ap,

montare central termic, grupuri sanitare interne, construirea a 5 sli de clas
600.000
Sursa de finanare
Bugetul de stat i Programul RICOP

Reabilitare coala cls. I-VIII sat Doroban, com. Aroneanu, judeul Iai
- 2008/septembrie
finanare)
n stadiu de
implementare
91
Finalizat X
Reabilitarea termic, nlocuirea acoperiului, extinderea cu 2 clase i grupuri

sanitare interioare, alimentarea cu ap potabil.
750.000
Sursa de finanare
Bugetul de stat

Extindere reea de alimentare cu ap potabil a satelor Doroban i orogari
2009/martie
finanare)
n stadiu de
implementare
Finalizat X
Extindere reea de distribuie a alimentrii cu ap potabil a satului Doroban

11,585 km
Extindere reea de distribuie alimentare cu ap potabil n satul Aroneanu
5,975
km
Reabilitare bazin - rezervor 150 mc
Extindere aduciune alimentare cu ap potabil a satelor Aroneanu, Doroban
i orogari 4,350 km
Staie de clorinare 1 bucat
nlocuire echipamente pompe - la staia de pompare Aroneanu i dotare cu
sistemul specific de automatizare;
Extindere reea de distribuie a alimentrii cu ap potabil n satul orogari
7,432
km
Staie de pompare ap potabil n satul orogari 1 bucat
2.600.000
Sursa de finanare
Bugetul de stat prin programul OGR nr. 7/2006
Titlul proiectului i nr. de referin Reabilitare prin asfaltare drum comunal Aroneanu Rediu-Aldei
finanare)
n stadiu de
implementare
Finalizat X
Modernizarea drumului pe o lungime de 4,3 km, montarea de poduri i

podee, rigole din pmnt i betonate
2.800.000
Sursa de finanare
Bugetul de stat i bugetul local
Titlul proiectului i nr. de referin Reabilitare prin asfaltare drum Aroneanu-Iai - 2008/decembrie
finanare)
n stadiu de
implementare
Finalizat X
Reabilitat prin asfaltare 2,5 km drum
750.000
92
Sursa de finanare
Titlul proiectului i nr. de referin Reabilitare prin asfaltare drum Aroneanu-Iai - 2008/decembrie
finanare)
n stadiu de
implementare
Finalizat X
Reabilitat prin asfaltare 2,5 km drum
750.000
Sursa de finanare
Titlul proiectului i nr. de referin Construire sal de educaie fizic colar n sat Doroban - 2009/decembrie
finanare)
n stadiu de
implementare
Finalizat X
Construirea unei sli de sport n sat la coala general din satul Doroban
1.200.000
Sursa de finanare
Bugetul de stat prin programul sli de sport
Titlul proiectului i nr. de referin Reabilitare drum comunal Aroneanu-Doroban - 2011/noiembrie

finanare)
n stadiu de
implementare
Finalizat X
Modernizarea prin asfaltare a 3,5 km drum comunal Aroneanu-Doroban,

amplasarea de poduri i podee, rigole din beton i pmnt, drenuri
2.100.000
Sursa de finanare
nlocuire sistem clasic de nclzire cu pompe de cldur ap-sol i panouri

solare pentru preparare ap cald menajer la coala general Doroban
clasele I-VIII , sat Doroban, comuna Aroneanu, judeul Iai
finanare)
octombrie/2010
n stadiu de
implementare
Finalizat X
S-a nlocuit sistemul clasic cu centrale cu pompe de cldur
735.536
Sursa de finanare
Bugetul de stat prin Autoritatea Fondului de Mediu
93
Titlul proiectului i nr. de referin mpdurirea suprafeei de 51 de ha teren agricol degradat, aflat pe raza
comunei Aroneanu, judeul Iai 2011/iunie
finanare)
n stadiu de
implementare
Finalizat X
S-a mpdurit suprafaa de 51 de ha teren degradat
1.828.826
Sursa de finanare
Titlul proiectului i nr. de referin Amenajare Parc de agrement n sat orogari, comuna Aroneanu, judeul Iai
2011/mai
finanare)
n stadiu de
implementare
Finalizat X
S-a amenajat un parc cu parte dendrologic, alei, bnci, spaii verzi, locuri de
joac pentru copii
726.900
Sursa de finanare
Titlul proiectului i nr. de referin Construire coal cu clasele I-VIII n sat Aroneanu, comuna Aroneanu,
judeul Iai 2011/octombrie
finanare)
n stadiu de
implementare
Finalizat X
S-a construit o coal nou n sat Aroneanu
2.100.000
Sursa de finanare
Banca Mondial
Titlul proiectului i nr. de referin Construire baz sportiv multifuncional n sat orogari 2011/aprilie
finanare)
n stadiu de
implementare
Finalizat X
Baz sportiv multifuncional minifotbal, baschet, tenis, handbal, vestiare,
755.614
Sursa de finanare
Bugetul de stat prin programul OG 7/2006 i bugetul local
Msuri active pentru prevenirea abandonului colar n cadrul

Titlul proiectului i nr. de referin Programului Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane AXA
PRIORITAR 2 CORELAREA NVRII PE TOT PARCURSUL
VIEII CU PIAA MUNCII, DOMENIUL MAJOR DE INTERVENIE
finanare)
2.2 Prevenirea i corelarea prsirii timpurii a colii 2010/august
94
n stadiu de
X
implementare
Finalizat
Achiziionarea a 80 de calculatoare, mobilier pentru dou sli de informatic,

pregtire suplimentar cu 160 de elevi la Limba romn, matematic, limba
englez i tehnologia informaiei, selectarea i angajarea a 30 de cadre
didactice, mediatori sociali
1.500.000
Sursa de finanare
Bugetul de stat prin programul OG 7/2006 i bugetul local
Msuri active pentru prevenirea abandonului colar n cadrul

Titlul proiectului i nr. de referin Programului Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane AXA
PRIORITAR 2 CORELAREA NVRII PE TOT PARCURSUL
VIEII CU PIAA MUNCII, DOMENIUL MAJOR DE INTERVENIE
finanare)
2.2 Prevenirea i corelarea prsirii timpurii a colii 2010/august
n stadiu de
X
implementare
Finalizat
Achiziionarea a 80 de calculatoare, mobilier pentru dou sli de informatic,

pregtire suplimentar cu 160 de elevi la Limba romn, matematic, limba
englez i tehnologia informaiei, selectarea i angajarea a 30 de cadre
didactice, mediatori sociali
1.500.000
Sursa de finanare
POSDRU
Titlul proiectului i nr. de referin Construire parc n satul Doroban, comuna Aroneanu, judeul Iai august
2011
finanare)
n stadiu de
X
implementare
Finalizat
Amenajare loc de agrement cu parte dendrologic, alei, locuri de joac pentru

copii
878.710
Sursa de finanare
Bugetul de stat prin Autoritatea Fondului pentru Mediu
Titlul proiectului i nr. de referin Centru de zi pentru primire minori n comuna Aroneanu
finanare)
n stadiu de
X
implementare
Finalizat
Amenajarea unui centru de zi cu o capacitate de 15 copii
500.000
Sursa de finanare
Proiectul este aprobat la finanare n cadrul Subprogramului Servicii

comunitare de prevenire a separrii copilului de familia sa i instruirea
personalului aferent din cadrul A.N.P.D.C.
95
Titlul proiectului i nr. de referin Centru de zi pentru primire minori n comuna Aroneanu
finanare)
n stadiu de
X
implementare
Finalizat
Amenajarea unui centru de zi cu o capacitate de 15 copii
500.000
Sursa de finanare
Proiectul este aprobat la finanare n cadrul Subprogramului Servicii

comunitare de prevenire a separrii copilului de familia sa i instruirea
personalului aferent din cadrul A.N.P.D.C.
PROMOVAREA LA NIVEL NATIONAL A RESURSELOR TURISTICE

DIN ZONA COMUNEI ARONEANU, JUDETUL IASI, din cadrul
Programului Operaioanl Regional 2007-2013 - Axa prioritar 5 - Dezvoltarea
durabil i promovarea turismului Domeniul de intervenie 5.3 Promovarea
potenialului turistic i crearea infrastructurii necesare, n scopul creterii
finanare)
atractivitii Romniei ca destinaie turistic Operaiunea-Dezvoltarea i
consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovrii produselor specifice
i a activitilor de marketing specifice.
n stadiu de
X
implementare
Finalizat
Promovarea comunei Aroneanu la nivel naional cu privire la potenialul

turistic
800.000
Sursa de finanare
POR
Titlul proiectului i nr. de referin Restaurare, consolidare, reabilitare Biserica Sf. Nicolae, din sat Aroneanu,
comuna Aroneanu, judeul IaI - august/2011
finanare)
n stadiu de
X
implementare
Finalizat
Restaurarea, consolidarea i reabilitarea bisericii Sf. Nicolae
8.175.240
Sursa de finanare
Programului Operaional Regional 2007-2013 n cadrul Axei prioritare 5

Dezvoltarea Durabil a Turismului Regional i Local, Domeniul de
intervenie 5.1. Restaurarea i valorificarea durabil a patrimoniului cultural i
crearea sau modernizarea infrastructurii conexe
Titlul proiectului i nr. de referin Sistem integrat de canalizare pentru localitile Aroneanu, Doroban i
orogari comuna Aroneanu, judeul Iai lucrare n execuie
finanare)
n stadiu de
X
implementare
96
Finalizat
nfiinarea sistemului de canalizare n 3 sate componente ale comunei

Aroneanu
9.205.502
Sursa de finanare
Bugetul de stat prin Ministerul Mediului

finanare)
Extindere alimentare cu ap potabil n sat Rediu-Aldei, comuna Aroneanu,

judeul Iai
n stadiu de
X
implementare
Finalizat
nfiinarea sistemului de alimentare cu ap potabil a satului Rediu-Aldei
3.845.380
Sursa de finanare
Bugetul de stat i bugetul local
COMUNA REBRICEA
JUDETUL VASLUI
Titlul proiectului i nr. de referin Reparatie capitala la Scoala cu clasele I-IV din localitatea Craciunesti,
comuna Rebricea, judetul Vaslui.
(3826/04.09.2007)
finanare)
n stadiu de
implementare
Finalizat X
Proiectul s-a finalizat cu urmatoarele rezultate :

- consolidare
- suprafata constructii modernizata 200 mp
- instalatii electrice inlocuite
- sarpanta si invelitoare noua
- tamplarie PVC
298,155 mii lei
Sursa de finanare
Surse interne nerambursabile.

Organizatie finantatoare : Guvernul Romaniei / Banca Mondiala

Modernizarea colii cu clasele I-VIII Rebricea
finanare)
n stadiu de
implementare
97
Finalizat X
Imbunatatirea conditiilor si calitatii procesului didactic

Suprafata constructii modernizate = 607 mp
Instalatii electrice inlocuite
Sarpanta si invelitoare noua
Tamplarie PVC
Grup sanitar
685,2 mii lei
Sursa de finanare
Surse externe nerambursabile

Organizatie finantatoare: Banca Mondiala si Guvernul Romaniei.

Construire Scoala noua cu 3 clase in localitatea Tufesti de Jos
finanare)
n stadiu de
X
implementare

Finalizat
Imbunatatirea conditiilor si calitatii procesului didactic

Suprafata constructie noua = 447 mp
Tamplarie PVC
Grup sanitar si centrala termica
1.522,2 mii lei
Sursa de finanare
Surse externe nerambursabile

Titlul proiectului i nr. de

referin
finanare)
Economia Bazata pe Cunoastere

(411/07.02.2008)
n stadiu de
implementare
Finalizat X
Rezultate propuse i/ sau realizate Obiectivul proiectului este asigurarea accesului cetatenilor la informatie,
accesul scolilor la internet pentru o comunicare mai rapida intre scolile
comunei si organele ierarhic superioare, prin infiintarea Retelei Electronice a
Comunitatii Locale
Proiectul s-a finalizat cu urmatoarele rezultate :
- Punct de informare in sat Draxeni
- laborator de informatica la Scoala cu clasele I-VIII Rebricea
- dotarea cu 33 calculatoare, 5 imprimante, 2 camere web, 2
videoproiectoare si 1 aparat foto in total pentru cele cinci noduri ale
retelei
- racordarea la reteaua broadband a primariei, bibliotecii, scolii
coordonatoare Rebricea, scolii Draxeni si P.A.P.I.
267,7 mii lei
Sursa de finanare
Surse externe nerambursabile si buget national

98

Sistem de colectare selectiva si valorificare a deseurilor reciclabile in zona
Negresti
finanare)
n stadiu de
X
implementare

Finalizat
- colectarea si valorificarea selectiva a deseurilor de pe raza comunei

Rebricea prin infiintarea unui nr. de 24 platforme dotate cu container-e
pentru colectare selectiva
51,4 mii lei
Sursa de finanare
Fonduri PHARE
Modernizare drum comunal DC4:DJ248, Sasova-Draxeni-limita comunei

Dneti, achiziie utilaj deszpezire, alimentare cu ap sat Draxeni, sistem
canalizare-epurare ape uzate sat Draxeni, construire gradini nou cu 3(trei)
grupe, central termic i pu forat, conservare patrimoniu cultural i dotare
finanare)
cmin cultural n comuna Rebricea
(nr. C 322010913900089 / 17.06.2010)
n stadiu de
X
implementare

Finalizat
mbuntirea accesului la servicii de baz pentru populaia rural;

7,5 km drum asfaltat in localitatile Rebricea, Sasova, Draxeni
5,7 km conducta alimentare cu apa in localitatea Draxeni
4,85 km conducta de canalizare in localitatea Draxeni
1 gradinita noua cu 3 grupe cu dotarile aferente
1 utilaj deszapezire
echipamente audio si 6 costume populare pentru modernizarea
caminului cultural si conservarea patrimoniului cultural
13.563.503 lei
Sursa de finanare
Fonduri FEADR masura 322
SITUAIA PRIVIND INIIEREA UNOR PROGRAME / PROIECTE I INVESTIII REALIZATE

N COMUNA REBRICEA
Nr.
crt.
1.
Proiectul
Modernizare, extindere si
dotare sediu primarie
Sursa de
finantare
Valoarea
totala
(mii lei)
Perioada de
implementare
Obiectivele
proiectului
Bugetul local
178,2
2006-2007 /
Finalizat
Imbunatatirea conditiilor
si a calitatii actului
administrativ
99
2.
Modernizarea scolilor din

localitatile Ratesu-Cuzei,
Draxeni, Rebricea si reparatii
capitale la scoalile din
localitatile Sasova si
Craciunesti
Banca
Mondiala
+ Bugetul
local
2.630,7
2006-2008 /
Finalizat
si calitatii procesului
didactic
3.
Asigurarea utilitatior la
scolile din localitatile Bolati,
Tufesti de Jos si Tatomiresti
Guvernul
Romaniei +
Bugetul local
440,9
2007-2008 /
Finalizat
de igiena prin asigurarea
utilitatilor in scoli
4.
Alimentare cu apa sate

Rebricea, Sasova, RatesuCuzei, Craciunesti si
constructii poduri podete si
punti pietonale in comuna
Rebricea, judetul Vaslui
3.867,5
20072012 /
In curs de
implementare
Imbunatatirea cailor de
acces in comuna si
satisfacerea nevoii de apa
curenta
5.
Proiectare i execuie Baz

sportiv model tip 1 sat
Sasova, comuna Rebricea
OG 7/2006
663,71
2009 2012 /
In curs de
implementare
Construirea unei baze

sportive teren fotbal cu
dotarile aferente in
localitatea Sasova
6.
Economia Bazata pe
Cunoastere
Banca
Mondiala +
Guvernul
Romaniei
267,7
2007 /
Finalizat
Asigurarea accesului
cetatenilor la informatie,
accesul scolilor la internet
pentru o comunicare mai
rapida intre scolile
comunei si organele
ierarhic superioare.
7.
Consolidare, reabilitare i
modernizare coala cu clasele
I-IV, sat Bolai
Buget local
298,15
2008 /
Finalizat
didactic
8.
Modernizare DC152 din

DJ248
Bolai Tufeti de Jos,
comuna Rebricea, judeul
Vaslui
HG 577/1997
6.543
2009 2014 /
In curs de
implementare
acces in comuna
9.
Sistem de colectare selectiva

si valorificare a deseurilor
reciclabile in zona Negresti
PHARE
51,4
2009 2012 / Colectarea si valorificarea

selectiva a deseurilor de
In curs de
implementare pe raza comunei Rebricea
10.
mpdurirea terenului agricol

degradat constituit n
perimetrul de ameliorare
Tufeti, comuna Rebricea
Administratia
Fondului de
Mediu
740,6
2009 2015 /
In curs de
implementare
OG 7/2006
100
mpadurirea a 30,64 ha in
localitatea Tufesti de Jos
11.
ntreinere drum DC 135A

Rebricea Crciuneti, KM
1+700-3+000
12.
Buget local
64
2011 /
Finalizat
acces in comuna
Construire grdini cu
program normal cu 3 grupe in
localitatea Draxeni
Banca
Mondiala
1.100
2012 /
In curs de
implementare
didactic
13.
Construire coal 3 clase in

localitatea Tufesti de Jos
Banca
Mondiala
1.522,2
2012 /
In curs de
implementare
didactic
14.
Consolidare, reabilitare i
modernizare coala cu clasele
I-IV Tatomiresti
Buget local
280
2012 /
In curs de
implementare
didactic
2011 2013 /
In curs de
implementare
- mbuntirea
accesului la servicii
de baz pentru
populaia rural;
- 7,5 km drum asfaltat
in localitatile
Rebricea, Sasova,
Draxeni
- 5,7 km conducta
alimentare cu apa in
localitatea Draxeni
- 4,85 km conducta de
canalizare in
localitatea Draxeni
- 1 gradinita noua cu 3
grupe cu dotarile
aferente
- 1 utilaj deszapezire
- echipamente audio si
6 costume populare
pentru modernizarea
caminului cultural si
conservarea
patrimoniului
cultural
15.
Modernizare drum comunal

DC4:DJ248, Sasova-Draxenilimita comunei Dneti,
achiziie utilaj deszpezire,
alimentare cu ap sat
Draxeni, sistem canalizareepurare ape uzate sat Draxeni,
construire gradini nou cu
3(trei) grupe, central termic
i pu forat, conservare
patrimoniu cultural i dotare
cmin cultural n comuna
Rebricea
FEADR
Masura 322
13.536
101
Primaria Prisacani
Proiecte iniiate/implementate de firme de consultan

de interes judeean din GAL tefan cel Mare
sc BMG Consulting srl
Beneficiar
DENTAL AID
Nume proiect
Clinica stomatologica, radiologie, tehnica dentara,
imprejmuiri, brasamente utilitati, amenajare
incinta si parcare
Achizitie de utilaje si echipamente pentru lucrari

MACROINDUSTRIAL speciale de constructii
102
Data
inceput
Data
sfarsit
20/04/2011 31/05/2011
11/05/2011 31/05/2011
GRIVITA
BANCA
DRANCENI
MADARJAC
TUPILATI
DRAGOMIRESTI
STRUNGA
VANATORI
Alimentare cu apa in com. Grivita si Trestiana;

Statii de epurare si realizare colectoare canalizare
menajera in loc. Grivita si Trestiana; Modernizare
drum comunal DC 75: din DJ 242 - Odaia
Bursucani; Gradinita cu trei Sali de grupa program normal - in loc. Grivita, com. Grivita,
Jud. Vaslui
Infiintarea sistemului de canalizare (Retea de
canalizare si statie de epurare) ape uzate al satelor
Tifu si Miclesti, com. Banca; Infiintarea
sistemului de alimentare cu apa al satelor Tifu si
Miclesti, com. Banca; Modernizare drum comunal
DC 58 sat Banca, com. Banca; Construire centru
de ingrijire copii gara Banca, com. Banca;
Achizitionare de vitrine pentru expunerea si
protectia patrimoniului cultural, com. Banca, jud.
B11
Modernizare drumuri de interes local in comuna
Dranceni, Construire centru de ingrijire pentru
copii, sat Hermanesti, com. Dranceni; Dotare
camin cultural, sat Rasesti, com. Dranceni, jud.
Vaslui.
Modernizare drumuri satesti in loc. Madarjac, jud
Iasi; Reabilitare sediu Primarie Madarjac;
Reabilitare modernizare camin cultural Madarjac;
Construire cresa in localitatea Madarjac.
Modernizare drum comunal dc 180 Tupilati Valeni si retea de drumuri satesti, Reabilitare
camin cultural si muzeu satesc, Construire centru
de asistenta dupa program scolar, de tip "after
school" si Achizitionarea de utilaje pentru dotarea
serviciului public de deszapezire
Proiect integrat privind alimentarea cu apa, retea
de canalizare menajera si statie de epurare in sat
Hlapesti, Modernizare drum comunal DC41
Dragomiresti-Hlapesti, Modernizare drum local in
satul Unghi, Infiintare centru de asistenta dupa
program scolar de tip after school in sat Unghi
Modernizare drumuri comunale DC 98 si DC 101
in comuna Strunga, construire gradinita,
asigurarea dotarilor necesare organizarii
evenimentului de promovare a traditiilor locale,
prima dotare serviciului public de gospodarire
comunala cu utilaje pentru intretinerea drumurilor
din comuna Strunga
Modernizare drumuri de interes local in comuna
Vanatori, Construire gradinita in sat Crivesti,
Construire centru de consiliere si sprijin pentru
parinti si copii in sat Hartoapele, Modernizare
camin cultural in sat Hartoapele, Iasi
103
01/07/2009 01/07/2011
17/06/2010 17/12/2011
17/06/2010 17/10/2011
17/06/2010 17/12/2011
21/06/2010 21/02/2012
25/06/2010 25/10/2012
10/06/2010 10/06/2012
09/06/2010 09/03/2013
VITAPLANT
MARWA
DUEGI TRADE
EURO EDGE
EVOLUTION
RACHITENI
NEGRESTI
COTNARI
WASVAL
TVDATEL
LATINI 123
VIITORUL
HLIHOR
FRUCTIS TRADING
Voinescu Elena
Stoica Dragos I.I.
Infiintare spatii de depozitare cereale in comuna

Bals, judetul Iasi
Construire ferma crestere bovine si achizitie
utilaje
Infiintare unitate pentru managementul deseuri si
activitati veterinare din comuna Belcesti, judetul
Iasi
Achizitie de utilaje pentru lucrari de pregatirea
terenului si lucrari de demolare la SC EURO
EDGE EVOLUTION
Masura 125b
Masura 125b
Masura 125b
Achizitii de utilaje specifice activitatii de servicii
de dezinsectie si dezinfectie (alte activitati de
curatenie cod CAEN 8129) sat Barnova, com.
Barnova
Studio TV local si retea de transmisie CATV,
Internet si telefonie fixa in comuna Erbiceni,
judetul Iasi
Modernizare baza de procesare si depozitare
cereale
Achizitie de utilaje agricole la SA Viitorul,
comuna Dolhesti, judetul Iasi
Achizitii utilale si echipamente pentru prestari
servicii si activitati mestesugaresti in comuna
Baltati, Judetul Iasi
Infiintare livada, construire imprejmuire teren si
platforma betonata, pentru exploatatie agricola
Imbunatatirea si cresterea competitivitatii
sectorului zootehnic si sprijinirea modernizarii si
imbunatatirii managementului exploatatiei
zootehnice prin instalarea PFA Voinescu B. Elena
in comuna Tansa
sectorului horticol si sprijinirea modernizarii si
horticole prin instalarea lui Stoica DragosConstantin in comuna Cotnari
Ivascu Ion PFA

sectorului horticol prin instalarea lui Donici
Adrian in comuna Cucuteni, judetul Iasi.
Imbunatatirea si cresterea competivitatii sectorului
horticol prin instalarea lui Ivascu Ion in comuna
Voinesti, judetul Iasi
Cretu Carmen PFA
Imbunatatirea si cresterea competivitatii

sectorului horticol prin instalarea lui Cretu
Carmen-Elena in comuna Voinesti, judetul Iasi
Donici Adrian PFA
104
01/03/2011 31/03/2011
01/04/2011
31.04.2011
01/05/2011 31/05/2011
01/05/2011
01/05/2011
01/05/2011
01/05/2011
31/05/2011
31/05/2011
31/05/2011
31/05/2011
01/07/2009 01/07/2011
01/07/2011 01/07/2013
01/07/2011 01/07/2014
01/07/2009 01/05/2011
01/11/2010 01/06/2011
01/11/2010 01/07/2013
27/07/2009 27/03/2012
15/07/2009 15/03/2012
11/05/2010 11/01/2013
19/05/2010 19/01/2013
19/05/2010 19/01/2013
Ivascu Ana-Cristina
PFA
Airinei Teodora PFA
Martin Marian-Ciprian
PFA
Tifachi Liliana PFA
Ciocirlan Vasile PFA
Mucedu Camelia PFA

Vartolomei Simona
PFA
Matei Roxana I.I.
Dolhascu Adrian PFA
Diaconu Roxana I.I.
Diaconu Ciprian I.I.
Tasnei Cosmin PFA

Zabava Lucian PFA
Baitanu Viorel PFA
Imbunatatirea si cresterea competivitatii sectorului

horticol prin instalarea lui Ivascu Ana-Cristina in
comuna Voinesti, judetul Iasi
Imbunatatirea si cresterea competitivitati
sectorului agricol prin instalarea Teodorei Airinei
in comuna Cucuteni, Iasi
sectorului horticol si sprijinirea modernizarii si
horticole prin instalarea PFA Martin Marian
Ciprian
Instalarea PFA Tifachi Liliana in exploatatia
horticola din comuna Popricani, Judetul Iasi
sectorului zootehnic prin instalarea lui Ciocarlan
Vasile In satul Movileni, comuna Movileni, Jud.
Iasi
sectorului apicol prin instalarea Cameliei Mucedu
in Comuna Tomesti, Judetul Iasi
sectorului apicol prin instalarea Simonei
Vartolomei in Comuna Birnova, Judetul Iasi
sectorului horticol
Imbunatiatirea si cresterea competitivitatii
sectorului agricol si sprijinirea modernizarii si
imbunatatirea managementului fermei prin
instalarea lui Dolhanescu Adrian- Gabriel in c.
Aroneanu
instalarea lui Diaconu Caus Roxana Intreprindere
individuala in comuna Miroslava
instalarea lui Diaconu Ciprian Constantin
Intreprindere individuala in comuna Miroslava
Instalarea lui Tasnei Claudiu-Cosmin ca sef de
exploatatie apicola in comuna Costesti, judetul
Iasi
Instalarea lui Zabava Lucian ca sef de exploatatie
apicola in comuna Costesti, judetul Iasi
Cresterea competitivitatii sectorului apicol prin
instalarea tanarului fermier Baitanu Viorel-Danut
ca sef al exploatatiei agricole in com. Baltati, jud.
Iasi
105
18/05/2010 18/01/2013
14/05/2010 14/01/2013
06/05/2010 06/01/2013
06/05/2010 06/01/2013
17/05/2010 17/01/2013
13/05/2010 13/05/2011
12/05/2010 13/05/2011
21/05/2010 21/01/2013
11/05/2010 11/01/2013
05/05/2010 05/01/2013
07/05/2010 07/01/2013
14/02/2011 14/12/2013
18/02/2011 18/12/2013
15/02/2011 15/02/2013
Armasu Constantin
PFA
Tincu Loredana PFA

Etcu Corina PFA
Nicolai Victor
Chirnoaga Marian
Cumpana Vlad
Modernizarea si dezvoltarea fermei mixte

detinute de Armasu Constantin
Instalarea Loredanei -Otilia Tincu ca sef de
exploatatie pomicola in comuna Cotnari, Judetul
Iasi
Instalarea Corinei Etcu ca sef de exploatatie
agricola in comuna Rediu, Judetul Iasi
Instalarea lui Nicolai Victor ca sef de exploatatie
apicola in sat Gaureni , comuna Miroslava,
Judetul Iasi
Instalarea lui Chirnoaga Marian-Codrin ca sef de
exploatatie apicola in sat Goruni, Comuna
Tomesti, Judetul Iasi
Cresterea capacitatii sectorului vegetal si
zootehnic prin instalarea lui Cumpana VladManuel ca sef de exploatatie in comuna SchituDuca, judetul Iasi
01/04/2011 01/01/2014
15/02/2011 15/02/2013
15/02/2011 15/11/2013
18/02/2011 18/11/2013
18/02/2011 18/11/2013
15/02/2011 15/11/2013
Sc EUROFIN PROIECT srl

Portofoliu Proiecte
1. Grup de Actiune Locala Cotnari- proiect finantat prin PNDR, masura 431
In luna ianuarie 2010, a demarat implementarea proiectului "GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA
COTNARI", proiect elaborat de catre SC EUROFIN PROIECT SRL, implementat de catre SC B2B
Agency , in parteneriat cu SC EUROFIN PROIECT, primariile, Ceplenita, Cotnari, Deleni,
Cristesti,Cucuteni ,Todiresti, Vanatori, Harlau, Scobinti, Motca, Valea Seaca, Lespezi, Asociatia
Dialog pentru Dezvoltare, Asociatia ART Mestesugurile Prutului.
Proiectul este finanatat prin PNDR, masura 431 si are ca scop elaborarea planului de dezvoltare a
regiunii Cotnari si infiintarea ca ONG a GAL Cotnari.
2. "Optimizarea diagnosticului diferential benign si malign al nodulilor tiroidieni si a deciziei
terapeutice privind interventia chirurgicala"- TIROIDEX
saia4ai@yahoo.com - www.saia.ro
Beneficiar: ASOCIATIA "Solutions of Artificial Intelligence Applications" S.A.I.A.
Valoare proiect 6.864.350 lei
3. "Sisteme inteligente artificiale de asistare a deciziilor clinice in oncologie"- INTELONCO
saia4ai@yahoo.com - http://www.saia.ro
Numele organizatiei: ASOCIATIA "Solutions of Artificial Intelligence Applications" S.A.I.A. Valoare
proiect 5.371.100 lei
4. "Sisteme Inteligente de Suport al Diagnosticului, Prognosticului si Optimizarii Tratamentului in

Cancerul de Vezica Urinara"-URONIX
saia4ai@yahoo.com - www.saia.ro
Numele organizatiei: ASOCIATIA "Solutions of Artificial Intelligence Applications" S.A.I.A.
106
Valoare proiect 6.864.350 lei

5. Proiect Comenius 2008, Liceul
vasile_alecsandri_iasi@yahoo.com - http://www.lvais.ro
Proiecte derulate de organizaii neguvernamentale de interes judeean,

membre n GAL tefan cel Mare
World Vision Iai

In judetul Iasi, World Vision a inceput activitatea in anul 1995. In toata aceasta perioada, World Vision
Romania Biroul Iasi a sprijinit un numar de peste 2000 de familii si 5000 de copii, desfasurandu-si
activitatea in peste 27 de comunitati rurale.
Proiecte in derulare:
Proiectul de dezvoltare comunitara "Ajutati copiii sa spere"
Proiect de dezvoltare economica
Proiectul Bursa, o sansa pentru copiii din mediul rural
Proiectul Prevenirea traficului de persoane
107
Proiectul de dezvoltare comunitara "Ajutati copiii sa spere"
108
Proiect de dezvoltare economica
109
Proiectul Bursa, o sansa pentru copiii din mediul rural
110
Proiectul Prevenirea traficului de persoane
111

Fundaia Centrul de Mediere i Securitate Comunitar
Centrul de Mediere i Securitate Comunitar (CMSC) este o organizaie neguvernamental,
independent i non-profit, membr a Soros Open Network Romnia, nfiinat n ianuarie 2000.
Proiecte derulate de CMSC in perioada 2000 - 2012
1. Prietenii Bibliotecii Judetene Gh.Asachi
Perioada de desfasurare 2011-2012
Rezultatele actiunii .Clubul Prietenii Bibliotecii infiintat ca urmare a prezentei campanii va mobiliza
resursele necesare la nivelul comunitatii judetene iesene si va reusi identificarea, modernizarea si
deschiderea unui spatiu nou corespunzator pentru Biblioteca Judeteana Gh.Asachi Iasi
Costul proiectului: 5000 USD
Finantatori/sponsori ai actiunii (nume, adresa si e-mail, telefon, suma furnizata)
Proiect finantat de International Research&Exchanges Board (IREX) prin programul Biblionet, programul
de granturi mici pentru campanii de advocacy
2. Start-up: o sansa pentru someri dar si pentru regiunea de NE (START-UP NE)
"Start-up: O ans pentru omeri dar i pentru regiunea de NE (START-UP NE)" este un proiect
cofinanat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritar 5: "Promovarea msurilor active de ocupare", Domeniul
major de intervenie: 5.1. "Dezvoltarea i implementarea msurilor active de ocupare" Nr. contract
POSDRU/99/5.1/G/76304
Parteneri n proiect: FUNDAIA CORONA, CENTRUL DE MEDIERE I SECURITATE
COMUNITAR (CMSC)
Buget 2320205.16 lei
Perioada de implementare Proiectul a demarat pe 1.11.2010 si va dura 2 ani.
OBIECTIVUL GENERAL const n oferirea de pachete personalizate de instruire bazate pe competene
comune mai multor ocupaii pentru minim 200 de omeri din Regiunea N-E, pentru creterea anselor de
ocupare prin angajare sau deschiderea de firme proprii.
Grupul int: 200 omeri din Regiunea de Nord Est, din care: minim5% omeri de lung durat; minim
50% omeri sub 30 de ani; minim 25% omeri femei.
Servicii oferite: Servicii de informare, orientare i consiliere, Servicii de formare profesional
Beneficiarii pot opta pentru alegerea unuia dintre cele 3 programe autorizate disponibile: Comunicare n
limba oficial; Competene informatice; Competene antreprenoriale.Servicii de consultan n vederea
nceperii unei activiti independente.Serviciide consultan n vederea gsirii unui loc de munc
3. Youth Common Policies for a Sustainable Development
Obiectul si localizarea actiunii
Schimbul de experienta intre organizatii din regiunea Marii Negre in domeniul implicarii tinerilor in
dezvoltarea durabila. Proiectul are o dimensiune si o complexitate considerabila, implicand 8 tari:
Romania, Georgia, Bulgaria, Polonia, Turcia, Slovenia, Ucraina si Republica Moldova.
Perioada de desfasurare: 1 aprilie 2009 30 mai 2009
Costul proiectului: 18.220 USD
Proiect finantat de Fundatia Soros Romania, in cadrul Programului East East Partnership without
borders, Contract numr B-603-09-002
4. Parteneriat de calitate
112
Scopul proiectului este cresterea calitatii proiectelor parteneriale prin informarea,

cunoasterea si asimilarea politicilor de tineret europene, a prioritatilor programatice si a
actiunilor existente in cadrul proiectului Tineret in Actiune.
Perioada de desfasurare: 1 martie 2009 1 septembrie 2009
Partener - Asociatia obsteasca Caroma-Nord, Pirlita, oras Falesti, Republica Moldova
Costul proiectului: 5558 Euro + 2866 Euro Cofinantare CMSC
Proiect finantat de Uniunea Europeana, in cadrul Programului Tineret in Actiune Sub-Actiunea 3.1 Schimburi de tineri al Agentiei Nationale pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si
Formarii Profesionale, Numar de referinta RO-31-54-2008-R5
5. Dezvoltare Durabila Transfrontaliera prin Politici de Tineret
(a) Obiectul si localizarea actiunii
Scopul proiectului este dezvoltarea durabila a zonei transfrontaliere Romania - Republica Moldova prin
elaborarea politicilor comune de tineret (conform Chartei Europene a tinerilor) pentru asigurarea unei
functionari optime si a unui management solid la granite.
Grupul tinta al proiectului este reprezentat de un numar de 30 de autoritati publice locale (15 din Romania si
15 din Republica Moldova) si de 30 de organizatii non-guvernamentale (grupuri formale sau informale de
tineret intitulate grup local de tineret) interesate de dezvoltarea politicilor de tineret pentru o dezvoltare
durabila a zonei transfrontaliere.
Perioada de desfasurare: septembrie 2008 - septembrie 2009.
Parteneri: Centrul National de Resurse pentru Tineri din Republica Moldova, CNRTR (www.youth.md),
Republica Moldova; Eco-Razeni (www.Ecorazeni.wordpress.com), Republica Moldova, iar asociati sunt:
AGLT Romania si Somepro Belgia.
Costul proiectului: 73.220 EUR
Proiect finantat de Uniunea Europeana prin Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei in cadrul
Programului de Vecinatate Romania Republica Moldova 2004-2006 Phare CBC 2006, Prioritatea 2
Fondul Comun al Proiectelor Mici, People to people, Linia bugetara: RO 2006/018-447.01.02
6. Integrarea pe piata muncii a persoanelor cu probleme de sanatate mintala ca urmare a violentei in
familie
(a) scopul si localizarea proiectului
Scopul proiectului este imbunatatirea accesului pe piata muncii a persoanelor cu probleme de sanatate mintala
ca urmare a violentei in familie prin crearea unui Centru de Incluziune Sociala pentru aceasta categorie de
persoane.
Grupul tinta al prezentului proiect 80 persoane din judetul Iasi cu probleme de sanatate mintala ca urmare a
violentei in familie indiferent de varsta si sex selectate in proiect beneficiare a uneia sau mai multor forme de
instruire, consiliere sau asistare.
Perioada de desfasurare: mai 2008 - aprilie 2009.
Parteneri: Institutul de Dezvoltare Comunitara, Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola Iasi ; Asociatia de
Consiliere si Terapie a Familiei, Fundatia Sanse Egale pentru Femei,
Costul proiectului: EURO 145600 (130600 Euro grant; 15000 euro contributie proprie).
Proiect finantat de Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse prin programul Coeziune Economica
si Sociala, Dezvoltarea Resurselor Umane - Masuri de Incluziune Sociala, Linia de buget Phare/2006/018147.04.02
7. Centrul Transfrontalier de Resurse pentru o Dezvoltare Durabila
Scopul proiectului este realizarea unei structuri transfrontaliere regionale permanente in ajutorul intaririi
relatiilor dintre organizatiile neguvernamentale si institutiile publice locale interesate de Dezvoltarea Durabila
a regiunii de granita. Grupul tinta al prezentului proiect este reprezentat de un numar de 45 de ONG-uri active
113
(30 ONG-uri din Romania, respectiv din judetele Botosani, Galati, Vaslui, Iasi si 15
ONG-uri de pe teritoriul Republicii Moldova) si 8 institutii reprezentative ale
autoritatilor publice locale (primari din Romania, zona eligibila si Republica Moldova) interesate in
dezvoltarea durabila a regiunii de granita Romania- Republica Moldova.
Perioada de desfasurare: decembrie 2007 - octombrie 2008.
Partener: CCF Moldova-Copil, Comunitate, Familie
Costul proiectului: 43003 euro
Proiect finantat de Ministerul Integrarii Europene - Directia Cooperare Transfrontaliera Phare prin
Programul de Vecinatate Romania Republica Moldova 2004-2006, Prioritatea 2 People to people actions
Joint Small Projects Fund (JSPF), Phare CBC 2005
8. Cine se teme de audierile publice?
Promovarea sistemului audierilor publice ca instrument sistematic si eficient de a imbunatati politicile publice
si de elaborare a legilor intr-un mod transparent, cresterea responsabilitatii si transparentei Parlamentului
Roman prin implicarea societatii civile in procesul legislativ si promovarea unei relatii constructive intre
parlamentari si societatea civila. Cresterea capacitatii Comisiilor Parlamentare de a organiza audieri publice
eficiente prin dezvoltarea si diseminarea unui ghid procedural Cum sa organizezi, coordonezi si folosesti
audierile publice in munca de Parlamentar intr-o Comisie folosind experienta Parlamentelor statelor
membre ale Uniunii Europene (modelul Marii Britanii). Prerioada de desfasurare: decembrie 2007 septembrie 2008.
Partener: Fundatia Sanse Egale pentru Femei
Costul proiectului: 60100 euro (din care 53400 euro Uniunea Europeana si 6700 euro contributie proprie)
Proiect finantat de UNIUNEA EUROPEANA prin programul PHARE 2005 - Consolidarea Democratiei in
Romania, Componenta 2 Democratie, drepturile omului, statul de drept, independenta justitiei si lupta
impotriva coruptiei
9. Proiectul E dezvoltare- in cadrul programului Global Libraries Romania finantat de Fundatia Bill &
Melinda Gates
scopul si localizarea proiectului
Programul Global Libraries Romania reprezinta efortul de cooperare intre International Research &
Exchanges Board (IREX) si Fundatia Bill & Melinda Gates, destinat sa intensifice accesul la computere si
la internet prin intermediul bibliotecilor publice din Romania. IREX doreste sa promoveze centrele internet
din biblioteci ca pe o importanta resursa comunitara, care raspunde nevoilor locale si intereselor cetatenilor. In
acest context, in faza pilot de implemntare a programului Global Libraries in Romania au fost selectate 5
judete pilot (Iasi, Salaj, Hunedoara, Tulcea si Ilfov) in care sunt implicate ca actori principali blibliotecile
judetene din fiecare judet impreuna cu parteneri ONG-uri.
Perioada de desfasurare: Noiembrie - Decembrie 2007
Partener: Biblioteca Judeteana Gh.Asachi Iasi
Costul proiectului: 5000 USD, Proiect finantat de Fundatia Bill si Melinda Gates prin intermediul
programului Global Libraries implementat de International Research & Exchanges Board (IREX)
10. Dezvoltarea institutiei politiei prin suport acordat ATOP (Autoritatea Teritoriala de Ordine Publica)
Scopul acestui proiect este de a imbunatati eficienta, transparenta si de a responsabiliza ATOP la nivel
national. ATOP este o institutie infiintata in 2002 prin Legea 218, dupa modelul Police Authority din Marea
Britanie, ca fiind un organism consultativ la nivel judetean, avand ca pricipal scop de a raspunde nevoilor
comunitatii si de a crea un climat de securitate publica.
114
Prezentul proiect este realizat in cadrul unui parteneriat format din experti care au
lucrat in cadrul proiectului European Union Phare Twinning Convenant - proiect care a
implicat Marea Britanie, Spania si Romania si Centrul de Mediare si Securitate Comunitara din Iasi.
Partener UK: International Justice Agency
Costul proiectului: 199.600 Lire Sterline, Finantatorii proiectului Ambasada Marii Britanii la Bucuresti
prin Global Opportunities Fund
11. Ce fac alesii nostri pentru siguranta Iasiului? campanie de advocacy implicand Autoritatea
Teritoriala de Ordine Publica Iasi
Principalele obiective ale proiectului se focalizeaza pe Schimbarea de atitudine a membrilor Autoritatii
Teritoriale de Ordine Publica din judetul Iasi prin initierea unor actiuni transparente deschise comentariilor
publicului, actionand responsabil prin asumarea consecintelor pentru actiunile, practicile, politicile care sunt
ilegale, daunatoare, lipsite de etica, incompetente sau diferite de cele discutate. Un alt punct important il
reprezinta Imbunatatirea nivelului de influenta si impactului comunitatii locale la nivelul judetului Iasi in
promovarea schimbarilor strategice in cadrul institutiei ATOP prin implicarea comunitatii si cresterea
rolului acesteia in responsabilizarea alesilor sai.
Perioada desfasurare Decembrie 2006 - Mai 2007
Parteneri media: TVR Iasi
(Costul proiectului: 30000 US$ Finantatorii proiectului Fundatia Pentru o Societate Deschisa
12. CEI TREI C COPING WITH CULTURAL CHANGES IN DIFFERENT EUROPEAN AREAS
Scop: Analiza progreselor sociale determinate de schimbarile economice in pragul integrarii europene.
Proiectul se deruleaza in perioada august 2005 august 2007
Partener CMSC, alaturi de organizatii similare din Anglia, Suedia, Germania si Italia (Senioren Bro mit
Info-Zentrum Pflege, EB / Brigitaskolan: Omvrdnadsprogrammet Kommunal, Vuxenutbildning, IRFATA,
Comitato Proviniale di Modena, Arteveldehogschool Campus SLP)
Initiator: Pendrell Hall College of Residential Adult Education
Costul proiectului: 9700 Euro buget CMSC, Finantatorii proiectului Ministerul Educatiei si Cercetarii,
prin Agentia Nationala pentru Programe Comunitare in domeniul Educatiei si Formarii Profesionale
13.Proiectul Teatrul Social - Spect-actori pentru non-discriminare in partneriat cu Fundatia Chance
for Life
Scop: dezvoltarea unei retele de organizatii neguvernamentale si teatre din 11 orase din Romania, care
foloseasc teatrul-forum ca metoda de lucru in beneficiul membrilor comunitatilor lor, prin creerea unei trupe
de teatru din 10 voluntari, care sa sustina 10 spectacole de teatru-forum in scoli si licee din orasele lor, la care
sa participle un numar de minim 300 de copii, precum si 3 spectacole in institutii unde lucreaza adulti
Primarii, Directii pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului, fabrici sau parcuri;
Chance for Life a oferit organizatiilor partenere instruire, consultanta si un cadru juridic pentru reteaua
formata Federatia Romana de Teatru Social.
Perioada desfasurare Noiembrie 2006 - Aprilie 2007
Rol CMSC: in organizarea tuturor actiunilor de teatru forum in orasul Iasi cu voluntari in cele 13 licee
Costul proiectului: 2000 euro buget CMSC, Finantatorii proiectului Fundatia Vodafone Romania
14. Proiectul de monitorizare Transparenta decizionala in administratie - in parteneriat cu APADORCH
Scop: CMSC este la initiativa APADOR-CH parte a unei coalitii de organizatii neguvernamentale de la nivel
local, care va monitoriza stadiul implementarii Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in
administratia publica, va identifica principalele probleme in aplicarea legii, precum si solutiile practice si de
115
cadru legislativ necesare imbunatatirii transparentei deicizionale si va realiza o

campanie de constientizare privind acest domeniu, pentru administratie si cetateni.
Perioada desfasurare Decembrie 2006 - Aprilie 2007
Rolul organizatiei Partener in coalitie monitorizeaza 5 dintre cele 100 de autoritati publice la nivel
NATIONAL
Costul proiectului: 1500 USD - bugetul alocat CMSC, Finantatorii proiectului USAID prin "Romania
Civil Society Strengthening Program"
15. Proiect de monitorizare a bugetelor locale cu privire la finantarea serviciilor de prevenire a violentei
domestice parteneriat cu alte 9 ONG-uri din Coalitia nationala de ONG-uri active pe violenta impotriva
femeii, la initiativa GRADO (Grupul Roman de Aparare a Drepturilor Omului)
Scop: identificarea institutiilor care acorda servicii pe violenta domestica la nivel local / judetean si
identificarea nevoilor de servicii pe violenta domestica la nivel local / judetean prin utilizarea unei
metodologii de monitorizare a bugetelor locale / judetene si desfasurarea de campanii de advocacy la nivel
local / judetean. Perioada desfasurare Noiembrie 2006 Octombrie 2007.
Principala activitate este aceea de monitorizare a bugetelor autoritatilor locale si centrale despre care se
pomeneste in legea 217 / 2003.
Partener implicat in activitatile de mai sus
Costul proiectului: 2000 US$ partea de buget aferent CMSC, Finantatorii proiectului USAID prin World
Learning / Romania RCSS Program
16. Forumul de initiative comunitare pentru securitatea copiilor si a tinerilor
Scop/localizare: rolul forumului este acela de a elabora si implementa strategii comune vizand modul de
prevenire si de interventie in domeniul securitatii copiilor si tinerilor, de a aduce la cunostinta publicului
problemele din acest domeniu, dar si de a facilita colaborarea dintre administratia locala, agentiile
guvernamentale din teritoriu, organizatiile neguvernamentale si institutiile de invatamant preuniversitar.
Beneficiari: cadre didactice si de conducere din scoli si licee din municipiul si judetul Iasi
Perioada desfasurare Noiembrie 2006 - Noiembrie 2007
Costul proiectului: 2000 US$, Finantatorii proiectului Centrul de Mediere si Securitate Comunitara
din sponsorizari
17. MODEL PARTICIPATIV DE JUSTITIE RESTAURATIVA APLICAT IN CAZURILE DE INFRACTIONALITATE JUVENILA
Scopul proiectului: Crearea unui model de interventie in cazul faptelor penale comise de minori, bazat pe
filozofia si principiile Justitiei Restaurative si introducand Metodele Alternative de Solutionare a Disputelor
(in special Medierea) ca metoda extrajudiciara de solutionare a cauzelor. In cadrul acestui model, partile
implicate si afectate de infractiunea comisa de minori lucreaza impreuna pentru solutionarea cauzei.
Perioada de desfasurare iunie 2005-octombrie 2006
Costul proiectului: Buget total: 48.463 , Finantatorii proiectului Ambasada Marii Britanii la
Bucuresti - 43.287 prin Global Opportunities Fund
18. TRAISTUTA EUROPEANA
Scopul proiectului este diseminarea de informatie europeana cu caracter specific de interes copiilor cu varste
cuprinse intre 7 si 10 ani din mediul rural, diseminare care se va realiza timp de 11 luni calendaristice prin
intermediul procesului de Teatru Educational, metoda Arta Povestirii. Cei 100 de elevi din 4 clase (Pascani,
Tatarusi, Topile si Valea Seaca) au primit, asimilat si dezvoltat informatie europeana specifica prin primirea
(de catre fiecare clasa) a unui set de 27 de traistute (fiecare traistuta fiind steagul unei tari din comunitatea
europeana) cu povesti specifice caracterului national al tarii reprezentate de traistuta.
Proiectul se desfasoara in perioada: octombrie 2005 septembrie 2006.
Costul proiectului: 42 945 EURO, 8640 Euro fiind contributie proprie, Finantatorii proiectului
UNIUNEA EUROPEANA prin programul Phare de Micro-Proiecte FONDUL EUROPA
116

19. Protectia imaginii victimelor vulnerabile minori in Mass Media
Scopul: Proiectul are ca scop perfectionarea unui grup de 60 de jurnalisti din orasele
Iasi, Bacau, Roman, Suceava, Botosani (orase incluse in Reteaua CMSC), in tratarea, cu profesionalism si
respectand principiile deontologice, a subiectelor sociale care implica victime vulnerabile - minori. Prin
activitati specifice de informare reciproca, monitorizare a presei, intelegerea fenomenului victimizarii prin
prisma unor specialisti, elaborarea unei declaratii de buna colaborare si profesionalism intre reprezentantii
mass-media si cei ai institutiilor publice si private din domeniu se urmareste crearea unui sistem unitar de
prezentare a cazurilor ce implica minori in spiritul respectarii drepturilor acestora si a unui jurnalism etic si
independent. Se urmareste diseminarea cat mai larga a informatiei prin campanii de constientizare si prin
elaborarea Cartei Jurnalistilor.
Perioada de implementare: octombrie 2005 septembrie 2006
Partener Fundatia Chatarsis Iasi
Costul proiectului: 100407,73 EURO, din care 13,700 Euro contributie CMSC, Finantatorii proiectului
PHARE Programul Consolidarea Societatii Civile in Romania Componenta 4 Democratie, drepturile
omului, statul de drept si independenta justitiei
20. RETEA LOCALA IMPOTRIVA EXPLOATARII PRIN MUNCA A COPILULUI
Scopul acestui proiect este de a intari capacitatea locala de a lupta impotriva exploatarii copilului prin munca,
prin implicarea retelei locale a autoritatilor, Sindicatelor, Camerei de comert, Politie si ONG-uri in scopul
unui mai bun control a mediului de munca in Iasi, prin identificarea de noi metode de suport pentru acesti
copii. Proiectul ofera ocazia fiecarei institutii responsabile de monitorizarea cazurilor de exploatare prin
munca a minorilor sa impartaseasca din experienta lor pentru un mai bun control al fenomenului in Iasi.
Perioada de derulare: martie decembrie 2005 , in judetul Iasi.
Costul proiectului: 11 800 Euro din care aproximativ 1200 Euro contributie proprie, Finantatorii
proiectului Ambasada Regatului Tarilor de Jos prin programul Matra Kap
21. EU IN EUROPA
Scopul proiectului EU in EUropa este de a determina tanara generatie (aproximativ 7940 de tineri, cu
varste cuprinse intre 15 si 25 de ani) sa se implice in procesul de extindere a Uniunii Europene prin informare,
cunoastere, intelegere si asumare a valorilor si standardelor europene din proprie initiativa. Perioada de
implememnare: decembrie 2004 - noiembrie 2005, la nivel national.
Costul proiectului: 58 820 Euro din care aproximativ 12.500 Euro contributia CMSC, Finantatorii
proiectului UNIUNEA EUROPEANA prin programul Phare de Micro-Proiecte FONDUL EUROPA
22. DEZVOLTAREA DE SERVICII INTEGRATE PENTRU PROTECTIA VICTIMELOR VIOLENTEI DOMESTICE IN MEDIUL
RURAL
Scop/localizare: Proiectul urmareste imbunatatirea accesului victimelor violentei domestice (femei si copii)
din mediul rural la servicii integrate de calitate (consultanta juridica, reprezentare in Instanta, consiliere si
psihoterapie, asistare si consiliere sociala, adapost, medierea conflictelor, terapie de familie, management de
caz), extinderea modelelor de raspuns comunitar coordonat la cazurile de violenta domestica in mediul rural in
10 comunitati rurale ale judetului Iasi, specializarea profesionistilor din mediul rural in interventia si
prevenirea violentei domestice, extinderea campaniei de constientizare si sensibilizare in comunitatile rurale
pentru suportul victimelor violentei domestice. Beneficiari: femei victime ale violentei domestice din mediul
rural, copii victime ale abuzurilor domestice, studenti, profesionisti ce lucreaza direct cu victimele violentei
domestice (medici de circumscriptie, politisti, asistenti/lucratori sociali, moase comunale, asistenti medicali),
copii din localitatile rurale ale judetului Iasi.
Perioada de implementare: 2003 2004
Partener: Organizatia Salvati Copiii, Filiala Iasi
Costul proiectului: 95163 US$, Finantatorii proiectului UNIUNEA EUROPEANA, prin programul Phare
Societate Civila 2001 Componenta ACCESS Social
117
23. MODELE DE SECURITATE IN MEDIUL RURAL

Scop/localizare: Scopul principal al acestui proiect este crearea unui model eficient de
rezolvare a problemelor de securitate comunitara, prin implicarea factorilor cheie din comunitate in
dezvoltarea unei strategii, plan de actiune si solutii care sa ofere un mediu mai sigur de viata intr-o localitate
rurala a judetului Iasi.
Perioada de implementare: 2003 2004.
Beneficiari: Comunitatea Comunei Andrieseni
Partener: Primaria Andrieseni si Autoritatea Teritoriala pentru Ordine Publica de pe langa Consiliul Judetean
Iasi
Costul proiectului: 47.482 US$, Finantatorii proiectului Fonduri DAI (Development Alternatives, Inc.) si
cu finantare din partea USAID (Agentia SUA pentru Dezvoltare Internationala), in cadrul programului
GRASP
24. Ro Medierea
Sub grant agreement no. 186-A-00-00-00113 (28-RO), ROMANIAN - American Sustainable Partnership
(RASP) Umbrella Grant Program - World Learning / USAID
Scopul general al activitatilor desfasurate in cadrul acestui proiect este dezvoltarea capacitatii de mediere a
conflictelor in Romania, prin introducerea de noi servicii, cresterea nivelului de informare a publicului si
introducerea unei legislatii moderne, care sa reglementeze domeniul medierii disputelor. Proiectul a fost
implementat in parteneriat cu Victim Offender Mediation Association din Statele Unite ale Americii, asociatie
profesionala specializata pe mediere in cauze penale.
Partener SUA: Victim Offender Mediation Association
Costul proiectului: Buget total: US$ 139.765 din care: US$ 72.445 - World Learning; US$ 67.445 - CMSC
si parteneri, Finantatorii proiectului WORLD LEARNING for International Development, RomanianAmerican Sustainable Partnerships (RASP) Umbrella Grant Program
25. SERVICII
PSIHO-SOCIALE PENTRU PREVENIREA INSTITUTIONALIZARII SI REABILITAREA COPIILOR VICTIME

ALE ABUZULUI SI/SAU NEGLIJARII
Scop/localizare: dezinstitutionalizarea copiilor victime ale abuzului si reintegrarea lor in familii; prevenirea
institutionalizarii copiilor aflati in dificultate ca urmare a abuzului si neglijarii in familie. Constientizarea
opiniei publice cu privire la consecintele abuzului asupra copilului si ale institutionalizarii acestora, realizata
cu sprijinul Mitropoliei Moldovei si Bucovinei. Formarea specialistilor care lucreaza in domeniul protectiei
copilului pentru eficientizarea modalitatii de lucru cu copiii victima a abuzului si neglijarii.
Solicitanti: Asociatia Alternative Sociale Iasi,
Partener principal -Centrul de Mediere si Securitate Comunitara (CMSC) Departamentul de Prevenire si
Interventie in Abuzul asupra Copilului
Alti Parteneri: Directia de Asistenta Sociala Iasi, Mitropolia Moldovei si Bucovinei, Organizatia Salvati
Copii.
Costul proiectului: Suma totala a proiectului este de 300.743 US$ din care USAID/World Learning
ChildNet Program 216.936 US$, iar contributia AAS, CMSC si DAS Iasi este de 83.807 US$.
Suma prin care USAID a finantat CMSC in acest program este de 102223US$
26. Planuri de securitate in scoli
Scop/localizare: Promovarea participarii comunitatii la elaborarea si implementarea efectiva a unor planuri
specifice, zonale de securitate. Beneficiarii: elevi din clasele I - VIII; comitete de parinti; cadre didactice din
39 de scoli cu invatamant primar si gimnazial din municipiul Iasi. Acestora li s-au prezentat avantajele
elaborarii propriilor planuri de securitate cu privire la siguranta copiilor la scoala, in timpul cursurilor si in
perioadele de transfer.
118
Partener: Inspectoratul de Politie al Judetului Iasi, Inspectoratul Scolar Judetean Iasi

Costul proiectului: 10000 US$, Finantatorii proiectului Fundatia Pentru o
Societate Deschisa
27. Reteaua de Clinici Juridice
Scop/localizare: facilitarea accesul la justitie al persoanelor care se afla in situatii dezavantajoase sau care au
venituri reduse, prin infiintarea si sprijinirea unei retele de birouri de clinica juridica pentru accesul public,
care sa ofere servicii de consiliere juridica gratuita si mediere pentru victimele abuzurilor si violentei.
Reteaua de Clinici Juridice este formata din 10 birouri, situate in localitatile: Iasi, Focsani, Bacau,
Suceava, Botosani, Timisoara, Roman, Bucuresti si, in mediul rural, la Movileni (judetul Iasi). Activitatea
acestora este organizata in parteneriat cu universitati si organizatii neguvernamentale locale (cu experienta in
asigurarea serviciilor sociale orientate pe asistarea victimelor) si in colaborare cu diverse institutii publice. La
Bucuresti, Clinica Juridica functioneaza, incepand cu 1 iunie 2002, in parteneriat cu Centrul National
Roman pentru Refugiati (CNRR), adresandu-se unui grup-tinta specific: refugiatii si solicitantii de azil.
Personalul clinicilor este constituit din: asistenti legali, avocati, voluntari cei mai buni studenti la drept
selectati de catre universitatile partenere.
Parteneri: Universitatea M. Kogalniceanu Iasi, Suceava; Universitatea Petre Andrei Iasi, Focsani;
Universitatea de Vest Timisoara, Centrul National Roman pentru Refugiati (CNRR), FILBAC Bacau,
Asociatia ACTIV Botosani, Asociatia Femina 2000 Roman, Primaria Movileni - jud. Iasi.
Costul proiectului: 180000 CAD de la CIDA, 100000 US$ de la OSI new York
Finantatorii proiectului Fundatia pentru o Societate Deschisa (FSD) (Din mai 2001, programul se
deruleaza cu fonduri la Open Society Institute (OSI) New York si Canadian International
Development Agency (CIDA).
28. PARTICIPARE COMUNITARA REGIONALA PENTRU A PREVENI SI A RASPUNDE LA VIOLENTA ASUPRA FEMEILOR
Scop/localizare: imbunatatirea demersului institutiilor guvernamentale, non-guvernamentale si al comunitatii
in combaterea violentei domestice, prin actiuni de preventie si interventie multidisciplinara si interinstitutionala. Proiectul este implementat in Iasi, Botosani, Bacau, Suceava, Roman, iar beneficiarii acestuia
sunt in primul rand victime ale violentei domestice, dar si cei implicati in rezolvarea problematicii complexe a
acestui fenomen: politisti, procurori, judecatori, medici legisti, avocati, profesionisti din ONG-uri. Proiectul
propune promovarea participarii comunitatii pe plan regional, pentru a preveni si a raspunde la
violenta impotriva femeilor, capacitand atat institutiile guvernamentale, cat si ONG-urile sa lucreze in acest
domeniu, dezvoltand o abordare cat mai cuprinzatoare in asistarea victimelor violentei domestice si
promovand schimbarea sociala. Ideea centrala este aceea de eficientizare si de sporire a calitatii serviciilor
oferite victimelor, asigurand standarde comparabile si competitive in plan european, prin concertarea si
capacitarea institutiilor spre practici de colaborare reale.
Parteneri: Ministerul de Interne, Ministerul Sanatatii, Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii
Bucuresti, Institutul de Medicina Legala Iasi, Fundatia de Initiativa Locala Bacau (FILBAC), Asociatia
ACTIV Botosani, Societatea Doamnelor Bucovinene Suceava, Asociatia FEMINA 2000 Roman
Costul proiectului: 70000 US$, Finantatorii proiectului United Nations Development Fund for Women
(UNIFEM)
29. Adapost pentru victimele violentei domestice
Scop/localizare: adapostul este destinat gazduirii, pentru o perioada limitata de timp, a victimelor violentei
domestice. Aici se pot refugia de abuzatorul lor, in cazuri de urgenta si criza, femeile care au fost agresate de
partenerul lor, si pot fi gazduite impreuna cu copiii lor. Adapostul constituie un loc de refugiu in care ele se
pot simti in siguranta si securitate fizica si emotionala, si are un numar de 10 locuri, in 5 camere mobilate si
utilate cu tot necesarul. Perioada care o pot petrece victimele violentei domestice in adapost este de 6
119
saptamani, cu posibilitate de prelungire daca nu au incalcat regulile de convietuire in

adapost. Victimele violentei domestice pot beneficia de asistenta juridica, consiliere
psihologica, asistenta sociala, in functie de nevoile pe care le au. Consilierea este oferita de personal calificat
in lucrul cu persoanele abuzate, cu asigurarea confidentialitatii.
Beneficiari: victime ale violentei domestice din municipiul Iasi
Costul proiectului: 30000 US$, Finantatorii proiectului Fundatia Pentru o Societate Deschisa
30. Solutii alternative de rezolvare a conflictelor: medierea si negocierea
Scop/localizare: solutionarea conflictelor din comunitate, in cadrul relatiilor de munca, in familie etc. se
poate realiza prin utilizarea unor metode constructive de rezolvare a divergentelor aparute intre persoane,
grupuri si organizatii, precum medierea sau negocierea.
Beneficiari: comunitati si membri ai acestora, persoane si grupuri implicate in relatii de munca, personal
voluntar, studenti, elevi si cadre didactice, comunitati, grupuri defavorizate si de interese, organizatii legal
constituite (cu activitate tip profit si non-profit), administratia publica si institutii descentralizate
Costul proiectului: 45000 US$ (multiple surse), Finantatorii proiectului 2000 - 2001 Fundatia pentru
Dezvoltarea Societatii Civile Delegatia Comisiei Europene, prin programul PHARE IEEDO 2000,
Canadian International Development Agency (CIDA);
31. Teatrul Itinerant
Scop/localizare: constientizarea si informarea copiilor beneficiari ai programului despre ceea ce reprezinta
Abuzul, indiferent de natura lui, despre recunoasterea acestuia si despre metodele de combatere si referire a
abuzului catre forurile guvernamentale si non-guvernamentale cu posibilitatea de actiune in domeniu.
Perioada de implementare: 2001 - 2004.
Beneficiari: elevi cu varste cuprinse intre 6 si 14 ani, profesori, invatatori, institutii de invatamant gimnazial
din mediul urban si rural, din judetul Iasi, parinti, copii, tineri (public).
Parteneri: 14 scoli din mediu rural si 35 din orasul Iasi
32. Drama in educatie
Scop/localizare: implicarea copiilor si tinerilor care locuiesc in zone defavorizate si cu grad ridicat de
insecuritate, in dezbateri si spectacole care atrag atentia asupra pericolului delincventei juvenile, al violentei
stradale, al apartenentei la gastile de cartier. Perioada de implementare: 2000 2004. Beneficiari: copii cu
varste cuprinse intre 6 si 14 ani, tineri cu varste cuprinse intre 15 si 20 de ani.
Parteneri: scoli din judetul Iasi
33. E dreptul meu servicii sociale comunitare in mediul rural
Scop: infiintarea si activarea, in scolile din 6 comunitati rurale defavorizate ale judetului Iasi (Miroslava,
Mogosesti, Holboca, Larga Jijiei, Horlesti si Aroneanu), a unor cluburi de Teatru Educational. Aici, copiii au
posibilitatea de a petrece timpul liber intr-un mod placut, educativ si sigur, si de a isi exercita doua drepturi
fundamentale: dreptul la educatie si dreptul la joaca.CMSC pune la dispozitia comunitatilor rurale intreaga sa
experienta si expertiza in ceea ce priveste violenta domestica, medierea, abuzul asupra copilului si planurile de
securitate comunitara in scoli. In cadrul proiectului au fost implicati actori, voluntari adolescenti, cadre
didactice din mediul rural. Perioada de implementare: 2003 2004.
Beneficiari directi: 185 de copii din 6 comunitati rurale dezavantajate din judetul Iasi.
Costul proiectului: 16000 US$, Finantatorii proiectului Fondul Roman de Dezvoltare Sociala (FRDS) ,
Fundatia Pentru o Societate Deschisa
120

34. CLUBURILE DE ACTIVITATI EXTRASCOLARE PENTRU COPII BALTHAZAR
Scop/localizare: participarea la activitatile din cluburile de activitati extrascolare
permite copiilor cu varste cuprinse intre 6 si 14 ani, ce locuiesc in zone cu un inalt grad de risc al delincventei
juvenile, sa-si petreaca timpul liber intr-un mod placut si instructiv, intr-un mediu sigur si educativ. Copiii
sunt incurajati sa-si dezvolte personalitatea, in acord cu valorile morale, sociale, civice ale societatii.
Personalul colaboreaza cu copiii, cu familiile lor si cu alti parteneri, pentru a pune in practica proiecte
interdisciplinare de interes comunitar care construiesc competente pentru viata reala, sub indrumarea adultilor.
Beneficiari: copii cu varste cuprinse intre 6 si 14 ani, provenind din familii sarace, cu probleme de violenta
domestica, locuind in zone cu un grad inalt de risc al delincventei juvenile.
Parteneri: scoli din judetul Iasi
35. Forumul de initiative comunitare pentru securitatea copiilor si a tinerilor
Scop/localizare: rolul forumului este acela de a elabora si implementa strategii comune vizand modul de
prevenire si de interventie in domeniul securitatii copiilor si tinerilor, de a aduce la cunostinta publicului
problemele din acest domeniu, dar si de a facilita colaborarea dintre administratia locala, agentiile
guvernamentale din teritoriu, organizatiile neguvernamentale si institutiile de invatamant preuniversitar.
Beneficiari: cadre didactice si de conducere din scoli si licee din municipiul si judetul Iasi
36 FORUMUL
LOCAL MULTI-INSTITUTIONAL CENTRAT PE ABORDAREA PROBLEMATICII COPILULUI VICTIMA A
ABUZULUI
Scop/localizare: forumul isi propune sa supuna atentiei participantilor noi modele de prevenire a abuzului
impotriva copilului si de abordare a delincventei juvenile, din perspectiva lucrului multi-institutional. Centrat
pe protectia copilului-victima, forumul constituie un loc de dezbatere pe marginea unor politici si solutii
locale comune.
Perioada de implementare: 2002 - 2004
Beneficiari: specialisti in domeniul protectiei copilului din diverse institutii publice si organizatii nonguvernamentale din judetul Iasi
37. CAMPANIE DE CONSTIENTIZARE CU PRIVIRE LA EFECTELE ABUZULUI ASUPRA COPILULUI: SPOTUL TV
BATATORUL
Scop/localizare: campania desfasurata la nivel national a incercat sa schimbe mentalitatea cu privire la
violenta asupra copilului.
Perioada de implementare: 2001
Realizat in colaborare cu McCann-Erickson
Spotul TV a fost difuzat la ore de maxima audienta pe 5 canale de televiziune (TVR 1, Antena 1, Acasa,
Prima si ProTV). Campania "Batatorul" a beneficiat si de o campanie outdoor (panouri stradale) in 5 cele mai
mari orase din Romania si de o campanie radio derulata pe principalele statii radio romanesti.
Partener: Ambasada Marii Britanii
Costul proiectului: 22000 US$, Finantatorii proiectului Fundatia pentru o Societate Deschisa ,
Ambasada Marii Britanii la Bucuresti. 4500GBP
38. Campanie de constientizare cu privire la efectele abuzului asupra copilului: spotul TV Umbrele
Scop/localizare: constientizarea societatii romanesti in legatura cu gravitatea abuzului emotional cu care se
confrunta direct sau indirect copiii din familiile in care se manifesta violenta domestica. Perioada de
implementare: 2002
121
Realizat in colaborare cu McCann-Erickson. Spotul TV a fost difuzat la ore de maxima

audienta pe 5 canale de televiziune (TVR 1, Antena 1, Acasa, Prima si ProTV). Spotul
TV Umbrele a primit multiple premii, dintre care cele mai importante: Cel mai bun spot TV la categoria
Social la Festivalul de Publicitate AdOr 2002.Medalie de bronz la Festivalul de la New York dedicat
publicitatii TV, sectiunea Publicitate TV si Cinema Internationala, categoria campanii sociale.
Costul proiectului: 16000 US$, Finantatorii proiectului Fundatia pentru o Societate Deschisa
39. Campania impotriva violentei asupra femeilor: spotul TV Strada
Scop/localizare: constientizarea adultilor din Romania (barbati si femei) in ceea ce priveste nevoia de
interventie si sprijin in cazurile victimelor violentei domestice, prin schimbarea mentalitatilor si atitudinilor.
Perioada de implementare: 2003.
Realizat in colaborare cu McCann-Erickson.
Solicitant CMSC este implicat in toate fazele de implementare si evaluare ale proiectului
Parteneri: Fundatia pentru o Societate Deschisa, Centrul de Educatie pentru Dezvoltare Profesionala Step by
Step, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Centrul de Resurse Juridice, Fundatia Concept.
Costul proiectului: 16000 US$
40. Campania de promovare a medierii ca metoda alternativa de solutionare a conflictelor: spotul tv
Ciobanii
Scop/localizare: incurajarea publicului in a gasi solutii alternative de a-si rezolva conflictele (medierea)
inainte de a apela la violenta sau la alte metode coercitive.
Perioada de implementare: 2003.
Realizat in colaborare cu McCann-Erickson
Parteneri: Victim Offender Mediation Association
Costul proiectului: 12000 US$, Finantatorii proiectului World Learning si Agentia Statelor Unite
pentru Dezvoltare Regionala (USAID) (USAID/Romania
FUNDATIA CORONA IASI

Fundatia Corona detine o experienta vasta in managementul proiectelor cu finantare nerambursabila. In
sensul acesta, de la infiintare (1999) si pana in prezent Fundatia Corona a implementat peste 30 de proiecte cu
finantare nerambursabile a caror valoare totala depaseste 5 milioane de euro (programe de finantare accesate:
Phare, Fondul Europa, Leonardo Da Vinci, Fondul ONG, fonduri guvernamentale gestionate de AFM,
Camera Deputatilor, Ministerul Culturii, fonduri structurale POSDRU etc).
Actualemente, Fundatia Corona are in implementare 3 proiecte de grant cu finantare din POSDRU,
respectiv:
Pregtit pentru viitor - Tineri la inceput de cariera finantat din AP 5 DMI 5.1. (buget 2088940.00
lei) urmareste cresterea capacitatii de ocupare si de integrare socio-profesionala a 250 someri tineri din Judetul
Iasi, prin desfasurarea de activitati de informare, consiliere si formare profesionala; durata de implementare 2
ani, data inceperii 01.11.2010.
Start-up: o sansa pentru someri dar si pentru regiunea de NE (START-UP NE) finantat din AP 5
DMI 5.1., buget 2320205.16 lei, urmareste oferirea de pachete personalizate de instruire bazate pe competente
comune mai multor ocupatii pentru minim 200 de someri din regiunea NE pentru cresterea sanselor de
ocupare prin angajare sau deschiderea de firme proprii; durata de implementare 2 ani, data inceperii:
01.11.2010.
De la Scoal in Viata prin Firma de exerciiu finantat din AP 2 DMI 2.3. (buget 1013880 ron);
proiectul vizeaza dezvoltarea abilitatilor si competentelor profesionale a 100 de elevi de liceu din judetul Iasi
prin punerea in practica a cunostintelor teoretice acumultate in scoala in cadrul a 5 firme de exercitiu infiintate
122
in proiect. Proiectul se desfasoara pe o perioada de 2 ani in parteneriat cu 3 licee din

judetul Iasi si este in derulare data finalizarii: ianuarie 2011. Rezultate obtinute pana
in prezent:
infiintarea a 5 firme de exercitiu,
instruirea a 20 profesori in tematici de infiintare si functionarea firmelor de exercitiu,
instruirea specifica (tematici de marketing, management, contabilitate si IT) si participarea unui
nr de minim 100 de elevi la activitatea firmelor de exercitiu,
elaborarea si distribuirea in zona de actiune a proiectului a unui ghid in domeniul infiintarii si
functionarii firmelor de exercitiu.
Proiecte implementate de Fundatia Corona finalizate in a.c.:
Larg Deschidei Poarta! N-am venit s cerem, ci-am venit s dm proiect finanat de Guvernele
Islandei, Principatului Liechtenstein i Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
(SEE) 2004-2009, cu un buget de 73166.60 Euro. Proiectul a urmarit formarea durabil a tinerilor din mediul
rural al Regiunii NE ca ceteni Informai, Sensibilizai i Implicai n Monitorizarea administraiei publice
locale, n Consultarea populaiei i n Procesul de luare a deciziei la nivelul administraiei publice locale.
Obiectivele proiectului:
1.
Formarea a 30 de profesori din 30 de licee din mediul rural al Regiunii NE ca Diseminatori pe
termen lung cu privire la drepturi i metode de participare ceteneasc n raport cu administraia public
local - legile transparenei.
2.
Informarea prin brouri a 6 000 de elevi cu privire la drepturi i metode de participare
ceteneasc n raport cu administraia public local - legile transparenei.
3.
Sensibilizarea prin Seminarii a 6 000 de elevi cu privire la drepturi i metode de participare
ceteneasc n raport cu administraia public local - legile transparenei.
4.
Organizarea unui Concurs pe echipe pentru 90 tineri din 30 licee din mediul rural al Regiunii
NE n vederea elaborrii a 30 de Proiecte de Iniiativ Civic prin Monitorizarea administraiei publice locale,
Documentarea, Consultarea cetenilor i naintarea proiectelor ctre administraia public local.
5.
Organizarea a 30 de Zile ale Portilor Deschise n 30 de administraii publice locale din mediul
rural din Regiunii NE cu participarea a 450 de ceteni.
6.
Diseminarea rezultatelor proiectului la nivelul publicului larg i de specialitate
Reea Civic de Monitorizare a Achiziiilor Publice proiect finanat de UE prin Programul Facilitatea
de Tranziie 2007/19343.01.11/AC 15 - Consolidarea sprijinului societii civile n lupta mpotriva corupiei;
buget 83300 euro. Proiectul a urmarit formarea i coordonarea a 15 reprezentani ONG n monitorizarea a 30
de dosare de achiziii din 30 de primrii din mediul rural, n cadrul unei reele civice, i n vederea elaborrii i
diseminrii unui Catalog de Bune/Rele Practici n Achiziii Publice ctre primrii, ONG-uri, instituii i
organizaii specializate n achiziii publice i ctre marele public. Rezultate obtinute:
1 reea civic de monitorizare achiziii publice formata din 15 ONG-uri i 3 instituii/organizaii
specializate
15 Monitori Achiziii Publice instruii n monitorizarea achiziiilor publice, experimentai n
monitorizarea achiziiilor publice, consiliai n analiza dosarelor de achiziii publice,
30 autoriti ale administraiei publice locale monitorizate n 30 dosare de achiziii publice;
1 Catalog de bune/rele practici n achiziii publice (publicaie sintetic a proiectului distribuit
ctre 500 administraii publice locale din Regiunea N-E, 500 ONG-uri din ar, 100 de instituii /organizaii
specializate din ar);
1 site web cu date despre proiect i principalele publicaii accesibile marelui public
Mentionam ca Fundatia Corona a dezvoltat incepand cu 2002 un Departament Specializat de
Consultanta in cadrul caruia organizatia concepe, elaboreaza si asista in implementare de proiecte in
beneficiul clientilor: IMM-uri, autoritati si institutii publice etc. Pentru acest tip de activitate, Fundatia Corona
a implementat si aplica SMC conform cu standardul ISO 9001:2001. Calitatea serviciilor de consultanta au
123
condus, in 2006, la numirea organizatiei Furnizor Acreditat De Servicii De Consultanta

in cadrul programului IMPACT al MEC, Fundatia Corona devenind membra al Retelei
Organizatiilor de Consultanta.
AIDROM IASI
ASOCIATIA Centrul de Informare si Suport Comunitar AIDROM Iai
Scurt istoric:
CISC s-a infiintata la 18 octombrie 2007 la initiativa AIDRom Bucuresti , cu scopul acela de a
contribui la dezvoltarea durabila a comunitatilor rurale si urbane, prin cresterea capacitatii principalilor
actori sociali locali, mai ales a Bisericilor si cultelor religioase, de a colabora, initia si implementa
proiecte de interventie comunitara.
In decembrie 2008 prin hotarare judecatoreasca a devenit organizatie de sine statatoare, cu
personalitate juridica, infiintata conform legislatiei in vigoare.
Inca din 2007 s-au urmarit cateva directii:
Relatii Ecumenice si libertatea religioasa;
Social -Diaconie;
Protectia mediului si dezvoltare durabila;
Formarea profesionala a adultilor si organizarea altor forme de invatamant pentru adulti si promovarea
egalitatii de gen;
Ajutoare de urgenta in caz de calamitati naturale sau industriale;
Drepturile omului si anti-discriminare.
Obiective generale
Derularea de programe educationale si de insertie sociala a diferitelor grupuri in situatie de
rise ori dezavantajate
Sprijinirea actiunilor de recuperare a copiilor aflati in situatii de risc
Cooperarea cu asociatii si agentii care au activitate asemanatoare cu a Centrului de Informare si
Suport Comunitar AIDROM Iasi, pentru realizarea de actiuni benefice, de larga concentrare pe
diverse perioade;
Stimularea Bisericilor pentru implicarea lor in realizarea directiilor de activitate
Organizarea altor forme de invatamant pentru adulti, activitati de formare profesionala, de pregatire, de
calificare si recalificare (inclusiv pentru someri), activitati de perfectionare profesionale;
Derularea de programe, studii, cercetari privind protectia mediului si dezvoltare durabila
Derularea de programe in vederea prevenirii infractionalitatii sau a recuperarii psiho-socioprofesionale a infractorilor minori, a condamnatilor si a fostilor condamnati
Derularea de programe, activitati de consiliere si asistenta in vederea implementarii principiului
egalitatii de gen si a egalitatii de sanse in toate registrele social.
Derularea de programe, studii si cercetari in problematica drepturilor omului, anti-discriminarii si a
unor forme de justitie alternativa precum medierea etc
Derularea de programe pentru integrarea socio - profesionala si dezvoltarea spirituala a persoanelor cu
dizabilitati sau a grupurilor defavorizate, aflate in situatii vulnerabile ori de risc
Beneficiari:
124
Tineri aflati in ultimul anul de studiu: liceu, grup scolar tehnic, facultate
Victime ale violentei sau ale traficului de persoane
Preoti, profesori, politisti, asistenti sociali, autoritati locale, reprezentanti media
Persoane in cautarea unui loc de munca
Persoane aflate in situatii de risc
Activitati/ proiecte desfasurate:
22-23 mai 2009 Co-organizator Simpozionului Naional cu tema Suferin i vindecare n societatea
contemporan. Perspective interdisciplinare
aprilie 2009 semnatara a Scrisorii deschise: Noul Cod Penal, criticat de reprezentanti ai societatii civile
ianuarie 2008 - oct 2008 proiectul Sanse egale pe piata muncii- in parteneriat cu firma TRUST
MOLDOVA, a avut ca obiectiv principal reintegrarea socio- profesionala a tinerilor cu nevoie speciale,
finalizandu-se cu angajarea a 40 de persoane in constructii
octombrie 2007 - prezent se desfasoara proiectul Prevenirea Traficului de persoane cu finantare din
partea AIDRom, care are ca scop prevenirea si informarea tinerilor din liceele si scolile tehnice din judetul
Iasi despre gravitatea si incidenta acestui fenomen
ianuarie 2008 - prezent se desfasoara proiectul Spune NU violentei are ca scop prevenirea violentei
atat in familie cat si in mediul scolar si comunitar, prin organizarea de mese rotunde, intalniri cu persoane
aflate in situatii de risc, cursuri de pregatire a actorilor sociali, initierea unor retele la nivelul comunitatilor
rurale de care sa intervina si sa ajute victima, sensibilizarea opiniei publice, constientizarea actelor de violenta
in comunitati de etnie roma
in parteneriat cu AJOFM, s-a desfasurat un curs de calificare/recalificare a unui numar de 20 de
femeie, din comuna Vladeni, victime ale violentei in familie. La final 7 dintre femei s-au angajat sau si-au
deschis mici afaceri in comuna.
Alte proiecte derulate de membri privati din GAL tefan cel Mare
PFA Mazdrag Rodica
finanare)
MODERNIZAREA EXPLOATATIEI APICOLE P.F.A.

MAZDRAG V.MARIA RODICA,SATUL
COSTULENI,COMUNACOSTULENI,JUDETUL IASI
n stadiu de
implementare
Finalizat x
Extinderea exploatatiei apicole de la un nr. de 25 familii albine, in anul 0 la

70 familii in anul 3
7500 euro/5 ani
Sursa de finanare
FEADR
125
II. 6. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului

Analiza teritoriului ne relev faptul c n spaiul rural al teritoriului GAL tefan cel Mare exist cteva
trsturi comune ale actorilor comunitari: nevoia informrii, multiplicrii bunelor practici i derularea de
proiecte care s aib drept obiective stimularea iniiativei, solidaritii, perfectionarea si formare profesionala
a resurselor umane implicate in activitati specifice domeniului dezvoltare rural, corelarea calificarilor cu
oferta de locuri de munc. Investitiile in aceste directii pot crea, pe termen mediu si lung, n mediul rural vizat
- premisele unei economii rurale de nivel european.
Teritoriul avut in vedere reprezinta in ansamblul judetului Iai i Vaslui un spatiu cu traditie in domeniul
dezvoltrii rurale si un bogat patrimoniu cultural-istoric, fiind un cadru propice pentru revigorarea meseriilor
traditionale, promovarea obiceiurilor, a cadrului natural, a identitatii culturale, existand premizele obtinerii de
beneficii economice pentru comunitate prin atragerea turistilor si investitorilor.
In ciuda resurselor si oportunitatilor de dezvoltare existente, sub aspectul productivitatii, comunele din
teritoriul GAL tefan cel Mare sunt caracterizate printr-o slaba eficienta economica i probleme legate de
conservarea biodiversitii. Analiza calitii vegetaiei a reflectat anterior o serie de consecine cauzate de
impactul activitilor umane, care fie s-au reflectat n limitarea numeric a elementelor de vegetaie, fie prin
perturbarea habitatului speciilor de animale.
n ceea ce privete perspectivele de dezvoltare ulterioare n cadrul teritoriului GAL se evideniaz o serie de
propuneri, referitoare la conservarea resurselor naturale ; monitorizarea surselor de poluare i diminuarea
acestora; epurarea corespunztoare a apelor uzate; gestionarea corespunztoare a deeurilor; creterea gradului
de implicare a autoritilor locale n soluionarea problemelor de mediu; contientizarea populaiei n ceea ce
privete problemele de mediu i msurile ce pot fi aplicate pentru reducerea polurii.
Traseul turistic-cultural-economic, ce va fi creat prin actiuni atat in cadrul PNDR cat si prin accesarea altor
fonduri, are la baza istoria acestui teritoriu.
In fig.alaturata este harta Moldovei din timpul domniei lui Stefan cel
Mare, unde apare localitatea Tutora. Cetatea Tutorei, ale carei ruine
se afla azi in Republica Moldova, in localitatea Ungheni, este baza
localitatii Tutora din teritoriul GAL Stefan cel Mare.
Teritoriul a fost in teritoriul Prut in perioada interbelica. Prezenta
integrala a teritoriului GAL Stefan cel Mare in diverse impartiri
administrative, in diverse perioade, arata faptul ca acest teritoriu este
unitar ca problematica, tendinte de dezvoltare, resurse, istorie, etc.
Acesta a fost principalul motiv pentru care acest teritoriu a fost ales
pentru acest GAL.
126

Comunele componente ale Grupului de Actiune Locala tefan cel Mare dispun de o
serie de retele si echipamente tehnico-edilitare caracterizate printr-un grad redus de
acoperire. De asemenea, se inregistreaza zone insuficient sau deloc echipate cu unele retele tehnico-edilitare.
Canalizare
Evacuarea apelor uzate in gospodarii se realizeaza in sistem necentralizat: fose septice construite impropriu ,
bazine vidanjabil etc. Asadar, sistemul de canalizare este deficitar in cadrul teritoriului GAL tefan cel Mare.
Sistemul de canalizare pluviala se realizeaza prin santurile laterale ale drumurilor ce strabat localitatile, iar
faptul ca ulitele din comuna nu dispun de canalizare, reprezinta o sursa de poluare si degradare in zonele
respective.
Gospodarirea deseurilor Majoritatea localitatilor componente din aria teritoriala a GAL tefan cel Mare nu
beneficiaza de existenta unui spatiu corespunzator amenajat pentru depozitarea deseurilor.
Alte elemenete complementare
In unele zone, s-au realizat plantatii de specii diferite fata de ceea ce alcatuiau covorul vegetal natural ceea ce
a dus la artificializarea peisajului geografic. In acest sens, este necesara, in teritoriul potential GAL tefan cel
Mare, implementarea unor masuri de conservare a mediului.
Infrastructura rutiera este slab dezvoltata, situatie cu un impact negativ asupra altor elemente din teritoriu
(servicii pentru populatie, dezvoltare turistica etc)
Infrastructura de cazare este dezvoltata insuficient, in cadrul teritoriului GAL tefan cel Mare, desi, asa
cum s-a prezentat anterior, potentialul turistic este unul ridicat;
Pe teritoriul unor localitati exista deseuri zootehnice;
Populatie
Exista initiativa la nivel local, in special in randul femeilor;
Forta de munca din zona este relativ ieftina fata de teritoriile invecinate;
Exista, in cadrul teritoriului, mici meseriasi autorizati in lucrari de zidarie, comert, croitorie etc. Cu scopul
dezvoltarii lor, se impus masuri de sprijinire a activitatilor non agricole.
Activitati economice
Se constata, in ultima perioada,in zona, o crestere a numarului de unitati comerciale mici;
Nivelul de asociativitate al micilor producatori agricoli din zona este redus;
PIB mic in comparatie cu alte zone;
Tehnologizare redusa a agriculturii: parc agricol uzat fizic si moral
Retele rutiere comunale degradate, care ingreuneaza accesul la piete agricole;
Existenta unitatilor comerciale mici, cu profit mic- din cauza practicarii unor preturi mai mici fata de zonele
invecinate; Orientarea, in majoritatea cazurilor, catre clientii locali;
Populatie activa in agricultura cu un nivel scazut al cunostintelor si competentelor; Nivel redus al
cunostintelor si competentelor si in celelalte sectoarele;
Rata somajului rural mai ridicata fata de alte zone;
Venituri relativ mici compartativ cu alte zone;
Organizare sociala si institutionala
Caracteristic APL din zona rurala GAL tefan cel Mare este si descentralizarea administrativa redusa;
Existenta in fiecare comuna a unui dispensar in care isi desfasoare activitatea un medic de familie sau chiar un
medic specialist; Insa, desi exista, dispensarele comunale sunt slab dezvoltate si necesita interventii;
127
Infrastructura scolara este de slaba calitate; Institutii de invatamant primar si gimnazial

care nu raspund standardelor UE;
Nivel redus de implicare a institutiilor locale in activitatile sociale ale zonei din lipsa fondurilor;
Institutii financiar bancare inexistente in zona;
Camine culturale dotate insuficient sau necorespunzator;
Existenta redusa a caminelor de batrani si a centrelor de copii in zona;
Parcurile, spatiile de joaca pentru copii, pistele de biciclete etc. sunt aproape inexistente in zona;
In concluzie, situatia actuala a serviciilor si infrastructurii din zona GAL tefan cel Mare afecteaza puternic
calitatea vietii din spatiul rural si constituie o piedica pentru dezvoltarea activitatilor economice. Prin urmare,
prioritizarea nevoilor si identificarea unor masuri de inverventie sunt necesare in zona.
128
PARTEA II A- ANALIZA SWOT

Analiza SWOT a fost conceputa in urma realizarii analizei diagnostic a teritoriului, cele doua aflandu-se astfel
in stransa corelare.
In vederea obtinerii unei analize cat mai complexa si obiectiva a teritoriului GAL, au fost realizate
patru analize SWOT pe urmatoarele domenii:
a)
Teritoriul. Indicatori: caracteristici geografice, izolare, deservire, infrastructura, centre de interes,
patrimoniu, cultura si mediu inconjurator.
b)
Populatia. Indicatori: demografie, populatia activa, imbatranire, nivel de instruire, cunostinte si
competente specifice teritoriului.
c)
Activitati economice. Indicatori: activitati economice primare, secundare, tertiare, servicii, turism.
d)
Organizarea sociala si institutionala. Indicatori: activitati asociative, ONG, organizare institutionala.
TERITORIUL
(caracteristici geografice izolare deservire infrastructuri)
(centre de interes patrimoniu cultur mediu nconjurtor)
PUNCTE TARI
Localizare strategica- Teritoriu omogen, situat in judetele Iasi si Vaslui, la 14 km de
orasul Iasi si avand orasul Negresti parte din teritoriul GAL; Existena zonei
metropolitane (Aroneanu, Ungheni, Tutora, Comarna (membru observator); Situarea
pe DN 28 (Iai-Albia, punct de frontier cu Republica Moldova); Aroneanu are
aeroportul internaional Iai n teritoriul propriu
Fertilitatea si stabilitatea solului (Comarna beneficiaz de confluena rurilor Jijia i
Bahlui) aspect favorabil pentru realizarea irigaiilor; Calitatea ridicat a solului
(fertilitate); Stabilitatea solului;
Cadrul natural favorabil dezvoltrii turismului/agroturismului(pdure, aer bogat n ioni
negativi); Suprafete mari cu paduri si iazuri , turismul de agrement , pescuit sportiv i
vntoarea: 2 Baraje piscicole Tacuta Protopopesti, intre Codaesti Rediu Galian si
PUNCTE SLABE
Tacuta), Pdurea de la Comarna, Practicarea pescuitului n lacurile Dorobani i
Lipsa proiectelor de refacere/consolidare a cldirilor de
Aroneanu; Comarna (pescuit si vanatoare), Lacul Aroneanu (administrat de
patrimoniu; Infrastructura de transport slaba sau intrerupta, atat
Administraia Public din Comuna Aroneanu) i Lacul Dorobani (administrat de Apele
drumurile cat si calea ferata; departarea de drumurile europene
Romne);Ciortesti (vanatoare), Costuleni (padure Ciobarciu); Parcul dendrologic Cozia
Slab valorificare a patrimoniului cultural;
(Costuleni).Zona prezint un bogat material biologic i natural flor i faun;
Lipsa interesului pentru tradiia local.
(Gradina Botanica Protopoesti afiliata Gradinii Botanice de la Iasi Tacuta
mbtrnirea culturilor pomicole i viticole.
Existenta a sapte situri Natura 2000 in GAL - Pdurea Icueni cod: ROSCI0160,
Pe timp de iarna unele sate -pericol de izolare supusi inzapezirii
Pdurea Medeleni cod: ROSCI0161, Pdurea Brnova-Repedea , cod:ROSCI0135, Rul
Drumuri satesti de facut si intretinut
Prut , cod: ROSCI0213 - Is, Vs, Pdurea Brnova - cca. 12600 ha -Comarna (2%),
Dobrov (49%), cod: ROSPA0092 - Is, Vs, Pdurea Micleti cca. 5600 ha - Ciorteti
(34%), cod: ROSPA0096 - Is, Vs, Fnaurile de la Glodeni cod ROSCI0080 VS
Cladiri de patrimoniu, monument istorice2 biserici de patrimoniu grupa A, B
Dadomiresti , Braxeni; Conacul Emil Pangrati; Biserica Sf Petru si Pavel Protopoesti;
Monument istoric Sf Gheorghe Tacuta, conacul Roseti Bals, si biserica din satul
Pribesti; Manastirea Stefan cel Mare si Sfant Codaesti , Conacul din Protopopesti ;
Bisericile din Aroneanu -Rediu Aldei i orogari au peste 200 ani vechime;Biserica
Aron Vod are aproximativ 418 ani;Biserica din Comarna are peste 100 ani; Dobrovat:
Mnstirea Dobrov construit n vremea domnitorului tefan cel Mare (1504);
Traditii locale (din 1898 exista Targul de la Codaesti, renumit in zona) Festivalul anual
de datini si obiceiuri de iarna de la Rebricea are loc pe 27 decembrie, este unic pe judet
si a ajuns la a 5-a editie; Ziua satului
Rediu Galian Duminica Mare Rusaliile,
OPORTUNITATI
Situarea n zona de frontier poate constitui un avantaj n implementarea proiectelor
AMENINTARI
transfrontaliare;
Interesul Uniunii Europene pentru proiecte ce vizeaz mediul rural;
Situarea geografic pe grania de est a Uniunii Europene;
Dezvoltarea agroturismului;
Existena unor proiecte de infrastructur (canalizare, asfaltare drumuri, reele de gaz i
ap)
Acces la drumurile principale spre ora;
datorita defririlor necontrolate, ridicarii de construcii etc.) (150
Calitatea terenului agricol;
ha teren degradat alunecari de teren Rebricea, 60 ha spre
Dezvoltarea agro- i ecoturistic;
Mircesti, 100 ha in Dumasca, 250 ha Coasta Calarasilor pasunea
Accesarea fondurilor europene.
comunei necesita impadurire
129
POPULATIA
(demografie populaia activ mbtrnire nivel de instruire
cunotine i competene specifice teritoriului)
PUNCTE TARI
- Procent ridicat al populaiei active, for de
munc ieftin;
- Pondere ridicat a populaiei care lucreaz n
agricultur;
OPORTUNITATI
- Cresterea sporului natural prin incurajarea
stabilirii familiilor tinere ;Pe teritoriul GAL sunt i
trei comune cu populaia n ascensiune (comuna
Aroneanu i Ungheni din zona metropolitan) i
comuna Comarna, cu densiti ntre 80-90
locuitori/km2
- Incurajarea reintoarcerii celor plecati prin
cresterea oportunitatilor economice; -finantari in
cadrul FSE pentru activitati non-agricole - Tendina
la nivelul GAL de migrare ctre teritoriul GAL, din
moment ce (cu excepia comunelor Dneti i
Tcuta din jud.Vaslui) cu solduri relative negative
de aproape 2 la mia de locuitori, toate celelalte
comune nregistreaz valori pozitive sau apropiate
de zero, aceasta indicnd o stare de echilibru ntre
cei care pleac i cei care vin n teritoriu.
PUNCTE SLABE
- Lipsa n mediul rural a reelelor de alimentare
cu ap i a celor de canalizare are consecine
asupra confortului n spaiul locuibil (lipsa
bilor, a grupurilor sanitare n interior, a reelei
interne de alimentare cu ap)
- Scderea continu a populaiei tinere i
creterea numrului vrstnicilor
- Natalitatea sczut
- Migraia tinerilor cu pregtire profesional
- Ponderea mare a lucrtorilor n agricultur, n
condiiile n care agricultura este nc un
domeniu necompetitiv
- Densitatea sczut a populaiei din teritoriu Soldul migraiei la nivelul teritoriului este negativ
- Numar de locuri de munca redus
- Densitate redusa
- Bilant negativ
- Migraia forei de munc n strintate - Grupuri
sociale defavorizate numeroase (femei, someri,
agricultura de subzistenta)
AMENINTARI
Iai i Dneti din Vaslui prezinta o densitate foarte
scazuta, incadrandu-se intr-o zona cu probleme de
depopulare. Majoritatea comunelor din GAL TEFAN
CEL MARE (8 comune din 14) au o densitate in
scadere.
considerabil numarul de locuitori fata de ultimul
recensamant; ex. Tacuta cu 200 mai putin; in
Dumasca, peste 60%, sunt persoane varstnice, grad
ridicat de imbatranire a populatiei exista si in
Craciunesti si Bolati)
130
ACTIVITATI ECONOMICE
(primar secundar teriar servicii turism)
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
Agricultura
arendasi mari, ex. Comcereal; Aroneanu: asociaia ADRA cu activiti n
sectorul agricol) Exploatarea la maxim a terenului agricol (suprafata de
Exista iazuri cu pete, dar nu sunt investitori n vederea
apropierea comunelor situate n langa Iasi si orasul Negresti
Sectorul agricol detine suprafete intinse de teren agricol, cu precadere

cultura cerealelor (porumb, floarea soarelui, gru) alturi de cultura
exista abator sau sistem centralizat de preluare a productiei
plantelor tehnice (sfecla de zahr) si vita de vie
Sector important in creterea animalelor: ovinelor, bovinelor,
porcinelor, cabalinelor i psrilor; exista nuclee de fermieri care
mentin efective mari de ovine; funcionarea microfermelor Comarna:
microferme de vaci, porci, oi, capre, Aroneanu: psri, fazani, sere de
legume; Practicarea apiculturii: n Comarna i oraul Negreti
Inexistena unei strategii de dezvoltare regional
funcioneaz asociaii apicole; Practicarea pisciculturii (iazurile de apa
de la Tacuta asigura si productie si agrement)
agroalimentare de en-gros, care s permit focalizarea
Servicii - Aprovizionarea satisfctoare a populaiei cu produse
productorilor pe producie i nu pe transport, pstrare i
alimentare i nealimentare
Industrie si mestesuguri:Exist for de munc calificat n confecii
Inexistena unor uniti de prelucrare i valorificare a
mbrcmine, nclminte, artizanat; Existenta unor mori de porumb,
mori de gru, prese de ulei, uniti de prelucrare a laptelui, uniti de
desfacere a produselor industriale i alimentare
Potenial turistic - Existenta luciu de apa important (comunele
Aroneanu, Tacuta) si acces la Prut comunele Golaiesti, Tutora, Ungheni,
Prisacani.
OPORTUNITATI
activitati non-agricole; Fonduri pentru dezvoltarea pisciculturii, n
condiiile n care in GAL exista luciu de ap n exploatare, dar sunt
resurse de ap care nc nu sunt exploatate.
AMENINTARI
odihn, de agrement, de vntoare, centre de pescuit, tabere de copii,

moteluri, pensiuni, baze de agrement, de echitaie .a.
ovinelor, bovinelor, a unor centre de preluare, valorificare i
prelucrare primar a produselor de origine animal: lapte, carne, ln
culturi specifice, sere sau solarii, prin utilizarea unor soiuri de nalt
productivitate, dotarea cu tehnologii moderne de lucru i centre de
prelucrare a legumelor.
agricole subvenionate.
segmente;
centre de prelucrare a fructelor, pentru pomicultura i viticultura

legislativ; legislaia actual nu sprijin n mod real IMM-urile
i productorii autohtoni;
Negresti;
i nu pe ndrumare);
Existena investitorilor;
regional;
131
ORGANIZAREA SOCIALA SI INSTITUTIONALA

(activiti asociative ONG organizare instituional)
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
unor comune n lucrul n parteneriat cu ONG-uri (Aroneanu,

Golaiesti, Costuleni, Rebricea, Dobrovat);
dezvoltate
Asociatia World Vision, Fundatia Corona (de mediu),

AIDROM, Fundatia Centrul de Mediere si Securitate
Comunitara, Asociatia Pheonix Codaiesti, Asociatia pentru
Promovarea Romilor Bahtaleia, asociatii agricole numeroase,
asociatii de producatori si legumicultori, asociatii comunitare
sunt vechi i nefuncionale, creeand disconfort n acordarea

serviciilor sociale populaiei;
generaiei tinere;
familie i stomatologice) , cabinete de medicin veterinar
cadrelor didactice calificate;
de urgen;
funcioneaz Asociaia de Interes Comunitar destinat

copiilor i tinerilor;Transport social pentru copii; spirit de
voluntariat in Tufesti de Jos, sat cu o majoritate confesionala
religioasa crestini dupa evanghelie
deficitar, lipsa iniiativei;
numrului redus de funcionari;

Comarna exist baze sportive multifuncionale, gratuite
pentru cetenii comunitii; parcuri de odihn i relaxare n
Aroneanu; cate un parc de joac n Osoi i Comarna;
medical de permanen;
btrni.
AMENINTARI
OPORTUNITATI
infrastructurii deficitare;
profesionale; schimburi de experienta, infratiri intre
comune;
la locurile de munc din instituiile publice.
la dezvoltarea parteneriatului i a colaborrilor.
comunitii;
gimnaziului;
132
Dupa cum se poate observa, analiza SWOT detaliaza fiecare aspect prezentat in teritoriu fiind
realizata, asadar, in conformitate cu analiza diagnostic. Prin urmare, toate elementele care se regasesc
in partea I (Prezentarea teritoriului - Analiza diagnostic) sunt analizate in cadrul matricei SWOT si
permit, astfel, identificarea corecta a punctelor tari si slabe, a oportunitatilor si a amenintarilor in ceea
ce priveste: prezentarea geografic i fizic, localizarea teritoriului, populaie demografie, patrimoniu
de mediu, patrimoniu arhitectural i cultural, economia local, repartizarea populaiei active,
agricultura, industrie IMM micro-ntreprinderi, comer i sectorul de servicii, servicii pentru
populaie i infrastructuri medico-sociale, activiti sociale i instituii locale, politicile de dezvoltare
local ntreprinse n teritoriu, precum i pentru alte elemente identificate n teritoriu.
Asadar, analizele diagnostic si SWOT realizate pentru teritoriul GAL tefan cel Mare dovedesc
conformitatea Planului de Dezvoltare Locala cu cerintele Ministerului in ceea ce priveste criteriul de
selectie CS 3.1.1 Evaluarea situatiei initiale si analiza nevoilor si a potentialului zonei (diagnostic si
analiza SWOT)
Prin urmare, criteriul de selectie CS3.1.1 este respectat.
133
PARTEA A III - A: PRIORITATI

Pentru valorificarea tuturor punctelor forte specifice zonei STEFAN CEL MARE, si implicit pentru o
dezvoltare echilibrata a acestui teritoriu, prin analizele diagnostic si SWOT si, de asemenea, in urma unor
consultari ale tuturor partenerilor grupului (publici, privati, ONG), au fost stabilite urmatoarele prioritati, ca si
puncte cheie ale teritoriului
Prioritatea 1: Dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale, adecvarea cunsotintelor profesionale si a
programelor de formare
Prioritatea 2: Valorificarea si conservarea peisajului natural si cultural
Dezvoltarea turismului, protejarea mediului si valorificarea potentialului natural si cultural din zona STEFAN
CEL MARE.
Prioritatea 3: Dezvoltarea economica durabila si incurajarea asocierii producatorilor locali
Prioritatile zonei STEFAN CEL MARE au fost stabilite de catre parteneri impreuna cu ceilalti actori cheie din
teritoriu si reflecta analizele diagnostic si SWOT, dupa cum reiese de mai jos din prezentarea obiectivelor
operationale necesare implementarii planului de dezvoltare locala:
Obiectivul 1. Imbunatatirea competitivitatii prin actiuni de formare-informare
- obiectiv in concordanta cu prioritatea 1;
- obiectiv in concordanta cu obiectivele masurii111 (PNDR) si a masurii 431.2 (PNDR);
Obiectivul 2: Participarea grupului de actiune locala la proiecte de cooperare
- obiectiv in concordanta cu obiectivul masurii 431.2- PNDR;
Obiectivul 3. Sprijinirea transferului de autoritate in gospodariile agricole traditionale
- obiectiv in concordanta cu obiectivul masurii112 PNDR;
Obiectivul 4. Reintroducerea in circuitul economic al terenurilor neproductive
- obiectiv in concordanta cu obiectivul masurii 221 - PNDR;
Obiectivul 5. Imbunatatirea conditiilor de viata pentru populatie
134
- obiectiv in concordanta cu obiectivul masurii 322 si prin masura 431.2- PNDR;

Obiectivul 6. Dezvoltarea activitatilor turistice (in zona grupului de actiune locala STEFAN CEL MARE care
sa contribuie la cresterea numarului de locuri de munca si a veniturilor alternative, precum si la cresterea
atractivitatii spatiului rural)
- obiectiv in concordanta cu obiectivul masurii 313 si prin masura 431.2 - PNDR;
Obiectivul 7. Cresterea gradului de prelucrare a produselor agricole si forestiere
Obiectivul 8. Diversificarea ofertelor tursitice si de petrecere a timpului liber
Obiectivul 9. Dezvoltarea durabila a economiei rurale prin activitati non-agricole (in scopul cresterii
numarului de locuri de munca si a veniturilor aditionale).
- obiectiv in concordanta cu obiectivul masurii 312 si prin masura 431.2- PNDR;
Obiectivul 10. Modernizarea exploatatiilor agricole
- obiectiv in concordanta cu obiectivul masurii 121 PNDR;
Obiectivul 11. Transformarea fermelor de semisubzistenta in ferme economice
- obiectiv in concordanta cu obiectivul masurii 141 . PNDR;
Asadar, obiectivele operationale necesare implementarii Planului de Dezvoltare Locala au fost alese in
concordanta cu prioritatile stabilite anterior si reflecta analizele diagnostic si SWOT ale teritoriului STEFAN
CEL MARE.
Prin urmare, obiectivele stabilite in cadrul teritoriului STEFAN CEL MARE dovedesc conformitatea
cu cerintele Ministerului in ceea ce priveste criteriul de selectie SCS 3.1.2. Prin urmare, acest criteriu de
selectie este respectat.
135
Prioritatile stabilite si prezentate in cadrul acestui capitol sunt in concordanta cu

actiunile pe care se fundamenteaza Planul de Dezvoltare Locala STEFAN CEL MARE,
actiuni prezentate in capitolul de masuri. Asadar, in continuare, in capitolul urmator, prin descrierea actiunilor
alese, se va demonstra conformitatea planului de dezvoltare locala cu cerintele Ministerului in ceea ce priveste
priveste criteriului de selectie SCS3.1.3.Actiuni pentru atingerea obiectivelor
Legat de modalitatile si instrumente utilizate pentru stabilirea prioritatilor s-au realizat analize diagnostic,
analizele datelor cantitative si a informatiilor calitative si s-au utilizat matricile SWOT ale mediului rural
(teritoriu, populatie, activitati economice si organizare sociala si institutionala- asa cum au fost ele prezentate
in capitolele anterioare).
In scopul identificarii aspectelor cele mai semnificative ce trebuie luate in calcul in elaborarea strategiei s-au
format grupuri de lucru care au reunit atat reprezentantii publici cat si reprezentantii privati.
In cadrul acestor grupuri de lucru s-au stabilit de comun acord actiunile si prioritatile de dezvoltare ale zonei
prin luarea in discutie a problemelor, riscurilor, oportunitatilor si perspectivelor de dezvoltare ale zonei GAL
STEFAN CEL MARE si s-a tinut cont de directiile de dezvoltare trasate prin intermediul strategiilor de
dezvoltare judetene si regionale.
De asemenea, membrii GAL STEFAN CEL MARE au realizat animarea teritoriului prin intalniri si discutii cu
populatia din teritoriu despre programul Leader si trasarea directiei de dezvoltare a zonei.
Asadar, toti actorii locali cheie din teritoriu au fost implicati in slabilirea prioritatilor si obiectivelor grupului.
Strategia de dezvoltare a GAL STEFAN CEL MARE raspunde obiectivelor si prioritatilor care deriva din
identificarea principalelor probleme si oportunitati ale regiunii Leader GAL- STEFAN CEL MARE.
Astfel, GAL STEFAN CEL MARE si-a prioritizat domeniile viitoare de actiune cu scopul de a sprijini si a
acoperi toate aspectele care se manifesta in teritoriu, implicand personalul GAL intr-un proces de dezvoltare
integrator si cu caracter de durata.
Din schema anexata se poate observa faptul ca fiecare prioritate propusa este corelata cu unul sau mai multe
obiective, respectiv cu una sau mai multe masuri ceea ce demonstreaza faptul ca planul de dezvoltare locala ce
se va implementa in teritoriul STEFAN CEL MARE combina obiectivele mai multor masuri din PNDR.
Prin urmare, obiectivele si masurile stabilite in cadrul planului de dezvoltare locala STEFAN CEL
MARE dovedesc conformitatea cu cerintele Ministerului in ceea ce priveste criteriul de selectie CS3.2.3.
136
Comment [l1]: Dispar masurile 123 si

221
137
PARTEA A IV - A: MASURI
Particularitatea axei 4 este una orizontala si presupune accesarea mai multor masuri din cadrul axelor FEADR.
Astfel, impactul actiunilor implementate prin aceasta abordare este foarte ridicat si acopera o arie larga de
actiuni si beneficiari.
Sprijinul acordat prin axa LEADER ofera posibilitatea, in contextul elaborarii strategiilor de dezvoltare locala
pe baza nevoilor locale si a punctelor forte, de a combina cele trei obiective ale celor trei axe din FEADR
respectiv: competitivitate, imbunatatirea mediului si calitatea vietii/diversificare.
Abordarea de jos in sus permite membrilor Gal-ului sa-si identifice masurile ce raspund
identificate pe teritoriul lor si sa le transpune in strategii de dezvoltare.
prioritatilor
Dupa cum este prezentat si in continuare, toate actiunile propuse sunt in concordanta cu obiectivele si
prioritatile strategiei si combina, in cadrul planului de dezvoltare locala STEFAN CEL MARE, obiectivele
mai multor axe din PNDR (axele 1,2 si 3), prin intermediul urmatoarelor masuri:
- masurile din PNDR aferente axei 1: 111, 121, 123, 141;
- masura 221 din PNDR aferenta axei 2
- masurile din PNDR aferente axei 3: 312, 313, 322;
- 431.2 pentru functionarea grupului de actiune locala STEFAN CEL MARE, dobandirea de competente si
animarea teritoriului.
Asadar, prin corelarea actiunilor propuse cu obiectivele si prioritatile strategiei, se respecta, inca o
data, criteriul de selectie CS3.1.3. Totodata, imbinarea obiectivelor mai multor axe din PNDR
demonstreaza respectarea criteriului de selectie CS3.2.3.
138
Descrierea msurii 111 Formare profesionala, informare si difuzarea de cunostinte

Descrierea interveniei domeniul de acoperire al msurii :
Actiunile sunt destinate intregului teritoriu GAL.
Obiectivul i raportul cu strategia de dezvoltare miza interveniei :
Obiectiv
Imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol, silvic si alimentar, utilizarea durabila a terenurilor agricole si protectia
mediului, prin actiuni de formare, informare si difuzare de cunostinte inovative adresate persoanelor adulte care
activeaza in sectoarele mentionate.
Raportul cu strategia de dezvoltare
Necesitatea activitatilor de formare profesionala apare, in zona STEFAN CEL MARE, in contextul legat de cresterea
competitivitatii si diversificarii produselor si activitatilor din agricultura si silvicultura, de restructurarea si modernizarea
sectoarelor agricol si forestier, a sectoarelor de procesare si comercializare pentru produsele agricole si forestiere, de
incurajarea afacerilor orientate spre piata, a cerintelor pentru o gama larga de aptitudini economice si de management cat
si de indeplinirea obiectivului gestionarii durabile a terenurilor si protectiei mediului, aplicarea de tehnologii si practici
prietenoase mediului si de utilizare a energiei regenerabile..
Masura sprijina:
1. Programe de formare profesionala de scurta durata (initiere, perfectionare si specializare), cu perioade diferentiate de
pregatire, in functie de tematica cursului, grupul tinta si nivelul existent de pregatire al solicitantilor de formare
profesionala in vederea imbunatatirii si perfectionarii cunostintelor privind competentele manageriale si tehnice in
domeniul agricol, forestier si agro-alimentar, introducerea de noi tehnologii si inovatii, protectia mediului si agricultura
ecologica, cunoasterea si respectarea conditiilor de eco-conditionalitate etc.
2. Actiuni de informare si difuzare de cunostinte privind schemele de sprijin ale PAC, a modului de aplicare a masurilor
pentru dezvoltare rurala. Actiunile prevazute a se efectua prin aceasta masura au un caracter colectiv si nu individual.
Beneficiari :
Beneficiarii finali sunt persoane adulte care activeaza in domeniile agriculturii, silviculturii (inclusiv proprietari de
padure) si industriei agro-alimentare.
Beneficiarii directi, furnizori ai actiunilor de formare profesionala, informare si difuzare a cunostintelor, sunt entitati
publice sau private care activeaza in domeniul formarii profesionale a adultilor si/sau informarii si difuzarii de
cunostinte care indeplinesc criteriile de eligibilitate si de selectie.
Evaluarea numarului: 5 beneficiari directi
150 beneficiari finali
Tip de actiuni eligibile:
1. Oferirea de programele de formare profesionala care cuprind actiuni din domeniile managementului,agricol, silvic si
139
alimentar, ca de exemplu:
a) Diversificarea activitatilor in exploatatiile agricole, imbunatatirea calitatii productiei, igiena si siguranta alimentelor,
crearea de conditii pentru a asigura bunastarea animalelor si sanatatea plantelor, siguranta muncii, folosirea fertilizantilor
si amendamentelor in agricultura in concordanta cu standardele Uniunii Europene;
b) Imbunatatirea si incurajarea afacerilor
c) Imbunatatirea cunostintelor privind protectia mediului;
d) Pregatire tehnica (noi tehnologii informationale, introducerea de inovatii, difuzarea rezultatelor cercetarii si a
gestionarii durabile a resurselor naturale etc.);
e) Managementul durabil al terenurilor agricole si forestiere;
f) Dezvoltarea unor capacitati inovative in lantul agro-alimentar;
g) Insusirea cerintelor privind eco-conditionalitatea si aplicarea unor metode de productie compatibile cu intretinerea si
ameliorarea peisajului, respectiv cu protectia mediului.
2. Sprijin financiar acordat pentru participarea fermierilor la diferite intruniri tematice, targuri, expozitii, proiecte de
succes, evenimente care pot contribui la informarea acestora privind, de exemplu, noile tehnologii aplicate in diferite
sectoare, sau pentru actiuni de schimb de experienta etc.
Alte tipuri de actiuni eligibile
1. Initierea de programe de educatie vocationala pentru tineri dornici sa-si dezvolte abilitatile in diverse domenii
interdisciplinare
2. Programe de instruire practica orientate catre membrii grupului de actiune locala STEFAN CEL MARE si catre
echipa sa tehnica. Pentru implementarea acestei actiuni, se pot avea in vedere, de asemenea, si forme de instruire
practica caror scop este reprezentat de asimilarea de noi cunostinte prin puterea exemplului, cu privire la proiecte
realizate in alte zone, fie la nivel national, fie la nivel international.
3. Actiuni de orientare pentru sprijinirea potentialilor agenti economici cu scopul consolidarea initiativei antreprenoriale
in cadrul unor noi activitati care sa diminueze dependenta de agricultura: agroturism, energie din surse alternative, marca
de calitate a produselor traditionale, etc.
4. Actiuni de orientare pentru infiintarea de microintrepreinderi care au ca scop dezvoltarea activitatilor de transformare
/comercializare a produselor traditionale cu o valoare adaugata.
5.Actiuni pentru introducerea noilor tehnologii in activitati non -agricole:Npepiniera de idei din partea tinerilor.
6. Cursuri de formare pentru administrarea de pagini web ce au ca scop comercializarea produselor traditionale si,
asadar, extinderea canalelor de distributie.
7. Actiuni de formare a tinerilor pentru pastrarea identitatii teritoriului prin cunoasterea activitatilor traditionale si a
modalitatilor de promovare.
8. Proiecte de formare pentru realizarea si marcarea unor rute turistice de interes pentru teritoriu: de exemplu zone
piscicole, zone agorturistice
9. Actiuni de instruire pentru realizarea standardelor de calitate incluse in cadrul imaginii de marca teritoriale (meniuni
140
si degustari, seminarii practice, etc)

10. Actiuni de formare pentru e-commerce in vederea accesului la un nou canal de distributie si la penetrarea unor piete
noi; reevaluarea nisei de piata. 11. Actiuni de formare pentru realizarea de campanii de comunicare si difuziune a
programului in teritoriu.
12. Programe pentru sustinerea serviciilor de calitate in agroturism in concordanta cu politica de protejare a mediului
inconjurator.
Finanare :
Ajutorul public (FEADR + contribuie public naional): 100 %
Nr. de proiecte
prevzute
Cost total mediu
Estimarea costului Contribuia FEADR Contribuia public Contribuia

total pe msur
msur
naional
privat
30000 euro/proiect
150.000 euro
120.000 euro
30.000 euro
Indicatori de monitorizare:
Tip indicator
Indicator
Tinta 2013-2015
Realizare
Numar total de beneficiari directi
Realizare
Numar total de cursuri
15
Realizare
Numar total de cursuri care integreaza

probleme de mediu
Realizare
Numar total de cursanti (beneficiari

finali)
150
Realizare
Numar total de tineri cursanti
50
Realizare
Numar total de cursanti care reprezinta

sau fac parte dintr-o forma asociativa
50
Realizare
Numar total de cursanti care sunt

fermieri de semisubzistenta
(beneficiari finali)
50
Realizat
Numar absolventi
150
141
Dupa cum se poate observa, categoria Alte tipuri de actiuni eligibile cuprinde activitati inovative ce au ca scop
dezvoltarea zonei grupului de actiue locala STEFAN CEL MARE prin producerea unor noi beneficii
teritoriului si generarea unei valori adaugate in zona. Prin urmare, strategia de dezvoltare locala propusa
demonstreaza respectarea criteriului de selectie CS3.2.1, privind actiunile inovative.
Criterii de selectie locala

1. Criterii de eligibilitate pentru furnizorii de formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte:
- Sunt persoane juridice constituite in conformitate cu legislatia in vigoare in Romania; Au prevazut in obiectul lor de
activitate formarea profesionala sau informare si difuzare de cunostinte; Experienta in ceea ce priveste dezvoltarea
rurala. Aceata trebuie demonstrata prin proiecte concrete de formare profesionala pe domeniul dezvoltarii rurale. Au
dezvoltat activitati de promovare a dezvoltarii rurale in cadrul programului LEADER in Romania ori in strainatate;
Dispun de personal calificat (pentru fiecare domeniu de actiune furnizorul de formare va prezenta: lista expertilor
specializati pe acel domeniu, acordul scris al fiecarui expert pentru participarea la serviciul de formare, informare si
difuzare de cunostinte, CV-ul fiecarui expert); Au acces la facilitati administrative corespunzatoare activitatii specifice
de formare sau de informare si difuzare de cunostinte; Dispun de capacitate tehnica si financiara necesare derularii
activitatilor specifice de formare sau de informare si difuzare de cunostinte; Nu sunt in stare de faliment ori lichidare;
Si-au indeplinit obligatiile de plata a impozitelor, taxelor si contributiilor de asigurari sociale catre bugetul de stat.
2. Criterii de selectie pentru ofertele furnizorilor eligibili:
Atribuirea contractului de servicii se va face pe baza celui mai avantajos punctaj obtinut in urma aplicarii unor criterii de
selectie pentru ofertele furnizorilor eligibili, care se refera la:
- Caracteristici privind nivelul calitativ si tehnic (intelegerea nevoilor, numarul de experti, experienta acestora, logistica
folosita pentru implementarea proiectului etc.);
- Planificarea activitatilor;
- Oferta financiara.
3. Criterii de prioritizare pentru participantii la activitatile de formare profesionala in domeniul agricol
1.sa fie tineri (sa aiba varsta de cel mult 40 de ani);
2. sa fie fermieri de semi-subzistenta;
Dupa cum se poate observa, criteriile de selectie 1, 2 prezentate mai sus demonstreaza faptul ca strategia propusa se
adreseaza atat tinerilor cat si fermierilor de semisubzistenta. Prin urmare, se respecta criteriile de selectie CS3.2.4 si
CS3.2.5 .
3. sa fie membru al unui grup de producatori sau altor forme asociative recunoscute conform legislatiei nationale in
vigoare;
Criteriul de selectie locala 3 demonstreaza promovarea grupurilor de producatori si a formelor asociative. Introducerea
acestui criteriu de selectie locala ca reprezentand o prioritate pentru zona STEFAN CEL MARE are ca scop promovarea
142
structurilor asociative si, in acelasi timp, respectarea criteriului de selectie CS3.2.7, privind grupurile de producatori,
asociatiile si parteneriatele.
4. sa aiba un proiect de investitii;

5. sa aiba ferma amplasata intr-o zona defavorizata;
6. sa fie beneficiari ai masurilor din Axele I si II;
7. sa aiba un nivel scazut de educatie.
Dupa cum se poate observa, criteriile de selectie locala propuse se incadreaza in obiectivele strategiei, ele fiind,
totodata, in conformitate cu prioritatile stabilite. Prin urmare, se respecta criteriul de selectie CS3.1.5.
Dupa cum se poate observa, prin intermediul acestei masuri, strategia de dezvoltare locala propusa, demonstreaza
complementaritatea cu alte programe de dezvoltare. Prin urmare, se respecta criteriul de selectie CS3.1.4.
Dupa cum se poate observa, actiunile stabilite in cadrul acestei masuri, sunt in concordanta cu obiectivele si prioritatile
strategiei.Prin urmare, se respecta criteriul de selectie SCS3.1.3.
Dupa cum se poate observa, categoria Alte tipuri de actiuni eligibile cuprinde activitati inovative ce au ca scop
dezvoltarea zonei grupului de actiue locala STEFAN CEL MARE prin producerea unor noi beneficii teritoriului si
generarea unei valori adaugate in zona. Prin urmare, strategia de dezvoltare locala propusa demonstreaza respectarea
criteriului de selectie CS3.2.1, privind actiunile inovative.
Descrierea msurii 112 Sprijinirea tinerilor fermieri

Obiectiv
mbuntirea i creterea competitivitii sectorului agricol prin promovarea instalrii tinerilor fermieri i
sprijinirea procesului de modernizare i conformitate cu cerinele pentru protecia mediului, igiena i bunstarea
animalelor, sigurana la locul de munc;
mbuntirea managementului exploataiilor agricole prin rennoirea generaiei efilor acestora, fr creterea
populaiei active ocupate n agricultur.
Sprijinirea transferului de autoritate in gospodariile agricole traditionale si incurajarea tinerilor pentru preluarea si
modernizarea gospodariilor traditionale.
Sustinerea si motivarea populatiei de varsta tinara (pana in 40 de ani) de pe teritoriul Gal Stefan cel Mare de a se
dezvolta la nivel local (in mediul rural) reprezinta unul din scopurile principale ale membrilor Gal-ului.
Implementarea acestei masuri raspunde mai multor nevoi identificate in cadrul analizei Swot realizata de membrii Gal
Stefan cel Mare (creare locuri de munca in mediul rural, motivarea populatiei tinere de a ramane in mediul rural si de a
se dezvolta, reinnoire a generatiilor a sefilor de exploatatii agricole).
Tinerii fermieri promoveaz, de asemenea, o gam larg de activiti (turism rural, conservarea tradiiilor i motenirii
143
culturale), particip la asocierile locale. Accesarea si implementarea proiectelor din aceasta masura va contribui la
dezvoltarea socio-econimica a teritoriului Gal Stefan cel Mare.
Sprijinul acordat n cadrul msurii, are ca scop:
- Imbunatatirea managementului exploatatiei agricole;
- Imbunatatirea performantelor generale ale exploatatiei agricole
- Adaptarea productiei la cerintele pietei
- Respectarea normelor comunitare, in special, cerintele de eco-conditionalitate, de protectie a muncii, protectia mediului
si sanitar veterinare.
Beneficiari :
Sprijinul financiar prevzut pentru aceast msur, se acord fermierilor care ndeplinesc la momentul solicitrii
sprijinului urmtoarele condiii:
a) Au vrsta sub 40 de ani i se instaleaz pentru prima dat n exploataiile agricole, ca i conductori (efi) ai
exploataiei;
b) Dein sau se angajeaz s dobndeasc3 competene i calificri profesionale n raport cu activitatea pe care
urmeaz s o desfoare.
c) Prezint un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activitilor agricole din cadrul exploataiei,
d)
Sunt membri ai familiei de fermier, care au lucrat mai mult de 50% din timpul lor de lucru n cadrul fermei (nu
neaprat n ferma familiei de fermier) cu cel puin 12 luni naintea instalrii sale pe cont propriu.
Nivelul minim de calificare solicitat este:

absolvent de liceu sau de coal profesional/coal de arte i meserii n domeniul agricol, veterinar i economic
cu profil agricol;
- absolvent de liceu care prezint un certificat de calificare sau un certificat de absolvire a unui curs de formare de
minim 150 de ore n domeniul agricol.
O exploataie agricol nu poate primi sprijin prin aceast msur dect o singur dat.
-
Nu se acord sprijin prin aceast msur, persoanelor care nu au acte de proprietate sau contracte de
arend/concesionare ncheiate n nume propriu, cu excepia soului sau soiei. n acest ultim caz, un singur membru al
familiei poate primi sprijin, chiar dac ambii soi ndeplinesc condiiile prevzute n msur.
Evaluarea numarului: 14 10 beneficiari directi
-
construirea i/sau modernizarea cldirilor utilizate pentru producia agricol la nivel de ferm, incluzndu-le
i pe cele pentru protecia mediului;
achiziionarea sau achiziionarea n leasing de tractoare noi, combine de recoltat, maini, utilaje, instalaii,
echipamente i accesorii, echipamente i software specializate;
144
achiziionarea de animale i dup caz a cotei de producie;

plantarea i replantarea plantelor perene;
achiziionarea de teren pentru activiti agricole.
Finanare :
Nr. de
proiecte
prevzute
Cost total
mediu
10
40000euro/
400.000 euro
proiect
Nr.
proiecte
prevazute
14
Costal
total
maxim/pr
oiect
40.000
euro
Estimarea costului
total pe msur
Contribuia
FEADR msur
Contribuia public naional
Contribuia
privat
320.000 euro
80.000 euro
Costul total pe
msur
Contribuia
FEADR

nerambursabila
euro
368.000 euro
294.400 euro
73.600 euro
Contribuie
privat

-
Beneficiarii trebuie sa domiciliul pe teritoriul Gal Stefan cel Mare
Ferma e amplasata pe teritoriul Gal
Comment [a3]: Suma de 32.000 euro se

aloca catre masura 41.322 conform
memoriu justificativ 923/13.11.2013
Indicatori 112
Tip Indicator
Indicator
Tinta 2013-2015
Realizare
Nr. Total tineri sprijiniti
10 14
Din care femei
Cresterea productivitatii muncii
8%
Descrierea msurii 121- Modernizarea exploatatiilor agricole

Obiectiv
Cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de
productie.
145
Comment [a2]: Se reduce suma totala

cu 32.000 euro, suma ramasa nealocata in
urma celor 3 sesiuni de proiecte deschise in
GAL in cadrul masurii 41.112

Investitiile realizate pana in prezent in zona STEFAN CEL MARE nu au reusit decat intr-o mica masura sa se
adapteze nevoilor actuale ale pietei. Se impune astfel, imbunatatirea competitivitatii exploatatiilor, in special a celor
de semi-subzistenta care prin investitii in capital fix si prin introducerea tehnologiilor noi si performante vor
conduce la transformarea unui numar mare de astfel de ferme in exploatatii agricole viabile.
Masura sprijina:
In cadrul acestei masuri vor fi sprijinite investitiile orientate spre dotarea cu utilaje si echipamente performante in
raport cu structura agricola actuala, precum si investitiile privind adaptarea constructiilor agricole pentru
respectarea standardelor comunitare si cresterea competitivitatii exploatatiilor agricole.
Scopul sprijinului acordat prin masura, cuprinde:
a) Imbunatatirea performantelor generale ale exploatatiilor agricole;
b) Respectarea standardelor comunitare aplicabile;
c) Cresterea calitatii produselor obtinute si diversificarea productiei agricole;
d) Promovarea producerii si utilizarii durabile de energie, inclusiv energie din surse regenerabile in cadrul fermei
e) Infiintarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de productie scurt (pana la 5 ani) si regenerare pe cale
vegetativa (lastari, drajoni etc.), cum ar fi culturile de plopi, salcii, salcami etc., in scopul producerii de energie
regenerabila;
f) Cresterea competitivitatii produselor agricole prin promovarea procesarii inclusiv a produselor traditionale la
nivelul fermei si comercializarea directa a acestora.
Beneficiari :
Beneficiarii masurii sunt
- fermieri, conform definitiei de la Capitolul 5.2. din PNDR. Sunt exceptate de la sprijinul prin acesta masura
organizatiile de producatori din sectorul legume si fructe pentru investitii sprijinite prin Pilonul I.
-Persoanele fizice neautorizate inca vor fi acceptate ca beneficiari potentiali daca se angajeaza sa se autorizeze pana
la data incheierii contractului de finanatare.
-Grupurile de producatori si cooperativele pot fi beneficiari ai masurii cu conditia ca investitiile realizate sa
deserveasca interesele propriilor membri.
In cadrul acestei masuri, sprijinul va fi acordat investitiilor corporale si necorporale, dupa cum urmeaza:
146
i. Construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de ferma, incluzand
investitiile pentru respectarea standardelor comunitare si pe cele pentru protectia mediului;
ii. Construirea si/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol, inclusiv utilitati
si racorduri identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;
iii. Construirea si/sau modernizarea fermelor de taurine pentru productia de lapte, ca de exemplu: echipamente
pentru producerea de furaje, instalatii de muls, linii tehnologice de prelucrare si ambalare a produselor, dotari
tehnice in scopul asigurarii controlului calitatii la nivel de ferma, etc.;
iv. Construirea si/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice si instalatiilor de irigat, asigurarea
utilitatilor in vederea respectarii conditiilor de mediu;
v. Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje, instalatii,
echipamente si accesorii, echipamente si software specializate, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate
sau memoriul justificativ;
vii. Investitii in apicultura, cu exceptia celor realizate prin Programul National Apicol;
viii. Investitii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei2, cuprinzand echipamente pentru vanzarea
acestora, inclusiv depozitare, racire etc.;
ix. Investitii necesare adaptarii exploatatiilor pentru agricultura ecologica;
x. Investitiile necesare realizarii conformitatii cu standardele comunitare.
xi. Costurile generale ale proiectului, conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, cum ar fi:
taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanti, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberararea certificatelor, avizelor si
autorizatiilor necesare implementarii proiectelor, asa cum sunt ele mentionate in legislatia nationala, achizitionarea
de patente si licente (maxim 8% din valoarea totala eligibila a proiectului, daca proiectul prevede si constructii, si
maxim 3% in cazul in care proiectul nu prevede realizarea constructiilor)
Alte tipuri de cheltuieli eligibile
1. Achizitionarea instalatiilor de energie regenerabila in activitatile de constructie destinate sectorului agricol.
Finanare :
Sprijinul nerambursabil se va putea majora cu: 10% pentru investitiile realizate de tinerii agricultori, cu varsta sub 40 de
ani, la data depunerii cererii de finantare; 10% pentru investitiile realizate de agricultorii din zonele prevazute la art. 36
litera (a), punctele (i), (ii), (iii) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005; 10% pentru investitiile avand drept scop
implementarea noilor provocari prin urmatoarele tipuri de operatiuni: imbunatatirea eficientei utilizarii si depozitarii
ingrasamantelor cu azotat; instalatii pentru tratamentul apelor reziduale in exploatatii agricole si in cadrul proceselor de
prelucrare si comercializare. Aceasta majorare se aplica exclusiv la partea din proiect destinata investitiilor in aceste
doua tipuri de operatiuni
147
Nr. de
proiecte
prevzute
Cost total mediu
Contribuia
Estimarea costului
FEADR
total pe msur
msur
Contribuia
privat
12
20000 euro/proiect
280.000 euro
224.000 euro
56.000 euro
315.000euro
Nr. de
proiecte
prevzute
Costul total pe
Cost total maxim
msur
nerambursabil/proiect (FEADRplus
National)
Contribuia
FEADR
msur
Contribuia
privat
20000 euro/proiect
14.592 euro
3648 euro
27360 euro
euro
18.240 euro
Dupa cum se poate observa, categoria Alte tipuri de cheltuieli eligibile cuprinde actiuni inovative ce au ca scop
dezvoltarea zonei grupului de actiue locala STEFAN CEL MARE prin producerea unor noi beneficii teritoriului
si generarea unei valori adaugate in zona. Prin urmare, strategia de dezvoltare locala propusa demonstreaza
respectarea criteriului de selectie CS3.2.1, privind actiunile inovative.
In cadrul acestei masuri, obiectivele stabilite pentru implementarea planului de dezvoltare locala din zona
STEFAN CEL MARE reflecta analiza SWOT a grupului iar intre obiective si prioritati exista o relatie
sinergetica si complementara. Prin urmare, criteriul de selectie CS3.1.2 este respectat inca o data.
Sinergia cu alte masuri

Sprijinul acordat in cadrul acestei masuri poate fi completat in mod direct cu sprijinul acordat prin masurile 111
"Formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte si 143 "Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta
pentru agricultori.De asemenea, sprijinul acordat prin masura este complementar actiunilor prevazute in cadrul altor
masuri din Axa I (123 "Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere, 142 "Infiintarea grupurilor de
producatori", 125 "Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si
silviculturii, 112 "Instalarea tinerilor fermieri, 141 .Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistent), Axa II si Axa III.
Sprijinul acordat acestei masuri este complementar actiunilor finantate prin alte fonduri europene: - Fondul European de
Dezvoltare Regionala (FEDR); - Fondul de Coeziune (FC); - Fondul Social European (FSE).Corelarea masurii cu alte
masuri din FEADR si alte fonduri va avea un efect pozitiv atat asupra modernizarii sectorului productiv, cat si asupra
filierelor de comercializare a produselor agricole si a protectiei mediului inconjurator.
Dupa cum se poate observa, prin intermediul acestei masuri, strategia de dezvoltare locala propusa,
demonstreaza complementaritatea cu alte programe de dezvoltare. Prin urmare, criteriul de selectie CS3.1.4 se
respecta inca o data.
1. Proiecte ale caror beneficiari sunt tineri (persoane pana in 40 de ani).
2. Proiecte ale caror beneficiari sunt fermieri de semi-subzistenta.
148
Comment [a4]: A fost selectat un singur

proiect a carui valoare nerambursabila este
de 18.240 euro cu o contributie private de
27.360 euro
Comment [a5]: Diferenta de 261.760
euro de la masura 41.121 se muta catre
masura 41.322
Dupa cum se poate observa, criteriile de selectie 1, 2 prezentate mai sus demonstreaza faptul ca strategia propusa
se adreseaza atat tinerilor cat si fermierilor de semisubzistenta.Prin urmare, se respecta criteriile de selectie
CS3.2.4 si CS3.2.5 .
3. Proiecte ale caror beneficiari sunt constituiti sub o forma asociativa sau sunt membrii unei forme asociative
recunoscute conform legislatiei in vigoare;
Dupa cum se poate observa, criteriul de selectie locala 3 demonstreaza promovarea grupurilor de producatori si
a formelor asociative. Introducerea acestui criteriu de selectie locala ca reprezentand o prioritate pentru zona
STEFAN CEL MARE are ca scop promovarea structurilor asociative si, in acelasi timp, respectarea criteriului
de selectie CS3.2.7, privind grupurile de producatori, asociatiile si parteneriatele.
4. Proiecte care includ actiuni de protectie a mediului.

Dupa cum se poate observa, criteriul de selectie 4 prezentat mai sus demonstreaza faptul ca strategia grupului de
actiune locala STEFAN CEL MARE integreaza probleme de mediu. Prin urmare, acest criteriu de selectie locala
propus este in conformitate cu criteriul de selectie CS3.2.6
5. Exploatatii agricole care se adapteaza la standardele comunitare nou introduse;
6. Exploatatii din sectoarele prioritare, in ordinea de prioritati prezentata mai sus.
7. Exploatatii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD/FEADR pentru aceleasi tip de activitate ;
8. Exploatatii vegetale si de cresterea animalelor in sistem ecologic;
9. Proiectele care au si investitii pentru procesarea produselor agricole;
10. Exploatatii agricole aflate in zonele defavorizate.
Criteriile de selectie locala propuse se incadreaza in obiectivele strategiei, ele fiind, totodata, in conformitate cu
prioritatile stabilite. Prin urmare, criteriul de selectie CS3.1.5 se respecta inca o data.
-
Beneficiarii trebuie sa aiba punct de lucru in care urmeaza a fi realizata investitia pe teritoriul Gal Stefan cel Mare
Reprezentantul legal al beneficiarului sa aiba mai putin de 40 de ani

Indicatori 121
Tip Indicator
Indicator
Tinta 2013-2015
Realizate
Nr.de exploatatii care primesc sprijin

pentru investitii
112
Numar forme asociative sustinute
149
Rezultat
Numar exploatatii sprijinite apartinant

membrilor formelor asociative
Rezultat
Cresterea productivitatii
Anual cu 8%Anual cu 8%
Numar de exploatatii care produc si

utilizeaza energie regenerabila
Numar exploatatii care indeplinesc

standardele comunitare ca urmare a
sprijinului
150
Descrierea msurii 123 Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere

Obiectiv
Obiectivul general al masurii vizeaza cresterea competitivitatii intreprinderilor de procesare agroalimentare si
forestiere, prin imbunatatirea performantei generale a intreprinderilor din sectorul de procesare si marketing a
produselor agricole si forestiere, print-o mai buna utilizare a resurselor umane si a altor factori de productie.
Implementarea proiectelor din cadrul acestei masuri de catre beneficiari din teritoriul Gal Stefan Cel Mare vor duce la
obtinerea de produse locale ce vor avea o mai mare valoare adaugata .Acest aspect va duce spre dezvoltarea
economica a teritoriul.
Intentia Gal-ului Stefan Cel Mare este de a constitui brand-ul Stefan cel Mare, aspect ce va promova atat produsele
specifice zonei, cat si promovarea obiectivelor teritoriului.
Sprijinul prin aceasta masura se acorda pentru realizarea de investitii in cadrul intreprinderilor din industria de
prelucrare a produselor agro-alimentare si forestiere.
Beneficiari :
151
- Micro-ntreprinderi i ntreprinderi Mici i Mijlocii definite n conformitate cu Recomandarea (CE) nr. 361/2003,
respectiv n conformitate cu Legea nr. 346/ 2004, cu modificrile i completrile ulterioare;
- Alte ntreprinderi care nu sunt micro-ntreprinderi, ntreprinderi mici i mijlocii, care au mai puin de 750 angajai sau
cu o cifr de afaceri care nu depete 200 milioane Euro definite n conformitate cu art. 28 din Regulamentul (CE)
nr. 1698/2005.
- Cooperative agricole de procesare a produselor agricole constituite conform Legii nr. 566/ 2004;
- Societi cooperative de valorificare constituite conform Legii nr. 1/ 2005;
- Intreprinderi familiale/ Intreprinderi indivinduale nfiinate n baza OUG nr. 44/ 16 aprilie 2008;
- Grupuri de productori constituite conform Ordonanei nr. 37/ 2005 cu modificrile i completrile ulterioare, care au
ca scop comercializarea n comun a produselor agricole i silvice i aparin urmtoarelor forme juridice :
- constituite conform Legii nr. 31/ 1990
m Legii nr. 566/ 2004.
Tip de actiuni eligibile
Investiii n active corporale, eligibile pentru produsele agricole
a) Construcii noi i/ sau modernizarea cldirilor folosite pentru procesul de producie, inclusiv construcii destinate
proteciei mediului, infrastructur intern i utiliti, precum i branamente i racorduri necesare proiectelor;
b) Construcii noi i/ sau modernizri pentru depozitarea produselor, inclusiv depozite frigorifice en-gross;
c) Achiziionarea sau achiziionarea n leasing de noi utilaje, instalaii, echipamente, aparate i costuri de instalare;
d) Investiii pentru mbuntirea controlului intern al calitii materiei prime, semifabricatelor, produselor i
subproduselor obinute n cadrul unitilor de procesare i marketing;
e) Investiii pentru producerea i utilizarea energiei din surse regenerabile;
f) Achiziionarea sau achiziionarea n leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activitii de
producie i, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ.
Investiii n active necorporale:
a) Organizarea i implementarea sistemelor de management a calitii i de siguran alimentar, dac sunt n legtur
cu investiiile corporale ale proiectului;
b) Cumprarea de tehnologii (know-how), achiziionarea de patente i licene pentru pregtirea implementrii
proiectului;
c) Costurile generale ale proiectului conform articolului nr. 55 din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1974/ 2006, cum ar
fi: taxe pentru arhiteci, ingineri i consultani, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor i
autorizaiilor necesare implementrii proiectelor, aa cum sunt ele menionate n legislaia naional, pentru pregtirea
implementrii proiectului (maxim 8% din valoarea total eligibil a proiectului, dac proiectul prevede i construcii i
maxim 3% n cazul n care proiectul nu prevede realizarea construciilor);
d) Achiziionarea de software, identificat ca necesar prin Studiul de Fezabilitate sau Memoriul Justificativ.
Finanare :
Nr. de
proiecte
prevzute
Cost total
mediu
Estimarea costului Contribuia FEADR

total pe msur
msur
Contribuia public
naional
Contribuia
privat
20000 euro/
proiect
280.000 euro
28.000 euro
140.000euro
112.000 euro
152
Comment [a6]: Se realoca suma de

140.000 euro de la masura 41.123 catre
masura 41.421 (34.000 euro), si 41.312
(106.000 euro) micsorandu-se numarul de
proiecte de la 7 la 0.

-
Beneficiarii trebuie sa aiba punct de lucru pe teritoriul Gal Stefan cel Mare
Adminsitratorul, reprezentantul legal al beneficiarului sa aiba mai putin de 40 de ani
Proiectul include masuri de reducere a emisiilor poluante sau de utilizare a energiei regenerabile
Solicitantul este membru al unei asociatii de producatori sau alta forma de asociere recunoscuta legal
Indicatori 123
Tip Indicator
Indicator
Tinta 2013-2015
Realizare
Nr. Total intreprinderi sprijin
Care apartin unor forme asociative
Investitie in producerea energiei

regenerabila
Descrierea msurii 141 Sprijinirea fermelor de semi-subzistenta

Obiectiv
Cresterea competitivitatii exploatatiilor agricole in curs de restructurare pentru facilitarea rezolvarii problemelor legate
de tranzitie, avand in vedere faptul ca sectorul agricol si economia rurala sunt expuse presiunii concurentiale a pietei
unice
Pe teritoriul Gal Stefan cel Mare exista potentiali beneficiari ai acestei masuri. Sustinerea pe aceasta cale va sprijini
dezvoltarea economica la nivel individual si la nivel comunitar
Sprijinul acordat prin aceasta masura are scopul de a asigura veniturile necesare in perioada de restructurare si
transformare a fermelor de semisubzistenta in exploatatii orientate catre piata, prin utilizarea durabila a factorilor de
productie, imbunatatirea managementului prin diversificarea productiei agricole, precum si introducerea de tehnologii
performante adaptate conditiilor locale.
Beneficiari :
Sprijinul financiar prevzut pentru aceast msur, se acord fermierilor care prezinta in Plan de afaceri pentru
restructurarea exploatatiei agricole.Fermierii sunt perosoane fizice si PFA in varsta de pana la 62 ani
Fermele de subzistenta sunt fermele care produc pentru consumul propriu si comercializeaza o parte din productia
realizata.
153
Conditii generale:
- sa faca parte cu minim 6 luni inainte de lansarea sesiunii pentru care aplica dintr-o forma asociativa
recunoscuta de legislatie
- sa acceseze masura agro-mediu
- sa fie din zona defavorizata
- sa apartina tinerilor fermieri
- sa realizeze o investitie,in special o investitie pentru indeplinirea conformitatii cu standardele comunitare
- dimensiunea fermei sa fie intre 2-8UDE
- la 3 ani de la finantare ferma trebuie sa-si creasca productia cu 20% in ceea ce priveste comercializarea si sa
creasca cu min 3UDE dimensiunea exploatatiei
Conditii locale
- ferma sa fie amplasata pe teritoriul Gal
- aplicantul sa aiba domiciliul pe teritoriul Gal
- sa fie tineri pana in 40 de ani
Finanare :
Nr.
proiecte
prevazute
26
Nr.
proiecte
prevazute
26
Costal total Estimarea costului

maxim/proiect
total pe msur
7.500 euro
Costal total
maxim/proiect
200.000 euro
Estimarea
costului total pe
msur
7.500 euro
117. 000 euro
Contribuia
FEADR
Contribuia
Contribuie
public
privat
naional
160.000 euro
40.000 euro
0
Contribuia
Contribuia
Contribuie
FEADR
public
privat
naional
0
93.600 euro
23.400 euro
Sprijinul acordat in cadrul acestei masuri este de 1500 euro/an/ferma de subzistenta

Tip Indicator
Indicator
Tinta 2015
Realizate
Nr.total de ferme de subzistenta sprijinite
26
Rezultat
Numar ferme intrate pe piata
12
Rezultat
Cresterea productivitatii
Rezultat
Persoane fizice
16
Rezultat
Persoane juridice
10
Rezultat
Conduse de tineri sub 40 ani
10
Anual cu 8%
154
Comment [a7]: Conform adresei

MADR 63985/17.06.2013 calculul
bugetului alocat per proiect la nivel de GAL
este de 4500 euro x 26 proiecte =117.000
euro
Comment [a8]: Diferenta de 83.000
euro se muta la masura 41.312 unde exista
solicitari
Rezultat
Numar ferme care introduc noi produse
Rezultat
Care aplica pentru agromediu
12
Care apartin unor forme asociative
155
Axa II mbuntirea mediului i a spaiului rural Msura: 221 Prima mpdurire a terenurilor agricole
Obiectivul
mbuntirea mediului i a spaiului rural
Utilizarea sustenabil a terenurilor forestiere
Extinderea resurselor forestiere pe terenurile agricole
* SWOT TERITORIU; patrimoniu de mediu;
PUNCTE SLABE: Activitate sczut la nivelul pepinierelor silvice private
Tip de aciuni: Imateriale
Scopul acestei msuri este de a crete suprafaa pdurilor la nivel naional prin mpdurirea de terenuri agricole.
Aceast msur are un caracter compensatoriu.
Sprijinul prin aceast msur se refer la:
a) Prim de nfiinare a plantaiilor forestiere (costuri standard), conform proiectului tehnic;
b) O prim anual pentru lucrrile de completri i ntreinere a plantaiei pe o perioad de 5 ani;
c) O prim anual fix (standard) ca i prim pentru pierderea de venit ca urmare a mpduririi, pe an i pe
ha, pentru o perioad de 15 ani
156
Comment [a9]: Aprobata
Descriere beneficiari
Beneficiarii sprijinului prin aceast msur sunt deintori legali de teren agricol. Acetia nu trebuie s fac obiectul
altor forme de sprijin prin FEGA sau FEADR pentru aceeai suprafa de teren i perioad, inclusiv prin Msura 113 "
Pensionarea timpurie a fermierilor i muncitorilor agricoli", cu excepia persoanelor fizice care realizeaz proiectele de
mpdurire prin msura 143.
Urmtoarele categorii de beneficiari sunt eligibili pentru sprijin prin aceast msur:
a) Deintorii privai de teren agricol, pentru nfiinarea plantaiei forestiere i executarea lucrrilor de ntreinere pe o
perioad de 5 ani, precum i o prim compensatorie pentru pierderea de venit prin mpdurire, stabilit pe an i pe ha,
pentru o perioad de 15 ani;
b) Autoriti publice locale deintoare de teren agricol, numai pentru nfiinarea plantaiei. Dac terenul agricol
destinat mpdurii este concesionat de o persoan fizic sau juridic, primele pentru ntreinerea
plantaiei i cele compensatorii, prevzute la alineatul precedent, pot fi de asemenea acordate.
Evaluarea numrului beneficiarilor: 6
Activiti eligibile
Msura se aplic pe suprafee de teren agricol mai mari de 0,5 ha pe care se nfiineaz o plantaie forestier se execut
lucrrile tehnice de ntreinere, iar pdurea se pstreaz pn ce atinge vrsta de exploatare. Pentru persoanele juridice,
cheltuielile pentru proiectele tehnice se suport din sprijinul acordat prin msur i nu pot depi 10% din valoarea
eligibil a proiectului. Costurile eligibile pentru realizarea proiectului tehnic nu trebuie s depeasc 70 euro/ha pentru
suprafee de pn la 50 ha, 50 euro pentru suprafee ntre 51 i 150 ha, 30 euro pentru suprafee mai mari de 151 ha.
a) Costuri de nfiinare a plantaiei, incluznd costurile pentru materialul de plantare, plantarea n sine i alte
costuri legate direct i necesare pentru operaiunea de plantare (prim_ de nfiinare);
b) Costurile aferente perioadei de dup_ plantare pentru ntreinerea plantaiilor (prim_ anual pe ha pentru 5 ani,
ncepnd cu anul de plantare);
c) Compensarea pierderii de venit agricol ca urmare a mpduririi (prim_ anual pe ha pentru 15 ani, ncepnd cu anul
nfiinrii plantaiei). Beneficiarii persoane fizice vor putea accesa n vederea realizrii proiectului de mpdurire
msura 143.
Finanare :
Ajutorul public (FEADR + contribuie public naional):70-80 %
Nr. de
proiecte
prevzute
Cost total
mediu
Estimarea costului Contribuia FEADR

total pe msur
msur
Contribuia public
naional
Contribuia
privat
15000 euro/
proiect
117.000 euro
18.000 euro
27.000euro
72.000 euro
157
Descrierea msurii 312 Msura Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi

Obiectiv
Obiectivul general al masurii vizeaza dezvoltarea durabila a economiei rurale prin incurajarea activitatilor non-agricole,
in scopul cresterii numarului de locuri de munca si a veniturilor aditionale.
In prezent in cadrul teritoriului Gal Stefan cel Mare, functiile economice depind aproape in intregime, de existenta
activitatilor agricole. Necesitatea restructurarii activitatilor la nivelul fermelor agricole impreuna cu imbunatatirea
capitalului fermelor comerciale si orientarea inevitabila catre o ocupare partiala in agricultura va determina eliberarea
unei parti considerabile a fortei de munca din sectorul agricol. Aceasta situatie explica necesitatea crearii de locuri de
munca alternative, precum si a surselor de venituri aditionale din activitati non-agricole, alaturi de reorientarea fortei de
munca spre activitati non-agricole productive si catre dezvoltarea serviciilor pentru populatia rurala.
Sprijinul activitatilor non-agricole in spatiul rural prin intermediul dezvoltarii microintreprinderilor atat nou create cat si
existente.
Actiunile prevad:
i. Investitii in activitati non-agricole productive cum ar fi:
- Industria usoara (obiecte de artizanat, incaltaminte, lana, blana, tricotaje, produse de uz gospodaresc, produse
odorizante etc.);
- In activitati de procesare industriala a produselor lemnoase - incepand de la stadiul de cherestea (ex. mobila);
- Mecanica fina, asamblare masini, unelte si obiecte casnice, producerea de ambalaje etc.
ii. Investitii pentru dezvoltarea activitatilor mestesugaresti, de artizanat si a altor activitati traditionale non-agricole cu
specific local (prelucrarea fierului, lanii, olaritul, brodatul, confectionare instrumente muzicale traditionale etc.), precum
si marketingul acestora (mici magazine de desfacere a propriilor produse obtinute din aceste activitati).
iii. Servicii pentru populatia rurala cum ar fi:
- Servicii de croitorie, frizerie, cizmarie;
- Servicii de conectare si difuzare internet;
- Servicii de mecanizare, transport (altele decat achizitia mijloacelor de transport) protectie fitosanitara, insamantare
artificiala a animalelor;
- Servicii reparatii masini, unelte si obiecte casnice.
iv.Investitii in producerea de energie regenerabila
158
- Achizitionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decat biocombustibilii.
Beneficiari :
Micro-intreprinderile asa cum sunt definite conform legislatiei in vigoare.

Persoane fizice (neinregistrate ca agenti economici) - care se vor angaja ca pana la data semnarii contractului de
finantare sa se autorizeze cu un statut minim de persoana fizica autorizata si sa functioneze ca micro-intreprindere.
Investitii necorporale (software, patente, licente etc.), inclusiv achizitionarea in leasing a acestora. Investitii corporale
(constructia, modernizarea, extinderea cladirilor in scop productiv; dotarea aferenta cu echipamente, utilaje etc.,
inclusiv achizitionarea in leasing a acestora);
-
Adminstratorul, reprezentantul legal al beneficiarului sa aiba mai putin de 40 de ani
Beneficiarul sa faca parte dintr-o forma asociativa
Proiectele depuse sa utilizeze actiuni de protectie a mediului
Finanare :
Ajutorul public (FEADR + contribuie public naional): 70- 85 %
Valoare
Valoare maxima
Nr. de
Estimarea
Contribuia
minim
proiecte eligibila sprijin
costului total pe FEADR
prevzute
msur
msur
proiect
14
Contribuia
public
naional
Contribuia
privat
5000
euro/
200.000euro/proiect
proiect
62.000
900.000 euro
560.000 euro
140.000 euro
200.000 euro
euro/proiect
482.000 euro
296.000 euro
74.000 euro
112.000 euro
Indicatori 312
Tip Indicator
Indicator
Tinta 2013-2015
Realizare
Nr.de micro-intreprinderi sprijinite
14
159
Comment [a10]: Contributia publica

totala se mareste cu 330.000 euro pana la
700.000 euro de la 370.000 euro dupa cum
urmeaza 141.000 euro de la masura
41.313, 83.000 euro de la masura 41.141,
106.000 euro de la masura 41.123.
Investitii pentru dezvoltarea activitatilor precum cele

mestesugaresti si de artizanat
Investitii in activitati nonagricole productive
Servicii pentru populatia rurala prestate de catre micro

intreprinderi
Descrierea msurii 313-Incurajarea activitatilor turistice

Obiectiv
Dezvoltarea activitatilor turistice in zonele rurale care sa contribuie la cresterea numarului de locuri de munca si a
veniturilor alternative, precum si la cresterea atractivitatii spatiului rural.
Turismul rural din zona Gal Stefan cel Mare nu este dezvoltat conform cererii pietei turistice interne si internationale;
infrastructura turistica existenta nu raspunde pe deplin cerintelor turistilor din punct de vedere cantitativ si calitativ al
spatiilor de cazare si a locurilor de recreere, confruntandu-se in prezent cu dificultati sub aspect tehnic, financiar si
educational. Astfel, sprijinul actiunilor din aceasta masura, vizeaza prioritar respectarea si promovarea principiilor de
dezvoltare durabila. In acest context, extinderea ariei ofertei specifice, stimularea zonelor cu potential turistic ridicat va
fi atent monitorizata, in timp ce, vor fi respectate in mod obligatoriu, masurile de protejare a mediului.
Sprijinul prin acesta masura vizeaza investitii in spatiul rural:
componenta a) Investitii in infrastructura de primire turistica;
componenta b) Investitii in activitati recreationale;
componenta c) Investitii in infrastructura la scara mica precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice,
etc.;
componenta d) Dezvoltarea si/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural.
Beneficiari :
Micro-intreprinderile ;
- Persoane fizice (neinregistrate ca agenti economici) - care se vor angaja ca pana la data semnarii contractului de
finantare sa se autorizeze cu un statut minim de persoana fizica autorizata si sa functioneze ca micro-intreprindere;
- Comunele prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationale in vigoare, precum si asociatiile de dezvoltare
intercomunitara58 realizate doar intre comune si infiintate conform legislatiei nationale in vigoare;
160
- ONG-uri.
Pentru componenta a)
i. Constructia, modernizarea, extinderea si dotarea structurilor de primire turistice (structuri agro-turistice si alte tipuri de
structuri de primire turistice realizate de o micro-intreprindere) avand pana la 15 camere.
Pentru componenta b)
i. Investitii private in infrastructura turistica de agrement independenta sau dependenta de structura de primire turistica
precum spatii de campare, amenajari de stranduri si piscine, trasee pentru echitatie inclusiv prima achizitie de cai in scop
turistic (cu exceptia celor pentru curse si competitii) si asigurarea adaposturilor acestora (ca parte componenta a
proiectului), rafting etc.
Pentru componenta c)
i. Construirea, modernizarea si dotarea centrelor locale de informare in scopul promovarii, prezentarii si vizitarii
turistice; Se va imbina, in acest sens componenta turistica cu cea comerciala (de exemplu, prin promovarea, prin
intermediul expozitiilor a diferitelor produse traditionale- actiune inovativa.)
ii. Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de utilitate publica
iii. Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire turistice din spatiul rural,
conectate la sistemele regionale si nationale;
Pentru componenta d)
i. Elaborare de materiale promotionale precum prima editare a materialelor in scopul promovarii actiunilor turistice:
brosuri de prezentare, panouri de informare etc.
Alte tipuri de actiuni eligibile (actiuni inovative):
i. Realizarea de studii de piata preliminare pentru determinarea potentialului sectorului agroturistic in teritoriu, ca
alternativa la activitatile rurale si in mod complementar pentru valorificarea produselor traditionale.
Finanare :
Nr. de
proiecte
prevzute
Cost total
mediu
10
85000
752.941 euro
euro/proiect
Nr. de
proiecte
prevzute
Cost total
maxim pe
proiect
Estimarea costului
total pe msur
Estimarea
costului total pe
msur (public
Contribuia
FEADR msur
Contribuia
privat
512.000 euro
128.000 euro
112.941 euro
Contribuia
FEADR
msur
Contribuia public
naional
161
Contribuia privat
si privat)
200.000
euro/proiect 587.100euro
399.200 euro
99.800 euro

-
Adminsitratorul, reprezentantul legal al beneficiarului sa aiba mai putin de 40 de ani
162
88.100 euro
Comment [a11]: Contributia publica pe

masura devine 499.000 euro fata de
640.000 euro, diferenta de 141.000 euro se
muta pe masura 41.312

-
Beneficiarii trebuie sa aiba domiciliul pe teritoriul Gal Stefan cel Mare
Investitia trebuie realizata pe teritoriul Gal Stefan cel Mare
Proiectele trebuie sa prevada investitii in producerea energiei regenerabile
Reprezentantul legal al beneficiarului (exceptie beneficiarii publici) sa aiba mai putin de 40 de ani
Beneficiarii sa faca parte dintr-o forma asociativa, parteneriate etc
Localitatile de pe teritoriul Gal Stefan cel Mare
Proiecte de Investitie in infrastructura sociala

Indicatori 313
Tip Indicator
Indicator
Tinta 2013-2015
Realizate
Nr.activitati noi turistice sprijinite(dezvoltare/marketing-ul serviciilor

de turism rural, infrastructura reacreationala)
6 10
Numar locuri de munca nou create
30
Numar structuri de primire turistica care isi diversifica gama de servicii

turistice
Proiecte ale caror beneficiari sunt tineri
Numar proiecte care integreaza probleme de mediu
Rezultat
Cresterea numarului de turisti in teritoriu
10% in primul an
Nr. Proiecte a caror beneficiari fac parte dintr-o fora asociativa
41
Descrierea msurii 322- Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza

pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare
Obiectiv
Obiectivul general al masurii vizeaza imbunatatirea conditiilor de viata pentru populatie,
asigurarea accesului la serviciile de baza si protejarea mostenirii culturale si naturale din
spatiul rural in vederea realizarii unei dezvoltari durabile.
Raportul cu strategia de dezvoltare economica si sociala durabila a spatiului rural STEFAN
CEL MARE este indispensabil legata de imbunatatirea serviciilor de baza ale zonei. De
asemenea, pe teritoriul STEFAN CEL MARE exista obiective de patrimoniu care necesita
163
reabilitare. Astfel, accesarea acestei masuri se face necesara in cadrul teritoriului GAL
STEFAN CEL MARE.
Sprijinul pentru aceasta masura vizeaza investitii in spatiul rural pentru:
Submsura 322 a) Crearea i modernizarea infrastructurii fizice de baz

Submsura 322 b) Crearea i dezvoltarea serviciilor publice de baz pentru populaia rural
Submsura 322 c) Protejarea patrimoniului cultural de interes local i natural din spaiul rural
Beneficiari :
- Comunele prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationale in vigoare;
- Asociatiile de dezvoltare intercomunitare realizate intre doua sau mai multe comune infiintate
conform legislatiei nationale in vigoare;
- ONG-uri, asezaminte culturale si institutii de cult definite conform legislatiei nationale in
vigoare;
- Persoane fizice si juridice care detin in proprietate sau administreaza obiective de patrimoniu
cultural/natural de interes local si care aplica pentru componenta.
Pentru componenta a):
nfiinarea de drumuri noi, extinderea i mbuntirea reelei de drumuri de interes local
(drumuri comunale, vicinale i strzi din interiorul comunei) ce aparin proprietii
publice a unitii administrative (comuna) pe teritoriul creia se afl, aa cum sunt
definite i clasificate n conformitate cu legislaia naional n vigoare;
Prima nfiinare, extinderea i mbuntirea reelei publice de ap (captare, staii de
tratare, alimentare) pentru localitile rurale avnd sub 10.000 populaie echivalent (p.e);
Prima nfiinare, extinderea i mbuntirea reelei publice de ap uzat (canalizare, staii de
epurare) pentru localitile rurale avnd sub 10.000 populaie echivalent (p.e);
Prima nfiinare i extinderea reelei publice de joas tensiune i a reelei publice de
iluminat cu eficien energetic ridicat;
Prima nfiinare i extinderea reelei publice locale de alimentare cu gaz ctre alte
localiti rurale sau ctre zone rurale care nu sunt conectate la reea;
Investiii n staii de transfer pentru deeuri i dotarea cu echipamente de gestionare a
deeurilor.
Pentru componenta b
- Infiintarea, amenajarea spatiilor publice de recreere pentru populatia rurala (parcuri,
spatii de joaca pentru copii, terenuri de sport, piste de biciclete);
- Renovarea cladirilor publice (ex.primarii) si amenajari de parcari, piete, spatii pentru
organizarea de targuri etc);
- Investitii in sisteme de producere si furnizare de energie din surse regenerabile (in
situatia in care este vorba de cladiri publice);
164
Prima infiintare si dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centrele de

ingrijire copii, batrani si persoane cu nevoi speciale;
- Investitii in constructia de gradinite noi pentru copii, inclusiv dotarea acestora;
- Achiziionarea de microbuze care s asigure transportul public pentru comunitatea
local n zonele unde o astfel de investiie nu este atractiv pentru companiile private
dar care este indispensabil pentru comunitate i vine n sprijinul rezolvrii unei
importante nevoi sociale inclusiv construirea de staii de autobuz;
- Achiziionarea de utilaje i echipamente pentru serviciile publice (de
deszpezire, ntreinere spaii verzi etc.) dac fac parte din investiia iniial pentru
nfiinarea serviciului;
- Investitii de renovare, modernizarea si dotarea aferenta a asezamintelor culturale,
inclusiv prima achizitie de carti, materiale audio, achizitionarea de costume populare si
instrumente muzicale traditionale in vederea promovarii patrimoniului cultural
imaterial ca parte componenta a proiectului. De asemenea vor fi sustinute cheltuielile
cu achizitionarea de echipamente hardware, software, inclusiv costurile de instalare si
montaj
Pentru componenta c
- Restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural - grupa B
si natural din spatiul rural (pesteri, arbori seculari, cascade etc.);
- Achizitionare de echipamente pentru expunerea si protectia patrimoniului cultural.
- Studii privind patrimoniul cultural (material si imaterial) din spatiul rural cu
posibilitatea de valorificare a acestora si punerea acestora la dispozitia comunitatii.
Finanare :Ajutorul public (FEADR + contribuie public naional): 100% (ptr proiecte de utilitate publica) si 70%
(pentru proiecte generatoare de profit)
Nr. de
Valoare maxima
proiecte
nerambursabila
prevzute
72
Contribuia
Estimarea costului total
FEADR
pe msur
msur
200.000
euro/proiect200.000 663760euro370.000
euro/proiect
euro
531.008
euro296.000
euro
-132.752 euro74.000 euro

-
Localitatile de pe teritoriul Gal Stefan cel Mare
Proiecte de Investitie in infrastructura sociala
Proiectele trebuie sa prevada investitii in producerea energiei regenerabile
Reprezentantul legal al beneficiarului (exceptie beneficiarii publici) sa aiba mai putin de 40 de ani
Beneficiarii sa faca parte dintr-o forma asociativa, parteneriate etc

Indicatori 322
165
Contribuia
privat
Comment [a12]: Creste numarul de

proiecte de la 2 la 7 si se suplimenteaza
bugetul cu 293.760 euro de la masurile
41.112 (32.000 euro) si 41.121 (261.760
euro)
Tip Indicator
Indicator
Tinta 2013-2015
Realizate
Nr.proiecte sprijinite
72
Numar locuri de munca nou create
Populatia din mediul rural ce beneficiaza de

servicii imbunatatite
50.000
Nr. Proiecte a caror beneficiari fac parte

dintr-o forma asociativa
Investitie in producerea energiei

regenerabila
Nr. Total tineri sprijiniti
Rezultat
FISA MSURII DE FINANARE

41.421 Implementarea proiectelor de cooperare
Asociaia Grupul de Aciune Local tefan cel Mare

41.421 Implementarea proiectelor de cooperare
Valoarea minim nerambursabil finanat / proiect: 5.000 euro
Valoarea maxima nerambursabil finanat / proiect: 34.000 euro
Finanare nerambursabil (FEADR i contribuia naional):
contribuia Guvernului Romniei 20%
contribuia Uniunii Europene 80%
Sprijinul public acordat n cadrul acestei masuri este de 100% din totalul cheltuielilor
eligibile
Contribuie proprie: 0%
Buget disponibil prezentul apel: 34.000 euro
Numr estimativ proiecte: 1
Valoarea total a unui proiect este de maxim 400.000 euro
Solicitani eligibili:
Grupuri de Aciune Local beneficiare ale Msurii 431 Sub-msura 431.2

Funcionarea Grupului de Aciune Local, dobndirea de competene i animarea teritoriului
care au ncheiat contract de finanare cu APDRP n cadrul acestei sub-msuri;
Alte persoane juridice organizate n conformitate cu abordarea LEADER care i

desfoar activitatea pe teritoriul unui Grup de Aciune Local beneficiar al Msurii 431
Sub-msura 431.2 Funcionarea Grupului de Aciune Local, dobndirea de competene i
166
animarea teritoriului, care are ncheiat contract de finanare cu APDRP n cadrul acestei submsuri.
Beneficiarii eligibili vor respecta prevederile fiei msurii 421 Implementarea proiectelor de
cooperare din PNDR, iar n situaia n care GAL a prevzut elemente suplimentare (spre
exemplu, criterii de selecie local) n PDL, acestea vor fi de asemenea respectate.
Obiectiv
Msura 421 Implementarea proiectelor de cooperare reprezint una din cele trei msuri din cadrul
axei LEADER. Cooperarea nseamn mai mult dect includerea ntr-o reea. Prin aciunea de
cooperare, Grupurile de Aciune Local sunt ncurajate i sprijinite s ntreprind o aciune comun cu
alte grupuri LEADER sau cu un grup care are o abordare similar i care se afl ntr-o alt regiune,
ntr-un alt stat membru sau chiar ntr-o ar ter.
Proiectele concrete de cooperare ar trebui sa aduc o valoare adugat real pentru zon. Aciunile de
cooperare pot fi aciuni adiacente i/sau productive. Cooperarea poate ajuta grupurile LEADER s-i
intensifice activitile la nivel local. De asemenea, prin cooperare se pot rezolva o serie de probleme i
se poate aduga valoare resurselor locale. De exemplu, cooperarea poate reprezenta o modalitate de a
realiza masa critic necesar pentru ca un anumit proiect s fie viabil, de a ncuraja aciunile
complementare, cum ar fi comercializarea n comun de ctre grupuri LEADER din diverse zone care
au n comun specializarea pe un anumit produs (castane, ln, etc.), sau de a dezvolta iniiativele
comune de turism pe baza unui patrimoniu cultural comun (celtic, roman, etc.).
Prin Msura 421 se vor finana proiecte de cooperare ca modalitate de a extinde experienele locale
pentru mbuntirea strategiilor locale, de a permite accesul la informaii i idei noi, de a face schimb
de experien i de a nva din experiena altor regiuni sau ri, de a stimula i sprijini inovaia, de a
permite dobndirea de competene i mbuntirea lor.
Prin intermediul acestei msuri (421) se vor finana proiecte de cooperare transnaional (ntre
Romnia i alte state membre sau tere) i inter-teritorial (n cadrul Romniei, ntre GAL-uri i alte
grupuri/parteneriate care funcioneaz dup principiul LEADER, parteneriate public-private selectate
n cadrul Axei 3 conform art. 59 e) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 sau orice alte grupuri rurale
organizate dup metoda LEADER (grupuri locale care s aib un rol activ n dezvoltarea rural, s fie
organizate pe baza parteneriatului actorilor locali, grupuri de iniiativ local, micro-regiuni i alte
parteneriate de tip LEADER, grupuri finanate prin Axa 4 din FEP) i recunoscute de statul membru.
n cadrul LEADER sunt posibile dou tipuri de cooperare:
Cooperare interteritorial: cooperarea ntre diverse zone rurale din acelai stat membru.
Aceasta poate avea loc ntre grupuri LEADER i este, de asemenea, deschis altor grupuri
locale care utilizeaz aceeai abordare participativ;
Cooperarea transnaional: cooperarea ntre grupuri LEADER din cel puin dou state
membre sau ntre grupuri din ri tere care au o abordare similar.
Proiectele eligibile pentru sprijin vor fi aciuni comune care corespund obiectivelor msurilor din cele
3 axe (Axele 1, 2 i 3) ale FEADR. Aciunile comune pot avea ca obiectiv i construcia instituional:
schimb de experien i bune practici privind dezvoltarea local prin publicaii comune, organizarea de
evenimente, proiecte de twinning (schimb de manageri de program i de personal) sau lucrri de
dezvoltare comune sau coordonate n comun, precum i aciuni de instruire.
De asemenea, sunt eligibile costuri ocazionate de pregtirea proiectului.
Funcionarea unei structuri comune este considerat cea mai integrat form de cooperare.
Colaborarea realizata dincolo de granite a reprezentat un mod de a avea acces la informatii si idei noi,
167
de a invata de la alte regiuni sau tari, pentru a stimula si sprijini inovatia si pentru a facilita dobandirea
de competente si noi mijloace de furnizare. GAL Stefan cel Mare intentioneaza sa derulaze activitati
de cooperare internationala cu GAL-uri din alte state UE in perioada de implementare a Planului de
dezvoltare Locala.
GAL Stefan cel Mare a prevazut in bugetul de functionare al sau colaborarea cu alte GAL-uri din tara,
dintre care proiectele inovatoare la care considera ca poate participa sunt:
- Domeniu - Pomicultura si produse finite din fructe Actori Pomicultori,autoritati locale, societati
comerciale de prelucrare a conservelor si sucurilor de fructe, comercianti; Realizarea cooperarii intre
proprietarii de terenuri, stimularea formarii si dezvoltarii livezilor cu efiencientizarea produselor,
fructelor
- Domeniu - Schimb de bune practici in proiecte integrate producatorilor - produs finit; Actori
Producatorii locali, Procesatorii, Agentii de dezvoltare locala care vor facilita accesul agricultorilor la
un astfel de proiect realizat in alta zona sau tara; Caracterul inovator - Valorificarea produselor
agricole prin procesarea acestora si transformarea in produs finit; In teritoriu nu este creat un lant intre
producatori si procesatori. Se doreste crearea de plus de valoare a cerealelor sau a altor produse
agricole prin transformarea in faina si in produse de panificatie si patiserie dupa retete locale
traditionale, sau in conserve si dulceturi dupa retete traditionale; organizarea de concursuri si
evenimente locale si internationale cu GAL-uri din tara si din strainatate pe aceasta tema;
- Promovarea si conservarea traditiilor populare Actori Persoane din comunitate; Infiintarea de
ateliere de confectionare si valorificare a obiectelor traditionale, ca de exemplu: confectionarea de
costume populare, caciuli, bijuterii, etc; dupa modelul unor ateliere din alte GAL-uri din tara si din
strainatate;
-alte domenii de interes pentru GAL-uri din uE sau din tara in acord cu strategia de dezvoltare din
GAL Stefan cel Mare
Activiti eligibile:
Coninutul obligatoriu al proiectului de cooperare:
a. Parteneriatul: tipul actorilor implicai, legturile dintre responsabilii de proiect i GAL implicarea
partenerilor locali n operaiunile prevzute.
b. Integrarea n strategia teritoriului: integrarea n strategia teritorial, valoarea adugat a proiectului,
coordonarea cu alte aciuni derulate, valorificarea experienei cooperrii din afara teritoriului.
c. Tipul de proiect: Aciuni comune concrete (mai mult dect o intenie i/sau un schimb de experien ).
d. Aspecte tehnice: fezabilitate tehnic, calendar, mecanismul de implementare, aspecte practice, metodologie i
organizare, indicatori de monitorizare, managementul proiectului.
e. Aspecte financiare: buget realist i coerent, plan de finanare, deviz, fezabilitate financiar, implicarea
diverilor actori.
Formularul cadru pentru Proiectul de cooperare se regsete n Anexa II la Manualul de procedur pentru
168
implementarea Msurii 421 Formulare.

Criterii de eligibilitate privind proiectele de cooperare:
1. Partenerii din cadrul proiectului sunt GAL-uri sau sunt entiti organizate n conformitate cu abordarea
LEADER.
Toi partenerii proiectului de cooperare trebuie s fie GAL-uri sau entiti organizate n conformitate cu
abordarea LEADER. Entitile organizate n conformitate cu abordarea LEADER sunt parteneriatele publicprivate selectate n cadrul Axei 3, conform art. 59 e) din Regulamentul (CE) nr.1698/2005 sau oricare alte
grupuri rurale organizate dup metoda LEADER (grupuri locale care sa aib un rol activ n dezvoltarea rural,
s fie organizate pe baza parteneriatului actorilor locali, grupuri de iniiativ local, micro-regiuni i alte
parteneriate de tip LEADER, grupuri finanate prin Axa 4 din FEP) i recunoscute de statul membru. Aceast
descriere a partenerilor trebuie s se regseasc n capitolul A al proiectului de cooperare.
2. Proiectul este elaborat i va fi implementat n comun;
Proiectul de cooperare este elaborat n comun dac fiecare partener a contribuit financiar la realizarea
proiectului i dac responsabilul de proiect al fiecrui partener a semnat foaia de capt a proiectului.
Proiectul va fi implementat n comun dac fiecare dintre parteneri contribuie n cadrul proiectului att la
implementarea aciunilor comune concrete, ct i la celelalte activiti ale proiectului (inclusiv logistica). De
asemenea, fiecare partener va trebui s aib o contribuie financiar n cadrul proiectului.
Proiectul de cooperare trebuie s fie semnat de echipa care l-a elaborat, care trebuie s cuprind cel puin cte
un responsabil de proiect din partea fiecrui partener.
3. Coordonatorul este un GAL finanat prin axa LEADER;
Coordonatorul trebuie s fie un GAL finanat prin axa LEADER, iar descrierea acestuia se va regsi n cadrul
capitolului A din proiectul de cooperare. Acesta trebuie s fie un Grup de Aciune Local finanat prin
intermediul Axei 4 LEADER din PNDR sau prin intermediul unui program de dezvoltare rural dintr-un stat
membru UE. n cadrul proiectului trebuie s se regseasc datele contractului de finanare ncheiat ntre acesta
i APDRP sau Autoritatea Contractant din statul membru respectiv (titlu, numr, data ncheierii, data
expirrii), precum i datele de contact ale Autoritii Contractante care poate da referine privind contractul de
finanare. De asemenea, dac proiectul este coordonat de un GAL din alt stat membru, va fi anexat o adres n
original, semnat i tampilat (dup caz) de ctre Autoritatea Contractant din statul respectiv, prin care se
confirm c acest GAL este finanat n cadrul Axei LEADER i care va conine datele de identificare ale
contractului de finanare (titlu, numr, data ncheierii, data expirrii). Adresa va fi nsoit de traducerea
autorizat a acesteia.
4. Proiectul de cooperare este selectat de GAL;
nainte de depunerea cererii de finanare, proiectul trebuie s treac prin procesul de selecie organizat de GALul beneficiar sau de ctre GAL-ul de care aparine beneficiarul, dac proiectul se regsete n Planul de
Dezvoltare Local al GAL;
5. Activitile (componentele de investitii) trebuie s corespund unei msuri sau mai multor msuri din
FEADR i s fie ncadrate corespunztor.
Corespondena activitilor (componentelor) cu una sau mai multe msuri din FEADR/ PNDR se va evidenia n
descrierea aciunilor de la capitolul D, capitolul E i n bugetul indicativ din proiectul de cooperare. Toate
componentele proiectului evideniate la capitolul 4 din bugetul indicativ trebuie s corespund msurilor din
FEADR/PNDR. Astfel, fiecare activitate (component) trebuie s fie ncadrat pe o msur din FEADR/PNDR.
Componentele sunt corect ncadrate atunci cnd obiectivele, tipul investiiei / serviciului, tipul de beneficiar i
169
cheltuielile eligibile ale acestora, descrise la capitolele C i D ale proiectului, sunt la fel cu cele ale msurii
corespondente.
Proiectele de cooperare care includ componente care corespund msurilor din axele 1 3 din PNDR vor trebui
s respecte prevederile fielor msurilor n care acestea se ncadreaz, att n ceea ce privete aciunile eligibile,
intensitatea sprijinului i categoriile eligibile de beneficiari. De exemplu, un GAL, care este un tip de
organizaie care nu se regsete printre tipurile de beneficiari eligibili ai Msurii 123, nu va putea primi
finanare pentru o component de investiii care corespunde obiectivelor Msurii 123.
Componentele proiectului (investiiile ) prevzute la capitolul 4 din bugetul indicativ trebuie s fie
eligibile conform prevederilor msurii de finanare pe care se ncadreaz componentele proiectului.
Pentru fiecare component de investitii a proiectului de cooperare va fi ataat documentaia aferent acesteia,
respectiv proiectele tehnice i studiul de fezabilitate sau memoriile justificative pentru fiecare investiie, n
funcie de tipul acesteia i de msura din PNDR corespondent.
De asemenea, cererea de finanare va cuprinde formularul E.1.1 LC specific Msurii 421 la care se adaug,
pentru fiecare obiectiv de investiii inclus n proiect i care se regsete ntr-o msur PNDR, toate anexele
aferente msurii respective
6. Suma solicitat se ncadreaz n limita financiar maxim stabilit (200.000 euro co-finanare public),
iar valoarea total a proiectului nu va depi 400.000 euro)
7. Obiectivele proiectului se ncadreaz n Planul de Dezvoltare Local al GAL
8. Bugetul proiectului se ncadreaz n Planul Financiar al GAL
9. Partenerii i-au definit i asumat rolurile i responsabilitile, precum i contribuiile financiare n cadrul
Acordului de Cooperare
10. Cheltuielile aferente solicitantului vor fi efectuate pe teritoriul su sau pe teritoriul GAL-ului de care
aparine, cu excepia transportului, cazrii, diurnei/mesei i a taxelor de participare la evenimente n
afara teritoriului GAL
11.Contribuia fiecrui partener la finanarea proiectului este proporional cu participarea sa la activitile
proiectului
12Obiectivele, activitile i rezultatele propuse prin proiect presupun mai mult dect simplul schimb de
experien ntre organizaiile partenere.
Partenerii trebuie s prevad activiti (seciunea c.1 a proiectului de cooperare), care s conduc la realizarea
unor rezultate (seciunea c.3 a proiectului de cooperare) ce presupun mai mult dect schimb(uri) de experien
ntre diferite organizaii.
Atit in proiectul de cooperare cit si in Cererea de Finantare, solictantul trebuie sa prezinte activitatile propuse
prin proiect si o justificare privind necesitatea si eficienta lor legate de realizarea obiectivelor proiectului:
- Se vor prezenta cerintele privind calificarea profesionala a expertilor din proiect fata de activitatile propuse, si
se vor preciza documentele justificative prin care acestia sa raspunda acestor cerinte.
-Se va preciza numarul de experti prevazuti pentru aceste activitati, justificand in ce masura numarul lor este
corelat cu gradul de complexitate al activitatii respective din proiect ;
-Se va preciza alocarea de timp pentru activitatile proiectului, functie de gradul de complexiate si de alocarea de
resurse umane care le implica.
-Se va urmari ca activitatile proiectului sa fie corelate cu rezultatele preconizate a se obtine.
Principalele categorii de cheltuieli i operaiuni eligibile
170
n conformitate cu articolul 39 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 al Comisiei Europene, pentru
proiectele de cooperare implementate n cadrul msurii 421 sunt eligibile cheltuieli pentru funcionarea unei
structuri comune i cheltuieli legate de sprijinul pentru pregtirea tehnic a proiectului.
Astfel, vor fi eligibile:
asistena tehnic pregtitoare: cheltuielile ascendente pot fi costuri ale ntrunirilor (schimburi de
experien) cu poteniali parteneri (ex. deplasare, cazare i onorariul interpretului) sau costuri de
predezvoltare a proiectului (ex. studiul de fezabilitate a proiectului, consultan pe diverse teme, costuri
de traducere i costuri suplimentare de personal);
n implementarea proiectului de cooperare vor fi eligibile numai cheltuielile pentru aciunea comun i
pentru funcionarea eventualelor structuri comune;
cheltuielile de animare vor fi eligibile n toate domeniile de cooperare.
Aciunea comun
Proiectul de cooperare corespunde unei aciuni concrete cu rezultate clar identificate, care s aduc beneficii
teritoriilor respective; cheltuielile referitoare la zona LEADER (acoperit de ctre un GAL finanat prin
FEADR) nu nseamn numai cheltuieli localizate pe teritoriul acoperit de GAL. Aciunea este comun n
sensul c este implementat n comun. Coninutul aciunii comune poate acoperi o gam ntreag de activiti
eligibile n conformitate cu axa sau cu axele implementate prin intermediul metodei LEADER.
Aciunile comune care pot fi finanate pot viza, de asemenea, consolidarea capacitii, transferul expertizei din
domeniul dezvoltrii locale prin intermediul, de exemplu, al unor publicaii comune, al unor seminarii sau
parteneriate de nfrire (schimb de manageri i personal din cadrul programului), care s conduc la adoptarea
unor metode de lucru i metodologii comune sau la elaborarea unei activiti de dezvoltare comune sau
coordonate.
Aplicarea unei structuri comune
Aplicarea unei structuri comune este cea mai integrat form de cooperare. O structur comun nou poate fi
orice organism cu personalitate juridic recunoscut n statul membru n cauz. n cazul cooperrii
transnaionale, poate fi vorba i de un grup european de interes economic (GEIE).
Cheltuieli eligibile
n cadrul msurii 421, sunt fi eligibile urmtoarele tipuri de cheltuieli:
cheltuieli pentru pregtirea proiectelor de cooperare* organizare misiuni tehnice, ntlniri, seminarii,
activiti de traducere i interpretare, multiplicare documente;
cheltuieli de investiii pentru implementarea proiectelor comune;
cheltuieli pentru proiecte comune de instruire;
cheltuieli privind construcia instituional: schimb de experien i bune practici privind dezvoltarea
local prin publicaii comune, organizarea de evenimente, proiecte de twinning (schimb de manageri de
program i de personal), alte activiti comune (lucrri de dezvoltare comune).
*Cheltuielile pentru pregtirea proiectului sunt eligibile i vor putea fi decontate chiar dac sunt efectuate
nainte de semnarea Contractului de Finanare.
171
Atenie: Sunt eligibile doar cheltuielile efectuate de GAL-ul beneficiar pe teritoriul su (sau de
beneficiarul non-GAL n teritoriul GAL pe care este situat), cu excepia:
Cheltuielilor de deplasare, mas, cazare, n afara teritoriului GAL;
Taxelor de participare la evenimente n afara teritoriului GAL.
n bugetul indicativ de la capitolul E al proiectului, locul unde se desfoar activitile aferente solicitantului
trebuie s fie pe teritoriul su sau al GAL-ului de care aparine. De asemenea, investiiile/serviciile i
cheltuielile eligibile corespunztoare acestora trebuie s fie efectuate pe teritoriul GAL-ului sau al GAL-ului de
care aparine solicitantul. Vor fi exceptate de la aceast regul cheltuielile de transport, cazare, diurn/mas,
care pot fi efectuate n afara teritoriului.
Cheltuielile aferente participrii la aciuile pregtitoare sunt eligibile pentru angajaii GAL i pentru
reprezentani ai partenerilor GAL.
Nu sunt eligibile cheltuielile ocazionate de simplul schimb de experien neconcretizat ntr-o aciune comun
(ntruct se poate finana prin intermediul reelei naionale de dezvoltare rural).
De asemenea, nu sunt eligibile cheltuielile legate de teritoriile din afara UE.
Atenie:
Proiectele de cooperare pot fi:
n exclusivitate proiecte de servicii (capitolele 1, 2, 3 i 5 din Buget);
proiecte mixte (capitolele 1, 2, 3, 4 i 5 din Buget).
Proiectele de cooperare care includ componente de investiii (corespund obiectivelor msurilor din axele 1 3
din PNDR) vor trebui s respecte prevederile fielor msurilor n care acestea se ncadreaz, att n ceea ce
privete aciunile eligibile, ct i intensitatea sprijinului. Nu vor putea fi finanate dect aciunile eligibile din
fiele msurilor n care un ONG este beneficiar eligibil (deoarece beneficiarii eligibili pe Msura 421 sunt GALurile i alte entiti juridice organizate n conformitate cu aboradrea LEADER).
Pentru cheltuielile de investiii (capitolul 4 din Bugetul proiectului), se va respecta intensitatea sprijinului
specific msurii din PNDR n care se ncadreaz investiia.
GAL poate selecta proiecte ce vor fi implementate n totalitate sau parial n oraele care fac parte din aria de
acoperire a GAL, proiecte care nu se ncadreaz n obiectivele msurilor cuprinse n Axa 3 - PNDR.
Pentru cheltuielile care se ncadreaz n capitolele 1 3 i 5 ale Bugetului proiectului de cooperare, intensitatea
sprijinului va fi de 100%. Cheltuielile eligibile aferente acestor capitole sunt cheltuieli de servicii. Atunci cnd
un proiect de servicii va include i achiziia de bunuri pentru realizarea proiectului, cheltuielile cu aceasta vor fi
eligibile, fiind considerate ca fcnd parte din proiectul de servicii. Un proiect de servicii care va include i
achiziia de bunuri va avea intensitatea sprijinului de 100% din valoarea total a proiectului, numai dac
ponderea cheltuielilor privind bunurile va fi mai mic dect ponderea cheltuielilor privind serviciile. n caz
contrar, proiectul nu mai poate fi considerat de servicii i cheltuielile nu vor mai fi eligibile.
Cheltuielile pregtitoare aferente proiectului de cooperare (ncadrate n Cap. 1 din Buget) reprezint strict
cheltuieli efectuate nainte de semnarea Contractului de Finanare ntre solicitant i APDRP.
Costurile pentru consultan i pregtirea proiectului (suma dintre valoarea capitolelor 1, 5 i valoarea
cheltuielilor de proiectare i asisten tehnic la nivelul fiecrei componente din capitolul 4) nu pot depi 10%
din costul total eligibil solicitat prin Cererea de Finanare. Aceste cheltuileli sunt eligibile n limita procentului
172
stabilit (maxim 10%) indiferent dac n Buget sunt prevzute cheltuieli pentru toate capitolele (cap. 1 i
5)/componentele de proiectare (conform cap. 4) menionate mai sus sau numai pentru unul dintre acestea. De
exemplu, n cazul n care n Cererea de Finanare se solicita numai cheltuieli de pregtire (consulan n etapa de
elaborare a proiectului i costuri cu deplasri n etapa de pregtire) i costuri de audit, dar nu sunt prevzute
costuri de consultan n etapa de implementare, cele dinti vor fi eligibile fr a fi diminuat plafonul maxim de
10% aplicabil.
Alte cheltuieli pentru implementarea proiectului (cuprinse n cadrul fiecrui capitol din Buget) reprezint
cheltuieli ce se justific pentru desfurarea proiectului, fr a reprezenta ns cheltuielile cu aciunea pricipal a
acestuia. Aceste cheltuieli nu pot depi 10% din valoarea total eligibil a Capitolului n care acestea sunt
ncadrate.
De exemplu, valoarea nsumat a Sub-cap. 3.1.7, 3.2.8, 3.3.6 i 3.4.6 (n care se pot ncadra Alte cheltuieli
pentru implementarea proiectului) nu poate depi 10% din suma eligibil total aferent Cap. 3 din Buget.
Proiectele care vor cuprinde cheltuieli specifice sub-cap. 3.4 Alte activiti comune (Lucrri de dezvoltare
comune) din Buget trebuie s prezinte, n cadrul proiectului, n mod obligatoriu, elementele care s justifice
utilitatea i scopul aciunilor propuse. Spre exemplu, n cazul n care prin proiect se propune realizarea unei
pagini web/a unei aplicaii comune, din justificarea prezentat trebuie s reias c aciunea comun reprezint
un instrument utilizat de ctre toate prile implicate n proiect i nu un scop n sine.
Pentru activitile ncadrate n Cap. 2 Cheltuieli pentru aciuni comune de instruire i Cap. 3 Cheltuieli
pentru construcie instituional pentru care serviciile de instruire sau construcie insituional vor fi
externalizate, GAL va prezenta, n cadrul proiectului de cooperare, cerinele minime privind pregtirea i
experiena experilor implicai n furnizarea acestor servicii. Respectarea condiiilor minime prevzute n
proiectul de cooperare se va verifica dup depunerea Rapoartelor de activitate care vor cuprinde activiti care
se ncadreaz n Cap. 2 i 3 ale Bugetului. n acest sens, GAL va ataa Rapoartelor de activitate i CV-urile
expertilor, diplome, certificate, atestate, recomandari, etc.)
Informaiile furnizate n cadrul bugetului indicativ din cererea de finanare trebuie s fie corecte i n
conformitate cu bugetul indicativ, devizul general, devizul financiar, devizele obiectului, devizul cap. 2 i
devizul cap. 5 pentru fiecare investiie.Informaiile furnizate n cadrul bugetului indicativ din cererea de
finanare trebuie s fie corecte i n conformitate cu bugetul general i bugetul partenerului precizate n proiectul
de cooperare.
Pentru indeplinirea crieriilor de eligibilitate privind corectitudinea informatiilor din bugetul indicativ se vor
verifica in Proiectul de Cooperare si in Cererea de Finantare, activitatile propuse prin proiect si resursele umane
alocate acestora.
Corectitudinea informatiilor furnizate in buget se verifica corelat cu fundamentarea bugetului fata de activitatile
si resursele umane alocate acestora prin proiect.
Daca valoarea proiectului mentionata in Buget nu este fundamentata prin activitatile si resursele umane alocate
si se poate aprecia ca bugetul este supradimensionat, atunci proiectul si cererea de finantare aferenta este
considerat neeligibil . Rata de conversie ntre euro i moneda naional pentru Romania este cea publicat de
Banca Central European pe internet la adresa : <http://www.ecb.int/index.html> din data ntocmirii
proiectului de cooperare. Preurile utilizate pentru realizarea investiiilor / serviciilor n cadrul proiectului
trebuie s fie rezonabile.
173

Estimarea
Contribuia
Contribuia
costului total pe FEADR
Contribuia privat
public naional
msur
msur
Nr. de
proiecte
prevzute
Cost total
maxim
33000
34.000 euro
euro/proiect
27.200 euro 6.800 euro
Indicatori de monitorizare:
Tip indicator
Indicator
Tinta 2013-2015
Realizat
Numar proiecte cooperare
Apelul de selecie n varianta simplificat i detaliat pentru msura enunat i Fia Msurii vor fi publicate pe
site-ul GAL-ului: www.galstefancelmare.ro. De asemenea, varianta simplificat a apelului de selecie 41.421
va fi afiat la: sediul GAL tefan cel Mare, sediul OJPDRP Iai, sediul CDRJ Iai, Consiliile Judeene Iai
i Vaslui, precum si la sediile primriilor Aroneanu IS, Ciorteti IS, Comarna IS, Costuleni IS,
Dobrov IS, Golieti IS, Priscani IS, Rebricea IS, uora IS, Ungheni IS, Codeti VS,
Dneti VS, Tcuta VS, Negreti VS. Modelul de declaratie prin care beneficiarul se angajeaza sa
raporteze catre GAL toate platile aferente proiectului va fi disponibil pe site, in varianta printata si pe CD la
sediul GAL.
Perioada depunere proiecte: va fi stabilita de GAL
Locaie: Depunerea proiectelor pentru Msura 41.421 se va face la sediul asociatiei, comuna Aroneanu, sat
orogari, judeul Iai
Descrierea msurii 431.2 Functionarea Grupului de Actiune Locala, dobandirea de competente si animarea
teritoriului
Obiectiv
Masura 431 urmareste cresterea capacitatii de implementare a strategiilor de dezvoltare locala prin:
-
Asigurarea resurselor umane, financiare si tehnice pentru sprijinirea activitatii Grupurilor de Actiune Locala;
Instruirea personalului Grupurilor de Actiune Locala in vederea elaborarii si implementarii strategiilor de

dezvoltare locala;
Animarea teritoriului.

Accesarea masurii 431.2 este necesara si oportuna pentru implementarea strategiei de dezvoltare a grupului de actiune
locala STEFAN CEL MARE. Astfel, masura 431.2 ofera grupului posibilitatea de a functiona corect, asigurandu-i
174
resursele financiare necesare ( inchiriere locatii, plata expertilor implicati in implementarea stategiei de dezvoltare
locala, inchirierea/achizitia de echipamente de birotica si electronice si alte actiuni specifice functionarii Gal).
Componenta a - Functionarea GAL (80%)
Componenta b - Instruire si animarea teritoriului dupa selectia GAL (20%)
Beneficiari :
Tipuri de beneficiari Beneficiari .
Grupuri de Actiune Locala
Evaluarea numarului: 1 beneficiar, prin trei actiuni (1 actiune = un buget anual)
Componenta a):
- Plata expertilor si pentru alte servicii de expertiza legate de implementarea strategiei de dezvoltare locala
- Cheltuieli pentru inchirierea unor locatii
- Cheltuieli pentru organizarea intalnirilor
- Cheltuieli legate de comunicare (telefonie, internet, posta si servicii postale), transport si plata utilitatilor (caldura,
lumina, etc.)
- Cheltuieli pentru participarea la activitatile retelei nationale si europene de dezvoltare rurala, seminarii etc. Inchirierea/achizitia de echipamente de birotica si electronice, precum si a altor echipamente necesare pentru
desfasurarea activitatilor GAL
Componenta b):
- Studii ale zonei
- Masuri pentru furnizarea informatiei cu privire la strategia de dezvoltare locala
- Instruirea personalului implicat in implementarea strategiei de dezvoltare locala
- Evenimente de promovare
- Instruirea liderilor locali
Finanare :
Ajutorul public (FEADR + contribuie public naional): 100%
175
Nr. de
proiecte
prevzute
Cost total
mediu
100.000
euro/proie 299.924 euro
ct
Estimarea costului
total pe msur
Contribuia FEADR
msur
Contribuia public
naional
Contribuia
privat
239.939 euro
59.985 euro
176
Planul de finanare se va ataa n versiunea electronic, att n forma PDF ct i n format Excel.
Buget GAL (in EURO, total perioada implementare strategie)
Denumire parteneriat Asociatia Grup de Actiune Locala Stefan cel Mare
Judeul Iasi si Vaslui
A
B
C
D
E
F
G
Denumirea
Msurii
Valoare
public
Contribuie
privat
B+C
Ponderea
(%)
msurii
din
valoarea
public
PDL
Cost
Total
Masura 111
Masura 112
150000
400000
0
0
150000
400000
5,26%
14,04%
Masura 221
Masura 141
Masura 121
Masura 123
Masura 312
Masura 313
90000
200000
280000
140000
280000
640000
27000
0
315000
140000
120000
112941
117000
200000
595000
280000
400000
752941
3,16%
7,02%
9,82%
4,91%
9,82%
22,46%
Masura 322
Masura
431.2
Cheltuieli
de
funcionare
GAL,
componenta
a+b
TOTAL
%
contributie
public
Contribuie
Contribuie
conform
FEADR
fiei
tehnice a
National masurii din
PNDR
B-F
150000
0
100
320000
80000
100
72000
160000
224000
112000
224000
512000
18000
40000
56000
28000
56000
128000
70-80
100
40-60
50
70
85*
370000
111000
481000
12,98%
296000
74000
100( pr
utilitate
publica) si
70 (pr
generatoare
de profit)
299924
299924
10,52%
299924
100%
2849924
825941
3675865
100,00%
2369924
480000
177
Planul financiar dupa modificarile de strategie din 13.11.2013 GAL Stefan cel Mare
Planul de finanare se va ataa n versiunea electronic, att n forma PDF ct i n format Excel.
Buget GAL (in EURO, total perioada implementare strategie)
Denumire parteneriat Asociatia Grup de Actiune Locala Stefan cel Mare
Judeul Iasi si Vaslui
A
B
C
D
E
F
G
Cost Total Ponderea
Contribuie
Denumirea
Valoare
Contribuie
Contribuie
B+C
(%) msurii
National
Msurii
public
privat
FEADR
din
B-F
Masura 111
150000
0
150000
5,26%
150000
0
Masura 112
368000
0
368000
12,91%
294400
73600
Masura 221
0
0
0
0,00%
0
0
Masura 141
117000
0
117000
4,11%
93600
23400
Masura 121
18240
27360
45600
0,64%
14592
3648
Masura 123
0
0
0
0,00%
0
0
Masura 312
700000
200000
900000
24,56%
560000
140000
Masura 313
499000
88100
587100
17,51%
399200
99800
Masura 322
663760
663760
23,29%
531008
132752
Masura 421
34000
34000
1,19%
27200
6800
H
%
contributie
public
100
100
70-80
100
60,00%
50
70-85
85*
100( pr
utilitate
publica) si
70 (pr
generatoare
de profit)
100
Masura 431.2
Cheltuieli de
funcionare GAL,
componenta a + b
299924
299924
10,52%
299924
100%
TOTAL
2849924
315460
3165384
100,00%
2369924
480000
178

Realizarea parteneriatului i funcionarea GAL-ului
PARTEA a V a: PARTENERIATUL
1. Prezentarea procesului de elaborare a dosarului de candidatur (parteneriatul care realizeaz
dosarul de candidatura Planul de Dezvoltare Local)
Prezentul parteneriat GAL tefan cel Mare, a avut 3 etape distincte de dezvoltare, generate de fazele constituirii
parteneriatului i constituirii sub forma unei asociaii Asociaia Grup de Aciune Local tefan cel Mare. Cele trei
etape sunt:
1. Etapa 1 Iunie 2010 noiembrie 2010 constituire parteneriat i nfiinare asociaie depunere proiect n
2. Etapa 2 noiembrie 2010 februarie 2012 funcionare Asociaie Grup de Aciune Local tefan cel Mare
3. Etapa 3 februarie 2012 aprilie 2012 reluarea procesului de modificare i actualizare a datelor strategiei GAL
tefan cel Mare, n vederea depunerii planului de dezvoltare local al GAL tefan cel Mare n cadrul sesiunii
deschise de selecie a Grupurilor de Aciune Local sesiunea martie aprilie 2012.
Etapa 1 Iunie 2010 noiembrie 2010
Parteneriatul public - privat GAL tefan cel Mare s-a constituit in forma initiala in luna iunie 2010. Pentru elaborarea
dosarului de candidatura din sesiunea noiembrie 2010 de selectie a Grupurilor de Actiune Locala, s-au realizat 5 intalniri
de grup, procesele-verbale fiind atasate la primul dosar de candidatura depus in noiembrie 2010. Intalnirile au avut loc
in perioada 1 iunie-12 noiembrie 2010. Vezi Anexa 12 Procese verbale intalniri parteneri GAL etapa 2010
Echipa de animare, constituita la initiativa Organizatiei World Vision si primariile Aroneanu, Costuleni, Golaiesti,
Dobrovat, au purtat discutii informale in perioada noiembrie 2009-iunie 2010, cu reprezentantii teritoriilor potentiale
candidate pentru constituirea acestui GAL. In urma analizei, s-a conturat teritoriul actual format din cele 14 localitati,
dupa care reprezentantii au fost convocati la intalniri pentru elaborarea strategiei.
La intalnirea initiala din 01.06.2010, a fost prezentata ideea de GAL, precum si cele 7 caracteristici ale programului
LEADER, urmand ca localitatile aderente sa transmita strategiile de dezvoltare proprii si sa emita hotarare de consiliu
local pentru constituirea GAL.
La intalnirea a doua din 16.06.2010, s-au analizat strategiile fiecarei localitati si s-au constituit grupele de lucru pentru
analiza SWOT.
La intalnirea a treia si a patra
179
s-a
finalizat
analiza

SWOT pe cele 4 tematici, conturandu-se propunerile de proiecte si s-au exprimat asteptarile
fiecarei localitati.
La a cincea intalnire in luna noiembrie 2010, la prefectura Vaslui, s-a analizat strategia si s-au adus ajustari.
Asociaia Grup de Aciune Local tefan cel Mare s-a constituit sub form de asociaie cu statutul juridic de asociaie
conform Ordonanei nr. 26/2000 cu modificrile i adugrile ulterioare.
Fondatorii au ales denumirea tefan cel Mare drept nume pentru asociatie i potenialul GAL, din urmtoarele
considerente:
Denumirea s reprezinte o valoare comun, a celor dou micro-regiuni tefan cel Mare este un simbol istoric,
cultural, religios pentru toate comunele din ambele judee i teritorii din GAL, mrturii ale influenei acestuia fiind
mnstirile din zon ridicate de domnitor, tradiiile culturale i istorice, respectul i valorile pe care acest domnitor le
inspir tuturor.
Denumirea s se refere la un element de tradiie de motenire cultural
Denumirea s fie vandabil pe piaa intern adic, s ajute la identificarea mai uoar a ariei geografice acoperit
de potenialul GAL
Denumirea s fie vandabil pe piaa extern mai ales n relaia cu proiectele transfrontaliere cu Republica
Moldova, mrturii i influene ale domnitorului regsindu-se pe ambele maluri ale Prutului.
Numrul de membri fondatori al Asociaiei in luna noiembrie 2010, la infiintarea Asociatiei, a fost de 36 membri,
dintre care 14 administratii publice locale ( 9 din judetul Iasi, 5 din judetul Vaslui), 8 parteneri privati si 14 reprezentanti
ai societatii civile. In total au fost cuprinse 14 localitati toate reprezentate de administratii publice locale.
Dupa cum se poate observa in imaginea de mai sus, parteneriatul public-privat GAL Stefan cel Mare a respectat inca de
la constituire criteriul referitor la ponderea partenerilor privati si ai societatii civile, in sensul ca acestia s-au situat mereu
peste pragul de 50% recomandat de Planul National de Dezvoltare Rurala insa sub pragul de 65% recomandat de
180

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pentru selectia potentialelor GAL-uri organizata in
septembrie - octombrie 2010 (procentul atins este de 61%).
Partenerii au semnat un Acord de parteneriat in cadrul caruia au covenit urmatoarele responsabilitati in ceea ce priveste
dezvoltarea teritoriala a zonei care reuneste cele 14 localitati:
- imbunatatirea mediului si spatiului rural, cresterea calitatii vietii si diversificarea activitatilor economice din spatiul
rural prin implementarea strategiilor integrate de dezvoltare locala;
- imbunatatirea conditiilor de viata ecologice, sociale si economice, avand ca obiectiv crearea unui mediu atractiv si
motivant pentru toate segmentele de populatie care traiesc aici si incurajarea mentinerii tineretului in regiune
- pastrarea peisajului cultural istoric ca si componenta de baza a patrimoniului natural si patrimoniului cultural
european, pentru a contribui la bunastarea umana si la consolidarea identitatii regionale.
- sustinerea in Grupul de Actiune Locala Stefan cel Mareal unei agriculturi ecologice, pentru diversitatea raselor
zootehnice si a soiurilor de plante tipice pentru zona si promovarea produsele provenite din aceasta regiune
- sporirea atractivitatii economice a zonei teritoraiale a Grupului de Actiune Locala Stefan cel Mareprin sustinerea
mestesugurilor, serviciilor precum si prelucrarea produselor regiunii si promovarea acestora.
- realizarea din zona de acoperire a Grupului de Actiune Locala Stefan cel Mareca si regiune-tinta pentru un turism
rural durabil si astfel sa creeze un cadru economic nou si important in regiunea acestora.
- promovarea zonei Grupului de Actiune Locala Stefan cel Maresi asocierea ei cu alte regiuni in tara si strainatate si sa
contribuie la intarirea spatiului rural.
Avand in vedere ca dezvoltarea rurala presupune un grad ridicat de implicare a actorilor rurali pentru a identifica corect
si in timp util necesitatile locale, pentru a elabora in functie de acestea strategii integrate de actiune, destinate dezvoltarii
comunitatii locale (inclusiv a mediului economic), activitatile realizate in vederea elaborarii Planului de Dezvoltare
Locala al GAL STEFAN CEL MARE au avut in vedere urmatoarele aspectele:
- realizarea de analize si expertize teritoriale;
- realizarea unei analize diagnostic;
- realizarea analizei SWOT;
- realizarea unei actiuni de cooperare internationala;
- formularea prioritatilor de dezvoltare;
- elaborarea programului de actiuni;
- elaborarea bugetului necesar implementarii actiunilor;
- identificarea celor mai bune modalitati de implementare, evaluare si monitorizare a activitatilor Axei Leader.
Initiativa demararii activitatilor premergatoare implementarii Axei Leader in zona GAL Stefan cel Mare i-a apartinut
actualei reprezentante legale al parteneriatului public privat. Astfel, aceasta s-a implicat, in diverse activitati de
sensibilizare a actorilor locali, de animare a teritoriului si populatiei in directia implementarii Leader in zona.
181

Datorita faptului ca in etapa 1 dosarul de candidatura pregatit nu a fost conform cu ghidul de
finantare, nu a fost obtinuta finantarea planului de dezvoltare locala la nivelul anului 2010.
Etapa 2 noiembrie 2010 februarie 2012
funcionare Asociaie Grup de Aciune Local tefan cel Mare
n perioada noiembrie 2010 februarie 2012, Asociaia GAL tefan cel Mare a continuat s funcioneze cu resursele
proprii, re-evalundu-i potenialul i analiznd care sunt punctele tari i punctele slabe ale modului de organizare i
funcionare, n vederea consolidrii capacitii instituionale n vederea depunerii unui nou proiect n eventualitatea redeschiderii liniei de finanare pentru constituirea i funcionarea unor Grupuri de Aciune Local.
Etapa 3 februarie 2012 aprilie 2012
Reluarea procesului de modificare i actualizare a datelor strategiei GAL tefan cel Mare, n vederea depunerii planului
de dezvoltare local al GAL tefan cel Mare n cadrul sesiunii deschise de selecie a Grupurilor de Aciune Local
sesiunea martie aprilie 2012.
Liderul Asociaiei GAL tefan cel Mare a rmas n persoana doamnei Rozica Ti, reprezentant legal (preedinta)
Asociaiei GAL tefan cel Mare, reprezentant al partenerului n GAL Fundaia World Vision Romania filiala Iai.
Analiza localizrii geografice, tipurilor de localiti orae, comune, sate, numr de locuitori etc. a localitilor
cuprinse n teritoriului vizat pentru viitorul potenial GAL.
n urma discuiilor i analizei compoziiei parteneriatului actual al GAL i al structurii densitii populaiei, precum i a
parteneriatului public privat n GAL, s-a propus atragerea unor noi membri privai din judeul Vaslui, pentru a mri
reprezentativitatea teritoriului i n zona sudic a GAL, astfel celor 36 membri fondatori existeni alturndu-se nc
patru membri noi: o asociaie apicol din Negreti, Vaslui, o asociaie de cretere a animalelor din comuna Rebricea
Vaslui. Din comunele ieene au mai intrat n GAL tefan cel Mare o ntreprindere individual din comuna Golieti i o
persoan fizic din comuna Ciorteti, expert n achiziii i dezvoltare proiecte n cadrul primriei Ciorteti.
O alt schimbare, de data aceasta n structura teritoriului, a fost adus de retragerea teritoriului comunei Tometi,
judeul Iai, membr fondatoare n GAL prin primria Tometi. n locul acestui teritoriu a fost inclus n teritoriul
GAL comuna Priscani, din judeul Iai, prin Primria Priscani, teritoriu care altfel ar fi rmas izolat de restul
teritoriilor GAL, fiind mrginit de rul Prut n partea de Est, i de comunele din teritoriul GAL tefan cel Mare n
celelalte granie de comun.
Noul Acord de parteneriat privind participarea la procesul de selecie a GAL, acord prin care partenerii GAL i
asum responsabilitatea implementrii strategiei prezentate n planul de dezvoltare local i numete responsabilul legal
al grupului n relaia GAL - AM DGDR PNDR -APDRP este ataat ca anex G2 n prezentul dosar de candidatur plan
de dezvoltare local al asociaiei GAL, i cuprinde toi membrii din actualul GAL.
182
Dupa cum se poate observa in imaginea de mai sus, parteneriatul public-privat GAL Stefan cel Mare a reuit la nivelul
lunii aprilie 2012 s respecte criteriul referitor la ponderea partenerilor privati si ai societatii civile, in sensul ca acestia
s-au situat mereu peste pragul de 50% recomandat de Planul National de Dezvoltare Rurala si sa ating pragul de 65%
recomandat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pentru selectia potentialelor GAL-uri organizata in sesiunea
martie aprilie 2012.
Abordarea a ct mai multor actori care s se alture asociaiei deja nfiinate. n final Asociaia are 40 de membri (35
membri fondatori - au fost 36 dar unul s-a retras) i 5 membri noi. (ONG, asociaii, culte religioase, IMM si autoritti
locale).
Dintre acetia, 14 sunt autoriti publice locale (35% din totalul partenerilor din asociaia GAL tefan cel Mare), 9
sunt ageni economici (IMM, PF, AF,II) n procent de 22%, iar 17 membri reprezint societatea civil, cu 43% din
totalul partenerilor GAL, reprezentnd cumulat ca parte privat 65% din totalul membrilor parteneriatului.
183
Identificarea persoanelor-resurs
La lansarea noii linii de finanare n luna februarie 2012, a fost reluat procesul de elaborare a planului de dezvoltare
local a Asociaiei GAL tefan cel Mare, sub coordonarea Fundaiei World Vision Iasi, mpreuna cu alte organizaii de
interes judeean membre n GAL Fundaia Centrul de Mediere i Securitate Comunitar, AIDROM Iai, Fundaia
Corona, persoana fizic Mihaela Ionescu din comuna Dobrov (n calitate de expert i jurist), cele dou firme de
consultan din GAL (sc BMG Euroexpert srl, sc Eurofin Proiect srl). Au mai participat n echipa care a lucrat la
refacerea dosarului de candidatur reprezentani ai asociaiilor comunitare i agricole din GAL (Asociaia Pheonix
Codeti, Asociaia Pomiviticol Hilia Costuleni, Asociaia pentru Sprjinirea Romilor Bahtaleia Negreti). Primriile
din asociaie au participat la toate ntlnirile programate, participnd att n grupurile de lucru de analiza SWOT
actualizat pentru anul 2012, ct i la n ntlnirile de aprobare a noii strategii i msurilor de finanare actualizate.
Pregtirea materialelor de prezentare a programului LEADER n vederea prezentrii n cadrul ntlnirilor ce
vor avea loc la iniiativa reprezentantului n prezena AM judeean;
Avand in vedere complexitatea si noutatea Leader, GAL Asociaia tefan cel Mare a urmarit realizarea diseminarii
informatiilor prin metode diferite, astfel incat gradul de insusire a acestora sa fie cat mai mare, conform materialelor si
comunicatelor de presa, si articolelor din ziare prezentate in Anexa 14 Materiale de informare, comunicate presa.
Acest lucru a contribuit de asemenea la la indeplinirea criteriului de selectie nr. SCS 3.1.8 fixat de
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
Realizarea unor activitati de publicitate si animare a teritoriului si anume animarea actorilor a fost fcut din primul
moment de doamna Rozica Ti de la Fundaia World Vision Iai. n acelai timp prefectul judeului Iai (membru de
onoare n Asociaia GAL tefan cel Mare) i subprefectul judeului Vaslui au acordat un puternic suport moral acestei
iniiative, organiznd conferine de pres, discutnd cu primarii din comunele implicate de pe teritoriul judeelor i
punnd la dispoziia ntlnirilor dintre membrii parteneriatului GAL tefan cel Mare slile de conferin de la Prefectura
Iai i Prefectura Vaslui. Lunar de dou ori iniiatorii s-au ntlnit pentru a contabiliza realizrile i a fixa urmtoarele
sarcini de rezolvat.
n mod natural localitile au format dou grupe:
1. Aroneanu, Golieti, Ungheni, uora, Priscani, Comarna, Costuleni, Ciorteti, Dobrov (zona de influen a
municipiului Iai, judeul Iai.)
2. Codeti, Rebricea, Tcuta, Dneti, oraul Negreti (zona de influen a oraului Negreti, judeul Vaslui)
n aceast faz de pregtire nu s-au formalizat grupuri de lucru.
ntlnirile au avut trei mari teme:
1. informarea invitailor asupra abordrii LEADER
1.1. Obiective i Obiective operaionale
1.2. Ponderea partenerilor n cadrul Grupului de Aciune Local
1.3. Spaiul eligibil pentru implementarea axei LEADER
1.4. Procedura i calendarul de selecie a GAL -urilor
1.5. Criterii de eligibilitate i de selecie (parteneriat, teritoriu, strategie)
1.6. Descrierea circuitelor administrativ-financiare aplicabile GAL
1.6.1. Faza de selecie a Grupurilor de Aciune Local
1.6.2. Faza de selecie a proiectelor n cadrul GAL i fluxurile acestora
1.6.3. Circuitul financiar pentru msura 431 (sub-msura 431.2)
184

1.7. Exemple de bune practici
Aceste activiti au fost acoperite de echipa de lucru format din coordonarea Fundaiei World Vision Iasi,
mpreuna cu alte organizaii de interes judeean membre n GAL Laura Albu, Fundaia Centrul de Mediere i
Securitate Comunitar, Parintele Radu Pavel AIDROM Iai, reprezentanti ai Fundaiei Corona, persoana fizic
Mihaela Ionescu din comuna Dobrov (n calitate de expert i jurist), Bogdan Baianu si Bogdan Buta sc BMG
Euroexpert srl. Au mai participat n echipa care a lucrat la refacerea dosarului de candidatur reprezentani ai
asociaiilor comunitare i agricole din GAL (Dana Codreanu, Asociaia Pheonix Codeti, Liliana Nechita Asociaia
Pomiviticol Hilia Costuleni, Lupu Costica Asociaia pentru Sprjinirea Romilor Bahtaleia Negreti).
n perioada februarie aprilie 2012 au fost organizate ntlniri seminarii la sediul World Vision Iai, la sediul
prefecturii Iai, sala Galbena, la sediul DADR Iasi, precum i in majoritatea localitilor din GAL. Pentru aceste
ntlniri s-au pregtit cte o prezentare powerpoint coninnd pe lng informaii generale despre potenialul GAL o
scurt prezentare a valorilor ce susin identitatea local a comunitii precum i o inventariere a ateptrilor fa de
programul LEADER i utilitatea potenialului GAL.Vezi Anexa 13 Procese verbale intalniri partneri GAL etapa
2012
Cu ocazia acestor seminarii, participanii au fost rugai s rspund la ntrebri legate de importana diverselor
msuri de finanare de inclus n viitoarea strategie GAL:
I. Ax Creterea competitivitii sectoarelor agricol i forestier
Msur111 Formare profesional (training), informare i difuzare de cunotine
112 Instalarea tinerilor fermieri
121 Modernizarea exploataiilor agricole
122 mbuntirea valorii economice a pdurii
123 Creterea valorii adugate a produselor agricole i forestiere
125 mbuntirea i dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea i adaptarea agriculturii i silviculturii
141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzisten
142 nfiinarea grupurilor de productori
143 Furnizarea de servicii de consiliere i consultan pentru agricultori
II. Ax mbuntirea mediului i a spaiului rural
Msur 211 Sprijin pentru Zona Montan Defavorizat
212 Sprijin pentru zone defavorizate altele dect zona montan
214 Pli de Agro-mediu
221 Prima mpdurire a terenurilor agricole
III. Ax Calitatea vieii n zonele rurale i diversificarea economiei rurale
Msur 312 Sprijin pentru crearea i dezvoltarea de microntreprinderi
313 ncurajarea activitilor turistice
322 Renovarea, dezvoltarea satelor, mbuntirea serviciilor de baz pentru economia i populaia rural i
punerea n valoare a motenirii rurale
Organizarea grupurilor de lucru (combinarea competentelor) si adunarea acestora n diferite

ntlniri.
Temele grupurilor de lucru
Grup de lucru 1 - Dosarul de candidatur
PARTEA I: Prezentarea teritoriului Analiza diagnostic
PARTEA a II-a: Analiza SWOT
185

PARTEA a III - a: Prioritti
PARTEA a IV a: Msuri
Grup de lucru 2 - Realizarea parteneriatului si functionarea GAL
PARTEA a V a: Parteneriatul
PARTEA a VI a: Organizarea GAL -ului
PARTEA a VII a: Mecanismul de implementare
PARTEA a -VIII a: Cooperare si crearea si implementarea retelei
Componena grupurilor de lucru
Coordonator G1 Irina Neneric Braharu
Membru g1 Beatrice Darie coordonator SWOT
Membru g1 Mihaela Celmare
Coordonator G2 Rozi Tita
Membru g2 Mihaela Ionescu
Membru g2 Laura Albu
Cele dou grupuri au coordonat urmatoarele activitati:
Prima ntlnire: sediul World Vision, 29 februarie 2012.
Realizarea unor actiuni de informare in grup de lucru; s-au constituit grupuri de lucru, la care au fost
prezenti reprezentanti desemnati ai fiecarui partener semnatar al acordului de parteneriat si alte persoane in
calitate de invitati. Constituirea primelor grupuri de lucru, au avut drept scop stabilirea in comun a urmatoarelor
aspecte:
- actiunile care urmau sa se intreprinda atat de catre fiecare membru al parteneriatului, cat si de catre intregul
grup;
- stabilirea unui calendar de lucru pentru realizarea tuturor aspectelor convenite de catre membrii
parteneriatului;
- modalitatile de realizare a tuturor activitatilor propuse a se realiza;
- modalitatea de colectare a datelor necesare elaborarii strategiei de dezvoltare locala si persoanele responsabile
de culegerea datelor;
- validarea unei echipe responsabila cu realizarea tuturor activitatilor si stabilirea responsabilitatilor fiecarui
membru al echipei;
In procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locala au fost implicate in permanenta entitatile interesate,
atat publice, cat si private si ONG - din aria teritoriala a GAL Stefan cel Mare.
Constituirea grupurilor de lucru care au reunit entitatile interesate in elaborarea strategiei de

dezvoltare locala si prezentarea in permanenta a stadiului proiectului si a elaborarii Planului de
Dezvoltare Locala a GAL Stefan cel Mare contribuie la indeplinirea criteriului de selectie nr.
SCS 3.1.8 fixat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
186

A doua ntlnire : sediul World Vision patru ntlniri separate cu reprezentani ai GAL
dup cum urmeaz:
Sub-grupa 1 comunele Golieti, Ungheni, uora 5 martie 2012
Sub-grupa 2 comunele Prisacani, Comarna, Costuleni 6 martie 2012
Sub-grupa 3 comunele Ciorteti, Dobrov, Aroneanu 6 martie 2012
Sub-grupa 4 comunele Codieti, Rebricea, Tcuta, Dneti, oraul Negreti 12 martie 2012
Urmatoarele grupuri de lucru s-au constituit periodic si au avut drept obiectiv:
- analiza datelor culese din teritoriu;
- formularea unui set de prioritati strategice si supunerea acestora unor discutii intre membrii parteneriatului;
- conturarea unei imagini de marca a teritoriului GAL Stefan cel Mare
- formularea unei viziuni de dezvoltare a teritoriului si a obiectivelor strategice majore;
- stabilirea prioritizarii proiectelor in cadrul strategiei si elaborarea unui plan de actiuni in vederea
implementarii strategiei de dezvoltare locala;
Intlnirile cu reprezentanii DADR Iai
Dup ntlnirile de tip 2, cu membrii celor patru sub-grupuri, echipele formate din membrii grupului de lucru 1
si 2 au realizat formalizarea i structurarea propunerilor, apoi au avut o ntlnire cu AM judeean Iai pentru
identificarea msurilor din cadrul PNDR, adaptate aciunilor prevzute, la sediul World Vision, n data de 15
martie 2012.
Ulterior adunrii unui numr de 10 ntrebri de clarificare pe marginea condiiilor de eligibilitate a unor
parteneri i a altor aspecte legate de depunerea dosarului de candidatur, o intlnire suplimentar ntre
coordonatorii celor dou grupuri de lucru i reprezentanii DADR Iai a avut loc la sediul AM judeean Iai, n
data de 27 martie 2012.
A treia ntlnire si a patra ntlnire:
Validarea strategiei, a propunerilor i a alegerii organizrii aciunilor au avut loc la sediul prefecturii Iai, n
data de 29 martie 2012, si ulterior pentru aprobarea finala in data de 14 aprilie 2012. Intalnirea a avut drept
obiectiv prezentarea si discutarea proiectului de Plan de Dezvoltare Locala; s-a realizat de asemenea validarea
strategiei, a propunerilor si a alegerii organizarii actiunilor, prezentarea concluziilor lucrarilor in fata
reprezentantilor localitatilor din teritoriu si a celorlalti parteneri ai teritoriului, constituirea comitetului
decizional si de selectie, validarea dosarului de candidatura final de catre parteneri.
Anexam in acest sens procesele verbale si listele de prezenta ale participantilor elaborate cu ocazia
organizarii grupurilor de lucru.- Anexa 13Procese verbale intalniri partneri GAL etapa 2012
Toate aceste actiuni descrise mai sus au contribuit la indeplinirea criteriului de selectie nr. SCS
3.1.8 fixat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
GAL Stefan cel Mare s-a implicat si in alte tipuri de activitati de animare a teritoriului si de implicare a
populatiei in elaborarea strategiei de dezvoltare a grupului si anume:
- comitete de consultare periodice realizate de catre fiecare membru al parteneriatului cu locuitorii din comuna
de resedinta;
187

- animarea teritoriului de catre fiecare membru semnatar al acordului de parteneriat;
De asemenea, s-au implicat in mod activ in propagarea in randul populatiei rurale a informatiilor referitoare la
Leader si GAL, la posibilitatile si oportunitatile pe care implementarea Axei Leader le deschide Romaniei in
general si zonei GAL Stefan cel Mare in special.
In ceea ce priveste actiunile propuse in cadrul Planului de Dezvoltare Locala, GAL STEFAN CEL MARE, si
impreuna cu acesta, entitatile publice, private si ale societatii civile, garanteaza capacitatea de gestionare
necesara pentru a-si asuma co-responsabilitatea implementarii acestora.
Experienta in gestionarea proiectelor europene prezentata la punctul II.2.1.9, alocarea corecta a resurselor
umane si materiale ale STEFAN CEL MARE, precum si impartirea responsabilitatilor realizarii actiunilor
necesare implementarii Planului intre membrii parteneriatului, dau o asigurare in plus pentru derularea strategiei
si indeplinirea obiectivelor acesteia.
Faptul ca fiecare entitate care face parte din cadrul parteneriatului va avea gradul sau de implicare in realizarea
obiectivelor se explica prin faptul ca fiecare entitate are un reprezentant in cadrul parteneriatului.
Astfel, entitatile publice locale care fac parte din cadrul GAL STEFAN CEL MARE, datorita omogenitatii
teritoriului din punct de vedere fizico-geografic, economic si social vor derula si in mod individual proiecte si
actiuni similare ca si activitati si obiective.
In ceea ce priveste reprezentativitatea privata in cadrul GAL STEFAN CEL MARE, participantii in cadrul
grupului sunt entitati juridice care reprezinta diferite sectoare de activitate: servicii, comert, mediu, agricultura,
etc., sau deruleaza activitati complementare importante pentru dezvoltarea teritoriului din care fac parte,
respectiv teritoriul GAL STEFAN CEL MARE ceea ce aduce o asigurare in plus pentru caracterul integrator al
strategiei de dezvoltare locala propusa de Gal STEFAN CEL MARE .Astfel intre membrii parteneriatului se
afla urmatoarele entitati:
- 14 autoritati publice locale;
- 4 ONG-uri de interes judetean si national (Fundatia World Vision Iasi, Fundatia Centrul de Mediere si
Securitate Comunitara, AIDROM Iasi, Fundatia Corona Iasi-organizatie de mediu).
-6 agenti economici din comune, srl-uri, pF, AF,II, cu profil silvic, agricol, servicii
- protopopiatul 2 cu acoperire regionala pe raza comunelor din judetul Iasi incluse in GAL.
-10 ONG-uri locale pe domenii agricole, cresterea animalelor, apicultura, dezvoltare comunitara si pentru
minoritatea roma.
- 2 societati de consultanta in proiecte de dezvoltare rurala;
- 2 persoane fizice din comunele din GAL, experti in evaluare si monitorizare proiecte.
- 1 cabinet medical individual.
188
2. Prezentarea parteneriatului decizional

2.1 Descrierea partenerilor
Partenerii vor fi asociai la procesul de monitorizare a proiectului din partea instituiilor pe care le reprezint i
a funciilor ocupate de acetia n cadrul acestora, fcnd distincia ntre partenerii publici, privai i ONG.
Asociaia GAL tefan cel Mare are un numr de 40 de membri.
PARTENERI PUBLICI 35 %
Nume i
prenume
Partener
Funcia
Tip* /Observaii
Benone Moruzi
Comuna Aroneanu
primar
ADMIN
Comuna Prisacani
primar
ADMIN
Comuna Tutora
Comuna Ungheni
Comuna Danesti
Comuna Golaiesti
primar
primar
primar
primar
ADMIN
ADMIN
ADMIN
ADMIN
Comuna Ciortesti
primar
ADMIN
Comuna Codaesti
Comuna Comarna
primar
primar
ADMIN
ADMIN
Comuna Costuleni
primar
ADMIN
Comuna Dobrovat
primar
ADMIN
Comuna Rebricea
Comuna Tacuta
Orasul Negresti
primar
primar
primar
ADMIN
ADMIN
ADMIN
Constantin
Chirila
Nechita Mihai
Marcu Iulian
Pester Rene
Bizdiga Mihai
Gurzun
Gheorghe
Rusu Mitu
Banu Victor
Harabagiu
Dumitru
Martinus Catalin
Iulian
Radu Valerica
Calin Costica
Cozma Ioan
189
PARTENERI PRIVAI 22.50 %

Nume i prenume
Partener
Funcia
Tip*
/Observaii
Irina Roman
Sc Deco Silva srl
administrator SRL
Baianu Bogdan
BMG euroexpert SRL
administrator SRL
Rapa Carmen
Cabinet Dr. Ripa Carmen

Valerica
administrator privat
Dobanda Florin
Dobnd Florin
ntreprindere Familial
administrator IF
Doina Platon
sc Eurofin Proiect srl
administrator SRL
Pitac Petru
Pitac P. Petru persoana

fizica autorizat
administrator PFA
Paltinel Veronica
Pltinel Veronica I.I.
administrator II
Mazdrag Rodica
Mazdrag Maria Rodica

PFA
administrator PFA
Bizdiga Maricica
Bizdg Maricica IF
administrator IF
190
SOCIETATE CIVILA 42.50 %

Nume i prenume
Partener
Funcia
Tip*
/Observaii
Danca Apostol
Asociatia Pheonix Codaesti, jud.Vaslui
presedinte
ONG
Rozi Tita
Fundatia World Vision Iasi
reprezentant
imputernicit
ONG
Laura Albu
Fundatia Centrul de Mediere si

Securitate Comunitara Iasi
Presedinte
executiv
ONG
Constantin Strainu
Asociatia Pomiviticola Hilita

Com.Costuleni, jud.Iasi
presedinte
ONG
Ciocint Petric
Asociaia Legume Fructe Felicia

Golieti, jud.Iai
reprezentant
imputernicit
ONG
Mihaela Ionescu
Mihaela Ionescu, persoana fizica,

com.Dobrov, jud.Iai
persoana
fizica,
consilier
juridic
societate
civila
Coisin Viorel
Asociatia Cresctorilor de Taurine din

comuna Rebricea, jud.Vaslui
presedinte
ONG
Radu Pavel
AIDROM Iasi
Irina Sile
Fundatia Corona Iasi
Lupu Mariana
Asociaia Pro
Comunitate,Com.Costuleni, jud.Iasi
consiliu
director
Director
executiv
191
presedinte
ONG
ONG
ONG
Lupu Mrioara
Asociaia de Interes Comunitar

Aroneanu, jud.Iai
presedinte
ONG
Lupu Costic
Asociaia pentru sprijinirea romilor

Bahtaleia, Negresti, jud.Vaslui
presedinte
ONG
Alina Apostol
Alina Apostol persoana fizica comuna

Ciortesti
persoana
fizica, expert
proiecte
societate
civila
Constantin Plescan
Asociatia Agricola Aroneanu

com.Aroneanu
presedinte
ONG
Nita Alexandru
Asociatia de dezvoltare rurala ADRA
presedinte
ONG
Vilie Dorosinca
Protopopiatul Iasi II
parinte
protopop
biserica
ortodoxa
Sorin Popovici
presedinte
ONG
Parteneriatul decizional este reprezentat de Comitetul de selecie a proiectelor, care va fi prezentat mai jos,
la capitolul 2.2.4
192
Repartizarea tinerilor si femeilor in GAL Stefan cel Mare

Avand in vedere importanta tinerilor si femeilor in cadrul GAL Stefan cel Mare, o parte dintre entitatile
semnatare ale acordului de partEneriat si membre in Asociatie, vor fi reprezentate in cadrul Adunarii Generale
de catre tineri sau femei.
TINERI
Nr
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
Nume partener
Asociaia de
dezvoltare rural
Aroneanu A.D.R.A
Asociaia Legume
Fructe Felicia
Golieti
Asociatia Phoenix
Codaesti
BMG euroexpert
SRL
Cabinet Dr. Ripa
Carmen Valerica
Com.Dobrovat
Dobnd Florin
ntreprindere
Familial
Ionescu Mihaela
Pitac P. Petru
persoana fizica
autorizat
SC DECO SILVA
SRL
Alina Apostol
nr
tineri
varsta
(ani)
Nume reprezentant
Functie
Nita Alexandru
presedinte
35
Ciocanta Petrica
Danca Apostol GabrielCristian
presedinte
36
presedinte
38
Baianu Bogdan
administrator
30
Ripa carmen mihaela

Martinus Catalin Iulian
administrator
primar
1
1
38
38
Dobnd Florin
Mihaela Ionescu
administrator
persoana fizica
1
1
36
35
Pitac P. Petru
administrator
38
Roman Irina
administrator
1
Paltinel Veronica
administrator
1
Alina Apostol
persoana fizica
1
total tineri
12
procent tineri
30,00%
A se consulta, pentru verificarea datelor, anexele planului de dezvoltare locala (acte constitutive si
ale partenerilor), Anexa 8 Documente doveditoare tineri
36
34
26
copii CI
Asadar, dupa cum se poate observa, in cadrul GAL- Stefan cel Mare dintr-un numar total de 40 de organizatii,
12 sunt reprezentate de tineri. Prin urmare, 30% din reprezentantii legali ai organizatiilor ce formeaza grupul
de actiune locala Stefan cel Mare sunt tineri, dupa cum o demonstreaza si graficul de mai jos.
193
FEMEI
Nr.
Nume partener
Asociaia Pro
Comunitate
Cabinet Dr. Ripa
Carmen Valerica
Centrul de Mediere
i Securitate
Comunitar
Eurofin Proiect
Fundatia Corona
1
2
3
Nume reprez
Functie
Numar
Mariana Lupu
presedinte
Ripa carmen mihaela
administrator
Albu Laura
presedinte
Doina Platon
administrator
director
executiv
Irina Sile
Fundaia World
Rozi Tita
imputernicit
1
Vision Romnia
7
Ionescu Mihaela
Mihaela Ionescu
persoana fizica
1
SC DECO SILVA
8
Roman Irina
administrator
1
SRL
Pltinel Veronica
9
Paltinel Veronica
administrator
1
I.I.
10
Alina Apostol
Alina Apostol
persoana fizica
1
Mazdrag Maria
11
Mazdrag Rodica
administrator
1
Rodica PFA
12
Bizdg Maricica IF
Bizdiga Maricica
administrator
1
Total femei
12
procent femei
30,00%
A se consulta, pentru verificarea datelor, anexele planului de dezvoltare locala (acte constitutive si copii CI
ale partenerilor). Anexa 7Documente doveditoare femei
6
Asadar, dupa cum se poate observa, in cadrul GAL- Stefan cel Mare dintr-un numar total de 40 de organizatii,
12 sunt reprezentate de femei. Prin urmare, 30% din reprezentantii legali ai organizatiilor ce formeaza grupul
de actiune locala Stefan cel Mare sunt femei, dupa cum o demonstreaza si graficul de mai jos.
194
Dupa cum se poate observa din informatiile de mai sus, GAL Stefan cel Mare indeplineste
criteriile de selectie SCS 2.2. si SCS 2.3. fixate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale,
in sensul reprezentarii echilibrate a tinerilor 30% si a femeilor 30%.
De asemenea, in randul membrilor parteneriatului public privat GAL Stefan cel Mare sunt prezente si:
organizatii agricole, reprezentanti ai sectorului economic si a organizatiilor de mediu, reprezetanti ai
minoritatilor etnice, astfel incat toate sectoarele responsabile de dezvoltarea viitoare a mediului rural au
reprezentare.
Nr.
Categoria
reprezentantilor
Reprezentanti ai
organizatiilor agricole
Reprezentanti ai
sectorului forestier
Denumirea societatii comerciale/ONG

Asociatia Pomiviticola Hilita Com.Costuleni
Asociaia Legume Fructe Felicia Golieti
Asociatia Cresctorilor de Taurine din comuna
Rebricea
Asociatia Agricola Aroneanu com.Aroneanu
Asociatia de dezvoltare rurala ADRA
Sc Deco Silva srl
195
Reprezentanti ai
sectorului economic
BMG euroexpert SRL

Dobnd Florin ntreprindere Familial
sc Eurofin Proiect srl
Pitac P. Petru persoana fizica autorizat
Mazdrag Maria Rodica PFA
Bizdg Maricica IF
Reprezentanti ai
Fundatia Corona
organizatiilor de
mediu
Reprezentanti ai
5
Asociaia pentru sprijinirea romilor Bahtaleia
minoritatilor etnice
A se consulta, prentru verificarea datelor, anexele planului de dezvoltare locala (actele constitutive
ale partenerilor). Anexa 3Parteneri GAL documente acte constitutive partneri privati, Anexa 4
Parteneri GAL documente acte constitutive societate civila
4
Asadar, GAL Stefan cel Mare indeplineste criteriul de selectie SCS 2.4. fixat de Ministerul
Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in sensul prezentei in cadrul parteneriatului a
reprezentantilor organizatiilor agricole, sectorului forestier, sectorului economic si a unei
organizatii de mediu.
De asemenea, dupa cum se poate observa, GAL Stefan cel Mare indeplineste criteriul de selectie
SCS 2.1. fixat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in sensul prezentei in cadrul
parteneriatului a unei organizatii a minoritatilor etnice, in speta o asociatie a rromilor.
In procesul de monitorizare si implementare a Planului de Dezvoltare Locala al GAL STEFAN CEL MARE,
fiecare partener va fi prezent direct sau prin intermediul reprezentantului desemnat.
De asemenea, fiecare dintre parteneri isi va desemna cate un supleant care sa il inlocuiasca.
GAL STEFAN CEL MARE este responsabil de implementarea actiunilor din cadrul Planului de Dezvoltare
Locala al teritoriului pe baza caruia a fost selectat si de indeplinirea obiectivelor asumate prin intermediul
acestuia. Va asigura, pe de o parte, monitorizarea activitatilor care se desfasoara in cadrul grupului, iar pe de
alta, coordonarea activitatilor legate de colectarea indicatorilor de rezultat si a celor de impact, relevanti pentru
monitorizarea si evaluarea eficienta a Planului de Dezvoltare Locala.
GAL STEFAN CEL MARE va asigura de asemenea respectarea obligatiilor privind publicitatea si evaluarea
Planului de Dezvoltare Locala si intocmirea rapoartelor privind progresul realizat.
196

GAL STEFAN CEL MAREva controla calitatea implementarii Planului de Dezvoltare Locala
pentru asigurarea bunei functionari a intregului sistem de management, a corectitudinii si
conformitatii punerii in aplicare a Planului de Dezvoltare Locala.
Participarea partenerilor GAL STEFAN CEL MARE si in general a populatiei ce face parte din aria sa teritoriala la
luarea deciziilor se face prin intermediul organelor de conducere. Astfel, in urma constituirii ca si asociatie in
conformitate cu Ordonanta de Guvern nr. 26 / 2000 cu privire la asociatii si fundatii, componenta organelor de
conducere ale acesteia au facilitat o participare directa a asociatilor la luarea deciziilor.
Adunarea Generala a GAL STEFAN CEL MARE formata din 40 de membri, reprezentanti ai sectoarelor public, privat
si societate civila, este organismul suveran si suprem al grupului care concepe si planifica strategia grupului.
Numarul reprezentantilor entitatilor publice in cadrul Adunarii Generale a GAL STEFAN CEL MARE este de 14, iar
numarul reprezentantilor entitatilor private si ale societatii civile este de 26, asigurandu-se astfel un procent de
reprezentativitate de 65% pentru reprezentantii partenerilor privati si a societatii civile.
Dupa cum se poate observa din informatiile de mai sus, GAL STEFAN CEL MARE indeplineste
criteriului de selectie nr. SCS 2.5. fixat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in sensul ca
partenerii privati si ai societatii civile reprezinta 65% din totalul partenerilor.
Avand in vedere numarul mare de membri ai parteneriatului, cat si suprafata teritoriala destul de mare, vor fi delegate
Consiliului Director sarcinile executive legate de gestionarea grupului si a activitatilor acestuia. Astfel, Consiliul
Director este organismul responsabil de gestionarea, administrarea si reprezentarea parteneriatului GAL STEFAN CEL
MARE.
Componenta Consiliului Director al GAL STEFAN CEL MARE este de 5 membri, iar numarul reprezentantilor
entitatilor publice in cadrul Consiliului Director al Gal STEFAN CEL MARE nu depaseste procentul de 50% din
numarul total al membrilor acestuia, fiind la nivelul mandatului consiliului director din aprilie 2012 in procent de 100%
privat.
197

Numarul aparent redus de membri ce fac parte din Consiliul Director nu trebuie inteles ca o
reducere a reprezentativitatii teritoriilor in cadrul grupului, pentru ca dintr-un numar de 40 de
membrii ai parteneriatului 5 fac parte din Consiliul Director. In acest mod este configurat un organism mai flexibil si
operativ care va raspunde cu mai multa usurinta necesitatilor si problemelor legate de implementarea Planului de
Dezvoltare Locala.
2.2 Crearea i funcionarea GAL ului

Functionarea generala a GAL STEFAN CEL MARE este reglementata in concordanta cu Ordonanta de Guvern nr. 26 /
2000 cu privire la asociatii si fundatii.
GAL STEFAN CEL MARE isi asuma elaborarea si implementarea Planului de Dezvoltarea Locala in teritoriul sau, plan
care are drept scop dezvoltarea socio-economica a zonei descrisa la capitolul I al prezentei strategii.
Dupa selectarea in cadrul apelului de selectie organizat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, GAL STEFAN
CEL MARE devine beneficiarul de drept al ajutorului inclus in abordarea Leader, si va fi cel care va gestiona regiunea
in baza Planului de Dezvoltare Locala prin intermediul beneficiarilor finali ai ajutorului, cei care vor actiona ca
promotori ai proiectelor sustinute.
De asemenea, GAL STEFAN CEL MARE actioneaza ca organism intermediar intre DADR IASI si VASLUI, CRPDRP
si beneficiarii finali ai proiectelor, doar in cazul in care nu sunt ei insisi beneficiarii finali, in acest scop exercitand
urmatoarele functii in teritoriu:
o face publicitate Planului de Dezvoltare Locala, prin intermediul partenerilor sai, site-ul, mass-media, etc, si da
persoanelor interesate informatii si sfaturi de care au nevoie cu privire la schema de Leader; aceste informatii vor fi
furnizate atat in mod direct la sediul central al GAL STEFAN CEL MARE, cat si prin intermediul internet, media si
mass-media;
o incurajeaza si promoveaza punerea in aplicare a investitiilor in cadrul abordarii Leader, un rol important in aceasta
directie avandu-l informarile cu diverse grupuri din teritoriu, promovarea direct de catre grup, sau prin partenerii sai;
o orienteaza punerea in aplicare a abordarii Leader spre cele mai bune investitii care sa contribuie la dezvoltarea
teritoriului, conform Planului de Dezvoltarea Locala;
o pune in aplicare proiecte in mod direct, daca acest lucru poate ajuta la dezvoltarea zonei;
o participa cu alte Grupuri de Actiune Locala la proiecte de cooperare;
Obligatiile GAL STEFAN CEL MARE

o sa tina contabilitatea in conformitate cu legislatia nationala in vigoare;
o sa faciliteze verificarea tuturor ac.iunilor sale de catre Comisia Europeana si alte organisme sau autoritati la nivel
comunitar, national sau judetean si, in special, controalele efectuate de care Ministerul Agriculturii si Agentiei de Plati;
o sa participe la toate reuniunile convocate de c.tre Autoritatea de gestionare a fondurilor Leader sau alta autoritate a
PNDR;
198

o asa asigure o publicitate adecvata a Planul de Dezvoltare Locala la nivel judetean, regional si
national atat in ceea ce priveste diferitele masuri sustinute cat si a diferitelor etape ale
procedurilor de acordare si plati a ajutorului. Indeplinirea acestei obligatii se realizeaza dupa cum urmeaza:
Ministerul Agriculturii, Grupurile de Ac.iune Locala si beneficiarii finali ai ajutorului vor aplica diverse materiale
informative si scheme de publicitate pentru proiecte in conformitate cu manualul de identitate vizuala;
.in caz de neindeplinire de catre beneficiarii finali a obligatiilor lor in materie de publicitate, li se va retrage ajutorul
financiar;
. instutiile locale, intreprinderile si asociatiile ca parti ale GAL STEFAN CEL MARE vor facilita distribuirea de
informatii si publicatii in consiliile locale, consiliile de administratie si adunarile generale;
o sa faca parte din Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala;
o sa participe la cel putin un proiect de cooperare;
o sa actioneze intotdeauna respectand principiile de cooperare, obiectivitate, impartialitate, eficacitate, eficienta,
transparenta publicitate si libera concurenta;
o in cazul in care este destinatarul final al ajutorului, sa isi indeplineasca obligatiile care revin oricarui beneficiar final;
Incompatibilitati
Pozitia de Responsabil administrativ sau coordonator al GAL STEFAN CEL MARE este incompatibila cu orice alta
activitate publica sau privata, care se efectueaza cu norma intreaga. Cu toate acestea, Grupul de Actiune Locala poate
autoriza exercitarea unor activitatii, cu conditia ca acestea sa nu aduca atingere autonomiei si independentei managerului
sau coordonatorului GAL.
Restul personalului de executie al GAL STEFAN CEL MARE este obligat sa informeze Consiliul Director al GAL
STEFAN CEL MARE cu privire la orice alte activitati aducatoare de venituri pe care le desfasoara atat pe cont propriu
cat si in calitate de angajati, in scopul de a verifica sa nu existe nicio incompatibilitate intre interesele individuale si cele
ale GAL STEFAN CEL MARE.
Responsabilul financiar si cel administrativ nu pot detine alte functii publice sau private care pot interfera cu autonomia
si independenta cu care trebuie sa isi exercite atributiile in cadrul GAL STEFAN CEL MARE, cu exceptia celor care le
corespund ca functionari publici ai primariilor. Incompatibilitatea trebuie declarata organismului care l-a desemnat intro astfel de functie.
Abtineri
Membrii responsabili cu luarea deciziilor, cat si coordonatorul si personalul tehnic al GAL STEFAN CEL MARE nu va
interveni in gestionarea ajutorului financiar in oricare dintre urmatoarele situatii:
o are interese personale in materie;
o este primar sau oficial al primariei care solicita ajutorul financiar;
o este manager sau membru al intreprinderii, asociatiei sau a entitatii care solicita ajutorul financiar;
o are interese litigioase nesolutionate cu solicitantul ajutorului financiar;
199

o are legaturi de consangvinitate sau afinitate pana la gradul al patrulea inclusiv cu oricare
dintre partile interesate in solicitarea de ajutor financiar sau este asociat cu acestiap;
o exista prietenie intima sau dusmanie fata de persoanele interesate in solicitarea ajutorului financiar;
o a participat in calitate de martor sau expert in cadrul procedurii in cauz.;
o are relatii profesionale cu persoana fizica sau juridica direct interesate in materie, sau au avut in ultimii doi ani relatii
profesionale de orice fel cu respecivele persoane;
Atunci cand unul dintre membrii responsabili cu luarea deciziilor se afla in una sau mai multe dintre situatiile prezentate
mai sus este obligat sa se abtina, motivul si abtinerea fiind prevazute in mod expres in procesul-verbal al sesiunii in
cauza
In cazul in care motivele de abtinere se refera la coordonatorul GAL STEFAN CEL MARE sau la personalul tehnic al
grupului, motivele se prezinta, in scris, Consiliului director, care va decide cu privire la abtinere, si va desemna o
persoana care o va inlocui in procesul de luare a deciziilor in cazul respectiv.
Solicitatii ajutorului financiar pot recuza una sau mai multe persoane insarcinate cu luarea deciziilor sau alte categorii de
personal din cadrul GAL STEFAN CEL MARE in orice moment in cursul procedurii, in cazul in care considera ca
acestea se afla in una din situatiile de abtinere enumerate mai sus.
In cazul in care exista solicitare de recuzare a coordonatorului GAL STEFAN CEL MARE sau a personalului tehnic,
motivele se prezinta in scris Consiliului director, care va decide cu privire la recuzare in termen de cel mult 3 zile.
Organele de conducere care functioneaza la nivelul GAL STEFAN CEL MARE, sunt urmatoarele:
1) Adunarea generala;
2) Consiliul director;
3) Cenzorul sau, dupa caz, comisia de cenzori;
4) Comitetul de selectare a proiectelor;
5) Compartiment administrativ
Functiile si responsabilitatile fiecarui organ de conducere a GAL STEFAN CEL MAREpentru procesul de gestionare si
implementare a Planului de Dezvoltare Locala sunt prezentate detaliat mai jos.
1)Adunarea generala
Este organul de conducere, alcatuit din totalitatea asociatiilor.
Sedintele Adunarii Generale sunt ordinare sau extraordinare. Adunarea Generala Ordinara se convoaca cel putin o data
pe an, in primul trimestru.
Competenta Adunarii generale cuprinde:
a) Aprobarea strategiei si a obiectivelor generale ale GAL STEFAN CEL MARE;
b) Aprobarea si modificarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilantului contabil;
200

c) Alegerea si revocarea membrilor consiliului de selectie;
d) Alegerea si revocarea cenzorului;
e) Revocarea ajutoarelor financiare;
f) Aprobarea Regulamentului intern
Adunarea Generala extraordinara se convoaca ori de cate ori este nevoie la initiativa Consiliului Director al GAL
STEFAN CEL MARE sau daca exista solicitare scrisa din partea a cel putin o treime dintre membrii. In cazul in care se
convoaca la solicitarea membrilor, Adunarea Generala se va tine in termen de cel mult doua luni de la primirea
solicitarii scrise. Adunarea Generala Extraordinara se poate convoca pentru:
. Modificarea statutului sau a regulamentului intern;
. Numirea sau revocarea membrilor Consiliului Director;
. Aprobarea strategiei de dezvoltare;
. aprobarea si modificarea bugetului de venituri si cheltuieli de functionare si a bilantului contabil;
. alegerea sau revocarea membrilor Comitetului de Selectie si aprobarea functionarii acestuia;
. alegerea si revocarea cenzorului;
. revocarea ajutoarelor financiare;
Data, ora si ordinea de zi ale Adunarii Generale se vor comunica in scris tuturor membrilor sai cu cel putin 15 zile
inainte de termenul fixat. Pentru Adunarea Generala Extraordinara motivul si ordinea de zi se comunica cu cel putin 10
zile inainte de convocare.
In cadrul sedintelor Adunarii Generale se vor discuta numai problemele puse pe ordinea de zi de catre Consiliul
Director. In conditiile in care cel putin 50% plus unu din numarul membrilor prezenti ar dori sa puna in discutie
Adunarii Generale alte probleme decat cele stabilite prin ordinea de zi, acestia le vor comunica, spre aprobare,
Consiliului Director cu cel putin 4 zile inaintea zilei fixate pentru convocarea Adunarii Generale. Refuzul Consiliului
Director de a nu admite vreuna din aceste propuneri se va consemna in procesul verbal si se va aduce la cunostinta
Adunarii Generale. Sedintele Adunarii Generale vor fi prezidate de catre coordonatorul GAL STEFAN CEL MARE, iar
in lipsa acestuia de catre vicepresedintele desemnat de acesta. Adunarea Generala convocata cu respectarea prevederilor
de mai sus este legal constituita daca sunt prezenti o treime din numarul membrilor activi sau al reprezentantilor lor.
Hotararile Adunarii Generale se iau cu majoritatea simpla de 50% plus unu din numarul membrilor prezenti.
Fiecare membru activ are dreptul la un vot in Adunarea Generala
Hotaririle luate de Adunarea Generala in limitele legii, ale actului constitutiv si statutului sunt obligatorii chiar si pentru
membrii asociati care nu au luat parte la adunarea generala sau au votat impotiva.
2) Consiliul director
Consiliul Director al GAL STEFAN CEL MARE este organul de conducere si de administrare al acesteia care asigura
realizarea scopului si obiectivelor GAL STEFAN CEL MARE . De asemenea, Consiliul Director asigura punerea in
executare a hotararilor Adunarii Generale. Consiliul Director este alcatuit din membrii numiti de catre Adunarea
Generala El poate fi alcatuit si din persoane din afara GAL STEFAN CEL MARE, in limita a cel mult o patrime din
201

componenta lui. Consiliul Director va putea numi un Secretar General si un Director Executiv
din randurile sale, din membrii GAL STEFAN CEL MARE sau din afara ei.
Consiliul Director este format din 5 membri si functioneaza pe o durata de 4 ani, perioada in care asigura nemijlocit
conducerea GAL STEFAN CEL MARE. Membrii Consiliului Director pot fi realesi.Consiliul Director se va convoca
trimestrial sau ori de cate ori va fi nevoie, de catre Presedite sau in lipsa acestuia de catre Vicepresedintele imputernicit.
Sedintele Consiliului Director sunt prezidate de catre Presedinte iar in lipsa acestuia, de catre Vicepresedintele
imputernicit. Consiliul Director va fi convocat de catre Presedinte prin intermediul Secretarului care va transmite
invitatiile cu cel putin doua zile inainte de sedinta. Convocarea se va face nominal, in scris prin intermediul fax, e-mail
catre fiecare din membrii Consiliului Director. Invitatiile transmise vor cuprinde data, ora si ordinea de zi a sedintei.
Sedintele Consiliului Director sunt legal intrunite in prezenta a cel putin 50% plus unu din numarul membrilor sai.
Deciziile Consiliului Director sunt adoptate cu majoritate absoluta a voturilor celor prezenti. La egalitate de voturi,
hotarator este votul Presedintelui. Deciziile Consiliului Director sunt consemnate intr-un registru special si vor fi
semnate de Presedinte si Secretar. Consiliul Director se reuneste cel putin o data pe trimestru la initiativa Presedintelui
sau ori de cate ori exista cererea a cel putin doua treimi din membrii care fac parte din Consiliul Director. In cazul in
care exista cererea scrisa a membrilor Consiliului Director pentru convocarea Consiliului, acesta se va intruni in termen
de o luna de la data solicitarii. In exercitarea competentei sale
Consiliul Director are urmatoarele responsabilitati:
a) programeaza si gestioneaza activitatile GAL STEFAN CEL MARE;
b) apararea si gestionarea intereselor grupului;
c) programeaza gestionarea administrativa, economica si financiara a GAL STEFAN CEL MARE in conformitate cu
obiectivele pe care trebuie sa le indeplineasca direct sau indirect;
d) lansarea apelurilor de selectie pentru proiecte;
e) propunerea de solutionare provizorie a acordarii unui ajutor financiar;
f) propunerea de solutionare definitiva de acordare a ajutorului financiar;
g) aprobarea proiectelor care vor fi puse in aplicare de catre GAL STEFAN CEL MARE;
h) studierea si aprobarea de modificare a investitiilor, daca este necesar;
i) acordarea perioadelor de prelungire a implementarii proiectelor;
j) propunerea de modificare a cheltuielilor de functionare a GAL STEFAN CEL MARE in cadrul bugetului;
k) prezentarea catre Adunarea Generala a raportului de activitate pe perioada anterioara, executarea bugetului de
venituri si cheltuieli, bilantul contabil, proiectul bugetului de venituri si cheltuieli si proiectele GAL STEFAN CEL
MARE;
l) incheierea de acte juridice in numele si pe seama GAL STEFAN CEL MARE ;
m) aprobarea organigramei si politicii de personal ale GAL STEFAN CEL MARE, daca prin statut nu se prevede altfel;
n) propune Adunarii Generale excluderea acelor membri care nu isi indeplinesc obligatiile sau desfasoara o activitate
care prejudiciaza GAL STEFAN CEL MARE;
202

o) indeplinirea oricaror alte atributii prevazute in statut sau stabilite de Adunarea Generala.
Consiliul director isi poate elabora un regulament intern de functionare.
3) Cenzorul
Daca numarul asociatiilor este mai mare de 15, numirea unui cenzor este obligatorie. Acesta poate fi o persoana din
afara GAL. Cenzorul asigura controlul financiar intern al GAL STEFAN CEL MARE. In realizarea competentei sale,
Cenzorul indeplineste urmatoarele atributii:
a) verifica modul in care este administrat patrimonial GAL STEFAN CEL MARE;
b) intocmeste rapoarte si le prezinta Adunarii Generale;
c) poate participa la sedintele Consiliului Director fara drept de vot;
d) indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de adunarea generala
2.4 Comitetul de selectare a proiectelor

Selecia proiectelor va fi realizat de ctre un Comitet de Selecie, format din membrii GAL. n ceea ce privete selecia
proiectelor n cadrul GAL, se va aplica regula dublului cvorum, respectiv pentru validarea voturilor, este necesar ca n
momentul seleciei s fie prezeni cel puin 50% din parteneri, din care peste 50% s fie din mediul privat i societate
civil.
Parteneriatul decizional, n cadrul msurii de implementare a strategiei grupurilor de aciune local, este
reprezentat de Comitetul de selecie a proiectelor.
Pentru transparena procesului de selecie a proiectelor n cadrul GAL i totodat pentru efectuarea activitilor de
control i monitorizare, la aceste selecii va lua parte i un reprezentant al AMPNDR. In cadrul GAL Stefan cel Mare,
numarul de persoane care fac parte din comitetul de selectie este de 9 persoane.
Tabel cu componena Comitetului de Selecie membri titulari

PARTENERI PUBLICI 22.22 %
Nume i prenume
Partener
Funcia n C.S.
Tip* /Observaii
Benone Moruzi
Primaria Aroneanu,
jud.Iai
primar
ADMIN rural
Radu Valerica
Primria Rebricea,
jud.Vaslui
primar
ADMIN rural

Nume i prenume
Partener
Funcia n C.S.
Irina Roman
Sc Deco Silva srl,

administrator
com.Dobrov, jud.Iai
203
Tip* /Observaii
SRL rural

Nume i prenume
Partener
Funcia n C.S.
Tip* /Observaii
Dana Codreanu
Asociatia Pheonix
Codaesti, jud.Vaslui
Evaluare proiecte
ONG rural
Beatrice Darie
Fundatia World Vision Evaluare proiecte

Iasi
ONG urban
Laura Albu
Fundatia Centrul de
Mediere si Securitate
Comunitara Iasi
ONG urban
Liliana Nechita
Asociatia Pomiviticola Evaluare proiecte

Hilita Com.Costuleni,
jud.Iasi
ONG rural
Ciocint Petric
Asociaia Legume
Fructe Felicia
Golieti, jud.Iai
ONG rural
Mihaela Ionescu
Mihaela Ionescu,
jurist
persoana fizica,
com.Dobrov, jud.Iai
Presedinte executiv
Evaluare proiecte
Persoana fizica rural
Tabel cu componena Comitetului de Selecie membri supleani

PARTENERI PUBLICI 22.22 %
Nume i prenume
Partener
Funcia n C.S.
Tip* /Observaii
Ctlin Martinu
Primaria Dobrov,
jud.Iai
primar
ADMIN rural
Constantin Chiril
Primria Prisacani,
jud.Iai
primar
ADMIN rural

Nume i prenume
Partener
Funcia n C.S.
Tip* /Observaii
Paltinel Veronica
Pltinel Veronica
Intreprindere
Individual comuna
Intreprindere
individuala
II rural
204
Aroneanu, jud.Iai
Nume i prenume
Partener
Funcia n C.S.
Coisin Viorel
Asociatia Cresctorilor Evaluare proiecte

de Taurine din comuna
Rebricea, jud.Vaslui
ONG rural
Radu Pavel
AIDROM Iasi
Evaluare proiecte
ONG urban
Irina Sile
Fundatia Corona Iasi
Director executiv
ONG urban
Constantin Streinu
Asociaia Pro
Evaluare proiecte
Comunitate,Com.Costu
leni, jud.Iasi
ONG rural
Lupu Mrioara
Asociaia de Interes
Comunitar Aroneanu,
jud.Iai
ONG rural
Alina Apostol
Alina Apostol persoana Evaluare proiecte

fizica comuna Ciortesti
Evaluare proiecte
Tip* /Observaii
Persoana fizica rural
Raportul urban/rural al comisiei de selectie este de 22,22% din urban, fiind reprezentat de 2 persoane din
totalul de 9 persoane a comisiei de selecie. Acelai procent de 22,22% se mentine si pentru procentul de
membri reprezentanti ai sectorului public, si se pastreaza si pentru reprezentantii de interes judetean, si
anume 2 membri din 9, deci tot 22,22% din total.
Acesta trebuie sa se reuneasca cu 30 de zile inainte de data limita pentru primirea cererilor de ajutor financiar.
Convocarea Comisiei se efectueaza de catre Presedinte la propunerea Coordonatorului. Comisia va evalua
toate dosarele masura cu masura, urmarind ordinea de intrare a solicitarilor. Dupa evaluarea dosarelor, se va
elabora un raport scris care cuprinde o lista pentru fiecare dintre masuri, cu punctajul pentru fiecare dosar,
sortate de la punctajul cel mai mare la punctajul cel mai mic. Raportul este semnat de catre toti membrii
Comisiei. Cand Presedintele este in incompatibilitate si trebuie sa se abtina in evaluarea dosarelor, acesta se
inlocuieste cu primul Vicepresedinte, care va prelua atributiile de presedinte al Comisiei, fapt care se
mentioneaza in raport.
Dac unul din proiectele depuse pentru selectare, aparine unuia din membrii comitetului, n aceast situaia
persoana (organizaia) n cauza nu are drept de vot i nu va particip la ntlnirea comitetului respectiv.
5) Compartimentul administrativ are urmtoarea componen:
205
In scopul celei mai bune cai de implementare a strategiei Gal Stefan cel Mare, va fi
implicata o echipa de profesionisti care sa utilizeze cat mai eficient resursele financiare,
materiale si institutionale.
Echipa din cadrul Gal Stefan cel Mare va avea in componenta urmatoarele pozitii:
- Manager
- asistent manager
- 2 animatori
- responsabil financiar
- expert tehnic
- 2 experti implementare
-responsabil financiar
Personalul implicat in cadrul Gal Stefan cel Mare poate fi contractat prin mai multe modalitati: fie contract de
munca, fie contract de prestari servicii.
Pentru fiecare membru din cadrul echipei de implementare a Gal Stefan cel Mare se va incheia un contract si
se va semna o fisa a postului. Responsabilitatile principale si cerintele pentru fiecare din posturi sunt descrise
in cadrul Fiselor de post (anexe).
Pentru derularea unor activitati ce necesita expertiza/calificare speciala se va angaja pe baza de contract de
servicii in functie de nevoile identificate pentru buna implementare a strategiei Gal Stefan cel Mare.
In aceste situatii se va tine cont de urmatoarele criterii:
- experienta relevanta in domeniu necesar a persoanelor juridice/experti;
- calificarea profesionala a persoanelor ce vor derula aceste activitati.
Deasemenea, membrii Gal Stefan cel Mare au luat decizia ca serviciile de stabilirea conformitatii si
eligibilitatii proiectelor depuse in cadrul apelurilor de proiecte depuse se vor externaliza. Si in aceste situatii se
va tine cont de criteriile enumerate mai sus.
Modalitatea de contractare a personalului angajat (permanent si ocazional) va fi stabilita de catre Gal Stefan
cel Mare respectand legislatia in vigoare si utilizand un proces transparent procedural.
Resursele umane implicate fac dovada pregatirii lor si a experientelor anterioare, informatii ce pot fi
consultate in cadrul CV-urile atasate (vezi anexe).
Informatiile cuprinse in cadrul cv-urilor persoanelor propuse sa faca parte din echipa de implementare a
strategiei Gal Stefan cel Mare demonstreaza capacitatea Gal Stefan cel Mare de implementarea a activitatilor
prevazute in strategie.
206
PARTEA a VI a: ORGANIZAREA GAL-ului

1. Resurse umane
In cadrul Gal-ului Stefan cel Mare se vor desfasura urmatoarele activitati:
A. Informare- comunicare
Descrierea detaliata a acestei activitati este realizata in cadrul capitolului IV.4 Dispozitivul de comunicare i
informare
B. Apel pentru proiecte
Pentru implementarea strategiei Gal Stefan cel Mare vor fi lansate apeluri de proiecte pentru fiecare dintre
masurile incluse in strategie.
Apelurile pentru proiecte vor fi supuse aprobarii de catre Consiliul director al Gal Stefan cel Mare, iar ulterior in termen
de 14 zile lucratoare de la data aprobarii, se vor transmite catre Ministerul Agriculturii.
Apelurile pentru proiecte vor fi promovate in mass media si prin intermediul materialelor promotionale (fluturasi, afise,
etc) pe intreg teritoriul Gal-ului Stefan cel Mare.
In cadrul apelului de selectie se vor gasi informatii despre urmatoarele aspecte:
- legislatia care reglementeaza sprijinul;
- obiectul, conditiile si scopul sprijinului;
- suma maxima totala ce urmeaza a fi accesata ca sprijin financiar;
- criteriile ce trebuie indeplinite de beneficiari pentru a solicita sprijinul financiar;
- transmiterea persoanelor responsabile cu procedura;
- termenele, locatia depunerii si documentatia aferenta masurii ce trebuie depusa de catre beneficiari;
- componenta comitetului de selectie a proiectelor si criteriile de evaluare a proiectelor;
- termen limita pentru transmiterea rezultatelor;
- posibilitati de contestare a rezultatelor.
In cazul nealocarii unor sume de bani pe masurile lansate se va specifica si suma si termenul nou de lansare a
unei noi sesiuni de proiecte.
C. Sustinerea posibililor beneficiari de proiecte
Depunatorii de proiecte pot atat persoane fizice si juridice, precum si primarii si consilii locale in functie de
cerintele specifice pentur fiecare dintre masurile lansate.
Proiectele depuse de beneficiari vor respecta criteriile stabilite in cadrul fiecarei masuri si vor avea atasate
documentele solicitate in cadrul apelului de proiecte.
Termenul maxim de depunerea al proiectelor va fi cel transmis in cadrul apelului de selectie, dar nu va depasi 8
saptamani de la deschiderea oficiala a apelului de proiecte.
D. Organizarea procesului de verificare si decizie asupra proiectelor depuse
In prima faza, se vor verifica criteriile de conformitate stabilite in cadrul apelului de proiecte si documentele solicitate.
Aceasta activitate va fi externalizata catre o persoana fizica/juridica cu experienta in acest domeniu.
Ulterior verificarii conformitatii, personalul tehnic din cadrul Gal Stefan cel Mare va verifica pe teren daca locatia
derularii proiectului depus nu este alocata altor activitati si daca activitatile propuse in cadrul proiectului nu sunt
demarate inaintea semnarii contractului de finantare.
Pe baza acestei verificari, managerul de proiect va da aviz favorabil sau nefavorabil pentru fiecare solicitare de
finantare.
Solicitarile care primesc aviz favorabil sunt evaluate de catre Comitetul de Selectie Gal Stefan cel Mare. Dupa
finalizarea evaluarii, Comitetul de selectie va elibera un document pentru fiecare masura care va cuprinde punctajele
proiectelor depuse.
Punctajele proiectelor vor fi stabilite conform criteriilor de selectie.
207

In urma evaluarii proiectelor de catre Comitetul de selectie al Gal Stefan cel Mare, Consiliul
Director va emite pentru fiecare masura propuneri motivate pentru aprobarea sau respingerea
proiectelor.
Lista cu proiectele aprobate va fi transmisa Centrului Regional de Plati si Dezvoltare Rurala si Pescuit impreuna cu un
raport al sesiunii de finantare in vederea semnarii contractelor cu beneficiarii finali ai finantarii.
E. Monitorizarea proiectelor
Activitatile de monitorizare a proiectelor din cadrul strategiei Gal Stefan cel Mare sunt prezentate detaliat in capitolul
VII.
In scopul celei mai bune cai de implementare a strategiei Gal Stefan cel Mare, va fi implicata o echipa de profesionisti
care sa utilizeze cat mai eficient resursele financiare, materiale si institutionale.
Echipa din cadrul Gal Stefan cel Mare va avea in componenta urmatoarele pozitii:
- Manager
- asistent manager
- 2 animatori
- responsabil financiar
- expert tehnic
- 2 experti implementare
Personalul implicat in cadrul Gal Stefan cel Mare poate fi contractat prin mai multe modalitati: fie contract de
munca, fie contract de prestari servicii.
In timpul implementarii strategiei Gal Stefan cel Mare se va colabora in regim de voluntariat cu reprezentantii
primariilor de pe teritoriul Gal Stefan cel Mare responsabili cu dezvoltarea rurala (ex: agenti agricoli, etc).
Pentru fiecare membru din cadrul echipei de implementare a Gal Stefan cel Mare se va incheia un contract si se
va semna o fisa a postului. Responsabilitatile principale si cerintele pentru fiecare din posturi sunt descrise in cadrul
Fiselor de post.
n tabelul de mai jos sunt descrise detaliat resursele umane implicate n echipa de management Gal Stefan cel Mare.
Nr
Poziia n echipa de
management
luni
Sarcini/responsabiliti
angajare
1.
Manager GAL
36 luni
- este responsabil pentru

implementarea cu succes a
activitilor proiectului i atingerii
rezultatelor planificate n proiect
- ntocmeste planuri detaliate de
lucru i monitorizeaza respectarea
acestora;
- evalueaz, selecteaz membrii
echipei de proiect
- menine legatura (informeaz, ia
decizii, etc) cu Consiliul director,
Adunarea Generala si Consiliul de
Selectie al asociaiei
- monitorizeaz calendarul de
activiti propus
- menine legatura cu institutiile
implicate in implementarea strategiei
Gal Stefan cel Mare
208
Cerine(aptitudini,
experien)
- experien min. 7ani n
managementul proiectelor
-studii superioare
-experien n coordonarea
echipelor de min.10 membri
- comunicativ, spirit de
observaie, capacitate
decizional n situaii de
criz
- experien n relaie cu
autoriti publice i nstituii
private
- experien implementare
strategii
locale/regionale/naionale
2.
Asistent manager
36 luni
- asigur planificarea, coordonarea i

implementarea proiectului;
- experien min 5 ani n

managementul proiectelor;
- surpevizeaza i sprijin activitile;
- studii superioare
- coordoneaz activitile de
monitorizare i evaluare ale
proiectului;
- experien n
implementare proiecte cu
fonduri nerambursabile;
- ntocmete rapoarte pentru

fnanator;
- experien n lucrul cu
oamenii i coordonarea unei
echipe;
- dezvolt i menine relaiile cu

partenerii implicai n proiect.
3.
Animatori 2
18 luni
- bun organizator
- desfasoara activitati de animarea

teritoriului Gal Stefan cel Mare
- experien de lucru cu
comunitati rurale
- Studii medii/superioare
- asigura promovarea activitatilor

Gal-ului la nivelul publicului larg si
a la nivelul potentialilor beneficiari
ai proiectelor;
- comunicativ, spirit de
observaie
- sprijina echipa de management n

planificare, derulare, monitorizare,
evaluare, raportare tehnico-fnanciar
aferente implementrii activitilor
proiectului.
4.
Responsabil
financiar
36 luni
- Efectueaz operaiunile bancare;

- Inscrie n registre operaiunile
efectuate (ordine de plat, remiteri
bancare, emitere facturi, eviden
ncasri);
- Preia si verific seturile de
documente din departamentele
comerciale, ntocmete deconturile
estimative i deconturile pentru
deplasrile externe;
- ntocmete lunar declaraiile de
impozite, taxe si contributii aferente
salariilor;
- ntocmirea situaiilor financiare
anuale i semestriale;
- experien n contabilitate
de minim 5 ani;
- Studii superioare
economice;
- Bune aptitudini de
comunicare, tenacitate,
spirit de echipa,
corectitudine i seriozitate;
- Cunoate activitatea i
legislaia n vigoare
specific domeniului
financiar-contabil;
- Bun cunosctor al unui
program de contabilitate;
- Colaboreaz la inerea corect i la

zi a evidenei financiare i contabile,
precum i la salvarea datelor
informatice;
5.
Expert tehnic
36 luni
- Atribuii de sprijin a echipei de

management n evaluare tehnic, n
urma depuneri de ctre solicitanii a
209
- experien de minim 3 ani

n domeniu;
5.
Experti
implementare - 2
34 luni
documentaiei aferente investiiei;
- studii superioare;
- realizeaz activitile legate de

raportarea tehnic;
- capacitate de sintez i
analiz;
- contribuie la realizarea ghidurilor

fiecarei masuri din cadrul Gal Stefan
cel Mare
- cunotine privind PNDR
- sprijina potentialii beneficiari ai

proiectelor din cadrul strategiei Gal
Stefan cel Mare
- experien de minim 3 ani

n domeniu;
- asigura asistenta tehnica in scrierea

proiectelor depuse pe masurile
strategiei Gal Stefan cel Mare;
- capacitate de sintez i
analiz;
- sunt implicati in procesul de control

si de monitorizare a proiectelor
implementate de beneficiari
- excelente capaciti de
comunicare i relaionare;
- excelente capaciti de
comunicare i relaionare;
- studii superioare;
- cunotine privind PNDR
- sprijina echipa de management n

cadrul activitatilor propuse in
strategia Gal Stefan cel Mare
- realizeaz activitile legate de
raportarea tehnic;
Pentru derularea unor activitati ce necesita expertiza/calificare speciala se vor angaja experti pe baza de contract
de servicii in functie de nevoile identificate pentru buna implementare a strategiei Gal Stefan cel Mare.
In aceste situatii se va tine cont de urmatoarele criterii:
- experienta relevanta in domeniu necesar a persoanelor juridice/experti;
- calificarea profesionala a persoanelor ce vor derula aceste activitati.
Deasemenea, membrii Gal Stefan cel Mare au luat decizia ca serviciile de stabilirea conformitatii si eligibilitatii
proiectelor depuse in cadrul apelurilor de proiecte depuse se vor externaliza. Si in aceste situatii se va tine cont de
criteriile enumerate mai sus.
Modalitatea de contractare a personalului angajat (permanent si ocazional) va fi stabilita de catre Gal Stefan cel
Mare respectand legislatia in vigoare si utilizand un proces transparent procedural.
Resursele umane implicate fac dovada pregatirii lor si a experientelor anterioare, informatii ce pot fi consultate
in cadrul CV-urile atasate vezi Anexa 10 Cvuri personal administrativ GAL, Anexa 11 Cvuri membri comitet
selectie proiecte.
Informatiile cuprinse in cadrul cv-urilor persoanelor propuse sa faca parte din echipa de implementare a
strategiei Gal Stefan cel Mare demonstreaza capacitatea Gal Stefan cel Mare de implementarea a activitatilor prevazute
in strategie.
Deasemenea, prin capacitatea de mobilizarea a co-finantarii necesare implementarii proiectelor prin sprijinul
acordat beneficiarilor de catre reprezentantii societatii civile, se dovedeste la nivelul Gal-ului Stefan cel Mare
accesibilitatea resurselor financiare.
Organigrama GAL Stefan cel Mare este urmatoarea
210
Deasemenea, Anexa 9 ROF Gal Stefan cel Mare include Regulamentul de organizare si functionare GAL.
3. Descrierea resurselor materiale (echipamente, localuri disponibile)
Pentru buna functionare si adminsitrare a Gal-ului Stefan cel Mare se va identifica o locatie (sediu) accesibil si
functional care va fi utilata corespunzator astfel incat sa fie permisa indeplinirea corecta activitatilor propuse in
cadrul Gal si atingerea obiectivelor.
Spatiul va fi ales de comun acord de catre membrii Gal Stefan cel Mare si va fi dotat corespunzator.
Spatiul va cuprinde:
- o incapere mai mare necesara desfasurarii intalnirilor Adunarii Generale, ale Consiliului Director si a Comitetului
de selectie a proiectelor, utilata cu o masa de sedinte, scaune, videoproiector, flipchart
- birou/birouri dotate corespunzator (birou, scaune, calculator/laptop-uri, imprimanta multifunctionala) unde isi vor
desfasura activitatea personalul Gal-ului Stefan cel Mare
- alte anexe/dependinte necesare (toaleta, chicineta,etc)
Mentionam faptul ca pana la inchirierea unui spatiu si a achizitie echipamentelor necesare, membrii Gal Stefan cel
Mare (cu precadere ONG-urile de interes regional, membre in Gal World Vision, CMSC) vor pune la dispozitie
spatiu pentru intalnirile membrilor Gal si echipamentul necesar comunicarii intre partile implicate in implementarea
strategiei.
Pana in prezent de la infiintarea Asociatiei Gal Stefan cel Mare majoritatea intalnirilor Adunarilor generale, a
intalnirilor de lucru in scopul scrierii strategiei au fost realizate la sediul Organizatiei World Vision filiala din Iasi.
211

Desemenea logistica necesara (videoproiector, laptop-uri, flipchart, consumabile, etc) au fost
oferite pentru realizarea maintalnirilor mai sus prezentate de catre Centrul de Mediere si
Securitate Comunitara Iasi si de catre Organizatia World Vision punctul de lucru Iasi.
Astfel, Gal Stefan cel Mare va avea toate reursele materiale si administrative necesare implementarii planului de
dezvoltare locala.
3. Buget indicativ anual de funcionare a GAL-ului
Gal Stefan cel Mare functioneaza conform legii 26/2006 privind Asociatiile si Fundatiile, neavand scopuri
patrimoniale. In acest caz veniturile inregistrate acopera cheltuielile. Astfel dupa selectia organizata de Minister, Gal
Stefan cel Mare va avea un buget indicativ anual de functionare conform tabelului de mai jos:
Venituri
Suma
- Incasari UE pentru cheltuieli de functionare a

Gal (15% din bugetul alocat)
100.000 euro
- cotizatia partenerilor, donatii si sponsorizari
8.000 euro
TOTAL
108.000 euro
Cheltuieli
Cheltuieli adminsitrative si de publicitate
108.000 euro
TOTAL
108.000 euro
Conform tabelului de mai sus, Gal Stefan cel Mare inregistreaza venituri si cheltuieli care sa-i permita
desfasurarea in bune conditii a actiunilor propus ein cadrul strategiei.
In afara de veniturile obtinute prin intermediul finantarii strategiei (in urma selectiei proiectului), Gal Stefan cel
Mare realizeaza venituri si din alte surse: cotizatia membrilor, donatii, sponsorizari). Acest aspect intareste faptul ca
Asociatia Gal Stefan cel Mare are capacitatea implementarii cat mai complete a actiunilor propuse in cadrul planului de
dezvoltare locala.
Partenerii GAL au semnat un acord de co-finantare precizand sursa si volumul incasarilor pentru co-finantarea
functionarii GAL prezent in anexa Acord co-finantare membri GAL plan de dezvoltare.
Dupa cum se poate observa din cele prezentate mai sus, Gal Stefan cel Mare are capacitatea financiara de a
implementa strategia si capacitatea de stimulare a membrilor Gal-ului in scopul cofinantarii necesare derularii actiunilor
propuse in cadrul planului de dezvoltare locala.
212
Atasam bugetul detaliat de functionare a Gal Stefan cel Mare (componenta a si

componenta b).
Denumire
I
UM
II
Valoare
UM
III
Cantitate
IV
Componenta a
Cap.I.
Total
V
TVA(24%)
VI
196520
1.Salarii si alte plati pentru personalul GAL (sunt

incluse si taxele aferente salariilor brute)
Manager GAL
Asistent manager
Animator 1
Animator 2
Responsabil financiar
Expert tehnic
Expert implementare1
Expert implementare2
Cap.II.
luni
luni
luni
luni
luni
luni
luni
luni
1200
810
640
640
730
700
730
730
36
36
18
18
36
36
34
34
43200
29160
11520
11520
26280
25200
24820
24820
1.Cheltuieli pentru inchirierea unor locatii
luni
500
32
16000
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
20
17
12
150
50
20
400
300
375
375
100
80
7
7
20
1
4
4
3
1
1
1
1
1
3359
140
119
240
150
200
80
1200
300
375
375
100
80
807,56
35
28,56
57,6
36
48
19,2
288
72
90
90
24
19,2
luna
100
36
3600
864
an
luna
luna
luna
luna
30
15
5
100
3
36
36
36
36
7480
1080
540
180
3600
1795,2
259,2
129,6
43,2
864
2. Cheltuieli pentru inchirierea/achizitia de

echipamente de birotica si electronice, precum si a
altor echipamente necesare pentru desfasurarea
activitatilor GAL
Birouri
Scaune birou
Scaune sedinta
Mese sedinta
Dulapuri
Rafturi
Laptop
Calculator
Imprimanta multifunctionala
Videoproiector
Telefon/fax
Flipchart
3.Cheltuieli pentru achizitia de consumabile
(hartie, tonere,birotica,etc)
4. Cheltuieli legate de comunicare (telefonie,
internet, posta si servicii postale), transport si
plata utilitatilor(caldura, lumina, etc)
Telefon/fax
Internet
Posta
Transport
213
Energie electrica
Incalzire
Apa
5.Cheltuieli pentru participarea la activitatile
retelei nationale si europene de dezvoltare rurala,
seminarii, etc
Cap.III.Cheltuieli legate de plata expertilor si
pentru alte servicii de expertiza legate de
implementarea strategiei de dezvoltare
locala(jurist,audit,externalizare pentru
verificarea conformitatii si eligibilitatii)
Total Componenta a
TOTAL a (col V+VI)
%
Componenta b
25
30
10
32
32
32
800
960
320
192
230,4
76,8
proiect
2000
2000
480
proiect
3800
3800
232759
237618
79,23%
912
4859
Cap.I.Cheltuieli instruire-angajati Gal si lideri

locali
Instruirea personalului implicat in implementarea
strategiei de dezvoltare locala (cheltuieli
instruire,diurna, cazare, transport)
Instruirea liderilor locali
an
an
3000
2000
3
3
9000
6000
2160
1440
Cap.II.Cheltuieli pentru realizarea de studii ale

zonei
Studii ale zonei
an
3500
10500
2520
Cap.III.Cheltuieli pentru evenimente de

promovare
Pliante
Afise
Banner
Buletin informativ
Pagina web
buc
buc
buc
buc
buc
0,3
0,7
100
0,15
400
2000
500
1
10000
1
600
350
100
1500
400
144
84
24
360
96
Evenimente de promovare(Transport, cazare, masa

participantilor la actiuni de informare-promovare a
teritoriului
an
3200
9600
2304
an
an
100
550
3
3
300
1650
72
396
loc
buc
buc
800
30
120
14
5
15
11200
150
1800
2688
36
432
53150
9156
Cap.IV.Cheltuieli pentru furnizarea informatiei

cu privire la strategia de dezvoltare locala
Anunturi mass media
Conferinte de presa
Caravane de informare(Transport, cazare, masa
participantilor la actiuni de informare)
Rollup
Panouri informative
luna
luna
luna
Total Componenta b
214
TOTAL b (col V+VI)

%
TOTAL componenta a+b
TOTAL GENERAL
%
62306
20,77%
285909
299924
100,00%
14015
4. Dispozitivul de comunicare i informare

Conform articolului 76 din Regulamentul Comisiei (CE) nr.1698/2005, este obligatoriu sa se faca cunoscuta actiunea
comuna a Uniunii Europene si a autoritatilor publice nationale, privind sprijinul acordat in domeniul dezvoltarii rurale.
Pentru a asigura o absorbtie cat mai eficienta a fondurilor europene este foarte important ca un numar cat mai mare de
potentiali beneficiari sa fie informati despre sprijinul financiar pe care il pot obtine prin PNDR. Obiectivul principal al
actiunilor de informare si promovare in mediul rural il reprezinta constientizarea opiniei publice si in mod special:
- a potentialilor beneficiari, in vederea accesarii fondurilor europene destinate dezvoltarii rurale;
- a beneficiarilor, privind continutul masurilor;
- a administratiei publice nationale si locale, a organizatiilor profesionale, partenerilor economici si sociali, a
organizatiilor neguvernamentale atat pentru accesarea fondurilor disponibile cat si pentru diseminarea informatiilor
specifice.
Comunicarea trebuie sa fie clara, concisa, concreta, adaptata publicului tinta si coerenta, pe durata intregii perioade de
implementare a Planului de Dezvoltare Locala. Aceasta se articuleaza in jurul a trei principii:
- flexibilitatea (capacitatea de a raspunde rapid la semnalele venite din mediul intern si extern);
- transparenta (capacitatea de a furniza informatii obiective si corecte referitoare la activitatile GAL STEFAN CEL
MARE si la contributia Uniunii Europene);
- eficienta (prin utilizarea optima a resurselor in vederea atingerii impactului maxim).
In desfasurarea activitatilor sale GAL STEFAN CEL MARE asigura respectarea urmatoarelor principii:
PUBLICITATE - Atat GAL STEFAN CEL MARE cat si beneficiarii de proiecte vor fi supuse regimului de informare si
publicitate prevazute in legislatia referitoare la accesarea fondurilor europene prin FEADR;
OBIECTIVITATE . se manifesta prin auto limitarea puterii discretionare in selectarea de catre GAL STEFAN CEL
MARE a destinatarilor finali ai proiectelor de ajutor financiar, prin stabilirea criteriilor de selectie pentru diferite masuri,
in temeiul carora se va realiza selectia;
CONCURENTA - selectarea beneficiarilor se face printr-o comparatie a tuturor cererilor depuse, in ordinea de prioritate
in conformitate stabilita prin punctajul pentru fiecare masura in parte. Proiectele se adreseaza tuturor categoriilor de
beneficiari.
TRANSPARENTA - concretizata in absen.a unor acorduri secrete, dosare complete si notificarea catre partile interesate
de deciziilor luate.
EGALITATE SI NEDISCRIMINARE prin:
215

. EFICACITATE - in atingerea obiectivelor stabilite in cadrul programului, prin selectarea
proiectele care sa duca la atingerea obiectivelor stabilite;
. EFICIENTA - in procesul de alocare si utilizare a resurselor, astfel incat, cu cel mai mic cost sa se realizeze beneficiile
sociale, in special in randul femeilor si tinerilor, si / sau o mai buna protectie a mediului.
. COLABORARE . GAL STEFAN CEL MARE este considerat in colaborare cu alte grupuri din regiune, precum si cu
alte grupuri din alte comunitati si state, cu publicul si cu guvernul;
Pentru ca informarea si comunicarea reprezinta elemente esentiale atat in etapele initiale, de constituire a parteneriatelor
public si private cat si ulterior, dupa selectarea parteneriatului ca si GAL, in cadrul GAL STEFAN CEL MARE se vor
realiza in continuare actiuni si activitati menite sa asigure publicitatea axei Leader si a posibilitatilor de finantare, buna
functionare a GAL si implementarea tuturor actiunilor din cadrul strategiei de dezvoltare locala. Actiunile de promovare
prevazute pentru GAL STEFAN CEL MARE se vor repeta in functie de nevoile de informare identificate dupa fiecare
etapa de implementare, tinand cont de faptul ca aceste actiuni constituie tehnici specifice de comunicare esentiale in
derularea campaniilor de informare atat pentru publicul larg, cat si a celor orientate catre potentialii beneficiari.
Totodata, in vederea eficientizarii actiunilor de promovare, GAL Stefan cel Mare va externaliza o serie de activititati
cum ar fi: realizarea studiilor sociologice, tiparirea materialelor informative (design, format s.a.), realizarea spoturilor
publicitare TV si audio, precum si alte activitati specifice ce decurg din procesul de promovare. Vor fi elaborate:
materiale informative (pliante, brosuri, ghiduri, afise etc.), spoturi radio TV si web-site destinat in mod special Planului
de Dezvoltare Locala a GAL STEFAN CEL MARE, conferinte organizate la nivel regional, participare la emisiuni
specializate si altele. De asemenea, GAL ul va pune la dispozitia potentialilor beneficiari informatii privind fluxul
accesarii fondurilor de dezvoltare rurala, ce va include: tipurile de investitii eligibile, categoriile de beneficiari,
plafoanele maxime alocate, conditiile de eligibilitate, procedurile administrative legate de accesul la finantare, procedura
de examinare a cererilor de finantare, criteriile de selectie a proiectelor precum si numele persoanelor de contact
responsabile cu activitatea de informare si comunicare a Planului. Actiunile specifice de promovare si instruire a
potentialilor beneficiari privind implementarea Planului de Dezvoltare Locala sunt realizate in conformitate cu nevoile
identificate, urmarindu-se acoperirea tuturor domeniilor de interes corespunzatoare masurilor din plan.
Vor fi distribuite in cadrul teritoriului GAL STEFAN CEL MARE chestionare pe baza carora vor fi identificate
persoanele fizice si/sau juridice, publice sau private, care si-au manifestat interesul in a accesa fonduri prin intermediul
axei Leader. Aceasta baza de date este una deschisa, aflata intr-un proces de actualizare permanenta. In acest sens
contactul direct cu potentialii beneficiari si alte asociatii si organizatii care la randul lor pot disemina informatiile
primite, reprezinta principala metoda prin care se va realiza actualizarea si completarea bazei de date. Promovarea
directa prin intermediul pliantelor, brosurilor, direct mailing se va realiza utilizand informatiile cuprinse in baza de date,
informatii ce sunt selectate in urma campaniilor de informare si a sondajelor de opinie derulate in mediul rural. Lipsa
informatiilor si accesul dificil al persoanelor care locuiesc in mediul rural, la informatie specializata reprezinta o bariera
in calea implementarii programelor de dezvoltare in spatiul rural si au un efect advers asupra dorintei potentialilor
beneficiari de a initia noi afaceri in zona rurala. Actiunile propuse pentru informarea potentialilor beneficiari se vor
desfasura incepand atat in perioada de pregatire a Planului de Dezvoltare Locala cat si pe toata perioada implementarii
acestuia. Evaluarile efectuate pe parcursul implementarii Planului de Dezvoltare Locala vor fi de natura sa aprecieze
impactul comunicarii, precum si buna intelegere a actiunilor, iar criteriile utilizate pentru realizarea evaluarilor vor face
referire cel putin la urmatoarele aspecte:
- Evolutia numarului dosarelor depuse;
- Evolutia numarului de potentiali beneficiari care au accesat informatia continuta in materialele informative (afise,
pliante, ghiduri, brosuri etc.);
216

- Evolutia profilului celor care depun proiecte in functie de categoria profesionala, sex,
egalitatea sanselor;
- Numarul de accesari website pentru obtinerea de informatii din domeniul dezvoltarii rurale,
Politica de comunicare poate fi adaptata in functie de rezultatele evaluarii, iar propunerea de modificare va fi prezentata
in Adunarea Generala a GAL STEFAN CEL MARE. In ceea ce priveste informarea beneficiarilor Planului de
Dezvoltare Locala, acestia trebuie sa cunoasca natura fondurilor europene in vederea implementarii corespunzatoare a
proiectelor.
Astfel, in momentul semnarii contractului, se va preciza in mod explicit categoria sprijinului financiar acordat .
respectiv in baza axei Leader, suma alocata, contributia fiecaruia, logo-ul LEADER. Asadar, GAL STEFAN CEL
MARE va informa beneficiarii cu privire la apelurile de selectie si la masurile care pot fi accesate si totodata, va publica
lista beneficiarilor care primesc sprijin, destinatia financiara si sumele contributiei publice. Actiunile propuse pentru
informarea beneficiarilor vor avea loc indeosebi in momentul semnarii contractului de finantare si vor continua si pe
intreaga perioada a implementarii proiectului. Publicul larg va fi informat despre finantarea Leader prin:
- Placute explicative aplicate pe toate investitiile care au o valoare mai mare de 50.000 Euro ;
- Placute explicative instalate in biroul GAL STEFAN CEL MARE (LEADER) ;
- Publicarea constanta a unor rapoarte trimestriale si anuale;
Pentru a sublinia si populariza oportunitatile si exemplele de succes legate de implementarea Planului de Dezvoltare
Locala, precum si implicarea comunitara in spatiul rural romanesc GAL STEFAN CEL MARE va publica pe site un
Raportul Anual de progrese care cuprinde informatii concrete privind implementarea planului, precum si lista completa
a beneficiarilor care au accesat ajutoare financiare. De asemenea, in mod constant, pe parcursul perioadei de
implementare, va informa prin anunturi si comunicate de presa evenimentele si actiunile semnificative. Actiunile
propuse pentru informarea publicului larg se vor desfasura incepand cu perioada de pregatire a Planului de Dezvoltare
Locala si va continua pe toata perioada implementarii, pana la evaluarea rezultatelor acestuia. Pentru informarea
publicului larg vor avea loc campanii specifice in mod deosebit la inceputul implementarii Programului, pentru a
acoperi o gama cat mai larga de potentiali beneficiari. La sfarsitul perioadei de implementare, campaniile vor fi
organzate in scopul informarii publicului asupra rezultatelor, a experientei dobandite si a beneficiarilor care au accesat
prin FEADR ajutoare financiare. Criteriile de evaluare a actiunilor de informare a publicului larg sunt: Numarul de
panouri si placute explicative aferente investitiilor derulate sau finalizate;
- Numarul de accesari si documente descarcate de pe pagina de internet a GAL STEFAN CEL MARE;
- Vizibilitatea GAL STEFAN CEL MARE in mass-media;
- Recunoasterea logo-ului comunitar in urma campaniilor de informare derulate in mediul rural;
217
Pista de audit informatii si comunicare

Cine desfasoara
activitatea
Nr.crt
Activitate
Extern
Convocare reuniune membri

Gal Stefan cel Mare in scopul
1 aprobarii politicii de
comunicare si informare ion
cadrul Gal-ului
Intern
Gal
Prioritizarea activitatilor de
informare si comunicare
Responsa Docume
bil
nt primit
Cine
Docume
semneaza
nt
documentu
generat
l
Unde se arhiveaza
Asistent
manager
Responsabil
Convocato
Secretariat
Gal Stefan cel
r
Gal
Mare
Adunarea
Generala a
Gal Stefan
cel Mare
Proces
verbal
Membri
prezenti
Secretariat
Gal
Proces
verbal
Membri
prezenti
Secretariat
Gal
Arhiva
fizicaoriginal
Stabilire criterii evaluare a

3 rezultatelor informarii si
comunicari
Gal
Adunarea
Generala a
Gal Stefan
cel Mare
Realizare activitati de
comunicare si informare in
4 perioada de pregatire a
Planului de Dezvoltare
Locala
Gal
Membri Gal
Extras
proces
verbal
reuniuni
Membri
prezenti
Secretariat
Gal
Realizare activitati de
comunicare si informare in
5 perioada de implementare a
Locala (chestionare aplicate)
Gal
Animatorii
Extras
proces
verbal
reuniuni
Managerul
Gal-ului
Compartimen
tul
administrativ
al Gal-ului
Realizare baza date cu

6 informatiile centralizate din
chestionare
Gal
Animatorii
Compartimen
Chestionar Raport de
tul
Manager Gal
e
evaluare
administrativ
al Gal-ului
218
Copie
Actualizare Baza de date website
Identificare oferta, selectie

oferta si contractare pentru
8
servicii de tipografie (afise,
pliante, brosuri informative)
Gal
Tipografie Gal
Informare prin distributia

9 materialelor (afise, pliante,
brosuri)
Animatori
Asistent
manager
Oferte
pret,
produse
finale
Web-site
actualizat
Compartimen
Animatori/ex tul
pert tehnic
administrativ
al Gal-ului
Contract,p
roces
verbal de
receptie
produse
Asistent
manager,
comisie de
receptie
Fotografii
cu
Locuitorii
locuitorii
teritoriului/an
teritoriului
imatorii
care
primesc
Animatori
Compartimen
tul
administrativ
al Gal-ului
Compartimen
tul
administrativ
al Gal-ului
Gal
Institutie de
profil,
Oferta pret Contract
asistent
manager
Institutie de
profil
Secretariat
Gal
Organizare de conferinte la
nivel local pe perioada
11
implementarii Planului de
Dezvoltare Locala
Gal
Animatori,
asistent
menageul,
managerul
Gal
Raport
conferinta/
lista
participant
i
Asistent
managerul,
managerul
Gal
Compartimen
tul
administrativ
al Gal-ului
Informare potentiali
12 beneficiari din baza de date si
a celor care solicita informare
Gal
Animatori
Scrisoare
de
informare
Asistent
managerul,
managerul
Gal
Compartimen
tul
administrativ
al Gal-ului
Anunturi pentru sesiunile de

depunere a proiectelor
Gal
Consiliul
director/asist
ent manager
Anunt
selectie
Asistent
managerul,
managerul
Gal
Secretariat
Gal
Compartiment
ul
administrativ
al Gal-ului
Gal
Consiliul
director/asist
ent manager
Asistent
managerul,
managerul
Gal
Secretariat
Gal
Compartiment
ul
administrativ
al Gal-ului
Evaluarea activitatilor de
15
comunicare si informare
Gal
Consiliul
director/asist
ent
manager/man
agerul
Rapoarte
de
monitorizar
e, rapoarte
de
progres,sit
Asistent
Raport de managerul,
evaluare managerul
Gal
Secretariat
Gal
Compartiment
ul
administrativ
al Gal-ului
Adaptarea politicii de
16 comunicare si informare in
functie de evaluari
Gal
Adunarea
Generala
Gal
Consiliul
director/asist
ent
manager/man
agerul
Identificare oferta, selectie

10 oferta si contractare pentru
studii sociologice
13
Publicare rapoarte de
monitorizare si de progres
14 pentru implementarea
Locala
Publicarea rezultatelor
17 implementarii Planului de
Dezvoltare Locala
Institutie
de profil
219
Baza de
date,
solicitari
informatii
Raport de Proces
evaluare verbal
Membri Gal
Secretariat
Gal
Raport
final
Asistent
managerul,
managerul
Gal
Secretariat
Gal
Compartiment
ul
administrativ
al Gal-ului
Compartiment
ul
administrativ
al Gal-ului
PISTA DE AUDIT IMPLEMENTAREA PROIECTELOR

Cine desfasoara
activitatea
Nr.crt
Activitate
Extern
Convocare
Consiliu Director
in scopul aprobarii
apelului de selectie
Cine
Unde se arhiveaza
Docume semneaz
Respons Docume
nt
a
Arhiva
abil
nt primit
Intern
generat documen fizicaCopie
tul
original
Responsa
Convocato bil Gal
Secretariat
r
Stefan cel Gal
Mare
Gal
Asistent
manager
Sedinta Consiliu
Director in scopul
2
aprobarii apelului
de selectie
Gal
Consiliu
Director
Anunt
Proces
selectie si
verbal
lansare
aprobare
ghid
Responsa
bil Gal
Secretariat
Stefan cel Gal
Mare
Publicare anunt
selectie
Gal
Asistent
manager
Anunt
Anunt
selectie si
publicat
lansare
Manager,
Secretariat
asistent
Gal
manager
Raspuns la
clarificari din
4
partea potentialilor
beneficiari
Gal
Compartim
ent
Solicitare
administrat clarificari
iv
Raspuns
clarificari
Depunerea
5 proiectelor in
cadrul GAL
Gal
Comitetul
Proiecte
de selectie
depuse
al Gal
Compartiment
Numere
Comitetul
Secretariat ul
inregistrar de selectie
Gal
administrativ
e proiecte al Gal
al Gal-ului
Gal
Comitetul
de selectie
al Gal
Scrisoare
Compartiment
Manager,
de
Secretariat ul
asistent
conformita
Gal
administrativ
manager
te
al Gal-ului
Gal
Comitetul
de selectie
al Gal
Lista de
proiecte
selectate
Verificarea
conformitatii
administrative a
6
proiectelor depuse
si a criteriilor de
selectie
Realizare selectiei
7
proiectelor
220
Manager,
Secretariat
asistent
Gal
manager
Compartiment
Manager,
Secretariat ul
asistent
Gal
administrativ
manager
al Gal-ului
Depunerea
proiectelor
8
selectate la
CRPDRP
Gal
Verificare in teren
Structuri
9 de catre structurile
ARDRP
din cadrul ARDRP
Notificare
10
CRPDRP
beneficiari si GAL
Comitetul
de selectie
al Gal
Rapoarte
Compartiment
de
Manager,
Secretariat ul
evaluare/P asistent
Gal
administrativ
roiecte
manager
al Gal-ului
depuse
Structuri
ARDRP
Rapoarte
de
evaluare
CRPDRP
Semnare contracte
CRPDRP si
11 de catre beneficiari
beneficiari
si CRPDRP
Compartiment
Secretariat ul
Gal
administrativ
al Gal-ului
Notificari
CRPDRP
contracte
Compartim
entul
CRPDRP si
administrat
beneficiari
iv al Galului
Compartiment
ul
administrativ
al Gal-ului
Gal
ARDRP/C
ompartime
nt
administrat
iv
Gal
Consiliul
director
Prezentarea
punctelor de
vedere cu privire la
prelungirea/modifi
14
carea proiectelor
catre CRPDRP
insotite de memorii
justificative
Gal
Manager/a
sistent
manager
Asistent
Scrisori de managerul, Secretariat
solicitare managerul Gal
Gal
Compartiment
ul
administrativ
al Gal-ului
Sustinerea
beneficiarilor de
15 finantare in
implementarea
proiectului
Gal
Compartim
Solicitari
entul
de la
administrat
beneficiari
iv
Raspuns
solicitare/p
rocese
verbale
Compartiment
ul
administrativ
al Gal-ului
Monitorizarea
12 implementarii
proiectului
13
Evaluarea
solicitarilor de
prelungire/modific
ari ale proiectelor
ARDRP
Asistent
Rapoarte managerul,
de progres managerul
Gal
Rapoarte
de
evaluare
221
Minute
Compartiment
ul
administrativ
al Gal-ului
Asistent
Compartiment
managerul, Secretariat ul
managerul Gal
administrativ
Gal
al Gal-ului
Asistent
managerul,
managerul
Gal
PARTEA a VII a: Mecanismul de implementare

Procesele de monitorizare, evaluare si control a prezentei strategii sunt responsabilitatea Gal-ului Stefan cel Mare si
presupun urmatoarele actiuni:
-
identificarea problemelor aparute in procesul implementarii strategiei si luarea de decizii operative;
efectuarea zilnica a gestionarii proiectului;
utilizarea corecta si transparenta a procedurilor de gestionare a resurselor;
facilitarea coordonarii intre activitatile componente;
monitorizarea si raportarea la timp a realizarilor si rezultatelor proiectului;
comunicarea la toate nivelurile a stadiului implementarii strategiei de dezvoltare.
Monitorizarea prevede un sistem riguros si trasnparent de vizualizare a modului in care are loc gestionarea financiara a
implementarii strategiei de dezvoltare, care sa permita colectarea sistemica si structurarea anuala a datelor cu privire la
activitatile desfasurate.
Pe parcursul implementarii strategiei se vor realiza rapoarte de progres trimestriale si anuale care vor cuprinde:
-
informatii financiare despre fiecare masura din cadrul strategiei;
informatii cantitative pe baza indicatorilor de realizare si rezultat stabiliti pentru fiecare masura in parte
analiza rezultatului monitorizarii planului de dezvoltare.
Pe parcursul monitorizarii implementarii Planului de Dezvoltare Locala se vor avea in vedere urmatoarele aspecte:
-
examinarea rezultatelor implementarii fiecarei masuri si calitatea proiectelor finantate;
evaluarea periodica a progreselor realizate pentru realizarea obiectivelor propuse in planul de dezvoltare local;
examinarea rezultatelor obtinute;
realizarea recomandarilor si propunerilor de imbunatatire a impactului planului.
Rapoartele de progres vor fi prezentate Consiliului Director si Adunarii Generale a Gal Stefan cel Mare si dupa aprobare
vor fi transmise Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
O alta modalitate de monitorizare a implementarii Planului de Dezvoltare Locala a Gal Stefan cel Mare se va
realiza printr-un program informatic de monitorizare care sa permita evaluarea si monitorizarea gradului de
implementare prin compararea indicatorilor propusi si rezultatele obtinute.
Evaluarea presupune elaborarea unui dispozitiv clar de organizare a inregistrarii si raportarii catre Ministerul
Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a unor sugestii si remarci privind rezultatele implement.rii proiectelor in cadrul
strategiei de dezvoltare locala. De asemenea, evaluarea va fi o activitate bine structurata pe o baza bine stabilita si
presupune elaborarea unui set de indicatori (considerati relevanti in reflectarea eficientei obtinute in urma implementarii
Planului de Dezvoltare Locala) si a unei metodologii de evaluare (inclusiv rapoarte de evaluare intermediare si finale) a
222

rezultatelor implementarii. Controlul presupune stabilirea unui sistem de verificare a respectarii
planificarii legate de implementarea strategiei de dezvoltare. Se vor efectua rapoarte de
verificare pe teren a gradului de implementare a proiectelor finantate in cadrul Planului de Dezvoltare Locala.
Dupa cum se poate observa din informatiile de mai sus, GAL Stefan cel Mare indeplineste criteriiile de
selectie nr. SCS 3.1.6 si SCS 3.1.7 fixate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in sensul
stabilirii clare a dispozitiilor de evaluare si monitorizare a implementarii Planului de Dezvoltare
Locala.
Pentru o imagine cat mai clara a mecanismului de evaluare, control si monitorizare a strategiei Gal Stefan cel Mare,
prezentam in continuare Pista de audit pentru evaluare, control si monitorizare:
Cine de s fas oara
activitate a
Nr.crt
Activitate
Exte rn
Inte rn
Re s pons Docume
abil
nt primit
Docume nt
ge ne rat
Cine
Unde s e arhive aza
s e mne az
a
Arhiva
docume n fizicaCopie
tul
original
Convocare mambri
GAL in scopul
stabilirii
1
modalitatilor de
evaluare, control si
monitorizare
Gal
Asistent
manager
Convocator
Responsa
bil Gal
Stefan cel
Mare
Secretariat
Gal
Sedinta Consiliu
Director in scopul
aprobarii
2 modalitatilor de
evaluare, control si
monitorizare a
Planului de
Gal
Adunare
Generala
Gal
Proces verbal
aprobare
Membri
Gal
Secretariat
Gal
Realizare evaluare
intermediara a
Planului de
Dezvoltare Locala
Gal
Asistent
manager,
manager
Raport de
evaluare
Manager,
asistent
manager
Compartimen
Secretariat tul
Gal
administrativ
al Gal-ului
Prezentarea
evaluarii
intermediare catre
Consiliul Director
Gal
Asistent
manager,
manager
Proces verbal
Membri
Consiliul
Director
Compartimen
Secretariat tul
Gal
administrativ
al Gal-ului
Propuneri de
imbunatatire Plan
de Dezvoltare
Locala
Gal
Consiliul
Director
Rapoarte cu
propuneri de
imbunatatire
Membri
Consiliul
Director
Compartimen
Secretariat tul
Gal
administrativ
al Gal-ului
Prezentarea
rapoartelor cu
propunerile de
6
imbunatatire catre
Adunarea Generala
Gal
Gal
Asistent
manager
Raport cu
propuneri
Membrii
Aprobare/resp
de
Adunarii
ingere
imbunatati
Generale
re
Implementare
masuri de
imbunatatire in
7
urma aprobarii de
catre Adunarea
Generala
Gal
Manager ,
asistent
manager
Raport
implementare
masuri
imbunatatite
Manager,
asistent
manager
Compartimen
Secretariat tul
Gal
administrativ
al Gal-ului
Rapoarte
trimestriale de
8 progres a Planului
de Dezvoltare
Locala
Gal
Compartim
ent
administrat
iv
Rapoarte de
progres
Manager,
asistent
manager
Compartimen
Secretariat tul
Gal
administrativ
al Gal-ului
Secretariat
Gal
Prezentarea
rapoarte trimestriale
Consiliului Director
al Gal
Gal
Asistent
manager,
manager
Raport
progres
trimestrial
Procese
verbale
Membrii
Secretariat
Consiliului
Gal
Director
10
Prezentarea
rapoarte trimestriale
Adunarii Genarale
al Gal
Gal
Asistent
manager,
manager
Raport
progres
trimestrial
Procese
verbale
Membrii
Adunarii
Generale
Gal
223
Compartimen
Secretariat tul
Gal
administrativ
al Gal-ului
Trimitere rapoarte
progres trimestriale
11 catre Ministerul
Agriculturii si
Dezvoltarii Rurale
Gal
Asistent
manager,
manager
Publicitatea
Rezultatelor
12 evaluarii trimestriale
(pliante, brosuri,pag
web)
Gal
Compartim
Raport de
ent
Materiale
monitorizar
administrat
informative
e
iv
Implementarea
masurilor de
imbunatatire in
urma analizei
13 rapoartelor de
progres de catre
Adunarea Generala
a Gal si a masurilor
de imbunatatire
Gal
Asistent
manager,
manager
Raport
Manager,
implementare
Secretariat
asistent
a masurilor de
Gal
manager
imbunatatire
Monitorizarea
Planului de
Dezvoltare Locala
14
prin intermediul
sistemului
informatic al GAL
Gal
Compartim
ent
administrat
iv
Raport de
monitorizare
15
Prezentarea
rezultatelor
monitorizarii catre
Consiliul Director
Scrisoare de
inaintare
Compartim
Manager, entul
asistent
administrat
manager iv al Galului
Compartimen
tul
administrativ
al Gal-ului
Compartimen
Manager,
Secretariat tul
asistent
Gal
administrativ
manager
al Gal-ului
Manager,
asistent
manager
Compartimen
tul
administrativ
al Gal-ului
Compartimen
tul
administrativ
al Gal-ului
Compartimen
Raport de
Membrii
Secretariat tul
monitorizar Proces verbal Consiliului
Gal
administrativ
e
Director
al Gal-ului
Asistent
manager
Gal
Asigurarea
publicitatii
rezultatelor
monitorizarii
16 informatice in
teritoriul Gal Stefan
cel Mare, prin
materialele
informative
Gal
Compartim
ent
Raport de Materiale
administrat control
informative
iv
Compartimen
Manager, Manager,
tul
asistent
asistent
administrativ
manager manager
al Gal-ului
Controlul
implementarii
proiectelor depuse
in cadrul strategiei
Gal
Compartim
ent
administrat
iv
Raport de
control
Manager,
asistent
manager
Compartimen
tul
administrativ
al Gal-ului
Monitorizarea
respectarii
graficelor de
18
implementare a
proiectelor depuse
in cadrul Gal
Gal
Compartim
ent
administrat
iv
Raport de
control
Manager,
asistent
manager
Compartimen
tul
administrativ
al Gal-ului
Publicitatea
rezultatelor
controlului in
19 teritoriul Gal prin
materiale
informative si
pagina web
Gal
Compartim
ent
Raport
administrat control
iv
Materiale
informative
Manager,
Secretariat
asistent
Gal
manager
17
224
Identificare, selectia
si contractarea
ofertei pentru
realizarea unor
20
activitati de
monitorizare
punctuala a
teritoriului
Persoana
fizica/juridi
ca
Gal
specializat
a
Realizarea
21 activitatilor de
monitorizare
Persoana
fizica/juridi
ca
specializat
a
Publicitatea
22 rezultatelor
monitorizarii
Realizare si
prezentarea
rapoartelor anuale
23
de monitorizare
catre Consiliul
Director
Propuneri de
imbunatatire a
24
Planului de
Dezvoltare Locala
Prezentarea
rapoartelor cu
25 propuneri de
imbunatatire catre
Adunarea Generala
Transmiterea
Rapoartelor anuale
26 de progres catre
Ministerul
Agriculturii
Gal
Compartim
ent
administrat
iv/persoan
a fizica sau
juridica
specializat
a
Oferta pret,
contract
Persoana
fizica/juridi
ca
specializat
a
Compartim
Raport
ent
monitorizar
administrat
e
iv
Raport
monitorizare
Materiale
informative
Manager,p
ersoana
fizica/juridi Secretariat
ca
Gal
specializat
a
Persoana
Compartimen
fizica/juridi
Secretariat tul
ca
Gal
administrativ
specializat
al Gal-ului
a
Compartimen
Manager,
Secretariat tul
asistent
Gal
administrativ
manager
al Gal-ului
Gal
Compartim
ent
administrat
iv
Raport anual
de
monitorizare si
procese
verbale
Manager,
asistent
Compartimen
manager si Secretariat tul
membrii
Gal
administrativ
Adunarii
al Gal-ului
generale
Gal
Consiliul
Director
Rapoarte de
propuneri de
imbunatatire
Compartimen
Membrii
Secretariat tul
Consiliului
Gal
administrativ
Director
al Gal-ului
Gal
Asistent
manager
Membrii
Raport cu Aprobare/resp
Adunarii
propuneri ingere
generale
Gal
Manager,
asistent
manager
225
Scrisori de
inaintare
Compartimen
Secretariat tul
Gal
administrativ
al Gal-ului
Compartimen
Manager,
Secretariat tul
asistent
Gal
administrativ
manager
al Gal-ului
Implicarea GAL-ului n aciunile de cooperare i n RNDR

PARTEA a -VIII a: ACIUNI DE Cooperare i funcionare
in cadrul reelei naionale de dezvoltare rural
1. Cooperare
Masura de cooperare este una dintre cele trei masuri ale axei Leader. Cooperarea inseamna mai mult decat
interconectare. Aceasta incurajeaza si sprijina grupurile de actiune locala sa intreprinda o actiune comuna cu un alt grup
Leader sau cu un grup care are o abordare similara, in alta regiune, sau chiar intr-o tara terta. Cooperarea este inteleasa
ca parte a strategiei de dezvoltare locala si nu ca un element adaugat strategiei deoarece reprezinta o modalitate de a
extinde experientele locale pentru imbunatatirea strategiilor locale. Colaborarea realizata dincolo de granite a
reprezentat un mod de a avea acces la informatii si idei noi, de a invata de la alte regiuni sau tari, pentru a stimula si
sprijini inovatia si pentru dobandirea de competente si noi mijloace de furnizare. Desi cooperarea inter-regionala si
transnationala nu este intotdeauna simpla, poate reprezenta adesea cea mai importanta modalitate de obtinere a
rezultatelor privind inovatia si constructia institutionala. Integrarea unei dimensiuni transnationale si interteritoriale
initiativelor locale sprijina de asemenea, crearea identitatii UE pe langa cea locala, regionala, nationala. Sprijinul si
managementul activitatilor de cooperare necesita mai mult timp si solicita mai multe resurse pentru planificare si
management. Statele membre trebuie pregatite sa aloce resuresele de asistenta tehnica adecvata pentru acest scop.
Proiectele de cooperare concrete trebuie sa aiba ca rezultat o valoare adaugata reala pentru teritoriu.
Modalitatile de sprijinire a proiectelor de cooperare difera de la un stat membru la altul, dar este foarte important ca
acestea sa fie implementate cu conditia luarii in considerare a naturii graduale a cooperarii. Din punct de vedere
procedural, cooperarea intre GAL-uri are loc in doua faze succesive:
1. Actiuni de pre-dezvoltare. Aceste actiuni preced proiectul de cooperare in vederea facilitarii identificarii partenerilor
potentiali si sprijinirea realizarii unei actiuni comune. 2. Realizarea si implementarea unei actiuni comune. Un
parteneriat pentru cooperare trebuie incurajat pentru a lucra impreuna la dezvoltarea unor produse comune; proiectele de
cooperare nu sunt simple schimburi de experienta. Partile trebuie sa se implice intr-un proiect comun concret
administrat de un GAL coordonator responsabil de activitatea de coordonare. Cooperarea practica poate avea doua
obiective, adesea complementare: obtinerea masei critice necesare unui proiect comun si identificarea
complementaritatilor. Prin Leader sunt disponibile doua tipuri de cooperare:
- Cooperarea inter-teritoriala . cooperarea intre diferite zone rurale din cadrul unui stat membru. Poate avea loc intre
grupuri Leader si este de asemenea deschisa si altor grupuri locale prin folosirea unei abordari participative.
- Cooperarea transnationala: reprezinta cooperarea intre grupurile Leader din cel putin 2 state membre, sau grupuri din
tari terte ce urmaresc aceeasi abordare.
Prin intermediul acestei masuri se vor finanta proiecte de cooperare transnationala (intre Romania si alte state membre
sau nu) si inter-teritoriala (in cadrul Romaniei) intre GAL-uri si alte grupuri/parteneriate, care functioneaza dupa
principiul LEADER, parteneriate public-private selectate in cadrul Axei 3, conform art.59 e) din Regulamentul (CE)
nr.1698/2005 sau oricaror alte grupuri rurale organizate dupa metoda LEADER (grupuri locale care sa aiba un rol activ
in dezvoltarea rurala, sa fie organizate pe baza parteneriatului actorilor locali, grupuri de initiativa locala, micro-regiuni
si alte parteneriate de tip LEADER, grupuri finantate prin Axa 4 din FEP) si recunoscute de statul membru. Actiunile de
cooperare sunt eligibile atunci cand cel putin un partener reprezinta un GAL finantat prin axa LEADER. Aceste proiecte
226

vor fi implementate sub responsabilitatea unui GAL coordonator. Doar proiectele si actiunile
comune care corespund obiectivelor masurilor din Axa 1, 2 si 3 ale FEADR vor fi eligibile
pentru sprijin.
Actiunile comune pot avea ca obiectiv si constructia institutionala: schimb de experienta si bune practici privind
dezvoltarea locala prin publicatii comune, organizare de evenimente, proiecte de twinning (schimb de manageri de
program si de personal) sau prin lucrari de dezvoltare comune sau coordonate in comun. Functionarea unei structuri
comune este cea mai integrata forma de cooperare. Aceasta masura, va fi facilitata de sprijin metodologic care se va
baza, in principal, pe reteaua rurala din Romania si reteaua europeana. Responsabilitatile fiecarui partener vor fi
detaliate in cadrul unui acord de cooperare, semnat de cele doua GAL-uri implicate in proiect, care trebuie sa contina
referinte la un buget general planificat, obiectivele proiectului, activitatile pe care doresc sa le implementeze in comun
in vederea realizarii acestora, rolul fiecarui partener si participarea financiara finala a fiecarui partener in cadrul
proiectului. In ceea ce priveste cooperarea transnationala, pot fi initiate proiecte comune cu tari non-UE, caz in care sunt
eligibile pentru sprijin numai cheltuielile legate de teritoriile din cadrul UE. In cazul cooperarii intre un GAL si alte
grupuri sau parteneriate din state membre UE acordul de cooperare va trebui sa prevada ca fiecare partener sa suporte
cheltuielile in mod proportional cu participarea sa la actiunea comuna. Principalele categorii de cheltuieli eligibile sunt:
- cheltuieli pentru pregatirea proiectelor de cooperare . organizare misiuni tehnice, intalniri, seminarii, activitati de
traducere si interpretare, multiplicare documente, - cheltuieli de investitii pentru implementarea proiectelor comune cheltuieli pentru proiecte comune de instruire Cheltuieli neeligibile - simplul schimb de experienta neconcretizat intr-o
actiune comuna (intrucat se poate finanta prin intermediul retelei nationale de dezvoltare rurala). De asemenea, nu sunt
eligibile cheltuielile legate de teritoriile din afara UE. Cooperarea va fi lansata dupa desfasurarea primei proceduri de
selectie a Grupurilor de Actiune Locala. Proiectele de cooperare vor fi selectate de catre:
A. Grupurile de Actiune Locala, daca au integrate in strategia lor de dezvoltare actiuni de cooperare. In acest caz,
criteriile de eligibilitate si de selectie vor fi elaborate si aplicate de catre GAL si incluse in strategia de dezvoltare locala.
B. Autoritatea de Management, pentru celelalte GAL-uri care nu au prevazut aceste actiuni in strategia de dezvoltare
locala. In acest caz, criteriile de selectie vor fi elaborate de Autoritatea de Management.
In ambele cazuri, proiectele de cooperare vor cuprinde urmatoarele aspecte: a. Parteneriatul: tipul actorilor implicati,
legaturile dintre responsabilii de proiect si GAL . implicarea partenerilor locali in operatiunile prevazute. b. Integrarea in
strategia teritoriului: integrarea in strategia teritoriala, valoarea adaugata a proiectului, coordonarea cu alte actiuni
derulate, valorificarea experientei cooperarii din afara teritoriului. c. Tipul de proiect: Actiuni comune concrete (mai
mult decat o intentie si/sau un schimb de experienta ). d. Aspecte tehnice: fezabilitate tehnica, calendar, mecanismul de
implementare, aspecte practice, metodologie si organizare, indicatori de monitorizare, managementul proiectului. e.
Aspecte financiare: buget realist si coerent, plan de finantare, deviz, fezabilitate financiara, implicarea diversilor actori.
Criterii de eligibilitate - parteneriatele reprezinta GAL-uri sau sunt organizate in conformitate cu abordarea LEADER proiectele vor fi elaborate si implementate in comun - coordonatorul este un GAL finantat prin axa LEADER activitatile sau proiectele corespund unei masuri sau mai multor masuri din FEADR - valoarea proiectului (suma
solicitata) sa se incadreze in limita financiara maxima stabilita (200.000 euro co-finantare publica, iar valoarea totala a
investitiei nu va depasi 400.000 euro). In ambele cazuri, prioritate vor avea proiectele de cooperare care: - implica mai
mult de doua GAL-uri din Romania - implica un GAL din alt stat membru cu experienta Leader + - includ activitati
inovative - combina obiectivele din diferite axe ale PNDR - se adreseaza fermierilor de semi-subzistenta
- se adreseaza tinerilor din zona rurala - respecta normele de mediu - care urmaresc facilitarea implementarii acelor
masuri din PNDR care vor avea ca beneficiari grupuri de producatori, asociatii, parteneriate, etc. Selectia si aprobarea
proiectelor de cooperare trebuie realizata in aceeasi maniera ca celelalte proiecte, respectiv prin intermediul unui
Comitet de Selectie organizat dupa caz, fie in cadrul GAL, fie in cadrul Autoritatii de Management. In cazul in care
227

selectia proiectelor de cooperare este realizata de catre GAL, responsabilitatea pentru stabilirea
calendarului de selectie va reveni acestuia, iar in cadrul AM selectarea proiectelor de cooperare
va fi efectuata de 2 ori pe an in principiu in primul si ultimul semestru al anului, astfel incat ultimul proiect sa fie
selectat inainte de 31 decembrie 2013.
Contacte pregtitoare cu alte GAL-uri
Din analiza SWOT se evidentiaza posibilitatile de cooperare in cadrul Programului Leader prin accesarea masurilor
operative din FEADR dupa trecerea perioadei de selectie a proiectelor.
In perioada iunie-noiembrie 2010 au avut loc intalniri ale echipei de animare cu presedintele ELARD Giorgios
PANAGIOTIS care a prezentat cele 7 caracteristici LEADER si GAL Meteora din Grecia, care va fi model pentru
traseul turistic si dezvoltarea complexa socio-economica prin valorificarea potentialului natural, cultural si de
patrimoniu al zonei GAL Stefan cel Mare.
Dl Hajas PAL din partea Organizatiei Nationale a GAL-urilor din Ungaria, a participat impreuna cu d-na Doina
PLATON, sc Eurofin Proiect srl (membru in GAL) la o sesiune de analiza a criteriilor de elaborare a strategiei GAL
Stefan cel Mare.
Dl Jack Roche a prezentat situatia Irlandei.
Toate cele 3 personalitati au invitat GAL Stefan cel Mare la schimburi de experienta, programate in 2013.
GAL Stefan cel Mare, se va afilia la ELARD, in lipsa unui organism national al GAL-urilor din Romania.
Colaborarea realizata dincolo de granite a reprezentat un mod de a avea acces la informatii si idei noi, de a invata de la
alte regiuni sau tari, pentru a stimula si sprijini inovatia si pentru a facilita dobandirea de competente si noi mijloace de
furnizare. GAL Stefan cel Mare intentioneaza sa derulaze activitati de cooperare internationala cu GAL-uri din Grecia si
Irlanda si in perioada de implementare a Planului de dezvoltare Locala.
GAL Stefan cel Mare a prevazut in bugetul de functionare al sau colaborarea cu alte GAL-uri din tara, dintre care
proiectele inovatoare la care considera ca poate participa sunt:
Sector de activitate
Obiectiv
Caracterul inovator
Stimularea
localnicilor
produse pentru crearea de livezi
productive,
prelucrarea
Realizarea cooperarii intre
fructelor si vanzarea lor
proprietarii
de
terenuri,
Actori
Resurse
stimularea
formarii
si
dezvoltarii
livezilor
cu
Pomicultori,autoritati locale,
efiencientizareaproduselor,
societati comerciale de
fructelor
teren
practic
pentru
prelucrare a conservelor si
cresterea pomilor fructiferi
sucurilor
de
fructe,
comercianti
Pomicultura si
finite din fructe
Drumul fructelor
228
Caracterul inovator
Sector de
activitate
Obiectiv
Agricol
Valorificarea produselor
agricole prin procesarea
acestora si transformarea
in produs finit
Schimb de bune
practici in proiecte
Actori
Resurse
integrate
Producatorii
locali,
producatorilor Procesatorii, Agentii de
produs finit
dezvoltare locala care vor
Informatia si diseminarea
facilita accesul
acesteia, vizite de lucru
agricultorilor la un astfel de
proiect realizat in alta zona
sau tara
Comunitate
Promovarea si
conservarea
traditiilor
populare
Actori
Persoane din comunitate
In teritoriu nu este creat un lant

intre producatori si procesatori.
Se doreste crearea de plus de
valoare a cerealelor prin
transformarea in faina si in
produse de panificatie si
patiserie dupa retete locale
traditionale. Produsele vor fi
BIO.
Infiintarea de ateliere de
confectionare si
valorificare a obiectelor
traditionale, ca de
exemplu: confectionarea
de costume populare,
caciuli, bijuterii, etc
Resurse
Cetatenii din comunitate Formarea de personal si
patrimoniul cultural
care vor fi interesati in
primul rand de dorinta de a
transmite traditia populara
pe mai departe, in al doilea
rand folosirea resursei
existente pe plan local si
nu in ultimul rand
valorificarea acestora
produse pentru un plus de
valoare
Dupa cum se poate observa din informatiile de mai sus, GAL Stefan cel Mare indeplineste criteriului
de selectie nr. SCS 3.2.2. fixat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale prin prevederea
actiunilor de cooperare inter-teritoriala si transnationala in cadrul Planului de Dezvoltare Locala.
229
2. Participarea GAL n cadrul RNDR

Din fia tehnic a Reelei Naionale de Dezvoltare Rural (RNDR), este cunoscut faptul c aceasta va pune la dispoziia
GAL-urilor o serie de faciliti prin care acestea vor beneficia de participare n cadrul aciunilor desfurate de RNDR
(training, informare, comunicare etc.).
Conform art. 68 din Regulamentul CE nr.1698/2005, Romania a infiintat Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala care
grupeaza, la nivel national, organizatiile si autoritatile implicate in procesul de dezvoltare rurala. Functionarea Retelei
Nationale de Dezvoltare Rurala va fi finantata prin componenta Asistenta Tehnica a Programului National de
Dezvoltare Rurala, conform art. 66 (3) al Regulamentului Consiliului (EC) nr.1698 /2005. Planul de actiune al RNDR a
fost stabilit avand in vedere actiunile obligatorii prevazute in Regulamentul (CE) nr.1698/2005, articolul 68, paragraful
2 (b), alte actiuni aditionale obligatorii care trebuie sa asigure realizarea obiectivelor prevazute in Planul National
Strategic si respectiv, Programul National de Dezvoltare Rurala, precum si actiuni ce vor fi realizate in functie de
nevoile identificate pe parcursul implementarii. In acest context, RNDR urmareste asigurarea imbunatatirii guvernantei
locale, imbunatatirea capacitatilor de management si planificare a persoanelor implicate in implementarea PNDR si a
capacitatii de parteneriat intre teritorii si actorii implicati in dezvoltarea rurala, diseminarea bunelor practici si a
cunostintelor.
In ceea ce priveste participarea in RNDR, GAL Stefan cel Mare se va implica in mod activ in canalizarea energiei
tuturor actorilor locali in procesul de dezvoltare rurala si promovarea unui flux eficient de informatii, schimburi de idei
si bune practici. Finalitatea acestor actiuni este inscrisa si in obiectivele GAL Stefan cel Mare, si aceasta este:
- Crearea unei economii agricole bazata pe exploatatii moderne si prietenoase cu mediul;
- Dezvoltarea unei agriculturi care sa favorizeze biodiversitatea si conservarea mediului;
- Imbunatatirea calitatii vietii in spatiul rural;
- Imbunatatirea guvernantei locale in vederea crearii si implementarii Planului de Dezvoltare Locala.GAL .
Chiar msura de cooperare naional i transnaional, va fi facilitat de sprijin metodologic care se va baza, n
principal, pe reeaua rural din Romnia i reeaua european. Astfel, prin intermediul acestor reele, GAL-urile care
doresc s ntreprind proiecte de cooperare vor putea consulta baza de date i i vor alege GAL-ul/parteneriatul pe care
l doresc ca partener n elaborarea/implementarea proiectului.
GAL Stefan cel Mare se va inscrie la forumul national permanent on line de discutii pentru parteneriate, prin
intermediul caruia toti actorii implicati in dezvoltarea rurala din Romania isi vor putea exprima opiniile si sugestiile
privind dezvoltarea zonelor rurale in legatura cu stadiul de implementare al PNDR. De asemenea va participa la
programele de instruire pentru Grupurile de Actiune Locala si va solicita informatii si asistenta tehnica pentru realizarea
actiunilor de cooperare inter-teritoriala si trans-nationala.
In cursul lunii martie 2012, echipa care a lucrat la elaborarea strategiei de dezvoltare locale s-a intalnit cu reprezentantii
RNDR Iasi, la sediul World Vision Iasi, in vederea realizarii unor planuri de viitor in ceea ce priveste RNDR Iasi si
GAL Stefan cel Mare. Reprezentantii echipei au participat si la sesiunea de lansare la Iasi in data de 15 martie a RNDR,
la sediul DADR Iasi.
Atragerea populatiei si a actorilor local in procesul de implementare al RNDR la nivelul GAL Stefan cel Mare se va
realiza pentru intregul teritoriu. Astfel prezentam mai jos aria teritoriala in care se vor derula activitati de constituire si
230

dezvoltare a RNDR. De aceasta activitate sunt responsabile toate organismele de decizie de la
nivelul GAL Stefan cel Mare, si in mod special animatorii. TERITORIUL GAL Stefan cel
Mare, RESPONSABIL DE DEZVOLTAREA RNDR este prezentat in tabelul de mai jos.
Numele localitatii
Codul comunelor
INSSE
Comune
Orase
Sate
95747
Aroneanu
xx
Aroneanu, Doroban, Rediu

Aldei i orogari
96192
Ciortesti
xx
Ciorteti, Coropceni, Deleni,

Rotria i erbeti
96370
Comarna
xx
96423
Costuleni
xx
96888
Dobrovat
xx
97090
Golaesti
xx
98603
Prisacani
xx
Priscani, Mcreti i Moreni
99922
Tutora
xx
uora, Chipereti i Oprieni
96003
Ungheni
xx
Ungheni, Bosia, Coada Stncii

i Mnzteti
163002
Codaesti
xx
Codeti, Ghergheleu, Pribeti,

Rediu Galian
163253
Danesti
xx
Dneti, Bereasa, Booaia, Emil

Racovi, Rcani, Ttrni
165719
Rebricea
xx
166235
Tacuta
xx
161856
Negresti
Negresti
231
Comarna, Curagu, Osoi i

Stnca
Costuleni, Covasna, Cozia i
Hilia
Dobrov-Moldoveni,
Dobrov-Rui i Pahonia
Golieti,Cilibiu, Grdinari,
Medeleni, Petreti i Podu Jijiei
Rebricea, Bolai, Crciuneti,

Draxeni, Mcreti, Rateu
Cuzei, Tatomireti, Tufetii de
Jos
Tcuta, Cujba, Dumasca,
Foceasca, Mirceti,
Protopopeti, Sofieni
Czneti, Cioatele, Glodeni,
Parpania, Poiana, Valea Mare

Anexa B GAL Stefan Cel Mare Track Changes Noiembrie2013

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa B GAL Stefan Cel Mare Track Changes Noiembrie2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Asociatia GRUPUL DE ACTIUNE LOCAL STEFAN CEL MARE

Asociatia GRUPUL DE ACTIUNE LOCAL STEFAN CEL MARE

LISTA LOCALITATILOR CUPRINSE IN TERITORIUL GAL TEFAN CEL MARE

Asociatia GRUPUL DE ACTIUNE LOCAL STEFAN CEL MARE

II.1 Lista localitilor cuprinse n teritoriu

Asociatia GRUPUL DE ACTIUNE LOCAL STEFAN CEL MARE

Asociatia GRUPUL DE ACTIUNE LOCAL STEFAN CEL MARE

ANEXA D Prezentarea teritoriului si populatiei

Asociatia GRUPUL DE ACTIUNE LOCAL STEFAN CEL MARE

Asociatia GRUPUL DE ACTIUNE LOCAL STEFAN CEL MARE

Situatia privind ruralitatea teritoriului este urmatoarea:

Ponderea populatiei rurale ___________Populatia in mediul rural______*100

Ponderea populatiei rurale

___________Densitatea populatiei ( _(120loc/km2)_____*100

Ponderea populatiei urbane ___________Populatia in mediul urban______*100

Ponderea populatiei urbane

Asociatia GRUPUL DE ACTIUNE LOCAL STEFAN CEL MARE

Intre 39,5 si 79 loc /

Intre 79 si 120 loc / km2

Peste 120 loc/km2

Asociatia GRUPUL DE ACTIUNE LOCAL STEFAN CEL MARE

Asociatia GRUPUL DE ACTIUNE LOCAL STEFAN CEL MARE

2. PLANUL DE DEZVOLTARE LOCAL A TERITORIULUI

Asociatia GRUPUL DE ACTIUNE LOCAL STEFAN CEL MARE

II.2 PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALA

numrul de locuitori cuprini n

sub 70.000 locuitori

densitatea populaiei teritoriului

exist 7 zone Natura 2000

exist 7 UAT cuprinse in

Grup de minoriti de etnie

Jud. Iai i jud. Vaslui

ponderea (%) reprezentanilor

ponderea (%) femeilor ca

denumirea grupurilor ce includ

Asociaia Agricol Aroneanu

Asociatia GRUPUL DE ACTIUNE LOCAL STEFAN CEL MARE

Reprezentani sector forestier

denumirea aciunilor inovative

Fiecare masura contine o

Societatea Comercial DECO Silva

-Sprijinirea transferului de autoritate

Asociatia GRUPUL DE ACTIUNE LOCAL STEFAN CEL MARE

Obiectivele 2,4,5, 6,7,8

Modernizarea exploatatiilor agricole

Asociatia GRUPUL DE ACTIUNE LOCAL STEFAN CEL MARE

PARTEA I PREZENTAREA TERITORIULUI ANALIZA DIAGNOSTIC

Situat n partea de nord-est a Romniei, Judeul Iai este

Asociatia GRUPUL DE ACTIUNE LOCAL STEFAN CEL MARE

Asociatia GRUPUL DE ACTIUNE LOCAL STEFAN CEL MARE

Asociatia GRUPUL DE ACTIUNE LOCAL STEFAN CEL MARE

RELIEFUL N GAL TEFAN CEL MARE

Asociatia GRUPUL DE ACTIUNE LOCAL STEFAN CEL MARE

Asociatia GRUPUL DE ACTIUNE LOCAL STEFAN CEL MARE

Asociatia GRUPUL DE ACTIUNE LOCAL STEFAN CEL MARE

- Aroneanu I - comuna Aroneanu

Asociatia GRUPUL DE ACTIUNE LOCAL STEFAN CEL MARE

Asociatia GRUPUL DE ACTIUNE LOCAL STEFAN CEL MARE

Asociatia GRUPUL DE ACTIUNE LOCAL STEFAN CEL MARE

Asociatia GRUPUL DE ACTIUNE LOCAL STEFAN CEL MARE

HARTA 1 HARTA TERITORIULUI GAL TEFAN CEL MARE

Asociatia GRUPUL DE ACTIUNE LOCAL STEFAN CEL MARE

Coordonate geografice - Municipiul Iai, punct de interes regional;

Asociatia GRUPUL DE ACTIUNE LOCAL STEFAN CEL MARE

Ponderea populatiei rurale _____Populatia in mediul rural*100

Ponderea populatiei urbane _____Populatia in mediul urban*100