Organizarea si funcionarea profesiei de avocat

Seciunea 1. Caracterizarea profesiei. Principii si reguli

fundamentale de exercitare a profesiei.
n art. 1 alin.1 din Legea 51/1995 pentru organizarea si exercitarea
profesiei de avocat, republicata, se stipuleaza ca profesia de avocat este
libera i independenta, cu organizare i funcionare autonome.
Exercitarea profesiei de avocat se face n condiiile si limitele impuse
de
Constituie, de Legea 51/1995 pentru organizarea si exercitarea
profesiei de avocat, de statutul profesiei, astfel cum a fost acesta adoptat
de Uniunea Naionala a Barourilor din Romnia si publicat in M.of. nr. 45/13
ianuarie 2005.
Fata de realitatile existente in domeniul organizrii si funcionarii
profesiei de avocat, s-a impus modificarea legii in sensul ca, aceasta
profesie se exercita numai de avocaii nscrii n tabloul baroului din care
fac parte, barou component al Uniunii Naionale a Barourilor din Romnia
(U.N.B.R.), constituirea i funcionarea de barouri n afar U.N.B.R. fiind
interzise, iar actele de constituire i de nregistrare ale acestora fiind nule
de drept.
Exercitarea profesiei de avocat este supus urmtoarelor principii
fundamentale:
a) principiul legalitii;
b) principiul libertii;
c) principiul independentei;
d) principiul autonomiei i descentralizrii;
e) principiul pstrrii secretului profesional.
n exercitarea profesiei avocatul este independent i se supune numai
legii, statutului profesiei i codului deontologic.
Scopul exercitrii profesiei de avocat l constituie promovarea i
aprarea drepturilor, libertilor i intereselor legitime ale persoanelor fizice
i persoanelor juridice, de drept public i de drept privat. n exercitarea
dreptului la aprare, care este recunoscut i garantat de Constituie, de
lege, de pactele i de tratatele la care Romnia este parte, avocatul are
dreptul i obligaia totodata, de a strui, prin toate mijloacele legale, pentru
realizarea liberului acces la justiie, pentru un proces echitabil i soluionat
ntr-un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea
prilor.
Pentru a se asigura conditiile necesare realizarii efective a activitatilor
permise de lege, principiile de drept ce caracterizeaza profesia de avocat,
drepturile avocatului in exercitarea profesiei creeaza obligatii corelative
pentru autoritile i instituiile publice, persoanele fizice sau juridice, in
fata crora avocatul asista sau reprezint persoanele fizice sau juridice.
Acestea au obligaia sa permit i sa asigure avocatului desfurarea
nestingherita a activitii sale, n condiiile legii. In exercitarea profesiei i n

legtura cu aceasta avocatul este protejat de lege.

Avocatul poate fi ales in mod liber de ctre persoana ce solicita
serviciile acestuia.
1.1. Activitatea avocatului
Activitatea avocatului se poate realiza prin una sau mai multe din
activitatile urmtoarele:
1.1.1. consultaii i cereri cu caracter juridic
Consultatiile si cererile cu caracter juridic pot fi acordate n scris sau
verbal n functie de solicitarile si de domeniile de interes ale clientului. Prin
exprimarea generica, in aceasta categorie pot fi cuprinse activitati precum:
a) redactarea i/sau furnizarea ctre client, prin orice mijloace, dup
caz, a opiniilor juridice i informaiilor cu privire la problematica solicitat a
fi analizata;
b) elaborarea de opinii legale;
c) elaborarea proiectelor de acte juridice (contracte, convenii, statute
etc.) i asistarea clientului la negocierile referitoare la acestea;
d) elaborarea proiectelor de acte normative;
e) participarea n calitate de consultant la activitatea organelor
deliberative ale unei persoane juridice, n condiiile legii;
f) orice alte consultaii n domeniul juridic.
Avocatul poate ntocmi i formula n numele i/sau interesul clientului
cereri, notificri, memorii sau petiii ctre autoriti, instituii i alte
persoane, n scopul ocrotirii i aprrii drepturilor i intereselor legitime ale
acestuia.
1.1.2 asistenta i reprezentare juridic a clientilor
Avocatul poate asigura asistarea i reprezentarea clienilor sai in fata
instanelor judectoreti, a organelor de urmrire penal, a autoritilor cu
atribuii jurisdicionale, a notarilor publici i a executorilor judectoreti, a
organelor administraiei publice i a instituiilor, precum i a altor persoane
juridice.
In realizarea acestei activitati, avocatul poate folosi toate actele,
mijloacele i operaiunile permise de lege i necesare ocrotirii i aprrii
intereselor clientului.
1.1.3. redactarea de acte juridice, atestarea identitii
prilor, a coninutului i a datei actelor prezentate spre
autentificare
Un act juridic semnat n fata avocatului, care poarta o ncheiere, o
rezoluie, o tampila sau un alt mijloc verificabil de atestare a identitii
prilor, a consimmntului i a datei actului poate fi prezentat notarului
spre autentificare.
Avocatul este obligat sa in evidenta actelor ntocmite cu atestarea
identitatii parilor, a coninutului, a consimtamantului si a datei i sa le
pstreze n arhiva sa profesional, n ordinea ntocmirii lor.

Atestarea consimtamantului parilor si prezentarea actului astfel

redactat spre autentificare, notarului, este o noua atribuite acordata
avocatului prin modificrile legii de organizare si funcionare, precum si ale
statutului.
1.1.4 asistarea i reprezentarea persoanelor fizice sau
juridice interesate n fata altor autoriti publice cu
posibilitatea atestrii identitii prilor, a coninutului i
a datei actelor ncheiate.
1.1.5 aprarea i reprezentarea cu mijloace juridice
specifice a drepturilor i intereselor legitime ale
persoanelor fizice i juridice n raporturile acestora cu
autoritile publice, cu instituiile i cu orice persoana
romana sau strin.
1.1.6 activiti de mediere.
Medierea este o modalitate de soluionare a conflictelor, alternativa
procesului obinuit sau arbitral. Aceasta activitate este nou reglementata
prin modificarile aduse legislatiei in domeniu, reprezentand o armonizare
atat fata de cerintele pietei, cat si fata de legislatia europeana in domeniu.
Medierea este o negociere asistat de un ter (mediatorul), respectiv o
tehnica consensuala de rezolvare a conflictelor, constnd ntr-o comunicare
permanent orientata ctre ncheierea unei nelegeri ntre pri care au att
interese comune, cat i divergene.
Mediatorul propune prilor n procedura de mediere o soluie, fr a
avea atributia de a o impune acestora. Prile n procedura de mediere pot
accepta sau refuza, n scris, propunerea finala de mediere (tranzacia).
Medierea are un caracter voluntar i se bazeaz pe convenia prilor
(acord de mediere) de a rezolva o disputa sau o nenelegere.
Medierea este guvernata de principiul confidenialitii.
Medierea este o procedura autonom de reglementare a disputelor,
conflictelor sau diferendelor intervenite ntre persoanele fizice i/sau
juridice.
Acordul de mediere poate fi ncheiat sub forma unei clauze
contractuale sau sub forma unei convenii separate.
Prile, prin acordul lor de mediere, pot alege un avocat pe care l
mputernicesc cu atribuii de mediere. n exerciiul atributiei de mediere,
avocatul are urmtoarele ndatoriri:
a) de a se informa n legtura cu conflictul i cu poziia fiecreia dintre
pri;
b) de a informa prile asupra drepturilor i obligaiilor acestora,
fiindu-i interzis sa dea consultaii juridice;
c) de a facilita sau de a intermedia comunicarea ntre pri;
comunicarea nu necesita prezenta fizica a prilor, avocatul putnd
comunica i separat cu fiecare dintre acestea, cu informarea lor prealabil;

d) de a redacta propunerea de soluie sub forma unei tranzacii,

pariale sau totale, dup caz.
n procedura de mediere, prile pot fi asistate de avocai, alii dect
avocatul mediator.
Avocatul nsrcinat cu medierea este impartial i neutru n activitatea
sa. El poate oferi informaii juridice prilor, dar i este interzis sa ncheie
contracte de asistenta juridic cu acestea n legatura cu obiectul medierii,
distinct de contractul de asistenta juridic n baza cruia se realizeaz
medierea. Avocatul nsrcinat cu medierea nu poate impune prilor un
compromis i nu are dreptul de a incerca, dincolo de vointa concordanta a
prilor, un anume rezultat al medierii. Avocatul mediator trebuie sa
respecte egalitatea prilor i punctele lor de vedere.
Avocatul mediator trebuie sa faciliteze comunicarea ntre pri, n
acest scop fiind dator sa se asigure de o buna cunoatere a drepturilor i
obligaiilor prilor. El este dator sa se asigure ca realizarea drepturilor i
intereselor legitime nu vor fi tergiversate prin folosirea abuziv a medierii.
Avocatul mediator nsrcinat cu medierea trebuie sa se asigure de
rapiditatea, flexibilitatea i confidenialitatea procedurii, precum i de
rezonabilitatea rezultatului soluionrii conflictului.
Avocatul mediator este obligat sa pstreze confidenialitatea asupra
dezbaterilor i asupra informaiilor obinute n procesul de mediere, inclusiv
dup semnarea acordului final de mediere (tranzacie) sau, dup caz, n
perioada ulterioara ncetrii medierii.
n caz de litigiu, avocatul mediator nu poate fi desemnat avocat al nici
uneia dintre pri. ntre activitatea de mediator i de arbitru nu exista
incompatibilitate.
Rezultatul medierii poate consta att ntr-o reparatie, cat i ntr-o
recunoatere reciproc, prezentarea oficial de scuze, armonizarea
intereselor prilor, n vederea ameliorrii relaiilor lor viitoare etc.
Rezultatul medierii se consemneaz ntr-o tranzacie, care are efectele
prevzute de lege.
Medierea poate fi utilizata n toate cazurile n care, potrivit legii,
prile pot ncheia un compromis, cu respectarea dispoziiilor de ordine
publica.
n litigiile comerciale avocatul mediator poate participa, n aceasta
calitate, n procedura concilierii prealabile pentru rezolvarea parial sau
total a disputelor angajate ntre pri.
1.1.7 activiti fiduciare.
Noiunea de activitate fiduciara este de asemenea nou introdusa prin
modificrile la lege si la statut. Avocatul poate efectua una sau mai multe
dintre urmtoarele activiti fiduciare:
a) primirea n depozit, n numele i pe seama clientului, de fonduri
financiare i bunuri, rezultate din valorificarea de titluri executorii dup
finalizarea unui litigiu, a unei medieri, a procedurii succesorale sau a
lichidrii unui patrimoniu;

b) plasarea i valorificarea, n numele i pe seama clientului, a

fondurilor financiare i a bunurilor ncredinate;
c) administrarea, n numele i pe seama clientului, a fondurilor sau a
valorilor n care acestea au fost plasate.
In virtutea mandatului dat de catre client avocatului pentru
desfasurarea de activitati fiduciare, pot fi efectuate si urmatoarele
activitati:
a) activiti de consultana;
b) operaiuni de conservare a substanei i valorii fondurilor financiare
i bunurilor ncredinate;
c) operaiuni de plasare a fondurilor n active mobiliare sau imobiliare,
valori mobiliare i alte instrumente financiare, n condiiile legii;
d) administrarea i valorificarea plasamentelor efectuate prin
contractarea de operaiuni materiale i efectuarea de operaiuni juridice
menite sa sporeasca valoarea i lichiditatea plasamentelor;
e) activiti conexe cum ar fi completarea declaraiilor de impozit i
plata acestora i a celorlalte datorii ale clientului legate de administrarea
unor asemenea proprieti; culegerea fructelor i ncasarea veniturilor sau a
altor rezultate ale investiiilor; mijlocirea/medierea operaiunilor financiare
etc;
f) orice operaiuni n numerar privind plati, ncasri, efectuari de
depozite bancare, compensri, rambursri impuse de natura activitii
ncredinate.
n exercitarea activitilor fiduciare, avocatul are urmatoarele obligatii:
a) sa respecte ntocmai limitele i durata mandatului ncredinat,
expres prevzut n contractul de asistenta juridic special ncheiat. Cnd
mandatul comporta mputernicirea de a dispune de fonduri, bunuri sau
valori ori de a instraina bunurile clientului, avocatul poate proceda la
efectuarea acestor operaiuni, numai dac acest lucru este n mod expres
stipulat n mandat sau, n lipsa unei astfel de clauze, numai dup ce va fi
autorizat n mod special i n scris de ctre client;
b) sa acioneze cu buna-credina, profesionalism i cu diligenta unui
bun proprietar, fr sa se abata de la regulile specifice activitii
profesionale;
c) sa administreze afacerile ncredinate n interesul exclusiv al
clientului;
d) sa nu influenteze clientul, direct sau indirect, n scopul de a obine
beneficii proprii, n afar onorariului de avocat.
e) sa informeze corect i cu promptitudine clientul cu privire la
executarea mandatului fiduciar i a rezultatelor obinute.
Avocatul va deschide, pentru fiecare client pentru care desfoar
activiti fiduciare un cont la o banca reputata (cont fiduciar) destinat
depozitarii de fonduri fiduciare.
Notiunea de fonduri fiduciare este definita prin lege ca fiind orice
suma primit de ctre avocat, cu titlu de fond iniial sau rezultat din
valorificarea acestuia sau a bunurilor ncredinate.

n contul fiduciar nu pot fi depozitate alte sume dect fonduri

fiduciare.
Toate plile legate de activitile fiduciare efectuate pentru acelai
client vor fi efectuate din contul fiduciar iar toate ncasrile rezultate din
activitile fiduciare vor fi colectate n contul fiduciar al clientului respectiv.
Avocatul va transmite clientului un extras al contului fiduciar cel puin
o data la trei luni, dac n contractul de asistenta juridic nu se prevede o
perioada mai scurta.
Avocatul poate retrage sau autoriza retragerea fondurilor fiduciare din
contul fiduciar, precum i instructa efectuarea de plati din acesta doar n
urmtoarele situaii:
a) pentru efectuarea de plasamente sau cheltuieli n condiiile i
limitele mandatului fiduciar;
b) la instruciunea expres a clientului, dar cu posibilitatea reinerii
contravalorii onorariilor agreate pentru activitile fiduciare;
c) n baza unei hotrri judectoreti;
d) n baza contractului de asistenta juridic, pentru ncasarea
onorariilor legate de activitile fiduciare desfurate;
e) n cazul n care este n curs o procedura executionala privind
bunurile sau fondurile administrate.
Avocatul nu are dreptul sa retrag fonduri sau sa efectueze plati din
contul fiduciar atunci cnd clientul i-a adus la cunostinta n scris opoziia sa.
Este permis ncheierea unui contract de asistenta juridic care sa
prevad plata, n parte, a onorariului pentru activiti fiduciare, condiionate
de un eveniment care sa aib loc sau de un rezultat care sa fie atins.
Avocatul are obligaia sa pstreze evidente scrise ale tuturor
operaiunilor efectuate n baza sau n legatura cu un mandat fiduciar
(contracte, corespondenta, rapoarte de evaluare, extrase de cont etc). n
cazul n care clientul solicita originalul acestor evidente, avocatul e
ndreptit sa pstreze fotocopii pe format de hrtie sau electronic.
Avocatul are obligaia sa pstreze cel puin un registru sau un sistem
echivalent de nregistrare care sa arate separat, pentru fiecare client pentru
care a desfurat activiti fiduciare:
a) identitatea clientului pe seama cruia fondurile i/sau bunurile sunt
primite i/sau administrate;
b) un inventar al bunurilor primite respective rambursate i valoarea
fondurilor primite i rambursate precum i data primirii i sursa fondurilor i
bunurilor i data rambursarii acestora sau al rezultatului administrrii i
valorificrii acestora;
c) operaiunile fiduciare efectuate cu indicarea datei, prilor, valorii i
tipului operaiunii.
Avocatul este obligat sa nregistreze fiecare tranzacie fiduciara cel
mai trziu in 3 zile lucrtoare de la efectuarea lor, aceste evidente legate
de activitile fiduciare fiind obligatoriu a se pstra o perioada de cel puin
10 ani.

1.1.8 stabilirea temporar a sediului pentru societi

comerciale la sediul profesional al avocatului i
nregistrarea acestora, n numele i pe seama clientului,
a prilor de interes, a prilor sociale sau a aciunilor
societilor astfel nregistrate.
Stabilirea temporar a sediului unor societi comerciale la sediul
profesional al avocatului presupune utilizarea sediul profesional al
avocatului pentru scopul limitat al constituirii legale i autorizrii
functionarii societii comerciale sau, dup caz, pentru mutarea sediului ori
pentru stabilirea unui sediu secundar al societii n cauza.
In vederea stabilirii temporare a sediului societii comerciale n
cauza, avocatul va ntocmi i semna cu reprezentantul societii un contract
separat de asistenta juridic avnd acest obiect.
Perioada pentru care sediul societii n cauza este stabilit la sediul
profesional al avocatului nu poate depi 1 an, iar dovada sediului se face
cu contractul de asistenta juridic. Avocatul poate ndeplini orice formaliti
legale necesare n vederea nregistrrii, n numele i pe seama clientului, a
societilor comerciale, a prilor de interes, a prilor sociale i a aciunilor,
n condiiile legii.
Avocatul va ntocmi i pstra registre de pri de interes, pri sociale
sau de aciuni, emise de societile nregistrate de acesta n numele i pe
seama clientului. Avocatul poate efectua, la cererea clientului, operaiuni n
aceste registre, inclusiv cesiuni i constituiri de garanii i poate emite, la
cererea persoanei ndreptite, extrase din aceste registre, n condiiile
legii.
Activitile prevzute paragrafele 1.1.7. si1.1.8. se pot desfasura n
temeiul unui nou contract de asistenta juridic.
1.1.9 orice mijloace i cai proprii exercitrii dreptului de
aprare, n condiiile legii.

Seciunea 2. Formele de exercitare a profesiei de avocat.

Avocatul isi poate exercita activitatea, la alegere, intr-una dintre
formele de exercitare a profesiei: cabinete individuale, cabinete asociate,
societi civile profesionale sau societi civile profesionale cu rspundere
limitat.
2.1 . Cabinetul individual.
n cabinetul individual i poate exercita profesia un avocat definitiv,
singur sau mpreun cu ali avocai colaboratori.
Cabinetul individual se nfiineaz n baza actului de nfiinare a
cabinetului individual de avocat, acesta nregistrandu-se la barou.
In cadrul unui cabinet individual, isi pot exercita profesia si avocati
colaboratori ai avocatului titular, relaiile dintre acestia stabilindu-se prin
contractul de colaborare, incheiat n forma scris.
Cabinetul individual se individualizeaz ca denumire prin numele
avocatului titular, urmat de sintagma cabinet de avocat.
2.2 . Cabinete asociate
Cabinetele individuale se pot asocia n scopul exercitrii n comun a
profesiei, drepturile i obligaiile avocailor titulari ai cabinetelor asociate
pstrndu-si caracterul personal i neputand fi cedate. n mod
corespunztor, cabinetele individuale se pot asocia i cu societile civile
profesionale.
Asocierea nu poate restrnge drepturile avocailor asociai i nici nu
poate aduce atingere drepturilor i obligaiilor aferente patrimoniului de
afectatiune profesional a fiecrui cabinet intrat n asociere.
Cabinetele asociate vor fi individualizate prin denumire cu numele
tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete de avocat asociate.
Avocaii din cabinetele asociate intra n relaii cu clienii n numele asocierii
din care fac parte.
Totodat, cabinetele asociate nu pot angaja clieni cu interese
contrare.
Un cabinet asociat nu poate accepta o cauza sau un client, dac unul
dintre cabinetele asociate se opune n mod justificat.
Conveniile de asociere se ncheie n forma scris i cuprind, in mod
obligatoriu, meniunile prevzute in anexa aferenta din statut.
2.3 Cabinete grupate
Cabinetele individuale se pot grupa in vederea crerii de faciliti
tehnico- economice n vederea exercitrii profesiei, insa, spre deosebire de
cabinetele asociate, in acest caz se pstreaz individualitatea n relaiile cu
clienii. n acest caz nu se creaz o form de exercitare a profesiei deoarece
cabinetele grupate nu desfoar activitate avocaial n comun, fiind n
prezena unei reuniri pe criterii exclusiv economice.
In cazul cabinetelor grupate, acestea se vor individualiza prin numele

fiecrui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocat grupate.

2.4 Societatea civil profesional
Societatea civil profesional se constituie din 2 sau mai muli avocai
definitivi.
n societatea civil profesional i pot exercita profesia i avocai
colaboratori sau avocai salarizai.
Societatea civil profesional i avocaii care profeseaz n cadrul ei
nu pot acorda asistenta juridic persoanelor cu interese contrare.
Raportul civil se nate ntre client i societatea civil profesional,
serviciile profesionale urmnd sa fie ndeplinite de oricare dintre avocaii
desemnai de avocatul coordonator fr a se cere opiunea clientului.
Denumirea acesteia trebuie sa contina numele a cel puin unuia dintre
asociai, urmat de sintagma societate civil de avocai.
Contractul de societate civil profesional i statutul acesteia sunt
ncheiate n forma scris ntre avocaii asociai, respectandu-se dispozitiile
legii civile ce reglementeaza contractul de societate civila, precum si
dispozitiile speciale prevazute in statut.
Societatea civil profesional de avocai se poate reorganiza prin
absorbie, fuziune, divizare total sau divizare parial (desprindere).
Divizarea se realizeaz prin mprirea patrimoniului de afectatiune
profesional ntre una sau mai multe forme de exercitare a profesiei de
avocat, care exista sau care iau, astfel, fiinta.
Societatea civil profesional nu nceteaz n situaia divizrii pariale
(desprindere) n cazul n care o parte din patrimoniul sau de afectatiune
profesional se desprinde i se transmite ctre o alta forma de exercitare a
profesiei de avocat, care exista sau care ia, astfel, fiinta.
2.5 . Societatea civila profesionala cu rspundere limitat
Nou reglementata prin ultima modificare adusa legii nr. 51/1995 de
organizare si functionare a profesiei de avocat, societatea civil
profesional cu rspundere limitat se constituie prin asocierea a cel puin
2 avocai definitivi i aflai n exerciiul profesiei, are personalitate juridic i
patrimoniu propriu.
Activitatea profesional se realizeaz de ctre avocaii asociai,
avocai colaboratori i avocai salarizai n interiorul profesiei.
Infiintarea, organizarea si functionarea acestei forme de organizare a
profesiei, respecta regulile generale stipulate in legea nr. 31/1990, privind
societatile cu raspundere limitata, derogand de la aceste prevederi in
conditiile legii speciale 51/1995 si fiind adaptate la specificul profesiei de
avocat.
Aporturile asociailor la capitalul social pot fi n industrie, n bani sau n
natura, reprezentat de activitatea profesional, inclusiv aportul de clientela.
Capitalul social al societii este reprezentat de pri sociale transmisibile i
negociabile i este de cel puin echivalentul n lei al sumei de 10.000 EURO.
Societatea civil profesional cu rspundere limitat va avea ca obiect

unic de activitate exercitarea profesiei de avocat n condiiile art. 3 din

Legea nr. 51/1995.
Transmiterea prilor sociale se poate face numai ctre avocai aflai
n exerciiul profesiei. Activitatea profesional se realizeaz de ctre
avocaii asociai, avocai colaboratori i avocai salarizai. Avocaii care i
exercita profesia n cadrul societii civile profesionale cu rspundere
limitat i angajeaz rspunderea profesional numai n limitele capitalului
social subscris i vrsat.
Dobndirea personalitii juridice a societii civile profesionale cu
rspundere limitat are loc la data nregistrrii la barou a deciziei emise de
ctre consiliul baroului n a crui raza teritorial se afla sediul ei principal.
Avocaii asociai care i exercita profesia n cadrul societii civile
profesionale cu rspundere limitat i angajeaz rspunderea profesional
numai n limitele capitalului social subscris i vrsat.
Societile civile profesionale cu rspundere limitat sunt supuse
regimului impozitrii pe profit.
Individualizarea prin denumire va conine numele a cel puin unuia
dintre asociai, urmat de sintagma societate civil de avocai cu rspundere
limitat.
Actul constitutiv i statutul societii civile profesionale cu rspundere
limitat sunt ncheiate n forma scris, cu respectarea anexelor din statut.
Forma autentica este necesara pentru actul constitutiv daca printre
bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un bun imobil.
Pot avea calitatea de asociai doi sau mai muli avocai definitivi i
aflai n exerciiul profesiei, nscrii n acelai barou sau n barouri diferite. n
acest caz societatea i va stabili sediul principal n circumscripia unuia
dintre barourile de apartenena al unuia dintre asociaii fondatori.
Actul constitutiv al unei asemenea societi se depune spre verificare
la consiliul baroului de la sediul principal al societii. Actul constitutiv se va
transmite, n scop de informare i ctre toate barourile unde sunt nscrii
asociai ai societii civile profesionale cu rspundere limitat.
n cazul transmiterii prilor sociale, retragerii sau decesului unui
asociat al unei societi profesionale cu rspundere limitat, toate bunurile
mpreun cu orice alte drepturi, inclusiv clientela, aduse ca aport la
capitalul societii de ctre respectivul asociat rmn proprietatea
societii, dac prin lege, actul constitutiv sau statutul societii nu se
prevede altfel.
Activitatea societatii civile profesionale cu rspundere limitat este
condus de adunarea general a asociailor. Din punct de vedere executiv,
societatea este condus de un avocat coordonator ales de majoritatea
avocailor asociai.
Adunarea general se convoac de ctre oricare dintre asociai prin
orice mijloace care sa poat proba realizarea convocrii.
Hotrrile adunrii generale se iau prin votul asociailor reprezentnd
majoritatea prilor sociale, iar pentru hotrrile ce au ca obiect
modificarea actelor de constituire este necesar acordul unanim al

asociailor.
Avocatul coordonator va avea competentele stabilite prin actul
constitutiv i statutul societii.
Avocatul coordonator al societii civile profesionale cu rspundere
limitat trebuie sa detina calitatea de avocai definitivi i aflai n exerciiul
profesiei i vor fi alei dintre asociaii societii, pentru un mandat de 2 ani.
Puterile avocatului coordonator vor fi stabilite prin actul constitutiv al
societii.
De asemenea, asociaii societii civile profesionale cu rspundere
limitat pot hotr numirea unor cenzori sau a unui auditor.
Daca un asociat intenioneaz sa transmit prile sociale pe care le
deine ntr-o societate civil profesional cu rspundere limitat, acesta
este obligat sa isi notifice intenie cu minimum 30 de zile anterior
transmiterii, ctre toi ceilali asociai indicnd persoana sau persoanele
ctre care dorete sa transmit respectivele pri sociale i preul.
Transmiterea ctre teri nu poate fi efectuat fr acordul unanim, exprimat
n scris, al celorlali asociai, sau dac n termenul menionat, nici un
asociat nu i- a exercitat dreptul de preemiune.
Asociaii rmai n societate au un drept de preemiune la dobndirea
prilor sociale ale societii cu privire la care exista intenia de nstrinare.
Acest drept de preemiune urmeaz sa fie exercitat proporional cu cota de
capital deinuta de fiecare dintre asociaii rmai i care intenioneaz sa
dobndeasc respectivele pri sociale.
Societatea va intra in lichidare si pentru situaia in care, din orice
motive, rmne un singur asociat o perioada mai mare de 3 luni de zile.
Asociatul are pentru aceasta si opiunea de a continua activitatea sub
forma cabinetului individual.
2.6 Principiile organizrii si funcionarii formelor de exercitare
a profesiei de avocat
Formele de exercitare a profesiei de avocat au la baza organizrii si
funcionarii acestora urmtoarele principii:
- cabinetele grupate, cabinetele asociate, societile civile
profesionale i societile civile profesionale cu rspundere limitat pot
avea i proprietate comuna.
- avocatul poate schimba oricnd forma de exercitare a profesiei, cu
ntiinarea baroului din care face parte.
- avocatul nu i poate exercita profesia, n acelai timp, n mai multe
forme de exercitare a acesteia.
- formele de exercitare a profesiei pot fi nstrinate prin acte ntre vii
numai ntre avocai definitivi i aflai n exerciiul profesiei sau pot fi
lichidate la ncetarea calitii, cu respectarea regimului investiiilor
reglementat prin prezenta lege.
Barourile in evidenta separat a avocailor pentru fiecare forma de
exercitare a profesiei.
- patrimoniul comun este afectat exclusiv activitii profesionale i are

regimul juridic al patrimoniului de afectatiune profesional;

- titularul cabinetului individual i avocatul asociat nu pot presta
activiti profesionale n afar formei de exercitare a profesiei pentru care
au optat;
- avocatul titular al cabinetului individual nu poate avea calitatea de
avocat colaborator sau de avocat salarizat n cadrul profesiei;
- avocatul asociat nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau
de avocat salarizat n cadrul profesiei;
- avocatul salarizat n interiorul profesiei i avocatul colaborator nu pot
activa, n aceeai calitate, n mai multe forme de exercitare a profesiei;
- avocatul colaborator i avocatul salarizat n interiorul profesiei nu au
drept la clientela proprie;
- obligaia de a comunica de ndat baroului, n scris, modificrile
privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine att avocatului cat i
titularului cabinetului individual sau coordonatorului cabinetelor asociate,
societilor civile profesionale sau al societilor civile profesionale cu
rspundere limitat;
- formele de exercitare a profesiei se individualizeaz prin denumire,
conform prevederilor Legii i ale prezentului statut. n cazul tuturor formelor
de exercitare a profesiei de ctre avocaii strini se pot utiliza, la alegere,
denumirea i numele formei de exercitare a profesiei din ara sau din
strintate.
Seciunea 3. Organizarea profesiei de avocat.
3.1 Baroul.
Baroul este constituit din toi avocaii dintr-un jude sau din municipiul
Bucureti, iar sediul baroului este n oraul de resedinta al judeului,
respectiv n municipiul Bucureti.
Baroul are personalitate juridic, patrimoniu i buget propriu.
Organele de conducere ale baroului sunt:
a) adunarea general;
b) consiliul; c) decanul.
3.1.1 Adunarea general.
Adunarea general este format din toi avocaii nscrii n tabloul
baroului cu drept de exercitare a profesiei.
Competentele Adunarii generale sunt urmtoarele:
a) stabilete msuri pentru exercitarea profesiei n baroul respectiv, n
limitele legii i ale statutului;
b) alege i revoca decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de
cenzori i pe cei ai comisiei de disciplina. Decanul este ales pentru un
mandat de 4 ani i poate fi reales o singura data. Decanul se alege dintre
avocaii cu o vechime de minimum 8 ani n profesie;
c) alege delegaii baroului la Congresul avocailor;
d) aproba proiectul de buget al baroului i da descrcare consiliului cu
privire la activitatea i gestiunea sa.

Adunarea general ordinar se ntrunete anual, n primul trimestru, la

convocarea consiliului baroului.
Convocarea se face prin afiare la sediul baroului, la sediul serviciilor
de asistenta din jude i prin publicare ntr-un ziar local cu cel puin 15 zile
nainte de data stabilit.
Adunarea general extraordinar poate fi convocat de consiliul sau de
comisia de cenzori ale baroului.
La cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului consiliul
este obligat sa convoace adunarea general extraordinar n termen de cel
mult 15 zile de la primirea cererii. n acest caz procedura convocrii va fi
efectuat cu cel puin 7 zile nainte de data stabilit. edina adunrii
generale este condus de decan mpreun cu 5 membri alei prin vot
deschis de cei prezeni, dintre care unul va fi desemnat secretar. n caz de
alegere sau de revocare a decanului ori a membrilor consiliului nici unul
dintre acetia nu va face parte din prezidiu, iar edina va fi condus de cel
mai n varsta membru prezent.
Adunarea general este legal constituit cu participarea majoritii
membrilor si.
n cazul n care numrul legal nu este ntrunit, prezidiul adunrii
generale, de fata cu cei prezeni, stabilete o noua adunare general n
termen de cel mult 15 zile. Consiliul baroului are obligaia sa ndeplineasc
procedura convocrii cu cel puin 7 zile nainte de data fixat. Adunarea
general convocat n aceste condiii este legal constituit cu participarea a
cel puin o treime din numrul total al membrilor si.
Adunrile generale de alegere a organelor de conducere a baroului
sunt legal constituite numai cu prezenta majoritii membrilor baroului.
Pentru Baroul Bucureti alegerea organelor de conducere a baroului se face
prin desemnare de reprezentani - electori.
3.1.2 Consiliul baroului.
Consiliul Baroului este format din 5 pana la 15 membri, alei pe o
perioada de 4 ani. Decanul i prodecanul se includ n acest numr.
Consiliul baroului are urmtoarele atribuii:
a) adopta hotrri pentru aplicarea i respectarea prevederilor
prezentei legi i ale statutului profesiei;
b) duce la ndeplinire hotrrile Consiliului U.N.B.R. i ale adunrii
generale a baroului;
c) ntocmete, modifica i da publicitii tabloul anual al avocailor,
membri ai baroului, i l comunica celor n drept;
d) adopta msuri pentru organizarea controlului profesional,
disciplinar i deontologic, pentru soluionarea sesizarilor i reclamaiilor, n
condiiile prevzute de lege i de statutul profesiei;
e) verifica i constata ndeplinirea condiiilor legale ale cererilor de
primire n profesie i aproba primirea n profesie cu examen sau cu scutire
de examen;
f) hotrte asupra strii de incompatibilitate i asupra ncetrii

acesteia;
g) soluioneaz cererile de transfer n conformitate cu prevederile legii
i ale statutului profesiei;
h) verifica i constata dac actele privind constituirea, modificarea i
schimbarea formelor de exercitare a profesiei, precum i conveniile de
grupare sau de conlucrare profesional ndeplinesc condiiile prevzute de
lege i de statutul profesiei; organizeaz i tine evidenta acestora;
i) coordoneaz activitatea filialelor sau sucursalelor Casei de Asigurri
a Avocailor din raza de competenta;
j) organizeaz conferinele de stagiu, cercurile de studii i editeaz
publicaiile baroului;
k) organizeaz i indruma activitatea serviciilor de asistenta juridic
din jude, potrivit legii i statutului profesiei;
l) sesizeaz comisia de disciplina cu judecarea abaterilor disciplinare
ale avocailor;
m) suspenda din exercitarea profesiei, pe durata neplatii taxelor,
avocatul care nu achit taxele i contribuiile prevzute de lege i de
statutul profesiei timp de 3 luni de la scadenta acestora, dac a fost
avertizat despre neplata i nu s-a conformat obligaiei;
n) soluioneaz contestaiile impotriva deciziei decanului privind
onorariile;
o) stabilete cota de contribuie a avocailor la bugetul baroului;
p) accepta donaiile i legatele fcute baroului;
q) aproba statul de funcii i angajeaz personalul baroului;
r) ntocmete proiectul de buget anual, pe care l supune adunrii
generale i administreaz patrimoniul baroului;
s) prezint anual adunrii generale, spre aprobare, raportul de
activitate a consiliului i a decanului, de gestiune curenta i de gestionare a
patrimoniului baroului;
t) alege prodecanul baroului;
u) soluioneaz plngerile i contestaiile impotriva deciziilor
decanului baroului;
v) ndeplinete orice alte atribuii prevzute de lege sau hotrte de
Consiliul U.N.B.R. ori de biroul executiv al U.N.B.R.
Consiliul baroului lucreaz legal n prezenta a doua treimi din numrul
membrilor si i ia hotrri valabile cu votul majoritii membrilor prezeni.
3.1.3 Decanul baroului.
Decanul baroului are urmtoarele competente:
a) reprezint baroul n raporturile acestuia cu persoanele fizice i
juridice din ara i din strintate;
b) convoac i prezideaz edinele consiliului baroului;
c) aproba cererile de asistenta juridic gratuita;
d) exercita cile de atac impotriva hotrrilor comisiei de disciplina i
impotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sunt prevzute cai de
atac;

e) ordonaneaz cheltuielile baroului;

f) ia msuri privind conducerea baroului care nu sunt de competenta
adunrii generale sau a consiliului baroului.
g) ndeplinete orice alte atribuii prevzute de lege sau hotrte de
organele de conducere ale U.N.B.R. i date n competenta sa.
Prodecanul l nlocuiete pe decan la cererea sau n absenta acestuia.
Dac decanul i prodecanul sunt n imposibilitate temporar de a-i
exercita funciile, consiliul baroului poate delega un consilier pentru a
ndeplini, n tot sau n parte, atribuiile decanului.
La Baroul Bucureti, consiliul baroului alege 2 prodecani. Decanul este
nlocuit, la cerere sau n absenta sa, de ctre prodecanul pe care l
desemneaz n scris.
3.2 Uniunea Naionala a Barourilor din Romnia - U.N.B.R.
Uniunea Naionala a Barourilor din Romnia (U.N.B.R.) este format
din toate barourile din Romnia i are sediul n municipiul Bucureti.
U.N.B.R. este persoana juridic de interes public, cu patrimoniu i
buget proprii, acestea formndu-se din contribuia barourilor n cote
stabilite de Congresul avocailor. Patrimoniul U.N.B.R. si poate fi folosit i n
activiti productoare de venituri, n condiiile legii.
Baroul de avocai se constituie i funcioneaz numai n cadrul
U.N.B.R., potrivit prezentei legi i statutului profesiei.
Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:
a) Congresul avocailor;
b) Consiliul U.N.B.R.;
c) Comisia permanenta a U.N.B.R.;
d) preedintele U.N.B.R.
n cadrul U.N.B.R. se constituie i funcioneaz si:
a) Comisia centrala de cenzori;
b) Comisia centrala de disciplina; c) aparatul tehnic-administrativ.
3.2.1 Congresul avocailor.
Congresul avocailor este constituit din delegai ai fiecrui barou,
potrivit normei de reprezentare stabilite de statutul profesiei, i din membrii
Consiliului U.N.B.R.
Congresul avocailor se ntrunete anual n sesiune ordinar, la
convocarea Consiliului U.N.B.R., iar la cererea a cel puin unei treimi din
numrul barourilor, Consiliul U.N.B.R. este obligat sa convoace Congresul
avocailor n sesiune extraordinar.
Congresul avocailor are urmtoarele atribuii:
a) analizeaz i aproba raportul anual al Consiliului U.N.B.R.;
b) alege Comisia centrala de cenzori i Consiliul de conducere al Casei
de Asigurri a Avocailor;
c) face propuneri autoritilor cu drept de initiativa legislativ privind
profesia de avocat;

d) adopta i modifica statutul profesiei i statutul Casei de Asigurri a

Avocailor, n conformitate cu prevederile prezentei legi i pe baza
proiectelor ntocmite de Consiliul U.N.B.R.;
e) adopta hotrri privitoare la relaiile dintre barouri, perfecionarea
pregtirii profesionale i respectarea regulilor deontologice ale profesiei;
f) alege i revoca membrii Comisiei centrale de disciplina. Fiecare
barou are dreptul de a propune cte un candidat pentru Comisia centrala de
disciplina. Competenta i procedura de judecata ale Comisiei centrale de
disciplina se stabilesc prin statut;
g) aproba bugetul anual al Casei de Asigurri a Avocailor i execuia
bugetar anuala;
h) aproba bugetul anual al U.N.B.R. i execuia bugetar anuala a
acestuia i stabilete cota de contribuie a barourilor la formarea bugetului
U.N.B.R..
Cheltuielile necesare organizrii congreselor se suporta de ctre
fiecare barou n funcie de numrul reprezentanilor si.
Hotrrile congresului sunt definitive i obligatorii pentru toate
organele profesiei.
3.2.2 Consiliul U.N.B.R.
Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor i reprezentanii
barourilor alei potrivit normei de reprezentare stabilite n statutul profesiei.
Mandatul de membru al Consiliului U.N.B.R. este de 4 ani. n cazul
ncetrii mandatului unuia dintre ei, nlocuitorul sau executa diferena de
mandat.
n caz de schimbare a decanului unui barou noul decan l nlocuiete
de drept pe predecesorul sau. Celelalte vacante sunt completate la
proximul congres al avocailor.
Consiliul U.N.B.R. se ntrunete trimestrial la convocarea preedintelui
U.N.B.R. Convocarea se face cu cel puin 15 zile nainte de data edinei.
Consiliul U.N.B.R. lucreaz n prezenta a cel puin doua treimi din
numrul membrilor si i adopta hotrri valabile cu votul majoritii
membrilor prezeni.
Consiliul U.N.B.R. are urmtoarele atribuii:
a) este organul reprezentativ i deliberativ al barourilor din Romnia i
asigura activitatea permanenta a U.N.B.R.;
b) duce la ndeplinire hotrrile Congresului avocailor;
c) rezolva orice probleme interesnd profesia de avocat ntre sesiunile
Congresului avocailor, cu excepia acelora care sunt date n competenta
exclusiva a Congresului avocailor;
d) exercita controlul asupra activitii i asupra hotrrilor Comisiei
permanente a U.N.B.R.;
e) organizeaz examenul de verificare a cunotinelor de drept
romanesc i de limba romana ale avocailor strini;
f) organizeaz i conduce activitatea Institutului Naional de Pregtire

i Perfecionare a Avocailor, constituit ca persoana juridic de drept privat

nonprofit i care nu face parte din sistemul naional de nvmnt i nu
este supus procedurilor de autorizare i acreditare;
g) adopta hotrri n toate problemele privind pregtirea i
perfecionarea profesional a avocailor, precum i recomandri privind
relaiile dintre barouri;
h) asigura caracterul unitar al examenelor de primire i de definitivare
n profesie;
i) organizeaz i supravegheaz serviciul statistic general al U.N.B.R.;
j) organizeaz i editeaz publicaiile U.N.B.R. i sprijin publicaiile
barourilor;
k) ntocmete proiectul de buget al U.N.B.R. i l supune spre aprobare
Congresului avocailor, precum i execuia bugetar anuala a bugetului
U.N.B.R.;
l) ntocmete raportul anual de activitate i de gestiune a
patrimoniului U.N.B.R. i le supune spre aprobare Congresului avocailor;
m) struie pentru realizarea bugetului U.N.B.R. i executarea de ctre
barouri a hotrrilor adoptate de Congresul avocailor i de Consiliul
U.N.B.R.;
n) alege i revoca preedintele i vicepreedinii U.N.B.R. i membrii
Comisiei permanente a U.N.B.R., dintre membrii si, avocai cu o vechime
mai mare de 10 ani n profesie, pentru un mandat de 4 ani;
o) verifica legalitatea i temeinicia deciziilor de primire n profesie,
date de ctre consiliile barourilor, la cererea persoanelor interesate;
p) anuleaz hotrrile barourilor pentru cauze de neegalitate i
rezolva plngerile i contestaiile fcute mpotriva hotrrilor adoptate de
consiliile barourilor, n cazurile prevzute de lege i de statutul profesiei;
q) nfiineaz Casa Centrala de Credit i Ajutor a Avocailor i
controleaz activitatea acesteia;
r) coordoneaz activitatea Casei de Asigurri a Avocailor i adopta
regulamentul acesteia;
s) ndeplinete i alte atribuii prevzute de lege i adopta hotrri n
interesul profesiei, cu respectarea legii;
t) acorda, la propunerea Comisiei permanente a U.N.B.R., titlul de
membru de onoare, respectiv de preedinte de onoare al U.N.B.R.
3.2.3 Comisia permanenta a U.N.B.R.
Comisia permanenta a U.N.B.R.se compune din 15 membri, dintre
care 5 membri sunt reprezentani ai Baroului Bucureti, iar 10 membri sunt
reprezentani ai celorlalte barouri din ara. Preedintele i vicepreedinii
U.N.B.R. sunt membri de drept ai Comisiei permanente a U.N.B.R. i se
includ n cei 15 membri.
Mandatul membrilor Comisiei permanente a U.N.B.R. este de 4 ani.
n caz de ncetare a mandatului unui membru al Comisiei permanente
a U.N.B.R., desemnarea nlocuitorului se face pe aceleai criterii i
inlocuitorul executa diferena de mandat.

Unul dintre membrii Comisiei permanente a U.N.B.R. ndeplinete

funcia de secretar al acesteia i este desemnat prin vot de Comisia
permanenta a U.N.B.R.
Preedintele U.N.B.R. este i preedintele Comisiei permanente a
U.N.B.R.
Comisia permanenta a U.N.B.R. are urmtoarele atribuii:
a) este organul executiv al Consiliului U.N.B.R., cu activitate
permanenta i de legatura cu barourile U.N.B.R.;
b) duce la ndeplinire hotrrile Congresului avocailor i ale
Consiliului U.N.B.R. i supravegheaz executarea acestor hotrri de ctre
barouri, adoptnd decizii corespunztoare;
c) organizeaz serviciile Consiliului U.N.B.R. i serviciile proprii i
angajeaz personalul acestora;
d) asigura execuia bugetar i urmrete realizarea resurselor
bugetului U.N.B.R.;
e) accepta donaiile i legatele fcute U.N.B.R.;
f) n realizarea atribuiilor sale, emite decizii executorii.
Comisia permanenta a U.N.B.R. este condus de preedintele U.N.B.R.
i lucreaz valabil n prezenta majoritii membrilor si i tot astfel adopta
deciziile.
3.2.4 Preedintele U.N.B.R.
Preedintele U.N.B.R. are urmtoarele atribuii:
a) reprezint U.N.B.R. n relaiile cu persoanele fizice i juridice din
ara i din strintate;
b) ncheie convenii, acorduri i contracte n numele U.N.B.R., cu
autorizarea Consiliului U.N.B.R.;
c) convoac i conduce edinele Consiliului U.N.B.R. i ale Comisiei
permanente a U.N.B.R.;
d) ordonaneaz cheltuielile bugetare i extrabugetare ale U.N.B.R.;
e) semneaz actele Consiliului i ale Comisiei permanente ale
U.N.B.R.;
f) supravegheaz relaiile dintre structurile centrale ale profesiei i
barouri, precum i relaiile dintre barouri;
g) acorda sprijin i ajutor barourilor n relaiile lor cu autoritile
centrale i locale;
h) vegheaz la asigurarea condiiilor corespunztoare de desfurare
a activitii avocailor la instanele judectoreti i la organele de urmrire
penal.
Preedintele este nlocuit, la cerere sau n absenta sa, de ctre
vicepreedintele pe care l desemneaz n acest scop.
Seciunea 4. Primirea in profesie. Avocaii stagiari.
4.1 Dobndirea calitii de avocat.

4.1.1 Condiiile de nscriere n avocatura.

Pentru a fi membru al unui barou din Romnia, o persoana trebuie sa
ndeplineasc urmtoarele condiii:
a) sa fie cetean roman i sa aib exerciiul drepturilor civile i
politice;
b) sa fie liceniat al unei faculti de drept sau doctor n drept;
c) sa nu se gseasc n vreunul dintre cazurile de nedemnitate
prevzute de prezenta lege;
d) sa fie apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea
profesiei. ndeplinirea acestei condiii trebuie dovedit cu certificat medical
de sntate, eliberat pe baza constatrilor fcute de o comisie medical
constituit n condiiile prevzute n statutul profesiei.
Este nedemn a fi avocat, in conformitate cu dispoziiile art. 13 din
Legea 51/1995, persoana care se gaseste in una dintre urmtoarele situaii:
a) cel condamnat definitiv prin hotrre judectoreasc la pedeapsa
cu nchisoare pentru svrirea unei infraciuni intenionate, de natura sa
aduc atingere prestigiului profesiei;
b) cel care a svrit abuzuri prin care au fost nclcate drepturi i
liberti fundamentale ale omului, stabilite prin hotrre judectoreasc;
c) cel cruia i s-a aplicat pedeapsa interdiciei de a exercita profesia,
pe durata stabilit prin hotrre judectoreasc sau disciplinar;
d) falitul fraudulos, chiar reabilitat.
4.1.2 Avocatul strin.
Membrul unui barou din alta ara poate exercita profesia de avocat n
Romnia dac ndeplinete condiiile prevzute de lege, mai puin cea cu
privire la cetenia romana.
Pentru a acorda consultana juridic privind dreptul romanesc,
avocatul strin are obligaia de a susine un examen de verificare a
cunotinelor de drept romanesc i de limba romana, organizat de U.N.B.R.
Avocatul strin poate exercita profesia de avocat n Romnia, la
alegere, n cadrul uneia dintre formele de organizare ale profesiei prevzute
in Legea 51/1995.
Avocatul strin nu poate pune concluzii orale sau scrise n fata
instanelor judectoreti i a celorlalte organe jurisdicionale i judiciare, cu
excepia celor de arbitraj internaional.
Onorariile cuvenite avocatului strin se vor nregistra i se vor plti
integral n Romnia. Avocatul strin care exercita profesia n Romnia este
obligat sa se nscrie n tabloul special inut de fiecare barou i se supune
prevederilor prezentei legi, ale statutului profesiei i codului deontologic.
4.1.3 Primirea in profesie.
Primirea n profesie se obine pe baza unui examen organizat de
barou, in condiiile legii 51/1995 i ale statutului profesiei.
De la regula susinerii examenului pentru intrarea in profesie, exista si

excepii, acestea aprobndu-se, la cerere, in urmtoarele situaii:

a) pentru titularul diplomei de doctor n drept;
b) pentru cel care pana la data primirii n profesia de avocat a
ndeplinit funcia de judector, procuror, notar public, consilier juridic sau
jurisconsult timp de cel puin 10 ani i dac nu i-a ncetat activitatea din
motive disciplinare care l fac nedemn pentru profesia de avocat.
De asemenea, o alta excepie se refera la persoanele care au deinut
funcia de judector la nalta Curte de Casaie i Justiie, putnd fi primite in
profesia de avocat fara susinerea unui examen.
Persoana care ndeplinete condiiile prevzute de lege pentru a fi
primit n profesia de avocat poate solicita aceasta cu cel puin 5 ani
nainte de mplinirea vrstei standard de pensionare n sistemul de pensii i
asigurri sociale din care face parte.
4.2 Avocaii stagiari.
La nceputul exercitrii profesiei avocatul efectueaz n mod
obligatoriu un stagiu de pregtire profesional cu durata de 2 ani, timp n
care are calitatea de avocat stagiar.
Dup efectuarea stagiului avocatul stagiar va susine examenul de
definitivare.
Avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi
exclus din profesie.
Activitatea unui avocat stagiar poate fi ndrumata numai de avocai
definitivi cu o vechime de cel puin 6 ani n aceasta calitate i care se
bucura de o reputaie profesional netirbita.
La nscrierea n barou avocatul depune n fata consiliului baroului, n
cadru solemn, urmtorul jurmnt:
Jur sa respect i sa apar Constituia i legile tarii, drepturile
i libertile omului i sa exercit profesia de avocat cu cinste i
demnitate. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!
Jurmntul poate fi depus i fr formula religioas. n acest caz,
jurmntul va ncepe cu formula: Jur pe onoare i constiinta!"
Stagiul se va suspenda pe timpul serviciului militar sau al concentrrii,
n caz de lipsa motivat din profesie ori n caz de ncetare a ndrumrii
profesionale fr culpa avocatului stagiar. Perioada de stagiu anterior
efectuat se socotete pentru ndeplinirea stagiului.
Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judectorie i poate
asista ori reprezenta partea la organele i instituiile prevzute la art. 3 din
Legea 51/1995.
n perioada stagiului, avocatul are titlul profesional de avocat stagiar
sub care este nscris n Tabloul avocailor cu drept de exercitare a profesiei.
In perioada de stagiu, avocatul beneficiaz de pregtire i formare
profesional iniial aceasta realizndu-se prin:
a) ndrumare i formare profesional continua n cadrul formei de
exercitare a profesiei cu care avocatul stagiar se afla n raporturi
contractuale de colaborare sau n calitate de salarizat n interiorul profesiei;

b) conferine de stagiu organizate de consiliul baroului;

c) formele de nvmnt organizate de Institutul Naional pentru
Pregtirea i Perfecionarea Avocailor denumit n continuare I.N.P.P.A.;
Avocatul stagiar, supunandu-se dispoziiilor legale, statutare i
deontologice, are urmtoarele ndatoriri suplimentare:
a) sa i perfecioneze pregtirea profesional teoretic i sa-i
nsueasc tehnica de practica avocaial;
b) sa participe la toate conferinele de stagiu organizate de consiliul
baroului, sa pregteasc n scris subiectele conferinelor i lucrrile
avocaiale repartizate de coordonatorul conferinelor de stagiu;
c) sa efectueze lucrrile avocaiale repartizate de avocatul ndrumtor
i de serviciul de asistenta judiciar al baroului;
d) sa participe la toate manifestrile profesionale la care este
convocat de ctre
organele de conducere ale profesiei;
e) sa desfoare o activitate efectiv n profesie i sa anune n scris
orice motiv de suspendare a stagiului.
Avocatul stagiar care urmeaz cursurile de pregtire i perfecionare
profesional organizate de I.N.P.P.A. este obligat sa ndeplineasc i
ndatoririle ce decurg din aceasta calitate i sa respecte contractul de
formare profesional ncheiat cu I.N.P.P.A. Nerespectarea acestor ndatoriri
se sanctioneaza ca abatere disciplinar.
Durata stagiului este de 2 ani, calculat de la data nscrierii n Tabloul
avocailor.
Perioada n care avocatul stagiar urmeaz cursurile I.N.P.P.A. se
include n durata stagiului.
Pentru a fi nscris n tabloul avocailor stagiari cu drept de exercitare a
profesiei, avocatul stagiar va nregistra la barou un contract de colaborare
profesional sau un contract de salarizare n interiorul profesiei. Contractul
se ncheie cu una dintre formele de exercitare a profesiei, urmnd ca
avocatul sa efectueze perioada de stagiu sub ndrumarea unui avocat care
ndeplinete condiiile cerute de lege.
Contractul va meniona obligaia de a se asigura avocatului stagiar
venitul minim garantat pe economia naionala, distinct de veniturile
ocazionale ale avocatului stagiar asigurate din asistenta judiciar pentru
care a fost desemnat de serviciul de asistenta judiciar al baroului.
4.3 Definitivarea in profesie.
Dobndete calitatea de avocat definitiv avocatul stagiar care a
promovat examenul de definitivare, precum i avocatul care a promovat
examenul de absolvire a Institutului Naional pentru Pregtirea i
Perfecionarea Avocailor.
Dobndete calitatea de avocat definitiv cel nscris n profesie
beneficiind de scutirea de examen, dac a fost definitivat n funcia juridic
pe care a exercitat- o nainte de primirea n avocatura sau a promovat
examen de definitivare n aceasta funcie.

Cei care nu ndeplinesc condiiile de vechime n profesiile anterioare

vor fi obligai sa susin examenul de definitivare n avocatura.
Avocatul definitiv are dreptul sa pun concluzii la toate instanele, cu
excepia naltei Curi de Casaie i Justiie i Curii Constituionale, unde va
putea pune concluzii dac are o vechime nentrerupt n profesie de cel
puin 5 ani de la definitivare.
4.3.1 Examenul de definitivare n profesia de avocat.
Examenul de definitivare n profesia de avocat se organizeaz de
ctre fiecare barou, Consiliul U.N.B.R. urmnd a asigura caracterul unitar al
acestuia.
Regulamentul de examen va fi comunicat barourilor inclusiv prin
afiare pe internet cu minimum 60 de zile anterior datei examenului i va fi
adus la cunostiinta candidailor prin grija consiliilor barourilor.
Rezultatele examenului vor fi validate de consiliul baroului i vor fi
comunicate U.N.B.R.. I.N.P.P.A. va comunica, n mod corespunztor,
rezultatele examenului de absolvire.
Dup promovarea examenului, candidatul dobndete titlul
profesional de avocat definitiv i va fi nscris n Tabloul avocailor definitivi.
Acelasi titlu profesional il dobandeste si avocatul stagiar care a
promovat examenul de absolvire a I.N.P.P.A. , pe baza diplomei de absolvire
a I.N.P.P.A., Consiliul Baroului urmnd a emite decizia de constatare a
calitii de avocat definitiv i a efectua, in consecina, nscrierea pe Tabloul
avocailor definitivi.
Seciunea 5. Incompatibilitati si interdicii.
5.1 Incompatibiliti
Cazurile de incompatibilitate prevzute de Legea 51/1995 reprezint
modalitati de asigurare pentru avocat a independentei specifice profesiei,
dar si de pstrare a demnitatii si prestigiului corpului profesional.
Cazurile de incompatibilitate vizeaza intreaga perioada in care o
persoana are calitatea de avocat, incepand de la primirea n profesie cat i,
ulterior, in timpul exercitarii acesteia.
Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, dac legi
speciale nu prevd altfel:
a) faptele personale de comer exercitate cu sau fr autorizaie;
b) calitatea de asociat ntr-o societate comercial n nume colectiv, de
comanditar ntr-o societate comercial n comandit simpla sau n
comandit pe aciuni;
c) calitatea de administrator ntr-o societate comercial n comandit
pe aciuni;
d) calitatea de preedinte al consiliului de administraie, administrator
unic, sau membru n comitetul de direcie al unei societi comerciale pe
aciuni sau cu rspundere limitat.
Avocatul poate fi asociat sau acionar la societile comerciale cu

rspundere limitat sau la cele pe aciuni.

Avocatul poate ndeplini funcia de membru n consiliul de
administraie al unei societi comerciale pe aciuni sau cu rspundere
limitat, cu obligaia de a aduce acest fapt la cunostinta decanului baroului
n care i exercita profesia. Avocatul va furniza toate explicaiile asupra
condiiilor n care el exercita funcia de membru al consiliului de
administraie i va prezenta toate documentele doveditoare n acest sens,
cu respectarea regulilor confidenialitii.
Dac consiliul baroului apreciaz ca exercitarea funciei de membru al
consiliului de administraie este sau devine incompatibil cu demnitatea i
cu regulile de conduita impuse avocailor poate, n orice moment, sa solicite
celui interesat sa prseasc funcia pe care o ocupa. Decizia consiliului
baroului va fi comunicat, de ndat, avocatului n cauza, nclcarea de
ctre avocat a acestor prevederilor constituind abatere disciplinar grava.
Nu este incompatibil avocatul salarizat n interiorul profesiei de
avocat.
Incompatibilitile prevzute de lege se verifica i se constata de ctre
consiliul baroului, chiar i din oficiu.
Avocatul devenit incompatibil are obligaia sa ncunotineze n scris
consiliul baroului, solicitnd trecerea sa de pe Tabloul avocailor cu drept de
exercitare a profesiei pe Tabloul avocailor incompatibili.
Continuarea exercitrii profesiei dup intervenirea cazului de
incompatibilitate constituie exercitarea fr drept a profesiei de avocat, cu
consecinele prevzute de lege.
Consiliul baroului poate emite din oficiu decizie de trecere pe Tabloul
avocailor incompatibili, insa este obligatorie ascultarea avocatului.
Avocatul va fi convocat n vederea ascultrii prin scrisoare
recomandat cu confirmare de primire. Lipsa nejustificat a avocatului la
data indicat n convocare nu mpiedica luarea msurii.
5.2 Interdicii.
Legea de organizare si funcionare a profesiei reglementeaz
interdicii pentru avocai. Aceste interdictii sunt edictate in considerarea
funciilor anterior deinute si care ar putea impieta asupra obiectivitatii
actului de justitie sau care ar putea crea premisele unei subiectivitati in
aprecierea activitatii avocatului.
Avocaii - foti judectori nu pot pune concluzii la instanele unde au
funcionat, timp de 2 ani de la ncetarea funciei deinute. Prin instane n
nelesul Legii se neleg: judectoriile, tribunalele, tribunalele specializate,
curile de apel, nalta Curte de Casaie i Justiie i Curtea Constituional,
inclusiv instanele militare la care avocaii au funcionat ca judectori,
indiferent de secia la care au funcionat.
n cazul n care, avocatul a funcionat ca judector la mai multe
instane, interdicia opereaz pentru fiecare instana i se calculeaz
distinct de la data ncetrii activitii la instana respectiva.
Aceeai interdicie se aplica i magistrailor-asisteni de la Inalta Curte

de Casaie i Justiie i de la Curtea Constituional, executorilor

judectoreti, grefierilor i personalului auxiliar al instanelor judectoreti
i al Curii Constituionale.
Avocaii - fosti procurori i cadre de poliie nu pot acorda asistenta
juridic la organul de urmrire penal la care i-au desfurat activitatea
timp de 2 ani de la ncetarea funciei respective.
n cazul n care avocatul - fost procuror sau cadru de poliie a
funcionat i n calitate de judector, interdicia privete att instanele, cat
i organele de urmrire penal, pentru fiecare dintre acestea durata fiind
calculat n mod corespunztor.
Aceeai interdicie se aplica avocailor - foti procurori cu privire la
dreptul de a pune concluzii la instanele corespunztoare parchetului n
care au funcionat.
Dispoziiile referitoare la interdictii se aplica i personalului auxiliar al
organelor de urmrire penal.
Interdiciiile vizeaza de asemenea si calitatea de ruda sau afin al
avocatului pana la gradul al treilea inclusiv, in acest caz fiind interzisa
avocatului exercitarea profesiei in ceea ce privete instanele, parchetele
de pe lng acestea, i organele de cercetare penal la care lucreaz ruda,
soul sau afinul avocatului.
Avocatul care se afla n exercitarea unui mandat de deputat sau de
senator nu poate sa pledeze n cauzele ce se judeca de ctre judectorii
sau tribunale i nici nu poate acorda asistenta juridic la parchetele de pe
lng aceste instane.
Avocatul aflat n situaia artat nu poate acorda asistenta juridic
invinuitilor sau inculpailor i nici nu i poate asista n instane n cauzele
penale privind:
a) infraciunile de corupie, infraciunile asimilate infraciunilor de
corupie, infraciunile n legatura directa cu infraciunile de corupie,
precum i infraciunile impotriva intereselor financiare ale Comunitilor
Europene, prevzute n Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea
i sancionarea faptelor de corupie, cu modificrile i completrile
ulterioare;
b) infraciunile prevzute n Legea nr. 143/2000 privind combaterea
traficului i consumului ilicit de droguri, cu modificrile i completrile
ulterioare;
c) infraciunile privind traficul de persoane i infraciunile n legatura
cu traficul de persoane, prevzute n Legea nr. 678/2001 privind prevenirea
i combaterea traficului de persoane, cu modificrile i completrile
ulterioare;
d) infraciunea de spalare a banilor, prevzut n Legea nr. 656/2002
pentru prevenirea i sancionarea spalarii banilor, cu modificrile ulterioare;
e) infraciunile contra siguranei statului, prevzute n art. 155-173 din
Codul penal;
f) infraciunile care impiedica nfptuirea justiiei, prevzute n art.
259-272 din Codul penal;

g) infraciunile contra pcii i omenirii, prevzute n art. 356-361 din

Codul penal.
Avocatul avnd calitile menionate anterior nu poate s pledeze n
cauzele civile sau comerciale impotriva statului, autoritilor sau instituiilor
publice, companiilor naionale ori societilor naionale, n care acestea
sunt pri. De asemenea, nu poate sa pledeze n procese intentate statului
roman, n fata instanelor internaionale.
Aceste interdicii nu se aplica n cauzele n care avocatul este parte n
proces sau acorda asistenta ori reprezentare soului ori rudelor pn la
gradul IV inclusiv.
nclcarea de ctre avocai a altor restricii sau interdicii la care sunt
supui conform legilor speciale, constituie abatere disciplinar grava.
Nerespectarea dispoziiilor legale privitoare la interdicii, in mod direct
sau folosindu-se de forma de organizare profesional ori de raporturile de
conlucrare profesional n scopul eludrii acestora, svrete abatere
disciplinar grava. Consiliul baroului se poate sesiza i din oficiu.
Seciunea 6. Incetarea si suspendarea calitatii de avocat.
Transferul avocatului.
6.1 ncetarea calitii de avocat.
Calitatea de avocat nceteaz:
a) prin renunare scris la exerciiul profesiei;
b) prin deces;
c) prin excluderea din profesie, ca sanciune disciplinar;
d) n cazul n care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta
prevzut de legea penal i care l face nedemn de a fi avocat, potrivit
legii.
ncetarea calitii de avocat se constata prin decizie a consiliului
baroului i are drept consecina radierea celui n cauza din Tabloul
avocailor.
Avocatul care renuna la exerciiul profesiei va formula o cerere n
scris. Renuntarea la exercitarea profesiei este insotita de obligatia
avocatului ca, cu cel puin 60 de zile nainte de data prevzut pentru
ncetarea activitii, sa finalizeze toate cauzele angajate sau sa asigure
substituirea. Lista cuprinznd cauzele nefinalizate, numele avocailor care
le vor prelua, va fi prezentata de ctre avocat baroului.
n caz de deces al avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate de ctre
colaboratorii ori asociaii defunctului, iar n lipsa lor, consiliul baroului va
desemna avocaii ce le vor prelua.
n cazul n care avocatul ndeplinete condiiile de pensionare
prevzute de lege, are dreptul sa solicite continuarea exercitrii profesiei.
Cererea de continuare a exercitrii profesiei se soluioneaz de consiliul
baroului.
Avocatul poate continua exercitarea profesiei pe baza unui aviz
medical privind meninerea capacitii fizice i psihice necesare exercitrii

profesiei de avocat. Avizul medical se prezint anual pentru nscrierea n

tablou.
Avocatul pensionar care continua exercitarea profesiei sau este
meninut n profesie este obligat sa contribuie la constituirea fondului
sistemului propriu de asigurri sociale n condiiile prevzute de legislaia
pensiilor i asigurrilor sociale pentru avocai.
In cazul in care consiliul baroului da decizie de respingere a meninerii
n activitate, aceasta poate fi contestat, n termen de 15 zile de la
comunicare, la Consiliul U.N.B.R.
6.2 Suspendarea calitii de avocat.
Calitatea de avocat este suspendat:
a) n caz de incompatibilitate, pe durata existenei acestei stri;
b) pe perioada interdiciei de a profesa, dispus prin hotrre
judectoreasc sau disciplinar;
c) n caz de neplata total sau parial a taxelor i a contribuiilor
profesionale ctre barou, ctre U.N.B.R. i ctre sistemul propriu de
asigurri sociale, timp de 3 luni de la scadenta acestora i pana la
lichidarea integrala a datoriilor;
d) la cererea scris a avocatului.
Dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi suspendat n cazul n
care impotriva avocatului s-a pus n micare aciunea penal sau s-a dispus
trimiterea n judecata pentru svrirea unei infraciuni de natura sa aduc
atingere prestigiului profesiei, pana la pronunarea unei hotrri
judectoreti definitive.
Avocatul este dator sa ncunotineze de ndat consiliul baroului
despre orice situaie care ar putea duce la suspendarea exerciiului
dreptului de a profesa. Nerespectarea acestei obligaii constituie abatere
disciplinar.
Decanul i consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu privire la
aplicarea dispoziiilor legale referitoare la existenta unor situaii ce ar duce
la suspendarea exerciiului dreptului de a profesa a avocatului.
Pentru situaiile ce ar putea duce la suspendarea exerciiului profesiei,
decizia se va emite de ctre consiliul baroului dup ascultarea avocatului n
cauza.
Decizia consiliului baroului este executorie. Decizia se va menona, n
mod corespunztor, n Tabloul avocailor i n Tabloul avocailor
incompatibili.
Decizia consiliului baroului poate fi contestat la Consiliul U.N.B.R. n
termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. Contestaia nu suspenda
executarea.
Pentru situatia n care msura suspendrii a fost luat pentru neplata
total sau parial a taxelor i contribuiilor profesionale, la cererea
avocatului n cauza, consiliul baroului, dup verificarea temeiurilor cererii
sau a dovezii achitrii taxelor i contribuiilor, poate dispune ncetarea
msurii suspendrii i tergerea meniunilor din tablou.

Exercitarea profesiei de ctre avocatul al crui drept de exercitare a

profesiei este suspendat, n perioada msurii suspendrii, constituie
abatere disciplinar grava.
Avocatul impotriva cruia s-a dispus msura suspendrii este obligat
ca n termen de cel mult 15 zile de la data comunicrii msurii sa i asigure
substituirea.
6.3 Transferul ntr-un alt barou.
Avocatul poate sa solicite, pentru motive justificate, transferul n alt
barou. In acest scop se va adresa n scris decanului baroului de la care
dorete sa se transfere.
Cererea de transfer va fi nsoit de acte doveditoare i de un
certificat eliberat de baroul de la care se solicita transferul. Certificatul va
indica datele personale, profesionale, disciplinare ale solicitantului i va
atesta ca solicitantul a achitat la zi taxele i contribuiile profesionale ctre
barou, U.N.B.R. i sistemul propriu de asigurri sociale.
Consiliul baroului de la care se solicita transferul va elibera certificatul
prin avizarea cererii de transfer, pe care o va inainta, mpreun cu dosarul
de nscriere n profesie, baroului la care se solicita transferul.
Cererea de transfer se soluioneaza pe baza unui raport ntocmit de
un consilier delegat, acesta verificand dosarul de nscriere n profesie al
celui care solicita transferul, precum i certificatului emis de catre baroul la
care se solicita transferul.
La soluionarea cererii, consiliul baroului va avea n vedere i
respectarea de ctre petent a dispoziiilor privind modul de organizare i
funcionare a formelor de exercitare a profesiei, precum i a condiiilor de
primire n profesie.
Decizia se comunica solicitantului i baroului din care acesta face
parte, urmand a se face meniuni corespunztoare n Tabloul avocailor.
Decizia prin care s-a respins cererea de transfer va fi motivat i
poate fi contestat, n termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul
U.N.B.R.
Seciunea 7. Drepturile si obligaiile avocatului. Reguli de
deontologie profesionala.
7.1 Drepturile avocailor.
Exercitarea profesiei de avocat conform principiilor nscrise in legea de
organizare si funcionare nr. 51/1995 presupune asigurarea unor drepturi si
obligaii pentru avocai.
Drepturile avocailor sunt prevazute in art. 28-37 din legea de
organizare si funcionare nr. 51/1995. Acestea sunt urmatoarele:
7.1.1 dreptul avocatului de a asista sau reprezenta orice
persoana fizica sau juridica.
Acest drept de a asista i de a reprezenta orice persoana fizica sau

juridic poate exista doar n temeiul unui contract ncheiat n forma scris,
care dobndete data certa prin nregistrarea n registrul oficial de
evidenta.
Avocatul, precum i clientul au dreptul sa renune la contractul de
asistenta juridic sau sa l modifice de comun acord, n condiiile prevzute
de statutul profesiei. Renunarea unilaterala a clientului nu constituie cauza
de exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocatiale
prestate, precum i pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat n
interesul procesual al clientului.
7.1.2 dreptul avocatului de a alege i de a fi ales n
organele de conducere ale profesiei.
7.1.3 dreptul la onorariu i la acoperirea tuturor
cheltuielilor fcute n interesul procesual al clientului
su.
n acest scop, avocatul poate sa i deschid un cont bancar pentru
ncasarea onorariilor i altul pentru depunerea sumelor primite de la client
pentru cheltuieli procesuale n interesul acestuia. Modul de administrare a
sumelor predate de client avocatului, pentru cheltuieli procesuale n
interesul sau, va fi stabilit prin convenia dintre avocat i client, n condiiile
prevzute de statutul profesiei.
Acestui drept i se confer eficacitate si prin dispoziia legala ce
prevede ca este titlu executoriu contractul de asistenta juridic, legal
ncheiat. Investirea cu formula executorie este de competenta judectoriei
n a carei raza teritorial se afla sediul profesional al avocatului. Restantele
din onorarii i alte cheltuieli efectuate de avocat n interesul procesual al
clientului sau se recupereaz conform statutului profesiei.
7.1.4 dreptul avocatului la asigurri sociale, in propriul
sistem, in condiiile legii
Sistemul de asigurri sociale al avocailor este reglementat prin lege
i se bazeaz pe contribuia acestora, precum i pe alte surse prevzute de
lege ori de Statutul Casei de Asigurri a Avocailor.
Timpul servit n avocatura este considerat vechime n munca.
7.1.5 dreptul avocatului la asigurarea secretului
profesional.
In vederea asigurarii secretului, este decretata de lege inviolabilitatea
cu privire la actele i lucrrile cu caracter profesional aflate asupra
avocatului sau n cabinetul sau. Ca o consecina, percheziionarea
avocatului, a domiciliului ori a cabinetului sau sau ridicarea de nscrisuri i
bunuri nu poate fi facuta dect de procuror, n baza unui mandat emis n
condiiile legii.
Este interzisa ascultarea i nregistrarea, cu orice fel de mijloace
tehnice, convorbirilor telefonice ale avocatului, precum si interceptarea i

nregistrarea corespondentei sale cu caracter profesional, fiind permisa

excepional, in condiiile i cu procedura speciale prevzute de lege.
Contactul dintre avocat i clientul sau nu poate fi stnjenit sau
controlat, direct sau indirect, de nici un organ al statului.
n cazul n care clientul se afla n stare de arest sau detenie,
administraia locului de arest ori detenie are obligaia de a lua msurile
necesare pentru respectarea acestor drepturi.
7.1.6 dreptul avocatului la sediu profesional si la sedii
secundare.
Oricare dintre formele de exercitare a profesiei prevazute de lege are
dreptul la sediu profesional n circumscripia baroului n care sunt nscrii i
la sedii secundare n alt barou din ara sau din strintate unde sunt luate
n evidenta.
Ministerul Justiiei asigura spaiile necesare n vederea desfurrii
activitii avocailor n sediul instanelor judectoreti.
7.1.7 dreptul avocatului de a fi ocrotit, conform legii, in
exercitarea profesiei.
n exercitarea profesiei avocaii sunt ocrotii de lege, fr a putea fi
asimilai funcionarului public sau altui salariat.
O serie de infractiuni savarsite impotriva avocatului n timpul
exercitrii profesiei i n legatura cu aceasta reprezinta variante agravate
ale infractiunilor prevazute de codul penal. Astfel, insulta, calomnia ori
ameninarea svrite impotriva avocatului n timpul exercitrii profesiei i
n legatura cu aceasta se pedepsesc cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau
cu amenda, iar lovirea sau alte acte de violenta svrite mpotriva
avocatului se pedepsesc cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani, pentru acest
ultim caz, aciunea penal punandu-se n micare i din oficiu. Retragerea
plngerii prealabile sau mpcarea prilor inlatura rspunderea penal.
Avocatul este obligat sa respecte solemnitatea edinei de judecata,
sa nu foloseasc cuvinte sau expresii de natura a aduce atingere autoritii,
demnitii i onoarei completului de judecata, procurorului, celorlali avocai
i prilor ori reprezentanilor acestora din proces. Avocatul nu rspunde
penal pentru susinerile fcute oral sau n scris, n forma adecvat i cu
respectarea enuntate, n fata instanelor de judecata, a organelor de
urmrire penal sau a altor organe administrative de jurisdicie i numai
dac aceste sustineri sunt n legatura cu aprarea n acea cauza i sunt
necesare stabilirii adevrului.
Nerespectarea de ctre avocat a prevederilor legale mai sus
mentionate constituie abatere disciplinar grava. Rspunderea disciplinar
nu exclude rspunderea juridic penal sau civil.
Urmrirea penal i trimiterea n judecata a avocatului pentru fapte
penale svrite n exercitarea profesiei sau n legatura cu aceasta se pot
face numai cu aprobarea procurorului general al parchetului de pe lng
curtea de apel n a carei raza de competenta s-au svrit faptele.

7.2 ndatoririle avocailor.

ndatoririle avocatului pot fi mprite dup cum se raporteaz la
relaia sa cu clientul, cu organele profesiei sau cu instana de judecat.
7.2.1. n raporturile cu clientul.
Avocatul este dator sa studieze temeinic cauzele care i-au fost
ncredinate, angajate sau din oficiu, sa se prezinte la fiecare termen la
instanele de judecata sau la organele de urmrire penal ori la alte
instituii, conform mandatului ncredinat, sa manifeste contiinciozitate i
probitate profesional, sa pledeze cu demnitate fata de judectori i de
prile din proces, sa depun concluzii scrise sau note de edina ori de
cte ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanta de judecata
dispune n acest sens. Nerespectarea imputabil a acestor ndatoriri
profesionale constituie abatere disciplinar.
Avocatul este obligat sa restituie actele ce i s-au ncredinat persoanei
de la care le-a primit.
Avocatul este obligat sa acorde asistenta juridic n cauzele n care a
fost desemnat din oficiu sau gratuit de ctre barou.
Avocatul este obligat sa se asigure pentru rspunderea profesional, n
condiiile stabilite prin statutul profesiei.
Avocatul este obligat s pstreze secretul profesional. n acest sens se
prevede c avocatul nu poate asista sau reprezenta pri cu interese
contrare n aceeai cauza sau n cauze conexe i nu poate pleda mpotriva
parii care l-a consultat mai nainte n legtura cu aspectele litigioase
concrete ale pricinii.
Avocatul nu poate fi ascultat ca martor i nu poate furniza relaii nici
unei autoriti sau persoane cu privire la cauza care i-a fost ncredinat,
dect dac are dezlegarea prealabil, expres i scris din partea tuturor
clienilor si interesai n cauza.
Calitatea de martor are ntietate fata de calitatea de avocat cu
privire la faptele i mprejurrile pe care acesta le-a cunoscut nainte de a fi
devenit aprtor sau reprezentant al vreunei pri n cauza.
Dac a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desfasura nici o
activitate profesional n acea cauza.
Avocatul nu poate ndeplini funcia de expert sau de traductor n
cauza n care este angajat aprtor.
7.2.2. n raport cu organele profesiei.
Avocatul este obligat sa participe la toate edinele convocate de
consiliul baroului, la activitile profesionale i la edinele organelor de
conducere din care face parte. Absentarea repetat i n mod nejustificat
constituie abatere disciplinar.
Avocatul este obligat sa in evidentele cerute de lege i de statut cu
privire la cauzele n care s-a angajat i sa achite cu regularitate i la timp
taxele i contribuiile stabilite pentru formarea bugetului baroului i a

fondurilor Casei de Asigurri a Avocailor din Romnia i ale filialelor.

Bugetul U.N.B.R. este format din contribuiile barourilor, stabilite conform
legii i statutului profesiei.
Este interzis avocatului ca, n mod nemijlocit sau prin persoane
interpuse, sa foloseasc procedee incompatibile cu demnitatea profesiei n
scopul dobndirii clientelei. De asemenea, este interzis avocatului sa
foloseasc mijloace de reclama sau de publicitate n acelai scop. Statutul
stabilete cazurile i msura n care avocatul poate informa publicul cu
privire la exercitarea profesiei sale.
7.2.3.n raporturile cu instanele de judecat.
Avocatul este obligat sa poarte roba n fata instanelor judectoreti.
Purtarea robei n afar incintei instanei judectoreti este interzis, cu
excepia cazurilor n care avocatul este delegat de ctre organele profesiei
sa reprezinte baroul sau U.N.B.R. ntr-o ocazie care impune aceasta inuta.
n raporturile cu magistraii, avocatul trebuie s aib o atitudine care
s dovedeasc respect, cinste i corectitudine, dar tratnd n acelai timp
cauza cu contiincioazitate i fermitate, n raport de interesele clientului
su.
Codul deontologic al avocatului romn interzice acestuia s procedeze
la inducerea n eroare a magistratului sau s furnizeze date ori acte false n
legtur cu pricina. Aceste obligaii sunt valabile i n raporturile pe care
avocaii le au cu arbitrii, experii sau alte persoane care particip la
nfptuirea actului de justiie.
7.3 Reguli de deontologie profesionala.
Principiile i regulile de baza ale relatiei dintre avocat i client
Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte
activiti specifice profesiei se nate din contractul de asistenta juridic,
ncheiat n forma scris, ntre avocat i client ori mandatarul acestuia.
Forma, coninutul i efectele contractului de asistenta juridic sunt
stabilite prin prezentul Statut.
Avocatul nu poate aciona dect n limitele contractului ncheiat cu
clientul sau, cu excepia cazurilor prevzute de lege.
n exercitarea profesiei sale avocatul este independent.
Activitatea avocatului nu poate fi motivat dect n interesul
clientului, apreciat n limitele legii, ale prezentului statut i ale codului
deontologic.
Constituie atingere a independentei avocatului i, ca atare, trebuie
evitate i inlaturate de ctre avocat, prin orice mijloace legale:
a) existenta unui interes propriu ori al persoanelor apropiate lui n
cauza care i-a fost ncredinat;
b) prestarea de activiti avocatiale n scopul de a se face placut
clienilor, magistrailor sau publicului;
c) prestarea de activiti avocatiale din simpla complezenta;

d) existenta oricror presiuni n scopul nerespectrii secretului

profesional.
Avocatul trebuie sa depun toat diligenta pentru aprarea
libertilor, drepturilor i intereselor legitime ale clientului.
Avocatul este dator sa i sfatuiasca clientul cu promptitudine, n mod
constiincios, corect i cu diligenta. Avocatul i informeaz clientul cu privire
la evoluia cazului ce i-a fost ncredinat.
Probitatea, spiritul de dreptate i onestitatea avocatului sunt condiii
ale credibilitatii avocatului i profesiei.
Avocatul este confidentul clientului n legatura cu cazul ncredinat.
Confidenialitatea i secretul profesional garanteaz ncrederea n avocat i
constituie obligaii fundamentale ale avocatului.
Avocatul nu trebuie sa fie sfatuitorul i nici reprezentantul sau
aprtorul a mai mult de un client ntr-una i aceeai cauza, atunci cnd
interesele clienilor sunt conflictuale sau cnd exista, n mod real, riscul de
a aparea un astfel de conflict de interese.
Avocatul trebuie sa se abin sa se mai ocupe de cauzele tuturor
clienilor implicai, atunci cnd intervine un conflict ntre interesele
acestora, cnd secretul profesional risca sa fie violat sau cnd
independenta sa risca sa fie tirbit.
Avocatul nu poate accepta o cauza a unui nou client, dac secretul
informaiilor ncredinate de un client anterior risca sa fie afectat sau atunci
cnd cunoaterea de ctre avocat a cauzelor unui client anterior l
favorizeaz nejustificat pe noul client.
n cazul n care avocaii practica profesia ntr-o forma asociativa, n
colaborare sau n conlucrare cu ali avocai, dispoziiile alin. (1) - (3) se
aplica tuturor avocailor.
Exista conflict de interese, n situaiile n care:
a) n activitatea de consultana, cnd la data solicitrii sale, avocatul
care are obligaia de a da clientului sau o informaie completa, loiala i fr
rezerve, nu-i poate ndeplini misiunea fr a compromite interesele unuia
sau a mai multor clieni, prin analiza situaiei prezentate, prin utilizarea
mijloacelor juridice preconizate, fie prin concretizarea rezultatului urmrit;
b) n activitatea de asistare i de aprare, atunci cnd la data sesizrii
sale, asistarea mai multor pri ar determina avocatul sa prezinte o alta
aprare, diferita de aceea pentru care ar fi optat, dac i-ar fi fost
ncredinat aprarea intereselor unei singure pri, inclusiv n ceea ce
privete tehnicile i mijloacele profesionale ale aprrii.
c) prin modificarea sau evoluia situaiei ce i-a fost prezentat iniial,
avocatul descoper una dintre dificultile artate la lit. a) i b).
Nu exista conflict de interese:
a) atunci cnd, dup ce i-a informat clienii i a primit acordul
acestora, avocatul, n exercitarea diferitelor sale activiti va incerca sa
concilieze contrarietatea de interese;

b) atunci cnd, n acord deplin cu clienii, avocatul i consiliaza ca,

plecand de la situaia ce i-a fost prezentat, sa adopte o strategie comuna,
sau dac, n cadrul unei negocieri, avocaii care sunt membri ai aceleiai
forme de exercitare a profesiei intervin separat pentru clieni diferii care
sunt ns informati cu privire la aceasta apartenena comuna;
c) atunci cnd, dup ce avocatul aduce la cunostinta fiecruia dintre
clienii potenial afectai de asistenta juridic acordat, existenta sau
posibilitatea crerii unui conflict de interese, precum i eventualele
consecine nefavorabile ale acestuia, fiecare dintre respectivii clieni i dau
acordul expres i prealabil cu privire la prestarea activitii de asistenta
juridic.
Cu excepia unui acord ntre pri, avocatul trebuie sa se abin de la
a se ocupa de cauzele tuturor clienilor implicai, atunci cnd se ivete un
conflict de interese, cnd avocatul apreciaz ca nu poate asigura aprarea
drepturilor i intereselor legitime ale fiecrui client n parte, cnd secretul
profesional risca sa fie violat sau cnd independenta sa risca sa fie lezata.
Avocatul va incerca n momentele oportune sa-i consilieze clientul cu
privire la posibilitatea soluionrii unui conflict pe cale amiabila sau printr-o
cale legal alternativa, apta a protegui drepturile i interesele legitime ale
acestuia.
Avocatul este obligat sa se asigure de rspundere profesional. Secretul
profesional este de ordine publica.
Avocatul este dator sa pstreze secretul profesional privitor la orice
aspect al cauzei care i-a fost ncredinat.
Avocatul nu poate fi obligat n nici o circumstan i de ctre nici o
persoana sa divulge secretul profesional. Avocatul nu poate fi dezlegat de
secretul profesional nici de ctre clientul sau i nici de ctre o alta
autoritate sau persoana.
Se excepteaz ns cazurile n care avocatul este urmrit penal,
disciplinar, sau atunci cnd exista o contestaie n privinta onorariilor
convenite, exclusiv pentru necesitai stricte pentru aprarea sa.
Obligaia de a pstra secretul profesional nu mpiedica avocatul sa
foloseasc informaiile cu privire la un fost client, dac acestea au devenit
publice.
Nerespectarea prevederilor prezentului articol constituie abatere
disciplinar grava. Obligaia de a pstra secretul profesional, este absolut
i nelimitat n timp. Obligaia se ntinde asupra tuturor activitile
avocatului, ale asociailor si, ale avocailor colaboratori, ale avocailor
salarizai din cadrul formei de exercitare a profesiei, inclusiv asupra
raporturilor cu ali avocai.
Seciunea 8. Rspunderea disciplinara a avocatului.
8.1 Notiune.
Avocatul rspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor legii
de organizare si functionare a profesiei sau ale statutului, pentru

nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale

baroului sau ale uniunii, precum i pentru orice fapte svrite n legatura
cu profesia sau n afar acesteia, de natura sa prejudicieze onoarea i
prestigiul profesiei sau ale instituiei.
Abaterea disciplinar, in sensul Legii 51/1995, este reprezentata de
fapta svrit de un avocat, prin care se incalca dispoziiile legii, ale
statutului profesiei, hotrrile obligatorii ale organelor profesiei, ale
consiliului baroului n care avocatul este nscris sau n care i are sediul
secundar i care este de natura sa prejudicieze onoarea sau prestigiul
profesiei.
Abaterea disciplinar grava este reprezentata nclcarea dispoziiilor
din Legea nr. 51/1995 i din statut ce prevd expres o astfel de calificare.
Savarsirea de abateri disciplinare atrage raspunderea disciplinara a
avocatului.
Rspunderea disciplinar nu exclude rspunderea civil, penal sau
administrativ. Aciunea disciplinar poate fi exercitat n termen de cel
mult un an de la data svririi abaterii. Repetarea unei abateri disciplinare
constituie o circumstan agravant, luat n considerare la aplicarea
sanciunii.
8.2 Instantele disciplinare.
Sesizarile cu privire la savarsirea de fapte ce pot constitui abateri
discilpinare revin in atributiile avocatului care conduce asistenta judiciar
de pe lng fiecare instanta, acesta fiind obligat sa anunte n scris
consiliului baroului despre faptele comise de orice avocat.
De asemenea, instanele judectoreti i parchetele Ministerului Public
sunt obligate sa nainteze consiliului baroului orice plngere facuta
impotriva unui avocat i sa l ntiineze despre orice aciune de urmrire
penal sau de judecata pornit impotriva unui avocat.
Consiliul baroului se poate sesiza si din oficiu prin hotrre
consemnat n procesul-verbal de edina.
Consiliul baroului are compententa anchetarii abaterii i exercitarii
aciunii disciplinare, iar pentru decanii barourilor i membrii Consiliului
U.N.B.R., organul competent este Consiliul U.N.B.R.
Persoana anchetata sau trimisa n judecata disciplinar nu poate
participa la dezbateri sau la luarea hotrrii.
Instanele disciplinare sunt:
a) Comisia de disciplina a baroului care judeca n prima instanta, n
complet de 3 membri, abaterile disciplinare svrite de avocaii din baroul
respectiv.
b) Comisia centrala de disciplina este organizat i funcioneaz in
cadrul U.N.B.R. Aceasta judeca:
1) ca instanta de fond, n complet de 3 membri, abaterile
svrite de membrii Consiliului U.N.B.R. i de decanii barourilor;
2) n contestaie, n complet de 5 membri, potrivit prevederilor

statutului profesiei.
c) Consiliul U.N.B.R., n plenul sau, constituit ca instanta
discilpinara.
Acesta are competenta de a judeca recursul declarat impotriva
deciziei disciplinare a Comisiei centrale de disciplina, ca instanta de fond,
fiind constituit ca instanta disciplinar n plenul sau, n afar de persoana
implicata n cauza.
Impotriva hotrrilor pronunate de catre Comisia Centrala de
Disciplina, precum si de catre Consiliul U.N.B.R., constituit ca instanta
disciplinar n plenul sau, partea interesat poate declara recurs la secia
de contencios a Curii de Apel Bucureti, hotrrea acesteia fiind definitiva
i irevocabil.
Consiliile barourilor in evidenta sanciunilor disciplinare aplicate
fiecrui avocat, fiind obligate sa comunice situaia disciplinar a avocatului
la cererea organelor profesiei.
8.3 Procedura anchetei disciplinare
Plngerea ndreptat impotriva unui avocat se adreseaz consiliului
baroului pe al crui tablou avocatul figureaz cu drept de exercitare a
profesiei. Dac avocatul este pensionar care i continua activitatea n
profesie, este incompatibil sau s-a retras din profesie, plngerea se
adreseaz baroului n care avocatul este sau a fost nscris n tablou.
Consiliul baroului va ancheta abaterea indicata n plngere sau n
sesizare. Pentru abaterile disciplinare savarsite de decanii barourilor si de
catre membrii consiliului U.N.B.R., plngerea sau sesizarea se nainteaz
Consiliului U.N.B.R.
Anchetarea abaterii disciplinare se efectueaz de consiliul baroului. n
acest scop, consiliul va desemna un consilier pentru efectuarea cercetrii
disciplinare prealabile.
Dac abaterea disciplinar s-a svrit pe raza unui alt barou, consiliul
baroului poate decide efectuarea de cercetri, prin comisie rogatorie, de
consiliul baroului pe raza cruia s-a svrit fapta.
Anchetarea abaterii disciplinare a unui membru al Consiliului U.N.B.R.
sau a unui decan se efectueaz de ctre Consiliului U.N.B.R. n acest scop,
consiliul va desemna pe unul dintre consilieri pentru efectuarea cercetrii
disciplinare prealabile.
Consilierul desemnat pentru efectuarea cercetrii prealabile se poate
abine sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se
formuleaz n scris i se judeca de ctre consiliul baroului, respectiv de
Consiliul U.N.B.R., n absenta consilierului recuzat.
Anchetarea abaterii disciplinare se va face cu celeritate.
Cercetrile se efectueaz dup convocarea n scris, prin scrisoare
recomandat cu confirmare de primire, a avocatului cercetat, trimisa la
sediul sau profesional. Convocarea se poate face i prin ntiinare n scris
printr-un mijloc de comunicare ce asigura conservarea dovezii i a datei la
care s-a fcut ntiinarea, ori prin luarea la cunostinta prin semnatura.

Cercetarea se efectueaz numai dup ncunotinarea avocatului cu privire

la obiectul anchetei disciplinare prin luarea la cunostinta a coninutului
plngerii ori al sesizrii. Avocatul cercetat poate da explicaii scrise.
Refuzul de a da curs convocrii constituie o nclcare a ndatoririlor
profesionale i nu impiedica desfurarea anchetei disciplinare.
n cursul cercetrilor, preedintele U.N.B.R., decanul sau consilierul
delegat va convoca n vederea ascultrii persoana care a formulat
plngerea, precum i orice alte persoane ale cror declaraii pot elucida
cazul, va face verificri de nscrisuri i va culege informaii, prin mijloacele
prevzute de lege.
Dup efectuarea cercetrilor, consilierul delegat ntocmete un referat
scris n care va consemna faptele, probele administrate, poziia celui
cercetat i propunerea privind soluionarea plngerii sau sesizrii.
Referatul astfel ntocmit va fi nregistrat la secretariatul decanului
baroului, respectiv al U.N.B.R., n cel mult 30 de zile de la primirea
nsrcinrii.
n edina imediat urmtoare datei la care referatul a fost nregistrat,
Consiliul U.N.B.R. sau, dup caz, consiliul baroului procedeaz la anchetarea
abaterii pe baza referatului i a lucrrilor care au stat la baza ntocmirii
acestuia.
Consiliul U.N.B.R. sau, dup caz, consiliul baroului poate convoca
avocatul anchetat, n vederea audierii sale.
Dup efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv
consiliul baroului, vor decide, dup caz, exercitarea aciunii disciplinare,
clasarea cauzei sau completarea cercetrilor.
Soluia se comunica, prin scrisoare recomandat cu confirmare de
primire sau direct prin semnatura pe copie, avocatului cercetat, persoanei
care a fcut plngerea i preedintelui U.N.B.R., n termen de cel mult 15
zile de la luarea deciziei prevzut la alin. 1.
8.4 Exercitarea actiunii disciplinare.
n situaia n care, n urma anchetarii abaterii, se decide exercitarea
aciunii disciplinare, Consiliul U.N.B.R, respectiv consiliul baroului vor
desemna consilierul nsrcinat cu susinerea acesteia la instanta
disciplinar.
Aciunea disciplinar se redacteaz n scris, motivat n fapt i n drept,
cu indicarea persoanelor care urmeaz a fi citate n fata instanei
disciplinare, i se semneaz de ctre decanul baroului sau, dup caz, de
preedintele U.N.B.R.
n caz de abatere grava, pe baza unui referat motivat, ntocmit de
consilierul desemnat de Consiliul U.N.B.R. sau, dup caz, de consiliul
baroului, preedintele U.N.B.R. sau decanul poate solicita comisiei de
disciplina competente suspendarea din profesie a avocatului n cauza, n
condiiile art. 581 din Codul de procedura civil.
Pe durata urmririi penale sau a judecrii faptei care constituie
abatere disciplinar, procedura disciplinar se suspenda, urmnd sa fie

reluat dup soluionarea cauzei.

Pe perioada suspendrii procedurii de anchetare i judecata pentru
svrirea unei abateri disciplinare, cursul termenului prevzut la art. 71
alin. (4) din lege este oprit. Cursul termenului se reia dup soluionarea
definitiva a cauzei.
Preedintele comisiei de disciplina va fixa, de ndat, termen de
judecata cu citarea avocatului, a organului profesiei care a exercitat
aciunea i a celorlalte persoane indicate n aciune.
Procedura de citare n fata instanelor disciplinare se face prin
scrisoare recomandat cu confirmare de primire.
n fata instanei disciplinare avocatul se va infatisa personal. n cursul
edinelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat.
edina instanei disciplinare nu este publica, iar lucrrile edinei se
consemneaz ntr-o ncheiere.
Lipsa prilor regulat citate nu impiedica judecata, instanta
disciplinar putndu-se pronuna pe baza actelor i a dovezilor administrate
n cauza.
Instanta disciplinar hotrte, cu majoritate de voturi, i pronuna o
decizie disciplinar. Decizia disciplinar rmas definitiva are autoritate de
lucru judecat fata de pri i de organele profesiei.
Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunica
avocatului n cauza, baroului n care avocatul este nscris, precum i
preedintelui U.N.B.R.
Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunica
avocatului n cauza, baroului n care avocatul este nscris, precum i
preedintelui U.N.B.R.
Decizia privind aplicarea celorlalte sanciuni disciplinare prevzute de
lege ori ncetarea aciunii disciplinare se comunica, de asemenea, n
condiiile alin. (2).
Recursul declarat impotriva msurilor luate prin ncheiere n condiiile
art. 74 alin. (2) din Lege i impotriva deciziei disciplinare se depune i se
nregistreaz la secretariatul baroului, respectiv la secretariatul U.N.B.R.
Dup expirarea termenelor de declarare a recursului, recursul se
nregistreaz la comisia de disciplina care a pronunat hotrrea, care, l va
inainta, de ndat, mpreun cu dosarul cauzei, instanei disciplinare
competente. Recursul prevzut la art. 72 alin. (3) din Lege este distinct de
recursul prevzut la art. 72 alin. (4) din Lege.
Dispoziiile privind procedura judecrii aciunilor disciplinare
prevzute n prezentul statut se completeaz cu prevederile Codului de
procedura civil.
Cile de atac exercitate impotriva hotrrilor instanelor disciplinare
de fond se judeca i au regimul caii de atac a recursului prevzut de Codul
de procedura civil n cazurile n care hotrrile nu se ataca cu apel.
8.5 Sanciunile disciplinare.
In cazul savarsirii de abateri disciplinare, avocatului i se pot aplica

urmatoarele sanciuni disciplinare:

a) mustrarea;
b) avertismentul;
c) amenda de la 500.000 lei la 5.000.000 lei, care se face venit la
bugetul baroului.
Plata amenzii se face n termen de 30 de zile de la data rmnerii
definitive a hotrrii disciplinare. Neachitarea n acest termen atrage
suspendarea de drept din exerciiul profesiei, pana la achitarea sumei.
d) interdicia de a exercita profesia pe o perioada de la o luna la un
an; e) excluderea din profesie.
n perioada interdiciei avocatul nu poate presta sub nici o forma
asistenta juridic, nu poate face uz de calitatea de avocat i nu poate
participa la activitatea organelor profesiei.
Impotriva deciziei disciplinare pot declara recurs persoana interesat,
decanul baroului i preedintele uniunii, n termen de 15 zile de la
comunicare.
n caz de abatere evidenta i grava, instanta disciplinar poate lua
msura suspendrii avocatului din exerciiul profesiei pana la judecarea
definitiva a cauzei.
Impotriva ncheierii prin care s-a luat aceasta msura se poate declara
recurs n termen de 5 zile de la comunicare.
Recursul este suspensiv de executare i va fi soluionat de urgenta.

Organizarea activitii notariale

DIN ISTORIA NOTARIATULUI
Originea institutiei notariatului trebuie cautata in antichitate unde, in
oranduirea sclavagista se regasesc elemente specifice ce pot duce la
concluzia existentei unor forme incipiente de exercitare a profesiei
notariale. Aparitia notariatului este legata de inventarea si raspandirea
scrisului de catre populatiile sumeniene.
Astfel, primele testamente, contracte de vanzare-cumparare de sau
de inchiriere au fost scrise in Mesopotamia cu mii de ani in urma, deci nu
intamplator se spune despre notariat ca ar fi o institutie milenara.
Consemnarea in scris a operatiunilor juridice a contribuit la garantarea
ordinii si pacii in cadrul conventiilor private.
Ulterior, in Roma antica cei ce se indeletniceau cu afaceri si diverse
tranzactii comerciale se foloseau de scribi pentru a nota elementele
esentiale ale discutiilor ce se purtau cu ocazia incheierii conventiilor. Astfel,
nota scrisa de sclav si aprobata de parti constituia un inceput de dovada
in cazul unui proces izvorat din conventie. Specializarea sclavilor le-a atras
si denumirea de notari adica cei care iau notite.
Adeseori originea notariatului este legata de institutia tabelionilor,
desi nu exista suficiente probe pentru considerarea sfarsitului epocii
republicane ca detinatoare a tuturor conditiilor social-economice pentru
transformarea unui simplu scrib intr-un adevarat functionar public. In
dreptul roman, mult timp inscrisurile au constituit doar un simplu mijloc
probator al unor acte ce se indeplineau dupa un anumit ceremonial.
Propagarea treptata a documentelor scrise a determinat aparitia unei
profesii liberale, a tabelionului, persoanele ce o exercitau fiind specializate
in redactarea documentelor juridice.
Tabelionii au devenit treptat experti in cunoasterea legilor si a formei
juridice, functiile lor depasind pe acelea de simpla redactare a unor
documente juridice. Astfel, au devenit adevarati asesori juridici ai partilor,
nu doar in materia conventiilor private ci si in privinta redactarii unor petitii,
atestari sau certificari solicitate de tribunale.
Dupa destramarea Imperiului roman, cresterea influentei bisericii a
facut ca activitatea notariala sa se desfasoare in cadrul institutiilor clericale,
actele acestora fiind intocmite de laici sau clerici ce purtau denumirea de
notari.
Odata cu dezvoltarea oraselor medievale si inflorirea comertului,
conventiile private au inceput sa fie redactate de persoane ce posedau o
calificare corespunzatoare, calificare ce se putea obtine in diverse scoli ale
vremii. Astfel, dezvoltarea comertului a dus la transformarea scribului
(scriptor sau notarius) in notar public.

O contributie de seama se regaseste in activitatea Universitatii din

Bologna in cadrul careia trei juristi si-au pus amprenta pe dezvoltarea
institutiei notariale. Primul autor in domeniul dreptului notarial a fost
profesorul Rainiero de Perugia care intre 1222-1234 a elaborat un tratat in
aceasta materie intitulat Ars notariae cuprinzand trei parti :contractele,
dispozitii de ultima vointa si inscrisuri procesuale.
Odata cu cresterea puterii monarhice la sfarsitul oranduirii feudale
notariatul devine organ al statului, cu drept exclusiv de a redacta si
autentifica actele juridice pe teritoriul unde functioneaza, contra unei taxe
ce devenea venit al statului. Secolul al XVII-lea a adus si instituirea primelor
proceduri notariale, semnatura notarului avand o forta probanta deosebita,
fiind intarita cu un sigiliu.
In tara noastra institutia notariala, in acceptiunea moderna, nu este
foarte veche.
Notiunea de notar sau act notarial nu apare inscrisa in documente
decat tarziu in Evul Mediu si doar in Transilvania. Cu toate acestea,
elemente ale activitatii notariale se regasesc in toate provinciile romanesti
din cele mai vechi timpuri.
In perioada sclavagista anterior cuceririi romane, in Dacia dreptul
cutumiar era omniprezent si se manifesta prin obiceiul pamantului, acesta
mentinandu-se pana la aparitia unor legi scrise. Dupa cucerirea Daciei
administratia romana a impus unele legi ce vor coexista cu dreptul
autohton ; incep sa apara tranzactiile scrise, drept dovada stand tablitele
cerate de la Rosia Montana, acte ce cuprind contracte de vanzarecumparare ce au drept obiect sclavi si imobile, contracte de locatiune a
fortei de munca si chiar un contract de societate. Sub influenta civilizatiei
romane este posibil ca acei scribi denumiti in Roma notari sa fi existat si in
Dacia romana.
In spatiul romanesc primele marturii de activitate notariala dateaza
din secolul al XII-lea in Transilvania, unde in cadrul Cancelariei regale
maghiare functiona notarul special care asigura si slujba de secretar al
regelui, calitate in care autentifica acte cu inelul acestuia. Cancelaria
voievozilor Transilvaniei era organizata dupa aceleasi principii ca si cea
maghiara, lucrul cel mai important de evidentiat in aceasta organizare fiind
faptul ca notarii nu-si pierdeau functia odata cu schimbarea voievodului.
Din a doua jumatate a secolului al XIII-lea activitatea notarilor se
concentreaza in locuri de adeverire (loca credibilia), unde se vor intocmi
acte la cererea unor personae particulare, sub pecetea autentica sau din
insarcinarea regelui, voievodului sau vicevoievodului.
Ca procedura, actele de adeverire se intocmeau mai ales in zilele de
sarbatoare, iar notarul pregatea un concept in rezumat, dupa declaratiile
partilor, facute in fata membrilor Colegiilor de canonici de pe langa
bisericile episcopale sau de pe langa manastiri. Acest concept era citit apoi
partilor, se corecta, se transcria pe curat si apoi se trecea in registru dupa
ce se platea o taxa. Aceste acte aveau valoare probatorie daca erau
recunoscute de partea adversa. Numarul tot mai mare al tranzactiilor au

facut ca notarii sa inceapa sa foloseasca formulare tip de acte (formulae

solemnes styli) inca din secolul al XIV-lea.
Actele notariale se incheiau cu semnul notarului, o figura stilizata
desenata de mana, reprezentand elemente simbolice cu numele ori
initialele acestuia. Pe masura inmultirii numarului de acte a crescut si
frecventa falsurilor. De aceea se faceau verificari periodice la locurile de
adeverire. In cazul dovedirii falsului, faptasul era pedepsit cu moartea.
Astfel, in 1399, Stefan, notar al conventului Cluj-Manastur a fost ars
pe rug si averea i-a fost confiscata intrucat se constatase ca a plastografiat
numeroase acte.
Un alt spatiu cu activitate notariala prolifica este cel de la Gurile
Dunarii, zona intens colonizata de genovezi la sfarsitul secolului al XIII-lea si
inceputul secolului al XIVlea.
Astfel actele de la Chilia din anii 1360-1361 sunt redactate de notarul
Antonio di Ponzo (originar din Pondezolo) unde figureaza in acte ca sacre
Imperii notarius si care a instrumentat in aceasta perioada 99 de acte
juridice de natura diversa. Din cercetarea acestora se observa ca
imprumuturile sau gajurile se faceau cu ipocrita discretie. De exemplu,
notarul consemna un transport de grau, cumparat cu bani imprumutati
(fara a se preciza suma) ce urmau a fi restituiti (aici suma era specificata) la
15 zile de la sosirea navei in portul de destinatie. Metoda era folosita spre a
se ascunde dobanda, oficial interzisa in lumea occidentala.
Dupa anul 1400, cei care scriau efectiv documentele erau cunoscuti
sub numele de gramatic, logofat, scriitor cu mana, scriitor de cuvinte. Din
acea perioada justitia devine un atribut al domnitorului, drept urmare
legalizarea oricarui inscris se putea face numai in cancelaria domneasca,
condusa de un boier numit logofat. Pentru exercitarea atributiilor sale
acesta avea in subordine logofeti de rang inferior ce intocmeau actele, le
copiau sau transcriau in registre. Numai prin aplicarea sigiliului domnesc de
catre logofat, unicul pastrator al acestuia, actele capatau forta juridica.
In consecinta, se poate spune ca logofatul domnesc este stramosul
autohton al Notarului Public.
O imagine elocventa a evolutiei institutiei notariale satesti in Ardeal in
perioada secolului al XVI-lea si pana in anul 1848, o dovedeste atestarea a
1300 de notari. Numarul redus al stiitorilor de carte si caracterul majoritar
al populatiei romane din aceasta regiune, imbinat cu birocratistimul
exagerat al hasburgilor in imperiul lor au condus la cresterea numarului de
notari satesti care ii ajuta pe oameni cu sfaturi si le transmite legile si
dispozitiile organelor administrative. Cei care puteau ocupa aceasta
functie trebuia sa cunoasca limbile oficiale (germana, latina si maghiara),
dar si romana, spre a se intelege cu taranii.
La inceputul secolului al XVIII-lea, un act al guvernului transilvanean
stabilea dreptul obstii de a-si alege notarul dintre persoane onorabile si al salariza cu o suma potrivita. In anul 1808, apar Instructiunile notarilor
satesti unde sarcina notarilor era sa-i ocroteasca pe tarani, sa vegheze la

incasarea darilor, sa nu goleasca vreun pahar cu taranii si sa raporteze

orice abuz autoritatilor superioare.
In Tarile Romane, prin Legiuirea lui Caradja, iar in Moldova prin Codul
Callimachi, activitatea notariala se laicizeaza, lucru ce a contribuit
semnificativ la unificarea legislativa, cooperata la inceput cu Regulamentul
Organic si apoi desavarsita in timpul domniei Principelui Alexandru Ioan
Cuza.
O activitate notariala temeinic reglementata apare dupa jumatatea
secolului al XIXlea.
In Principatele Romane, odata cu aplicarea Legii autentificarii actelor,
de la data de 1 septembrie 1886 se poate vorbi de aparitia institutiei
notariale in acceptiunea sa moderna.
In Transilvania notarul public functiona in baza Legii ungare nr. 35 /
1874, mentinuta in vigoare prin Legea de extindere din anul 1943, iar in
Bucovina isi gasea aplicare Legea austriaca nr. 75 / 1871, mentinuta in
vigoare prin Decretul-Lege nr. 4885/1918. Aceste legi au conferit
notariatului public libertate de actiune si autonomie, actele sale fiind
comparabile cu sentintele judecatoresti. Ca sa ajunga intr-o asemenea
pozitie notarul public trebuia sa dovedeasca diligenta, punctualitate,
constiinta, nepartinire. El era considerat consultator, sfatuitor si scriitor al
poporului. Autentificarea si validitatea unui act nu puteau fi puse in
discutie in fata judecatorului, astfel incat posesorul unui act notarial era
scutit ipso facto de procese. Puterea actelor notariale era conferita si de
profesionalismul notarului care, inainte de intocmirea actului, trebuia sa se
convinga de dorinta adevarata a partilor, sa le explice textele de lege. El
trebuia sa redacteze actul clar, fara formulari dubioase sau cuvinte cu doua
intelesuri.
Prin Legea nr. 358 / 1944 privind autentificarea si legalizarea
inscrisurilor, investirea cu data certa si legalizarea copiilor dupa inscrisuri,
lege ramasa in vigoare pana in anul 1960 s-au unificat dispozitiile din
diferite acte normative privitoare la activitatea notariala, s-a imbunatatit
procedura de autentificare si investire cu formula executorie a inscrisurilor
autentificate, s-au mentinut atributiile Notarului Public si s-a prevazut
pentru reprezentantele diplomatice si consulare romane dreptul de a
autentifica, legaliza si investi cu data certa inscrisurile prezentate de
cetatenii romani aflati in strainatate.
Cu toate ca institutia Notarului Public din Transilvania si Bucovina era
mai bine organizat decat compartimentele notariale de pe langa
judecatoriile ce functionau in Principatele Romane, aceasta va disparea
odata cu aparitia noii legislatii notariale, de tip socialist. Prin Decretul nr.
79 / 1950 ia fiinta Notariatul de Stat ce a functionat, experimental in
Bucuresti, din 1952 fiind apoi extins in toata tara. Prin aceasta
reglementare notarul este asimilat functionarului public aceasta idee fiind
de inspiratie sovietica.

Pana la aparitia Legii nr. 36 / 1995 activitatea notariata a fost

reglementata prin Decretul nr. 377 / 1960 si H.C.M. nr. 1518 / 1960 precum
si prin Ordinul ministrului justitiei nr. 96 / C / 1973.
In prezent activitatea notariala este reglementata de Legea nr. 36 /
1995, cu modificarile si completarile prin Legile nr. 267 / 2003 si nr. 178 /
2005, dispozitiile sale fiind completate de Regulamentul de punere in
aplicare a legii (aprobat prin Ordinul Ministrului Justitiei nr. 710 / C / 1995 si
completat cu Ordinele Ministrului Justitiei nr. 233 / C / 1996 i nr. 1410 / C /
1996), de Statutul Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania
(U.N.N.P.R.) si de Codul deontologic al notarilor publici.
1. INSTITUII CU ATRIBUII NOTARIALE
In Art. 5 din LEGEA nr. 36/1995 - LEGEA NOTARILOR PUBLICI I A
ACTIVITII NOTARIALE se evidentiaza institutiile ce au atributii notariale iar
in Art.8-13 competenta acestora .Institutiile cu atributii notariale sunt:
a) Notarul public care are atributii generale in materie notariala
ridicandu-se la nivel de principiu monopolul notarului asupra actelor cu
caracter notarial.Notarul public exercita in practica atributiile prevazute in
Art. 8 din legea 36/1995 ;
b) Secretarii consiliilor locale ale comunelor si oraselor unde nu
functioneaza birouri notariale vor indeplini la cererea partilor urmatoarele
acte notariale :
- legalizarea de semnatura de pe inscrisurile prezentate de parti ;
- legalizarea copiilor de pe inscrisuri, cu exceptia celor sub semnatura
privata.
Este de remarcat conditia de baza pentru existenta competentei
secretarului consiliului local si anume lipsa din localitate a unui Birou
Notarial. Aceasta conditie isi gaseste ratiunea in caracterul de serviciu de
interes public public al activitatii notariale, serviciu ce trebuie indeplinit si in
conditiile in care activitatile social-economice nu permit existenta in
localitate a unui Birou Notarial.
c) Actele mai sus mentionate pot fi indeplinite si de unele instituti i
sau agenti economici in masura in care depunerea lor este necesara la
acestea.
d) In baza legii romane precum si a conventiilor internationale la care
Romania este parte activitatea notariala poate fi desfasurata si de
misiunile diplomatice si oficiile consulare romanesti din
strainatate. Competenta acestora, este mai extinsa si se apropie de cea a
notarului public.
Potrivit Art. 13 alin. 2 din legea 36/1995 completata prin ordonanata
nr 125/2007 la cererea persoanei fizice avand cetatenia romana sau a
persoanei juridice de nationalitate romana, misiunile diplomatice si oficiile
consulare indeplinesc urmatoarele acte notariale :
- redactarea de inscrisuri in vederea autentificarii sau legalizarii
semnaturii ;

- autentificarea inscrisurilor, cu exceptia transmisiunilor imobiliare

incheiate prin acte juridice intre vii ;
- legalizarea sigiliului si semnaturilor ;
- darea de data certa inscrisurilor prezentate de parti ;
- certificarea unor fapte ;
- legalizarea de copii dupa inscrisuri ;
- efectuarea si legalizarea traducerilor ;
- primirea in depozit a documentelor si inscrisurilor prezentate de
parti ;
- eliberarea de duplicate de pe actele notariale intocmite de misiunea
diplomatica si oficiul consular.
Activitatile prevazute la alin. 2 al Art. 13 care produc efecte juridice in
Romania, pot fi efectuate si la cererea persoanei fizice sau juridice straine
in masura in care legile si reglementarile statului de resedinta nu se opun.
Actele notariale pot fi indeplinite la sediile misiunilor diplomatice sau
oficiilor consulare, precum si la bordul navelor si aeronave sub pavilion
romanesc ce se afla stationate in raza de activitate a acestor organe,
precum si la domiciliul cetateanului roman ori in alt loc, daca acest lucru
este prevazut in conventia internationala la care Romania si statul de
resedinta sunt parti ori daca legea locala nu se opune.
Desi nu este prevazuta in Art. 57 din lege drept o competenta in
materie notariala, datorita caracterului sau aflat in stransa legatura cu
activitatea notariala si cu actele emanate de la aceste organe, consider ca
o atributie ce tine de competenta misiunilor diplomatice si a oficiilor
consulare sau de Ministerul Afacerilor Externe si supralegalizarea
semnaturii si sigiliilor notarului public pentru valabilitatea actului in afara
tarii sau dimpotriva supralegalizarea semnaturii si sigiliului organului
emitent al actului ce provine dintr-un stat strain cu care nu avem conventii,
in vederea recunoasterii caracterului autentic al acestora in cadrul
activitatii notariale.
2. BIROUL NOTARIAL - ORGANIZARE
A. ADMINISTRAREA BIROULUI NOTARIAL
Nivelul de baza al activitatii notariale il constituie BIROUL NOTARIAL,
asa cum este prevazut in art. 14 din Legea nr. 36/1995 care arata ca;
activitatea notarului public se desfasoara in cadrul unui birou, in care pot
functiona unul sau mai multi notari asociati, cu personal auxiliar
corespunzator.
Raporturile dintre notarii asociati sunt stabilite de in baza contractului
de asociere (sau de societate civila profesionala) , legea facand
completarea ca prin asociere notarul public nu-si pierde dreptul la biroul
notarial individual.La incetarea asocierii notarii publici revin fiecare la sediul
initial unde au fost numiti in functie prin Ordinul Ministrului Justitiei.
In desfasurarea activitatii notariale Notarul Public titular al unui Birou

Notarial nu poate indeplini singur toate sarcinile specifice pe care le implica

aceasta activitate(colationare, multiplicare, redactare, autentificare,
inregistrare etc.). Din aceasta cauza legea permite angajarea de personal
de specialitate care sa contribuie alaturi de notar la indeplinirea atributiilor
sale prevazute de lege.De asemenea poate angaja notari stagiari si
personal administrative si de serviciu.
Avand in vedere liberul schimb si libera circulatie a persoanelor, in
numeroase cazuri Notarul Public se confrunta cu persoane ce solicita
redactarea unor acte intr-o limba straina. Intrucat Notarul nu este tinut a
cunoaste in mod temeinic o alta limba decat cea romana si pentru cazurile
in care nivelul limbilor straine cunoscute nu este suficient, pot fi angajati cu
contract de munca sau in regim de conventie civila, traducatori autorizati.
In cele mai frecvente dintre cazuri aceasta solutie nu este agreata fiind mai
constisitoare si neasigurand acoperirea intregului numar de limbi in care se
poate solicita Notarului intocmirea unui act, astfel incat este preferata
colaborarea cu birouri de traducatori autorizati constituite in acest scop ca
orice activitate, si cea specific notariala implica pentru buna sa desfasurare,
o eficienta administrare.
Drept urmare a caracterului de serviciu public programul de
functionare al biroului notarial trebuie sa cuprinda toate zilele lucratoare. In
unele cazuri exceptionale activitatea notariala poate fi asigurata si in afara
orelor de program. Afisarea programului de functionare se va face pe usa
biroului notarial.
Fiind o profesiune liberala programul de functionare, precum si durata
acestuia sunt lasate la aprecierea notarului,dar acesta nu poate fi mai mic
de 5 ore pe zit imp de 5 zile saptamanal.
Evidenta Birourilor Notariale precum si lucrarile privind numirea si
incetarea functionarii Notarului Public se tine si intocmeste de catre
personalul de specialitate din Ministerul Justitiei.
In conformitate cu Art.15 alin. 1 din Legea 36/1995 in circumscriptia
unei judecatorii pot functiona unul sau mai multe birouri de Notari Publici.
Numarul Notarilor Publici se stabileste de catre Ministrul Justitiei la
propunerea Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania.
Propunerea se face in functie de numarul actual de Notari Publici, numarul
de Notari Publici ce urmeaza a-si inceta activitatea, dinamica populatiei si
numarul de acte notariale incheiate precum si de nivelul economic al zonei.
Tinandu-se cont de caracterul de serviciu de interes public al activitatii
notariale nu trebuie permis ca actul notarial sa devina o afacere, in acest
sens numarul birourilor notariale trebuie sa fie strict limitat la cerintele
populatiei, justificarea acestuia trebuind facuta pe criterii clare si
pertinente. Cu privire la solicitarile de posturi din teritoriu, in acest sens
ministrul justitiei actualizeaza anual, potrivit propunerilor Camerelor
notarilor publici numarul de posturi scoase la concurs, tinandu-se cont de
numarul de notari stagiari ce au promovat examenul de Notari Publici.
Propunerile
Camerelor
catre
Ministrul
Justitiei
se
fac
prin
intermediulConsiliul Uniunii.

Biroul Notarial se inregistreaza la Curtea de Apel in circumscriptia

careia isi are sediul, aceasta operatie urmand sa fie realizata in termen de
60 de zile de la numirea Notarului Public. In cazuri temeinice Ministrul
Justitiei poate prelungi termenul. Acesta este un termen de decadere iar
nerespectarea lui atrage dupa sine revocarea numirii Notarului Public
conform Art. 18 alin. 3 lege. Sanctiunea isi are ratiunile tot in caracterul de
serviciu public al activitatii notariale, notarii neavand doar dreptul ci si
obligatia de a-l indeplini.
Inregistrare biroului notarial se face, la cererea notarului public intrun
registru special tinut de primul grefier al curtii de apel in temeiul art.18 din
lege. In caz de absenta a acestuia presedintele Curtii de Apel va delega un
alt grefier sa efectueze inregistrarea . Cererea trebuie insotita de ordinul
ministrului justitiei privind numirea in functie a notarului public, dovada
spatiului confirmata prin act de proprietate,contract de inchiriere sau
comodat, confirmarea Colegiului director al Camerei Notarilor Publici in
cazul in care activitatea se desfasoara pe baza unui contract de societate
civila precum si avizul colegiului director al camerei din care sa rezulte ca
spatiul in care se desfasoara activitatea este corespunzator iar arhiva va fi
tinuta in conditii de siguranta La inregistrare notarul public va prezenta
primului grefier sau celui desemnat si specimenul de semnatura impreuna
cu sigiliul iar intro rubrica speciala va semna de trei ori si va aplica sigiliul
langa semnatura.In termen de trei zile de la inregistrare primul grefier al
Curtii de Apel este obligat sa elibereze certificatul care atesta realizarea
acestei operatiuni.
Certificatul eliberat de primul grefier reprezinta actul de nastere al
Biroului Notarial activitatea notariala neputand fi desfasurata in lipsa
acestuia, cu toate ca a fost numit anterior in functie.
Toate aceste acte formeaza dosarul Biroului Notarial in acesta
consemnandu-se operatiunile ce au ca obiect Biroul Notarial de-a lungul
timpului : modificarile privitoare la modul de desfasurare a activitatii in
cadrul Biroului Notarial, schimbarea sediului, radierea Biroului Notarial,
precum si inregistrarea si radierea sediilor secundare.
Aceasta reglementare prevazuta in Art. 18 alin. 1 lege isi are ratiunile
in faptul ca spre diferenta de alte organe statale organizarea institutiei
notariale este lasata intr-o oarecare masura la latitudinea titularului
acesteia, pentru buna sa activitate fiind necesare a se indeplini si unele
conditii practice, materiale, pe langa cele legate strict de investirea in
functie.
B. NATURA JURIDICA A BIROULUI NOTARIAL SI A ACTIVITATII
NOTARIALE
Biroul notarial se prezinta ca o institutie de drept privat, iar nu ca un
organ al administratiei publice. El are un caracter autonom, independent
fata de toate celelalte autoritati publice. Aceasta autonomie rezulta, in
termeni neechivoci, din dispozitiile Legii nr. 36/1995. In consecinta notarii

publici sunt organizati in birouri notariale iar titularul biroului nu este

functionar public ci exercita atributiile unei profesii liberale.
Potrivit Art. 3 din Legea nr. 36/1995 : Notarul public este investit sa
indeplineasca un serviciu de interes public si are statutul unei functii
autonome. Dipozitiile citate pot determina natura juridica atat a birourilor,
cat si a activitatii notariale. Cu toate ca legea se refera la statutul notarului
public, care exercita o functie autonoma, aceeasi calificare trebuie atribuita
si biroului notarial. Autonomia biroului notarial decurge, in mod evident, din
noul statut al notarului public.
Biroul notarial si titularul acestuia sunt independenti fata de orice alta
autoritate publica.
Legea reglementeaza un control profesional administrativ in cadrul
unei profesii liberale si un control de legalitate, acesta din urma fiind
exercitat de organele Ministerului Justitiei. Organizarea prin lege a
controlului mentionat nu implica, cu necesitate, existenta unor raporturi de
subordonare strict administrativa. Notarul, la fel ca si judecatorul este
independent, in realizarea activitatii sale, si se supune numai legii.
Controlul este determinat de importanta functiei realizate de notarul
public. Sub acest aspect reglementarea actuala consacra conceptia
conform careia activitatea notariala este una de interes public. Solutia
rezulta dintr-o multitudine de dispozitii legale, dintre care cea mai
semnificativa este consacrata in Art. 3 din Legea nr. 36/1995, text ce se
refera la indeplinirea de catre notar a unui serviciu de interes public. O
conotatie asemanatoare are si dispozitia inscrisa in Art. 4 din Legea nr.
36/1995. Potrivit textului amintit : Actul indeplinit de notarul public,
purtand sigiliul si semnatura acestuia, este de autoritate publica si are forta
probanta prevazuta de lege.
Astfel, actele indeplinite de notar au trasaturile constitutive ale celor
de autoritate publica. Aceasta imprejurare rezulta si din acele dispozitii
legale care sunt de natura sa protejeze activitatea notariala si sa-i
garanteze prestigiul caracteristic unei functii publice. Printre aceste
dispozitii legale amintim pe cele referitoare la investirea in functie a
notarilor publici si depunerea juramantului prevazut de lege .
Legea impune si organizarea unei evidente financiar contabile
pentru activitatea desfasurata de biroul notarial in conformitate cu
prevederile Art. 36 din Regulamentul de aplicare a legii notarilor publici
aprobat prin ordinal 710/c/1995 cu modificarile si completarile ulterioare.
De asemenea retinem ca, potrivit Art. 102 din Legea nr. 36/1995 arhiva
activitatii notariale este proprietatea statului.
Din cuprinsul celor mentionate resulta ca ne aflam in fata unei
institutii juridice specifice. Pe de o parte, din punct de vedere organizatoric,
ne aflam in prezenta unei structuri biroul notarial constituite pe principii
private, determinate de necesitatea organizarii unei profesii liberale. Dar pe
de alta parte, activitatea desfasurata de biroul notarial este una de
autoritate publica. Activitatea notariala se materializeaza, in esenta, in

actele indeplinite de notarul public. Prin urmare, in mod incontestabil,

activitatea notariala are aceeasi natura, ea este o activitate de autoritate
publica.
Ceea ce trebuie retinut este faptul ca activitatea notariala este
esentialmente necontencioasa,notarul public fiind in realitate un
magistrat in necontencios. Un atare caracter a fost recunoscut, in mod
constant, in literatura juridica de specialitate, chiar si procedurii succesorale
notariale.
Activitatea notariala nu poate fi considerata ca fiind de natura
judiciara sau jurisdictionala. Intr-adevar, de natura activitatii de jurisdictie
este existenta unei pretentii, deci a unui litigiu intre parti cu interese
contrare si a unei hotarari care solutioneaza diferendul cu autoritatea
caracteristica lucrului judecat. Or, nici unul din atributele mentionate nu se
regasesc in cadrul actului notarial.
Notarul nu pronunta dreptul, el aplica normele juridice in cadrul unor
proceduri specifice si are esentialmente un caracter necontencios.
Sub aspectul continutului, actele notariale au un caracter special, ele
pastreaza unele din caracteristicile actului administrativ, fiind acte de
autoritate. Specificul actelor notariale rezida in faptul ca aceste acte de
autoritate se emit de catre o institutie de drept privat. Functia de notar
public are un caracter dublu, notarul public fiind pe de o parte titular al unui
serviciu de interes public si, pe de alta parte, un liber profesionist.
C. SEDIILE SECUNDARE ALE BIROURILOR NOTARIALE
In conformitate cu prevederilor Art. 115 din LEGEA nr. 36/1995 pentru
o mai buna acoperire a necesitatilor din teritoriu, titularii birourilor notariale
pot infiinta sedii secundare ale acestora. Este evident ca si aceste sedii
functioneaza dupa aceleasi reguli, competenta fiind similara cu cea a
Biroului-mama, iar atributiile notarului fiind exercitate tot de notarul titular,
insa cu reducerea programului de lucru.
Pentru deschiderea de sedii secundare sunt cerute trei conditii :
a) sediul secundar sa se afle intr-o alta localitate. Deoarece
persoanele interesate din localitatea unde Biroul Notarial isi are sediul
principal s-ar putea adresa la acesta este de la sine inteles cerinta legii prin
care se doreste favorizarea accesului partilor la servicii notariale
b) localitatea unde se afla sediul secundar sa se afle in
aceeasi circumscriptie teritoriala. Intrucat nu este prevazita, s-a iscat o
discutie asupra notiunii de circumscriptie teritoriala.
Intr-o prima opinie, prin aceasta se intelege circumscriptia
judecatoriei, opinie bazata pe referirea in unele prevederi ale
Regulamentului la sintagma circumscriptie teritoriala in sensul raportat la
judecatorie.
Totusi pentru ca legea nu o precizeaza, deci nu instituie o norma
imperativa, apreciez ca referirea la circumscriptie teritoriala trebuie

interpretata in sens restrictive cu referire la circumscriptia judecatoriei unde

este sediul biroului notarial. In acest sens, evocand un caz particular, se
aduce in discutie problema posibilitatii unui notar public cu sediul in
Municipiul Iasi de a deschide un sediu secundar in raza circumscriptiei
judecatoriei Iasi. Un notar public care are sediul circumscriptia judecatoriei
Iasi nu va putea niciodatansa deschida un sediu secundar in circumscriptia
altei judecatorii (exemplu judecatoria Pascani sau Husi desi ambele sunt in
raza Curtii de Apel Iasi si a Camerei Notarilor Publici Iasi) Nu sunt de accord
cu interpretarea extinctiva care apreciaza ca potrivit reglementarilor cu
privire la organizatiile notariale, Camerei Notarilor Publici ii corespunde
Curtea de Apel si nu alta forma de organizare judecatoreasca.
Daca am considera ca se pot deschide sedii secundare in alte
circumscriptii judecatoresti decat unde are notarul public sediul principal s
-ar pune problema prorogarii de facto a competentei notarului in
problemele ce tin de competenta teritoriala speciala, prin infiintarea de
sedii secundare. O asemenea problema poate apare doar prin
recunoasterea dreptului de a infiinta sedii secundare si in raza altei
judecatorii decat in cea in care se afla sediul principal.
Este vorba de competenta biroului notarial in ceea ce priveste
procedura succesorala si actele de protest al titlurilor de valoare, intrucat
eliberarea duplicatelor si reconstituirea actelor notariale nu comporta
discutii in problema de fata. S-ar putea considera ca birourile notariale
secundare nu ar putea efectua acte ce nu sunt de competenta sediilor
principale.
De aceea trebuie tinut cont de faptul ca in practica infiintarea si
organizarea sediilor secundare se face dupa aceleasi reguli aplicabile la
infiintarea biroului notarial principal este in interesul cetatenilor ca sediul
secundar sa aiba competenta similara unui birou notarial de sine
statator.Pornind de constatarea ca art.115 alin.3 din lege prevede aceleasi
reguli la infiintarea biroului notarial si a sediului secundar si pentru ca legea
nu distinge vreo derogare de la normele comune privind functionarea si
organizarea sediilor secundare, consider ca acestea sunt in fond niste
adevarate biroul notariale singura diferenta fiind natura temporara a
acestora,numai daca sunt infiintate in cadrul circumscriptiei judecatoresti
unde isi are sediul si biroul notarial.
c) a treia cerinta a legii o reprezinta inexistenta in localitatea
respectiva a unui alt birou notarial. Este o cerinta fireasca, infiintarea
sediului secundar avand tocmai scopul de a usura accesul public la
serviciile notariale, in cazul existentei unui birou notarial, acesta putand fi
realizat. Nu are importanta volumul cererilor sau al lucrarilor care ar putea
fi peste posibilitatile organizarii notariale existente. Se pune problema daca
intro localitate unde este deschis un sediu secundar de catre un birou
notarial, se pot deschide si alte sedii secundare ale altor birouri notariale.
Raspunsul il consider afirmativ cu conditia ca in localitatea unde se deschid
mai multe sedii secundare secundare sa existe un volum de acte

corespunzator care sa justifice acest lucru.In cazul in care intro localitate

sunt mai multe sedii secundare notarii se pot intelege sa si faca un
program de lucru astfel ca in fiecare zi din saptamana sa fie deschis un
birou notarial-sediu secundar.
In cazul infiintarii unui birou notarial principal in acea localitate
existenta sediului secundar sau a sediilor secundare in cazul in care au fost
deschise mai multe trebuie sa inceteze .
Programul de functionare al sediului secundar nu trebuie sa afecteze orarul
sediului principal.
In cazul desfiintarii sediului secundar, arhiva acestuia va fi preluata, in
masura posibilitatilor, de catre biroul notarial nou infiintat sau, de notarul
public care a avut sediul secundar in acea localitate iar daca acest lucru nu
este dposibil, de catre Camera Notarilor Publici.
Toate reguliile aplicabile sediilor principale se aplica si sediilor
secundare care vor tine, aceleasi registre de evidenta ca si la sediul
principal cu exceptia registrelor de evidenta contabila care se tin numai la
sediul principal.
D. NREGISTRAREA ACTELOR I EVIDENELE BIROULUI NOTARIAL
Biroul notarial reprezinta structura organizatorica de baza a activitatii
notariale. Este locul unde se presteaza activitatea notariala. De aceea,
legea impune obligatii privitoare la organizarea si functionarea birourilor
notariale. Potrivit art. 36 alin. 2 din Legea nr. 36/1995, biroul notarial
trebuie sa detina spatii corespunzatoare pentru desfasurarea activitatii. De
asemenea, acelasi text impune obligatia afisarii numelui notarului public
sub care a fost inregistrat biroul, iar in caz de asociere, numele stabilit prin
contractul de societate civila profesionala sau prin contractul de asociere
Pentru functionarea corespunzatoare a birourilor notariale este
necesara tinerea unei evidente riguroase prin inregistrarea actelor
intocmite, in registre speciale. Din aceasta cauza Regulamentul (Art. 40 si
urm.) impune obligativitatea organizarii unei activitati de registratura atat
pentru posibilitatea conservarii si materializarii activitatii notariale cat si
pentru exercitarea controlului profesional prevazut de lege.
Actele intocmite precum si consultatiile notariale vor fi intregistrate
mentionandu-se totodata si onorariul. In cazul functionarii in acelasi birou
notarial a mai multor notari publici asociati in cadrul inregistrarilor se va
evidentia separat fiecare lucrare in functie de notarul care a efectuat -o, iar
daca prin contractul de societate s-a stipulat ca registrele sa fie tinute
separat vor exista atatea exemplare cati notari publici asociati sunt.
Aceste registre sunt :
a) REGISTRUL GENERAL. Acesta cuprinde toate lucrarile notariale,
cu exceptia celor privind procedura succesorala, primirile in depozit si
inscrisuri, documente si valori, precum si protestele titlurilor de valoare.
Fiecarei lucrari i se va da un numar distinct de inregistrare, inscrisurile

autentice fiind inregistrate separat dupa obiectul acestora, avand si un

numar special de autentificare. In cazul autentificarii unui act inregistrat
anterior ca proiect, acesta va primi un nou numar corespunzator
autentificarii. Registrul General trebuie sa contina pe langa numarul de
inregistrare si cel al autentificarii si datele privitoare la act : data, numele si
prenumele partilor, felul actului, pretul sau valoarea estimativa precum si
alte observatii ;
b) OPISUL REGISTRULUI GENERAL. In acesta se trec, pentru o mai
eficienta identificare a unui act, numele si prenumele tuturor partilor in
ordine alfabetica, data inregistrarii actului, numarul de inregistrare si felul
actului ;
c) in REGISTRUL DE SUCCESIUNI se inregistreaza toate dosarele
succesorale. Pentru evitarea unei duble proceduri succesorale este
obligatorie verificarea existentei unui dosar similar. Pozitia din registrul de
succesiuni se inchide doar la finalizarea procedurii (prin eliberarea
certificatului de mostenitor), in caz de suspendare sau incetare a procedurii
succesorale. In cazul repunerii pe rol a dosarului se va face o noua
inregistrare.
Acesta contine pe langa numarul de inregistrare si data acesteia :
numele, prenumele si ultimul domiciliu al defunctului, data decesului,
numarul de inregistrare in opisul de evidenta a procedurilor succesorale,
primul termen al dezbaterii succesorale, modul de solutionare, taxa de
timbru, onorariul incasat, precum si numele notarului public ;
d) OPISUL SUCCESORAL are in continut numarul de inregistrare a
dosarului succesoral, precum si numele, prenumele si ultimul domiciliu al
defunctului, avand o finalitate similara cu cea a opisului general.
Pentru evitarea dublei solutionarii a unei succesiuni un opis de evidenta a
procedurii succesorale se tine la biroul notarial desemnat de Colegiul
director al Camerei Notarilor Publici. Evident dat fiind competenta speciala
a notarului public in materie de succesiuni acest opis se tine numai daca in
raza teritoriala a unei judecatorii exista mai multe birouri notariale ;
e) in REGISTRELE SPECIALE DE RENUNTARI LA SUCCESIUNE
sunt consemnate toate declaratiile de renuntare, precum si cele de
acceptare sub beneficiu de inventar;
f) in OPISUL DE RENUNTARI LA SUCCESIUNE sunt trecute numele
si prenumele declarantului, felul declaratiei, numarul si data inregistrarii.
Aceste doua registre sunt tinute de un singur birou notarial pentru o
intreaga circumscriptie teritoriala a unei judecatorii. Aceasta solutie se
justifica prin eficientizarea procedurilor de cautare in cazul centralizarii
datelor.
Evidena declaraiilor de renunare la succesiune i a acceptrilor sub
beneficiu de inventar precum i evidena cauzelor succesorale nregistrate
la birourile notarile se ine la nivelul Camerei Notarilor Publici
g) in REGISTRUL DE TERMENE SUCCESORALE sunt evidentiate
sedintele si solutiile adoptate in dezbaterea succesiunii. Datorita
importantei procedurii succesorale notariale, precum si a sanctiunilor ce le

atrage nerespectarea sa, Regulamentul prevede dispozitii speciale

privitoare la inregistrarea in acest registru. Astfel, certificatele de
mostenitor au un numar evidentiat in ordinera solutiilor cauzelor. La
sfarsitul fiecarei luni secretarul biroului notarial inscrie in registrul de
termene succesorale situatia dosarelor existente pe rol, a celor rezolvate in
luna in curs precum si solutiile date, onorariile si taxele stabilite.
h) un alt REGISTRU este cel in care sunt consemnate DEPOZITELE.
Acesta cuprinde mentiuni referitoare la inscrisurile, documentele, precum si
valorile precizate in procesul-verbal de inventariere a bunurilor succesiunii
pe care notarul public a incuviintat sa le pastreze in biroul sau. Este
necesara o individualizare a inscrisului si semnaturile persoanei careia i se
va restitui depozitul.
i) REGISTRUL DE PROTESTE evidentiaza zilnic si in ordinea datei,
efectele de comert prestate cu efectuarea mentiunilor cerute de lege. In
acesta sunt cuprinse pe langa data si ora aceasta prezentand in numeroase
cazuri o importanta deosebita, numele si prenumele celui care a facut
protestul, precum si a celui in contra caruia s-a facut, locul in care a fost
adresat, transcrierea exacta a efectului depus, somatia la plata si raspunsul
sau motivul pentru care nu s-a primit raspuns, numele notarului public si
onorariul incasat.
j) REGISTRUL DE CONSULTATII pur notariale cuprinde toate
consultatiile date de notarul public, obiectul acestora, forma scrisa sau
orala. In cazul consultatiilor date in scris se tine o mapa speciala cu un
exemplar al acesteia, acelasi regim avandu-l si proiectele actelor juridice,
precum si procesele-verbale si hotararea adunarilor generale a societatilor
comerciale, certificate de notar in cazul notarilor publici ce folosesc
traducatori angajati se impune si existenta unui REGISTRU DE
TRADUCERI. Pe langa regulile comune in acest registru vor fi trecute:
limba din si in care se traduce, numele traducatorului, termenul si numarul
de pagini.
k) REGISTRUL DE CORESPONDENTA consemneaza corespondenta
oficiala a notarului public, corespondenta ce nu a fost consemnata in alte
registre. In acesta se trece obligatoriu destinatarul/expeditorul, precum si
obiectul corespondentei.
Pentru buna functionare a serviciului de inregistrare in Regulament
sunt prevazute anumite norme ce trebuie indeplinite. Inainte de utilizare
toate registrele vor fi numerotate, sigilate si semnate de notarul public,
aceasta procedura fiind certificata printr-un proces-verbal incheiat pe prima
pagina, iar la terminarea registrului sau la inchiderea anului calendaristic se
incheie un proces-verbal de inchidere a registrului, sub ultima inregistrare.
Toate inregistrarile se fac in momentul si in ordinea primirii lucrarilor, in
acest sens consider a avea importanta ordinea de primire a cererilor valabil
incheiate. In cazul erorilor de inregistrare acestea se remediaza fara a se
sterge vechiul text, peste care se trage o linie, astfel ca sa poata fi citit.
Datorita faptului ca birourile notarilor publici sunt organizare dupa

principiul liberei initiative acestea se constituie ca agenti economici, drept

pentru care notarii publici sunt obligati sa tina, pe langa registrele specifice
profesiei, si anumite registre contabile.
Acestea sunt :
- registrul jurnal de incasari si plati;
- registrul de evidenta a taxei pe valoare adaugata,registrul unic de
control,La sediul secundar se vor tine aceleasi register ca si la sediul
principal.
E. ARHIVA
Notarul public sau, dupa caz, notarul asociat, care a fost hotarat prin
contract de asociere, are obligatia de a desemna o persoana din randul
angajatiilor sai care va raspunde de problemele legate de arhiva. Daca
acest lucru nu este posibil, raspunderea ii revine notarului public.
In afara registrelor prevazute de Art. 40 din Regulament, fiecare birou
notarial este obligat sa organizeze mape cu actele intocmite. Actele
autentice se pastreaza in mape de cate 50 de acte impreuna cu
documentatia necesara (actele care au stat la baza autentificarii). Celelalte
se pastreaza in mape de cate 100 de acte.
O mapa speciala trebuie sa cuprinda certificatele de mostenitor. La
fiecare certificat de mostenitor se va atasa si incheierea finala a procedurii
succesorale (intocmita in doua exemplare, unul pastrandu-se in dosarul
succesoral).
In conformitate cu prevederile Regulamentului, fiecare birou notarial
este obligat sa organizeze depozitarea si conservarea arhivei. Evidenta si
arhivarea actelor notariale prezinta o importanta particulara. Ea face
posibila conservarea actelor notariale si permite realizarea unui control
adecvat asupra activitatii desfasurate in cadrul fiecarui birou notarial.
Evidenta actelor notariale prezinta importanta si pentru parti. Acestea pot
sa consulte actele notariale si sa solicite un duplicat in caz de pirdere sau
disparitie a actului propriu.
Datorita rolului si importantei sale, Art. 102 din Legea nr. 36/1995
dispune ca arhiva activitatii notariale este proprietatea statului.
3. COMPETENA IN MATERIE NOTARIALA
A. PRECIZARI PREALABILE
Prin competen, n general, se desemneaz capacitatea unui organ
sau a unor persoane de a soluiona o anumit problem.
In materie notarial, competena determin cererile i procedurile
specifice ce intr n atribuiile unui birou notarial. Legea nr. 36/1995
consacr un ntreg capitol (II) COMPETENEI NOTARIALE. Observm, n
cuprinsul acestui capitol al legii, unele inconsecvene terminologice. Astfel,
capitolul II este intitulat : Competena notarilor publici", iar unele texte se

refer la competen a notarului public [ari 10 alin. (1) lit. a) din Legea nr.
36/1995]; exist i unele texte care se refer la competen a biroului
notarial [art. 10 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 36/1995]. Pe de alt parte, art.
11 din Legea nr. 36/1995 reglementeaz procedura soluionrii conflictelor
de competen dintre birourile" notarilor publici.
Competena se raporteaz, n tiina dreptului procesual civil,
ndeosebi, la organele chemate s soluioneze cereri sau litigii, iar nu la
persoanele care alctuiesc autoritile publice respective. De aceea, ar fi
fost normal ca legiuitorul s se refere n mod consecvent la competena
birourilor notariale.
Totui, constatm c art. 13 din Legea nr. 36/1995 determin, astfel
cum este firesc, competena notarial a misiunilor diplomatice i oficiilor
consulare ale Romniei", iar nu a agen ilor consulari. n schimb, art. 12 din
Legea nr. 36/1995 reglementeaz competena secretarilor consiliilor locale.
Birourile notarilor publici au o competen general n materia actelor
notariale. Aceast competen se delimiteaz de atribuiile organelor
jurisdicionale datorit caracterului necontencios al cererilor ce se
adreseaz birourilor notariale.
Legea reglementeaz ns i o competen teritorial excepional
(art. 10 din Legea nr. 36/1995).
B. COMPETENA MATERIAL
Birourile Notariale au o competenta materiala generala in materia
actelor notariale, Legea reglementand si o competenta teritoriala
exceptionala.
Potrivit art. 8 din Legea nr. 36/1995 Notarul Public indeplineste
urmatoarele acte notariale (cazurile de competen general a birourilor
notariale) :
a) redactarea inscrisurilor cu continut juridic, la solicitarea partilor ;
b) autentificarea inscrisurilor redactate de Notarul Public, de parti
personal sau de avocat ;
c) procedura succesorala notariala;
d) certificarea unor fapte in cazurile prevazute de lege;
e) legalizarea semnaturii de pe inscrisuri, a specimenului de
semnatura, precum si a sigiliilor;
f) darea de data certa inscrisurilor prezentate de parti;
g) primirea in depozit a inscrisurilor si documentelor prezentate de
parti;
h) actele de protest ale cambiilor, biletelor la ordin si a cecurilor;
i) legalizarea copiilor dupa inscrisuri;
j) efectuarea si legalizarea traducerilor;
k) eliberarea de duplicate de pe actele notariale pe care le-a intocmit ;
l) orice alte operatiuni prevazute de lege.
Autentificarea i legalizarea actelor reprezint atribuiile cel mai
adesea ndeplinite de ctre notarii publici. Autentificarea nscrisurilor

reprezint n orice sistem de drept activitatea predilect a notarilor publici.

Un alt caz de competena general este prevzut n art. 10 din Legea
nr. 36/1995. Potrivit acestui text : Notarii publici dau consultaii juridice n
materie notarial, altele dect cele referitoare la coninutul actelor pe care
le ndeplinesc i particip, n calitate de specialiti desemnai de pri, la
pregtirea i ntocmirea unor acte juridice cu caracter notarial".
C. COMPETEN A TERITORIAL
In indeplinirea atributiilor ce-i revin biroul notarial are o competenta
teritoriala generala. Cu alte cuvinte orice Birou Notarial din tara poate
incheia acte privitoare la persoane, lucruri sau inscrisuri indiferent de
domiciliul, locatia sau felul actului. Cu toate acestea Legea, din cauze ce tin
de buna desfasurare a anumitor proceduri, a instituit patru exceptii
enumerate in art. 10 din Legea nr. 36/1995 :
a) procedura succesorala notariala este de competenta
biroului notarial situat in circumscriptia teritoriala a judecatoriei in
care defunctul si-a avut ultimul domiciliu.
Se remarca existenta in acest caz a unei competente teritoriale
exclusive, daca ne aflam in prezenta unui singur birou notarial in raza unei
judecatorii si a unei competente alternative daca in raza aceleasi
judecatorii functioneaza mai multe birouri notariale. Astfel, succesorii pot
alege, desi legea nu o mentioneaza, oricare dintre birourile notariale ce isi
au sediul in circumscriptia teritoriala a acelei judecatoriei pentru ca acolo
unde legea nu distinge nici noi nu trebuie sa o facem
Aceasta restrangere a competentei teritoriale isi are ratiunea in faptul
ca, cel mai adesea, locul ultimului domiciliu este si cel al bunurilor
succesorale, prin aceasta restrangere putand fi solutionate mai usor
complexele probleme privitoare la lichidarea unei mosteniri ;
b) in cazul mostenirilor succesive, mostenitorii pot alege
competenta oricarui birou notarial din circumscriptia teritoriala a
judecatoriei in care si-a avut ultimul domiciliu acela dintre autori
care a decedat cel din urma.
Prin aceasta legiuitorul statorniceste competenta birourilor notariale
ce au in raza lor domiciliul ultimului decedat, stiut fiind ca, de obicei, acesta
este si posesorul, de facto, al bunurilor cuprinse in masa succesorala ;
c) actele de protest al cambiilor, biletelor la ordin si cecurilor
se fac de birourile notariale din circumscriptia teritoriala a
judecatoriei in care urmeaza a se face plata ;
d) eliberarea duplicatelor si reconstituirea actelor notariale se
fac de notarul public in al carui birou se afla originalul acestora.
Se remarca aici existenta singurului caz de competenta teritoriala
exclusiva absoluta, biroul notarial fiind circumstantiat chiar de dispozitiile
legale, ratiuniile legii fiind evident : in arhiva acelui birou notarial trebuie sa
se afla actul sau documentele necesare refacerii acestuia.

Dispozi iile legale privitoare la competena teritorial excepional ne

oblig la unele precizri indispensabile pentru o corect aplicare a acestora.
In primul rnd, se cuvine a fi f cut precizarea c doar ultimul caz de
competen teritorial este circumstantiat la un anumit birou notarial (acela
n arhiva cruia se afl actul).
Celelalte cazuri de competen teritorial excepional se raporteaz
la biroul notarial din circumscrip ia unei anumite judectorii. Astfel, n
materie succesoral, competena este stabilit n raport de circumscripia
teritorial a judectoriei n care defunctul i-a avut ultimul
domiciliu"conform art. 10 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 36/1995. Dar n
circumscripia unei asemenea judec torii se pot afla mai multe birouri
notariale. Noi apreciem c procedura succesoral se poate realiza la oricare
dintre aceste birouri notariale, dei legea nu prevede n mod expres o atare
soluie. Ea poate fi dedus din raiunea determinrii competenei dup
criteriul menionat. ntr-adevr, locul ultimului domiciliu al defunctului este
i locul deschiderii succesiunii; acesta este locul unde, cel mai adesea, se
afl i bunurile succesorale, i aici se pot soluiona complexele probleme
privitoare la lichidarea unei moteniri. Or, aceste raiuni sunt valabile
pentru oricare dintre birourile notariale din raza teritorial a judectoriei
unde defunctul i-a avut ultimul domiciliu.
In cazul motenirilor succesive legiuitorul consacr n mod expres
posibilitatea alegerii de ctre motenitori a competenei oricruia dintre
birourile notariale din circumscripia teritorial a judectoriei n care i-a
avut ultimul domiciliu acela dintre autori care a decedat cel din urm".
Aceeai raiune subzist i n cazul competen ei stabilite n art. 10 lit.
c) din Legea nr. 36/1995, privitoare la actele de protest al cambiilor,
biletelor la ordin i cecurilor. Prin urmare, competena revine oricruia
dintre birourile notariale din circumscripia teritorial a judectoriei n care
urmeaz a se face plata".
In toate cazurile, odat sesizat unul din birourile notariale determinate
de lege, asupra competenei nu se mai poate reveni.
Totodata art. 114 din Lege prevede o prorogare legala a competentei
birourilor notariale ce isi au sediul in municipiul Bucuresti pe tot teritoriul
acestuia indiferent in circumscriptia carei judecatorii de sector
functioneaza. In acest context unii autori sustin, bazandu-se pe prevederile
Legii nr. 2/1968, precum si pe faptul ca judetului Ilfov nu i s-a infiintat prin
Legea nr. 92/1992 un Tribunal propriu, extinderea competentei teritoriale
extraordinare a biroului notarial din municipiul Bucuresti si a judetului Ilfov.
Birourile notariale mai au in atributiile lor si indeplinirea anumitor
proceduri prevazute in unele legi speciale (astfel, potrivit art. 20 din Codul
Silvic din 30.12.1962, inregistreaza ii pastreaza tiparele ciocanelor silvice),
sau reprezentarea partilor la intabularea dreptului de proprietate in cartea
funciara dupa autentificarea actelor.
4. ORGANIZAREA FUNCIEI NOTARULUI PUBLIC

A. DOBNDIREA CALITII DE NOTAR PUBLIC

Datorita naturii functiei si a sarcinilor pe care le implica, aceasta poate
fi dobandita doar de catre persoanele care corespund exigentelor
profesionale si umane precum si a celorlalte cerinte din Lege (art. 16).
Astfel pentru a dobandi calitatea de Notar Public persoana trebuie sa
intruneasca cumulativ, urmatoarele cerinte :
a) sa aiba cetatenia romana si domiciliul in tara, precum si
capacitatea de exercitiu deplina a drepturilor civile ;
b) sa fie licentiat in drept-stiinte juridice sau doctor in drept ;
c) nu are antecedente penale ;
d) se bucura de o buna reputatie ;
e) cunoaste limba romana ;
f) este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea functiei ;
g) a indeplinit timp de 2 ani functia de Notar stagiar si a promovat
exmenul de notar public sau a exercitat timp de 5 ani functia de judecator,
procuror, avocat sau o alta functie de specialitate juridica si dovedeste
cunostiintele necesare functiei de notar public.
Notarul Public este numit in functie de catre Ministrul Justitiei la
propunerea Consiliului Uniunii in baza cererii celui interesat si dupa ce se va
face dovada indeplinirii cerintelor prevazute anterior, dupa cum urmeaza :
a) declaratie pe proprie raspundere privitor la faptul ca are cetatenia
romana ; actul de identitate prin care dovedeste domiciliul ;
b) copii de pe actele de studii ;
c) cazierul judiciar eliberat de organele Ministerului de Interne ;
d) cu privire la buna sa reputatie este necesara o caracterizare facuta
de Colegiul director al Camerei unde isi desfasoara activitatea ;
e) cunoasterea limbii romane este dovedita atat prin diplomele de
studii (daca acestea au fost urmate in limba romana) precum si prin
promovarea examenului de notar public;
f) certificatul medical de sanatate cu atestarea deplinei capacitati
psihice ;
g) pentru notarul stagiar dovada promovarii examenului de notar
public, iar pentru celelalte cazuri in afara dovezii ca au fost declarati reusiti
la concurs, se va prezenta si o atestare a activitatii lor de minin 5 ani intruna din functiile juridice prevazute.
In Regulament (art. 3) este prevazuta o prioritate la numirea in
posturile de notar public pentru notarii stagiari ce au promovat examen de
notar public fata de cealalta categorie. Gasesc aceasta prevedere total
intemeiata dat fiind pregatirea mai riguroasa in domeniu prin efectuarea
stagiului, optiunea clara care de multe ori este insotita si de o varsta mai
potrivita pentru inceperea unei profesii, precum si faptul ca intreaga
procedura de scoatere a posturilor de notari stagiari la concurs se face
tinandu-se cont de numarul necesar de viitori notari, dupa implinirea
termenului de doi ani.
Dupa indeplinirea tuturor procedurilor, Notarul Public va depune

juramantul descris in art. 19 alin. 3 din Legea nr. 36/1995 in fata Ministrului
Justitiei si a Presedintelui U.N.N.P.R. sau a delegatiilor acestora.
Dispoziiile legale reproduse mai sus eviden iaz necesitatea ntrunirii
cumu-lative a unor standarde adecvate ndeplinirii funciei de notar public.
Una din condiiile enunate de textul Art. 16 a fost supus i unui
control de constituionalitate. Avem n vedere cerina privitoare la calitatea
de liceniat n drept - tiine juridice. Dispoziiile art. 16 lit. b) din Legea nr.
36/1995 sugerau posibilitatea ocuprii posturilor de notari publici numai de
absolven ii facultilor de drept, nu i de cei ai facultilor de drept
economic administrativ. Curtea Constitu ional nu a reinut o atare
interpretare, ci dimpotriv a considerat c prevederile art. 16 lit. b din
Legea notarilor publici i a activit ii notariale sunt constituionale numai n
msura n care prin expresia licen iat n drept-tiine juridice" se nelege
absolventul unei faculti de drept, indiferent de specializare.
De asemenea, remarcm c unele din aceste dispoziii sunt detaliate
i n Regulamentul de punere n aplicare a Legii nr. 36/1995. Astfel, de pild,
art. 36 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 36/1995 se refer i la dovada
cunotinelor necesare funciei de notar public. Legea nu stabilete modul
n care se poate face o atare dovad.
Regulamentul precizeaz ns c pe locurile de notari publici rmase
vacante se pot numi dup o prealabil verificare a cunotinelor
profesionale cei care au ndeplinit timp de 5 ani func iile juridice prevzute
la art. 16 lit. g) din lege". La rndul su, art. 4 alin. (3) din Regulament
statueaz c verificarea cunotinelor se efectueaz prin concurs organizat
de Consiliul Uniunii Naionale a Notarilor Publici. Comisia de concurs este
format din 2 notari publici, cu o vechime de cel puin 10 ani n activitatea
notarial, desemnai de Consiliul Uniunii Naionale a Notarilor Publici i un
inspector general notarial numit de ministrul justiiei.
Tematica pentru fiecare concurs se stabilete de ctre Consiliul Uniunii
Naionale a Notarilor Publici, mpreun cu compartimentul de specialitate
notarial din cadrul Ministerului Justi iei. Probele de examen vizeaz
domeniile dreptului civil, dreptului familiei, dreptului comercial, dreptului
internaional privat, procedurii civile i notariale, precum i dreptului
constituional. Aceste probe se susin i pentru definitivarea notarilor
publici. Precizm c media minim de promovare este 7, fr a putea fi mai
mic de 5 la oricare dintre disciplinele de concurs.
Procesul-verbal cu rezultatele concursului va fi naintat spre validare
Consiliului Uniunii Naionale a Notarilor Publici. Impotriva rezultatelor
concursului sau modului de desfurare a acestuia candidaii nemulumii
pot nainta contestaie n termen de 10 zile de la data afirii rezultatelor la
sediile camerelor notarilor publici. Soluionarea contestaiilor este de
competena Consiliului Uniunii Naionale a Notarilor Publici.
Regulamentul determin i un caz de prioritate la numirea n posturile
de no-tari publici. Astfel, potrivit art. 3 din Regulament, la numirea n
posturile vacante au prioritate notarii stagiari care au promovat examenul
de notar public, n ordinea mediilor i a opiunii acestora". Textul instituie o

prioritate neprevzut de lege i care reprezint o discriminare inadmisibil

ntre candidaii la numirea n funcie i notarii stagiari.
Legea nr. 36/1995 a reglementat i situaia notarilor de stat existeni
la data intrrii n vigoare a acestui act normativ. In acest sens, art. 105 alin.
(1) din Legea nr. 36/1995 dispune c, la cerere, notarii n stat n funcie,
fotii notari de stat care au exercitat aceast funcie timp de 10 ani, cu
prestigiu profesional, precum i personalul de specialitate din Ministerul
Justiiei devin notari publici, cu ndeplinirea condiiilor prevzute la art. 18.
Notarii debutani devin notari stagiari, dac sunt angajai ntr-un birou de
notari publici".
Prin urmare, legea a instituit o norm de favoare pentru fotii notari
de stat, n considerarea experienei lor profesionale i a necesitii garant
rii dreptului lor la munc. Tocmai datorit acestui fapt dispoziiile textului
citat, precum i celelalte dispoziii conexe au fost criticate pentru
neconstituionalitate sub pretext c ele ar introduce o discriminare
inadmisibil ntre fotii notary de stat i cei care urmeaz s fie numi i
dup constituirea camerelor notarilor publici i a Uniunii Na ionale a
Notarilor Publici. De notat c, n acest sens, art. 105 alin. (2) din Legea nr.
36/1995, precizeaz n mod expres c: Numirea de notari publici, n afara
celor prevzui mai sus, se va face dup constituirea camerelor notarilor
publici i a Uniunii Naionale a Notarilor Publici, n condiiile art. 16-19 i art.
28 din prezenta lege".
B. NOTARII STAGIARI
Potrivit prevederilor Legii nr. 36 / 1995 (art. 16 si 20) si a Statutului
Uniunii (art. 51) are posibilitatea de a deveni Notar Stagiar persoana care
indeplineste expres conditiile cerute pentru a fi Notar Public (mai putin cele
de la lit. g) si au mai putin de cinci ani vechime intr-o functie de specialitate
juridica.Posibilitatea de a deveni Notar Stagiar confera persoanei si dreptul
de a ocupa aceeasi functie, doar daca, pe langa conditiile prevazute mai
sus, sunt create si urmatoarele premise :
a) existenta unui post liber de notar stagiar, in conditiile stabilite prin
lege ;
b) obtinerea, de catre aspirantul la functia de notar stagiar a acordului
de angajare din partea unui notar public, in biroul acestuia, ce trebuie sa
aiba sediul in localitatea in care exista postul de notar stagiar liber ;
c) depunerea, de catre persoana interesata la Camera Notarilor Publici
in circumscriptia careia se afla postul liber a unei cereri insotita de toate
actele care fac dovada vocatiei sale de a ocupa respectivul post precum si
acordul scris al notarului public in Biroul caruia urmeaza a-si desfasura
activitatea ;
d) sustinerea si promovarea interviului sau dupa caz a examenului de
selectie pentru ocuparea postului liber de notar stagiar.
Privitor la prima cerinta aceasta,este conditionata de cererea de
angajare a unui notar stagiar, facuta de notarul public din teritoriu care va

solicita scoaterea unui post de notar stagiar.Aceasta solicitare se va face

pana la data de 1 martie a fiecarui an pentru obtinerea unui post de notar
stagiar. Colegiul director este abilitat de lege ca, dupa colectarea
informatiilor cu privire la numarul de notari publici care doresc sa angajeze
notari stagiari, sa stabileasca in prima sedinta de colegiu din luna martie
numarul anual de notari stagiari pe circumscriptii si localitatii si sa faca
propuneri, in acest sens.Dupa ce colegiul director al camerei notarilor
publici aproba numarul de locuri pentru anul in curs se valideaza nominal
notarii publici in functie care indeplinesc conditiile pentru angajarea de
notari stagiari.Notarul public caruia i s-a respins cererea de angajare a unui
notar stagiar poate face contestatie care se solutioneaza in prima Adunare
Generala .Hotararea adunarii generale este definitive si irevocabila.Notarul
public caruia i s-a respins cererea de angajare a unui notar stagiar va putea
sa depuna o noua cerere anul urmator daca indeplineste conditiile stabilite
de Consiliul Uniunii si de Colegiul Director al camerei. Adunarea genera ia
act de numarul notarilor stagiari propusi pentru a fi angajati pe
circumscriptii judecatoresti fara a putea decide aceasta atributie revenindui
Colegiului Director.
Referitor la cea de-a doua cerinta, acea persoana ce are dorinta de a
ocupa un post de notar stagiar se poate adresa unui Birou Notarial, notarul
public putand aproba cererea in masura in care are posibilitatea de a
angaja notari stagiari si numai daca Colegiul Director i-a aprobat un post de
notar stagiar pentru biroul sau. Pot angaja notari stagiari numai notari
publici care au o vechime de minim cinci ani in profesie, volumul de
activitate al biroului corespunzator,are cotizatia lunara achitata la timp si
nu are mai mult de 2 absente la adunarile generale si la invatamantul
profesional . Intr-o perioada de timp notarul public poate angaja un singur
notar stagiar. Notarii Publici asociati intr-un birou notarial pot angaja atatia
notari stagiari cati notari titulari sunt in acel birou cu respectarea conditiilor
de vechime.
Colegiul Director al Camerei Notarilor Publici tine cont la aprobarea
unui post de notar stagiar si de faptul ca notarul care doreste sa angajeze
un notar stagiar trebuie sa indeplineasca anumite conditii cu privire la lipsa
sanctiunilor disciplinare, la indeplinirea tuturor obligatiilor ce-i revin potrivit
legii si statutului si, nu in ultimul rand, al posibilitatii materiale de a-l
salariza pe viitorul stagiar.
In ceea ce priveste interviul sau examenul de selectie pentru
ocuparea postului, aspirantul, in cazul existentei cate unei singure cereri pe
un post, va fi intervievat pentru verificarea cunostintelor sale generale de
drept, concluziile interviului fiind inscrise intr-un proces-verbal. In cazul in
care la data mentionata au fost depuse la Camera un numar mai mare de
cereri de inscriere pentru ocuparea posturilor de notari stagiari decat
numarul aprobat de Adunarea Generala, angajarea solicitantului se va face
numai dupa sustinerea unui examen, ce va contine notiuni generale de
drept civil, dreptul familiei, procedura civila i notariala, drept comercial,
drept internaional privat, drept constituional i legislaie notariala.

Dupa promovarea interviului sau dupa caz a examenului de selectie

candidatul devine notar stagiar in biroul in care i s-a aprobat angajarea,
urmand sa-si desavarseasca stagiatura sub supravegherea notarului
indrumator.
In timpul stagiaturii, notarul indrumator poate delega notarul stagiar
sa indeplineasca urmatoarele atributii :
- efectuarea lucrarilor de secretariat ;
- legalizarea copiilor de pe inscrisuri ;
- legalizarea semnaturii traducatorului ;
- darea de data certa inscrisurilor prezentate de parti ;
- redactarea unor proiecte de inscrisuri cu continut juridic.
Trebuie mentionat faptul ca prin efectuarea acestor proceduri
notarului stagiar nu i se recunoaste competenta in materie notariala,
indeplinirea acestor atributii fiind facuta datorita delegarii date de notarul
public in conditiile legii.
Notarul Stagiar pe perioada indeplinirii functiei sale este titularul unor
drepturi si obligatii din care mentionam :
- intocmeste si completeaza la zi, pe toata durata stagiului caietul de
stagiu, tinandu-l la dispozitia notarului indrumator pentru verificarea
saptamanala a acestuia ;
- executa, operativ si de calitate, toate activitatile pentru care i s-a
eliberat delegatie precum si redactarea de inscrisuri cu continut juridic
incredintate de notarul indrumator si asista la celelalte lucrari si activitati
ale notarului indrumator ;
- respecta programul de lucru al biroului notarial ;
- pastreaza secretul profesional asupra discutiilor si lucrarilor biroului
notarial ;
- solicita, cu 30 de zile inaintea incheierii stagiului, inscrierea la
examenul de definitivat pentru ocuparea unui post liber de notar public si
sustine acest examen.
Corespunzator drepturilor si obligatiilor notarului stagiar, dat fiind
faptul ca acesta se afla in pregatire si indrumare pe toata perioada stagiului
si notarul public angajator are unele responsabilitati si atributii privitoare la
bun a dezvoltare si formare profesionala a notarului stagiar.
Dintre acestea sunt de mentionat :
- intocmeste si semneaza contractul individual de munca cu notarul
stagiar, pe perioada stagiului determinat, in maxim 30 zile de la data
promovarii examenului sau interviului;
- in termen de 15 zile de la angajarea acestuia intocmeste dosarul
personal al notarului stagiar acesta cuprinzand: cererea de inscriere la
interviu sau examen, copie dupa actul de nastere si casatorie, dovada
existentei cazierului judiciar, certificatul medical, copie dupa contractul de
munca, inregistrarea la camera, declaratia notarului stagiar ca a luat
cunostinta de drepturile si obligatiile de serviciu precum si de locul
exercitarii functiei de notar public la terminarea stagiaturii etc.
- organizeaza, conduce si controleaza activitatea zilnica a notarului

stagiar ;
- verifica si vizeaza caietul de stagiu;
- emite delegatia pe numele notarului stagiar pentru executarea
lucrarilor prezentate mai sus dar nu inainte de implinirea a 45 zile de la
angajare;
- raspunde de prejudiciile cauzate de catre notarul stagiar prin
activitatea sa;
- intocmeste referatul de apreciere a activitatii notarului stagiar
privind perioada de acomodare si informare asupra activitatii notariale si
propune inscrierea la examenul de definitivat sau amanarea motivata a
sustinerii acestuia;
- permite notarului stagiar caruia i s-a terminat perioada de stagiu sasi continue activitatea la biroul sau pana la data organizarii primului
examen de notar public.
Privitor la examenul ce trebuie sustinut de notarul stagiar in vederea
titularizarii in functia de notar public acesta va consta in probe teoretice si
practice din domeniul dreptului civil, dreptului familiei, dreptului comercial,
dreptului international privat, procedurii civile si notariale, dreptului
constituional precum si legislaie notarial. Media minima de promovare nu
poate fi mai mica de 7, nota fiecarei discipline trebuind fi cel putin 5.
Comisia de examinare va fi formata dintr-un membru al Consiliului
U.N.N.P.R., desemnat de presedintele acestuia, un reprezentant al Ministerul
Justitiei, desemnat prin ordin al ministrului justiiei, un membru al corpului
didactic superior de specialitate i doi notari publici desemnati de
Consiliului Uniunii dintre notarii propui de Camere, aceasta comisie fiind
prezidata de reprezentantul Consiliului Uniunii, care este i preedintele
concursului. Neprezentarea sau, dupa caz, respingerea in doua randuri
consecutive a notarului stagiar la examenul de definitivat atrage incetarea
contractului de munca precum si pierderea calitatii de notar stagiar.
Aceasta situatia are efecte si in privinta notarului indrumator intrucat
acesta este raspunzator pentru pregatirea si indirect pentru promovarea
examenului de catre notarul stagiar. In cazul neprezentarii la examen a
notarului stagiar din motive imputabile acestuia sau nepromovarii
examenului, notarului public indrumator ii este interzis a mai angaja, pe o
perioada de cinci ani, notari stagiari.
C. NCETAREA I SUSPENDAREA CALITII
Potrivit art. 23 din Legea nr. 36/1995 calitatea de notar INCETEAZA,
in urmatoarele cazuri:
a) la cerere ;
b) prin pensionare sau in cazul constatarii incapacitatii de munca, in
conditiile legii; In aceste doua cazuri cererea trebuie depusa la Camera,
aceasta inaintand-o prin Uniune ministrului justitiei care o va solutiona in
maxim 15 zile. Pana la solutionare notarul public este obligat sa isi continue
activitatea.

c) prin desfiintarea biroului notarial, urmata de neexercitarea fara

justificare de catre titularul acesteia a profesiei, in conditiile legii, intr-un alt
birou notarial in termen de 6 luni;
d) prin excluderea din profesie, dispusa drept sanctiune disciplinara;
e) in urma constatarii, prin inspectii repetate, a unei vadite
incapacitati de munca;
f) in urma condamnarii definitive pentru savarsirea cu intentie a unei
infractiuni grave sau care aduce atingere prestigiului profesiei (infractiunile
grave sunt cele privitoare la siguranta nationala, infractiunea contra
persoanei, cele privitoare la patrimoniu, precum si infractiunea contra pacii
si omenirii);
g) in cazul in care notarul public nu mai indeplineste conditiile
prevazute la art. 16 lit. a (are cetatenia romana si domiciliul in Romania si
are capacitate de exercitiu a dreptului civil), d (se bucura de o buna
reputatie) si f (este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea
functiei) ;
Privitor la aceste cazuri constatarea se face de catre ministrul justitiei
la sesizarea Consiliului Uniunii sau din oficiu (in cazurile de la lit. e si f).
Prin incetarea calitatii de notar public si in lipsa existentei unui asociat
in biroul notarial respectiv sau a unui alt birou notarial in acea
circumscriptie teritoriala dat fiind caracterul de serviciu public al activitatii
notarului, Colegiul director al Camerei delega un alt notar public in vederea
indeplinirii activitatii notariale pana la numirea in localitate a unui alt notar
public titular. Acesta va functiona in masura posibilitatii, in acelasi sediu, in
caz contrar Colegiul director stabilind durata delegarii un alt sediu.
Potrivit art. 24 alin. Lege exercitiul functiei de notar public se
SUSPENDA in urmatoarele cazuri:
a) in caz de imcompatilitate ;
b) in caz de sanctiune disciplinara si in cazul in care impotriva
notarului public s-a luat masura arestarii preventive ;
c) in caz de neachitare a obligatiilor banesti profesionale, dupa 6 luni
de la scadenta acestora, pana la achitarea debitului ;
d) in caz de incapacitate temporara de munca.
In toate cazurile suspedarea se face la solicitarea Consiliului Uniunii de
catre MINISTRUL JUSTITIEI, revocarea acesteia urmand o procedura similara
in momentul in care au disparut cauzele ce au determinat-o.
In ceea ce priveste cauzele de la lit. b suspendarea se dispune pana la
solutionarea cauzei penale, iar la lit. d aceasta se dispune numai daca in
capacitatea depaseste o perioada de 6 luni. In cazul condamnrii definitive
i n cazul prevzut de art. 23 lit. f) din Legea nr. 36/1995 se va dispune
excluderea din profesie.
Suspendarea, ca msur disciplinar , poate fi dispus pe o perioad
de ma-ximum 6 luni. In cazul arestrii preventive msura suspendrii poate
dura pn la soluionarea cauzei penale .
Pe timpul suspendarii sau in cazul excluderii sigiliul, registrele si
lucrarile notarului public vor fi depuse la camera fiind luate cu titlu de

dovada.
5. ORGANELE REPREZENTATIVE ALE NOTARILOR PUBLICI
A. UNIUNEA
UNIUNEA NATIONALA A NOTARILOR PUBLICI este organizatia
profesionala, cu personalitate juridica, constituita din toti notarii publici in
functie din Romania, organizati in Camerele Notarilor Publici, care
functioneaza in circumscriptia fiecarei Curti de Apel. Uniunea Nationala a
Notarilor Publici are sediul in Bucuresti.
Potrivit art. 2 din statutul sau, Uniunea reprezinta si apara interesele
profesionale ale membrilor sai si actioneaza, prin organele sale, pentru
asigurarea prestigiului si autoritatii profesiei de notar public.
Uniunea asigura cadrul corespunzator pentru perfectionarea nivelului
profesional, pregatirea profesionala a notarilor publici, intarirea autoritatii si
prestigiului institutiei, prin :
a) informarea cu privire la practica notarial, judiciar i doctrina de
specialitate;
b) organizarea de colocvii profesionale, reuniuni, simpozioane i alte
forme de ntlniri la nivel zonal, naional i internaional ;
c) editarea unor publicaii proprii pe probleme de doctrin, practic,
drept comparat, a breviarului legislativ al actelor privind aspecte din
activitatea organelor de conducere ale Uniunii, a participrii la reuniuni,
schimburi de experien n ar i strintate;
d) organizarea i exercitarea controlului profesional i administrativ;
e) elaborarea unor sinteze de probleme rezultate din controlul
profesional, financiar i administrativ;
f) unificarea practicii notariale i aplicarea unitar a legii, n special, cu
privire la: activitatea notarial, conduita notarilor, pregtirea i formarea
profesional a stagiarilor, evidenele notariale, condiiile de funcionare a
birourilor notariale i de conservare a arhivelor acestora, furnizarea datelor
statistice;
g) introducerea i nsuirea tehnicilor noi n activitatea notarial;
Uniunea functioneaza prin autofinantare, realizata din contributia
membrilor sai si din alte surse, in conditiile stabilite prin statut. Atat
Uniunea cat si Camerele notarilor publici nu pot fi angajate politic prin
actiunile membrilor lor.
Sunt membrii ai Uniunii toti notarii publici care isi desfasoara
activitatea pe teritoriul Romaniei si sunt inscrisi in Camere. Printre
drepturile membrilor U.N.N.P. prevzute de art. 11, enumeram:
a) s aleag i s fie alei n organele de conducere ale Uniunii i ale
Camerelor, n condiiile prevzute n prezentul statut;
b) s se adreseze organelor Uniunii i ale Camerelor i s primeasc
informaiile solicitate;
c) s poarte nsemnele Uniunii;

d) s beneficieze de concediu de odihn, anual;

e) s aib acces la toate datele care privesc organizarea
administrativ a activitii notariale, att la nivelul Camerelor, ct i al
Uniunii;
f) s primeasc, pentru merite deosebite, recompense, diplome de
onoare i de excelen, la propunerea adunrilor generale ale notarilor
publici sau a Consiliului Uniunii;
g) s adere individual la Uniunea Internaional a Notariatului Latin;
h) sa participe, la cerere, la edinele organelor Camerelor i ale
Uniunii, atunci cnd au un interes propriu, n vederea susinerii acestuia ;
i) s beneficieze de sprijin financiar n caz de ntrerupere a activitii
biroului din cauza incapacitii temporare de munc, pe o durat de cel
mult 6 luni;
j) s beneficieze, la cerere, de asisten juridic din partea Uniunii,
prin personalul de specialitate, n cauzele care au legtur cu activitatea
profesional;
k) s beneficieze de orice alte drepturi prevzute de lege i statut.
Obligatiile principale ale membrilor Uniunii sunt inscrise in art. 14 alin.
1, cum ar fi :
a) s respecte dispoziiile legii, regulamentelor, statutului i ale
Codului deontologic;
b) s execute hotrrile organelor alese ale Uniunii i ale Camerelor,
s ndeplineasc sarcinile ce le-au fost ncredinate i s acioneze pentru
realizarea scopului Uniunii;
c) s participe la edinele organelor de conducere din care fac parte;
d) s participe la edinele Adunrilor generale;
e) s participe la manifestrile organizate de Uniune, de Camere i de
alte organizaii interne i internaionale avnd scopuri i principii similare;
f) s achite, la termen, cotele de contribuie stabilite pentru formarea
bugetului Camerelor i al Uniunii;
g) s pstreze secretul profesional;
h) s pstreze confidenialitatea, fa de teri, a dezbaterilor, opiniilor
i voturilor exprimate n organele de conducere;
i) s respecte normele, principiile i ndatoririle deontologiei notariale
i s aib un comportament demn n exercitarea profesiei;
j) s-i perfecioneze continuu pregtirea profesional; aceasta se
realizeaz att prin participarea la cursurile practice de pregtire i formare
profesional organizate de Institutul Notarial Romn, ct i ca urmare a
concluziilor rezultate din hotrrile adoptate de Colegiul director al Camerei
sau de Consiliul Uniunii, n baza constatrilor actelor de control;
k) s asigure pregtirea profesional a notarilor stagiari, precum i a
personalului angajat.
Nerespectarea acestor obligatii constituie abateri disciplinare, care se
sanctioneaza potrivit art. 41 din lege.
Organele de conducere ale Uniunii sunt potrivit art. 15 din statut :
Congresul notarilor publici ; Consiliul Uniunii ; Biroul executiv al Consiliului

Uniunii, Presedintele.
Congresul notarilor publici este constituit din reprezentantii notarilor
publici, alesi de Adunarea Ganerala a fiecarei Camere, potrivit normei de
reprezentare de 1 la 5 (art. 16) si este legal constituit in prezenta a 2/3 din
numarul reprezentantilor si adopta hotarari cu majoritatea simpla a
acestora.
Congresul notarilor publici se intruneste in sesiune ordinara anual si in
sesiune extraordinara la cererea Consiliului Uniunii si a Camerelor, daca
aceasta reprezinta o treime din numarul notarilor publici.
Atributiile Congresului sunt, potrivit art. 17, urmatoarele :
a) adopt, prin hotrre, completarea sau modificarea Statutului
Uniunii i a Statutului Casei de Asigurri pentru Garantarea Responsabilitii
Civile a Notarilor Publici. Ratific hotrrile Consiliului Uniunii, adoptate
ntre Congrese in condiiile art. 70 din Statut.
b) adopt Codul deontologic al notarilor publici, completrile i
modificrile care i se aduc;
c) valideaz, prin hotrre, alegerea reprezentanilor Camerelor i a
supleanilor acestora n Consiliul Uniunii; mandatul membrilor Consiliului
Uniunii este de 4 ani i ncepe la data de 1 ianuarie a anului calendaristic
urmtor alegerii lor. Congresul poate invalida alegerea reprezentanilor
Camerelor n Consiliul Uniunii numai n cazul n care se constat nclcarea
condiiilor de eligibilitate sau n situaia n care alegerea consilierului s-a
realizat prin fraud;
d) valideaz, prin hotrre, alegerea, dintre reprezentanii Camerelor
n Consiliul Uniunii, a preedintelui i vicepreedinilor. Supleanii
reprezentanilor Camerelor n Consiliul Uniunii, din care fac parte
preedintele i vicepreedinii alei, devin membri titulari ai Consiliului, iar
n locul acestora Camerele aleg ali supleani;
e) valideaz, prin hotrre, alegerea membrilor Consiliului de
disciplin;
f) acord i retrage, la propunerea Consiliului Uniunii, titlul onorific de
Preedinte de Onoare, notarilor publici care au deinut calitatea de
preedinte al Consiliului Uniunii. Titlul onorific acordat nu este generator de
drepturi materiale sau bneti;
g) alege notarii publici membri ai Comisiei de cenzori a Uniunii;
h) stabilete plafonul cotei de contribuie a notarilor publici la Camer
i Uniune, pe baza propunerii Consiliului Uniunii;
i) analizeaz i aprob raportul de activitate al Consiliului Uniunii;
j) analizeaz i aprob raportul de activitate al Comisiei de cenzori cu
privire la execuia bugetar i descrcarea de gestiune;
k) adopt nsemnele Uniunii;
l) analizeaz situaia general a notariatului i stabilete strategia
acestuia, politica de integrare n structurile notariatelor din Europa, rolul
activ al Uniunii n cadrul UINL;
m) dezbate unele probleme profesionale de interes general, sens n
care adopt, cu majoritate simpl, rezoluii;

n) modific i completeaz unele acte normative proprii i ia msuri

corespunztoare;
o) ndeplinete orice alte atribuii date n competena sa prin lege,
regulament sau statut.
Consiliul este organ de conducere al Uniunii, constituit din preedinte,
2 vicepreedini i cte un reprezentant al fiecrei Camere. Mandatul
Consiliului ncepe la data de 1 ianuarie a anului calendaristic urmtor
alegerii sale. Mandatul Consiliului este pe o durata de patru ani. Camerele
vor alege i un membru supleant al titularului lor n Consiliul Uniunii.
Membrii Consiliului Uniunii, prin votul exprimat, reprezint interesele tuturor
notarilor publici. Voturile exprimate de acetia sunt egale. Membrii
Consiliului Uniunii au acces nengrdit la toate documentele scrise sau pe
suport electronic ale Consiliului Uniunii, precum si ale Camerei notarilor din
care fac parte. Membrii Consiliului Uniunii i pierd calitatea, atunci cnd nu
participa, nemotivat, la trei edine consecutive ale Consiliului Uniunii.
n cazul participrii la edinele Consiliului Uniunii a membrului
supleant, acesta are toate drepturile i obligaiile membrului titular pe care
l nlocuiete. (Membrii Biroului Executiv al Consiliului Uniunii nu pot fi
nlocuii de reprezentantul Camerei sau de supleantul acestuia. Preedintele
i vicepreedinii se aleg dintre membrii Consiliului Uniunii, prin vot secret,
n Adunrile generale organizate la nivelul fiecrei Camere. Procedura de
depunere a candidaturilor i de alegere a preedintelui i vicepreedinilor
se stabilete prin Regulamentul de alegeri, adoptat de Consiliul Uniunii.
Consiliul Uniunii se ntrunete trimestrial i/sau ori de cte ori este
convocat de preedinte. Consiliul Uniunii i desfoar activitatea cu
participarea a cel puin dou treimi din numrul membrilor si. Hotrrile se
adopt cu majoritatea voturilor exprimate de cei prezeni.
Consiliul Uniunii conduce activitatea notarilor publici din intreaga tara
si are, potrivit art. 21, urmatoarele atributii principale :
a) propune ministrului justiiei numrul de birouri notariale, pe care le
actualizeaz anual; propune ministrului justiiei numrul de notari publici,
care se actualizeaz anual, conform Regulamentului de aplicare a legii,
potrivit propunerilor Camerelor i, cu prioritate, n raport cu numrul
notarilor stagiari care au promovat examenul de notar public. La actualizare
se vor avea n vedere: numrul notarilor publici n exerciiu i cerinele
locale rezultate din ntinderea teritoriului, numrul locuitorilor, volumul
solicitrilor etc.; n ordinul de actualizare se va preciza i numrul locurilor
destinate ocuprii fr concurs de ctre judectorii de la nalta Curte de
Casaie i Justiie;
b) organizeaz examenul sau, dup caz, concursul pentru ocuparea
locurilor vacante de notar public i elaboreaz regulamentul de organizare
i desfurare a acestuia;
c) propune ministrului justiiei numirea, asocierea, suspendarea,
revocarea i ncetarea calitii de notar public, n condiiile legii i ale
regulamentului;
d) elaboreaz norme privind condiiile-cadru de ncheiere a

contractului individual de munc ntre notarii publici i stagiari, precum i

cele cu privire la pregtirea profesional a notarilor stagiari;
e) stabilete, cu aprobarea ministrului justiiei, onorariile minimale
pentru serviciile ndeplinite de notarii publici;
f) examineaz i aprob bilanul contabil i execuia bugetului de
venituri i cheltuieli pentru exerciiul financiar ncheiat; examineaz
informarea Comisiei de cenzori asupra gestiunii economico-financiare a
Uniunii;
g) aprob bugetul de venituri i cheltuieli al Uniunii pentru exerciiul
financiar urmtor, prezentat de Biroul executiv;
h) aprob cotele de contribuie ale birourilor notarilor publici la
Camer, precum i cele ale Camerelor la Uniunea Naional a Notarilor
Publici, potrivit statutului acesteia;
i) propune Congresului plafonul cotei de contribuie datorat de notarii
publici la Camer i la Uniune;
j) propune Congresului acordarea i retragerea titlurilor onorifice
prevzute la art. 17 lit. f).
k) soluioneaz, ca organ jurisdicional, contestaiile mpotriva
hotrrilor Consiliului de disciplin al Uniunii;
l) reprezint Uniunea n raporturile cu terii, pe plan intern i
internaional, prin preedintele su sau printr-un alt reprezentant desemnat
de acesta;
m) stabilete modelul sigiliului notarilor publici i l supune aprobrii
ministrului justiiei, precum i modelul unitar al firmelor birourilor notariale
i ale Camerelor;
n) exercit controlul profesional-administrativ asupra modului de
organizare a Camerelor Notarilor Publici si a birourilor notarilor publici,
precum si asupra calitii actelor si lucrrilor ncheiate de notarii publici, cel
puin o dat la 2 ani i dispune msurile necesare;
o) stabilete indemnizaiile preedintelui, vicepreedinilor, membrilor
Consiliului i ale altor membri ai structurilor i organismelor Uniunii;
p) stabilete structura organizatoric i numrul personalului de
specialitate i administrativ al Uniunii, limitele de salarizare ale acestuia,
precum i condiiile de angajare;
r) alege, prin vot, 4 dintre membri si n componena Biroului executiv
al Consiliului Uniunii;
s) repartizeaz sarcinile i responsabilitile vicepreedinilor i ale
celorlali membri ai Consiliului Uniunii;
) organizeaz i coordoneaz activitatea Buletinului notarilor publici
i a altor publicaii privind activitatea notarial, desemneaz redactorul ef
i colectivul redacional, la propunerea redactorului ef;
t) reprezint, la cerere, interesele notarilor publici i ale Camerelor n
faa instanelor de judecat, prin delegarea unui consilier juridic din
aparatul propriu;
) organizeaz activiti economice conexe specifice;
u) ine, prin aparatul propriu, evidena notarilor publici i a birourilor

notariale i centralizeaz datele statistice privind activitatea notarial, pe

baza rapoartelor anuale ale Camerelor;
v) propune candidai pentru structurile Uniunii Internaionale a
Notariatului i ale altor organizaii internaionale, la recomandarea
Camerelor Notarilor Publici;
x) avizeaz cererile notarilor publici de schimbare a sediilor birourilor
lor n circumscripia altei judectorii, n condiiile prezentului statut;
y) rezolv nenelegerile dintre Camere, precum i dintre Camere i
membrii acestora, n legtur cu exercitarea atribuiilor profesionale
stabilite de lege, regulament i statut;
z) aprob afilierea Uniunii la organizaii internaionale profesionale ale
notarilor i cotele de contribuie la acestea;
z1) accept donaiile i legatele fcute Uniunii, aprob sponsorizri,
mecenate, ajutoare, donaii, precum i orice alte acte de dispoziie;
z2) constat alegerea de ctre Camere a supleanilor reprezentanilor
Camerelor n Consiliul Uniunii, n cazurile n care supleantul titularului n
Consiliul Uniunii a devenit consilier, dup alegerea preedintelui i
vicepreedinilor;
z3) numete preedintele i membrii Consiliului de administraie al
Casei de Asigurri pentru Garantarea Responsabilitii Civile a Notarilor
Publici;
z4) ndeplinete orice alte atribuii prevzute de Lege, de Statutul
Casei de Asigurri pentru Garantarea Responsabilitii Civile a Notarilor
Publici i de prezentul statut.
Consiliul Uniunii poate s delege Biroul executiv s ndeplineasc,
temporar, unele atribuii ale sale, urmnd ca hotrrile adoptate s fie
ratificate n prima edin a acestuia.
Consiliul Uniunii aprob sau respinge hotrrile Biroului executiv
adoptate, conform alineatului 2. n cazul respingerii hotrrii, Consiliul
Uniunii va adopta, dac este cazul, msurile necesare cu privire la efectele
juridice produse pe perioada de aplicare a hotrrii.
BIROUL EXECUTIV al Consiliului Uniunii se compune din preedinte,
vicepreedini i 4 membrii, alei de Consiliul Uniunii. Biroul executiv al
Consiliului Uniunii se ntrunete n edin ordinar, lunar i n edine
extraordinare, ori de cte ori este nevoie, la convocarea preedintelui.
Biroul executiv lucreaz valabil n prezena majoritii membrilor si i
adopt decizii cu majoritatea simpl a voturilor celor prezeni.
El are, potrivit art. 25, urmatoarele atributii principale :
a) asigur activitatea permanent a Consiliului Uniunii;
b) pregtete proiectele de documente care vor fi prezentate, spre
dezbatere i aprobare, Consiliului Uniunii;
c) elaboreaz proiectul raportului anual al activitii Uniunii;
d) elaboreaz proiectul de buget anual al Uniunii, asigur gestionarea
curent a patrimoniului, urmrete ntocmirea bilanului financiar-contabil i
executarea bugetului;
e) ntocmete proiectul tarifelor minimale de onorarii ale notarilor

publici;
f) propune Consiliului Uniunii distribuirea cotelor de contribuie ale
notarilor publici la Camer i la Uniune;
g) aduce la ndeplinire hotrrile Consiliului Uniunii i exercit orice
alte atribuii, stabilite de acesta.
Membrii Biroului executiv rspund pentru prejudiciile cauzate, prin
hotrrile adoptate, privind gestionarea curent a patrimoniului, n funcie
de votul nominal exprimat.
Preedintele Consiliului Uniunii este i preedintele Uniunii i are
urmtoarele atribuii principale (Art. 26 din Statut):
a) reprezint Uniunea n raporturile cu autoritile publice din
Romnia, cu organizaiile guvernamentale i neguvernamentale, cu cele
profesionale i cu alte persoane juridice, iar n plan extern, cu organizaiile
naionale i internaionale ale notarilor publici i oriunde va fi invitat oficial,
n calitate de preedinte al Uniunii;
b) ordonaneaz cheltuielile bugetare ale Uniunii; preedintele poate
delega aceast atribuie unuia dintre vicepreedini;
c) convoac i conduce edinele Consiliului Uniunii i ale Biroului
executiv al acestuia;
d) comunic notarilor publici, prin intermediul Camerelor, toate actele
de interes
general adoptate de Consiliul Uniunii i, dup caz, de Biroul executiv; e)
angajeaz personalul de specialitate i administrativ al Uniunii, salarizat pe
baza hotrrii Consiliului Uniunii.
n absen, preedintele este nlocuit de unul dintre vicepreedini, pe
care l desemneaz n acest scop. n exercitarea atribuiilor sale,
preedintele Uniunii emite dispoziii. n cazul demisiei, decesului sau
incapacitii preedintelui, Consiliul
Uniunii va desemna, dintre vicepreedin i, prin vot, persoana care va
prelua atribuiile pre edintelui pn la organizarea alegerilor, care vor avea
loc n termen de 90 de zile de la vacantarea postului. Numrul membrilor
Consiliului Uniunii va fi completat cu reprezentantul Camerei din care a
provenit preedintele. Aceeai procedur se aplic i n cazul demisiei,
decesului sau incapacitii vicepreedin ilor. Pe perioada mandatului, att
preedintele ct i vicepreedinii au obligaia de a exercita funcia de notar
public.
B. CAMERA
Potrivit art. 29 din lege, in circumscriptia fiecarei CURTI de APEL
functioneaza cate o CAMERA A NOTARILOR PUBLICI, cu personalitate
juridica. Din Camera fac parte toti notarii publici care functioneaza in
circumscriptia CURTII de APEL. Sediul ei se stabileste in localitatea in care
functioneaza CURTEA de APEL. Camera are patrimoniu i buget proprii.
Potrivit art. 30 din Statut, organele de conducere ale Camerei sunt :
Adunarea generala a notarilor publici, Colegiul director si presedintele

Colegiului Director al Camerei.

Adunarea generala se intruneste trimestrial in sedinte ordinare si,
orice cate ori este nevoie, in sedinte extraordinare, la convocarea
presedintelui Colegiului director sau la cererea a cel putin o treime din
numarul membrilor sai, ori la solicitarea Consiliului Uniunii in conditiile
prevazute in statut. Convocarea se face cu cel putin 15 zile inainte de data
stabilita pentru tinerea ei, iar sedinta extraordinara cu cel putin 7 zile
inainte, prin instiintatea membrilor sai, cu mentionarea datei, locului
desfasurarii si ordinea de zi. Ea este legal constituita in prezenta majoritatii
membrilor sai. In cazul cand numarul legal nu este intrunit, Colegiul
Director de fata cu cei prezenti, stabileste o noua adunare generala in
termen de cel mult 7 zile.
Adunarea generala convocata in aceste conditii este legal constituita
cu participarea a cel putin 1 / 3 din membrii sai. Ea adopta hotarari cu votul
majoritatii celor prezenti.
Adunarea general este legal constituit n prezen a majoritii
membrilor si, cu excepia Adunrii generale de revocare, constituit legal
din dou treimi din numrul total al notarilor publici ai Camerei respective.
ADUNAREA GENERAL a Camerei are urmtoarele atribuii principale:
a) aprob Regulamentul de organizare i funcionare a Camerei;
b) alege i revoc Colegiul director compus din preedinte,
vicepreedinte i 3-5 membri i stabilete cuantumul indemnizaiilor
acestora; alegerea Colegiului director are loc n perioada septembrie
octombrie in cel de-al treilea an al mandatului; mandatul Colegiului Director
ncepe la data de 1 ianuarie a anului calendaristic urmtor alegerii sale;
mandatul Colegiului Director este pe o durata de trei ani;
c) alege i revoc reprezentantul Camerei i supleantul acestuia n
Consiliul Uniunii. Revocarea membrilor Colegiului director sau al
reprezentantului Camerei si supleantului acestuia, se poate face numai la
cererea unei treimi din numrul total al notarilor publici din Camera si cu
votul a dou treimi din numrul notarilor publici din camer. La Adunarea
Generala de revocare va participa in mod obligatoriu preedintele
Consiliului Uniunii sau unul dintre vicepreedini, delegat de acesta.
d) organizeaz alegerile pentru preedintele i vicepreedinii
Consiliului Uniunii dintre reprezentanii Camerelor n Consiliul Uniunii,
conform Regulamentului pentru alegeri;
e) alege reprezentanii Camerei conform normei de reprezentare la
Congres;
f) alege i revoc membrii Comisiei de cenzori a Camerei i stabilete
indemnizaia cenzorilor;
g) alege i revoc reprezentanii Camerei n Consiliul de disciplin al
Uniunii;
h) propune Consiliului Uniunii numrul de birouri notariale i/sau de
notari publici din circumscripia fiecrei judectorii din raza sa de activitate,
precum i actualizarea acestora, cu prioritate n raport cu numrul notarilor

stagiari, care au promovat examenul de notar public. La actualizare se vor

avea n vedere numrul notarilor publici n exerciiu, cerinele locale,
rezultate din ntinderea teritoriului, numrul locuitorilor i volumul
solicitrilor;
i) aprob bugetul anual i raportul Comisiei de cenzori i descrcarea
de gestiune;
j) acord, n cazuri justificate, sprijin financiar, la cererea notarului
public, pentru situaia prevzut la art. 11 lit. j);
k) analizeaz anual activitatea Colegiului director i a reprezentantului
Camerei n Consiliul Uniunii;
l) stabilete organigrama secretariatului, schema de funcii i de
salarizare, precum i condiiile de angajare a personalului de specialitate i
administrativ;
m) acord i retrage, la propunerea Colegiului director, titlul onorific
de Preedinte de Onoare, notarilor publici care au deinut calitatea de
preedinte al Colegiului director. Titlul onorific acordat nu este generator de
drepturi materiale sau bneti;
n) ndeplinete orice alte atribuii prevzute de lege, de regulament i
de prezentul statut.
n cazul decesului notarului public, membrii familiei acestuia pot
beneficia de sprijin financiar acordat de Camer.
Alegerea
preedintelui,
a
vicepreedintelui,
precum
i
a
reprezentantului Camerei n Consiliul Uniunii i a supleantului acestuia, se
face de Adunarea general a Camerei, prin vot direct si secret. Pentru
funcia de preedinte, reprezentant n Consiliul Uniunii i, respectiv, de
supleani ai acestora, candidaii vor avea o vechime n profesia de notar
public de minimum 5 ani. Reprezentantul Camerei n Consiliul Uniunii nu
poate fi i preedintele acesteia.
COLEGIUL DIERCTOR se intruneste lunar sau in sedinte ordinare la
convocarea presedintelui, lucreaza legal in prezenta majoritatii membrilor
sai, si adopta decizii cu majoritatea simpla a voturilor exprimate.
Potrivit art. 26 alin. 5 din Legea nr. 36/1995, Colegiul director al
Camerei Notarilor Publici are urmatoarele atributii :
a) rezolva plangerile partilor impotriva notarilor publici si a notarilor
stagiari, luand masurile corespunzatoare si aducandu-le la cunostinta
Uniunii Nationale a Notarilor Publici;
b) deleaga, in cazuri exceptionale, pentru o perioada determinata, un
notar public din aceeasi circumscriptie a judecatoriei sa asigura
functionarea unui alt birou de notar public, cu incunostiintarea Uniunii
Nationale a Notarilor Publici. Cheltuielile cu delegarea se suporta din
veniturile biroului notarului public la care este delegat ;
c) informeaza Uniunea Nationala a Notarilor Publici in legatura cu
activitatea birourilor notarilor publici, asupra necesarului de notari publici si
notari stagiari si face recomandari cu privire la persoanele ce urmeaza sa
fie propuse de Uniune pentru numirea lor in functia de notar public de catre
ministrul justitiei ;

d) reprezinta camera in relatiile cu tertii la nivelul circumscriptiei curtii

de apel;
e) intocmeste documentarea juridica si asigura consultarea si
informarea curenta a notarilor publici ;
f) tine evindenta veniturilor si cheltuielilor Camerei si a contributiei
membrilor sai;
g) procura datele si lucrarile necesare pentru Buletinul Notarilor
Publici si asigura difuzarea acestuia ;
h) indeplineste alte atributii prevazute de lege si regulament.
Atributiile Colegiului director al Camerei prevazute lege sunt
completate de art. 37 din Statut. Astfel, potrivit art. 37 el are urmatoarele
atributii :
a) primete cererile solicitanilor pentru ocuparea locurilor de notar
public, mpreun cu documentaia necesar n acest scop i le nainteaz
Consiliului Uniunii, la termenele prevzute n Regulamentul de organizare a
concursului, dac sunt ndeplinite condiiile legale;
b) primete contestaiile formulate mpotriva rezultatelor concursului
i, respectiv, ale examenului de notar public, le nainteaz Consiliului
Uniunii, n condiiile prevzute n Regulamentul pentru organizarea i
desfurarea acestora;
c) ntocmete recomandrile i confirmrile prevzute de Regulament,
privind ndeplinirea condiiilor legale pentru numirea notarului public i
nregistrarea biroului notarial i verific indeplinirea condiiilor pentru
avizarea sediului unui birou notarial;
d) primete certificatul de nregistrare a biroului notarial, eliberat de
primul grefier al Curii de Apel i l comunic, de ndat, Consiliului Uniunii i
compartimentului de specialitate notarial din Ministerul Justiiei;
e) stabilete, anual, numrul de notari stagiari din circumscripia sa i
condiiile de ncheiere a contractului individual de munc;
f) avizeaz cererea de angajare a notarului stagiar de ctre notarul
public i verific, semestrial, stadiul pregtirii i al formrii profesionale a
notarilor stagiari, n condiiile prezentului statut;
g) soluioneaz sesizrile mpotriva notarilor publici i propune, dup
caz, luarea msurilor legale i statutare;
h) deleag, n cazurile prevzute de lege i de regulament, un notar
public, cu acordul acestuia, din aceeai circumscripie a judectoriei sau
dintr-o alt circumscripie, care s asigure funcionarea unui birou notarial,
pentru ndeplinirea actelor care sunt de competena teritorial a acelui
birou, dac n acea localitate nu mai funcioneaz un alt notar public;
i) avizeaz cererile notarilor publici de schimbare a sediilor birourilor
lor n cadrul aceleiai circumscripii i face recomandri Consiliului Uniunii,
de avizare a cererilor de schimbare a sediilor n circumscripia altei
judectorii;
j) reprezint Camera n relaiile cu persoanele fizice i juridice, prin
preedinte, iar n lipsa acestuia, prin vicepreedinte;
k) difuzeaz Buletinul notarilor publici; aduce la cunotin notarilor

publici din circumscripia sa msurile privind unificarea practicii notariale;

l) exercit aciunea disciplinar mpotriva notarilor publici;
m) n vederea exercitrii controlului profesional-administrativ,
desemneaz notarii publici care vor verifica birourile notariale din
circumscripie, o dat pe an. Toi notarii publici sunt supui controlului
indiferent de funcia ocupat n structurile de conducere ale Camerei i ale
Uniunii;
n) verific cunotinele privind legislaia actualizat, n cazul notarilor
publici crora le nceteaz suspendarea dup o perioad mai mare de 1 an;
o) organizeaz activitatea de gestionare a arhivei preluat n custodie
de Camer, potrivit legii;
p) prezint adunrii generale rapoarte privind modul n care au fost
realizate veniturile i cheltuielile, prevzute n bugetul Camerei i
informeaz n acest sens birourile notariale;
q) asigur, prin personalul propriu de specialitate i administrativ,
efectuarea lucrrilor de personal, a dosarelor de pensie, concedii i alte
drepturi de asisten social privind personalul angajat al Camerei;
r) acord asisten pentru soluionarea problemelor juridice,
economice i sociale n cazul ncetrii activitii unui birou notarial, inclusiv
ajutor financiar n cazul n care activitatea nceteaz datorit decesului
notarului public;
s) ndeplinete orice alte atribuii prevzute de lege, de regulament i
de prezentul statut.
Membrii Colegiului director rspund pentru prejudiciile cauzate prin
deciziile adoptate, n legtur cu administrarea i gestionarea
patrimoniului, n funcie de votul exprimat.
Preedintele Colegiului director este i preedintele Camerei are
urmtoarele atribuii, n exercitarea crora emite, dup caz, dispoziii:
a) reprezint Camera n raporturile cu persoanele fizice i juridice;
b) aduce la ndeplinire hotrrile Colegiului director i rezolv lucrrile
curente;
c) angajeaz personalul de specialitate i administrativ al
secretariatului Camerei, cu respectarea condiiilor de concurs sau interviu,
dup caz, organizat de Colegiul director, n limita organigramei i statului
de funciuni, aprobate de Adunarea general a Camerei;
d) prezint n fiecare adunare general rapoarte privind activitatea
desfurat de Colegiul director i face propuneri pentru mbuntirea
acesteia;
e) convoac i conduce edinele Adunrii generale i ale Colegiului
director al Camerei;
f) ordonaneaz cheltuielile bugetare ale Camerei. Preedintele poate
delega aceast atribuie vicepreedintelui;
g) comunic notarilor publici actele de interes general, adoptate sau
emise de organele de conducere ale Uniunii, precum i cele adoptate de
Adunarea general, Colegiul director i dispoziiile proprii;
h) ndeplinete orice alte atribuii prevzute de lege, de regulament i

de prezentul statut.
Preedintele nu se subordoneaz reprezentantului Camerei n Consiliul
Uniunii. Vicepreedintele exercit atribuiile preedintelui, n lipsa acestuia,
precum i responsabilitile stabilite de Colegiul director sau de Adunarea
general.
C. CASA DE ASIGURRI
Pentru stabilitatea si increderea in institutia notarului public legea
(Art. 38) a instituit la nivelul U.N.N.P. CASA DE ASIGURARI A NOTARILOR
PUBLICI, aceasta functionand in mod autonom, avand personalitate juridica,
organizare, buget si patrimoniu propriu.
Scopul existentei Casei este asigurarea de raspundere civila a
notarului public pentru prejudiciile cauzate prin fapte si acte notariale, cu
exceptia prejudiciilor provocate prin fapte cu intentie (Art. 4 statutul Casei
de asigurari Casa de Asigurri are drept scop asigurarea de rspundere
civil a notarului public pentru prejudiciile cauzate prin fapte i acte
notariale, cu excepia prejudiciilor cauzate prin fapte svrite cu intenie).
Pentru a nelege mai bine semnificatia CASEI DE ASIGURARI A
NOTARILOR PUBLICI explicam urmatorii termeni (art. 6 din Statutul Casei de
Asigurari) :
a) Asigurtor : Casa de Asigurri;
b) Asigurat : notarul public;
c) Beneficiar (pgubit): tera persoan creia asigurtorul urmeaz si plteasc indemnizaia, ca urmare a producerii evenimentului asigurat;
d) Obiectul asigurrii : rspunderea civil a notarului public (asigurat)
pentru daunele patrimoniale cauzate terilor, din culp, n exercitarea
activitii;
e) Indemnizaie (despgubire): suma datorat de asigurtor n cazul
producerii evenimentului asigurat;
f) Suma asigurat : valoarea de despgubire pe care este obligat s o
acorde asigurtorul;
g) Prima de asigurare : suma pltit anual de asigurat asigurtorului;
h) Eveniment asigurat : actul sau faptul care antreneaz rspunderea
civil profesional a notarului public n legtur cu activitatea notarial.
Finantarea Casei de Asigurari se face de catre membrii Uniunii, notarul
public avand obligatia sa contribuie la constituirea fondurilor acesteia,
precum si din alte surse.
Organizarea si conducerea Casei de Asigurari se realizeaza prin
urmatoarele organe:
- Congresul Notarilor Publici ;
- Consiliul de Administratie ;
- Presedintele.
Obiectul de activitate al Casei de Asigurari este asigurarea obligatiilor
de raspundere civila a notarilor publici.
Asigurarea de raspundere civila este valabila de la inceputul activitatii

ca notar public si pana la incetarea calitatii sale si este operanta pentru

daunele produse in perioada in care notarul public este in exercitiul functiei
sale.
Asigurarea acopera (Art. 16) din statutul Casei de Asigurri :
a) prejudicii cauzate de notarul public prin fapte proprii sau ale
angajatilor sai, din neglijenta, greseala sau imprudenta in exercitarea
atributiilor sale ;
b) prejudiciile produse de notarul public pentru valorile incredintate in
depozit, afara de cazurile in care disparitia, distrugerea sau pierderea
acestora este urmare unui caz fortuit sau de fora majora ;
c) prejudiciile produse de notarul public ca urmare a pierderii,
distrugerii sau deteriorarii documentelor originale, date de clienti in depozit
in vederea intocmirii actelor solicitate, limitate la costul de refacere al
documentelor.
Asigurarea nu acopera :
a) pretentii de despagubur, formulatre pentru pagubele stabilite prin
hotarari judecatoresti, care au fost produse cu intentie de catre notarul
asigurat ;
b) prejudiciile datorate intocmirii gresite a actelor, produse exclusiv
din vina beneficiarului;
c) partea din prejudiciu care depaseste limita maxima a despagubirii
asigurate;
d) cheltuieli de executare a hotararilor judecatoresti privind plata
despagubirilor;
e) raspunderea civila ce-i poate reveni asiguratului pentru pagubele
cauzate tertilor, altele decat cele ce decurg strict din exercitarea profesiunii
de notar .
Din punct de vedere al resurselor financiare Statutul Casei de
Asigurari precizeaza ca aceasta are patrimoniu si buget propriu. Acestea
sunt constituite din :
- primele de asigurare;
- taxe de inscriere ;
- dobanzi ;
- donatii, legate ;
- alte surse legale.
STATUTUL NOTARULUI PUBLIC
1. ROLUL I POZIIA NOTARULUI PUBLIC N SISTEMUL DE DREPT
ROMANESC
In baza actualei reglementari integrata in sistemul notariatului latin,
institutia NOTARULUI PUBLIC apare ca avand un caracter diferit de celelalte
institutii din sistemul roman de drept, fiind o instituttie de sine statatoare
unica in felul sau.
Dupa cum am aratat la inceputul cursului, notarul public se

incadreaza alaturi de avocat si consilerul juridic in categoria partenerilor

justitiei, acesta chiar daca nu participa in mod direct la sedintele de
judecata, intrucat prin actele intocmite ajuta in mod decisiv, de cele mai
multe ori, la prevenirea si solutionarea conflictelor .
In aceste conditii, statutul notarului public situeaza institutia notariala,
dupa cum voi arata in continuare, la granita dintre functia de autoritate
publica si profesia liberala, notarul fiind titularul unei profesii liberale fara a
fi prin aceasta eliberat in totalitate de transferul de autoritate din partea
statului.
Expresia caracterului liberal a profesiei notarului public este cel mai
bine evidentiata de statutul autonom al functiei sale. In aceste conditii
notarul public are potrivit legislatiei in vigoare un statut corespunzator unei
functii autonome prin care se desfasura un serviciu de interes public .
Din aceasta decurge si independenta notarului in exercitarea
atributiilor sale, acesta supunandu-se numai legii. Autonomia functionala a
notarului public este oarecum similara cu cea a judecatorului, fiind
diferentiata de aceasta prin lipsa caracterului jurisdictional si a celui de
functionar public. Prin aceasta autonomie legiuitorul a dorit sa impiedice
orice amestec in actele notarului public privitoare la intocmirea actelor si
indeplinirea procedurilor prevazute de lege indiferent de unde ar proveni.
Principala garantie a autonomiei o reprezinta stabilitatea in functie a
notarului public.
Prin garantarea autonomiei functionale notarul public este scos din
randul functionarilor publici, in sprijinul acestei afirmatii venind si
reglementarile referitoare la libertatea publicului de a-si alege notarul (in
limitele competentei teritoriale) precum si organizarea si functionarea
Biroului Notarial ca fiind a unui liber profesionist profesia de notar public
facand parte din categoria profesiilor liberale (Uniunea Nationala A Notarilor
Publici face parte din Uniunea Profesiilor Liberale din Romania) iar din punct
de vedere al reglementarilor fiscale profesia de notar public este tratata ca
fiind de natura libera.
Totusi, prin natura activitatii sale, institutia notariala pastreaza unele
elemente de domeniul dreptului administrativ. Astfel, desi activitatea in sine
nu este supusa controlului unui organ ierarhic superior, aceasta este
organizata sub controlul MINISTERULUI JUSTITIE, care este organul central
de specialitate al administratiei publice aceasta avand atributii cu privire la
evidenta biroului notarial, aprobarea numarului de notari publici si a locului
unde acestia isi desfasoara activitatea, numirea si excluderea din profesie.
Un al doilea aspect la care ma voi referi intr-o sectiune a prezentului capitol,
vizeaza controlul activitatii notariale, exercitata de ministerul justitiei prin
inspectorii generali de specialitate.
Un alt element ce apropie notariatul de functia administrativa priveste
participarea acestuia la exercitarea suveranitatii statale prin exercitarea
actelor de autoritate publica. Aceasta se realizeaza prin caracterul de
serviciu de interes public precum si prin faptul ca actul intocmit de notarul
public, purtand semnatura si sigiliul acestuia este de autoritate publica si

are forta probanta prevazuta de lege.

In aceste conditii in sprijinul sustinerii afirmatiilor ca notarul public
este un liber profesionist iar activitatea sa se situeaza in sfera dreptului
privat, poate fi invocata teza care precizeaza ca notarul este un consilier
legal al persoanelor fizice si juridice, chemat sa ocroteasca si sa apere
interesele legitime ale acestora in conformitate cu legea. Aceasta
caracteristica se aplica in special prin respectarea principiilor legalitatii si a
rolului activ al notarului public, priincipii de care am vorbit in prima parte a
cursului.
De aceea, se arata de majoritatea autorilor, ca institutia notarului public
este unica in felul sau in sistemul roman de drept aceasta avand o functie
autonoma si de interes public, nefiind insa exercitata de un functionar
public, ci de un substitut de drept privat. Actele notariale pastreaza
caracteristici ale actului administrativ, dar sunt acte de autoritate emise de
o institutie organizata dupa principii liberale care functioneaza independent.
Nu consider ca institutia sau activitatea notariala este o institutie de
drept administrativ, desi asa s-ar putea intelege la prima vedere, deoarece
fiind dovedit caracterul de autoritate publica a procedurii notariale,
elementele de drept administrativ nu sunt altceva decat reflectarea
autoritatii publice intr-o organizare de natura esentialmente civila.
Pornind de la Art. 1 al Legii nr. 36 / 1995 in care se arata ca activitatea
notariala asigura persoanelor fizice si juridice constatarea raporturilor
juridice necontencioase in materie civila si/sau comerciala se poate trage
concluzia impartasita de doctrina ca ACTIVITATEA NOTARIALA are un
caracter necontencios, gratios si voluntar. In aceste conditii vom analiza
raportul dintre procedura contencioasa de solutionare a conflictelor si cea
necontencioasa.
In primul caz fiind vorba de o procedura de solutionare a unui conflict
de catre o institutie anume desemnata sa-l solutioneze (exemplu justitie,
arbitraj, birou de mediere) procedura fiind de natura contencioasa se
desprinde existenta unei pretentii contrare a unei parti fata de cealalta, iar
diferendul se solutioneaza printr-o hotarare care are autoritate de lucru
judecat.
In al doilea caz fiind vorba de inexistenta unui litigiu intre parti ne
aflam in fata unei proceduri necontencioase ceea ce este o conditie de baza
in activitatea notariala, iar de aici se poate trage concluzia ca activitatea
notariala nu este de natura contencioasa.
Daca in general in cadrul procedurii contencioase nu intervine activitatea
notarului public in alt mod se pune problema atunci cand trebuie
autentificat un Acord de Mediere intocmit de un mediator autorizat. Stim ca
medierea este o modalitate alternative de solutionare a conflictelor de catre
o persoana specializata autorizata in conditiile Legii nr. 192 din 2006,
numita mediator. Este important de analizat daca autentificarea Acordului
de Mediere este de natura procedurii contencioase sau necontencioase. Din
analiza Art. 59 din legea 192 din 2006 rezulta ca notarul public investit cu
autentificarea unui accord de mediere are obligatia sa verifice daca acordul

este intocmit cu respectarea legii si numai dupa aceea sa dispuna

autentificarea. In conditiile in care Acordul de Mediere cuprinde clause
contrare legii si trebuie refacut de catre acesta se pune problema daca
notarul public intervine intr-o procedura contencioasa sau nu. Consider ca
nu intervine in procedura contencioasa in timpul semnarii si autentificarii
Acordului de Mediere doar daca modificarea o face mediatorul care a
instrumentat dosarul de mediere iar partile din dosarul de mediere
impreuna cu mediatorul semneaza actele impreuna in fata notarului public
care a dispus autentificarea.
De asemenea notarul public care este si mediator - legea permite
acest lucru-poate sa redacteze Acordul de Mediere in calitate de mediator
autorizat, iar in calitate de notar public participa ca titular al unei proceduri
necontencioase. Deci, notarul nu pronunta dreptul el aplica normele
legale in cadrul procedurii notariale solicitate de parti, iar in cazul aparitiei
unui litigiu le indruma pe acestea in fata organelor cu atributii
jurisdictionale competente.
Datorita regulilor dupa care isi indeplineste atributiile se poate
aprecia, chiar daca nu este organ cu atributii jurisdictionale, ca notarul
public este un magistrat in procedura necontencioasa.
Aceasta afirmatie este sprijinita si pe dispozitiile CODULUI
DEONTOLOGIC al NOTARULUI PUBLIC (Art. 6 alin. 1 si 2) potrivit caruia
conditiile ca activitatea nelitigioasa sa nu se transforme in contencios
consta in pregatirea, integritatea, impartialitatea si intelepciunea notarului
de a nu incalca acele valori care sa declanseze litigiul, dar si in arta de a le
armoniza, pentru obtinerea rezultatului urmarit de parti si ocrotit de lege.
2. INCOMPATIBILIT I I INTERDICII
Pornind de la faptul ca notarul public este investit sa indeplineasca un
serviciu de interes public si are statutul unei functii autonome, legea
prevede si anumite cazuri de incompatibilitate cu anumite ocupatii sau
calitati.
Cu privire la activitatea notariala regimul incompatibilitatilor este
prevazut de Art. 35 din Legea nr. 36/1995 completata si modificata prin
Legea nr. 298/2009 care stabileste ca exercitarea profesiei de notar public
este incompatibila cu :
- desfasurarea unei activitati salarizate sau de executor judecatoresc,
avocat ori consilier juridic ;
- cu desfasurarea unor activitati comerciale direct sau prin personae
interpose;
- cu calitatea de asociat intr-o societate in nume colectiv, de asociat
comanditat in societatile in comandita simpla sau pe actiuni, administrator
intr-o societate cu respundere limitata, presedinte al unui consiliu de
administratie, membru al consiliului de conducere, director general sau
director al unei societati pe actiuni, administrator al unei societati civile.
Activitatile compatibile cu functia de notar public sunt :

- cadru didactic universitar ;

- activitatii literare sau publicistice ;
- deputat sau senator ori consilier in consiliile locale sau judetene pe
durata mandatului;
- calitatea de membru in organele de conducere sau in alte organisme
ale Uniunii Nationale a Notarilor Publici, Camerele Notarilor Publici ori in alte
organizatii interne si internationale la care Uniunea sau Camerele sunt
affiliate sau cu care colaboreaza.
Aceste activitati sunt enumerate expres de Legea nr. 36/1995, dar mai
sunt si alte activitati care pot fi exercitate dupa cum rezulta din
interpretarea textului de lege, cum ar fi calitatea de asociat al unei societati
cu raspundere limitata, sau al unei societati pe actiuni, membru in asociatii
si fundatii si in organele de conducere a acestora.
Din analiza Legii nr. 192/2006 rezulta ca functia de notar public este
compatibila si cu profesia de mediator. Pornind de la faptul ca profesia de
notar public este compatibila cu cea de mediator ajungem la concluzia ca
este compatibila si cu alte profesii pe care legea nu le interzice cum ar fi :
arbitru, practician in insolventa. Aceasta compatibilitate rezulta pe baza
silogismului juridic (silogismul juridic este definit ca fiind un rationament
deductiv care contine trei judecati legate intre ele, astfel incat a treia
judecata care reprezinta o concluzie se deduce din cea dintai prin cea dea
doua), astfel daca o persoana este notar public si are si calitatea de
mediator, iar calitatea de mediator este compatibila cu cea de practician in
insolventa rezulta implicit ca acea persoana poate fi si practician in
insolventa.
Acelasi rationament poate fi aplicat pentru profesia de arbitru,
evaluator, consilier pe probleme de proprietate sau alte activitati care nu
prevad interdictia expresa de a desfasura aceste profesii alaturi de cea de
notar public.
In caz de incompatibilitate sanctiunea care se aplica notarului public
este suspendarea din functie in conformitate cu Art. 24 alin 1 din lege pe
durata cat exista starea de incompatibilitate. Suspendarea se dispune de
Ministrul Justitiei la propunerea Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor
Publici. Incetarea starii de incompatibilitate conduce la revenirea in functie
a notarului public. Avand in vedere efectele pe care le produce suspendare
a din functie a notarului public aceasta situatie trebuie sa fie analizata cu
maxima competenta deoarece se pot produce prejudicii materiale si de
imagine notarului public care se pot repercuta asupra celor care au cerut
suspendarea.
Cat priveste statuarea pozitiei independente a notarului, judecatorului
avocatului, mediatorului, arbitrului precizam ca ne aflam in prezenta unei
conlucrari care presupune competente clar delimitate prin Constitutie,
autonomie organizatorica si functionala, garantii constitutionale ale
indeplinirii functiilor si ale respectarii drepturilor cetatenilor. Fiecare din
profesiile enumerate au legi clare in baza carora isi desfasoara activitate.
Astfel, potrivit Art. 56 din Legea nr. 36 / 1995 notarul public nu poate

indeplini acte notariale, sub sanctiunea nulitatii, daca :

a) in cauza sunt parti sau interesati in orice calitate, el, sotul,
ascendentii si descendentii lor;
b) este reprezentantul legal ori imputernicitul unei parti care participa
la procedura notariala.
Si pentru judecatori, procurori si asistentii judiciari legiuitorul a
prevazut anumite cazuri in care se poate presupune ca acestia nu ar fi
obiectivi, datorita legaturii de rudenie sau afinitate cu una din parti,
afectiunii ce o poarta uneia din parti, ori dimpotriva datorita vrajmasiei care
exista intre el si una din parti etc. .
In cele dou situaii prevzute de Art. 56 din Legea nr. 36/1995
legiuitorul prezum lipsa de obiectivitate a notarului public. Primul caz,
precizat n textul menionat, este asemntor cu motivul de recuzare al
judectorilor, prevzut n art. 27 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. Totui, ntre
aceste texte exist o deosebire fundamental : recuzarea este consacrat
prin norme procedurale dispozitive, n timp ce interdiciile la care ne referim
sunt de ordine public. De altfel, n cazul interdiciilor prevzute de Art. 56
din Legea nr. 36/1995 legea stabilete, n mod expres, c nerespectarea lor
atrage dup sine sanciunea nulitii.
Legea nu instituie i interdicii" asemntoare cazurilor de recuzare
din drep-tul procedural comun, cum ar fi : rudenia sau afinitatea (i n alte
situaii dect cele enunate anterior). Opinm c nu se poate susine c ne
aflm n prezena unei lacune legislative. Dimpotriv, soluia se ntemeiaz
pe caracterul necontencios al activitii i procedurii notariale. Prin urmare,
chiar dac una din pri este rud sau afin cu notarul public (n alt grad de
rudenie dect cel precizat n Art. 56 din Legea nr. 36/1995) cealalt parte i
poate exprima ncrederea n serviciul prestat de notarul respectiv.
3. DREPTURILE NOTARILOR PUBLICI
Principalele DREPTURI ale NOTARULUI PUBLIC sunt precizate n Art.
30-34 din Legea nr. 36/1995 i se refer la :
a) se bucura de stabilitate in functie, neputand fi mutati in alta
localitate fara acordul lor si isi exercita personal functia ; sediul biroului
notarial va fi in localitatea in care isi are domiciliul sau resedinta titularul
sau titularii birourilor notariale asociate ;
b) pentru activitatea prestata notarul public are dreptul la onorarii,
acestea fiind stabilite periodic de Consiliul Uniunii si aprobate de ministrul
justitiei. La stabilirea acestora se are in vedere, in cazul actelor notariale
date de legea in competenta exclusiva a notarului, complexitatea si
valoarea actului iar pentru actele ce nu pot fi apreciate ca valoare si pentru
consultatii, sume fixe minimale ;
c) dreptul la concediu anual de 30 de zile lucratoare ;
d) dreptul la asigurari sociale de stat pe baza contributiilor stabilite de
lege.
Pe langa prevederile exprese ale legii, notarii se mai bucura si de

drepturile prevazute in Statut, dupa cum urmeaza :

- Notarul public are dreptul de a deschide cel mult dou sedii
secundare, n localitile din circumscripia lui, n care nu funcioneaz un
sediu de birou notarial ;
- s aleag i s fie alei n organele de conducere ale Uniunii i ale
Camerelor, n condiiile prevzute n prezentul statut ;
- s se adreseze organelor Uniunii i ale Camerelor i s primeasc
informaiile solicitate;
- s poarte nsemnele Uniunii ;
- s beneficieze de concediu de odihn, anual ;
- s aib acces la toate datele care privesc organizarea administrativ
a activitii notariale, att la nivelul Camerelor, ct i al Uniunii ;
- s primeasc, pentru merite deosebite, recompense, diplome de
onoare i de excelen, la propunerea adunrilor generale ale notarilor
publici sau a Consiliului Uniunii ;
- s adere individual la Uniunea Internaional a Notariatului Latin ;
- sa participe, la cerere, la edinele organelor Camerelor i ale
Uniunii, atunci cnd au un interes propriu, n vederea susinerii acestuia ;
- s beneficieze de sprijin financiar n caz de ntrerupere a activitii
biroului din cauza incapacitii temporare de munc, pe o durat de cel
mult 6 luni ;
- s beneficieze, la cerere, de asisten juridic din partea Uniunii, prin
personalul de specialitate, n cauzele care au legtur cu activitatea
profesional ;
- s beneficieze de orice alte drepturi prevzute de lege i statut.
4. OBLIGAIILE NOTARILOR PUBLICI
Pe langa obligatiile legate de probleme ce privesc relatia notarului
public cu organismele din care face parte acesta are si unele obligatii ce au
drept scop desfasurarea in optime conditii a activitati sale. Astfel, potrivit
Art. 36 si 37 din lege se desprind:
- pastrarea secretului profesional, aspect la care m-am referit deja ;
- notarul public este obligat sa nu absenteze mai mult de cinci zile
consecutiv fara a asigura functionarea biroului sau in conditiile legii. Este
vorba, evident, de zile lucratoare.
Notarul Public este obligat sa respecte indatoririle prevazute in codul
deontologic al profesiei si sa aiba o conduita demna de functia pe care o
exercita si de statutul sau social.
Un element important al acestei conditii este reprezentat de
exercitarea in conditii de concurenta loiala a profesiei de notar asa cum
este prevazuta aceasta in Codul deontologic.
Nu in ultimul rand, notarul public este obligat sa respecte ordinea de
drept, vointa partilor si normele procedurale si materiale reglementate in
vederea indeplinirii scopului institutiei pe care o reprezinta.
Notarul public are asadar obligaia de a respecta normele de drept

substanial i procedural aplicabile n materie notarial. El are, de

asemenea, ndatorirea de a respecta normele de disciplin inerente
serviciului public pe care-l ndeplinete. Aceste obligaii de sintez nu sunt
prevzute n mod expres n Capitolul al ll-lea din Legea nr. 36/1995.
Totui, Art. 37 din Legea nr. 36/1995 vizeaz un aspect particular al obliga
iei de a respecta normele de disciplin profesional. Potrivit acestui text,
notarul nu poate absenta mai mult de 5 zile consecutiv, fr a asigura
funcionalitatea biroului su. In caz contrar, camera notarilor publici poate
delega un alt notar public pentru ndeplinirea atribuiilor notarului public
absent.
O obligaie particular a notarului public este prevzut n Art. 30 din
Regulament si are ca obiect modul de realizare a publicitii profesionale. In
sensul acestei prevederi legale i este interzis notarului public s-i fac
reclam prin orice mijloace; el poate recurge ns la anunuri referitoare
exclusiv la existena i sediul biroului notarial, programul de lucru i
coninutul activitii.
Exist i alte obliga ii profesionale ale notarului cum sunt cele
privitoare la organizarea unor eviden e i registre, organizarea arhivei i a
evidenei finan-ciar-contabile. In esen i n finalul acestor consideraii se
poate afirma c exist mai multe categorii de obligaii i care se refer la :
raporturile notarului public cu clienii si, la raporturile dintre notari i la
calitatea de agent nvestit cu autoritate public.
In fapt, n multe ri exist preocupri pentru includerea drepturilor i
obligaiilor notarilor publici ntr-un cod deontologic 1. Un asemenea cod de
deontologie notarial a fost adoptat i n ara noastr i el cuprinde norme
deosebit de utile pentru toi notarii i mai ales pentru cei care doresc s
mbrieze aceast carier profesionala. Ne limitm aici s enunm doar
cteva din regulile cele mai importante statornicite n acest cod. Astfel,
potrivit Art. 13 din Codul deontologic al notarilor publici:
Intreaga activitate a notarului public trebuie s se ntemeieze pe
respectarea urmtoarelor precepte decalogale:
1. Onoreaz-i funcia pe care o ndeplineti;
2. Dac ai cea mai mic ndoial cu privire la ceea ce faci, abine-te ;
3. Aeaz adevrul mai presus de orice ;
4. Lucreaz cu pruden ;
5. Studiaz cu pasiune ;
6. Consiliaz cu bun-credin ;
7. Inspir-te din principiul echitii ;
8. Condu-te dup lege ;
9. Exercit-i profesiunea cu demnitate ;
10. Amintete-i c misiunea ta este aceea de a evita litigiile dintre
oameni.
Normele amintite sunt fundamentale i ele pot fi sintetizate, ntr-o
formul de maxim generalitate, n pasiune profesional , pasiune pentru
adevr, respect fa de lege i bun-credin. Iar aceste norme nu trebuie
considerate ca simple formule fr fond, sau axiome doctrinare, ci trebuie

aplicate cu rigoare i fermitate de notari, ntruct numai astfel pot fi

salvgardate drepturile i interesele pe care ei trebuie s le apere i
meninut spiritul de cofraternitate att de necesar unei profesii de o
incontestabil utilitate social.
5. RSPUNDEREA NOTARULUI PUBLIC
5.1. PRECIZARI PREALABILE
Raspunderea civila este o forma a raspunderii juridice, guvernata de
principiul legalitatii si fundamentata pe obligatia celui ce a pagubit pe altul
de a repara prejudiciul produs. Raspunderea civila are doua forme :
raspunderea delictuala (extracontractula) si raspunderea contractuala.
Legislaia n vigoare con ine prevederi detaliate cu privire la
rspunderea dis-ciplinar a notarului public. Ea cuprinde i dispoziii sumare
cu privire la incidena rspunderii civile. In continuare vom examina
principiile rspunderii civile i disciplinare a notarilor publici.
5.2. RSPUNDEREA CIVIL A NOTARILOR PUBLICI
Raspunderea civila a notarului public poate fi angajata, in conditiile
legii civile, pentru incalcarea obligatiilor sale profesionale, atunci cand
acesta a cauzat un prejudiciu.
Pentru garantarea responsabilitatii civile a notarilor publici, in cadrul
Uniunii Nationale a Notarilor Publici s-a organizat si functioneaza Casa de
Asigurari, cu personalitate juridica, in conditiile stabilite prin statutul
propriu, aprobat de Uniunea Nationala a Notarilor Publici. Notarii publici au
calitatea de asiguratori, ca membrii ai Casei de Asigurari si de asigurati,
prin contractul de asigurare.
Problema rspunderii civile a notarului public poate interveni, n
practic, n cazuri extrem de rare. Constatarea se ntemeiaz pe caracterul
necontenios al procedurii notariale. Pe de alt parte, majoritatea actelor
notariale se ndeplinesc n prezena prilor i n conformitate cu voina lor,
dac, bineneles, aceasta este conform cu legea.
Cu toate acestea, legiuitorul a manifestat interes pentru
reglementarea rs-punderii civile n acele cazuri n care prin activitatea sa
notarul ar produce un prejudiciu unei persoane fizice sau juridice. Legea nr.
36/1995 consacr o norm deosebit de important n aceast materie. Ne
referim la Art. 38 alin. (1) din Legea nr. 36/1995, care dispune c :
Rspunderea civil a notarului public poate fi angajat, n condi iile legii
civile, pentru nclcarea obligaiilor sale profesionale, atunci cnd acesta a
cauzat un prejudiciu.
Dispoziia normativ reprodus mai sus este deosebit de explicit. Ea
face trimitere la legea civil. Totui o ntrebare poate strui : trimiterea la
legea civil trebuie neleas ca fiind fcut la principiile rspunderii civile
delictuale sau ale raspunderii civile contractuale? Raspunsul la aceasta
intrebare depinde de natura activitatii notariale si a raporturilor si a
raporturilor dintre notar si client.

Activitatea notariala se exercita in cadrul unui serviciu public, asa cum

dispune in mod expres Art. 3 din Legea nr. 36/1995, notarul public este
investit sa indeplineasca un serviciu de interes public. In acelasi timp
actul notarial este, potrivit legii, un act de autoritate publica. De aceea, in
doctrina noastra s-a socotit ca activitatea notariala se inglobeaza in
conceptul de functie publica, in acceptiunea traditionala a acestui termen,
desi notarul nu poate fi considerat ca fiind un functionar. Avand in vedere
argumentele mentionate, putem sustine ca o atare functie publica se
realizeaza in afara unor raporturi contractuale, iar raspunderea notarului
pentru pagubele produse nu poate imbraca decat forma unei raspunderi
civile delictuale.
Trebuie mentionat de asemenea ca serviciul public exercitat de notar
are o figura juridica proprie, in sensul ca acest serviciu se realizeaza de o
persoana care indeplineste o profesie liberala. Profesia de notar nu se
realizeaza insa in afara unor raporturi contractuale. Este adevarat insa ca
legislatia in vigoare nu impune necesitatea incheierii uni contract intre
notarul public si client, astfel cum o atare reglementare exista cu privire la
activitatea avocatiala (Legea nr. 51/1995). Aceasta imprejurare face ca
problema raspunderii civile a notarului public sa fie una dintre cele mai
delicate.
In pofida acestei situatii, noi achiesam tezei potrivit careia intre
notarul public si client se stabilesc raporturi de natura contractuala.
Argumentele cele mai semnificative care pot fundamenta o astfel de
conceptie, ar fi :
- este de remarcat faptul ca pentru serviciile prestate notarul public
primeste un onorariu, ori conceptul de onorariu evoca tocmai suma de bani
platita indeosebi unui liber profesionist, ca avocat, medic intr-un cabinet
individual sau notar public ;
- activitatea notarului public se realizeaza numai la cererea partii
interesate, imprejurare ce prezinta semnificatii si cu privire la natura
raporturilor dintre notar si client ;
- notarul public este supus unor obligatii fiscale proprii profesiunilor
liberale .
Avand in vedere considerentele expuse ne alaturam opiniei potrivit
careia raspunderea patrimoniala a notarului public are un caracter
contractual. In scopul dezdaunarii persoanelor pagubite s-a instituit, dupa
modelul legislatiei franceze un sistem de asigurare de raspundere
profesionala a notarului. Acesta se realizeaza prin casa de asigurari,
consituita in acest scop. Casa de asigurari pentru garantarea raspunderii
civile functioneaza in cadrul Uniunii Nationale a Notarilor Publici.
5.3. RSPUNDEREA DISCIPLINAR A NOTARILOR PUBLICI
Realizand un serviciu de interes public, desi are statutul unei functii
autonome, notarul public are, potrivit Legii Notarilor Publici si a Activitatii
Notariale, nr. 36/1995 si o raspundere disciplinara care se antreneaza in
cazuri expres si aproape limitativ, prevazute de lege.

Sediul materiei il constituie Art. 39 - 41 din Legea nr. 36/1995, precum

si Art. 31-35 din Regulamentul de punere in aplicare a legii notarilor publici
si a activitatii notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul Ministrului Justitiei
nr. 710/C/1995, publicat in Monitorul Oficial nr. 176/8 august 1995. Unele
dispozitii, de natura procedural organizatorica, se regasesc si in Statutul
Uniunii Nationale a Notarilor Publici.
Astfel , exercitarea de catre notar a unui serviciu de interes public nu
putea sa ramana fara consecinte si pe planul reglementarii raspunderii
disciplinare. Conditiile generale ale raspunderii disciplinare sunt cele din
dreptul comun.
Asa fiind, ne vom referi in cursul nostru doar la aspectele particulare
ale raspunderii disciplinare a notaruui public. In aceasta privinta,
evidentiem, mai intai, ca legiuitorul determina abaterile disciplinare ce pot
angaja raspunderea disciplinara a notarului public. Raspunderea
disciplinara a notarului public are ca temei abaterea. Potrivit Art. 39 din
Legea nr. 36/1995 raspunderea disciplinara poate interveni pentru
urmatoarele abateri :
a) intarziere sau neglijenta in efectuarea lucrarilor ;
b) lipsa nejustificata de la birou ;
c) nerespectarea secretului profesional ;
d) comportament care aduce atingere onoarei sau probitatii
profesionale.
Din modul de redactare a textului mentionat rezulta ca abaterile
disciplinare sunt limitativ prevazute de lege. Nici Regulamentul de aplicare
a Legii nr. 36/1995 nu permite o alta intepretare, desi Art. 31 (Pentru
abaterile disciplinare prevazute n art. 39 din lege, aciunea disciplinar se
exercit de Colegiul director, din oficiu, la sesizarea ministrului justiiei sau
a biroului executiv al Consiliului Uniunii, n termen de 60 de zile de la data
cnd a luat cunostinta de existenta unei abateri.) pare a sugera o alta
solutie, atunci cand determina titularul actiunii disciplinare pentru
abaterile disciplinare prevazute in art. 39 din lege. Totusi pentru
savarsirea altor abateri nu exista norme procedurale distincte.
Pe de alta parte, remarcam ca legiuitorul consacra doua abateri foarte
precis determinate : lipsa nejustificata de la birou si nerespectarea
secretului profesional. Se impune o prezizare in privinta primei abateri.
Dispozitiile Art. 39 lit. b) ( b) lipsa nejustificata de la birou;) trebuie
coroborate cu cele inscrise in Art. 37 alin (1) (Notarul public nu poate
absenta mai mult de 5 zile consecutiv, fara a asigura functionalitatea
biroului sau, n conditiile legii.) din Legea nr. 36/1995.
Celelalte doua abateri, prevazute in Art. 39 din Legea nr. 36/1995, au
un caracter general si ele acopera o paleta foarte larga de fapte ce pot
determina raspunderea disciplinara a notarului public. Astfel, abaterea
prevazuta de art. 39 lit. a) din Legea nr. 36/1995 intarziere sau neglijenta
in efectuarea lucrarilor acopera o sfera nelimitata a nesocotirii obligatiilor
profesionale ale notarului public.
Acelasi considerent se poate formula si in legatura cu abaterea

prevazuta de Art. 39 lit. d) din Legea nr. 36/1995 comportament care

aduce atingere onoarei sau
probitatii profesionale. Se poate afirma ca ultima abatere include nu doar
fapte determinate de nesocotirea unor obligatii profesionale, ci si pe cele de
ordin moral, privitoare la demnitatea profesiei.
Legea determina nu numai abaterile disciplinare, ci si sanctiunile ce se
pot aplica notarului public, in raport de gravitatea faptelor savarsite. Aceste
sanctiuni sunt cele prevazute in Art. 41 din Legea nr. 36/1995 si se refera la
:
a) observatie scrisa ;
b) amenda de la 5.000 lei la 20.000 lei ; amenda se face venit la
bugetul Camerei Notarilor Publici. Neachitarea amenzii n termen de 30 de
zile de la data ramnerii definitive a hotarrii, atrage suspendarea de drept
a notarului public din functie. Suspendarea este efectiva pna la achitarea
sumei. Hotarrea definitiva de aplicare a amenzii constituie titlu executoriu.
c) suspendarea din functie pe o durata de maximum 6 luni;
d) excluderea din profesie.
In ceea ce priveste sanctiunea suspendarii din functie pe o durata de
maximum 6 luni, aceasta se diferentiaza de alte cazuri de suspendare care
pot interveni, fie ca o masura de protectie a interesului cetateanului, Art. 42
alin 1 din lege (n cazul n care mpotriva notarului public s-a luat masura
arestarii preventive, ministrul justitiei, la propunerea Consiliului Uniunii
Nationale a Notarilor Publici, va lua masura suspendarii din functie, pna la
solutionarea cauzei penale, potrivit legii), fie ca un act de constatare a
unei situatii de fapt, incapacitatea temporara de munca.
Excluderea din profesie reprezinta sanctiunea cea mai grava care se
poate aplica unui notar public. Legea nu reglementeaza posibilitatea
reabilitarii notarului public si a reinvestirii lui in functie. De aceea,
consideram ca sanctiunea suprema, excluderea din profesie, trebuie facuta
cu multa precatiune. Aceasta si pentru faptul ca excluderea din profesie
este considerata definitiva, imprejurare care face ca postul respectiv de
notar public sa devina vacant.
Actiunea disciplinara se exercita de Colegiul director si se judeca de
Consiliul de Disciplina. Astfel, competenta de solutionare a abaterilor
disciplinare apartine Consiliului de disciplina constituit la nivelul Uniunii.
Organul de jurisdictie disciplinara este alcatuit din 15 membri, cate unul din
fiecare camera, desemnati de adunarea generala a camerei pe durata
dintre doua congrese ordinare ale Uniunii, confirmati de Congresul Uniunii.
O dispozitie procedurala deosebit de importanta este prevazuta in Art.
59 alin 4 din Statut, text potrivit caruia : Consiliul de disciplin i
desfoar activitatea n mod independent i nu se subordoneaz nici unui
organ de conducere al Uniunii. Prin urmare, Consiliul de disciplina este
conceput ca un veritabil organ de jurisdictie disciplinara. Exista si alte
norme statutare care confirma asertiunea de mai sus si la care ne vom
referi in continuare in curs.
Consiliul de disciplin judec n complet format din 3 membri, prezidat

de preedintele Consiliului de disciplin sau unul dintre membrii acestuia,

desemnat de preedinte (Art. 61 din Statut).
Actiunea disciplinara se exercita de catre colegiul director al camerei
notarilor publici. Acesta se poate autosesiza sau poate fi sezizat, dupa caz,
de ministrul justitiei sau de organele de control ale Consiliului Uniunii, prin
presedinte. Ea se exercita in termen de 60 de zile de la data cand colegiul a
luat cunostinta de existenta abaterii, dar nu mai tarziu de un an de la data
savarsirii ei ( Art. 31 din Regulament).
In scopul stabilirii raspunderii disciplinare este obligatorie efectuarea
unei cercetari prealabile. Legea nr. 36/1995 limiteaza cercetarea prealabila
doar la aplicarea unor sanctiuni grave. In acest sens, Art. 40 alin (2) din
Legea nr. 36/1995 precizeaza ca Pentru suspendarea din functie sau
excluderea din profesie este obligatorie o cercetare prealabila, care se
efectueaza de catre Colegiul director.
Textul citat contine o norma al carei continut este greu de explicat din
punct de vedere teoretic. Intr-adevar, textul consacra obligativitatea
cercetarii prealabile doar pentru ipotezele in care sanctiunea aplicata ar fi
suspendarea din functie sau excluderea din profesie. Cercetarea este
insa, in mod firesc, anterioara aplicarii sanctiunii. Mai mult, cercetarea
precede si faza dezbaterilor contradictorii in fata Consiliului de disciplina.
Ori, efectuarea cercetarii este obligatorie in situatiile mentionate, iar
aceasta se realizeaza de colegiul director, iar nu de instanta disciplinara.
Cercetarea prealabila are ca obiect stabilirea faptelor, a urmarilor
acestora, existenta vinovatiei si alte elemente concludente in solutionarea
cauzei (Art. 32 alin (2 ) n cazurile prevazute de art. 40 din lege se
efectueaza obligatoriu o cercetare prealabila de catre Colegiul director al
Camerei Notarilor Publici. n cadrul cercetarii prealabile se vor stabili faptele
si urmarile acestora, existenta vinovatiei, ct si orice date concludente.
Ascultarea celui n cauza si verificarea apararii notarului public cercetat
sunt obligatorii. Refuzul notarului public cercetat de a face declaratii sau de
a se prezenta la cercetari se constata prin proces-verbal si nu mpiedica
finalizarea cercetarii. Notarul public cercetat are dreptul sa cunoasca toate
actele cercetarii, sa solicite probe n aparare si sa fie asistat de un alt notar
public ori de un avocat.)
Dispozitiile Legii nr. 36/1995 se completeaza in mod corespunzator si
cu prevederile Codului de procedura civila (Art. 104).
Potrivit Art. 40 alin (3) din Legea nr. 36/1995 Audierea celui n cauza
este obligatorie, acesta fiind ndreptatit sa ia cunostinta de continutul
dosarului si sa-si formuleze apararea. O dispozitie asemenatoare este
prevazuta si in Art. 32 alin (3) din Regulament, Consiliul de disciplina
citeaza pentru termenul de judecata Colegiul director al Camerei Notarilor
Publici si pe notarul public n cauza, caruia i se va aduce la cunostinta
continutul dosarului. Potrivit acestor prevederi legale se desprinde
concluzia ca audierea persoanei cercetate este obligatorie doar in cazurile
de suspendare sau de excludere din profesie.
Potrivit celor relatate mai sus, atat ancheta administrativa, cat si

ascultarea notarului cercetat sunt elemente procedurale indispensabile

jurisdictiei disciplinare. Datorita acestui fapt ele reprezinta exigentele
majore ale raspunderii disciplinare, in sensul ca trebui sa aiba un caracter
general, adica sa fie incidente in cazul tuturor abaterilor disciplinare.
Potrivit Art. 58 alin (2) din Statut Colegiul director, din oficiu, la
sesizarea ministrului justiiei sau a Biroului executiv al Consiliului Uniunii, n
termen de 60 zile de la data cnd a luat cunotin de existena unei
abateri exercit aciunea disciplinar.
Legea determina si consecintele refuzului notarului cercetat de a face
declaratii sau de a se prezenta la investigatii. Potrivit Art. 32 alin (2) din
Regulament Refuzul notarului public cercetat de a face declaratii sau de a
se prezenta la cercetari se constata prin proces-verbal si nu mpiedica
finalizarea cercetarii. Notarul public cercetat are dreptul sa cunoasca toate
actele cercetarii, sa solicite probe n aparare si sa fie asistat de un alt notar
public ori de un avocat.
Dupa terminarea anchetei administrative actiunea disciplinara se
exercita in fata Consiliului de disciplina. La judecata se citeaza in mod
obligatoriu atat titularul actiunii diciplinate, colegiul director, cat si notarul
public. La judecarea abaterii disciplinare se pargurg urmatoarele etape :
presedintele completului expune continutul sesizarii; se asculta partile si
eventualii martori; declaratiile se consemneaza in scris si vor fi semnate de
catre parti, precum si de presedinte; se administreaza alte probe si dovezi
necesare pentru rezolvarea cauzei.
Dupa administrarea si cercetarea probelor Consiliul de disciplina se
pronunta cu majoritate de voturi asupra actiunii disciplinare. Daca se
constata ca notarul public judecat a savarsit abaterea, completul dispune
aplicarea uneia dintre sanctiunile disciplinare prevazute de Art. 41 din
Legea nr. 36/1995.
In situatia in care se constata nevinovatia notarului public, precum si
atunci cand sesizarea a fost facuta peste termen, completul respinge
actiunea disciplinara si inchide dosarul.
Potrivit prevederilor Art. 66 din Statut (1) mpotriva hotrrii, p rile
pot face contestaie la Consiliul Uniunii, n termen de 10 zile de la
comunicare, pentru prile lips i de la pronunare, pentru cei care au fost
prezeni. (2) Hotrrea Consiliului Uniunii poate fi atacat n justiie, potrivit
legii. (3) Hotrrile Consiliului de disciplin definitive i irevocabile sunt
executorii.
Art. 67 din Statut prevede ca (1) Notarul public sancionat disciplinar
nu poate exercita funcii eligibile n cadrul organizaiei profesionale.(2)
Notarul public sancionat disciplinar nu-i poate depune candidatura pentru
funcii eligibile n cadrul organizaiei profesionale n urmtorul mandat. (3)
Notarul public sancionat disciplinar nu va putea angaja i ndruma notari
stagiari n termen de 1 an de la data rmnerii definitive i irevocabile a
hotrrii Consiliului de disciplin prin care s-au aplicat sanciunile prevzute
de Art. 41 lit. a) i b) din Legea nr. 36/1995, respectiv, de la data emiterii
Ordinului Ministrului Justiiei n cazul aplicrii sanciunii prevzute de art.41

lit. c).
Prin Art. 40 alin. (5) din Legea nr. 36/1995 se prevede ca Hotarrea
Consiliului Uniunii poate fi atacata la instanta judecatoreasca competenta,
civila sau de contencios administrativ, dupa caz. Impotriva hotararii
pronuntata de Sectia de Contencios Administrativ a Curtii de Apel Bucuresti,
cei nemultumiti pot declara recurs, care va fi judecat de Sectia de
Contencios Administrativ a Curtii Supreme de Justitie.
Abaterile pe care le pot savarsi notarii publici sunt de natura sa
afecteze desfasurarea in bune conditii a activitatii notariale, prestigiul si
credibilitatea institutiei notarului public.
Incheiem aceasta sectiune prin prezentarea unor abateri care pot fi
savarsite de notarii publici : deplasarea in circumscriptia altei judecatorii
pentru autentificarea unor acte ; nerespectarea onorariilor minimale,
netinerea
registrelor
notariale
obligatorii,
nearhivarea
actelor,
nerespectarea secretului profesional, etc.
5.4. RSPUNDEREA PENAL A NOTARILOR PUBLICI
Actuala reglementare juridic nu beneficiaz de prevederi particulare
asupra rspunderii penale a notarului public. Asemenea norme juridice nici
nu erau necesare. Prin urmare, n lipsa unor norme derogatorii de la dreptul
comun se vor aplica principiile generale ale legislaiei penale. Reamintim c
svrirea unor infraciuni poate determina, n condiiile Art. 23 alin. (1) lit.
f) din Legea nr. 36/1995, eliberarea din funcie a notarului condamnat
penal.
Totui, este de semnalat c doctrina recent a abordat i problema de
a cunoate dac notarul public poate fi subiect al unor infraciuni de
serviciu sau n legtur cu serviciul. Intr-o prim opinie s-a susinut c
notarul public poate deveni subiect activ al unor asemenea infraciuni,
ntruct acesta realizeaz un serviciu public, avnd astfel calitatea de
funcionar public. Asimilarea notarului cu funcionarul public este dup
prerea noastr foarte discutabil n pofida faptului c notarul public
ndeplinete un serviciu de interes public.
Intr-adevr, funcia public, la care se refer Art. 3 din Legea nr.
36/1995, nu se realizeaz n cadrul unei instituii sau autorit i publice, ci
de un liber profesionist care are statutul unei funcii autonome. Pe de alt
parte, pentru serviciile prestate notarul public nu este retribuit sau salariat,
el fiind ndreptit s primeasc un onorariu, ce se stabilete pe baza
acordului dintre notar i client, iat de ce ne al turm opiniei potrivit creia
notarul public nu poate fi subiect activ al infraciuni de serviciu, cum este
cea de luare de mit sau abuz n serviciu. Totui este de remarcat c
soluia potrivnic a avut deja ecou n jurisprudena noastr i ea se
ntemeiaz pe dispoziiile Art. 147 C. Pen. .
O soluie judicioas ar fi aceea a consacrrii exprese a rspunderii penale a
notarului public pentru infraciunile specifice activitii sale, astfel cum o
face, de pild , i legiuitorul francez care enun variantele agravate ale
unor infraciuni atunci cnd ele sunt comise de notari publici.

Statutul functiei autonome a notarului public ii da acestuia o deplina

independenta in indeletnicirea sarcinilor profesionale fara presiuni,
ingerinte si influente din partea unor organe ale statului sau din partea unor
persoane. Notarul public isi indeplineste sarcinile profesionale in cadrul
unor proceduri speciale necontencioase notariale, reglementate prin Legea
nr. 36/1995, a notarilor publici si a activitatii notariale.
Judecatorii, notarii publici si alte persoane care-si desfasoara
activitatea in cadrul unor proceduri speciale necontencioase, nu pot fi trase
la raspundere penala si nu vor putea fi subiecti activi ai infractiunilor de
serviciu sau in legatura cu serviciul, cu privirela modul de indeplinire a
sarcinilor profesionale sau pentru solutiile pe care le pronunta in
indeplinirea sarcinilor de serviciu, deoarece legea a instituit controlul pe
cale judecatoreasca asupra actelor pe care le indeplinesc.
In cazul actelor notariale, prin Art. 100 din Legea nr. 36/1995
legiuitorul a prevazut ca Actele notariale pot fi atacate de parti sau de
orice persoana interesata, prin actiune n anulare la instanta
judecatoreasca, n conformitate cu prevederile Codului de procedura civila.
Totodata, partea nemultumita poate introduce plngere mpotriva ncheierii
de respingere a cererii de ndeplinire a unui act notarial, n termen de 10
zile de la data cnd a luat cunostinta, la judecatoria n circumscriptia careia
si are sediul biroul notarial care a refuzat ndeplinirea actului. Plngerea se
depune la biroul notarului public care a refuzat cererea, iar acesta o va
nainta de ndata instantei mpreuna cu dosarul cauzei. Judecarea plngerii
se face cu citarea tuturor partilor interesate n cauza. n cazul admiterii
plngerii, instanta indica n hotarre modul n care trebuie ntocmit actul.
Notarul public este obligat sa se conformeze hotarrii judecatoresti ramasa
definitiva si irevocabila.
6. RELATIILE NOTARULUI PUBLIC CU DIFERITE INSTITUTII ALE
STATULUI
Conform Art. 3 din Legea nr. 36/1995 Notarul public este investit sa
ndeplineasca un serviciu de interes public si are statutul unei functii
autonome, deci este independent in exercitarea atributiilor sale,
supunandu-se doar legii.
Se poate aprecia ca, autonomia functiei de notar public este menita
sa impiedice orice ingerinta in activitatea acestuia de intocmire a actelor si
procedurilor notariale, indiferent de unde ar proveni.
Controlul judecatoresc al actelor notariale este reglementat prin lege,
in cazurile expres prevazute :
a) atacarea de catre parti sau persoana interesata a unui act notarial,
pe caleaactiunii in anulare la instanta judecatoreasca ;
b) plangerea celor interesati impotriva incheierii de respingere a
cererii de indeplinire a unui act notarial.
Conform normelor legale in materie (Legea nr. 36/1995 si
Regulamentul de punere in aplicare a legii notarilor publici si a activitatii

notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul Ministrului Justitiei nr.

710/C/1995, publicat in Monitorul Oficial nr. 176/8 august 1995), notarii
publici au obligatia sa verifice situatii proprietatii, sarcinile bunului si sa
faca demersurile necesare, in numele titularului, pentru transcriere.
Cateva referiri in ceea ce priveste sistemul de publicitate imobiliara :
Legea nr. 7/1996 a cadastrului si a publicitatii imobiliare este
reglementata prin Ordinul Ministerului de Jusitie nr. 2371/1997 privind
aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a birourilor de carte
funciara ale judecatoriilor.
Conform acestei legi, fiecarui imobil (teren cu sau fara constructie) i
se va atribui un numar cadastral pe baza caruia se va face in viitor
identificarea lui.
Orice intabulare a unui contract de vanzare - cumparare (echivalentul
transcrierii in Registrul de inscriptiuni si transcriptiuni imobiliare) trebuie
precedata de deschiderea Cartii funciare. Deschiderea cartii funciare nu
este conditionata de o vanzare, dar se realizeaza cel mai adesea in aceasta
situatie. Atribuirea numarului cadastral se face pe baza unor planuri
intocmite de proiectanti autorizati.
Lucrarea pentru deschiderea Cartii funciare are urmatoarele etape:
Un proiectant autorizat, va realiza planul imobilului (teren cu sau fara
constructie, apartament), planul de incadrare in zona a respectivului imobil
si Memoriul tehnic. Avizele necesare se obtin de la Agenia Naional de
Cadastru i Publicitate Imobiliar.
a) Se intocmeste un set de copii legalizate dupa actul (actele) de
propriatate.
b) Se legalizeaza o copie dupa certificatul de atestare fiscala eliberat
in ultimele 30 de zile (originalul se utilizeaza la notar, cu ocazia vanzarii).
c) In cazul apartamentelor se intocmeste o cerere (in 2 exemplare) din
parte Asociatiei de proprietari (locatari), semnata si stampilata de
Administrator, prin care se solicita deschiderea Cartii funciare colective si
atribuirea numarului cadastral.
d) Se intocmeste o cerere personala (in 2 exemplare) prin care se
solicita deschiderea Cartii funciare individuale.
Cartea funciara dovedeste existenta dreptului real inscris, in folosul
persoanei care a dobandit sau constituit cu buna-credinta un drept real
imobiliar, cat timp nu se dovedeste contrariul. Publicitatea imobiliara se
indeplineste pe tot teritoriul tarii prin carte funciara si are ca obiect
inscrierea in cartea funciara a dreptului de proprietate si a celorlalte
drepturi reale care se transmit, se constituie, se modifica sau care, dupa
caz, se sting si se radiaza, ca urmare a actelor si faptelor juridice referitoare
la un bun imobil.n cartea funciara se mai inscriu sau, dupa caz, se radiaza
si alte raporturi juridice, drepturi personale, interdictii, incapacitati si litigii
judiciare in legatura cu bunul imobil.
Agenia Naional de Cadastru i Publicitate Imobiliar este o instituie
public cu personalitate juridic, unica autoritate n domeniu, aflat n
subordinea Ministerului Administraiei i Internelor, prin reorganizarea

Oficiului Naional de Cadastru, Geodezie i Cartografie i preluarea

activitii privind publicitatea imobiliar de la Ministerul Justiiei. La nivelul
fiecrui jude i n municipiul Bucureti se nfiineaz oficiile de cadastru i
publicitate imobiliar, ca uniti cu personalitate juridic n subordinea
Ageniei Naionale, prin reorganizarea actualelor oficii judeene de cadastru,
geodezie i cartografie i al municipiului Bucureti i a birourilor de carte
funciar.
Agenia Naional de Cadastru i Publicitate Imobiliar asigur
nscrierea drepturilor reale ce se constituie, se transmit, se modific sau se
sting, la cererea notarului public sau a titularului dreptului ori a celorlalte
persoane interesate.
Notarul public care a ntocmit un act privitor la un drept tabular este
obligat s cear din oficiu nscrierea n cartea funciar la biroul teritorial n
a crei raz de activitate se afl imobilul. Despre exercitarea acestei
obligaii se va face meniune expres n cuprinsul actului sau. La
autentificarea actelor prin care se constituie, se modific sau se stinge un
drept real imobiliar, notarul public va solicita un extras de carte funciar
pentru autentificare sau, dup caz, certificat de sarcini. Pe perioada
valabilitii extrasului de carte funciar pentru autentificare, registratorul
nu va efectua nici un fel de nscriere n cartea funciar, cu excepia aceleia
pentru care a fost eliberat.
Extrasul de carte funciara certifica toate datele de identificare si
situatia juridica actuala a imobilului:
a) Descrierea imobilului, adresa completa, numarul cadastral si
numarul cartii funciare;
b) Numele si prenumele proprietarilor ;
c) Actele in baza carora acestia au dobandit proprietatea ;
d) Sarcinile bunului : ipoteci, comandamente, interdictii de instrainare,
privilegii etc.
Extrasul de carte funciara se elibereaza de catre A.N.C.P.I.-O.C.P.I.
competent
- Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliara, in baza actelor de
proprietate care au fost intabulate in Cartea Funciara a imobilului. Pentru
eliberarea acestuia prprietarul trebuie sa se adresaze biroului notarial unde
se va semna contractul de vanzare-cumparare si unde trebuie sa depuna :
- incheierea intabularii imobilului ;
- acte de proprietate ;
- copie acte de identitate proprietar si cumparator .
Acest extras de carte funciara se elibereaza numai delegatilor
notariali, la cererea clientilor si are un termen de valabilitate de 5 zile de la
data depunerii, timp in care nu se poate elibera un alt extras de carte
funciara pentru acelasi imobil. Astfel, este exclusa vanzarea imobilului de
doua ori.
Avand in vedere cele precizate mai sus, se poate aprecia ca relatia
notar public - Agen ia Naional de Cadastru i Publicitate Imobiliar,
trebuie sa fie bazata pe respect reciproc, o relatie amiabila de colaborare,

fara tensiuni profesionale sau de alta natura, in asa fel incat activitatea
celor doua institutii sa se desfasoare normal, in beneficiul cetatenilor.
Notarul public, in exercitarea profesiei sale, colaboreaza cu diferite
institutii ale statului, cum ar fi Oficiul National de Prevenire si Combatere a
Spalarii Banilor, in vederea prevenirii si stoparii fenomenulu infractional.
Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor a fost
infiintat in baza Legii nr. 21/1999, modificata prin Legea nr. 656 / 2002
pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, partea I, nr. 904 din 12.12.2002 si functioneaza ca
organ central de specialitate cu personalitate juridica in subordinea
Guvernului, cu sediul in Bucuresti. Oficiul are ca obiect de activitate
prevenirea si combaterea spalarii banilor, scop in care primeste, analizeaza,
prelucreaza informatii si informeaza Parchetul de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie. Oficiul este condus de un presedinte cu rang de secretar
de stat, numit de Guvern din randul membrilor Plenului Oficiului. Oficiul are
avea acces la bazele de date ale Ministerului de Interne, inclusiv la cele ale
Interpol-ului, Autoritatii pentru Straini, I.G.P., Ministerului Finantelor Publice,
Vamii, Agentiei Nationale pentru Administratie Fiscala, Imprimeriei
Nationale si ale Uniunii Nationale a Notarilor Publici.
Notarii publici au obligatia sa raporteze Uniunii Nationale a Notarilor
Publici, care va raporta Oficiului National de Prevenire si Combatere a
Spalarii Banilor, toate tranzactiile ce au o valoare mai mare de 15.000 mii
euro, si a caror plata nu se efectueaza prin virament bancar.
O alta institutie cu care notarul public colaboreaza in exercitarea
profesiei sale este MINISTERUL FINANELOR P UBLICE. Aceasta colaborare
se materializeaza in sensul ca impozitul datorat in urma tranzactiilor
imobiliare efectuate la biroul notarului pulic, se incaseaza de acesta dupa
care se vireaza la bugetul de stat. Sediul materiei este reglementat de Art.
77, 77 si 77 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Notarii publici care autentific actele ntre vii translative ale dreptului
de proprietate au obligaia de a calcula, de a ncasa i de a vira impozitul la
bugetul de stat pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care a
fost autentificat actul.
La transferul dreptului de proprietate si al desmembramintelor
acestuia, prin acte juridice ntre vii asupra constructiilor de orice fel si a
terenurilor aferente acestora, precum si asupra terenurilor de orice fel fara
constructii, contribuabilii datoreaza un impozit, care se calculeaza in functie
de anumite criterii.
La transmiterea dreptului de proprietate, impozitul prevazut la Art. 77
alin.
(1) si (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si
completarile ulterioare, se calculeaza la valoarea declarata de parti. n cazul
n care valoarea declarata de parti este mai mica dect valoarea orientativa
stabilita de expertizele ntocmite de catre Camerele Notarilor Publici,
impozitul se va calcula la aceasta din urma valoare.

Pentru transmisiunea dreptului de proprietate i a dezmembrmintelor

acestuia cu titlul de motenire nu se datoreaz impozit dac succesiunea
este dezbtut i finalizat n termen de 2 ani de la data decesului autorului
succesiunii. n cazul nefinalizrii procedurii succesorale n termenul
prevzut mai sus, motenitorii datoreaz un impozit de 1% calculat la
valoarea masei succesorale.
Camerele notarilor publici vor actualiza, o dat pe an, expertizele
privind valoarea de circulaie a bunurilor imobile care vor fi comunicate la
direciile teritoriale ale Ministerului Finanelor Publice.
Impozitul prevzut la alin. (1) i (3) din Legea nr. 571/2003 privind
Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, se va calcula i se va
ncasa de notarul public nainte de autentificarea actului sau, dup caz,
ntocmirea ncheierii de finalizare a succesiunii. n cazul n care transferul
dreptului de proprietate sau al dezmembrmintelor acestuia, pentru
situaiile prevzute la alin. (1) i (3), se va realiza printr-o hotrre
judectoreasc, impozitul prevzut la alin. (1) i (3) se va calcula i se va
ncasa de ctre instanele judectoreti la data rmnerii definitive i
irevocabile a hotrrii. Impozitul calculat i ncasat se vireaz pn la data
de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care a fost reinut.
Pentru nscrierea drepturilor dobndite n baza actelor autentificate de
notarii publici ori a certificatelor de motenitor sau, dup caz, a hotrrilor
judectore ti, registratorii de la birourile de carte funciar vor verifica
ndeplinirea obligaiei de plat a impozitului prevzut la alin. (1) i (3) i, n
cazul n care nu se va face dovada achitrii acestui impozit, vor respinge
cererea de nscriere pn la plata impozitului.
Notarii publici au obliga ia s depun semestrial la organul fiscal
teritorial o declaraie informativ privind transferurile de proprieti
imobiliare, cuprinznd urmtoarele elemente pentru fiecare tranzacie :
- prile contractante ;
- valoarea nscris n documentul de transfer ;
- impozitul pe venitul din transferul proprietilor imobiliare din
patrimoniul personal;
- taxele notariale aferente transferului