Cursul 2

Breviar de semiologie psihiatrica

perceptia.
atentie,
memorie,

gandire
limbaj

Procesele psihice
-Definitie: activitati ale sistemului nervos bazate pe structuri
neurofiziologice specifice, care indeplinesc functii specifice

Cogntive

Senzaia
Percepia
Atenia
Memoria
Gndirea
Limbajul
Imaginaia

Afective
Dispoziia
Reaciile afective
Emoiile Sentimentele
Pasiunile

Conative
Movaivatia
Voina
Actvitatea
Comportamentul

Tulburarile senzorialitatii

Senzatiile
- sunt procese psihice
- care reflecta insusirile , separate, ale obiectelor si fenomenelor
- unimodal, adica sunt rezultatul imediat al actiunii stimulilor asupra unui singur analizator,
- evidentiaza proprietatile elementare ale materiei (forma, marime, greutate, culoare, miros, gust)
- Perceptiile - sunt procese senzoriale
- care contin totalitatea insusirilor obiectelor si fenomenelor
- plurimodale- adica sunt rezultatul imediat al actiunii stimulilor asupra mai multor analizatori,
- complexe redau realitatea obiectiva n imagini de ansamblu
Tulburari cantitative:
- Hiperestezia reprezinta supra-sensibilitate la excitantii
datorita coborararii pragului senzorial
- apar - in perioade de surmenaj, de suprasolicitare fizica si psihica,
- in stadiile de debut ale bolilor infecto-contagioase,
- la debutul unor afectiuni psihice nevroze (distimii,depresii)
- Hipoestezia - reprezinta scaderea acuitatii senzoriale datorita cresterii pragului senzorial,
- apar in - stari reactive acute, stari de inductie hipnotica, isterie,
- tulburari de constiinta, oligofrenii
Tulburari calitative: - iluzii,
- agnozii,
- halucinatii.

iluzii.- percepia fals deformata-cu obiect

iluzii fiziologice: - stimulare sub sau supraliminala, deprivare senzoriala, prin tulburari de atentie, etc.
- sunt recunoscute de subiect si corectate
-apar - la oamenii normali n condiii de distan prea mare, lumin insuficient,
- stri afective speciale
Ex: - iluzii optice-bul introdus n ap pare frnt;
- dou linii paralele ntretiate dintr-un anumit punct de o a treia, par curbe
iluziille patologice- nu sunt recunoscute nu sunt corijate de bolnav pt.ca le considera veridice
-dupa modalitatile sensoriale pot fi
1- Iluziile vizuale: -creeaza impresia de deformare a
- obiectelor = metamorfopsii - obiectele sunt mai mari - macropsie,
- obiectele sunt mai mici - micropsie,
- obiectele sunt mai alungite sau largite - dismegalopsie.
- spatiului perceput.=poropsia: modificarea distantei dintre obiecte (mai apropiate / indepartate).
Pareidolia: animarea, unor percepii simple
ex pacientul considera desenele anodine ale unui covor, norii de pe cer drept persoane, ochi infricosatori, monstrii.
False ne / recunoasteri: diverse persoane sunt gresit identificate
- falsele nerecunoasteri = iluzie de nerecunoastere a cunoscutilor-sd.Capgras(-iluzia sosiilor)
- apar in psihozele discordante
- falsele recunoasteri
= iluzie de recunoastere a necunoscutilor- sd.Fregoli
- apar in stari maniacale, in stari confuzionale, in sindromul Korsakov
- in sindroame dementiale senile, traumatice, vasculare
- variante particulare la falsele recunoasteri
- Fenomene de deja vu", deja vecu sau ,jamais vu ,, jamais vecu
- apar in sindromul de derealizare si depersonalizare si in patologia lobului temporal

2 iluzii auditive:
-ca frecventa ocupa locul II dupa iluziile vizuale
=impresii false datorita modificarilor
cantitative
ex diferite sunete / zgomote par -mai apropiate-mai ndeprtate, mai puternice-mai discrete,
mai distincte, , mai estompate.
- calitative--perceptia deliranta
perceptia deliranta

- iluzia -perceptia este anormala

- interpretarea se desfoar pe
fundalul intuiiei delirante
ex:bataiele unui ceasornic percepute
ca injuriile unui persecutor

interpretarea delirant.
- perceptia este normala
- interpretarea sui-generis
ex: pasii sunt identificati ca pasi, dar sunt
interpretati ca fiind a unui persecutor

-apar n cursul parafreniei, n schizofrenia paranoid i n melancolie

3 Iluziile gustative si olfactive ( = parosmii)

constau in perceperea eronata a gustului sau a mirosului normal al diferitelor substante
4 Iluziile viscerale constau in perceperea eronata a functionarii unor organe sau aparate
(cenestopatii).

Schema corporala

- in statica

= reflectarea in constiinta noastra a imaginii propriului corp integrat in coordonatele T-S - in dinamica
- patologia schemei corporale cuprinde agnozia nerecunoasterea propriei
- de corp=sd.Babinski=hemi somatognozia
-segmente ale corpului-nu stie care e dr.care e stg.-sd.Pick- stenoto-pagnozie
-degete= sd.Gerstmann
- sd.membrului fantoma-diferite senzatii la nivelul membrului amputat

Agnozia: (grecescul a - fara, gnosis - cunoastere).

Definitie: = nerecunoasterea obiectelor percepute ( perceptia se desfasoara normal,

senzatiile sunt integrate formand imaginea de ansamblu a obiectului,
dar acesta nu poate fi denumit ).
ex : - prosopagnozia- nu se recunoate n oglind
- acalculie - nerecunoasterea cifrelor si a semnelor matematice
- alexie - imposibilitatea nelegerii limbajului scris
- agrafie - imposibilitatea scrierii cuvintelor
- amuzie incapacitatea de a identifica sunete, zgomote sau cuvinte (surditate verbal) sau melodii
- Agnozia vizuala (cecitatea psihica) este incapacitatea recunoasterii obiectelor, imaginilor
- Agnozia spatiala: incapacitatea de a aprecia distantele, de a localiza obiectele
- astereognozie - nerecunoasterea obiectelor prin pipait
- se datoreaza pierderii schemei obiectului respectiv din memorie.
-se asociaza frecvent cu apraxiile nerecunoasterea modului in care este utilizat sau scopul utilizarii acestuia.
Exemplu: sindromul afazo apraxo agnozic din cadrul dementei Alzheimer
Iluziile de modificare a schemei corporate constau in perceperea denaturata a formei, marimii, greutatii si pozitiei
propriului corp.
Manifestari: senzatia de marire sau micsorare a corpului sau a diferitelor segmente.
La obsesivo-fobici se intalneste impresia ca fata este stramba, asimetrica, nasul mare, gura pana la urechi
6
(dismorfofobie).

Halucinatiile. def = percepii false, fr obiect (Falret )de perceput (H Ey)

- Halucinatii functionale :perceptii false de tip halucinator determinate de prezenta unui excitant real
Ex:halucinatii auditive concomitent cu percepeperea rotilor de tren
- Halucinoze : - sunt ,, halucinatii,, cu simt critic
- bolnavul recunoaste c formele percepute nu corespund realitii,
dar acestea sunt atit de intens traite incit il determina
sa le verifice autenticitatea(comportament halucinator)
pe care dealtfel o neaga
- apar frecv. in psihoza alcoolica, mai ales sub forma de zoopsi, animale mici,
amenintatoare
Halucinatii propriu zise (psihosenzoriale):percepie falsa, fr obiect(Falret) de perceput(H.Ey)- caracteristici generale
a)- absena obiectului
b) - incoercibilitate -convingerea bolnavului de realitatea acestuia;-adica - crede ca intr-un adevar indiscutabil
c)- proiectie spatiala-trairea este in capatul periferic (al analizatorului- ochi,nas, papile, gustative,
tegumente
d)- sunt percepute prin - modalitile senzoriale obinuite
(ex. halucinaii exteroceptive, proprioceptive, interoceptive)
- cile senzoriale normale
(halucinaii auditive, vizuale, gustative, olfactive

Halucinatiile psihice ( denumite asa de Baillarger)sau pseudohalucinaiile,

- sunt imagini ale unor obiecte sau fenomene numai partial reale (voci speciale, vedenii stranii);
- se petrec in minte, in interiorul corpului;
- bolnavii sunt convinsi de realitatea existentei lor (ele sunt provocate de cineva din afara).
- caracteristicile halucinatiilor psihice:
a) -absena obiectului
b) -incoercibilitate,-convingerea deliranta a bolnavului de realitatea acestuia; c) fara proiectie spatiala-trairea este in capatul central al analizatorului
(ochi,nas, papile gustative,tegumente)
are senzorialitate adica bolnavul le situeaz n creierul" su sau n interiorul
su" fra a le recunoate o proiecie spaial extern adica stimulii nu sunt perceputi pe caile
fiziologice ale analizatorilor, perceptiile provin din afara mediului din care analizatorii realizeaza
perceptii fiziologice (de exemplu aude zgomote in cap sau vede diferite scene cu ochii mintii).
d) - automatism i exogenitate( xenopatie, influenta exterioara)
(xenopatie) caracterul lor de strin" i impus eului de cineva din afar
senzatia ca aceste perceptii sunt impuse de forte independente de propria persoana
(de exemplu prin telepatie)

Tulburrile de atenie =disprosexie

-

Atentia -este procesul psihic prin care activitatea unei persoane este orientat, spontan sau
voluntar, asupra unui obiect sau fenomen din lumea exterioar sau asupra propriilor sale idei,
reprezentri sau activiti
Tipuri de atentie
- zilele saptaminii
A) -atenie involuntara, neintenional - ex.- numara de la 1 la 10
B) - atenia voluntar (intenional)
ex.- zilele saptaminii in ordine inversa
- numara de la 100 inapoi din 3 in 3
C)-atenia habitual sau postvolunar -starea de pregtire n vederea unei recepii mai corecte
Tulburrile de atenie disprosexie
I -tulburari cantitative frecvent intilnite
- hiperprosexii = exagerarea orientrii selective a activitii de cunoatere,
-generale- manie, intoxicaie uoar
-selectiv-tematic-ideia depresiva la melancolici/ ideia deliranta la deliranti
- fobia la obsesivo-fobici
- hipoprosexii = diminuarea orientrii selective a activitii de cunoatere
- aprosexii
=dispariia oricror posibiliti prosexice.
II - tulburari calitative=paraprosexii =disocierea dintre atenia involuntar, i atenia voluntar
-in manie exista hiperprosexie spontan i hipoprosexie voluntar.

Tulburarile memoriei

Memoria este procesul psihic de intiparire, stocare si reactualizare a informatiilor

Psihopatologia distinge o
- memorie imediat de scurta durata
- n care reproducerea sau recunoaterea unui material perceput dupa 10" -30" de la prezentarea lui.
- memoria recent
- reproducerea sau recunoaterea materialului are loc dup un interval de ore,zile, de la prezentarea lui.
- memoria nderprtat
reproducerea sau recunoaterea materialului are loc dup un interval de citeva luni de la prezentarea lui.
-memoria evenimentelor ndeprtate
-se refer reproducerea sau recunoaterea evenimentelor trite de la nceputul vieii pn n perioada prezent
Legile memoriei necesare descrierii formelor psihipatologice ale memoriei sunt :
-1 -Legea disolutie memoriei - conform creia disoluia ce realizeaz amnezia merge de la complex la simplu.
- explicat de J. Delay

-ordinea uitarii

- numele proprii,
- numelor comune,
- adjective,
-2-legea regresiunii memoriei'descrisa de Th. Ribot - verbele.
- conform creia uitarea se ntinde att - de la prezent spre trecut,
- de la complicat la simplu,.
- de la inconstant la constant, - de la neobinuit la automatizat ;
Ordinea uitarii -evenimentele -recente
-vechi
- afectele
- obinuinele simple i profund nrdcinate
- ordinea deteriorrii limbajului (este invers fa de evoluia natural a limbajului sub aspect ontogenetic i social
istoric)
- limbajul raional
- limbajul emoional,(exclamaiile, injuriile, interjeciile fiind mai bine reinute)
- expresiile mimico-pantomimice care dispar n cazuri deosebit de grave,
-3-legea a 3-a a memoriei care postuleaza ca se retin mai bine evenimentele intens traite emotional decit cele

Tulburrile de memorie= dismnezii

b Tulburari predominant calitative (paramneziile)
- tulburarile sintezei mnezice imediate - (iluziile de memorie)
- tulburarile rememorarii trecutului (allomneziile).

a, Tulburari cantitative
- hipermnezia,
- hipomnezia si
- amneziile
a, Tulburari cantitative
I Hipermnezia, = exagerarea evocarilor care sunt multiple, tumultuoase, cu o marcata tendinta
involuntara, indepartand subiectul de la preocuparile sale prezente
- forme particulare- Hmnezice
1- mentism (descris de Chaslin)
=desfurrea incoercibila i tumultuoase a ideilor i amintirilor unui subiect care devine astfel
propriul spectator al acestor desfasurari
-2-viziunea retrospectiv,
= retrairea,revederea in citeva momente a unor perioade din viata .
Mentismul si viziunea retrospectiv - sunt si instante ale accelerarii ritmului ideativ (v.gandirea)
II -Hipomneziile: =scderea de diferite grade a forei mnezice.
- pot fi - de fixare-anterograde,
- de evocare-retrograde,lacunare=lapsus
III-Amneziile: = pierderea capacitatii mnestice interesa -fie fixarea de noi informatii
fie imposibilitatea evocarii informatiilor anterior fixate,
fie ambele (atat fixarea cat si evocarea
Amnezii anterograde (de fixare ) incapacitatea de a fixa noi informatii dupa instalarea afectarii
mnestice spre prezent , cu pastrarea capacitatii de evocare a informatiilor anterior fixate
Amnezii retrograde(de evocare) incapacitatea de a-si reaminti informatiile stocate (normal)
anterior instalarii afectarii mnestice spre trecut

b Tulburari predominant calitative (paramneziile)

A - Tulburari ale sintezei mnezice imediate iluziile de memorie
B - Allomneziile sauTulburrile rememorrii trecutului

A Tulburari ale sintezei mnezice imediate iluziile de memorie

= evocari eronate prin: -incadrare gresita in timp /spatiu ale unor evenim. ant, traite de
pac.
Variante clinice: - nerecunoasterea evenimentelor ca traite sau netraite
a)-Criptomnezia considera ca un material literar, artistic, muzical sau tiinific pe
care l-a citit/audiat/vazut este al lui propriu
(este un plagiat realizat in mod inconstient si involuntar)
b)-Instrainarea amintirilor consider c evenimentele trite snt doar citite, auzite /
vzute,
c)-Falsele nerecunoasteri -iluzie de nerecunoastere a cunoscutilor-sd.Capgras
(-iluzia sosiilor)
d)-Falsele recunoasteri - iluzie de recunoastere a necunoscutilor-sd.Fregolie)paramneziile de reduplicare
carac prin dedublarea perpetu a obiectelor i situaiilor trite.
- Sunt dat. nerealizarii unei continuitati ntre amintire i trirea actual,

B Allomneziile sauTulburrile rememorrii trecutului:

= reproducerea unor evenimente reale din trecut
pe care bolnavul le situeaz n mod fals n prezentul trit
Variante clinice:
1-Confabulatiile = si halucinaii de memorie prin analogie cu percepia fr obiect
care definete halucinaia (n cazul confabulaiei, reproducerea unor amintiri ireale,
netrite de bolnav fara ca acesta sa realizeze ca minte ; nu este constient de
distinctia dintre adevar si eroare ca in minciuna
2-Pseudoreminiscentele
constau in reproducerea unor evenimente reale din trecutul bolnavului,
pe care acesta le triete ca evenimente prezente
3-Ecmnezia traire completa in trecut: persoana pierde contactul cu prezentul
prezentificarea personalitatii -,
acesta fiind in intregime inlocuit cu o perioada in realitate demult traita
.spre pseudoreminiscena unde este vorba despre un anumit eveniment real din
trecut, pe care bolnavii l ncadreaz ca timp n prezent,-prezentificarea trecutului
4-Anecforia o tulburare minora a functiei mnestice in care subiectul reuseste sa-si
aminteasca anumite evenimente doar daca este sustinut de anturaj.(voi la examen)

Tulburarile gandirii
-def.= o activitate

cognitiv complex, i generalizat

- prin care se deosebete esenialul de fenomenal
- pe baza experienei i a prelucrrii informaiilor.
- Se exprim prin limbaj
- Tulburarile gandirii sunt :
I-Tulburri de ritm i coeren
(Tulburarii forma /cantitative)
- A-accelerarea ritmul ideativ
- B-ncetinirea-ritmului-si-fluxului-ideativ
- C- coerenta gandirii
II-Tulburri de coninut
(Tulburari calitative)
- idei dominante
- idei obsedante
- idei prevalente, i
- idei delirante

A-accelerarea ritmul ideativ

1- vorbire rapida cu scurtcircuite -lipsa din limbaj a adjectivelor si a prepozitiilor

2 - presiunea gindirii - discurs rapid ,cu voce tare,cu idei multe si variate
3- mentismul = derularea rapida, incoercibila a reprezentarilor si ideilor.
4 fuga de idei - o inlantuire rapida de idei,amintiri,imagini in care asociaiile
se fac la ntrnplare, dup aspecte superficiale, dup asonant, rim,contraste facile
- forma medie-cu pastrarea relativa a secventie logice a gindirii-a corentei,
- forma extrema -pierderea aproape totala a legaturilor logice (coerentei) dintre asociatii =
incoerenta a G
-se ntinete - n-sindroamele maniacale
- strile de excitaie psihomotorie din schizofrenie,
din paralizia general progresiv (frecvent la debut),
- strile de ebrietate i n general n intoxicaiile uoare.
- B-ncetinirea-ritmului-si-fluxului-ideativ
Se manifesta printr-o exprimare lenta, cu raspunsuri avand o perioada de latenta crescuta. Discursul
este nu numai lent dar si discontinuu si uneori incoerent.
Lentoarea ideativa este exprimarea verbala lenta,
- cu intensitatea vocii scazuta,
- cu dificultatea marcata a evocarilor,
- cu slabirea fortei reprezentative si imaginative
Vascozitatea psihica = lentoare accentuata- caracteristica epilepsiei

C)Tulburari de coerentaCoerente =este o structura in care intre idei exista legaturi logice asociatii logice,iar
exprimarea verbala are continut si este inteligibila
-denumite generic incoerenta
-se exprima in plan verbal ca dezorganizarea vorbirii
-se realizeaza prin:
A - relaxarea asociatiilor-circumstantialitate,tangentialitate,deraierea
B - slabirea asociatiilor
C - pierderea asociatiilor-incoerenta cu verbigeratie si salata de cuvinte
A 1-circumstantialitate=pierderea capacitatii de a diferentia esentialul de neesential - (ziaristii)
2-tangentialitate,
=inabilitatea gindirii de a exprima tema ,idea,urmarita
- (politicienii)
3-deraierea este saltul de la un subiect la altul , se face treptat ,brusc, la ,la sfirsitul frazei
-apare in oligofrenii,demente, schizofrenii
B 4-slabirea asociatiilor-o forma severa a deraierii
- ideile se transfera de la un subiect la altul fara a pastra o conexiune logic
C 5-incoerenta-pierderea legaturii dintre idei,asociatiile se fac la intimplare -are 2 forme
a) verbigeratie -ritm verbal accelerat cu repetarea stereotipa de cuvinte lipsite de continut ,

ex: acas, mn,vac, atom, gsc, moac

uneori cu tendinta la rima
b)-salata de cuvinte- exprima o serie de cuvinte sub forma unui amestec lipsit de continut logic si inteligibilitate
ex iepure-vnt-fereastr-bou, duce-vnt-culis-53-lOl-tuc-tuc-tuc-tic, 34, 52, manifest-hai !"
6.-psitacism =-sonorizare mecanica a unor foneme lipsite de inteligibilitate,
7-asonanta =asociatiile se fac pe baza asemanarii sunetelor
8.-solilocvie-criptolalie- vorbeste singur fara intentia de comunicare
9-streotipia verbala = repetare in maniera fixa a cuvintelor ,frazelor fara legatura cu contextul
Ecolalie-repetarea cuvintelor interlocutorului
Palilalie-repetarea ultimului cuvint al interlocutorului

Tulburari calitative (de continut).

In ordinea crescatoare a semnificatiei patologice ne referim la :

1. Ideea dominanta: intr-un anumit context (spectacol, discutie, lectura)

apare si in aria normalului - se impune intu-un anumit moment in G
-poate dispare oricind din cimpul constiintei persoanei -caracter reversibil
2. Ideea obsedanta:idee -repetitiva -stereotipa,- persistenta cu urmatoarele caracteristici:
a -inadecvata-paraziteaza realitatea ,
b -intruziva(asediaza G)
c -irationala
d-impune constiintei si e in dezacord cu ea
e-strina i contradictorie situaiei i personalitii insului,
f -persoana - recunoate
- caracterul parazitar sau patologic,
- ca aceste idei ii apartin si nu sunt impuse de o forta exterioara
(sprede delirul de influenta exterioara)
- are un control partial asupra lor pentru ca desi lupt sa le nlture ,
de cele mai multe ori
nu reuseste (sau pentru scurt timp)
g- intimplarile din realitate estompeaza ,anihileaza ideia dominanta,obsesiva
( apare in nevroze, in special in cea obsesionala, in stari de surmenaj, in psihoze).
3. Ideea prevalenta
4. Ideile delirante

3. Ideea prevalenta. = credinta anormala ,irationala, sustinuta si mentinuta

dincolo de granitele ratiunii

-Caracteristici
1 -neconcordanta cu realitatea de care nu s-a rupt in totalitate
2 -pozitie dominanta in cimpul constiintei
3 -prevalenta psihismului insului
4 -orienteaza si diferentiaza cursul gindirii
5 -sustinuta si argumentata de celelalte idei adiacente
(concordanta cu sistemul ideativ al insului )
6 -nu-i recunoaste caracterul patologic
7-intimplarile din realitate sunt luate drept argumente ,
tendina la dezvoltare i nglobare a
evenimentelor i persoanelor din jur
8 -este in concordanta cu personalitatea insului
(arata ca a atins nucleu personalitatii sale si are potential
- apare in stari reactive de intensitate psihotica ,
in epilepsie, alcoolism,
in toate starile predelirante

4 - idee delirant (de lira alturi de brazd) delirium care este tulb.a constiintei
= reprezinta detasarea de taramul normalitatii ,este marca psihozei=judecile i raionamentele care reflect n mod eronat realitatea i
modific n sens patologic- concepia despre lume i
-comportamentul bolnavului.
Caracteristici:
1-neconforma cu- realitatea - de care s-a rupt in totalitate si
- cu care este in opozitie,si
- pe care o exprima deformat
-experienta anterioara -credintele grupului careia ii apartine
2-polarizeaza intreaga structura psihica a insului
- domina constiinta bolnavului
3-ferma sustinuta nu neaparat argumentata
4 insotita de comportament delirant
5 impenetratabila la contrargumente in ciuda contradictiilor evidente cu realitatea
6-pacientul nu are critica ,
nu-i recunoaste caracterul patologic al id.delirante,
adica incompatibila cu existenta atitudinii critice ,
nu opune rezistenta id.delirante le accepta fara critica
7-neconcordanta cu mediul socio cultural al pacientului
8-evoluiaza pe fond de claritate a constiintei
(sprede delirium - aiurare -in care exista tulburata luciditatea
9-aspectul interpretativ al id.delirante

Tipuri de ideilor delirante:

- idei delirante expansive (macromanice),
- idei delirante depresive (micromanice) si
- idei delirante mixte (pot fi intalnite atat pe fond euforic cat si pe fond depresiv).
1. ideile delirante de tip expansiv asociate cu buna dispozitie imbraca mai multe forme:
idei de marire si bogatie (de grandoare),
idei de inventie,
idei de reforma,
idei de filiatie,
idei erotomaniace, idei mistice sau religioase.
2. ideile delirante de tip depresive pot fi de
-persecute, revendicare, gelozie, relatie, interpretare,
- autoacuzare si vinovatie, ipohondriace,
- transformare si posesiune
- apar stari dementiale, paralizia generala, schizofrenia paranoida,
- sindromul Cotard Ideile delirante caracterizate prin enormitate, negatie si imortalitate
delirul de negatie ( = bolnavul neaga realitatea functiilor vitale,
neaga existenta unor organe,
neaga existenta unor procese psihice.
- Se simte vinovat si totodata,pedepsit sa traiasca vesnic, pentru a se chinui vesnic)
-apare in stari dementiale profunde, in melancolia deliranta de involutie
3 sunt ideil delirante idei metafizice, cosmogonice orientate spre
elucidarea originii vietii, a lumii, a sufletului, a reincarnarii.

Tulburarile de limbaj
-

limbajul =este activitatea - de comunicare ntre oameni i

- de realizare a gndirii verbale, noionale specific umane
- limb care este un sistem de mijloace lingvistice (fonetice, lexice i gramaticale)
cu ajutorul crora se realizeaz comunicarea reciproc ntre oameni
- Functiile limbajului:
- cognitiv, limbajul se apropie i fuzioneaz cu gndirea,
- comunicativ, el transmite informaii i stimuleaz aciuni.
- expresiva
- fazica de controlare a comunicarii
- metalinguala-orienteaza limbajul asupra lui insusi
Exist trei forme de limbaj : oral, scris i intern
Tulburarile de limbaj

1-Dislogii - a) tulburari de forma; b) tulburari de continut

sunt consecutive modificrilor de form i coninut ale gndirii i
evolueaz fr modificri
- ale funciei de comunicare a limbajului (=disfazii)
-ale aparatului logomotor(.=dislalii)
2-Disfazii, sinonime afaziilor, reprezentate de
-afazii senzoriale,- tulburari de intelegere a limbajului
-afazii motorii sau expresive-imposibilitatea de a comunica prin limbaj
-afazii mixte- afecteaza simultan intelegerea si exprimarea limbajului
-apar in contextul afectarii ariilor corticale ale limbajului.
3-Dislalii snt tulburri de pronunare (articulare a cuvintelor), determinate de modificri de intensitate
patologic ale funciilor aparatului logomotor.

1.a) Tulburarile de forma ale limbajului

- se refera la modificarile intensitatii, inaltimii, timbrului si ritmului vorbirii
Hiperactivitatea verbala- se intalnesc in anumite stari toxice , psihopatice sau psihotice
- Simpla =Bavardaj fara semnificatie patologica, femeile extrovertite sau in isterie,anxietate
- propriu-zisa descris sub numele de tahifemie.
- Logoreea: - accelerarea ritmului si debitului verbal consecutiv accelerarii ritmului ideativ
pina la pierderea sensului discursului , care devine incoorent
- in intoxicatii usoare, stari hipomaniacale si manie
- fuga de idei
- consecutive incoerentei in gandire apar forme
a) - salata de cuvinte b) - verbigeratia
Hipoactivitatea verbala vezi urmatorul slide

Hipoactivitatea verbala
- Bradifemia = diminuarea vorbirii spontane- asociata cu raspunsuri scurte,laconice,neelaborat
- Mutismul = scaderea pana la disparitie a activitatii verbale :
- Mutismul neurologic - mutismul akinetic (caracterizat prin: -tulburare a starii de constiinta,
-Mutismul boal psihic
- pierderea vorbirii si a motricitatii - - mutismul absolut absenta comunicarii ;la bolnavii neurologici sau in schiz, catat
- mutismul relativ - bolnavii comunica prin mimica, pantomimica, scris sau
prin expresii verbale reduse sub forma unor foneme, interjectii
- mutismul discontinuu (semimutism) - la bolnavii cu confuzie mentala sau deliranti
- mutismul electiv - bolnavii nu se adreseaza decat anumitor persoane sau
vorbesc
numai despre anumite subiecte.
Starile asemanatoare mutismului sunt:
1) mutitatea: imposibilitatea vorbirii datorita unei lez. in zona corticala a limbajului,
asociata cu lez ale ap. auditiv.
2) mutacismul: mutism deliberat
(la simulanti sau la oligofreni, dementi, psihopati - ca reactie de protest).
-Blocajul verbal: fluxul verbal se intrerupe brusc.
-Stereotipia verbala: repetarea acelorasi cuvinte sau a aceleiasi fraze (in schizofrenie).
-Palilalia: repetarea de obicei a ultimelor sau
a ultimului cuvant din fraza (in lez/striate, b.Pick ,Alzheimer).
-Ecolalia: repetarea intocmai a cuvintelor auzite (in schizofrenie, oligofrenie, demente).

l.b). Tulburarile de continut

se caracterizeaza
- prin alterarea sensului cuvintelor care pot fi modificate, trunchiate, fuzionate,
formate printr-o inversiune a fonemelor sau
- prin aceea ca bolnavul le confera o acceptiune proprie, inedita, diferita de cea comuna.
Aceste modificari pot fi intalnite la nivelul cuvintelor sau frazei.
La nivelul cuvintelor
1 -paralogism.- folosirea unui cuvnt obinuit ntr-o accepiune diferit de aceea
n care el este ndeobte folosit
2 -neologisme - snt cuvinte imaginate, inventate de bolnav (schizofren
3- glosolalie folosirea abundenta de neologisme
ce creeaza un limbaj automat,
bizar i
incomprehensibil
4-Jargonofazie- glosolalie extrema-bolnavul se exprim ntr-o limb nou
La nivelul frazei se manifesta urmatoarele tulburari:
agramatismul -bolnavul renunta la conjunctii, prepozitii, articole,
reducand limbajul la exprimarea intr- un stil telegrafic
(format din verbe si substantive)
- apare in intoxicatii, confuzii mintale, stari maniacale si hipomaniacale.

2). Disfaziile, sinonime afaziilor, constau in tulburarea - intelegerii sau/si

- exprimarii limbajului oral si/sau scris
datorata unei leziuni cerebrale (zona temporala stanga).
- perseverarea- intoxicaia prin cuvint - repetarea unor cuvinte in desfasurarea discursului
- Surditatea verbala (afazia senzoriala) - neintelegerea mesajului vorbit.
- Alexie (cecitate verbala) - neintelegerea limbajului scris.
- Afazia motorie: incapacitatea de exprimare verbala.
3). Dislaliile
= dificultatea sau imposibilitatea pronunrii-ortoepiei-cuvintelor
datorita modificarilor ap.logomotor
Variante clinice:
- rotacismul (sunetul R)
-Dislaliile de sunet pronuntarea alterata a unui sunet (litere )- ex -sigmatismul.(sunetelor -S, Z, J),
-Dislalie nazal- Rinolalia vorbirea pe nas
-Balbismul la tulburarile de articulare se asociaza
contractii tonico-clonice ale musculaturii fonatorii,respiatorii:
-balbism clonic vorbire sacadata, intereseaza in special prima silaba a mesajului
ex:
(ba ba ba balsam, ma ma-mama).
-balbism tonic rezistenta crescuta la pronuntarea unei silabe; dupa depasirea acesteia,
discursul se revarsa in ritm alert; intereseaza in special prima silaba a unui cuvant sau fraze
ex: (b b b balsam, m m m mama).
- balbismul tonico-clonic -Tumultus sermonis=balbism tonic= bolboroseala=vorbire neclara=cluttering,
- intalnit fecvent in practica-limbajul poate deveni total ininteligibil, datorita
suprimarii-unor portiuni de -silabe

Tulburarile Iimbajului scris (tulburari psihografice) sunt:

1. Hipoactivitatea grafica: scaderea de diverse intensitati a activitatii grafice, mergand pana la
refuzul de a scrie, asociata unei stari de mutism sau negativism verbal (in schizofrenie).
2. Hiperactivitatea grafica de diferite grade,
- graforeea - tendinta patologica si irezistibila de a scrie - la schizofrenici, paranoid).
- grafomania:-predilectia manifestata excesiv de a se exprima grafic.
In grafomanie (grafore) sunt respectate coerenta si rigorile stilistice ale Iimbajului scris,
notandu-se un anumit continut si cantitatea mare a materialului
(la bolnavii cu delir cronic sistematizat, la idealistii pasionali, cverulenti si procesomani).
- Incoerenta grafica:
cuvintele sau frazele sunt fara legatura si
exprima incoerenta verbal-ideativa.
-Stereotipiile grafice:
repetarea unei conjunctii, cuvant si intercalarea lor repetitiva in cursul expunerii grafice.