eA ould DE CE SA-TI TRAIESTI VIATA DOAR PE JUMATATE? Descoperi.cur: +88 piarziin groutate *eintralimaairaniea + sirespi + combiniamonioe alimentale + s&dicorocteproblemele de coloand + 884i detoiez sisi revigorez cau, hihi, sangelo,casele g ‘arta, sloth un ghid upor de Inflos, seri Tun stil accesii, caro no invala cum s& adoptim practic sindtoase pentru a ne prelungi durata de vit. Dela indrzira procesul de imbatrénito la statu pentru prevenirea imbolndvitlor, o respirale corespunzaitoare, un Fegim alimentar sinétos i eloctuarea de exerci fzice,elimnarea toxipelor dinintestine ici teat g'sange, Cum ed trim 150 dean teste un euplent pe cared recomandam cu entuziasm la sta de car) esenfale dn domeniul snatai ging medicale. Midiest Book Review cupringeinaceaet carte jut nic ml de ctor s& duck o 1a sinatoasd g mai mpi, conetuindu-goInt-un ghid do Tengevitste, snétateviguroasa so stare deine general Mikhail Tombak absolvit facutatoa de biologie si chimie la UUniverstata de Stat din Rusia, Mulj ania condus Central pentru Sin Medicale din Moscova este de asemenea autorulmal muttor bestsellour avand ca sublect sandtatea sivindecarea. PREIA CONTROLUL ASUPRA CORPULUI SI A SANATATH TALE! eaupRis —— AMUN z = a = & 8 = = = = ae A cu x a S & : = Xenia MIKHAIL TOMBAK CUM SA TRAIMMikhail Tombak CUM SA TRAIM 150 DE ANI cena tea maaan ss|Din partea editorului Malte su scris in ultima vreme despre calle de ajungere la 0 via lungs si sinatoass. Sunt prezentate numeroase diete mira- culoase, sunt Kiudate diverse formule pentru extraordinarele lor cat sunt ridicate tn slivi metode de reducere a grt si de Tncetinire a.Imbatranir. Astel, camenii sunt Ficus 58 cread’ c& snatatea poste fi menginuté fuind nse pilule miraculoase. In realitae, cevenirea la starea de sinitate optim’ necesita ani de efor, exact in aoeeasl manier tn care bolile de care sufrim sunt provocate de multi ani de neglijent2. Sanatatea deplin’ nu ‘te produe care contin ahi. Din cauza consumului mare de zahar, cumitrul de cazuri de dabet, anemie si cancer de singe a crescut, ‘accentuat In ulmi dowizec! de ani In toate (rile dezvoltate, De aceea pirinti si bunici fac 0 mare gregeala cind le dau copiilor bomboane $i ji last si dezvolte © apetent pentru dul ‘ius. Obiceiul poate deveni foarte greu de eliminat mai tri tn viata copii Dependenfa de lapte Boala din biberon In ilele nosstre este un fapt ebjguit si se tnlocuiasa latele ‘matern ct lapte de vaca sau formule pentru copi Laptele uman este bogat In lactoz’, care creeaza un ‘media favorabil dezveltarii bacterillr pozitve fn intest- ‘ul gros al copii Laptele de vaci confine anumite tipuri de proteine si ani carpi, pe care copilul nu le poate digera. Aceste substane, tn loc 34 fermenteze normal, puttezesc In intestinul copilul, atunci CGind copilul est hriit cu lapte de vac sau alte substitute. Acest Tucru cauzeazi autointoxicare, dezechilibre ale microflorel si duce la degenerarea intestinului copiluli ‘Subsituenit nu confin informaja biological din laptele ma- tem, asf! neat coplul se simte tt timpulInfometat sare nevoie dle hrnee frecventa, Din aceasta cauz’, produsee din amidon si ‘came sunt Incluse mai devreme tn diet. Sistemul digestiv al Copilului nu este complet format si nu este pregatt 8 digere gis fbsoarbi aceste produse. Anumite enzime necesare nu sunt Gum svi 150.6 ani 21 prezente, Putem observa c& multi copii, ttre dot s cnc ani, au tot timput © substangs mucoasa la nas. Aceasta este produsl de prea mult amidon si proteine in diet. Dieta artificial sirgeste Prin a clstrugesistemul imunitar al copilor. Acesta devin vulne ‘abil a tot felul de infec, precur ricelile frecvente,rinore, ‘rip si pneumonie. Copii hen acest mod sunt, tn cele mai ‘multe cazur, alesgici. Nu putem prezice toate posblele proble- fede sna cazate de abs peu mse din ita op Fiecare vitoare mama ar trebui si stie ci nimic nu poate inocu’ lptele dela sénul mame; este hrana natu- ‘ala pentru copilul stu. Nicio formulé uy congine infor mati despre dragoste, sensibiltate, tandrete sau moduri de eviare a dezastrelor 51 botlor. Toate acest informati vin de la mama si sunt coiticate tn lapele si Dacit dleta une! femel Insircinate este compust In principal din dulciur, produse fainoase, mezelur, lapte de vacd, cafes, came pratt sau coaptd alte produse ‘afinae, copilul sau va ‘avea de suferit probleme grave de siitat. Este si mai rau daca si fumeaz’, Cine are nevoie de ulcer? CCanttatea de fier din aptele de vact este foarte mica. Viel, pe Langa laptele vacil, mananca si iar. Organele sale digestive sunt capabile de Ja natura si digere separat laptele $i iatba Sistemul nostra digestiv este consrut all, Cand laptele de vaca pitrunde tn stomac, sucurile acide digestive it coaguleaza $i transforms thir materie lipicioass asemanatoare cu branza. Aceasti ,brinz’” contne si alte buctti de mancare ce se as tn Sstomac. Laptele coagulat tebuie si fie digeratinaintea ceorialte alimente. Daci acest proces are loc freevent, poate cauza dere- sliti ale sistemulutdigestv, In special uloerarea stomaculu gia dduodenului. Char vrem ca organismul nostu s& devin © uzing22, Mihail Toma ‘de procesatlaple care produce ulcer In loc de avantajele atep- tate! Princpalul argument al susfinatorlor cbnsumului de lapte este canitatea mare de proteine (aminoaciz s de calcu, Nu sunt pe deplin de acord cu acest angument si vol explica de ce. Cazeina nedigerabilé Niciun alt mamifer de pe aceast planet (In afard de om) nu ‘consumi lapte la varsta adult. Ar fi contra naturi. In cazul psi= ‘ior, noi le-am invafat sé bea lap, Oricum, +a doveditcpisici- Te trlesc de doua or mai mult daca nu beau late. Diferenta inte laptele uman cel de vacd este continutl mare de cazein’ din ulimul, Cazeina este o protein de care vije= Tul are nevoie pentru a avea copite si coarne. Vijelul consuma {apte doar in prime sase luni de vial. Oamenil nu au copite aus ‘oame. De ce ar avea nevoie de alata cazeini? Tn primol rind, nu avem nevole de atat de multe proteine pe ‘at ingerim, Intestinul gros contne o bacterie special capabilé 38 Sintetizeze proteinele din carbohidrati continu de alimentele pe bazi de plate (daci microflora intestinal& este sintoas’). Tn al doilea rand, organismal nostcontine toate elementele din tabloul lui Mendeleev si toi compusit chimici de care are fnevoie, chiar dact doar 40% dintre acestea sunt fumizate prin vant, ‘De unde vin acesti compusi? Sunt sitetizati de propriul nostra organism: Dispune de un laborator chimic perfect, creat de ‘ator, avnd abilitatea de a face 0 multime de lucruri, de la sinte- tizarea aminoncicilor la producerea formulelor de Tasinatozr, hormonior etc. ‘St ne Intoarcem la sintetizarea proteinelor. Aerul pe care tt respirim confine cu 80% mai mult nitrogen (ingredientul princi- pal al aminoacizilon decat cel pe care 1 expiram. Ce se Tatami fu acel nitrogen? Organism nostu I foloseste pentru a sntetiza laminoaciti, Pulem tdi mancand cant foarte mici de proteine Cum si vain 150 de ani 23 animale timp de un an, doi ani sau chiar mai mule fi niciun pericol pentru sindtatea noasts ata vreme cit avem aer si man- ‘lm destule legume si fucte. Pe de alti parte, daca manedm nu- ‘mat proeine, putem mur in doar 0 lun. (in manastrile Shao Lin, fcamenii condamnafi a moarte erau hranii numal cu came $i mureau tn doulizecipatruzeci de zle) Atunci cand ne stabilim dieta, ar tebui st urmim pro- one create de naturs i lapiele mamei: un eontinut ridicat de caibohidragi simpli gi un continut scdzut de proveine. Din pacate, nu tjelegem tnfotdeauna aceste sugesti pe care piled natura Cazeina cin lapte este descompusi in stomac de cheag. Copii varsté de unu-doi ani au deja pas unghii, aga e& nu mai au nevoie de cazeina.Sistemul lor digestiv nu mai produce cheag, Tar cazeina devine nedigerabilé sau chiar otravitoare Cazeina nedigeratd este cauza diverselor umflaturi de pe ‘organismal nosty,formeaza pietrelarnich, blocheaza vasele de singe 31 deformeaz’ degetele. Alte ingrediente nedigerate din lap- tele de vact se acumuleazi sub forma unor substanfe mucoase in {esutur gi tendoane. ‘Mucusul este o substan pint de bacteli provocatoare de bol. Bioterapeut consider ci laptele de vac este susa substan- telor mucoase din organismull nostru pe tot parcursul viel. De ‘aceea cei care beau lapte de vac gizduiese de multe or in orgie nismul lor bacteii care cauzeazi boli precum gra, rceala, ‘asimel,brongita s multe altele. Mai exist un fapt demn de mentionat. Laptele din ziua de astizi este daundtor, in special copillos, din cauza polusri medi lui, Calciul din lapte se gasesteintotdeauna Insofit de stroniv-90 radioactiv. Stuctura sa moleculard este asemsnitoare cu cea a ‘alcilui, numai ci mai mare. Atunel cénd stroniul-90 patrunde {in organismul nos, moleculele sale inlocuiese moleculele de calcu din ssteml nosiu osos. De aceea cei care beau lapte au24 Mikhail Tombal membre mati Gin special degetale de la minis pictoare) s sufe- i deseari de difuneti ale articulator goldului s genunchiutu Calciu, grisimi si colestorol Nu putem nega faptul ci laptele este bogat tn calciu, ele rmentul necesar pentru dezvoltarea oaselor. Dar cum rlmine cu hucile, varza, morcovii, sfecla sau seminfele de mac? De fapt, ‘2cestea confin mai mult caliu int-o forma mai ujor de absorbit, Into proportie ideal cu alte ingrediente Laptele confine gi grsime animala si, dup cum stim, gash rea erejte nivelul de coleserol (principala cauzi a bolilor de Inima sa problemelor de crcule). Acesta este principalul motiv entra care laptele este degresat. Cu toate acestea, proporia haturalé a ingredientelor este cists in Umpul acestui proces. ‘similarea acest lapte interereaza cu capacitatea organismulul nostra de a administra rezervele de calcivosforintrun mod Cchilibra, In concecint, capaciatea noast de 2 absorb calcul ‘cade, Absorbja sci2utd a caliului este principala cauzi a vito rel osteoporaze. Se presupune ci degresarea laptelui ne salveazi sistemul circulator (0 idee larg Impatigits cu care nu sunt de ‘cord, dar ne dstruge sistemul os0s. Suntem chiar atat de depen- ‘den de lap incatsuntem dispus i ne riscim sindtateat Produsele precum laptele integral, branza etc. sunt diferte ‘se pot consuma fn siguranf (in cant mic) s sunt chiar bene- fice (in special tn Gxzul in care contin grisimi naturale) Sunt special recomandate copillor si celor tn vars. Bacterile ce se ‘isese In aceste produse indeplinesc msjoritatea proceselor pen- tru realizarea cirora organismul nostru ar trebui si cheltuiasca 0 mare parte din propre resurse ~ vitamine, sSruri minerale, macro: si micro-lemente Cum s8 Sim 150de ni 25 Renuntarea Toate aceste argumente nusi vor convinge pe cei pent care laptele si produscle lactate consttuie 0 mare parte 2 dete, Nu este ujor si scapi de 0 dependent ce dureazl de Via. Dacd nu ute 83 renunfaf lalate, macartecei pe late de cape. Are un ‘continut scizut de cazein’ si grisimi si seaman culaptele uman 4a continu In cazul in care contnuati st bet lapte de vac, fi regithi pentru simptome precurn dures intetinale,balo- rare, diaree, constpatie, dureri mari tn aase si incheiturh etc. -A bea Sau anu bear ~ aceasta este decizia voasts ‘Adevarul despre carne ~ bomba cu ceas ‘As dor si spun cateva cuvinte despre came ~ un produs pe care nud recomand pentru consum vilnc. Consumaree unor anti mari de proteine animale (came, mezeluri etc) in car Uti care depigesc ceriajelezilnice ale organismulul nostra pro- luce procese de putrezire, constipaties otrvies organizmulu cu acid lactic, oxalic i ric (cet trl principal vinovafi pentru bolle de incheietur, dureri de spate, osteoporoza si alte dereliri de mobiltate Carnea tn sine nu are gust sau miro, aga Incit o pajim, itm si asezondim pentru a+ imbunitafigustul In timpul proce: Siri chi, aceasta degaja in jur de 20 de substange otvitoare, ‘are pot deteriora vasele sanguine s sistemul nervos, Digesta cat- ni necesiti cantitii mari de vitamine si microslemente. Daca mancim canttiisuficiente, de slat vegetala odati cu carnea, dligestia este incompleti, iar camea nedigeratd ajunge s& putre- reasci in intestine. Procesul de pulrfactie ereste alcalinitatea intstinului gros, ceea ce conduce Ta acidittea séngelul, Medial alealin promoveazS dezvoltarea calulelor bolnave tin special26 Mita Tombs cancers. Ci care consum came n exces unt candida favo- ni pen cance. Wal exist un factor care merit ten Consumo excesv de proteine animale, i speci fn copia timp, ne supune rcusi de a dezvota bol sie stomutoimantar. igestia cml solic mart can thai de amine 3 mcroelemente care sun peetuate din Singele copiul Sciderea rivluul actor subtange dhce fe apria ane scunze 7 olor de singe n tod ion diverse ler ecxeme gate dst spe- ‘tice vrs puberl sunt caurate de bunele tenia _paringilor. Fara a fi constienti, acestia pun in pericol séna- fntencopiloc include prea mul caren de Fiozofaoremalé sine ct fecrealiment pe cael conse rim confine Informa despre lcul In care 2a nist st 9a deol cli, expnerea a sore la razele Luni et. Ce fl de intomapie ar ptea confine comea? Vremurl In care viele 9 teau pe pOjun vert a tect demu. Sent erescte toatl ia fara a vedea soarele sau respira aer curat. in loc si mvainance iarba fyaskjsuclen, sot nite cu homoni 9! vere tip de re sie “Aun! cind cumpiri o bucts de came fr forms, nine indi ch oda fom poe dintra animal dri cre fos us prin lercufare. Eto'o naa st cede ck animale ma sit nena oi nlite or moment © sim oat lana eres 3) nate doar de fc, omanismeleanimalelr wise trode o mare cantate de horment trv, pe cae fr const tiny mai tri, tn timp,ce ne svurim pra Ne mal em ‘ind observ cali cpl devin din ce in ce ma ae Sv temperamental, Violen nate violen — acest veh ade- ‘rete confirma de rezutatele consul mare decane ‘in oft ai (1999-2002, Im Europa de Ves, numa de aude BVN (oa vac neblne) a ains 5 atin report ep demice. Viele cu BVN twee pinto degenerate comple @ i i | | Cums tim 150 de ani 27 sistomulu nervos(sectiun ale creienulué devin spongioase). In foc Si léneascdanimalele numai cu hran’ bazaté pe plant, In indus- tre au inceput sé se foloseasct proteine animale sub forma e&mii 1 oaselor. BVN este un exemplu gritor pentru schimbiile psho- logice ce pot fi produse de alimentajia neadecvati. Pentru a pre- veni rispandirea BVN, cirezi Iniregi de vite au fost macelait s1 incinerate. Fe ca Dumnezeu sii apere pe copii a ciror heand se bazeaz’ pe came de consecinjle practiclor nenaturle de hri- nire din industria zootehaics. Mai puting faind, mai mult& putere Fina rafinata ne face si suferim 8 arunesin © privire asupra fini — un produs obignuit in gospodarile noastre. Aceasa se produce din ceveale. Faina nera- ‘ina contine Vitaminele BPP IF, sirur minerale, enzime $i alte Ingrediene folositoare organismului nostru, Boabele de cereale ‘conjn 85% amidon 515% invelis biologic. Substangele prezente tn acest nel ne permit descompunem 35 aii amido- Fina rafinaté nu confine sf rveligul = ‘mine, enzime gi mineale. Digestia paint albe are nevoie de multe substanfe care sunt Indepaitate prin procesul de rafiare.Sistemul nostra digestive va lua din resursele proprului nostru organism, Fina rafinat este sreu de digerat. Amidonul nedigerat se depozitearA in statuile de grisime ale corpului. Stim ce se tata cu faina atuncicind este amestecalé cu ap cal Se ila si se transforma tno sub- Stan lipicioas. Fina rfinaté se comport la fel stn inestinele nose incinind dgesta alr aliments formind pier ale vezici ilar si rine este dec slaba in via-28 Mikhai Tombale Se adaugs st substange precum colorant alimentari, arome, snodificatori de accitate, stabilizator $b agent de ingrogare pentru ‘face painea, chill, prajtuile, biscuit salt produse din fing rafnata mai atrative. Ce se intdmpl cu acest aditvi? R3man Tn ‘organism sine otrvese gradual, Din cauza lor muschiis nchele- turile ni se ingepenesc In acest fe, produsele din ind alba ne pot produce mult suerings Pericolul drojdiet Aproape toate tipurile de paine sunt produsefolasind drojdie, La coacere, sporit de drojdie plutese in aer 5 aterizeaz8 pe supra: {ala pain. Spodi se deplaseaza odat cu painea tn tractul digestv, unde devin activi in America, unele stuit au artat ch drojdia folosits in beuttie activeaza celulele canceroase din organisrmul nostra. Atunci cind mincém paine dospit, ne tansforném tac- tal digestiv intr-un gcienp de lupts" intr’ drojdie si microflora roast’ naturals. De vreme ce incepem 1 mancim paine Inc in copiliie,o mictoford intestinal sinStoasy este o artate Constipatia, balonarea si bolile de tact digesiv sunt desert efectul cantor mari de pine si alle produse de brute care contin fin rafinaté si dojdie. Painea nedospita (brodust numai din find de gr si apd, fa drojdie) Painea dospité fost inventaté th Egipt eu 15 mil de ani in uma, far efectele sale negative sunt cunoscute de mult veme. ‘Multe najiuni au evitat painea dospité pentru asi proteja popule fia gi au Tnsemnat acest obieei prin poruncireligioaze. De exer. ply Biblia (lesirea", 12) pune: ,Tot ce e dospit 38 nu macai fn toate agazitile voastre <8 mancayi zim". Este un sfat foarte intelept si folositor. Ideea de a renunfa la pine alba ar putea fi. 7 Cum si waim 150 de ani 29 socantk pentru unl oameni, dar dack puneti pret pe sinaate, ar trebui si lua in considerare acest pas {ste mai bine sf mancat pine produsd dln Hind inte- gral 3 drojdie In cazul tn care continuati $8. mancafi pine dospit, ou 0 ‘mancafi proaspté — dupa o7i sau dous drojdia nu mal este activa say near put ace mai aractna dock ope icind iscuet. Cercut vicios Toate cerealelerafnat pied substan preioase confnute de inveligul lor si devin amidon pur, care este greu de absorbit. Produsele din cereale integrale sunt mult mai benefice pent sinatatea noasta. In general, alimentele rfinate precum meze- lure chipsurie, produsele de brutaee ete. congin de obicei mult sare si zahir, dar nu destuli apd. De obice, dupi ce le minim trebuie si bem api pentru a ne potol seea. Acest hicru creeaz’ ‘un cere vicios: mancarea rafinaté ne stimuleaza sete, bem mai ‘multe lichide,acestea dilueari sucurile gastrce din stomac, iar digestia este incompleti. Sarea ne ieti stomacu, astfel incat bbem mai mult pentru a 0 neuraliza, in aces fel, mincim si bem aproape continuu. in coasecinfi, ne umplem organismal cu fluide, ne Ingrsim sine simjim obos. Dieta si buna dispozit Japonezii au 0 glum: .DacS un cuplu fi ncepe ziua cet. due, ar tebui sisi aminteascd ce a mancat cu o searé nate" Aceastszicalé simpla indi faptul c& produsele rafinate nu foc iu nual sinatiifizice, ci ne influenfeaz& gi psihical. Uni psi- hholog!americani considera ci prin reducerea cantitiilr de zhi, carne si cafea din diets putem reduce cu pins la 50% compor tamentul agresiv, Strémosii nostri au realizat importania aces30 Mikhail Toba fat mult imp ane. Ext o ical Est ,Dumnezeu 2 ic manerea, ar Stana acral bucSaru". Neam putea fer sChm am pte sd came pine bs chile exe, (ce loci eter” Foloivd iaghafal Ext mare reat amet eat nar cit fae fa, poh tly manca 0 bormboand, 0 Duca din patra Foor aug bull de cae afumat~ dar webu hi mink sunt otoate! Suntem ceea ce mancim Sanatatea tractului digest, de la din pan ta intestinal gros, depinde tn mare parte de fell tn care Inflegi cele ce urmeazS, ‘SH arunecim 0 privite asupra unui sands tipic ~ ce-conyine de obice! pine sav chifls, unt si un tip de carme procesaté — tumat de un sc, cafea sau ceai.Painea int in categoria carbohi- Sati, untul in cea a grisimilr, iar carnea in cea a protenelor. CCombiralia acestor produse formeaz’ un amestec greu de digorat de stomaculnostu. Carbohicratit se diger in gurd spatial in duoden, lar protenele in stomac si duoden, In acest scop, se produc Sueur’ gastrce dferte si av nevoie de perioade dtferite de timp pentru a duce [a Indeplinie aceste func, Atunci ‘cand untul patrunde th stomac, actiunea acestor sucuri teste impledicatt. Procesul de digeste este Incetint iar Indncarea rémane in stomec pentru mul timp. Dacd apo! bem cova (suc, cafea sau cea), mncarea nedigeratt gi sucurie gastrice acide sunt Impinse din stomac in duoden, Duodenul are un mediu alcalin. Sucurile gastice acide Finese mucoasa care ciptuzeste duodenul si cauzeazt inlamatie $i, cu timpul,ulcerai. Apo, rimasiele nedige- fate de méncare ajung in intestinul gros, unde pines Cum sé tim 150 do ani 33 nedigerat proveact unele procese de putrefatie, iar produsele din carne devin materie fecal stagnant ‘Vom afla in curd fell tn care aceste depozita ne afecteaz’ sinaatea, Unit oament nut pot imagina vita faré sandviguri. Nu sunt Impotsiva sandvigurilor ca stare. Putem manca sandvigur din pi ‘ne, unt si ros sau castravell.Putem de asemenea 53 savucamn @ bbucat de brinzi sau came fnvelit in sala Cu toate acestea, un sandvis ficut din paine, unt si produse din came este 0 combir nafie foarte diunitoare pentru tractul nostru digestv. Este un ‘examplu de combinati gresite de alimente care pot fi diundtoare pentru sindtate Din ce fel de mancare ar tebui si ne extragem energia nece- Sarl velit Cea care cegte la soare e cea mai bund surs de ener ie pentru noi. Soarele este sursa de energie universalé pentru toate organismele vl. Natura a Inzestratplantele cu capacitaea de 2 absorbi si inmagazina energia solar, care poate fi folesité mai ‘arzu, Ntrijia nu ne influenfeaz8 doar sinitatea, ci $i longevi- tatea. slim cum s& calculi calotle pe care le consume Ito 2, Dieta noastrézilnic3 mixta (incluzand inghejas, bomboane, cafea etc) ne da in jur de 2500 kcal, Potrivt calculelor since, ‘© perscan normal consuma aproximativ 50,000,000 kcal. Pe parcursul intregi viel. Pe baza acestea, si incercSm 38 calculi durata medie de via (considerénd dita mist). Dac impirtin 50.000.000 cal (consumul pe vial) Ia 2500 kcal (consumul Zinc), objinem 20.000 de le sau 55 de ani ‘Acum si Incercim #8 calculim care ar fi duata medic de Vial a celor care mananct produse naturale $i folosesc aproxi- mativ 1000 kcal pe zi: 50.000.000 kcal/1000 kcal pe 21 ne da 50,000 de zile sau 137 de ani. Nu mai este vorba doar de ait ‘etic de acum vorbim despre viaka noasta Este dovedi uintifc exist un vegetarian la 1000 de joameni care mananca s carne In grupa de virsté sub 6032 Mihai Tombale 100 la 1000; peste varsta de optzeci de ani, sunt 600 de \vegetarioni fa 1000 de oameni care minded si came. As dori st adaug ci dicta bazatt doar pe calculul calorilor este gregiti din punct de vedere psihologic. Nu conteazi doar ‘conjnutul inal de caloi al alimentelor, cis eat de multé ener se objinem intradevar din ele dupa ce le digerém. CChiar daca alimentaja bazatl pe plante prezinta un conginut ‘caloric mal scazut, cantitatea neté de energie pe care o objinem ‘dupa digeste este totus! mai mare. De aceea un castron de hriged te face Si ne simi sori si gata de munci. In contrat, © pore de came ne face si dorim o ceages de cafea fs ne culm, Mull ‘amen asociaz’ consumul de carne cu puterea gi energia. In ea tate, carnea doar ne stimulea7a sstomul nerve, n acelagi fel ca natooticele. Cel mai important luery in alimentatie este echilitul ingredientelor: proteine, carbohidtati, grasimi, mineral, vitamine si microelemente. In cazul n care canttile sunt Cchilibrate tn mod adecvat (asa cum sunt tn alimentele naturale), organismal nostru foloseste 0 micd parte din energie pentru digeste. Cea mai mare parte din energie poate fi folosiet pentru Indeptrtarea toxinelor si diverse ‘eparail. Toate alimentele arificiale sunt lipsite de ecil- ‘bl perfect al ingredienteor. Digestia lor devine ofunctie foarte complex si utlizeazé toatt energia din acele produse, In unele cazuri, digesta necesité mal mult ener Bie decat cea conginuta de alimente. ‘Aver nevoie de canttyj mari din acestealimente pentru a ‘ndepia foamea. Pe de o parte, incercim s& contsolim numarul de mese, iar pe de até parte trebuie s3 contol obecitatea. Ne Chinuitm tn mod inuil organismul cu regimuri de stabie, Regimul ‘se erming, iar obeztatea se instaureaza din now. CConcluzia: nicun regim, dieta sau bucitar nu poate cchilibracanetaile de proteine, grisimi, carbohidat, | de ani: n grupa de sepkezeci si peste, propontia este de Cum sin 150 de 33 vitamine si microelemente din alimentatia noastt asa ‘cum sunt echilibrate de natura in allmentele pe bad de plane, [Nu trebuie si fim tofi vegetarieni Nu vreau sd fiv prostinfeles ~ nu trebuie si devenim to \egetarieni. Nu inoerc 8 va conving si lsat lao parte toate pli catle gi binecuvantiile lumesti care fac farmecil vii. Pater avea parte de sirbatori cand ni se permite $3 manedm tot fll de alimente, dar ta zilele obignuite ar tebul sf rimanem cu ceea ce este sinitos. Mancati cu moderajie, pent ed este una dinte cond tile de Bazi ale supravieyuirs noastre, Boala tn farfurie (© comisie a Organizatot Mondiale a Sinitii 2 efectunt tunele studi asupra catorva mnSstitbetane. $-a doveditc& ace Clugarierau in forma din punct de vedere iz si aproape con plet sindiog. In 60% din cazuri, nu exstau probleme dentre, ‘dereglar digestive sau de circulate. Dieta lor este foarte modest, Nu au frigidere sau cuptoare cu gaz; nu minaned niciodaté came, Zahir sau orice alt produs rainat. Principal lr fl de mancare confine turtt de orz, ceai de plante si api. Napii, morcovi 53 orezul le itregescalimentagia n impul veri ‘in mod ironic, In fri dezvolate procum SUA, Germania sau Franfa, unde consumul de lapte, came, produserafinate, precurn si varetatea alimentelor este mult mal mare, nivelul general de Sindtate este scizut Tn SUA, de exemplu, doud famili din tei au fost atinse e cancer, dot oameni din cnet suera si mor din cauza bolilr de inion sf multi sufers de diabet, Bolle Cronice afectearé 19% din populaie ~aproape unul din cinci eameni