Sunteți pe pagina 1din 3

Page 1 of 3

BuratinosicheitadeaurPovestedeTolstoi
Buratino este personajul principal al cartii Cheita de aur, sau Aventurile
lui Buratino, scrisa de Alexei Nikolaevici Tolstoi. Inspirat de povestea
"Aventurile lui Pinocchio", de Carlo Collodi, Buratino este, la origine, un
personaj din "commedia dell'arte", un tip de teatru popular al mastilor,
aparut in Italia secolului al XVI-lea.

Numele de Buratino deriva din cuvantul italian "burattino", avand


semnificatia de papusa sau marioneta din lemn. Cartea lui Tolstoi a fost
publicata in anul 1936, devenind cu repeziciune extrem de populara in
randul copiilor din Uniunea Sovietica. Povestea a devenit subiectul
multor desene animate si a fost ecranizata de mai multe ori, filme
rusesti cu Buratino aparand pe marile ecrane inclusiv in anii 1959 si
1875.
Potrivit marturisilor scriitorului, Tolstoi a citit de mic copil Pinocchio,
insa, pierzand cartea lui Collodi, a inceput sa si-o reimagineze multi ani
mai tarziu, in incercarea de a creea o serie de povesti menite a fi spuse
inainte de culcare chiar propriilor sai copii.
Rezumatul povestii Cheita de aur sau Aventurile lui Buratino
Asemeni lui Pinocchio, Buratino este o papusa de lemn cu un nas
foarte lung. Potrivit povestii, el este cioplit de tata Carlo dintr-un
bustean de lemn, si capata, dintr-o data, viata. In timpul crearii sale,
Buratino ajunge sa aiba un nas lung din pricina unei miscari
neindemanatice a tatalui Carlo. Acesta incearca sa i-l scurteze, insa
eforturile sale sunt in zadar, pentru ca nasul papusii sale se lungeste
mereu, si mereu, din nou, in ciuda eforturilor sale.
Tata Carlo isi vinde singura haina pentru a cumpara un abecedar pentru
Buratino si a-l trimite la scoala. Cu toate acestea, baiatul este atras de
un anunt despre un teatru de papusi proaspat sosit in oras, si isi vinde

Page 2 of 3

cartile pentru a-si cumpara un bilet la spectacol. Aici se imprieteneste


cu alte marionete, insa raul maestrul papusar Carabas Barabas vrea sa
il arunce pe foc pentru ca ii stricase spectacolul.
Carabas Barabas il elibereaza, totusi, pe Buratino dupa ce afla de la
acesta ca in casa tatalui sau Carlo se afla o usa secreta, cautata de
multa vreme de papusar. O cheita de aur ce fusese odata in posesia lui
Carabas, si pe care o pierduse la un moment dat, era singurul mijloc de
a deschide acea usa tainica. Atunci cand ii da drumul, Carabas
Barabas ii daruieste lui Buratino cinci banuti de aur, pentru a-i da tatalui
sau, astfel incat sa pazeasca intrarea secreta mascata de o pictura
infatisand o vatra.
In drumul spre casa, Buratino se intalneste cu motanul Bazilio si vulpea
Alisa, care vor sa-i sterpeleasca banutii, pretinzand ca si-i poate inmulti
punandu-i in pamant, ca pe niste seminte, in Tara Prostilor, pe Campul
Minunilor. Dupa ce cei doi incearca, fara succes, sa ii fure mica avere si
il spanzura cu capul in jos de un copac, Buratino este salvat de fetita cu
parul albastru, cea mai frumoasa papusa din teatrul lui Carbas
Barabas, ce fugise de la crudul ei stapan si locuia intr-o casuta dintr-o
padure. Fata incearca apoi, cu mari impotriviri, sa ii dea lui Buratino o
educatie aleasa, si sa il invete sa scrie si sa socoteasca.
Baietelul evadeza apoi dintr-o magazie in care fusese inchis drept
pedeapsa pentru obrazniciile sale de fata cu parul albastru, fiind condus
de un liliac in asa-zisa Tara a Prostilor. Liliacul era, de fapt, un complice
al celor doi sarlatani, si il aduce la Bazilio si Alisa, ce nu renuntasera la
planul de a-i lua banutii de aur. Dupa ce il conving sa isi ingroape banii
pe "Campul Minunilor", si si-i insusesc, cei doi il dau pe mana politistilor
caini, pretinzand ca este hot si haimana. Aruncat de politisti intr-un iaz
intunecat si murdar, Buratino afla de la broastele de acolo ca cei patru
galbeni ii fusesera furati, iar broasca testoasa Tortilla ii daruieste cheita
de aur. Baiatul fuge apoi din Tara Prostilor si isi intalneste un tovaras de
suferinta, pe Pierrot, o papusa de la teatrul de papausi, urmarita de
Barabas pentru ca trasese cu urechea la discutia lui cu Duremar, un
vanzator de lipitori de leac ce ii povestise papusarului despre broasca
testoasa ce avea cheita de aur.
Dupa aceea, Buratino si Pierrot merg la Malvina, fetita cu parul de aur,
dar sunt nevoiti sa fuga impreuna cu ea si cainele ei, Artemon, de frica
lui Carabas Barabas si a cainilor politisti. La marginea padurii, are loc o

Page 3 of 3

lupta crancena intre Barabas si cainii politisti de o parte, si Buratino,


cainele Artemon si alte ajutoare ale baiatului precum niste lastuni, un
vultur, niste serpi, arici, bondari, carabusi, pe de alta parte. Buratino si
aliatii sai ies invingatori, iar Carabas Barabas ramane prizonier al unui
pin, cu barba-i mare lipita de rasina de pe scoarta acestuia.
Buratino se strecoara apoi, in spatele unui cocos, in hanul unde
mancau papusarul si Duremar, reusind sa afle secretul cheitei de argint.
Chiar atunci cand pareau ca nu mai au nici o cale de scapare din fata
lui Barabas, aliat cu matonul Bazilio si vulpea Alisa, Buratino, Malvina si
Pierrot sunt salvati in mod neasteptat de tata Carlo.
Odata ajunsi acasa, tata Carlo deschide usita tainica, si, coboara
impreuna cu fiul sau, si celelalte doua marionete, pe o scara de piatra,
sub pamant, si ies din nou la lumina, descoperind un minunat teatru de
papusi. Aici se hotarasc cu totii sa puna in scena o piesa minunata,
intitulata "Cheita de aur sau nemaipomenitele patanii ale lui Buratino si
ale prietenilor sai". La prima reprezentatie, i-a parte si Carabas
Barabas, care spumega de furie dupa ce vede ca toate papusile sale
fugisera de la el, fiind actori in noul si nemaipomenitul teatru de papusi.