Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(Heymans si Wiersma)
1 Emotivitatea. Orice eveniment provoaca n viata noastra organic sau psihologic o stare
mai mult sau mai putin puternica. A fi mai mult emotiv nseamna a fi tulburat. Emotiiile
difera dupa: obiectul ce le provoaca, intensitate, durata, etc. Estte emotiv cel care se
tulbura n situatii cnd cea mai mare parte a oamenilor nu sunt miscati sau cel care, n
anumite circumstante esste mai violent-emotionat dect media semenilor.
Nonemotivul este cel ce cu greu poate fi miscat, iar emotiile lui sunt putin violente.
2. Activitatea. Activul se manifesta "de la sine" si nu sub comanda impulsurilor din afara.
Evenimentele exterioare nu sunt dect ocazii sau pretexte pentru actiune, iar n cazul ca
asemenea evenimente sau ocazii n-ar exista, activul le-ar cauta, deoarece el nu poate
concepe viata fara actiune.
Nonactivul actioneaza mereu impotriva tendintei sale, opunad rezistenta si plngndu-se
mereu de efortul pe care este nevoit sa-l depuna.
Activul Se caracterizeaza prin faptul ca el reia munca cu o forta deosebita chiar dupa o
munca epuizanta, totul petrecndu-se ca si cum actiunea iar consuma foarte putina
energie, pe cnd nonactivul, dupa o actiune intensa, pare prabusit, avnd nevoie de mult
timp pentru a-si reveni.
3. Rezonanta (sau rasunet). Toate impresiile pe care le suferim, toate reprezentarile pe
care le avem exercita asupra noastra, atunci cnd sunt prezente, o actiune imediata, pe
care o numim "functiunea lor primara" (primaritate ). Dar dupa ce au disparut din cmpul
constiintei, ele continua "sa rasune " n noi, influentnd astfel maniera noastra de a gndi
si a actiona. Aceasta actiune prelungita de "rumegare" este functia lor secundara
(secundaritate).
Viata tipului primar este sub dependenta directa a evenimentelor prezente si actioneaza
sub influenta prezentului, pe cnd tipul secundar se orienteaza dupa trecut, dupa ceea ce
s-a ntmplat. Fiind atent la ceea ce este dat, primarul este orientat spre n afara, iar
secundarul fiind orientat spre trecut, este interiorizat. Primarul este capabil de adaptari
rapide, are reactii vii, dar superficiale, pe cnd secundarul se angajeaza profund n tot ce
face, nlocuieste spontaneitatea prin reflexiv, este omul ntoarcerii spre sine. El se
adapteaza mai greu circumstantelor noi, dar face fata surprizelor prin prevederea sa.
Cele opt tipuri (profilul lor )
1. Nervosii (EnAP) - mobilitatea
greseli si care fireste, pot duce la acuzarea de sine. Melancolia este starea lor normala,
nsotita de resemnare, apoi timiditatea, ,izantropia, dragostea exagerata pentru animale si
rezerva. Valoarea dominanta pentru ei ;atea.
Reprezentanti ;Amiel, Rousseau, Maine de Biran, Vigny, Robespierre,
Eminescu,
Kikegaard.
3 Colericii /EAP) - mobilitatea si vivacitatea sentimentelor, aptitudinea oratorica, ca
expresia vehemebtei emotiiilor ti a tendindintei de exteriorizare . Manifesta izbucniri
eruptive de iritatie, simt nevoia de actiune, initiativa, gustul pentru noutate, sunt
voluntary si extreme de active, plini de optimism, ei red n progress. Generosi, cordiali
plini de vivalitate si exuberanta, n general cu buna dispozitie, acestor oameni le lipseste
adesea masura. ntregul lor comportanent este dominat de extraversiune, sociabilitate,
nevoia de a se raspndi. Valoarea dominanta pentru ei ; actiunea.
Reprezentanti ; Danton, V. Hugo, G. Sand, Gambetta, Mirabeau.
4. Pasionatii (EAS). ntreaga lor personalitate este ntr-o tensiune extrema, fiind dominati
de ambitii, de succese, n opozitie cu sentimentalii care se multumesc sa viseze.
Activitatea lor este concentrata asupra unui scop unic, fiind apti n mod natural pentru a
comanda. Desi dominatori, stiu sa-si stapneasca si sa-si utilizeze violenta, doznd-o
dupa oameni si mprejurari. Ambitia lor, spririndu-se pe o autoritate dura, pe vigoarea
reactiiilor la obstacole, precum si peputerea de munca, conduce spre realizarea
obiecivelor propuse, daca nu este prea exagerata sau prea violent contrariata de dusmanii
pe care ti-i creaza.
n afara de ambitia
caracterizeaza prin putere de munca, gustul pentru istorie sauprin atasamentul fata de
trecut, severitate. Sentimentele n general sunt directionate mai mult sau mai
spre
austeritate dect spre amorul pur, mergnd adesea pna la ascetism. Valoarea dominanta
pentru ei ; ndeplinirea operei preconizate.
Reprezentanti; Napoleon, Pasteur, Pascal, Racine, Corneille, Flaubert, Michelangelo.
5. Sangvinicii (nEAP); extravertiti, efectueaza observatii exacte si dau dovada de un
remarcabil simt practic. Iubesc lumea, iar n relatiile cu oamenii se arata politicosi,
spirituali, ironici, sceptici. Apti pentru a fi conducatori, dau dovada de abilitate, pretuiesc
mult experienta, manifestnd inisiativa si o mare supplete a spiritului.
El este greu de tulburat, nu simte cnd un conflict apasa atat de greu asupra sa pentru a-l
zdrobi. Activitatea lui i permite sa domine situatia iar nfrngera digicultatilor care i apar
consituie pentru el un amuzament. Legile si uzantele nu sunt considerate cu preamare
gravitate, fiiind suficienta cunoasterea lor pentru a le aplica n mod inteligen. Ceea ce l
entuziasmeaza sau l scandalizeaza pe emotiv devine pentru ssangvin pretext de reflectie
ironica.
Reprezentanti; Bacon, Montesuieu, Anatole France, Tallyrand, Mazarin.
6 Flegmaticii (nEAS). Manifesta o activitate care se reduce la dobndirea strictului
necesar, fara agitatie, cu perseverenta, mpinsa pnala tenacitate. Opozitis osmenilor se va
lovi de indiferenta flegmaticului si se va uza n fata obstinatiei sale.
Este obiectiv si nu ncurca se n consideratii dictate de sensibilitatea, evitndu-le printr-o
activitate metodica. Grija lui se limiteaza preocuparile,la personale, dar acest egoism
este temperat de un mare respect pentru semenii sai, pentru
obiceiurile lor,
inteioara si singuratatea. Desi viata sociala i lasa indiferensi, sunt totusi, n general,
oameni onesti, onorabili.
Nonemotivii inactivi n-au deloc reactii personale, si asculta habitudinile sau
asculta de circumstante, de aceea sut foarte putin afectati. Rezistenta habitudinilor le
confera independenta si le asigura autonomie relativa n raport cu mediul. Forta lor este
aceea a inertiei. Valoarea dominanta; linistea.
reprezentanti; Ludovic al XVI-lea.
S-a remarcat ca emotivitatea, activitatea sau importanta functiei secundare
(secundaritatea) nu sunt, in bloc, prezente sau absente. Ele variaza, fiind in proportie mai
mare sau mai mica si cu treceri insensibile. Tipurile se contureaza considerand la fiecare
factor gradele extreme, mai curand decat formele intermediare- opunand astfel pe
nonemotivi emotivilor, pe inactivi activilor si pe primari secundarilor; combinand aceste
diferite aspecte rezulta opt tipuri (ce au putut fi exemplificate cu figuri mari din istorie).
Emotivi
Activi
Nonactivi
Secundari
Mare activitate
exterioara, actiune
febrila, sociabilitate,
putere de munca
Emotivitate in
scadere, teama de
actiune, sublimarea
dorintelor, plictiseala,
teama
Rezerva, exigenta,
ierarhizare a vietii
afective, stapanit de
impresii, atasament
fata de trecut
obiectivitate,
perseverenta, curaj,
neincredere fata de
emotii
Foarte putina
activitate, indiferenta,
lipsa de initiativa
primari
Imaginatie,
spontaneitate,
dezordine, revolta,
ciclotimi, mobilitate a
sentimentelor, nevoie
de emotii
Regularitate, fidelitate, Usurinta de adaptare,
impasibilitate, sensul acomodare, putin
justitiei, respectul
sensibil la pericol
principiilor, economie
Activi
Talent de organizare,
sens social, munca
regulata, perseverenta
nonactivi
Melancolie, retragere
in sine, rezistenta
pasiva, incetineala,
indecizie, gust pentru
singuratate,
sedentaritate
Usurinta, siguranta,
disponibilitate,
prezenta de spirit,
decizii rapide, veselie
Nu opune rezistenta,
supus momentului,
neglijenta, risipire
Apatici (nEnAs)- inchisi, secretosi, repliati in ei insisi, dar fara viata interioara
frematatoare. Sumbri si taciturni, rad rareori. Sclavi ai obisnuintelor, conservatori. Tenaci in
aversiunile lor, sunt dificil de reconciliat. Cei ami putin vorbareti dintre oameni, le place
singuratatea. Desi indiferenti la viata sociala, ei sunt in general cinstiti, iubesc adevarul,
onorabili.
Valoare dominanta: linistea.
Amorfi (nEnAP)- disponibili, concilianti, toleranti prin indiferenta, dau adesea dovada
de o incapatanare pasiva tenace. In ansamblu au caracter bun. Neglijenti, lenesi,
nepunctuali. Indiferenti fata de trecut mai mult decat fata de viitor. Au adesea aptitudini catre
muzica (executanti) si teatru.
Valoare dominanta: placerea.
BIBLIOGRAFIE:
Athanasiu A., Radu C-tin- Caracterologie si grafologie-eseuri, Ed. Tehnica, Bucuresti,
2000