Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(1822 1884)
Clugr austriac
A experimentat
mazre
cu
plantele
de
Hibridare - Tipuri
Fenotip
Genotip
Homozigot
Heterozigot
x
+
P
F1, F2
Gena
Alela
Dominant
Recesiv
Caractere alelomorfe
A iniiat experimente cu
34 specii de Pisum sativum
Structura florii exclude
polenizarea strin
ntmpltoare
Perioad scurt de vegetaie
Caractere bine conturate
Multe varieti
Monohibridarea
uniformitatea
fenotipic a F1
Genotipuri n F1
4/4 Ss
Fenotipuri n F1
4/4 netede
Se ncrucieaz 2
indivizi
heterozigoi (Ss)
din F1 i se obin
generaii cu
raport de
segregare
fenotipic.
Genotipuri n F2
Fenotipuri n F2
1/4 SS
1/2 Ss
1/4 ss
3/4 netede
1/4 rugoase
RSF
RSG
3:1
1:2:1
S bob neted
s bob rugos
Y bob galben
y bob verde
Genotipuri n F1
Fenotipuri n F1
4/4 SsYy
RSF 9:3:3:1
dup forma bobului
3:1
dup culoarea
bobului 3:1
RSG
1:2:2:4:1:2:1:2:1
(3:1)
n numrul de caractere urmrite
8 tipuri de gamei
27 genotipuri diferite
8 fenotipuri diferite
RSF 27:9:9:9:3:3:3:1
Nr. perechi
alele
Gamei n F1
Segregarea n F2
Tipuri
genetice de
gamei
Combinaii
posibile ntre
gamei
Nr. clase
fenotipice
Nr. clase
genotipice
16
64
27
16
256
16
81
32
1024
32
243
10
1024
1048576
1024
59094
2n
4n
2n
3n
Orientarea
cromozomilor omologi
diviziunii meiotice este ntmpltoare
cadrul
Neted
Normal
Neted
Normal
Neted
Pitic
Rugoas
Normal
Rugoas
Pitic
Gameii paterni:
ncruciarea
dihibrid
SB
Sb
sB
sb
SB
SSBB
SSBb
SsBB
SsBb
Sb
SSBb
SSbb
SsBb
Ssbb
SsBB
SsBb
ssBB
ssBb
SsBb
Ssbb
ssBb
sB
sb
ssbb
Rezultatul:
O celul diploid
= patru celule haploide
AA
Aa
aa
Aa
Forme
parentale
Gamei
Aa
(individ de analizat)
A
a
FB
AA
AA
(forma parental)
A
A
x
AA
Aa
Aa
Uniformitate fenotipic
Cnd se ncrucieaz un individ de analizat Aa, cu forma parental AA, toi
descendenii obinui vor fi identici din punct de vedere fenotipic.
Toi gameii formei parentale AA vor fi de un singur tip, purttori ai genei
dominante A.
Hibridul de analizat Aa va produce 2 tipuri de gamei: cu gena dominant A i
cu alela recesiv a.
Ca rezultat al combinrii ntmpltoare a acestor gamei, n descendena acestei
ncruciri segregarea fenotipic nu are loc datorit prezenei alelei dominante A.
Genotipic, ns, vor fi diferii, 50% fiind AA i 50% Aa.
n cazul acestei ncruciri, necunoscnd genotipul individului de analizat, lipsa
segregrii fenotipice nu ne dezvluie formula genotipic.
AA
(individ de analizat)
Gamei
A
A
FB
AA
AA
(forma parental)
A
AA
AA
Uniformitate fenotipic
A
AA
Forme
parentale
Gamei
Aa
(individ de analizat)
A
a
FT
Aa
aa
(forma parental)
a
a
x
Aa
aa
50%
Segregare
fenotipic
aa
50%
Uniformitate fenotipic
Baza acestei segregri este faptul c toi gameii formei parentale aa vor fi
de un singur tip (a), iar hibridul Aa va forma 2 categorii (A i a).
Acest
tip
de retroncruciare sau
backcross a unui organism hibrid cu o
form parental homozigot recesiv,
soldat cu segregarea fenotipic a
descendenilor i dezvluirea naturii
heterozigote a organismului analizat se
numete ncruciare de analiz sau
testcross.
AA
(individ de analizat)
A
aa
(forma parental)
A
Aa
a
Aa
Aa
Uniformitate fenotipic
a
Aa
n concluzie:
Dac
dintr-un
testcross
rezult
fenotipic, individul de analizat este AA.
uniformitate
Forme
parentale
Gamei
AaBb
(individ de analizat)
AB
Ab
aB
aabb
(forma parental)
ab
ab
FB
AaBb
Aabb
aaBb
RSF
ab
aabb
Testul
X2
(chi-ptrat)
asigur
estimarea
probabilitii de repetare a fenomenului observat
prin msurarea diferenei ntre 2 serii de variaii.
mult
X= d/e
d diferena ntre valoarea calculat i cea observat
e valoarea calculat sau ateptat a fenomenului
O valoarea observat
E valoarea calculat sau ateptat a fenomenului
Date observate
Date ateptate
Diferena d
d/e
AB
Ab
aB
ab
1080
210
200
110
9/16 x 1600=900
3/16 x 1600=300
3/16 x 1600=300
1/16 x 1600=100
180
-90
-100
10
36
27
33,33
1,0
X = 36 + 27 + 33,33 + 1 = 97,33
Cu ce posibiliti ne
confruntarea datelor?
putem
ntlni
din
P > 0,05
datele sunt conforme destul de satisfctor cu ipoteza i
aceasta este acceptat.
n cazul de fa:
3 grade de libertate
X = 97,33
P < 0,05 i anume la mai puin de 0,01 (1%),
Date observate
Date ateptate
Diferena d
d/e
vg*vg*e*e*
vgvge*e*
vg*vg*ee
vgvgee
594
196
200
71
9/16 x 1061=
3/16 x 1061=
3/16 x 1061=
1/16 x 1061=
596,82
198,33
198,33
66,32
-2,82
2,93
1,07
4,68
0,0132
0,0432
0,0057
0,3317
9:3:3:1 este
Nearsightedness,
or
myopia, is a complex
trait with at least 4
gene
loci
involved,
however
the
heritability of myopia is
very high and shows a
dominant
pattern.
With
dominant
phenotype, you may
have a dimple only on
one side, or on both.
Dominant (have it)
Recessive (don't have
it)
We're kind of cheating here. Eye color, as well as hair and skin
color, is a complex trait; not a case of simple inheritance.
The main pigment is melanin, and the more melanin, the darker
the color.
This trait is
reportedly due
to a single
gene;
the presence
of freckles is
dominant
the absence of
freckles
is
recessive
Early
geneticists
reported that curly
hair was dominant
and straight hair
was recessive.
More recent studies
suggest that more
than one gene may
be involved
Is reportedly due to
a single gene:
widows peak
dominant
straight hairline
recessive.
Widows Peak
Hairline
Straight Hairline
This gene codes for part of the bitter taste receptor in tongue cells.
One of its five alleles (forms) causes a lack of ability to sense bitter
tastes;
the other four alleles produce intermediate to fully sensitive taste
abilities. Approximately 75% of people can taste PTC while the
remaining 25% cannot.
PTC-like chemicals are found in the Brassica family of vegetables, such
as cabbage, brussels sprouts, and broccoli. People who can taste PTC
often do not enjoy eating these vegetables, since they taste bitter to
them.
Non-tasters tend not to notice bitter tastes and therefore may be
more likely to become addicted to nicotine (which is bitter).