PRIMUL AJUTOR N CRIZA HIPOGLICEMIC

Hipoglicemia este definita ca fiind o scadere a concentratiei de glucoza din

sange ( glicemie) sub 60 mg/dl. In functie de severitatea hipoglicemiilor, ele se
clasifica in:
- hipoglicemie usoara cand persoana in cauza reuseste sa si-o corecteze
singura;
- hipoglicemie severa cand este nevoie de interventia anturajului;
- coma hipoglicemica, cea mai grava forma.

Cantitatea de glucoza din sange este reglata in principal, de trei

hormoni:insulina, glucagonul si adrenalina. Acestia controleaza productia de
glucoza la nivel hepatic, precum si utilizarea ei de catre tesuturile periferice.

Simptomele hipoglicemiei

1. Simptome centrale:
- rezulta din descarcari masive de catecolamine;
- transpiraii excesive;
- asociaza un tremor al mainilor;
- are tahicardie cu senzatie de palpitatii;

- este palid si anxios;

- are o senzatie de foame imperioasa.

2. Simptome periferice:
- cuprind paresteziile peribucale (amorteli sau intepaturi in jurul buzelor);
- dificultati in vorbire si concentrare;
- tulburari de comportament (confuzie, agresivitate, limbaj incoerent);
- cefalee (durere de cap), diplopie;
- somnoloenta;
- convulsii tonic-clonice;
- slabiciune si senzatie de caldura.

Starea clinic:
- TA normal sau crescut;
- pupile dilatate;
- reflexe osteotendinoae accentuate;
- Babinski pozitiv bilateral.

Coma hipoglicemica este complicatia severa a hipoglicemiei. Ea este o coma

vigila si se produce prin privarea creierului de glucoza, principala sa sursa de
energie. Ea se instaleaza brusc, iar pacientul este agitat, de obicei.

Diagnosticul de hipoglicemie
Cel mai simplu mod de a pune diagnosticul de hipoglicemie este de a masura
glicemia care are o valoare sub 60 mg/dl in acest caz.

Conduita de urgen:
- Stabilirea nivelului de contien;
- Evaluarea primar: A,B,C,D, la pacienii cu leziuni evalum i E;
- Daca pacientul este constient, cel mai bun tratament este administrarea a
15-20g glucide sub forma de sucuri indulcite sau 3-4 bomboane.
- Daca este un pacient comatos:
- Abord venos + 30-50 ml solutie glucoza 33% intravenos+instituirea
perfuziei cu Glucoz 10-20%;
- 1 mg glucagons subcutantat sau intramuscular.

Atenie! Frecventa relativ mare in populatie a hipoglicemiilor aparute in

special in contextul verii si al eforturilor mari, a indus o falsa conceptie cum ca
aceste stari pot fi normale. Hipoglicemia poate fi insa varful de iceberg ce ascunde
o afectiune cu mult mai serioasa ce trebuie tratata!

Managementul sanatatii si al stilului de viata pentru a evita hipoglicemia

Atunci cand hipoglicemia apare ca un episod izolat fie din cauza unui post
prelungit, fie datorita unui efort fizic sustinut nu este necesar un alt tratament in

afara administrarii de alimente bogate in zahar. Medicul poate instrui pacientul

astfel incat acesta sa poata evita pe viitor situatiile ce pot determina aparitia
hipoglicemiei.
Cand hipoglicemia are drept cauza existenta unei afectiuni cronice incurabile,
tratarea acesteia previne aparitia unor noi episoade in care nivelul glucozei in
sange este scazut. Astfel medicul curant va sfatui bolnavul cu privire la:
- modificarea dietei prin elaborarea unui regim de lunga durata (ce, cand si cat
de mult se poate manca)
- modificari ale dozelor medicamentelor prescrise
- modificari ale gradului de dificultate si a perioadei de timp cat pot fi
efectuate exercitiile fizice (cand si cat de mult se poate face efort fizic)
- redactarea unui jurnal cu episoadele hipoglicemice (cand apar si la cat timp
dupa ultima masa).
Modificarile dietei cu scopul prevenirii episoadelor de hipoglicemie este
deosebit de importanta in cazul pacientilor cu diabet zaharat, deficiente enzimatice
ereditare sau hipoglicemie postprandiala. Medicul va recomanda in aceste cazuri
controale medicale mai dese si va discuta cu pacientul posibilitatea monitorizarii
glicemiei la domiciliu.