Tema: Relaiile n familie.

Stil de via orientat pentru sine/

pentru familie.
Casa este locul unde copilul isi aduce experienta castigata si o consolideaza in liniste si
securitate. Aici este influentata si apreciata calitatea muncii ce se face la scoala si, de
asemenea, se consolideazaatitudinea fata de scoala. Colaborarea stransa intre familie si
profesori este indispensabila. Copilul care nu este in pas cu clasa sa, urmand-o cu foarte
mare greutate, pune o problema ce trebuie rezolvata repede, parintii trebuie sa stie natura
tulburarilor copilului. Elevul slab nu trebuie judecat numai in raport cu colegii sai. In ciuda
notelor proaste, invatatura primita poate sa-i fie folositoare, urmand ca peste cativa ani sa
prinda gust pentru invatatura, devenind un bun elev.
Parintii trebuie sa se stapaneasca sa vegheze si sa nu fie violenti, amenintand copilul, ceea
ce i-ar provoca nesiguranta. Totalitatea relatiilor de familie determina organizarea
substratului motivatiilor, capacitatilor, atitudinilor copilului care invata.
Climatul favorabil integrarea copilului in mediul exterior familiei situatii nedorite apar
atunci cand sunt frictiuni in familie; de exemplu: baietii nu apreciaza fetele atunci cand tatal
nu-i apreciaza mama, la fel se intampla si cu fetele cand mama sa este vadit nemultumita de
sotul ei. Familiile cu un singur copil constituie un subiect distinct. Copilul unic creaza
probleme educative, dat fiind iubirea exagerata a parintilor. Copilul fiind supraocrotit,
considera lumea plina de primejdii. Copiii care provin din familii numeroase invata repede
sa joace roluri diferite in constelatia familiala. Primul nascut are grija de cei mai mici, rolul
mijlociului este nedeterminat (este uneori in dificultate cu cel mare sau cu cel mic), cel mai
mic are avantajul de a invata modele de comportare de la fratii sai, fie bune sau rele. Rolul
bunicilor este foarte delicat dar foarte folositor cand este bine indeplinit. Este bine ca ei sa
nu fie prea ingaduitori, sa nu arate prea multa complezenta admirativa, dar nici severitate
exagerata. Ideal este ca bunicii sa continue sa urmareasca indeplinirea celor hotarate de
parinti privind copiii, intr-un cuvant, la copil trebuie sa ajunga o singura concluzie. Relatiile
de familie sunt influentate de personalitatea parintilor, de puterea lor de a estompa ceea ce
este rau, de metodele folosite pentru educarea copiilor, de atitudinea fata de situatia de
parinte, de ocupatia lor, de gradul lor de solidaritate.

Tema: Concubinajul.
Concubinajul este acea relaie interuman n care doi aduli hotrsc c triasc i s se
gospodreasc n comun. Concubinajul nu este recunoscut n legislaia romn. Potrivit
prevederilor Codului familiei, statul romn recunoate doar cstoria ncheiat n faa
ofierului de stare civil.
Majoritatea statelor europene ns au legiferat concubinajul mai ales din cauza numrului
mare de copii nscui din cupluri necstorite. Pe locul nti se afl Islanda cu 65% dintre
copii provenii din relaii de concubinaj, urmat de Danemarca i Suedia cu 55%, n timp ce
n Marea Britanie proporia este de 40%.[1]
Chiar dac tinerii privesc acest model ca fiind unul normal i chiar modern, prinii, bunicii,
dar mai ales preoii nu admit un asemenea nceput familial. Cei mai tineri spun c e mai
bine s ncepi viaa de familie aa, pentru c, dac vrei s pleci din aceast relaie, nu sunt
probleme: tu pleci i partenerul tu pleac. Psihologul Domnica Baciu precizeaz:
"Concubinajul este pur i simplu o form liber, care nu difer de forma naional. Tinerii
nu-i legifereaz relaia, deoarece nu sunt decii, au nevoie de timp pentru a fi mai hotri.
"Ea admite c mai exist i un alt motiv. n ziua de azi, fiecare persoan dorete o carier.
nainte, fetele la 20 de ani se socoteau btrne, dar azi nu se mai consider astfel, ci,
dimpotriv, ele se simt confortabil fr angajamentul de a fi cstorite.
Dar, dac privim la Sfintele Scripturi, vom vedea, n primul rnd, faptul c modelul
concubinajului nseamn c doi aduli triesc mpreun ca un cuplu cstorit, dar, de fapt, ei
nu sunt cstorii. O parte din relaia lor este, bineneles, cea sexual. A avea relaii de acest
fel n afara cstoriei este pcat i Biblia spune foarte clar acest lucru.

Tema: Importana i valoarea tradiiilor n viaa de familie.

Tradiia nseamn transmiterea continu a unui coninut cultural de-alungul istoriei de la un
eveniment generator sau un trecut imemorabil. Aceast patrimoniului intangibil poate fi
vectorul identitii unei comuniti umane. n sensul su absolut, tradiia este o memorie i o
idee, ntr-un cuvnt o contiin colectiv; o amintire a ceea ce a fost, alturi de datoria de a
transmite mai departe i a mbogii. Cu articolul nedefinit, o tradiie poate nsemna
totodat o micare religioas, sau mai degrab, o anumit practic simbolic cum ar fi
tradiiile populare.Ea este un semn viguros al existentei noastre.
Traditiile unice de familie sunt formate din lucruri marunte pe care le fac multe familii:

cititul povestilor seara, inainte de culcare;

fredonatul pieselor favorite in sanul familiei;

prepararea tortului in casa la fiecare aniversare (a oricarui membru al familiei);

mersul la biserica in fiecare duminica;

curatenia saptamanala a casei, in familie;

filmul vizionat de intreaga familie sambata/duminica seara, cu floricele si tot felul de

bunatati;

mersul in parcul de distractii in fiecare saptamana;

ora saptamanala de lucru manual, in care intreaga familie invata cum sa faca diverse
lucruri manual;

mesele in familie etc.

Toate acestea, plus altele care va individualizeaza de restul familiilor, contribuie la paleta de
traditii si ritualuri a familiei tale. Ele trebuie aplicate in viata de familie inca de cand copilul
este un bebelus.

Tema: Dreptul Penal

Dreptul penal reprezint instrumentul prin care se apr cele mai importante valori sociale
mpotriva faptelor periculoase.
Denumirea de Drept penal este folosit n dou accepiuni:

1. Ramur specific a dreptului, ce reunete sistemul normelor juridice penale;

2. tiin - ramur distinct a tiinelor juridice care studiaz aceste norme.

n literatura de specialitate, dreptul penal este definit ca o ramur a sistemului de drept,

alctuit din totalitatea normelor juridice legiferate de puterea legislativ, care stabilesc ce
fapte constituie infraciuni, condiiile rspunderii penale, sanciunile i alte msuri ce
urmeaz a fi aplicate sau luate de ctre instanele de judecat persoanelor care au svrit
infraciuni, n scopul aprrii celor mai importante valori sociale ale statului de drept.
Caracteristicile Dreptului penal n Romnia[modificare | modificare surs]

1. Dreptul penal este o ramur de drept distinct, care face parte din sistemul
dreptului romnesc, alturi de alte ramuri de drept - dreptul constituional, dreptul
administrativ, dreptul civiletc.;

2. Dreptul penal are o autonomie n raport cu celelate ramuri de drept, deoarece

reglementeaz un domeniu distinct de relaii sociale - cele care privesc reacia social
mpotriva infraciunilor;

3. Dreptul penal are o structur unitar, ntruct dispoziiile sale, fie din partea
general sau special, au un caracter unitar, se completeaz reciproc i nu ar putea exista
unele fr celelalte;

4. Dreptul penal este format dintr-o totalitate de norme juridice care au un coninut
normativ i care reglementeaz o anumit sfer de relaii sociale, totalitatea normelor
jurice penale alctuind coninutul normativ al legii penale;

5. Normele dreptului penal stabilesc faptele considerate infraciuni, condiiile de

tragere la rspundere penal, precum i sanciunile ce trebuie aplicate sau luate n cazul
nclcrii lor;

6. Normele juridice penale se aplic n scopul ocrotirii statului de drept, a ordinii de

drept din Romnia mpotriva faptelor socialmente periculoase.

Tema: Eutanasia

Eutanasia (din greac , unde , eu nseamn "bine", iar

, thanatos "moarte") este aciunea prin care se suprim, n mod nedureros, viaa
unui om sau unui animal, a crui suferin este greu de suportat i nsoete
o moarte iminent i inevitabil.
n rile n care aceasta este permis, se procedeaz la eutanasie atunci cnd pacientul sufer
de dureri intense, boala sa se afl ntr-o faz terminal i are consimmntul i alege de
bunvoie acest mod de renunare la via.

Tema: Fertilizarea in vitro

Fertilizarea in vitro poate fi utilizata de catre un cuplu pentru a concepe un copil biologic
sau folosind ovule donate, sperma sau embrioni. Donatorii pot fi cunoscuti sau anonimi.
Embrionul poate fi, de asemenea, implantat in uterul unei mame surogat. Sansele de a avea
un copil sanatos folosind fertilizarea in vitro depinde de multi factori, cum ar fi varsta
si cauza de infertilitate. In plus, fertilizarea in vitro poate fi consumatoare de timp,
costisitoare si invaziva. In cazul n care mai mult de un embrion este implantat in uter,
fertilizarea in vitro poate duce la o sarcina multipla.
Medicul dumneavoastra va poate ajuta sa intelegeti cum functioneaza fertilizare in vitro,
riscurile potentiale si daca aceasta metoda de tratament a infertilitatii este potrivita pentru
dumneavoastra.
Fertilizare in vitro (FIV) este o procedura utilizata pentru a trata probleme de fertilitate si a
ajuta la conceperea unui copil. In timpul fertilizarii in vitro, ovule mature sunt preluate de la
ovare si fertilizate de catre spermatozoizi intr-un laborator. Apoi, ovulul fecundat
(embrionul) este implantat in uter. Un ciclu de fertilizare in vitro dureaza aproximativ doua
saptamani. Fertilizarea in vitro este cea mai eficienta forma de reproducere asistata.
Procedura se poate realiza folosind ovule proprii si sperma partenerului, ovule donate,
donator de sperma sau embrioni donati. In unele cazuri, o mama surogat o femeie care va
duce sarcina in locul mamei sociale.
Fertilizarea in vitro este o optiune de tratament folosita pentru infertilitate. In functie de
cauza de infertilitate, tu si partenerul tau puteti incerca optiuni mai putin invazive de
tratament inainte de a incerca fertilizarea in vitro, inclusiv medicamente de fertilitate pentru
a creste productia de ovule (superovulatie) sauinseminarea intrauterina o procedura prin
care spermiile sunt plasate direct in uterul tau.
Ocazional, fertilizarea in vitro reprezinta un tratament primar pentru infertilitate la femeile
cu varsta peste 40 de ani. Fertilizarea in vitro poate fi o optiune, de asemenea, daca
prezentati anuminte probleme de sanatate.

Tema: HIV SIDA

SIDA (Sindromul Imunodeficienei Dobndite), este o afeciune a sistemului imunitar,
caracterizat prin infecii oportuniste, neoplasme, disfuncii neurologice i o mare varietate
de alte sindromuri. (Acronimul SIDA provine din limba francez: Syndrome d'ImmunoDeficience Acquis. Pe plan mondial se mai folosete i acronimul AIDS, provenit din limba
englez: AcquiredImmune Deficiency Syndrome.)

Panglica roieeste simbolul global pentrusolidaritate cu persoanele depistate HIV pozitiv i

a celor care triesc cu SIDA.
Infecia cu HIV este ireversibil, se poate doar ntrzia apariia bolii prin administrare de
medicamente. HIV reprezint prescurtarea n limba englez
a HumanImmunodeficiency Virus (Virusul Imunodeficienei Umane - virusul HI).
Boala SIDA, odat declanat, evolueaz continuu, putndu-se ntrzia doar i trata
medicamentos sau chirurgical o serie de boli aprute ca urmare a deficitului imun.
SIDA a fost declarat ca boal de sine stttoare cu aspect de pandemie la 1
decembrie 1981. Organizaia Mondial a Sntii (OMS) consider numrul deceselor
datorate urmrilor acestei boli ca fiind de 2,9 milioane n anul 2006, numrul celor infectai
pe plan mondial de 39,5 milioane, anual infectndu-se alte 4,3 milioane de persoane. Pe
plan mondial numrul persoanelor infectate cu HIV se apreciaz ca fiind de 1% n grupa de
vrst 15-45 de ani. n unele ri din Africa se consider numrul celor infectai cu acest
virus n aceast grup de vrst ca fiind de pn la 20% (i chiar mai mare n unele regiuni)
din populaie.
SIDA este un sindrom care denumete totalitatea bolilor asociate infeciei cu virusul HI
(HIV), infecie care duce la slbirea, respectiv distrugera sistemulului imun. Aproape toate
persoanele netratate infectate cu HIV vor dezvolta n cele din urm SIDA. SIDA afecteaz
n special populaia tnr, activ din punct de vedere sexual, ns se poate transmite i de la
mam la copil (ft), n cursul naterii prin contactul cu sngele matern sau dup natere prin
alptare. Evoluia fatal a tuturor pacienilor atini de SIDA, n ciuda terapiilor celor mai
moderne, sofisticate i costisitoare aplicate, mpreun cu extinderea bolii, cu afectarea
inclusiv a copiilor, sunt factori de alarm i de generare a psihozei de team fa de acest
flagel al secolelor XX-XXI.

Tema: Iniierea unei afaceri. Elemente de marketing.

Deseori, iniierea unei noi afaceri se dovedete a fi soluia cea mai bun. Acesta este, spre
exemplu, cazul realizrii unui produs nou (cnd nu exist practic nici o alternativ) sau

atunci este avut n vedere o pia n cretere (unde exist deja mai multe firme concurente,
dar care pot fi achiziionate, de regul, cu mare dificultate).
n plus, iniierea unei noi afaceri ofer ntreprinztorului satisfacii importante de ordin
psihologic.
Aceast metod de lansare n afaceri are o serie de avantaje importante:
Libertate maxim de aciune pentru ntreprinztor, care i poate pune n aplicare planurile
aa cum dorete. Poate stabili n mod liber modul de organizare a activitii funcie de
ritmul de dezvoltare a firmei i i poate crea o imagine favorabil, funcie de ideea pe care
o are despre propria sa firm.
Prestan social. Iniierea unei afaceri noi presupune un efort important i solicit foarte
mult abilitile ntreprinztorului. Chiar dac va avea nevoie, probabil, de diveri experi
colaboratori, ntreprinztorul este cel care va primi recunoaterea pentru reuita afacerii i
pentru efectele pozitive asupra comunitii (locuri de munc nou-nfiinate, servicii i
bunuri foarte utile, activiti caritabile).
Lipsa unor pietre de moar. ntreprinztorul nu este obligat s corecteze greelile fcute
de predecesorii si n cadrul afacerii, nu trebuie s onoreze obligaii contractuale la a cror
negociere nu a participat, nu trebuie s adapteze structura organizatoric a unei firme vechi
la viziunea sa novatoare, i poate alege mijloacele de producie dorite (echipamente,
stocuri).
Investiia financiar iniial mai redus prin comparaie cu achiziionarea unei afaceri
funcionale, al crei pre include elemente precum poziionarea pe pia, imaginea,
funcionalitatea prezent.