CURS_IF

14.05.2014
ELEMENTELE TEHNICE ALE UDARII PRIN BRAZDE

Organizarea udarii prin brazde comporta mai intai stabilirea elementelor tehnice ale
udarii si apoi desfasurarea operatiunii propriu-zise.
Principalele elemente sunt:
I. distanta dintre brazde
II. debitul de udare
III. lungimea brazdelor
IV. durata udarii.
I .Distanta dintre brazdele de udare
Se determina cu ajutorul formei conturului de umezire al unei brazde. Pentru obtinerea
unor date corecte determinarea trebuie facuta in momentul cand umiditatea din sol a
ajuns la plafonul minim pe grosimea statului de sol activ. In acest context se aplica o
udare conform indicilor fizici si hidrofizici ai solului, iar dupa 24 pana la 36 de ore se
deschide un profil, iar in peretele vertical al profilului se masoara latimea conturului
umezit. Diametrul orizontal al elipsei reprezinta distanta dintre brazde care este variabila
cu tipul de sol , astfel distanta dintre brazde pe un sol cu textura usoara este cuprinsa intre
0,4-0,7 m. Pentru sol cu textura mijlocie distanta dintre brazde este de 0,7 1,0 m. Pentru
solurile argiloase este de 1 1,2 m.
Distanta dintre brazde se determina cu ajutorul formei conturul.
II .Debitul de udare
Debitul introduc in brazda influenteaza calitatea udarii si productivitatea udatorilor.
Daca se folosesc debite prea mari se scurteaza durata udarii in schimb, opreste
fenomenul de eroziune in lungul brazdei. Daca debitele sunt prea mici se impiedica
inaintarea suvoiului de apa in lungul brazdei , mareste durata de udare si determina
neuniformitatea de umezire , deoarece apa se infiltreaza mai mult in partea de sus a
brazdei. Deaceea debitul trebuie sa fie cuprins intre cele 2 extreme si anume sa aiba o
valoare cat mai mare astefl incat sa salveze la maxim durata udarii dar sa limiteze
pericolul eroziunii solului. Acest debit se numeste debit maxim neeroziv iar marimea sala
depinde de panta terenului.
Pentru determinarea debitului maxim neeroziv se pot utiliza formule empirice sau se
recurge la incercari experimentale.
qmm = 0.63 / I ((l/s)
qmm =debitul maxim neeroziv
0.63 coef. de corectie in functie de tipul de sol, cu textura mijlocie
I panta terenului %
Marimea debitului max neeroziv se determina si pe cale experimentala prin incercari.Se
amenajeaza un grup de 3-4 brazde cu debite de marimi diferite si se urmareste felul de
inaintare al apei si se alege acel debit care nu provoaca miscari evidente ale particulelor
de sol sau cel care nu provoaca modificari, prabusiri sau escavatii in peretii brazdelor.
Regimul de distributie al apei pe brazde se prezinta sub doua forme:

CURS_IF

14.05.2014

1. Regimul uniform de alimentare

2. Regimul variabil de alimentare
1. Se realizeaza atunci cand folosim o singura valoare a debitului si este specific
brazdelor lungi si foarte lungi deschise la capatul aval unde se afla o rigola pentru
colectarea si evaluarea surplusului de apa.
2. Este specific brazdelor cu lungime scurta , infundate la capatul aval unde udare se
aplica folosind succesiv 2 valori ale debitului. La inceput se administreaza o
valoare a debitului aproximativ egala cu val debitului max neeroziv folosit pana in
momentul cand apa parcurge 90 % din lungimea brazdei dupa care se trece la un
debit mai mic numit debit de regim pana cand se administreaza intreaga norma.
III. Lungimea brazdelor
Se determina tinand cont de conditiile naturale,cerintele organizarii teritoriului, tipul de
amenajare si caracteristicile instalatiilor de udare. Factorii naturali sunt cei care
influenteaza in mod direct lungimea brazdei : ex. Pe partea cu aceeasi panta
longitudinala, lungimea brazdelor va fi mai mica pe solurile cu textura usoara decat pe
solurile cu textura argiloasa.
Panta si microrelieful terenului pe directia de udare influenteaza lungimea; si anume la
plantele mai mari debitul de alimentare este mai mic , iar brazdele au lungime mai mica.
In cazul terenului cu microrelief framantat lungimea este corespunzatoare cu vol de
nivelare admis dpdv tehnic si economic.
Brazdele scurte sunt impuse de o permeabilitate mare a solului, de pante prea mari sau
prea mici, sau de o nivelare imperfecta.Brazdele mici pot fi realizate pe terenuri cu panta
uniforma (0.1 0.5 %) , cu permeabilitate medie spre redusa si pe terenuri cu nivelare
buna.
IV. Durata udarii
Este formata din doua tipuri : t1 si t2.
T1 reprezinta timpul necesar pt ca suvoiul de apa sa ajunga la capatul brazdei.
T2- timpul necesar pentru completarea restului de apa pana la nivelul normei de udare.
Pentru aplicarea apei pe brazde sunt folosite 2 scheme de udare: schema longitudinala si
schema transversala.
Schema longitudinala brazdele de udare sunt perpendiculare pe ultimul element al
retelei permanente (canal, jgheab sau conducta)
Sectiunea transversala brazdele sunt paralele cu ultimul element al retelei permanente.