Planul National de Management

aferent portiunii nationale a bazinului

hidrografic international al fluviului Dunarea
Sinteza Planurilor de Management la nivel de
bazine/spatii hidrografice
BROSURA PENTRU PUBLIC
2009-2015

Administraia Naional Apele Romne

http://www.rowater.ro

PLANUL DE MANAGEMENT
AL BAZINULUI
DIRECTIVA CADRU
APA / SPATIULUI
HIDROGRAFIC

Parlamentului
i a Consiliului
Reprezint Directiva
principalul instrument
de implementare
Directivei
European
2000/60/EC
privind
stabilirea
unui
Cadru Apa, prezint aspecte legate de managementul
calitii
de politic
comunitar
n stabilete
domeniul
apelor, pe cadru
baza cunoaterii
strii corpurilor
de ap,
obiectivele apei
int pe o perioad de 6 ani (2009-2015) i propune
msuri pentru atingerea strii bune a apelor n vederea utilizrii
durabile a acestora.
Problemele
din Planuri
ce in de
ce Management:
mai stringente asupra
Romania elaboreaza
urmatoarele
ecosistemelor
acvatice
europene
a Management);
fcut ca Uniunea
la nivel de sub-bazin hidrografic (11 Planuri de
la nivel
national: sa
Planul
National
de apelor,
Management
European
susin
protecia
ca fiindo Sinteza
prioritate
Planurilor
de Management
de sens
bazine/spatii
major,
elaborndlannivel
acest
dup 5 hidrografice;
ani de dezbateri
contributie
la elaborarea
de Management
Districtului
aceasta
Directiv,Planului
care stabilete
pentru al
prima
data, un
International
al
Dunarii;
cadru pentru protectia tutror apelor de suprafata
contributie la elaborarea Planului de Management al Sub-bazinului
interioare, a apelor tranzitorii, a apelor costiere si
International al Tisei.

subterane.

Bazinele/Spatiile hidrografice pentru care se realizeaza

Scopul
general
al Directivei Cadru Ap
Planurile
de Management

este
atingerea n anul 2015 a unei stri bune a
tuturor corpurilor de ap din Europa, ceea ce
implic asigurarea unor condiii de via similare
din punct de vedere al mediului acvatic pentru toi
cetenii Europei.
Directiva Cadru Apa a fost transpusa in
legislatia din Romania prin Legea Apelor 107/1996
modificata si completata prin Legea 310/2004,
Legea 112/2006 si OUG 3/2010.

Au fost identificate 3399 corpuri de ape de suprafata si 142 corpuri de ape

subterane.
Corpurile de apa de suprafata au fost grupate astfel:

CORPURI DE AP DE SUPRAFA

3004 - rauri
130

- lacuri naturale

164 - lacuri de acumulare

3399 corpuri de apa

95 - corpuri de apa artificiale

CORPURI DE AP SUBTERANE

Din punct de vedere al corpurilor de ap subterane, la

nivel national sunt 142 de corpuri de ap subteran, din
care 17 corpuri de ap subteran sunt transfrontaliere cu
Ungaria, Bulgaria, Serbia, Republica Moldova, Ucraina.

2 - corpuri de apa tranzitorii

4 - corpuri de apa
costiere

PROBLEME IMPORTANTE IN MANAGEMENTUL

APELOR

Se aplica principul CAUZA

EFECT

CAUZE:
Aglomerrile umane/localitile: 2605 aglomerari urbane
>2000 l.e. la sfarsitul anului 2009
- grad de racordare la canalizare este de 51.39%
- gradul de racordare la statii de epurare este de
42,65 %
- protejarea necorespunzatoare a solurilor cand se
utilizeaza namolurile de la statiile de epurare
Industria
- uniti care nu dispun de instalaii i
tehnologii conforme cu reglementrile europene n ceea ce
privete prevenirea i controlul polurii resurselor de ap.
Agricultura
-uniti agricole ce nu sunt conforme
cerinelor europene n ceea ce privete existena unei
tehnologii prietenoase cu mediul precum si aplicarea codului
bunelor practici agricole.
Construciile i lucrrile hidrotehnice
Alte activiti antropice precum: piscicultura/acvacultura;
extragerea balastului si nisipului din lunca raurilor;
exploatrile forestiere

EFECTE: - Poluarea cu substante organice: exces de

substante organice datorita apelor uzate neepurate, care

afecteaza viata acvatica si starea apelor;
- Poluarea cu nutrienti: datorata apelor uzate neepurate
corespunzator, practicilor agricole neadaptate noilor
cerinte, industriei si transportului, toate acestea ducand la
fenomene de eutrofizare a apelor;
- Poluare cu substante prioritare: datorata micropoluantilor
organici, metalelor grele, produselor petroliere, pesticidelor,
practici agricole neadaptate, industrie miniera, poluari
accidentale, creand probleme chiar la concentratii mici;

- Alterari hidromorfologice: schimbari ale cursurilor

naturale ale raurilor, deconectarea zonelor umede,
schimbarea regimului hidrologic al rului, deteriorarea
biodiversitii acvatice, toate acestea provoacand un serios
impact asupra mediului acvatic;
- Apele subterane: fiind o sursa importanta de apa
potabila necesita o protectie speciala impotriva poluarii si
SITUAIA
ACTUALA A CORPURILOR DE
deteriorarii.

APA

CARACTERIZAREA STRII APELOR DE

SUPRAFA

Corpuri de apa
naturale (2791)
Starea ecologica reprezinta structura si functionarea
ecosistemelor acvatice evidentiate prin elementele de calitate
biologice, elemente hidromorfologice si fizico-chimice generale,
cu un sistem de clasificare in 5 clase, respectiv : foarte buna,
buna,
moderata,
slaba
si proasta.
Evaluarea
starii
ecologice
si chimice efectuata
pentru cele 2668 rauri

Starea chimica este reprezentat de nivelul concentraiilor

de poluani ce trebuie sa fie conform cu standardele de
calitate pentru mediu, pentru a se asigura protecia sntii
starii buna
ecologice
si
umane i a mediului. Se defineteEvaluarea
ca stare chimica
sau
Evaluarea starii ecologice
chimice a celor 4 corpuri de apa
altasistare dect bun.
chimice a celor 119 Lacuri
tranzitorii si costiere

Corpuri de apa puternic

modificate (513)

Evaluarea potentialului ecologic si a starii

chimice efectuata pentru cele 336 rauri

87 corpuri de apa ating potentialul ecologic

maxim si bun, iar 249 ating potentialul ecologic
moderat. Din punct de vedere al starii chimice,
303 rauri ating starea chimica buna.

Evaluarea potentialului ecologice si a

starii chimice a celor 164 Lacuri de
acumulare

97 lacuri de acumulare ating potentialul ecologic

maxim si bun, restul fiind in potential ecologic
moderat. Starea chimica buna este atinsa in 161
lacuri de acumulare, doar 3 dintre ele fiind in alta
stare decat buna

-Sunt 11 lacuri naturale-corpuri de apa puternic

modificate, toate fiind in potential ecologic
moderat, iar 4 ating starea chimica buna.
-Nici unul din cele 2 corpuri de ape costiere nu
ating obiectivele de mediu: 1 atinge potentialul
ecologic moderat si celalalt potentialul ecologic
prost, iar ambele sunt in alta stare decat buna din
punct de vedere al starii chimice
Din cele 95 corpuri de apa artificiale, 45 ating
potentialul ecologic maxim si bun si 78, ating
starea chimica buna.

CARACTERIZAREA STRII APELOR SUBTERANE

ZONE PROTEJATE

Starea corpurilor de apa subterana, se defineste prin:

starea cantitativa,
Zone pentru protecia speciilor acvatice importante din punct de
starea calitativa (chimica).
vedere economic;
Din punct de vedere cantitativ, cele 142 corpuri de apa subterana
Zone pentru protectia habitatelor si speciilor;
sunt in stare buna.
Situatia privind starea calitativ (chimic) a corpurilor de apa
subterane:
vulnerabile
la nitrati;
123 corpuri de apa sunt Zone
in stare
bun (86.6%)
19 corpuri de apa sunt in stare slab (13.4%)

Zone pentru imbaiere: 15 zone de imbaiere cu 35 de sectoare

Zone de protecie
pentru
captrile
deMarii
apNegre
destinate
localizate
in apele
costiere ale
potabilizrii:
269 captri din surse de suprafa din care 162 au zon de
protecie
1617 captri din surse subterane din care 1379 au zon de
protecie

Pentru fiecare din aceste 5 categorii de zone protejate au fost

elaborate i aprobate norme tehnice necesare pentru indeplinirea
obiectivelor de mediu, cu exceptia zonelor destinate pentru
protectia habitatelor i speciilor unde mentinerea sau
imbunatatirea starii apei este un factor important pentru care
exista legislatia specifica in domeniul ariilor naturale protejate

OBIECTIVE DE MEDIU ce trebuiesc atinse pana

in 2015
si EXCEPTII de la OBIECTIVELE DE MEDIU

starea buna pentru corpuri de apa naturale;

potential ecologic bun pentru corpuri de apa puternic
modificate si artificiale;
starea cantitativa si chimica buna pentru corpurile de apa
subterane;
nedeteriorarea starii corpurilor de apa;
atingerea obiectivelor pentru zonele protejate.
Pentru corpurile de apa unde atingerea obiectivelor de mediu nu
este posibila, pana in 2015 din cauza fezabilitatii tehnice,
costurilor disproportionate sau conditiilor naturale se cer
exceptii (derogari) de la atingerea obiectivelor de mediu, bine
justificate si argumentate.
Urmare a evaluarilor facute, exceptii de la obiectivele de mediu
se aplica pentru 1241 corpuri de apa de suprafata :

Exceptii de la obiectivele de mediu se aplica pentru 19 corpuri

de ape subterane

Pentru atingerea obiectivelor de mediu pana in anul 2015,

Planul de Management prevede implementarea
Programelor de masuri ce devin operationale pana in 22
decembrie 2012.
Programele de masuri includ masuri de baza, care prevad
implementarea cerintelor europene in domeniul apelor, iar
acolo unde masurile de baza nu sunt suficiente, se aplica
masuri suplimentare pentru atingerea starii/potentialului
ecologic bun si a starii chimice bune.

Costurile de investitii pentru aplicarea masurilor de baza si

suplimentare estimate la nivelul bazinelor hidrografice, se
ridica la cca. 20.387 miliarde Euro, din care aproximativ
97% sunt costuri pentru realizarea masurilor de baza.

Numarul corpurilor de apa pentru care se aplica

exceptii va scadea semnificativ in urmatoarele cicluri de
planificare, urmand ca obiectivele de mediu sa fie atinse
pentru toate corpurile de apa pana in 2027, aplicarea
exceptiilor putand a fi adaptata in urmatoarele planuri de
managament.

In elaborarea acestui Plan de Management o

importanta deosebita a fost acordata Informarii, consultarii
si participarii publicului. Fiecare etapa a elaborarii acestui
Plan de Management s-a finalizat prin dezbateri publice si
intalniri cu principalii factori interesati. Au fost realizate
pliante, brosuri, chestionare pentru a veni in sprijinul factorilor
interesati, astfel incat opiniile si propunerile din partea
acestora, in vederea imbunatatirii Planului de Management sa
fie facute in cunostinta de cauza.
Pe website-urile Administratiei Nationale Apele Romane si
ale Administratiilor Bazinale de Apa au fost publicate toate
documentele specifice, inclusiv Planurile de Management
Bazinale si Planul National de Management Sinteza celor 11
Planuri de Management Bazinale. In noiembrie 2009, cele 11
Planurile de Management Bazinale au fost avizate in cadrul
sedintelor Comitetelor de Bazin.

PARTICIPAREA PUBLICULUI