Memoriu Prezentare Tomis Nord Si Tomis Centru

Memoriu de prezentare
Protectia si reabilitarea zonei sudice a litoralului

romanesc al Marii Negre in zona Tomis Nord si Tomis Centru
Contract nr: 95/02.07.2013 si 96/02.07.2013
28.3366-VOSCT-CLG-EE-TM-0001
Doc. nr.:
Proiect:
Pagina:
1 din 89
MEMORIU DE PREZENTARE
Octombrie 2014
CUPRINS
1. DENUMIREA PROIECTULUI................................................................................5
2. TITULAR.......................................................................................................5
2.1. Beneficiarul lucrarilor....................................................................................................... 5
2.2. Autorul memoriului.......................................................................................................... 5
3. DESCRIEREA PROIECTULUI...............................................................................5
3.1. Scurt rezumat al proiectului.............................................................................................. 5
3.2. Necesitatea proiectului.................................................................................................. 10
3.3. Plane reprezentnd limitele amplasamentului proiectului inclusiv orice suprafa de teren
solicitat pentru a fi folosit temporar (planuri de situaie i amplasamente). Formele fizice ale
proiectului (planuri, cldiri, alte structuri, materiale de construcie etc.)........................................11
3.4. Elemente specifice, caracteristice proiectului propus..........................................................12
3.4.1. Profilul i capacitile de producie.....................................................................12
3.4.2. Descrierea proceselor de producie ale proiectului propus, n funcie de
specificul investiiei, produse i subproduse obinute, mrimea, capacitatea;.............12
3.4.3. Solutia proiectata.................................................................................................... 12
3.4.4. Solutii constructive pentru realizarea lucrarilor propuse; descrierea instalaiei i a
fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (dup caz);......................................13
3.4.5. Materiile prime, energia si combustibilii utilizati, cu modul de asigurare a acestora...........16
3.4.6. Racordarea la reelele utilitare existente n zon..........................................................18
3.4.7. Descrierea lucrrilor de refacere a amplasamentului n zona afectat de execuia investiiei
..................................................................................................................................... 18
3.4.8. Resursele naturale folosite n construcie i funcionare................................................18
3.4.9. Planul de execuie cuprinznd faza de construcie, punerea n funciune, exploatare,
refacere i folosire ulterioar............................................................................................. 19
3.4.10. Relatia cu alte proiecte existente sau planificate........................................................19
3.4.11. Alternative luate in considerare................................................................................ 19
3.4.12. Alte activiti care pot aprea ca urmare a proiectului (ex. extragerea de agregate,
asigurarea unor noi surse de ap, surse sau linii de transport a energiei, creterea numrului de
locuine, eliminarea apelor uzate i a deeurilor)..................................................................20
3.4.13. Alte autorizatii cerute pentru proiect.........................................................................20
3.5. Localizarea proiectului................................................................................................... 20
3.5.1. Distana fa de granie pentru proiectele care cad sub incidena Conveniei privind
evaluarea impactului asupra mediului n context transfrontier, adoptat la Espo la 25 februarie
1991, ratificat prin Legea nr. 22/2001................................................................................20
3.5.2. Hri, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaii privind caracteristicile fizice ale
mediului, att naturale ct i artificiale.................................................................................20
3.5.3. Folosinele actuale i planificate ale terenului att pe amplasament ct i pe zone adiacente
acestuia; politici de zonare i de folosire a terenului;.............................................................22
3.5.4. Coordonatele geografice ale proiectului......................................................................22
3.5.5. Arealele sensibile.................................................................................................... 27
3.5.6. Detalii privind orice variant de amplasament care a fost luat n considerare..................28
3.5.7. Geomorfologia si geologia zonei...............................................................................28
3.5.8. Seismicitatea.......................................................................................................... 30
3.5.9. Clima.................................................................................................................... 30
3.5.10. Hidrologie si hidrogeologie...................................................................................... 31
3.5.11. Flora si fauna........................................................................................................ 35
3.6. Caracteristicile impactului potential, scurt descriere a impactului potenial (dupa caz: impactul
direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu i lung, permanent i temporar, pozitiv i
negativ, extinderea impactului, magnitudinea i complexitatea impactului, probabilitatea impactului,
durata, frecvena i reversibilitatea impactului, natura transfrontier a impactului).........................40
3.6.1. Impactul prognozat generat de poluantii fizici si biologici...............................................40
3.6.1.1. Perioada de constructie................................................................................................................................40
3.6.1.2. Perioada de exploatare.................................................................................................................................41
3.6.2. Impactul prognozat generat de managementul deseurilor.............................................41

3.6.2.2 Perioada de exploatare..................................................................................................................................42
3.6.3 Impactul prognozat asupra calitatii apelor....................................................................42

3.6.3.1 Perioada de constructie..................................................................................................................................42
3.6.4. Impactul prognozat asupra calitatii aerului..................................................................43

3.6.5. Impactul prognozat asupra sedimentelor....................................................................44

3.6.6. Impactul prognozat asupra biodiversitatii....................................................................44

3.6.7. Impactul generat asupra pescuitului...........................................................................47

3.6.8. Impactul prognozat asupra peisajului.........................................................................49

3.6.9. Impactul prognozat asupra mediului social si economic................................................50

3.7. Masuri de reducere/eliminare a impactului prognozat.........................................................51

3.7.1. Masuri pentru protectia calitatii apelor........................................................................51
3.7.2. Masuri pentru protectia aerului.................................................................................. 52
3.7.3. Masuri de diminuare a impactului zgomotului..............................................................52
3.7.4. Masuri pentru protectia sedimentelor.........................................................................53
3.7.5. Masuri de reducere a impactului generat asupra biodiversitatii.......................................53
3.7.6. Masuri de diminuare a impactului asupra pescuitului....................................................53
3.7.7. Masuri de reducere a impactului generat asupra peisajului............................................54
3.7.8. Natura transfrontier a impactului..............................................................................54
4. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA
POLUANTILOR IN MEDIU....................................................................................55
4.1. Protectia calitatii apelor.................................................................................................. 55
4.1.1 Sursele de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul.....................................55
4.1.2 Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevazute....................56
4.2. Protectia aerului........................................................................................................... 56
4.2.1. Sursele de poluanti pentru aer..................................................................................56
4.2.2. Instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera.....................................57
4.3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor.......................................................................57
4.3.1. Sursele de zgomot si de vibratii.................................................................................57
4.3.2. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor.........................57
4.4. Protectia impotriva radiatiilor.......................................................................................... 57
4.5. Protectia solului si a subsolului....................................................................................... 58
4.5.1. Sursele de poluanti pentru sol, subsol........................................................................58
4.5.2. Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului.............................................58
4.6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice......................................................................58
4.6.1. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect..........................................58
4.6.2. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii, monumentelor naturii si ariilor
protejate......................................................................................................................... 60
4.7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public...........................................61
4.7.1. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect..........................................61
4.7.1.1. Distanta fata de asezarile umane................................................................................................................61
4.7.1.2. Obiective ale patrimoniului cultural si arheologic in zona studiata.........................................................61
4.7.2. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia asezarilor umane si a obiectivelor protejate si/sau de
interes public.................................................................................................................................................................62
4.8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament...........................................................63

4.8.1. Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate...........................................................................63
4.8.2. Modul de gospodarire a deseurilor.................................................................................................................63
4.9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase............................................64

4.9.1. Substantele si preparatele chimice periculoase utilizate si/sau produse.................................................64
4.9.2. Modul de gospodrire a substanelor i preparatelor chimice periculoase i asigurarea condiiilor de

protecie a factorilor de mediu i a sntii populaiei...........................................................................................64
5. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI..................................................65

5.1. Dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu..............................65
5.2. Program de monitorizare a calitatii mediului......................................................................67
6. JUSTIFICAREA INCADRARII PROIECTULUI IN PREVEDERILE DIRECTIVEI CADRU APA.....69
7. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER...................................................70
7.1. Descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier..........................................................70
7.2. Localizarea organizarii de santier.................................................................................... 71
7.3. Impactul potential asupra mediului a lucrarilor organizarii de santier.....................................71
8. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI IA FINALIZAREA INVESTITIEI, IN CAZ DE
ACCIDENTE SI/SAU IA INCETAREA ACTIVITATII.........................................................71
8.1. Lucrarile propuse pentru refacerea amplasamentului Ia finalizarea investitiei, in caz de accidente
si/sau Ia incetarea activitatii.................................................................................................. 71
8.2. Aspecte referitoare Ia prevenirea si modul de raspuns pentru cazuri de poluari accidentale.....74
8.3. Aspecte referitoare Ia inchiderea/dezafactarea/demolarea instalatiei....................................75
8.4. Modalitati de refacere a starii initiale/reabilitare in vederea utilizarii ulterioare a terenului.........75
9. INFORMATII PRIVIND EVALUAREA ADECVATA.......................................................75
9.1. Descrierea succinta a ariilor protejate de interes comunitar si distanta fata de acestea.
Coordonatele geografice ale proiectului................................................................................. 75
9.2. Prezenta si efectivele/suprafetele acoperite de specii si habitate de interes comunitar in zona
proiectului.......................................................................................................................... 83
9.3. Legatura intre proiect si managementul conservarii ariilor naturale protejate de interes comunitar
84
9.4. Impactul potential al proiectului asupra speciilor si habitatelor din aria naturala protejata de
interes comunitar................................................................................................................ 85
9.4.1. Perioada de constructie....................................................................................................................................85
9.4.2. Perioada de exploatare....................................................................................................................................88
9.4.3. Masuri de diminuare a impactului...................................................................................................................88
1. DENUMIREA PROIECTULUI
PROTECTIA SI REABILITAREA ZONEI SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII
NEGRE IN ZONA TOMIS NORD
PROTECTIA SI REABILITAREA ZONEI SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII
NEGRE IN ZONA TOMIS CENTRU
2. TITULAR
2.1. Beneficiarul lucrarilor
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA "DOBROGEA LITORAL"
Adresa: Bd. Mircea cel Batran, nr. 127, Constanta, judetul Constanta
Tel.0241.67.30.36; 0341.40.33.00; Fax: 0241.67.30.25
Persoana de contact: Hristu Uzun
E-mail: hristu.uzun@dadl.rowater.ro
Web: http://www.waterct.ro
2.2. Autorul memoriului
VAN OORD DREDGING AND MARINE CONTRACTORS B.V. SUCURSALA CONSTANTA
Adresa: str. Arhiepiscopiei, nr.18A, Constanta, jud. Constanta
Consultanta si asistenta tehnica: S.C. Project Resolv Consulting S.R.L.
3. DESCRIEREA PROIECTULUI
3.1. Scurt rezumat al proiectului
Asocierea Van Oord SCT JV a fost contractat de ctre Administraia Naional Apele Romne i
Administraia Bazinal de Ap Dobrogea Litoral (ANAR-ABADL) pentru proiectarea i construcia
a patru din cele cinci loturi ale proiectului Protecia i reabilitarea zonei sudice a litoralului
romnesc al Mrii Negre.
Scopul acestui proiect este sa creeze un Sistem costier de protectie impotriva eroziunii.
Lucrrile care sunt necesare pentru a ndeplini acest scop constau n:
Construirea unor diguri sparge-val emerse;
Construirea unor diguri sparge-val submers;
Extinderea plajei prin nnisipare.
Cele 4 loturi sunt toate n apropiere de Constana:
Tomis Nord
Tomis Centru
Tomis Sud
Eforie Nord
Zona denumita Tomis Nord cuprinde un tronson de plaja de aproximativ 1.400 m, limitata la nord
de Zona Pescariei, iar la sud limita este strada Inel "B".
Zona denumita Tomis Centru cuprinde un tronson de plaja de aproximativ 900 m, limitata la Nord
de str. Inel "B" iar la Sud limita se afla in zona str. Renaterii, totodat aceasta por iune din litoral
este delimitata la Nord de epiul T6-1 iar la Sud de epiul T5.
In timpul inspeciei vizuale s-a observat ca degradrile sunt de acelasi tip la toate construc iile
inspectate si constau in:
Dislocri ale stabilopozilor din carapacea de protecie, in unele zone acetia fiind antrenai
complet din structura;
Destrmarea mantalei de protecie din blocuri naturale;
Rosturile dintre plcile de beton sunt distruse in proporie de 100%;
Betonul din dale este distrus in proporie de 100%;
Dale din beton care prezint crpturi, rupturi si poriuni dislocate;
Zone in care dala de coronament lipseste;
Subspalari ale nucleului de piatra sub dala din beton, chiar si in zone in care dala propriuzisa este in stare acceptabila;
Tomis Nord
Situatia actuala
Digul T6 are forma de . Pe circa 70m, pe tronsonul de nord, dala de coronament a fost
inlaturata in totalitate ca urmare a degradarii avansate. Pe restul digului dala este
subspalata. Din protectia exterioara de stabilopozi, cateva elemente au fost dislocate si
aruncate pe dala (Figura 1). La adapostul digului se afla un depozit de pamant.
Figura 1 Structura T6
Digul T7 este un epiu scurt de circa 45m, utilizat pentru sustinerea conductei de descarcare a
apelor in mare, este intr-o stare avansata de degradare (Figura 2).
Digul T8 are forma de "" si este protejat cu stabilopozi. Starea este in general buna, mantaua
interioara a ramurii sudice este partial imprastiata, este necesara completarea protectiei in
unele sectiuni. In spatele digului, intre cele doua tronsoane transversale pe tarm, se afla un
depozit de pamant (Figura 3).
Constructia digului T9, amplasat in zona Pescarie, a inceput in anul 1989 si s-a sistat in anul 1991.
El avea rolul de a adaposti utilajele tehnice navale ce executau sau intretineau digurile de la
Mamaia si Constanta (Figura nr. 4). La sistarea Iucrarilor se executau digurile de inchidere a
incintei.
Figura 4 - Structura T9
In prezent digul de nord este executat cu sectiunea incompleta, nu are dala de coronament, iar pe
60m nu este realizata protectia cu stabilopozi. Ea lipseste la extremitatea digului, in portiunea cea
mai solicitata la furtuna.
Rata eroziunii pe sectorul Tomis Nord este variabila in lungul plajei in functie de prezenta
lucrarilor de protectie costiera, media fiind de 0,5m/an. Aceasta inseamna ca fara lucrari de
investitii viitoare, cladirile de pe faleza din imediata apropiere a plajei vor fi degradate sau
distruse in viitorul apropiat.
Lucrari propuse
Lucrarile cuprind masuri de reducere (disipare) a energiei valurilor (a inaltimii) care ajung la linia
tarmului, inclusiv reinisipare (reinisipare artificiala) si lucrari pentru protejarea nisipului plajei de
spalare (prin repararea digurilor de larg existente si construirea unor epiuri noi).
Pentru sectorul Tomis Nord se propun urmatoarele lucrari:
Lucrari pentru reducerea energiei valurilor;
Lucrari de retinere a nisipului;
Lucrari de innisipare a plajei;
Realizarea unui drum tehnologic de legatura.
Tomis Centru
Situatia actuala
Digul T6 are forma de "". El este impartit in doua parti: T6-1 cuprins in zona Tomis Centru si T6-2
cuprins in zona Tomis Nord.
Digul T6-1 are probleme la mantaua de stabilopozi care trebuie refacuta prin reasezarea lor si prin
inlocuirea unora dintre ei (Figura de mai jos). La adapostul digului se afla un depozit de pamant.
Fig. Structura T6
Epiul T5 in forma de "L" are protectia pe taluzul dinspre larg realizata din stabilopozi, iar restul din
blocuri.
Fig. Structura T5
Mantaua de stabilopozi a epiului T5 prezinta degradari si necesita refacere, reamplasarea
stabilopizilor (majoritatea), totodata mantaua din blocuri naturale trebuie completata. Dala de
beton prezinta crapaturi, deplasari si zone de subspalare.
Rata eroziunii pentru sectorul Tomis Centru este variabila in lungul plajei in functie de prezenta
lucrarilor de protectie costiera, dar tendinta generala este de retragere in partea de nord a golfului
si avansare in partea sudica a acestuia. Structurile de aparare costiera sunt aproape de sfarsitul
duratei de viata estimata, asteptandu-se ca apoi sa se modifice linia tarmului rapid si sa creeze
eroziuni mari in unele zone. Aceasta inseamna ca fara lucrari de investitii viitoare, cladirile de pe
faleza din imediata apropiere a plajei vor fi degradate sau distruse in viitorul apropiat.
Lucrari propuse
Lucrarile cuprind masuri de reducere (disipare) a energiei valurilor (a inaltimii) care ajung la linia
tarmului , inclusiv reinnisipare (reinnisipare artificiala), si lucrari facute sa protejeze nisipul plajei
de spalare (prin repararea digurilor de larg existente si construirea unor epiuri noi).
In principiu, pentru sectorul Tomis Centru se propun urmatoarele lucrari:
Lucrari pentru reducerea energiei valurilor;
Lucrari de retinere a nisipului;
Lucrari de innisipare a plajei;
Realizarea unui drum de acces temporar.
3.2. Necesitatea proiectului

In zona litorala a Marii Negre de pe teritoriul Romaniei eroziunea costiera reprezinta un risc real
pentru mediu, fenomenul manifestandu-se pe diferite trepte de intensitate de-a lungul celor circa
240 km ai litoralului, masurati de la Nord la Sud, de la bratul Chilia (garla Musura) si pana la Vama
Veche (granita cu Republica Bulgaria).
Pe baza cercetarilor efectuate de Administratia Bazinala de Apa Dobrogea-Litoral, Institutele
GEOECOMAR, INCDMN Grigore Antipa, Royal Haskoning, JICA, USAID privind evolutia zonei
costiere, s-a ajuns la concluzia ca eroziunea costiera atinge in unele zone rata de circa 2m/an.
Sectoarele cele mai afectate de fenomene de eroziune sunt situate in sudul litoralului: Mamaia,
Tomis, Eforie, Tuzla, Olimp-Venus, Saturn-Mangalia, 2 Mai - Vama Veche. Eroziunea cea mai
accentuata se manifesta in statiunea Mamaia, unde se estimeaza o retragere a liniei tarmului de
circa 40m in urmatorii 20 de ani.
Orice intarziere in abordarea acestei probleme poate duce la consecinte negative ireversibile
asupra mediului si calitatii vietii.
Activitatile antropice care au impact asupra zonei de coasta au avut ca rezultat un debit
substantial redus de sedimente asupra sistemului litoral romanesc. Aceasta reducere severa a
sedimentelor a dus la eroziunea si retragerea coastei incepand din anii 1850, aceasta
accelerandu-se rapid in ultimele patru decenii. Constructia, extinderea si intretinerea digurilor
din zona Sulina si a canalului incepand cu secolul 19 au intrerupt circulatia de sedimente din
canalul nordic al Fluviului Dunarea (Canalul Chilia) ce reprezinta granita cu Ucraina. In plus,
construirea si operarea barajului Portile de Fier si a altor baraje de pe Dunare au redus drastic
cantitatea de sedimente care ajunge in Marea Neagra din bazinul Dunarii. Aceste conditii nu
se vor schimba, astfel incat orice solutie trebuie sa fie in contextul unor cantitati de sedimente
livrate mult reduse.
Deoarece mediul de coasta este dinamic, orice interventie locala are consecinte importante
asupra regiunilor de sub locatia unde s-a intervenit in directia curentilor. Sedimentele de-a
lungul liniei de coasta sunt in mod natural in miscare constanta. Atunci cand o structura
intrerupe aceasta miscare intr-o locatie specifica, regiunea care primea in mod natural aceste
sedimente in miscare va fi lipsita de aprovizionarea acestora. Totusi, sedimentele din locatia de
primire continua sa se miste in raspuns la conditiile de mediu. Rezultatul net este ca

amplasamentul va prezenta o pierdere neta de material. Astfel, vor aparea pierderea plajelor si
habitatelor, iar infrastructura este amenintata sau pierduta.
Retragerea liniei de coasta romanesti s-a desfasurat intr-un ritm accelerat pe o perioada lunga
de timp. Amplasarea de structuri individuale pentru a rezolva probleme localizate fara a
intelege mai intai impactul regional, a accentuat eroziunea costiera.
Zona de lucrari prioritare a fost dezvoltata pe larg pentru porturi, locuinte, industrie, si turism si
multe dintre aceste obiective sunt supuse sau vor fi supuse in viitor riscului eroziunii. Plajele
din aceasta zona sunt o atractie turistica importanta, iar pierderea de nisip si eroziunea
continua a plajelor ar putea conduce la pierderea acestei industrii majore, impreuna cu
eroziunea asezarilor urbane si a zonelor industriale situate in interiorul zonelor de aparare.
Fara punerea in aplicare a lucrarilor de protectie costiera, plajele din judetul Constanta vor
continua sa se ingusteze, cu potential impact negativ asupra economiei turistice locale. Se
considera ca protectia plajei realizata in mod corespunzator poate mentine sau extinde zona
de plaja si pastreaza valoarea sa economica.
In plus, multe dintre digurile si consolidarile de la poalele falezelor prezente de-a lungul coastei
Marii Negre sunt in stare proasta si tot mai ineficiente din cauza atacului valurilor. Se considera ca
locuintele prezente in partea de sus a acestor faleze (de exemplu, pe malul de nord-est a orasului
Constanta si falezele din zona Eforie Nord) sunt amenintate de instabilitate si de pierderi
potentiale de faleza. Eroziunea continua sau prabusirea falezelor in conditii de inalta presiune
provocata de apa se poate produce daca nu sunt efectuate lucrari de stabilizare.
Lucrarile de consolidare a falezelor vor necesita o remodelare a pantei falezelor intr-un gradient
mai bland decat cel actual abrupt si furnizarea de sisteme de drenaj eficiente. Extinderea plajelor
de la bazele falezei va oferi suficient spatiu pentru lucrari de consolidare si pentru protejarea
locuitorilor de prabusirile de faleza.
Solutiile avute in vedere vor conduce la protejarea si imbunatatirea calitatii mediului si a
standardelor de viata in lungul zonei costiere romanesti a Marii Negre precum si la cresterea
sigurantei in partea sudica a coastei, care este serios amenintata de eroziunea costiera.
Analizand cele prezentate mai sus, problemele pe care le propune spre rezolvare proiectul
analizat pot fi sintetizate dupa cum urmeaza:
Latimea redusa a plajelor din mai multe sectoare;
Pericolul prabusirii falezelor, in special datorita instabilitatii geotehnice la partea superioara a
acestora;
Deteriorarea calitatii apei in apropierea tarmului, prin stagnarea apei, datorita digurilor
situate prea aproape unele de altele si a cantitatii in exces de nutrienti din apele reziduale
insuficient tratate;
Procesele naturale de retragere progresiva a falezelor sub actiunea valurilor, si altele.
3.3. Plane reprezentnd limitele amplasamentului proiectului inclusiv orice suprafa de
teren solicitat pentru a fi folosit temporar (planuri de situaie i amplasamente). Formele
fizice ale proiectului (planuri, cldiri, alte structuri, materiale de construcie etc.)
Plansele au fost depuse la autoritatea competenta de protectia mediului impreuna cu
documentatia de solicitare a revizuirii Acordului de Mediu.
3.4. Elemente specifice, caracteristice proiectului propus
3.4.1. Profilul i capacitile de producie
Nu este cazul, nu se desfasoara activitati de productie.
3.4.2. Descrierea proceselor de producie ale proiectului propus, n funcie

de specificul investiiei, produse i subproduse obinute, mrimea,
capacitatea;
Nu este cazul, nu se desfasoara activitati de productie.
3.4.3. Solutia proiectata
TOMIS NORD
Zona denumita Tomis Nord cuprinde un tronson de plaja de aproximativ 1.400 m, limitata la nord
de Zona Pescariei, iar la sud limita este reprezentata de strada Inel B .
Terenul pe care urmeaza sa se desfasoara lucrarile de protectie este situat in intravilanul
municipiului Constanta si este domeniu public al Statului si domeniu privat al municipiului
Constanta.
Suprafata pe care se vor desfasura lucrarile de protectie este de 179.800 m2.
In amplasamentul Tomis Nord sunt prevazute urmatoarele lucrari:
prelungirea cu 300 m a digului T9 a adapostului portuar de la pescarie;
prelungirea cu 275 m a epiului existent T8;
prelungirea cu 400 m a epiului existent T6-2;
realizarea unui dig submers, paralel cu tarmul de 260 m lungime;
innisiparea zonei cuprinse intre epiurile T8 si T6-2 pe o lungime de 1,05 km;
Pentru lucrarile propuse se vor realiza urmatoarele capacitati:

Innisipare artificiala plaja
332.573 m3 (1,05 km)
Diguri si epiuri
0,975 km
Diguri longitudinale submerse
0,26 km
TOMIS CENTRU
Zona denumita Tomis Centru cuprinde un tronson de plaja de aproximativ 900m, limitata la
nord de str. Inel "B", iar la sud limita se afla in zona str. Renasterii.
municipiului Constanta si este domeniu public al Statului de interes national, aflat in
administrarea Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea-Litoral.
Suprafata pe care se vor desfasura lucrarile de protectie este de 55.245 m 2.
In amplasamentul Tomis Centru sunt prevazute urmatoarele lucrari:
prelungirea cu 425 m a epiului T6-1;
prelungirea digului T5 cu 265 m;
realizarea unui dig submers paralel cu tarmul in lungime de 245 m;
innisiparea plajei intre epiurile existente T6-1 si T5 pe o lungime de 0,85 km;
Pentru lucrarile propuse se vor realiza urmatoarele capacitati:
Innisipare artificiala plaja
336.865 m3 (0,85 km)
Diguri si epiuri
0,690 km
Diguri Iongitudinale submerse
0,245 km
3.4.4. Solutii constructive pentru realizarea lucrarilor propuse; descrierea instalaiei i

a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (dup caz);
TOMIS NORD
Pentru sectorul Tomis Nord, pentru realizarea lucrarilor propuse, s-au ales urmatoarele solutii
constructive:
Lucrari pentru reducerea energiei valurilor
Digul submers este amplasat intre capetele digurilor T6-2 si T8 prevazute a se realiza in cadrul
acestei investitii. Acest dig are o lungime de 260m si este amplasat intr-o zona cu adancimi de
-5,00m pana la -6.00m.
Sectiunea transversala a acestui dig are urmatoarea structura:
La piciorul taluzurilor are o berma realizata din blocuri de piatra de 300 - 600kg/buc, in
grosime de 1,10m;
Intre aceste berme se va realiza un nucleu din piatra bruta cu granulometra de 10-500kg.
Nucleul si partial bermele vor fi protejate cu manta de protectie din piatra bruta cu
granulometra de 1000-4000kg si grosimea de 1,90m. Latimea coronamentului este de
5.00m.
Bermele si nucleul au prevazute la baza un filtru realizat din piatra CP 45/125mm, in
grosime de 0,60m.
Pantele taluzelor acestor diguri submerse sunt de 1:2.
Elementele de semnalizare vor fi geamanduri cardinal de est, conform cerintelor Directiei
Hidrografice Maritime..
Digul T9 in zona de Nord a falezei Constanta, in zona Pescariei, creeaza un adapost portuar, care
a fost folosit pentru adapostirea utilajelor plutitoare ce realizau lucrari in zona. Digurile adapostului
portuar apara si plaja pe o anumita zona.
Pentru cresterea efectului de aparare a plajei si falezei din aceasta zona se propune prelungirea
digului de larg cu 300m.
Sectiunea digului are urmatoarea alcatuire: nucleu din piatra bruta 10-500kg/buc, manta de
protectie din piatra de 300-600kg pe partea dinspre tarm si manta de protectie din blocuri de beton
de 1 m3 pe partea dinspre larg. Dala de coronament este din beton simplu si are grosimea de
75cm.
Lucrarile de realizare a digului longitudinal, paralel cu tarmul, se vor executa de pe apa, cu
echipamente plutitoare.
Lucrari de retinere a nisipului

Digul T6-2
In zona ramurii nordice a digului existente se prevede o prelungire. Aceasta prelungire, in
forma de crosa, are o lungime de 400m, ajungand pana la adancimea de -5,00m. Sectiunea
este alcatuita din nucleu de piatra cu granulometria de 10-500kg, cu manta de protectie din
blocuri de piatra cu granulometria 1000-4000kg pe partea dinspre larg si manta de protectie din
piatra cu granulometria 300-600kg pe partea dinspre tarm. La coronament, sectiunea este
prevazuta cu dala din beton de 75cm grosime si 3,00m latime.
Digul T8
In zona digului existent T8 se prevede prelungirea digului, incepand din partea nordica, spre SudEst cu un dig de 275m lungime. Capul digului ajunge pana la adancimea de -5,50m. Sectiunea
digului are aceeasi alcatuire ca si celalalt dig emers, nucleu din piatra bruta 10-500kg, cu manta
de protectie din blocuri de piatra cu granulometria 1000-4000kg pe partea dinspre larg si manta de
protectie din piatra cu granulometria 300-600kg pe partea dinspre tarm si dala de beton de 75cm
grosime si 3.00m latime.
Lucrari de innisipare a plajei
Plaja va avea o lime de cel puin 60 m n orice punct de-a lungul coastei n zona Tomis Nord.
nclinaia pantei superioare a plajei va fi de 1:20 ntre creasta plajei i nivelul MN75+0m.
Ca si parte a Sistemului de protectie costiera plaja are ca functie protectia falezei impotriva
eroziunii.
Inainte de inceperea activitatilor de dragare se va instala o conducta ce va fi folosita pentru
pomparea nisipului in zona de reinnisipare. Aceasta va avea un tronson plutitor si si unul ce va fi
lestat in perioada de executie. Tronsoanele de 12m de conducta vor fi sudate, formand astfel
viitorul tronson de conducta lestabila. Dupa aceea conducta va fi inchisa cu valve, trasa in apa si
transportata pe pozitie. Conducta lestabila va fi conectata la conducta plutitoare cu ajutorul unei
nave. Conducta lestabila si cea plutitoare vor fi instalate pe pozitie. Capatul exterior al conductei
plutitoare va fi format dintr-o articulatie sferica care va face legatura cu draga aspiranta. Capatul
dinspre uscat al conductei lestate va fi conectata cu conducte pe tarm, care vor putea fi
pozitionate in diverse locatii de pe plaja. Materialul va fi dragat din zona de imprumut de catre
TSHD (draga absorbant refulanta autopropulsata). Odata ce TSHD (draga absorbant refulanta
autopropulsata) este incarcat cu material corespunzator, acesta va naviga pana la capatul exterior
al conductei plutitoare, unde aceasta va fi conectata la punctul de cuplare de pe TSHD. TSHD
(draga absorbant refulanta autopropulsata) va incepe pomparea materialului prin conducta
plutitoare, cea lestata si conducta de pe mal. Amestecul apa-nisip va fi pompat pe plaja in locatiile
stabilite. Cand zona din fata conductei de pe tarm va fi plina cu material, atunci materialul va fi
impins si nivelat cu buldozere. Dupa descarcare, TSHD va naviga inapoi la zona de imprumut,
unde va relua ciclul de incarcare-descarcare. Se va face verificarea nivelului si a conturului plajei
pe parcursul lucrarilor.
Nu se vor realiza depozite temporare de nisip.
TOMIS CENTRU
Pentru sectorul Tomis Centru, pentru realizarea lucrarilor propuse, s-au ales urmatoarele
solutii constructive:
Lucrari pentru reducerea energiei valurilor
Digul submers DS2 este amplasat intre capetele digurilor T6-1 si T5 prevazute a se realiza in
cadrul acestei investitii.
Acest dig are o lungime de 245m si este amplasat intr-o zona cu adancimi de aproximativ
5,50m.
Sectiunea transversala a acestui dig are urmatoarea alcatuire:
La piciorul taluzurilor are o berma realizata din blocuri de piatra de 300-600 kg, in grosime
de 1,10m;
Intre aceste berme se va realiza un nucleu din piatra bruta cu granulometra de 10-500kg.
Nucleul si partial bermele vor fi protejate cu manta de protectie din piatra bruta cu
granulometra de 1000-4000kg si grosimea de 1,90m. Latimea coronamentului este de
5.00m.
Bermele si nucleul au prevazute la baza un filtru realizat din piatra CP 45/125mm, in
grosime de 0,60m.
Pantele taluzelor acestor diguri submerse sunt de 1:2.
Elementele de semnalizare vor fi geamanduri cardinal de est, conform cerintelor Directiei
Hidrografice Maritime.
Lucrarile de realizare a digului longitudinal, paralel cu tarmul, se vor executa de pe apa, cu
echipamente plutitoare.
Lucrari de retinere a nisipului

Digul T6-1
Digul propus T6-1, in forma de crosa, are o lungime de 425m. Sectiunea este alcatuita din
nucleu de piatra cu granulometria de 10-500kg, cu manta de protectie din blocuri de piatra
cu granulometria 1000-4000kg pe partea dinspre larg si manta de protectie din piatra cu
granulometria 300-600kg pe partea dinspre tarm si dala de beton de 75cm grosime la
coronament.
Digul T5
Digul propus T5 are o lungime de aproximativ 265m. Capatul structurii ajunge la adancimea
de aproximativ 5,5m. Sectiunea epiului este prevazuta a se realiza dintr-un nucleu din piatra
bruta 10-500kg, cu manta de protectie din blocuri de piatra cu granulometria 1000-4000kg
pe partea dinspre larg si manta de protectie din piatra cu granulometria 300-600kg pe
partea dinspre tarm si dala de beton de 75cm grosime la coronament.
Lucrari de innisipare a plajei
Plaja va avea o lime de cel puin 60 m n orice punct de-a lungul coastei n zona Tomis Centru.
nclinaia pantei superioare a plajei va fi de 1:20 ntre creasta plajei i nivelul MN75+0m.
Ca si parte a Sistemului de protectie costiera, plaja are ca functie protectia falezei impotriva
eroziunii.
Inainte de inceperea activitatilor de dragare se va instala o conducta ce va fi folosita pentru
pomparea nisipului in zona de reinnisipare. Aceasta va avea un tronson plutitor si si unul ce va fi
lestat in perioada de executie. Tronsoanele de 12m de conducta vor fi sudate, formand astfel
viitorul tronson de conducta lestabila. Dupa aceea conducta va fi inchisa cu valve, trasa in apa si
transportata pe pozitie. Conducta lestabila va fi conectata la conducta plutitoare cu ajutorul unei
nave. Conducta lestabila si cea plutitoare vor fi instalate pe pozitie. Capatul exterior al conductei
plutitoare va fi format dintr-o articulatie sferica care va face legatura cu draga aspirante. Capatul
dinspre uscat al conductei lestate va fi conectata cu conducte pe tarm, care vor putea fi
pozitionate in diverse locatii de pe plaja. Materialul va fi dragat din zona de imprumut de catre
TSHD (draga absorbant refulanta autopropulsata). Odata ce TSHD (draga absorbant refulanta
autopropulsata) este incarcat cu material corespunzator, acesta va naviga pana la capatul exterior
al conductei plutitoare, unde aceasta va fi conectat la punctul de cuplare de pe TSHD. TSHD
(draga absorbant refulanta autopropulsata) va incepe pomparea materialului prin conducta
plutitoare, cea lestata si conducta de pe mal. Amestecul apa-nisip va fi pompat pe plaja in locatiile
stabilite. Cand zona din fata conductei de pe tarm va fi plina cu material, atunci materialul va fi
impins si nivelat cu buldozere. Dupa descarcare, TSHD va naviga inapoi la zona de imprumut,
unde va relua ciclul de incarcare-descarcare. Se va face verificarea nivelului si a conturului plajei
pe parcursul lucrarilor.
Nu se vor realiza depozite temporare de nisip.
3.4.5. Materiile prime, energia si combustibilii utilizati, cu modul de asigurare a acestora

Materii prime si materiale
Materialele principale care vor fi folosite pentru constructia structurilor de protectie costiera includ:
Nisip necesar pentru reinnisiparea plajelor;
Piatra de cariera pentru constructia epiurilor si digurilor sparge-val";
Elemente prefabricate din beton pentru protejarea epiurilor si digurilor sparge-val";
Beton simplu, turnat in dala de coronament.
Cantitatile de material necesare constructiei structurilor de protectie costiera sunt prezentate in
tabelul de mai jos (in comparatie cu cantitatile de la Studiul de Fezabilitate):
Locatie
Tomis
Nord
Locatie
Tomis
Centru
Piatra de cariera
SF
239000m3
~403910t
PT
200405 m3
~338684t
Piatra de cariera
SF
133600m3
~225784 t
PT
156342 m3
~264217t
Structuri de beton prefabricat

SF
13710buc(4.5t/buc)
2950buc(6.4t/buc)
PT
6120buc(2.4t/buc)
Structuri de beton prefabricat

SF
6625buc(4.5t/buc)
2800 buc(6.4t/buc)
PT
1910buc(2.4t/buc)
Se poate observa ca in cazul lotului Tomis Nord in faza de Proiect Tehnic comparativ cu faza de
Studiu de Fazabilitate au scazut cantitatile estimate atat in ceea ce priveste piatra de cariera cat si
structurile de beton prefabricat.
In cazul lotului Tomis Centru in faza de Proiect Tehnic comparativ cu faza de Studiu de Fazabilitate
se inregistreaza scaderi doar in ceea ce priveste structurile de beton prefabricat, si o crestere a
cantitatii de piatra de cariera.
Astfel se poate concluziona ca impactul general estimat este aproximativ la fel in faza de Proiect
Tehnic comparativ cu cel din faza Studiu de Fezabilitate.
Vor fi folosite urmatoarele utilaje:

Camioane de transport;
Transportoare gabarit depasit;
Autoturisme;
Transportoare beton;
Excavatoare si macarale.
Materialele de baza care urmeaza sa fie utilizate pentru lucrarile de protectie coastiera sunt:
piatra de cariera pentru constructia de epiuri si diguri;
nisip pentru reinnisipare plaje;
blocuri prefabricate din beton pentru protectia digurilor si epiurilor.
Piatra de cariera
Sursele de piatra de cariera sunt: Cariera Consal Nicolae Balcescu si Cariera Comprest Util
Sibioara.
Reinnisipare plaja
Pentru proiectul de reabilitare a plajelor din zona Constanta, mai multe plaje adiacente ora ului
Constanta trebuie reinnisipate. S-a efectuat o campanie de cutare pentru a gsi cel mai potrivit
nisip.
Nisipul care va fi utilizat pentru rennisiparea plajelor a fost gasit in doua zone de extracie din
vecintatea oraului Constanta.
Perimetrul de imprumut pentru dragarea depozitelor de nisip in vederea relocarii este situat in
apele teritoriale romanesti, pe platoul continental, in doua zone :
- zona nord in suprafata de 2.26 km 2;
- zona sud in suprafata de 2.84 km 2.
Adancimea apei in zona perimetrului de imprumut este de aproximativ 27m.
Pentru aprobarile A.P.M. Constanta necesare pentru demararea lucrarilor dragare s-au
efectuat urmatoarele studii:
- RAPORTUL PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru Perimetrele de imprumut
pentru relocarea depozitelor sedimentare (nisip) situate in apele teritoriale ale Marii Negre depus cu adresa nr. 2449 din 2014/06/05.
- Studiul asupra biodiversivitatii din cadrul perimetrelor de imprumut a depozitelor sedimentare
(nisip) situate pe platoul continental al Marii Negre, in apele teritoriale romanesti depus cu
adresa nr. 7136 din 2014/06/10 si acceptat de catre APM Constanta.
S-a obtinut Acordul de Mediu nr. 14 din 12.08.2014, referitor la proiectul Perimetrele de
imprumut pentru relocarea depozitelor sedimentare (nisip) situate in apele teritoriale ale Marii
Negre.
Blocuri prefabricate din beton
Blocurile prefabricate, din beton, se vor realiza cu beton din statii fixe, existente. In comparatie cu
solutia din Studiu de Fezabilitate, numarul de blocuri prefabricate a fost redus, folosindu-se mai
multa piatra naturala.
3.4.6. Racordarea la reelele utilitare existente n zon
In perioada de constructie, utilitatile vor fi asigurate prin grija antreprenorului lucrarii.
Alimentarea cu apa
Apa necesara pentru consumul menajer va fi asigurata de contractor si transportata cu cisterna.
Evacuarea apelor uzate
Apele uzate, de natura menajera colectate pe amplasamentul organizarilor de santier vor fi
evacuate in bazin de retentie vidanjabil pentru ape uzate executat din poliester armat cu fibra de
sticla ce va fi amplasat in zona containerelor. Contractorul va asigura vidanjarea periodica a
bazinelor de retentie.
Asigurarea apei tehnologice
Prin implementarea proiectului de organizare de santier nu vor fi generate ape tehnologice.
Asigurarea cu agent termic
Incalzirea tuturor spatiilor se va face electric, prin intermediul unor convectoare (radiatoare)
electrice, incalzire specifica pentru containere.
3.4.7. Descrierea lucrrilor de refacere a amplasamentului n zona afectat de execuia
investiiei
La finalizarea lucrarilor de reabilitare se va reface solul (reconstructie ecologica) in zonele
unde acesta a fost afectat prin organizarea de santier, depozitarea de materiale, stationarea
utilajelor, in scopul redarii in circuit la categoria de folosinta detinuta initial.
3.4.8. Resursele naturale folosite n construcie i funcionare
Resursele naturale care urmeaza sa fie utilizate pentru lucrarile de protectie coastiera sunt:
piatra de cariera pentru constructia de epiuri si diguri - sursele de piatra de cariera
sunt: Cariera Consal Nicolae Balcescu si Cariera Comprest Util Sibioara
nisip pentru reinnisipare plaje - nisipul care va fi utilizat pentru rennisiparea plajelor a
fost gasit in doua zone de extracie din vecintatea oraului Constanta, pentru care s-a
obtinut Acordul de Mediu nr. 14 din 12.08.2014, referitor la proiectul Perimetrele de
imprumut pentru relocarea depozitelor sedimentare (nisip) situate in apele teritoriale ale
Marii Negre
3.4.9. Planul de execuie cuprinznd faza de construcie, punerea n funciune, exploatare,

refacere i folosire ulterioar
Lucrarile propuse, legate de reinnisipare a plajei vor fi finalizate la 15 mai 2015.
Restul lucrarilor se vor realiza pe toata durata contractuala, cu masurile de siguranta ce se impun.
3.4.10. Relatia cu alte proiecte existente sau planificate
Pentru estimarea evolutiei litoralului romanesc al Marii Negre, Administratia Nationala Apele
Romane prin Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral, a efectuat mai multe studii, printre
care:
Studiul privind protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al Marii Neagre,
initiat in anul 2005 si finalizat in anul 2007, realizat de JICA (Japan International
Cooperation Agency)
Studiul privind "Implementarea Directivei cadru pentru ape si managementul integrat al
zonelor costiere "in apele de coasta si de tranzitie din Romania, efectuat de Royal
Haskoning in 2003.
De asemenea, un amplu studiu de management costier (Master Plan) denumit Implementarea
structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc. Reducerea
eroziunii costiere" a fost intocmit de catre Halcrow.
Concluzia comuna a tuturor studiilor efectuate este ca sunt cateva zone ale litoralului romanesc al
Marii Negre expuse unor semnificative riscuri de eroziune.
In acesta investitie ANAR-ABDL urmareste Master Planul Implementarea structurii adecvate de
prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc. Reducerea eroziunii costiere"
realizat de Halcrow in care sunt stabilite etapele de realizare a investitiilor.
Prima etapa de prioritizare a proiectelor, asa cum se arata si in Master Plan, implica efectuarea de
lucrari de protectie costiera pentru urmatoarele zone:
Mamaia Sud;
Tomis Nord;
Tomis Centru;
Tomis Sud;
Eforie Nord.
Prezenta documentatie cuprinde lucrarile necesare reducerii eroziuni costiere si refacerea
plajei pentru locatiile Tomis Nord si Tomis Centru.
3.4.11. Alternative luate in considerare
Pentru sectorul Tomis Nord si Tomis Centru, solutia adoptata in cadrul Proiectului Tehnic este
solutia considerata cea mai oportuna din cadrul Studiului de Fezabilitate, si anume:
Pentru protectia plajelor si crearea de noi plaje se propun:
Innisiparea plajelor cu aport de nisip;
Realizarea de diguri emerse (sau prelungire a acestora) pentru retinerea nisipului
pe plaja;
Dig longitudinal submers pentru disiparea energiei valurilor si reducerea transportului de
sedimente inspre larg;
Demolarea unor lucrari existente.
3.4.12. Alte activiti care pot aprea ca urmare a proiectului (ex. extragerea de agregate,
asigurarea unor noi surse de ap, surse sau linii de transport a energiei, creterea
numrului de locuine, eliminarea apelor uzate i a deeurilor).
Ca urmare a extinderii plajelor prin nnisipare este posibila dezvoltarea turismului in zona
Municipiului Constanta.
De asemenea, vor putea fi atrasi in zonele studiate investitori romani sau chiar straini, dispusi sa
investeasca in dezvoltarea zonei fie prin constructia de locuinte, fie prin construirea altor spatii de
cazare si activitatilor conexe (restaurante, etc.).
3.4.13. Alte autorizatii cerute pentru proiect
Prin Certificatul de Urbanism nr. 326/14.02.2014 (pentru Tomis Nord) si Certificatul de Urbanism
nr. 327/14.02.2014 (pentru Tomis Centru), emise in vederea obtinerii Autorizatiei de Construire
pentru proiectele analizate, au fost solicitate si alte avize dupa cum urmeaza:
Aviz Inspectoratul de Stat in Constructii;
Aviz Statul Major General;
Aviz Gospodarirea Apelor;
Aviz SC IPTANA SA.
3.5. Localizarea proiectului

3.5.1. Distana fa de granie pentru proiectele care cad sub incidena Conveniei privind
evaluarea impactului asupra mediului n context transfrontier, adoptat la Espo la 25
februarie 1991, ratificat prin Legea nr. 22/2001.
Nu este cazul.
3.5.2. Hri, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaii privind caracteristicile
fizice ale mediului, att naturale ct i artificiale
Vedere satelitara lotul TOMIS NORD
Vedere satelitara lotul TOMIS CENTRU
Vedere satelitara cele 2 loturi TOMIS NORD si TOMIS CENTRU
3.5.3. Folosinele actuale i planificate ale terenului att pe amplasament ct i pe zone

adiacente acestuia; politici de zonare i de folosire a terenului;
municipiului Constanta.
Terenurile aferente lucrarilor propuse apartin domeniului public al statului si se gasesc in
administrarea Administratiei Nationale Apele Romane prin Administratia Bazinala Dobrogea Litoral.
Folosinta actuala a terenului este plaja.
Destinatia terenului stabilita prin planurile de urbanism si amenajarea teritoriului aprobate este
plaja.
Lucrarile propuse, pentru zona Tomis Nord, sunt localizate in judetul Constanta, pe teritoriile
administrative ale municipiului Constanta, dupa cum urmeaza:
limita de nord zona Pescariei;
limita de sud Hotel Unirii;
Lucrarile propuse, pentru zona Tomis Centru, sunt localizate in judetul Constanta, pe teritoriile
administrative ale municipiului Constanta, dupa cum urmeaza:
limita de nord hotel Unirii;
limita de sud str. Renasterii;
3.5.4. Coordonatele geografice ale proiectului

Toate hrile si planele oficiale vor fi legate de proiecia STEREO-70.
Toate poziionrile si pichetrile vor fi legate de proiecia UTM-35.
Vedei mai jos pentru parametrii sistemelor utilizate:
Denumire proiecie: UTM Zone 35 North
Latitudine Iniiala:
0 N
Longitudine Iniiala: 27 00 E [CM]
Translaie pe origine de est: 500000,000
Translaie pe origine de nord: 0
Scale Factor:
0.99960
Denumire elipsoid:
Axa semi-majora: [a]
Axa semi-minora [b]
Excentricitate:
Aplatizare inversa:
WGS84
6,378,137.000
6,356,752.314
0.00669438
298.257223563
Parametrii folosii pentru a transforma UTM-35 la STEREO-70:

Factor A:
1.000394742739
Factor B:
0.025077186829
Tx:
82507.509
Ty:
-4606579.048
Oblic:
1.4359492997
Factor de proporionalitate: 1.000709002
Toate adncimile si nlimile msurate vor fi reduse la nivelul de referin a vertical, convenit intre
Client si Antreprenor: MN 75. Aceasta cota de referina este de asemenea denumita drept Cota de
Referina Marea Neagra.
Tabel coordonate - limita proiectului TOMIS NORD:
Punct
1
2
3
4
5
6
7
8
9
Punct
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
Zona T9
Coordonate Stereo70
X
Y
791445.760
309132.570
792292.680
308545.130
792342.850
308403.260
791325.550
308402.060
791356.120
308355.150
791306.550
308306.010
791221.770
308403.260
791145.980
308572.420
791065.220
308621.340
Zona innisipare plaja
Coordonate Stereo70
X
Y
792230.140
307951.020
792689.490
306820.330
792453.860
306708.770
792387.420
306787.130
792311.600
306770.330
792277.630
306776.840
792197.360
306806.670
792128.580
306844.270
792086.380
306894.670
792019.440
307019.620
791958.000
307151.140
791887.320
307344.320
791867.700
307396.740
791856.040
307443.030
791845.400
307527.040
791834.200
307571.730
791831.190
307654.490
791860.370
307718.930
791914.660
307768.020
791956.630
307854.390
Tabel coordonate structuri Tomis Nord:
Punct
A
B
C
D
E
F
Dig T9
Coordonate Stereo70
X
791725.546
791776.756
791832.823
791836.851
791852.842
791864.725
Y
308797.606
308735.208
308607.695
308598.534
308562.166
308535.142
Punct
A
B
C
D
E
F
G
Punct
A
B
C
D
E
F
Punct
A
B
Punct
A
B
C
D
Dig T8
Coordonate Stereo70
X
791987.698
792101.111
792125.526
792135.482
792169.132
792229.143
792257.154
Y
307791.625
307793.603
307794.980
307794.397
307787.352
307767.385
307758.065
Dig T6-2
Coordonate Stereo70
X
792432.118
792481.795
792516.207
792516.842
792519.635
792520.051
Y
306776.904
306819.362
306884.111
306894.166
307114.409
307143.927
Dig submers DS-1

Coordonate Stereo70
X
Y
792412.080
307532.036
792503.208
307293.681
Organizare de santier Tomis Nord
Coordonate Stereo70
X
Y
791296.90
308383.10
791313.20
308357.60
791293.80
308339.50
791270.70
308362.40
Tabel coordonate - limita proiectului TOMIS CENTRU:
Punct
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
Tomis Centru
Coordonate Stereo70
X
Y
792921.050
306624.050
792934.760
305699.210
792707.520
305689.190
792552.780
305686.950
792435.690
305707.430
792356.510
305749.230
792274.080
305835.580
792247.760
305938.270
792240.680
306101.180
792251.340
306258.100
792291.580
306406.160
792364.810
306534.560
792505.150
306626.020
Tabel coordonate structuri Tomis Centru :
Punct
A
B
C
D
E
F
G
H
Punct
A
B
C
D
E
F
Punct
A
B
Dig T6-1
Coordonate Stereo70
X
792489.202
792501.520
792518.795
792589.714
792666.999
792674.790
792764.015
792778.063
Y
306639.186
306622.881
306613.033
306589.683
306531.361
306518.537
306353.632
306327.667
Dig T5
Coordonate Stereo70
X
792505.956
792652.634
792661.980
792693.807
792720.564
792744.834
Y
305742.013
305798.120
305801.695
305818.487
305837.016
305853.822
Dig submers DS-2

Coordonate Stereo70
X
Y
792835.328
306222.374
792824.628
305982.442
Organizare de santier Tomis Centru

Coordonate Stereo70
Punct
X
Y
A
792292.10
305706.50
B
792295.80
305666.70
C
792275.90
305665.20
D
792273.70
305705.10
Masuratori batimetrice
Topografia si batimetria se bazeaz pe masuratorile efectuate de catre Van Oord in octombrie
2013.
Pentru a oferi o prezentare generala combinata topografica si batimetrica a situaiei existente
(subacvatic) si suprafeele terestre, acest studiu a cuprins zona de lucru in zona Tomis, plus o
extindere de mai mult de 1500 metri in afara zonei definite ca fiind limita santierului.
Lotul Tomis Nord
Lotul Tomis Centru
Prezentare Generala masuratori batimetrice Plaja Tomis
3.5.5. Arealele sensibile

Zonele propuse pentru realizarea lucrarilor de protectie se afla incluse in ROSPA0076 Marea
Neagra, distantele masurate in linie dreapta fata de cele mai apropiate arii naturale protejate de
interes comunitar si national fiind:
Zona Tomis Nord:
- Aproximativ 244 m fata de ROSPA0057 Lacul Siutghiol
- Aproximativ 14 km fata de ROSCI0065 Delta Dunarii
- Aproximativ 14.5 km fata de ROSCI0066 Delta Dunarii- zona marina si fata de Rezervatia
Biosferei Delta Dunarii
- Aproximativ 11,6 km fata de ROSPA 0060 Lacul Tasaul;
- Aproximativ 16,7 km fata de ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie.
Zona Tomis Centru:
- Aproximativ 1.47 km fata de ROSPA0057 Lacul Siutghiol
- Aproximativ 15 km fata de ROSCI0197 Plaja submersa Eforie Nord-Eforie Sud
Pozitionarea zonelor propuse pentru realizarea lucrarilor de protectie si reabilitare costiera fata de
Ariile Naturale Protejate de Interes Comunitar
3.5.6. Detalii privind orice variant de amplasament care a fost luat n considerare
Nu este cazul analizei altor variante de amplasament, avand in vedere tipul proiectului analizat, al
carui scop este protectia si reabilitarea zonei sudice a litoralului romanesc al Marii Negre. Plajele
sunt o atractie turistica importanta, iar pierderea de nisip si eroziunea continua a plajelor ar putea
conduce la pierderea acestei industrii majore, impreuna cu eroziunea asezarilor urbane si a
zonelor industriale situate in interiorul zonelor de aparare.
Fara punerea in aplicare a lucrarilor de protectie costiera, plajele din judetul Constanta vor
continua sa se ingusteze, cu potential impact negativ asupra economiei turistice locale.
Proiectul Protecia i reabilitarea zonei sudice a litoralului romnesc al Mrii Negre cuprinde 5
loturi, iar Asocierea Van Oord SCT JV a fost contractat de ctre Administraia Naional Apele
Romne i Administraia Bazinal de Ap Dobrogea Litoral (ANAR-ABADL) pentru proiectarea i
construcia a patru din cele 5 loturi:
Tomis Nord
Tomis Centru
Tomis Sud
Eforie Nord.
Prezenta documentatie vizeaza doar 2 din cele 4 loturi, respectiv Tomis Nord si Tomis
Centru.
Solutiile noi propuse si lucrarile la structurile existente, reprezinta solutiile de proiectare alese care
sa creeze un sistem costier de protectie impotriva eroziunii.
3.5.7. Geomorfologia si geologia zonei
Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul este situat n Podiul Dobrogei de Sud, parte
component a unitii Podiul Dobrogean. Podiul Dobrogei de Sud prezint un aspect larg
ondulat, cu altitudini cuprinse ntre 100 i 200 m, cu un relief caracterizat de interfluvii plate, vi
evazate la obrii i care n aval se adncesc treptat, crend n loess un fel de canioane care se
lrgesc i capt uneori un caracter depresionar, versanii la vile mari se termin prin glacisuri,
vile avnd un puternic caracter endoreic. De asemenea sunt prezente n loess procese de
tasare, sufoziune etc. Partea de est a podiului este cunoscut sub denumirea de zona litoral,
care aici este caracterizat de prezena falezei marine. Zona litoral este marcat de mai multe
trepte: 5 15 m (de-a lungul litoralului) - pe aceast treapt este poziionat zona studiat, 20
30 m (cu o mare continuitate, ptrunznd mult n interior, formnd o treapt distinct n jurul
limanelor i lagunelor), urmeaz treptele de 35 45 m, 50 65 m i cea de 70 85 m situat la
limita cu podiurile interioare. Att plaja ct i faleza sunt afectate de procese de eroziune i
abraziune.
Din punct de vedere geologic, zona de uscat aparine Podiului Dobrogei de Sud, care se
suprapune peste platforma Sud-Dobrogean. Aceasta este alctuit din cele dou structuri
caracteristice: soclul i cuvertura. Soclul, de vrst eoproterozoic, este alctuit din gnaise
granitice i isturi cristaline mezometamorfice. Cuvertura este rezultatul mai multor cicluri de
sedimentare: ciclul Vendian-Carbonifer (depozite vulcanogen-sedimentare), ciclul Jurasic mediuCretacic (depozite calcaroase detritice, dar i platforme carbonatice), ciclul Paleogen (depozite
calcaroase i depozite bituminoase-disodile), ciclul Miocen-Pliocen (depozite arenito-pelitice i
depozite calcaroase calcare organogene sarmaiene). Ultimul ciclu de sedimentare aparine
Cuaternarului, formaiunile acestuia fiind reprezentate prin loess i depozite argilo- loessoide.
Acestea acoper aproape n ntregime Dobrogea de Sud i pot atinge i 20 m grosime. n masa
acestora se gsesc frecvent lentile de gips cristalizate. Vrsta depozitelor de loess este atribuit
Pleistocenului inferior i mediu.
Din punct de vedere geologic, amplasamentul cercetat aparine platoului Mrii Negre.
Depozitele naturale (fundul mrii) din amplasament, s-au format n perioada Cretacicului i
Neogenului (Sarmaian).
Stratificaia pe rm (forajul BH-VO/TN):
Tomis Nord:
pn la cota de -2.3 m predomin nisipul afnat, cu excepia unei lentile de argil interceptat
n intervalul de adncime 0.20.7 m sub cota terenului
de la cota -2.3 pn la -7.7 m terenul este alctuit dintr-un pachet de materiale coezive de tip
argil glbuie-cafenie, de la plastic vrtoas la tare
de la cota -7.7m a fost interceptat roca de baz alctuit din calcar degradat.
Fa de nivelul de la care s-a executat forajul, apa se gsete la adncimea de cca. 1.47m care
constituie nivelul mrii.
Tomis Centru:
pn la adncimea de 3.6 m a fost interceptat un strat de nisip fin - grosier, mediu ndesat
de la adncimea de 3.6 m pn la 5.5 m terenul este alctuit dintr-un pachet de materiale
coezive de tip argil glbuie-cafenie, plastic vrtoas la tare
de la adncimea de 5.5 m a fost interceptat roca de baz alctuit din calcar degradat.
Fa de nivelul de la care s-a executat forajul, apa se gsete la adncimea de cca. 0.69 m
care constituie nivelul mrii.
Stratificaia n larg:
Tomis Nord:
Sub fundul mrii, pn la adncimea de 1.5m materialul este constituit din nisip nisip siltic
afnat;
ntre adncimile 1.53m terenul este alctuit dintr-un strat de argil nisipoas aflat n stare
plastic vrtoas;
De la adncimea de 3m a fost interceptat roca de baz constituit din calcar degradat.
Parametrii caracteristici estimai prin corelaiile rezultatelor DPT/SPT sunt prezentai n Tabelele
de mai jos:
Tabel. Stratificaia terenului n larg
Stratu
Formatiuni
l
sedimentare
1
2
3
Cota
superioara
[m]
Nisip nisip siltic

Argil nisipoas
Calcar
Tabel. Caracteristicile straturilor

Stratu
Formatiuni
gsat
l
sedimentare
[kN/m3]
1
Nisip nisip siltic
19.0
2
Argil nisipoas
20.0
1.5
3.0
E
[kPa]
7000
10000
Cota
inferioar
[m]
1.5
3.0
-
Grosimea
stratului[m
]
1.5
1.5
-
ck
k
[kPa] []
0.0
30.0
5.0
25.
0
Tomis Centru:
Sub fundul mrii, pn la adncimea de 2m materialul este constituit din nisip nisip siltic
mediu ndesat;
ntre adncimile 25m terenul este alctuit dintr-un strat de argil nisipoas aflat n stare
plastic vrtoas;
De la adncimea de 5m a fost interceptat roca de baz constituit din calcar degradat.
Parametrii caracteristici estimai prin corelaiile rezultatelor DPT/SPT sunt prezentai n tabelele de
mai jos:
Tabel. Stratificaia terenului n larg
Stratul
Formatiuni sedimentare
1
2
3
Nisip nisip siltic

Argil nisipoas
Calcar
Tabelul 1. Caracteristicile straturilor

Stratul
Formatiuni sedimentare
1
2
Nisip nisip siltic

Argil nisipoas
Cota superioara
[m]
Cota inferioar
[m]
2.0
5.0
sat
[kN/m3]
19.0
20.0
2.0
5.0
E
[kPa]
10000
10000
ck
[kPa]
0.0
5.0
Grosimea
stratului[m
]
2.0
3.0
k
[]
30.0
25.0
3.5.8. Seismicitatea
Parametrii seismici ai zonei, conform Normativului P100-1/2006, sunt dupa cum urmeaza:
Acceleratia orizontala maxima a solului ag = 0.16 pentru o perioada de recurenta de 100 ani
si ag=0,20g pentru o perioada de recurenta de 225 ani;
Perioada de control (varf) a spectrului de raspuns Tc = 0.7 sec;
3.5.9. Clima
Temperatura:
Temperatura medie multianuala calculata pe baza datelor inregistrate in intervalul 1901 1990
la statia meteo din Constanta este de 11,7C, in timp ce in ultimii ani de evidenta au fost
inregistrate valori cu aproape 2C mai mari (12,1C/ 1998 si 13,1C/ 1999), A fost inregistrata
temperatura minima absoluta de -25C (9.02.1929), in timp ce in ultimii ani minima a fost de
11,3C (12.12.1998) si 9,8C (1.02.1999).
Incalzirea globala se preconizeaza ca va creste presiunea asupra zonei coastiere din cauza
cresterii evenimentelor extreme (de exemplu, furtuni puternice si cresterea nivelului marii).
Precipitatiile:
Precipitatiile inregistrate la statia meteo Constanta arata o medie anuala de 382,6mm/m 2/an
pentru anii 1901 1990; de atunci au fost inregistrate valori mai ridicate ale mediei in 1998
(488,8mm) si in 1999 (531,1mm).
Umiditatea aerului:
Valorile medii anuale absolute ale umiditatii aerului de-a Iungul coastei romanesti ( 9g/m3)
sunt mult peste valorile medii ale umiditatii inregistrate in oricare alta parte a tarii (zona de
campie: 6-7g/m3, munti: 4-6g/m3).
Presiunea atmosferica
O scadere a presiunii atmosferice cu 1hPa duce la o crestere a nivelului mediu al apei cu
1cm. Cea mai joasa presiune observata a Post de 978,4hPa, ceea ce corespunde unei
cresteri medii a nivelului apei de aproximativ 35cm fata de presiunea barometrica medie de
1013hPa.
Regimul eolian
Condiiile extreme din vnt, in larg, sunt stabilite in Studiu meteo-marin, care prezint
vitezele extreme ale vntului in larg pentru diferite direcii si diferite perioade de recurenta.
Roza vanturilor, viteza vantului in larg in m/s pentru toate conditiile anuale.
3.5.10. Hidrologie si hidrogeologie

Nivelul apei
Nivelul mediu al marii (MSL) la Constanta se modifica in mod constant datorita cresterii relative a
nivelului marii (o combinatie intre variatia si cresterea nivelului marii). Nivelul mediu al marii pentru
2013 a fost stabilit pe baza datelor de nivel al marii disponibile. Toate masuratorile (masuratori
batimetrice, masuratori topografice, inregistrari ale nivelului apei) se raporteaza la nivelul de
referinta pentru Constanta: MN75. In figura de mai jos se prezinta inregistrarea maregrafului Van
Oord pentru luna iulie 2013.
Inregistrarea nivelului apei pentru luna iulie 2013

In figura se pot observa diverse fluctuatii de nivel al apei:
Variatie mareica semi-diurna (12 ore si 25 de minute);
Fluctuatii incidentale (datorita vantului, de exemplu).
Pe baza acestor date, s-a concluzionat ca nivelul mediu al apei pentru luna iulie 2013 este
MN75+0.19 m. Cele mai ridicate niveluri ale apei Marii Negre se inregistreaza in iunie, in vreme
ce nivelul apei din iulie este usor scazut. Fara a detine informatii mai detaliate, am estimat
nivelul maxim al Marii Negre ca fiind MN75+0.21m primavara/vara (iunie 2013). Acest fapt
denota un nivel mediu al marii (MSL) de 0.21m 0.10m (variatie sezoniera medie) = MN75
+0.11 m.
Nivelurile apei, pentru proiectare, sunt stabilite in Studiu meteo-marin Modelare numerica
valuri Tomis Nord. Tabele de mai jos prezint nivelurile extreme ale apei pentru proiectare si
nivelurile minime ale apei pentru proiectare pentru diferite direcii ale vntului in larg si pentru
diferite perioade de recurenta.
Nivelele extreme ale apei pentru proiectare (m+ MN75)
Directia vantului in larg (N)
Perioada
recurenta
(ani)
1
2
5
10
25
50
100
200
500
30
0.58
0.61
0.64
0.66
0.68
0.71
0.72
0.74
0.76
60
0.59
0.63
0.69
0.72
0.76
0.80
0.83
0.86
0.90
90
0.52
0.56
0.61
0.65
0.68
0.73
0.77
0.80
0.84
120
0.47
0.49
0.52
0.54
0.55
0.57
0.58
0.59
0.61
150
0.44
0.45
0.47
0.48
0.50
0.51
0.52
0.53
0.55
180
0.46
0.47
0.48
0.49
0.49
0.50
0.50
0.51
0.51
Nivelele minime ale apei pentru proiectare (m+ MN75)

Directia vantului in larg (N)
Perioada
recurenta
(ani)
1
2
5
10
25
50
100
200
30
0.12
0.14
0.17
0.19
0.22
0.24
0.26
0.28
60
0.13
0.17
0.22
0.26
0.29
0.34
0.37
0.40
90
0.05
0.09
0.14
0.18
0.22
0.27
0.30
0.34
120
0.00
0.03
0.06
0.07
0.09
0.11
0.12
0.13
150
-0.02
-0.01
0.01
0.02
0.03
0.05
0.06
0.07
180
-0.01
0.00
0.01
0.02
0.03
0.03
0.04
0.04
500
0.30
0.44
0.38
0.14
0.08
0.05
Cureni
Vitezele extreme ale curenilor sunt determinate prin studiile de modelare [24]. Viteza medie a
curentilor la adancime maxima in timpul furtunii 1/100 ani este 2 m/s. Aceasta valoare va fi utilizata
pentru proiectarea structurilor costiere.
Valuri
In total, au fost puse la dispozitie date despre vnt si despre val din larg acoperind o perioada de
20 de ani (1-1-1993 to 31-12-2012) din baza de date Fugro OCEANOR.
Condiiile de proiectare, a valului in apropierea tarmului sunt stabilite in Studiu meteo-marin
Modelare numerica valuri Tomis Nord si Tomis Centru. Condiiile de val sunt stabilite pentru
nivelurile extreme si nivelurile minime ale apei.
Perioada
recurenta
(ani)
0
N
30
N
60
N
90
N
120
N
150
N
180
N
210
N
240
N
270
N
300
N
330
N
1
2
5
10
20
50
100
200
500
3.1
3.5
4.1
4.5
5.0
5.5
6.0
6.4
7.0
4.0
4.4
4.8
5.2
5.5
5.9
6.2
6.5
6.8
4.1
4.8
5.6
6.2
6.8
7.6
8.2
8.7
9.5
3.1
3.7
4.4
4.9
5.3
5.9
6.3
6.7
7.2
2.2
2.6
3.1
3.4
3.7
4.1
4.4
4.7
5.1
1.7
1.9
2.3
2.6
2.9
3.3
3.6
3.9
4.3
2.7
3.1
3.5
3.8
4.0
4.3
4.6
4.8
5.1
2.8
3.2
3.6
4.0
4.3
4.7
5.0
5.3
5.7
2.1
2.4
2.8
3.0
3.3
3.6
3.8
4.0
4.3
2.0
2.3
2.7
3.0
3.3
3.8
4.1
4.4
4.8
2.0
2.4
2.9
3.1
3.3
3.6
3.8
4.0
4.2
2.4
2.9
3.5
4.0
4.5
5.2
5.6
6.1
6.8
Inaltimea extrema a valului semnificativ in larg in m
Roza valurilor, inaltimea valului semnificativ in larg in m pentru toate conditiile anuale.
Hidrogeologie
Dobrogea de Sud
Acviferul cuaternar
Orizontul acvifer cuaternar este cantonat in loessuri si lehmuri si are de regula ca strat
impermeabil argilele rosii de la baza cuaternarului. Acviferul are un caracter discontinuu in functie
de dezvoltarea loessurilor si a stratului impermeabil de la baza acestora. In zonele in care stratul
impermeabil este slab dezvoltat, acest acvifer sau dispare, sau formeaza un orizont comun cu
calcarele Sarmatiene, in functie de raportul existent intre limita Cuaternar Sarmatian si pozitia
nivelului hidrostatic.
Alimentarea acviferului se face din precipitatii si din sistemele de irigatii, precum si din pierderi din
retelele de canalizare si apa.
Directia generala de curgere este catre Marea Neagra si, local, catre lacuri si Canalul Dunare
Marea Neagra.
Acviferul Sarmatian
In aceasta zona, acviferul de medie adancime este cantonat in calcare sarmatiene alterate si
carstificate, local acoperite de un strat de argile bentonitice. Grosimea depozitelor sarmatiene
creste catre sud.
Acviferul este cu nivel liber acolo unde este acoperit direct de depozitele de loess prafos si sub
presiune, unde este acoperit de depozite argiloase.
Acviferul este alimentat dinspre teritoriul Bulgariei, unde intreaga structura este situata la cote
ridicate si poate fi alimentat direct din precipitatii. Acviferul se descarca pe directia estica in Marea
Neagra si in Canalul Dunare Marea Neagra, care intercepteaza canalul pe ultimii 5 6 km
inainte de Marea Neagra.
Directia principala de curgere a acviferului sarmatian este catre Marea Neagra, cu o descarcare
de aproximativ 1,29m3/s.
Complexul acvifer Jurasic superior Cretacic inferior
Este localizat in formatiuni calcaroase si dolomitice, este in general sub presiune si este afectat de
sistemul de falii regionale cu directiile WNW ESE si NNE SSW. Acviferul poate fi local cu
nivel liber in partea nordica si estica a Dobrogei de Sud, unde afloreaza Cretacicul inferior. In
partea sudica si estica a Dobrogei de Sud, complexul acvifer de adancime este separat de
acviferul sarmatian printr-un acvitard Senonian format in principal din depozite cretoase si
marnoase.
Limitele naturale ale acviferului Jurasic superior Cretacic inferior este falia Capidava Ovidiu.
In compartimentul Nordic, Jurasicul superior are grosimi mici si incaleca sisturile verzi cu
permeabilitate scazuta si cote ridicate, formand o bariera in curgerea apei subterane, ducand la
devierea directiei de curgere catre est.
Nivelurile piezometrice arata ca acviferul Jurasic superior Cretacic inferior este alimentat pe
teritoriul Bulgariei, unde afloreaza depozitele Jurasice superioare. Acviferul se descarca in
partea de est, catre Marea Neagra si catre nord in lacul Siutghiol. Acviferul este alimentat si pe
verticala din acviferul sarmatian si, in partea de vest a Dobrogei de Sud, prin infiltratii directe
din precipitatii. De-a lungul litoralului, nivelul piezometric al acviferului Jurasic superior
Cretacic inferior este mai ridicat decat cel al acviferului sarmatian, prin urmare, avand loc o
descarcare pe verticala.
Directia principala de curgere a acviferului Jurasic superior Cretacic inferior este catre nord si
catre Marea Neagra in partea de est, iar descarcarea in Marea Neagra este de circa 1,64m3/s.
3.5.11. Flora si fauna

Asociatii vegetale
Vegetatia litoralului maritim se refera atat la asociatiile vegetale de nisipuri care populeaza
plajele, cat si la vegetatia terenurilor umede, depresionare si a falezelor litorale. In anumite
zone ale plajelor, sub influenta apelor sarate ale marii, s-au acumulat cantitati mari de saruri
solubile care au permis instalarea unor asociatii vegetale halofile.
Desi pe litoral caracteristicile stationale se modifica pe suprafete mici, uneori de zeci de
metri, din cauza reliefului specific al dunelor de nisip, se poate totusi observa o zonare a
vegetatiei in functie de conditiile microclimatice si edafice specifice diferitelor tipuri de
habitate litorale.
Astfel, portiunea de plaja din apropierea mediolitoralului este ocupata de vegetatia
caracteristica tarmului maritim (vegetatia buruienariilor de tarm), pe dunele inalte si mai
putin inalte se dezvolta o vegetatie de tip psamofil buna fixatoare de nisipuri, zonele mai
joase, mai umede ale plajelor fiind populate de vegetatie de tip mezofil si halo-psamofil, in
functie de nivelul de saruri solubile al substratului.
Avifauna
Speciile ce pot aparea pe locatia lucrarilor sau in imediata vecinatate includ:
Ape costiere: Corcodelul cu gat negru Podiceps nigricollis, Cormoranul mare
Phalacrocorax carbo, Cormoranul mic Phalacrocorax pygmeus, Pescarus pontic Larus
cachinnans, Pescarusul mic Larus minutus, Pescarusul razator Chroicocephalus
ridibundus si Chira de balta Sterna hirundo;
Plaje nisipoase: Prundarasul gulerat mic Charadrius dubius, Codobatura alba Motacilla
alba, Vrabia Passer domesticus si Vrabia de camp P. montanus;
Tufarisuri: Cucuveaua Athene noctua, Graurul european Sturnus vulgaris, Vrabia Passer
domesticus, Cotofana Pica pica, Gugustiucul Streptopelia decaocto, Mierla Turdus merula
si Florinte Carduelis chloris;
Zone construite (infrastructura si cladirile din apropierea plajelor): Huhurezul mic
Strix aluco si Cucuveaua Athene noctua.
Componente biologice ale mediului marin
Viata in Marea Neagra se desfasoara intr-un numar de biotopuri, iar organismele care le
populeaza se grupeaza in mai multe biocenoze, care folosesc resursele naturale ale biotopurilor.
Dupa locul in care isi desfasoara viata organismele marine sunt:
pelagice (traiesc in masa apei); organismele pelagice sunt:
a) planctonice (plutitoare): fitoplancton (vegetal) si zooplancton (animal);

b) nectonice (inotatoare);
bentonice (traiesc pe fundul marii):
c) fitobentos (vegetal); si
d) zoobentos (animal).
Dupa originea lor, atat organismele planctonice, cat si cele bentale pot fi vegetale sau
animale. Planctonul vegetal, sau fitoplanctonul, este fomat din organisme fotosintetizatoare,
capabile de fotosinteza, cele mai multe sunt algele unicelulare. Planctonul de origine animala
sau zooplanctonul, este format din organisme heterotrofe, dependente de alte organisme ca
surse de hrana. La randul tor, organismele bentale sunt vegetale (fitobentos) sau animale
(zoobentos).
Nectonul din Marea Neagra este format din pesti si mamifere adaptate complet la viata acvatica,
cum sunt delfinii.
Microflora algala (Fitoplancton)
Fitoplanctonul reprezinta o veriga importanta a lantului trofic si este printre cei mai buni indicatori
pentru evaluarea starii ecosistemului marin.
Macroflora algala
Macroalgele au un rol deosebit de important in ecosistemul marin, fiind un factor de
epurare biologica a nutrientilor si a metalelor grele, substrat si adapost pentru flora epifita
si fauna asociata si bineinteles, baza trofica pentru multe nevertebrate si pesti marini.
In prezent, tabloul vegetatiei algale din zonele analizate este dominat de specii oportuniste
(Ulva, Cladophora, Enteromorpha, Ceramium), cu un ciclu de viata scurt si cu o mare
capacitate de reproducere si adaptare la conditiile unor ape cu o incarcatura ridicata de
nutrienti.
Zooplancton
Din punct de vedere calitativ, zona sectoarelor Tomis, a fost caracterizata de un numar de
18 taxoni apartinand unui numar de 10 grupe taxonomice (dintre care mai frecvent
dinoflagelate, copepode, cladocere etc.).
Zoobentos
Cu toate ca zonele cu substrat pietros ocupa la litoralul nostru suprafete relativ reduse,
caracteristicile faunei care le populeaza precum fac ca studiul populatiilor acestor zone, a
structurii lor calitative si cantitative sa aiba o deosebita importanta in aprecierea echilibrului
ecologic al intregului ecosistem litoral.
In zona sectoarelor Tomis, sub aspect biocenotic, substratul stancos este populat de
variantele unei singure biocenoze, aceea a bivalvei Mytilus galloprovincialis sau biocenoza
midiei de piatra a carei trasatura de baza este prezenta constanta si dominanta, mai ales
ponderala in populatiile bentale ale bivalvei respective.
Mamifere marine
Trei specii de mamifere marine traiesc in Marea Neagra, Delfinul comun Delphinus delphis,
Delfinul cu bot gros Tursiops truncatus si Porcul de mare Phocoena phocoena, toate fiind specii
protejate recunoscute la nivel european. Toate cetaceele sunt protejate conform Anexei IV din
Directiva Habitate a UE, iar Porcul de mare si Delfinul cu bot gros sunt specii inscrise si in
Anexa II. Aceste animale sunt extrem de vulnerabile Ia actiunile umane, iar numarul lor scade
ca urmare a prinderii in plasele de pescuit, a reducerii fondului piscicol marin si a degradarii
calitatii mediului rnarin (conform datelor despre biodiversitate furnizate de INCDM Grigore
Antipa, 2011).
Zonele de crestere a molustelor in zona in care sunt propuse lucrarile de protectie
costiera exista o zona desemnata pentru cresterea molustelor marine (conform datelor
furnizate de Apele Romane): Zona 3 "de la Navodari pana la Portul Constanta" aceasta zona
include lucrarile de protectie a zonei costiere din Tomis Nord.
Zonele de crestere a molustelor

Acestea sunt zonele desemnate in conformitate cu Directiva UE 79/923/EEC privind protectia,
si acolo unde este necesar, imbunatatirea apelor in care se cresc moluste pentru a contribui la
calitatea molustelor comestibile. Directiva include standarde pentru calitatea apei pentru diferiti
parametri, inclusiv substante solide aflate in suspensie si nu trebuie incalcata in urma
activitatilor asociate cu lucrarile propuse pentru protectia zonei costiere.
In cele doua zone aflate in raza zonei studiate sunt prezente urmatoarele specii:
Midii Mytilus galloprovincialis Lamark;
Scoici: Mya arenaria Linnaeus, Corbula mediteranea maeotica Milaschevich, Scapharca
inequivalvis Bruguire, Cerastoderma edule lamarki Reeve;
Gastropodul Rapana venosa Valenciennes.
In anul 2009, calitatea apei in zonele de conchiliocultura a fost in mare masura, in conformitate cu
limitele specifice prevazute de legislatia relevanta (inclusiv HG nr. 202/2002 si 201/2002), singura
nerespectare semnificativa aparand pentru salinitate in Zona 1 (conform datelor furnizate de Apele
Romane).
Ihtiofauna
Speciile de pesti din cadrul platformei romanesti a Marii Negre includ potential peste 140 de
specii si subspecii (conform datelor despre biodiversitate furnizate de INCDM Grigore Antipa,
2011). In perioada 1960 1970 bazinul Marii Negre detinea 26 de specii de pesti comerciale,
insa, treptat, numarul acestora a scazut. Dintre speciile cu importanta comerciala au ramas
(conform datelor despre biodiversitate furnizate de INCDM Grigore Antipa, 2011) aproximativ
zece specii pelagice (Sprot Sprattus sprattus, Bacaliar Merlangius merlangus, Hamsie
Engraulis encrasicolus, Stavridul Trachurus mediterraneus, Mesogobius batrachocephalus,
Stronghil Neogobius melanostomus, Lufar Pomatomus saltatrix, Chefal Mugil cephalus,
Barbunul Mullus barbatus ponticus, Aterina Atherina boyeri) si trei specii demersale (Calcan
Psetta maxima maeotica, Limba de mare Solea nasuta, Cambula Platichthys (Pleuronectes)
flesus) cu importanta comerciala (conform datelor despre biodiversitate furnizate de INCDM
Grigore Antipa, 2011).
Pe baza evaluarilor realizate intre 1998 si 2008 pentru principalele specii de pesti
capturate si rezultatele cercetarilor efectuate in 2011, in Tabelul Stocurile de peste (tone)
si valoarea estimata a CTA pentru principalele specii de pesti se prezinta estimari ale
stocurilor de peste si Capturile Totale Admisibile (CTA) pentru speciile de pesti de interes
economic de-a lungul coastei romanesti.
Stocurile de peste (tone) si valoarea estimata a CTA pentru principalele specii de pesti
Specia
Stoc (t) (SectorulC.T.A. (t) (estimat)
Romanesc)
Sprot
60 000
10 000 (Sectorul Romanesc)
Bacaliar
8 500
Captura auxiliara - 500
Hamsie
20 000
Necesara cooperarea regionala
Porcusor
500
100
Calcan
1 300
50
Caine de mare 1 450
50
Majoritatea capturilor de peste din sectorul romanesc al Marii Negre sunt dominate de
peste 20 de specii de pesti mici (de exemplu, sprot, hamsie, bacaliar) si, in general, exista
o cantitate redusa de specii valoroase, cum ar fi calcanul, macroul, zarganul, scrumbia,
chefalul si lufarul, care sunt in prezent intr-o stare critica.
Starea stocurilor principalelor specii comerciale de pesti din sectorul romanesc at Marii
Negre variaza semnificativ, cu o tendinta clara de recuperare pentru hamsie si o usoara
revenire pentru lufar, chefal si stavrid negru. Sprotul este singura specie care a aratat o
fluctuatie naturala aproape normala si existenta unor stocuri relativ bune.
Cantitatile pescuite din Marea Neagra in Romania au scazut intre 1998 si 2005, valoarea cea mai
scazuta fiind atinsa in 2003 (Ministerul Agriculturii, Padurii si Dezvoltarii Rurale (2006) - Planul
Strategic National pentru Pescuit 2007 2013).
Caile de migratie (pentru hranire, reproducere si iernat) ale speciilor de pesti din Marea
Neagra sunt foarte variabile si in consecinta nu pot fi clar definite in cadrul zonelor cu
lucrari costiere propuse. Exemple de cai de migratie ale principalellor specii de pesti sunt
prezentate in continuare:
Hamsia aceasta specie costiera pelagica efectueaza migratii neregulate in sectorul romanesc
al Marii Negre, in functie de conditiile de temperatura;
Stavridul aceasta specie marina pelagica este prezenta in zona litoralului romanesc
atunci cand temperatura apei ajunge la minim 14 0 C. Intensitatea migratiei stavridului diferita
de la an la an si depinde in buna parte de conditiile de mediu;
Chefalul aceasta specie marina are o larga raspandire in zonele calde si temperate. In Marea
Neagra se gaseste intre Razelm si Mangalia si astfel este probabil sa fie intalnita si in zonele
lucrarilor costiere propuse;
Scrumbia de Dunare aceasta specie marina pelagica, anadroma, se grupeaza in carduri atunci
cand efectueaza migratii. Ierneaza dispersat in cadrul coastelor Crimeei, Bulgariei si Turciei, la
adancimi de peste 40 m;
Sturionii aceste specii marine care traiesc in mare, patrund in rauri mari (de exemplu fluviul
Dunarea), pentru reproducere, fiind orientati de curentul de apa dulce;
Barbunul aceasta specie marina bentonica este intalnita in lungul litoralului Marii Negre, unde
traieste in carduri mici deasupra fundurilor nisipoase. Vara sta la adancime, apropiindu-se de
tarm cu ajutorul curentilor reci (10 -15 C). Primavara apare la tarm la o temperatura de 7 8 0
C; cand temperatura apei ajunge la 15 -16 C, barbunii se retrag in larg;
Bacaliarul - specie demersala de apa rece, raspandita pe platforma continentala a Marii Negre, de
la 10 la 130 m. Reproducerea are loc aproape tot timpul anului, dar intensitatea maxima este in
lunile noiembrie martie. In ianuarie aprilie, icrele si larvele se intalnesc in orizonturile
superficiale ale apei, iar in restul anului la adancimi de circa de 40 m;
Rechinul aceasta specie marina solitara formeaza aglomerari numai in perioada reproducerii.
Se apropie de tarm la inceputul primaverii (martie-aprilie) pana la sfarsitul lui noiembrie. Prefera
apele cu temperaturi de 7-15 C.
Specii invazive
Datorita navelor comerciale, in Marea Neagra au fost introduse accidental o serie de specii cu
caracter invaziv: Mnemiopsis leydi -ce se hraneste cu icre si larve de peste, precum si cu
nevertebrate mici (conform ICPDR, 2007), Beroe ovata, Mya arenaria, Scapharca inaequivalvis,
Rapana venosa, Rithropanopaeus harrisii, Doridella obscura etc. Toate aceste specii invazive sunt
prezente in zona lucrarilor propuse.
3.6. Caracteristicile impactului potential, scurt descriere a impactului potenial (dupa caz:
impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu i lung, permanent i
temporar, pozitiv i negativ, extinderea impactului, magnitudinea i complexitatea
impactului, probabilitatea impactului, durata, frecvena i reversibilitatea impactului, natura
transfrontier a impactului)
3.6.1. Impactul prognozat generat de poluantii fizici si biologici
3.6.1.1. Perioada de constructie
Poluantii fizici care pot genera un impact in perioada de constructie sunt reprezentati de:
Zgomot si vibratii;
Praf;
Turbiditate.
Sursele de zgomot si vibratii vor fi reprezentate de utilajele folosite pentru executia lucrarilor
propuse.
Zgomotul provenit de la autovehicule este combinatia zgomotului produs de motor, esapament si
anvelope. Intensitatea acestuia poate creste si in urrna urmatoarelor disfunctionalitati:
Proasta functionare a utilajelor;
Conditiile de drum necorespunzatoare care pot ingreuna circulatia autobasculantelor.
Intensitatea emisiei fonice este resimtita diferit in functie de distanta receptorului fata de sursa, de
gradul de denivelare a terenului care se interpune intre receptor si sursa, de gradul de ocupare a
terenului cu vegetatie si de starea atmosferica.
Aceasta scade proportional cu cresterea distantei fata de sursa, cu gradul de denivelare a
terenului, cu gradul de ocupare a terenului cu vegetatie si de starea atmosferica.
In urma transportului cu autobasculante se vor genera vibratii de mica intensitate asupra
soselelor, vibratii care se propaga prin structura caii rutiere si actioneaza asupra cladirilor sau
a unor parti din acestea, la care se adauga vibratiile cauzate de emisiile sonore generate in
urma transportului. Daca luam in considerare ca transportul pietrei necesare lucrarilor se va
face cu autobasculante de 16t care vor transporta aproximativ 10m 3 de material, se poate
considera ca efectul asupra infrastructurii va fi insignifiant.
De asemenea, nu se va produce nici tasarea sau degradarea drumului, doar daca calitatea
acestuia nu este una corespunzatoare.
Degajarile de praf in atmosfera vor varia substantial de la o zi la alta si vor depinde de specificul
lucrarilor, nivelul intensitatii lucrarilor si de conditiile meteorologice.
Drumurile de acces pana la plaja vor fi permanent stropite cu apa pentru a se reduce praful.
Se estimeaza ca, prin aplicarea tuturor masurilor de organizare a lucrarilor de santier si protectia
mediului ce se vor aplica in cadrul proiectului, impactul generat de antrenarea de praf (pulberi) va
fi un impact minor, care se va manifesta doar local.
In perimetrele in care se va realiza alimentarea artificiala cu nisip a plajelor se va produce o
crestere importanta a turbiditatii, pe durata efectuarii lucrarilor. Impactul va fi insa temporar si va
dura pana la resedimentarea materialelor deversate in zona. De aceea, se estimeaza ca, pe
termen mediu, impactul lucrarilor de alimentare artificiala va fi redus.
Activitatea propusa in zona de lucru, nu va afecta mediul din punct de vedere al poluarii biologice
(microorganisme, virusi), respectiv cu radiatie electromagnetica sau radiatie ionizanta, tinand cont
de faptul ca:
Pentru colectarea apelor uzate menajere din cadrul organizarii de santier vor fi
prevazute toalete ecologice, care vor fi intretinute prin firme specializate, pe baza de
prestari servicii;
Radiatiile electromagnetice generate de utilajele ce vor fi folosite pentru executia
lucrarilor propuse sunt nesemnificative;
Radiatia ionizanta nu vor exista surse de radiatii ionizante.
3.6.1.2. Perioada de exploatare
In perioada de exploatare, nu vor exista alti poluanti decat cei care exista si in prezent, respectiv
zgomotul generat de activitatile de turism desfasurate in zonele de plaja in care se va desfasura
proiectul.
Cel mai important impact pozitiv este generat de rezultatele care se vor obtine in urma
implementarii proiectului si anume reducerea eroziunii costiere a zonelor de plaja si faleza.
Odata reabilitate sau construite, structurile sparge-val vor impiedica miscarea nisipului adus
pe plaja. De asemenea, spalarea nisipului de-a lungul tarmului va fi impiedicata prin
construirea unor diguri noi sau prin prelungirea celor existente, care vor retine nisipul.
3.6.2. Impactul prognozat generat de managementul deseurilor

Din activitatile ce se vor desfasura in perioada de constructie vor putea rezulta doua tipuri de
deseuri si anume deseuri inerte si nepericuloase si deseuri periculoase.
Principalele surse de deseuri inerte si nepericuloase care pot rezulta in perioada de executie a
lucrarilor de protectie costiera sunt reprezentate de:
Materialele de constructie (blocuri de piatra, piatra sparta, rezultate din demolarea si

indepartarea surplusului de materiale si a structurilor din blocuri de piatra deteriorate) care
vor fi utilizate la refacerea si la constructia digurilor ce vor bloca transportul longitudinal al
sedimentelor
Activitatile desfasurate in cadrul organizarii de santier: deseuri menajere, plastic,

cartoane, ambalajele, sticla, metale, lemn, carpe
Activitatile desfasurate pe nave care vor genera urmatoarele tipuri de deseuri: deseuri
menajere, plastic, cartoane, ambalajele, sticla, metale, carpe
Principalele surse de deseuri periculoase in perioada de executie sunt reprezentate de:
Activitatile desfasurate pe nave care vor genera urmatoarele tipuri de deseuri periculoase:
slamuri petroliere, apa de santina, uleiuri uzate.
Activitatile desfasurate pentru realizarea proiectului: uleiuri uzate, filtre, acumulatori uzati,
anvelope uzate, echipamente de protectie contaminate.
Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de constructie se prezinta in felul urmator:
1.
Deseuri materiale de constructii - utilizarea lor acolo unde este cazul in realizarea
obiectivului sau colectarea pe platforme speciale si predate firmelor autorizate;
2.
Deseuri menajere - colectarea se va face in pubele amplasate pe platforme speciale,
preluarea lor fiind realizata pe baza de contract de catre societati abilitate,
transportate si predate catre la depozitele de deseuri autorizate.
3.
Deseuri reciclabile (hartie, cartoane, sticla, plastic, etc.) vor fi colectate selectiv in
pubele si vor fi predate societatilor autorizate in vederea reciclarii / valorificarii
4.
Deseuri metalice - colectarea se va face in containere amplasate pe platforme
speciale si valorificate pe baza de contract cu societati specializate. Vor fi pastrate

evidente cu cantitatile valorificate in conformitate cu prevederile Legii 2011 din
2011 privind regimul deseurilor;
5.
Deseuri lemn - colectate selectiv si refolosite functie de dimensiuni si necesitate,
respectiv predarea in vederea valorificarii;
6.
Uleiuri uzate, filtre, materiale contaminate, etc. - nu va fi permisa depozitarea lor pe
plaje, fiind deseuri periculoase, vor fi predate societatilor specializate in colectarea si
neutralizarea acestora.
7.
Acumulatori uzati - colectare in spatii special amenajate si predate unitatilor
specializate si valorificare prin reciclare. Vor fi pastrate evidente cu cantitatile
valorificate conform prevederilor HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor i
acumulatorilor i al deeurilor de baterii i acumulatori.
8.
Anvelope uzate - colectare in spatii special amenajate si predate unitatilor specializate
si valorificate prin reciclare. Sub nicio forma nu va fi permisa colectarea lor pe plaje si
arderea cauciucurilor.
9.
Slamuri petroliere - rezultate din activitatea de exploatare a navelor, fiind deseuri
periculoase, vor fi predate societatilor specializate in colectarea si neutralizarea
acestora.
10. Apa de santina - rezultata din activitatea de exploatare a navelor, fiind deseu
periculos, va fi predata societatilor specializate in colectarea si neutralizarea sa.
11. Alte deseuri rezultate de pe nave (nepericuloase si periculoase) - se va asigura
colectarea, sortarea, ambalarea si depozitarea reziduurilor de la bord conform
prevederilor Conventiei Marpol, Anexa 5. Este interzisa amplasarea in afara bordului a
oricarui recipient destinat reziduurilor menajere sau deversarea acestora in radele si
acvatoriul porturilor ca si in zona de lucru.
Lucrarile prevazute pentru constructia si reabilitarea digurilor de protectie costiera vor avea un
volum redus de deseuri.
3.6.2.2 Perioada de exploatare
In perioada de exploatare nu vor fi generate deseuri periculoase, ci doar deseurile generate si in
prezent din activitatea desfasurata (deseuri menajere).
3.6.3 Impactul prognozat asupra calitatii apelor

3.6.3.1 Perioada de constructie
Masurile de protectie costiera propuse vor determina modificari morfologice ale digurilor spargeval" si a epiurilor, avand in acest fel un impact asupra corpurilor de apa costiera. Masurile de
protectie au ca scop disiparea energiei valurilor, din zona cuprinsa intre tarm si pana la adancimi
ale apei de 5 - 6 m, precum si reducerea energiei curentilor din lungul tarmului.
Impactul lucrarilor propuse, conform celor de mai sus, va fi slab pana la moderat pozitiv.
Un impact slab negativ este posibil (impact localizat/sensibilitate scazuta/importanta moderat
negativa) prin perturbarea temporara a curentilor, avand ca rezultat o dinamica scazuta a
poluantului in anumite perioade in zonele naturale protejate. Impactul nu poate fi apreciat prin
modelare la o scara atat de mica, astfel ca va fi nevoie de o monitorizare sistematica.
Imbunatatirea pe viitor a acestor masuri se va face prin operatii de control a poluarii si de
ameliorare.
Efectele asupra calitatii apei Marii Negre vor fi limitate la cresteri minore adverse (sensibilitate
scazuta si importanta moderat negativa) temporare a nivelurilor localizate de sedimente
suspendate sau turbiditate provenind din excavatiile realizate pentru a pune in opera structurile de
piatra si de la depunerea materialului pentru reincarcarea plajelor. Aceste modificari au potentialul
de a afecta calitatea si estetica apei atat din punct de vedere al folosintei recreationale (inot) cat si
din punct de vedere al biodiversitatii.
Nu este prevazut un impact semnificativ asupra apelor marine in timpul lucrarilor de constructie.
Se interzice depozitarea combustibililor, uleiurilor, produselor chimice si a altor lichide cu potential
de contaminare pe amplasament.
Exista impactul potential asupra calitatii apei marine in timpul perioadei de constructie care rezulta
din scurgeri accidentale de combustibili, uleiuri sau alte materiale de constructie in apa Marii
Negre in timpul constructiei de structuri marine si reinnisiparii plajei si de la transportul
materialelor de constructie pe mare. Manipularea necorespunzatoare a diferitelor tipuri de
vehicule sau nave maritime care transporta materiale sau echipament poate duce la scurgeri
accidentale. In plus, sunt posibile poluari rezultate in urma unor potentiale accidente intre nave.
Transportul rutier al materialelor de constructie (de exemplu blocuri de piatra, blocuri de beton)
poate avea de asemenea ca rezultat pierderea accidentala de carburanti si uleiuri de la masini /
vehicule si de la echipamentele de lucru, determinand deversarea acestora in apele marine sau
infiltrarea in apele subterane. In plus, alimentarea vehiculelor si a echipamentelor de lucru sunt
surse potentiale de poluare a apelor de suprafata si subterane, fiind interzise a se efectua pe
amplasament.
Natura si severitatea efectelor adverse asociate cu scurgerile accidentale sunt dificil de evaluat.
Orice poluare sau deteriorare a calitatii apei este probabil sa aiba un impact asociat asupra faunei
salbatice, peisajului (de exemplu prezenta de substante inestetice, cum ar fi scurgerile de ulei)
sau a comunitatii locale (de exemplu, prezenta unor substante potential periculoase).
Traficul greu specific perioadei de constructie determina diverse emisii de poluanti in atmosfera
(NOx, CO, SOx - caracteristice pentru combustibili diesel, particule in suspensie, etc). De
asemenea, vor exista particule rezultate de la frecare si imbatranire/uzura (de la drumuri si
anvelope). Atmosfera este, de asemenea, spalata de ploi si prin urmare, poluantii din aer sunt
transferati catre alti factori de mediu (apa de suprafata si subterana, sol etc.).
In timpul perioadei de operare este putin probabil sa existe un impact asupra resurselor de apa
impact nesemnificativ.
3.6.4. Impactul prognozat asupra calitatii aerului

In timpul lucrarilor de reabilitare, emisii localizate crescute pot fi cauzate de echipamentele
implicate in activitatile de dragare a nisipului, reprofilarea nisipului si de principalele lucrari de
constructii (reincarcarea plajei, extinderea digurilor existente, constructie structurilor sparge-val,
etc.) precum si de la functionarea echipamentelor.
Impactul este considerat minor negativ (receptor cu valoare scazuta - importanta locala) si
importanta slab negativa a impactului datorita ariei reduse de desfasurare.

In perioada de exploatare nu va fi generat niciun impact semnificativ asupra calitatii aerului.
3.6.5. Impactul prognozat asupra sedimentelor

In timpul executarii lucrarilor propriu-zise, se vor inregistra fenomene de tasare a sedimentelor
care alcatuiesc in prezent plaja ca urmare a circulatiei utilajelor. Aceste fenomene vor fi
temporare, doar in perioada lucrarilor si vor fi remediate dupa finalizarea acestora.
In conditii normale de lucru nu va fi generat niciun impact semnificativ asupra sedimentelor
din sectoarele analizate. Un potential impact asupra calitatii sedimentelor va putea fi generat
doar in caz de accident deversare de combustibili. In cazul in care se va inregistra un astfel
de incident, se va interveni imediat pentru stoparea deversarii si eliminarea efectelor, astfel incat
se poate considera ca potentialul impact asupra sedimentelor va fi neglijabil, tinand cont si de
faptul ca intr-o astfel de situatie cantitatile de combustibil ce se pot deversa nu vor fi mari.
Dupa finalizarea proiectului, tinand cont de faptul ca granulometria sedimentelor care vor fi
aduse pe plaja este mai mare decat cea actuala si luand in considerare masurile propuse in
cadrul proiectului, se va mari gradul de stabilitate a sedimentelor in aceasta zona, astfel
incat impactul potential asupra sedimentelor este in ansamblu pozitiv.
3.6.6. Impactul prognozat asupra biodiversitatii

Zone protejate
Lucrarile de reabilitare a digurilor sparge-val" si constructia sau extinderea epiurilor, impreuna
cu reincarcarea plajelor cu nisip din cele doua sectoare vor avea loc in cadrul ariei protejate
avifaunistice Marea Neagra - ROSPA 0076. Astfel, exista un potential impact major direct
negativ asupra pasarilor si a habitatelor acestora din zona protejata. Impactul poate rezulta
din cresterea turbiditatii sau pierderea habitatelor din zona de apa mica (zona de hranire) a
pasarilor acvatice si din deranjarea acestora datorita zgomotului si vibratiilor din timpul fazelor
de constructie.
Datorita interventiilor antropice de pe plaje, a prezentei zonelor industriale si a dezvoltarii
imobiliare a zonelor de tarm, exista probabilitatea unui impact negativ nesemnificativ asupra
pasarilor de uscat, datorita zgomotului si vibratiilor din timpul fazelor de constructie.
Lucrarile propuse sunt localizate in afara sitului Natura 2000 ROSPA 0057 Lacul Siutghiol.
Deoarece acest sit este separat de zona de lucru de pe plaje de artere rutiere si o zona
construita este putin probabil ca lucrarile de protectie si reabilitare costiera sa afecteze acest sit,
impactul asupra pasarilor din aceasta zona protejata este considerat a fi nesemnificativ.
Habitate
Folosirea utilajelor in zonele de lucru sau pe rutele de acces spre acestea poate determina o
deranjare temporara a florei, dar nu este anticipat un impact semnificativ.
In zona Constanta - Tomis, practic nu mai exista habitate naturale pe faleze, acestea fiind
acoperite de vegetatie secundara puternic antropizata sau sunt transformate in spatii verzi. Efectul
lucrarilor de amenajare asupra habitatelor terestre este neglijabil.

Habitatele de pe plaje vor fi afectate doar pe timpul de desfasurare al lucrarilor. Ulterior, dupa
incetarea activitatii, asociatiile vegetale din zona supralitorala se vor reface fara dificultate.
In ceea ce priveste habitatele marine, nici in acest caz nu se vor inregistra efecte notabile.
Structura fundului va permite repopularea zonelor proaspat innisipate cu elemente ale faunei
aflate dincolo de zona unde se realizeaza umplerea cu nisip. Digurile, jetelele si recifii artificiali vor
fi populati cu aceleasi specii existente in zonele cu substrat stancos, existand si posibilitatea
instalarii unor specii invazive care sa profite de substratul neocupat de specii autohtone.
Specii
Numeroase specii de pasari folosesc zona de interes, iar cele ce folosesc apele costiere pot fi
afectate in mod negativ de lucrarile propuse. Impactul zgomotului si vibratiilor, rezultate in
urma proceselor de constructie, se manifesta prin deranjarea pasarilor din sau de langa zona
de interes impact negativ minor. Totusi, lucrarile de constructie vor fi temporare, iar pasarile
sunt organisme vagile si astfel se asteapta ca acestea sa se deplaseze, in perioada
constructiei, in alte zone invecinate. Datorita interventiilor antropice de pe plaje, a prezentei
zonelor industriale si a dezvoltarii imobiliare a zonelor de tarm, probabilitatea existentei unui
impact negativ asupra pasarilor de uscat, datorita zgomotului si vibratiilor din timpul fazelor
de constructie, este mica.
Tinand cont de gradul de antropizare al zonei, efectele asupra avifaunei vor fi de amploare
redusa. Traficul greu din punctele de lucru, activitatea utilajelor pe tarm si pe mare vor
constitui un factor de stres pentru avifauna. Pe durata lucrarilor de constructie poate
aparea deranjarea temporara a cetaceelor si a altor animale marine mari datorita nivelelor
ridicate de zgomot, vibratii si a construirii unor bariere fizice (degradarea habitatului).
Totusi, datorita suprafetelor largi de mare disponibile din zona lucrarilor, a timpului relativ
mic de constructie si a faptului ca majoritatea animalelor marine (inclusiv cetaceele)
manifesta un comportament de evitare a zonelor unde nivelul de zgomot depaseste
nivelul de baza, se presupune ca aceste lucrari vor avea un impact negativ minor.
Pot exista efecte asupra mediului marin datorita eliberarii de sedimente in coloana de apa
in timpul reincarcarii cu nisip a plajelor. Acest proces poate modifica caracteristicile
sedimentului in lungul tarmului si posibil modifica comunitatile de nevertebrate, lucru ce
poate afecta indirect populatiile de pasari si pesti. Poate exista astfel un impact negativ
minor asupra populatiei de nevertebrate, prin deplasarea temporara a acestora in lungul
tarmului, cu un impact asociat asupra mediului marin.
Noile epiuri si structurile noi sau extinse vor asigura zone aditionale de colonizare pentru
organismele ce se fixeaza de substrat. Deoarece astfel se diversifica habitatul de tarm,
poate exista un impact benefic minor.
Dislocarea materialului sedimentar prin lucrari de dragare va avea un impact important
asupra speciilor bentale, datorita in primul rand efectului mecanic asupra biocenozelor dar
si tulburarii apei prin antrenarea maselor de material sedimentar fin (fractiunea "pelitica").
In afara de faptul ca in zonele de dragare distrugerea biotopurilor reprezentate de
sedimentele dislocate va duce la disparitia biocenozelor care le populeaza,
resuspendarea fractiunii pelitice poate produce perturbari in functionarea biocenozelor din
zonele adiacente. Acestea se vor traduce prin reducerea cantitatii de lumina ce va duce la
modificare populatiilor de alge macrofite din zona, la pierderea capacitatii de filtrare a
speciilor bentale (in principal moluste, care sunt fixate de substrat), precum si la
pierderea functiei de zona de hranire pentru unele specii de pesti. Perturbarea functionarii
normale a ecosistemului marin va fi produsa si de zgomotele si vibratiile produse in timpul
lucrarilor de excavatie, care vor indeparta cardurile de pesti pelagici, precum si speciile
de delfini care frecventeaza zona in cautarea hranei.

Fitoplancton
Impactul produs asupra fitoplanctonului in timpul desfasurarii lucrarilor este temporar, urmand ca
dupa cateva luni de la finalizare, comunitatea de fitoplancton sa revina la parametrii anteriori.
Fitobentos
Avand in vedere faptul ca executarea lucrarii nu are un caracter permanent, se poate prognoza o
refacere a stocurilor algale, bineinteles dupa incetarea activitatii antropice si revenirea la conditiile
de turbiditate naturala.
Zooplanctonul
Fiind organisme care plutesc liber in masa apei, nefixate de substrat, organismele zooplanctonice,
in special cele holoplanctonice, au posibilitatea sa paraseasca locurile de actiune a utilajelor, si sa
ocupe aceste spatii dupa intreruperea activitatii. De asemenea, speciile holoplanctonice au cicluri
reproducatoare si de viata scurte. Prin urmare, apreciem ca impactul negativ produs de
executarea lucrarilor asupra biocenozei zooplanctonice marine va fl direct si indirect, temporar (pe
perioada desfasurarii operatiunilor) si reversibil.
Zoobentos
Indicator al modificarilor factorilor de mediu ce se produce intr-un ecosistem acvatic,
bentosul reflecta in timp, efectul presiunilor ecologice rezultate in urma dezvoltarii procesului
global de influenta antropica. In momentul declansarii unor evenimente ecologice negative,
naturale sau antropice, dereglarile provocate de aceste presiuni la nivelul subsistemului
bental sunt mult mai evidente, refacerea acestuia necesitand un timp mai indelungat.
Realizarea unor lucrari hidrotehnice de protectie a litoralului impotriva eroziunii costiere va
duce la cresterea turbiditatii apei, la scaderea cantitatii de oxigen, la cresterea cantitatii de
suspensii si la distrugerea populatiilor bentale din locatia unde se va face constructia.
Impactul este direct si pe termen mai lung, populatiile zoobentale afectate refacandu-se mai
greu.
Ihtiofauna
Populatiile de pesti pelagici se vor deplasa in alte zone pe timpul derularii lucrarilor de
constructie, dar vor reveni odata ce lucrarile vor fi finalizate. Este vorba de un impact pe
termen scurt, reversibil.
Mamifere
Delfinii se vor deplasa din zona pe perioada derularii constructiilor. Odata lucrarile terminate, daca
pestii care le servesc drept hrana vor reveni in zona costiera, sunt sanse mari ca si delfinii sa
revina in zonele afectate. Impactul este pe termen scurt si pe termen mediu. Posibil chiar pe
termen lung.
Eliberarea de sedimente in coloana de apa in timpul reincarcarii cu nisip a plajelor poate
modifica caracteristicile sedimentului in lungul tarmului si posibil modifica comunitatile de
nevertebrate, lucru ce poate afecta indirect populatiile de pasari si pesti.

Zone protejate
Exista posibilitatea din punct de vedere teoretic ca extinderea structurilor existente si constructia
unora noi sa afecteze comportamentul de cuibarit al pasarilor din Aria de protectie speciala
avifaunistica Marea Neagra ROSPA 0076 prin modificarea vizibilitatii zonelor, vizibilitate necesara
pasarilor pentru a se apara de pradatori sau prin micsorarea suprafetelor de cuibarit, ca urmare a
spatiului necesar construirii noilor structuri.
Trebuie subliniat faptul ca zona fiind puternic antropizata speciile de pasari mentionate in
formularul standard al ROSPA 0076 Marea Neagra nu cuibaresc in aceste zone, mai mult decat
atat situl este important doar in perioada de migratie si iernare pentru aceste specii.
Totusi, se considera ca aceste impacturi negative vor fi depasite prin imbunatatirea habitatelor
datorita introducerii de noi suprafete de structuri de protectie din larg care pot constitui zone de
odihna pentru speciile de pasari aflate in migratie sau pasaj. Functionarea acestor structuri de
protectie a tarmului este astfel considerata a avea un impact moderat benefic.
3.6.7. Impactul generat asupra pescuitului

Zonele desemnate pentru cresterea molustelor
Lucrarile propuse se incadreaza in cele doua zone desemnate ca ape pentru cresterea
molustelor, cum ar fi midii, alte scoici si melci. Modificarile locale ale calitatii apei, ca urmare
a nivelului crescut de turbiditate si modificarile sedimentelor in suspensie si/sau depozitate
in aceste zone au un potential impact negativ minor asupra apelor desemnate pentru astfel
de culturi. Reinnisiparea plajei va creste temporar cantitatea de sedimente in suspensie din
coloana de apa. Cresterile moderate ale sedimentelor in suspensie si cantitatea ridicata de
carbon organic pot determina hrana suplimentara pentru moluste, dar exista de asemenea,
riscul de sufocare in apropierea zonelor de lucrari. In cazul in care sedimentele deranjate
sunt aproape de surse de bacterii patogene (de exemplu, deversarile de ape reziduale)
molustele pentru consum uman ar putea fi afectate. Acest lucru ar constitui un impact
negativ minor pana la moderat (valoare foarte mare si importanta slab negativa) asupra
zonelor desemnate pentru cresterea molustelor.
Majoritatea organismelor sunt deja adaptate la conditiile de turbiditate, initiala ridicata, si sunt
adaptate de asemenea Ia recolonizarea rapida a zonelor afectate de sedimente in suspensie
suplimentare. In plus, orice crestere minora a turbiditatii nu este de asteptat sa afecteze
potentialul de reproducere al majoritatii speciilor de moluste sau stadiile lor juvenile. Dovezile
sugereaza ca cele mai multe specii de moluste sunt bine adaptate la apele tulburi.
Daca sedimentele sunt susceptibile a fi contaminate de retelele de canalizare, se recomanda
ca tesutul molustelor sa fie evaluat frecvent pentru bacterii patogene in timpul perioadelor de
perturbari ale sedimentelor. Modificarile legate de pretabilitatea molustelor pentru consumul
uman ar constitui un impact major negativ asupra zonelor desemnate pentru cresterea
molustelor.
Tulburare fizica directa. Exista posibilitatea unei tulburari fizice directe (ex. abraziunea cochiliilor),
precum si a unor pierderi in numarul populatiei de moluste datorate amprentei amplasarii
strucurilor de protectie a zonei costiere propuse, ce ar putea avea un impact negativ minor pana
la moderat. Totusi, trebuie remarcat ca datorita scarii reduse si a naturii temporare a lucrarilor de
constructie, acestea vor afecta o foarte mica proportie din populatia totala de moluste din Marea
Neagra.
Recoltarea midiilor are loc de obicei pe substratul mai tare unde speciile vizate pot cauta adapost
fata de curentii puternici ai mareelor si fata de actiunea valurilor. Este putin probabil ca
sedimentele fine rezultate in urma alimentarii plajelor sa se depuna in aceste zone. Trebuie
mentionat faptul ca midiile se colecteaza pentru consum din zone cu adancime mai mare, unde
apa marii este mai curata si nu din zone cu nivel redus al apei din vecinatatea coastei.
Zgomotul. Se presupune ca zgomotul asociat lucrarilor propuse in cadrul proiectului nu va avea
un impact negativ asupra populatiilor de moluste (bivalve). De asemenea, perioadele de timp cu
un nivel ridicat al zgomotului sunt scurte - fara impact semnificativ.
Pescuitul comercial
Deranjare. In timpul Iucrarilor de constructie vor exista tulburari ale populatiilor de pesti. Amplasarea
unor structuri noi pot perturba comportamentul pestilor ce isi depun icrele in aceste zone.
Constructia noilor structuri de protectie a zonei costiere poate tulbura sedimentele asociate zonelor
pentru depunerea icrelor, dezvoltarea pestilor juvenili si a zonelor pentru iernat, prezente in
perimetrele lucrarilor propuse.
Structurile propuse au potentialul de a avea un impact negativ minor pana la moderat (valoare
scazuta pana la medie, depinzand de prezenta zonelor de reproducere si de dezvoltare a juvenililor
si importanta slab pana la moderat negativa) asupra ecologiei marine si poate determina
deplasarea unor specii de pesti si nevertebrate in timpul lucrarilor de constructie. Totusi,
majoritatea pestilor este, de obicei, foarte mobila si este de asteptat ca acestia sa se indeparteze
de zonele cu turbiditate ridicata si niveluri ale zgomotului si vibratiilor peste limitele normale, in
timpul lucrarilor de constructie. Acest efect va fi doar temporar; totusi, pescarii vor trebui sa se
deplaseze catre noile zonele in care vor gasi speciile vizate, lucru care ar putea avea un impact
negativ minor asupra pescuitului comercial. Pestii plati tineri pot fi mai vulnerabili prin cresterea
mortalitatii ca rezultat al sufocarii provocate de sedimentele de alimentare a plajelor, ceea ce ar
afecta in mod negativ aceasta populatie de pesti (cu toate ca, aceste specii de pesti se gasesc in
zone cu adancimi mai mari din larg). Acest impact este considerat a fi minor pana la moderat
negativ (daca sunt prezente zone de crestere) ca un rezultat al modificarilor minore locale a
sedimentelor in suspensie.
Modificarea habitatelor. Prin amplasarea noilor structuri poate rezulta indepartarea speciilor
pelagice demersale si a bentosului ce reprezinta sursa de hrana a pestilor. Similar, modificarile
sedimentelor substratului (si in special ai parametrilor cum ar fi rnarimea particulelor, contur etc.)
pot produce modificari asupra comunitatii bentonice. In primul rand, si probabil mai important,
modificarile sedimentelor substratului sunt cunoscute ca pot afecta capacitatea unor organisme
marine (inclusiv a unor specii de pesti) de a se reproduce. De exemplu, unele specii de pesti si
moluste au anumite cerinte in ceea ce priveste tipul de substrat, precum si contururile sale pentru
ca acestea sa isi depuna icrele cu succes si la potentialul for maxim. Similar, alterarea
sedimentelor poate afecta, de asemenea, abilitatea de crestere a exemplarelor tinere ale unor
specii. Aceasta poate avea un impact negativ minor pana la moderat. Pe de alta parte,
miscarile sedimentelor pot avea un impact direct prin sufocarea molustelor adulte si tinere,
precum si a altor organisme marine. Aceasta poate avea un impact negativ minor pana la
moderat.
Incidente de poluare. Orice poluare provocata de eventuale deversari accidentale are
potentialul de a determina un impact negativ minor pana la ridicat (de exemplu inchiderea
temporara a unei zone de pescuit) asupra zonelor de pescuit (inainte de luarea masurilor
de atenuare).
Accesul traulerelor Ia zonele de pescuit
Ca urmare a prezentei vaselor implicate in lucrarile de constructie a lucrarilor de protectie

si a barjelor ce vor furniza piatra catre tarm, se presupune ca va exista o intrerupere
temporara a activitatilor de pescuit. Aceste operatiuni pot tulbura sau distruge
echipamentele de pescuit statice si pot restrange accesul la zonele de pescuit de pe mal.
Nisipul este probabil sa fie livrat cu ajutorul unei barje acostata in larg printr-o conducta,
ce va avea efecte minore asupra echipamentelor de pescuit fixe, dar care ar putea
restrictiona accesul traulerelor din cauza pericolului prezentat de conducta.
Cuantificarea efectelor lucrarilor de constructii asupra activitatii de pescuit este dificila
avand in vedere natura temporara a lucrarilor si este discutabil daca utilajele vor circula in
alte zone adiacente din zona costiera in perioada de constructie. Oricum, se presupune ca
efectele asupra activitatii de pescuit vor fi minor negative (receptor cu importanta locala si
au o importanta potential slab negativa datorita zonei reduse pe care se desfasoara).
In timpul functionarii proiectului nu este preconizat niciun impact semnificativ asupra
pescuitului.
3.6.8. Impactul prognozat asupra peisajului

Caracteristica peisajului
In timpul perioadei de constructie, un impact negativ minor asupra caracteristicii peisajului
local ar putea sa apara ca urmare a prezentei vehiculelor, utilajelor, materialelor, precum
si a activitatii de constructie propriu-zise (receptor de importanta locala cu importanta
impactului slab pana la medie negativa).
Confortul Vizual
In timpul perioadei de constructie, un impact negativ minor Iocalizat si temporar asupra
confortului vizual pentru rezidenti, turisti si vizitatori ar putea sa apara ca urmare a
prezentei santierului, vehiculelor grele, activitatilor de constructie si a materialor
depozitate/organizarii santierului.
Caracteristica Peisajului
Impactul noilor structuri din blocuri de piatra asupra caracteristicii peisajului va fi similara
cu cea intalnita in prezent si depinde de gradul de acoperire a structurilor de sedimente.
Deoarece, in prezent, exista structuri de coasta de aparare in zonele de lucrari propuse si litoralul
este deja dezvoltat, peisajul de coasta este probabil sa fie in masura sa adopte noile structuri sau
pe cele modificate, fara efecte negative asupra caracterului peisajul local fara impact
semnificativ.
Lucrarile de alimentare a plajelor pot spori corpul de plaja existent, creand un peisaj mult mai
natural impact minor benefic.
Confortul Vizual
Demolarea si indepartarea surplusului de materiale si a structurilor din blocuri de piatra deteriorate
in unele zone, este posibil sa aiba un impact benefic asupra panoramei plajei din punct de vedere
al turistilor, localnicilor si al vizitatorilor.
Un nivel mai ridicat al plajelor ar putea imbunatati aspectul local estetic al plajelor, rezultand un
impact minor benefic.
3.6.9. Impactul prognozat asupra mediului social si economic

Activitatile de reabilitare a plajei si construirea de noi structuri de protectie costiera ar putea
provoca intreruperi nefavorabile temporare minore pentru populatia din zona (rezidenti, turisti si
vizitatori), in ceea ce priveste zgomotul, praful si modificari ale peisajului. Acestia vor fi probabil
putin afectati, in cazul in care lucrarile sunt efectuate in afara sezonului turistic principal.
Lucrarile de protectie vor determina intreruperea temporara a accesului la tarm si mare in
timpul lucrarilor de constructie. Acest lucru ar conduce la intreruperi temporare negative
minore pentru populatie, ca urmare a pierderii unei resurse de agrement.
Materialul reprezentat de piatra bruta pentru epiuri si digurile sparge-vaI pot fi livrate cu barje
si, prin urmare, exista potentialul intreruperii activitatii pescarilor si a utilizatorilor de agrement
ai spatiului maritim, in cursul acestor livrari. Acest impact a fost descris in capitolul referitor la
pescuit.
Va exista o crestere locala a numarului de vehicule implicate in furnizarea de materiale si
personal pentru zonele cu lucrari, dar acest lucru nu va avea un impact semnificativ asupra
retelei rutiere globale.
Exista potentialul pentru daune negative minore a rutelor de acces locale pe parcursul perioadei
de constructie.
Pe parcursul proiectului, va exista un impact benefic minor asupra mediului socio-economic, ca
rezultat al urmatoarelor aspecte:
Vor fi create noi locuri de munca pentru comunitatile locale in timpul etapei de
constructie a lucarilor propuse, cu efecte benefice asociate asupra facilitatilor la nivel
local (de exemplu, facilitati de cazare);
Companiile de constructii implicate in lucrarile prevazute in proiect vor avea de
asemenea beneficii;
Fondurile colectate de aceste companii vor contribui la cresterea sumelor colectate de
catre bugetele locale.
Schema propusa ar proteja fata de eroziune cladirile, transportul intern si obiectivele de agrement
din interiorul zonelor de aparare.
Implementarea proiectului prin marirea zonelor cu plaja va avea ca efect principal cresterea
potentialului turistic si implicit cresterea numarului de turisti si a vizitatorilor in zonele de litoral
incluse in proiect. Acest impact este considerat minor pana la moderat benefic.
De asemenea, vor putea fi atrasi in zonele studiate investitori romani sau chiar straini, dispusi
sa investeasca in dezvoltarea zonei fie prin constructia de locuinte, fie prin construirea altor
spatii de cazare si activitatilor conexe (restaurante, etc.). Crearea a cat mai multe facilitati va
atrage un numar mai mare de turisti, ceea ce va genera o crestere a incasarilor firmelor de
profil cu implicatii pozitive asupra bugetelor locale. De asemenea, aparitia unor noi structuri
hoteliere si servicii conexe va implica crearea de noi locuri de munca pentru populatia locala,
cel putin in perioada estivala - potential impact minor pozitiv.
O crestere a numarului de turisti si dezvoltarea zonelor in care se vor desfasura Iucrarile propuse
poate duce insa la potentiale efecte minore negative asupra plajelor reabilitate si a mediului din
jurul acestora (de exemplu caracterul peisajului, cresterea cererii de servicii, pierderea de teren
neconstruit, etc.) mai ales daca activitatile de turism nu se desfasoara conform reglementarilor
legale in vigoare.
3.7. Masuri de reducere/eliminare a impactului prognozat

Asa cum s-a prezentat anterior, in timpul executiei lucrarilor de reabilitare propuse in proiect poate
fi generat un impact asupra calitatii apelor, aerului, sedimentelor, biodiversitatii, peisajului si
factorului uman (populatia din comunitatile locale).
Tinand cont de faptul ca impactul prognozat se va manifesta cu precadere in perioada de
constructie, se prezinta in continuare masurile propuse pentru reducerea/eliminarea impactului
prognozat asupra componentelor de mediu in aceasta etapa a proiectului.
In perioada de exploatare, dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare, administratorul plajelor va fi
raspunzator pentru stabilirea si aplicarea corespunzatoare a masurilor de protectie a mediului.
3.7.1. Masuri pentru protectia calitatii apelor
Masurile de control a poluarii vor fi puse in aplicare de catre Contractant pentru a proteja flora si
fauna acvatica. Bunele practici de management al constructiilor si masurile de precautie in cazul
scurgerilor de combustibil etc., vor fi folosite pentru a se asigura ca nu exista un impact rezidual
semnificativ.
Urmatoarele masuri sunt prevazute:
Depozitarea echipamentelor se face pe o platforma impermeabila, pentru a evita ca
eventualele scurgeri de combustibil, ulei sa fie antrenate in apele pluviale;
Este interzisa deversarea in mare a oricarui fel de ape sau deseuri provenite din
organizarea de santier;
Intretinerea echipamentelor (exemplu: spalare, reparatii, alimentare cu combustibil)
este efectuata numai in locuri specializate si nu in incinta organizarii de santier;
Utilizarea de materiale necontaminate pentru reinnisiparea plajei si constructia noilor
structuri;
Toate materialele vor fi furnizate numai de catre furnizori autorizati;
Pe perioada de depozitare temporara, toate materialele si/sau componentele utilizate in
timpul lucrarilor de constructie vor fi stocate astfel incat calitatea lor sa fie pastrata;
Descarcarea materialelor direct din camioane, buldozere sau barje in pozitia finala se
va face astfel incat sa se reduca la minimum perturbarea si antrenarea sedimentelor;
Excavatiile sub apa se vor executa astfel incat sa se reduca la minimum perturbarea si
antrenarea sedimentelor;
Descarcarea nisipului in timpul operatiilor de reinnisipare a plajei se va face treptat,
astfel incat sa se reduca la maxim posibil cresterea turbiditatii in zona de executie a
lucrarilor de innisipare;
Deseurile vor fi gestionate optim, astfel incat sa se evite formarea de depozite
neorganizate si migrarea acestora catre factorii de mediu.
3.7.2. Masuri pentru protectia aerului

In timpul executiei lucrarilor propuse de reabilitare a plajelor, se vor lua o serie de masuri de
protectie care sa conduca la diminuarea/eliminarea impactului:
Operatiile tehnologice care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu vant
puternic; in cazul in care este posibil, aceste zone vor fi stropite cu apa;
Drumurile de acces pana la plaja vor fi permanent stropite cu apa pentru a se reduce
praful.
Masinile de transport vor fi prevazute cu prelate pentru acoperirea pietrei, in scopul
reducerii emisiilor de praf.
De asemenea, graficul de lucru al utilajelor va fi optimizat in asa fel incat emisiile de
noxe gazoase sa fie cat mai reduse, astfel incat impactul generat asupra calitatii
aerului sa fie minim;
Utilajele vor fi mentinute in perfecta stare de functionare, astfel incat emisiile de noxe
sa fie cat mai reduse ;
Acoperirea depozitelor de materiale de constructie ce pot genera pulberi, mai ales in
perioada cu vanturi puternice.
3.7.3. Masuri de diminuare a impactului zgomotului
Lucrarile zgomotoase realizate in afara orelor normale de lucru trebuie anuntate autoritatile
competente.
Comunitatea locala (rezidenti si proprietari din zona), trebuie sa fie pe deplin informata cu
privire la natura si calendarul activitatilor de constructie inainte de punerea in aplicare a
lucrarilor. In mod special, rezidentii care locuiesc avand fatada de-a lungul cailor rutiere,
trebuie sa fie notificati cu privire la lucrari, inclusiv detaliile de contact pentru orice reclamatii
referitoare la zgomot sau alte neplaceri. Cel mai eficient mod de a face acest lucru este prin
anunturi afisate pe malul marii si scrisori, atat inainte de incepere, cat si in timpul lucrarilor de
constructie, oferind datele, locatiile si programul de lucrari si informatii suplimentare, cat mai
mult posibil. Un program cuprinzator de informare a comunitatii va determina rezidenti sa se
adapteze mai usor la efectele zgomotului in timpul saptamanilor cand lucrarile vor fi aproape
de proprietatile lor.
In timpul implementarii lucrarilor de reabilitare, diverse metode de atenuare/eliminare a
potentialului impact generat de acestea, trebuie implementate, mai exact:
Intretinerea corespunzatoare a utilajelor si echipamentelor pentru a evita zgomotele
cauzate de utilaje defecte;
Interventie imediata in cazul defectarii unui utilaj si repararea acestuia pentru a se
elimina cauza zgomotului, toate aceste operatiuni facandu-se in centre specializate, nu
pe amplasament;
Instruirea soferilor de camion in privinta reducerii zgomotului in trafic (evitarea
claxonatului nejustificat, intretinerea corespunzatoare a vehiculelor).
Daca lucrul pe timp de noapte este necesar (aceasta situatie trebuie evitata pe cat posibil), vor
fi anuntate perioadele si orele autoritatilor competente si asociatiilor de locatari din zona,
obtinandu-se acceptul acestora.
Din experienta altor proiecte de acest fel se stie ca zgomotul facut de materialul transportat
prin conducte poate fi considerabil in punctul in care conducta ajunge pe tarm si face un cot
de 90 de grade. Acest zgomot poate fi atenuat daca zona de contact a conductei cu tarmul
este inisipata la inceput, iar cotul conductei este ingropat in nisip. Aceasta metoda se
presupune a fi eficienta in a limita impactul zgomotului produs de aceasta sursa.
Se vor efectua masuratori de zgomot pe toata perioada lucrarilor pentru a preveni depasirea
nivelelor de zgomot aprobate prin ordinul ministrului sanatatii. In cazul in care se vor inregistra
depasiri se vor opri lucrarile si se vor lua masurile care se impun pentru incadrarea in limitele
legale.
3.7.4. Masuri pentru protectia sedimentelor
In faza de constructie, ca masuri de diminuare/eliminare a potentialului impact generat asupra
calitatii sedimentelor se propun:
Efectuarea lucrarilor de reabilitare/ constructie propuse prin proiect in conformitate cu
normele organizarii de santier, cu normele de protectia mediului si de securitate a
muncii. In aceasta situatie, va fi eliminat orice impact potential asupra sedimentelor;
Intretinerea corespunzatoare si verificarea periodica a utilajelor utilizate in vederea
eliminarii posibilitatii de scurgere de combustibil;
Verificarea periodica a calitatii nisipului pentru a se asigura ca este de o calitate
corespunzatoare si nu va induce o poluare a sedimentelor marine.
In faza de exploatare (dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare), obligatia intretinerii plajelor revine
administratorului acestora, care este responsabil si de luarea de masuri pentru eliminarea unui
potential impact asupra sedimentelor.
3.7.5. Masuri de reducere a impactului generat asupra biodiversitatii
Masurile de diminuare a impactului depind de gradul de folosinta a zonelor de interes de catre
pasari. Daca aceste zone sunt folosite pentru cuibarit, atunci evitarea efectuarii lucrarilor in
perioada de cuibarit este foarte importanta. Totusi, daca aceste zone sunt folosite majoritar de
pasari ce nu cuibaresc aici, atunci sezonul estival poate fi cel mai propice realizarii constructiilor.
Poate fi nevoie de o reducere a nivelului de zgomot, daca acesta devine o problema, ceeea ce
este putin probabil avandu-se in vedere faptul ca zona este puternic antropizata.
Accesul utilajelor va fi restrictionat, unde este posibil, la drumurile existente din zona de interes.
Instalatiile folosite pe plaje vor evita trecerea peste vegetatia existenta.
Lucrarile de constructie trebuie planificate in asa fel incat sa se evite perioada de inmultire a
pasarilor, recomandare in cazul in care perimetrele destinate lucrarilor de reabilitare costiera s-ar
constitui in zone favorabile cuibaritului.
Pentru impactul asupra cetaceelor nu se propun metode de diminuare, deoarece se anticipeaza
ca acestea vor parasi temporar zona datorita cresterii locale a nivelului de zgomot. Impactul
rezidual ramane astfel negativ, dar minor.
3.7.6. Masuri de diminuare a impactului asupra pescuitului
Vor fi implementate masuri de control al poluarii pentru a proteja zonele in care cresc
moluste. Se vor utiliza bunele practici de management in constructii pentru a evita orice
impact rezidual semnificativ asupra calitatii apei. Depozitarea echipamentelor se va face pe o
platforma impermeabila la distanta de apa, aceasta zona fiind inchisa atunci cand este
supravegheata. Vor fi implementate standardele in vigoare pentru organizarea de santier
pentru a proteja calitatea apelor in timpul lucrarilor de constructie, de tulburarea sedimentelor
si de deversarea potentiala a materialelor de constructie.
Amprenta la sol a zonelor de constructii a structurilor noi sau extinse trebuie reduse pe cat posibil
pentru a minimiza perturbarea sau pierderea de moluste ce ar putea fi prezente in zona.
3.7.7. Masuri de reducere a impactului generat asupra peisajului
Adoptarea de bune practici si introducerea anumitor constrangeri cu privire la activitatile de
constructie vor ajuta la diminuarea impactul asupra comunitatilor locale. Urmatoarele masuri ar
trebui puse in aplicare:
Cei care Iocuiesc sau lucreaza in imediata apropiere a lucrarilor de constructie ar
trebui sa fie informati cu privire la natura, momentul si durata activitatilor de
constructii, inclusiv locatiile compuse, noi rute de acces pe plaja, controlul traficul
si reamenajarea terenului (pentru a minimiza impactul asupra comunitatii locale),
inainte de inceperea lucrarilor de constructii;
In mod ideal, lucrarile la loturile Tomis vor fi efectuate in etape, astfel incat
efectul global in orice moment, sa fie limitat. Potentialul de perturbare al plajei
este recunoscut si, prin urmare, lucrarile de constructie vor fi efectuate, in afara
sezonului estival. Cu toate acestea, gestionarea atenta a sectiunilor afectate de
plaja va fi necesara pentru a se asigura ca publicul nu este pus in pericol de
lucrari;
Semnalizatorii de navigare ale structurilor de protectie costiera noi sau extinse trebuie
ridicati dinspre mare si instalate semne de avertizare;
Toate ambarcatiunile ce aduc materiale pentru site-uri ar trebui sa fie iluminate
corespunzator pe timp de noapte sau in conditii de ceata;
Toate rutele vehiculelor de constructie vor fi inspectate in urma constructiei si orice
prejudiciu va fi refacut de Contractor.
3.7.8. Natura transfrontier a impactului
Data fiind pozitionarea proiectului si natura acestuia nu se pune problema aparitiei unui impact
transfrontier.
4. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA

POLUANTILOR IN MEDIU
4.1. Protectia calitatii apelor
4.1.1 Sursele de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul
Principalele surse de poluare sunt activitatile in vederea realizarii proiectului desfasurate
pe mare si pe uscat, care sunt potentiale surse de poluare pentru :
- apa de mare (Marea Neagra);
- apa din panza freatica.
Aceste surse pentru perioada de constructive sunt reprezentate de:
activitatea navelor implicate in realizarea proiectului sau prin deversari
accidentale a diverse substante polaunte aflate la bordul navelor:
scurgeri accidentale de combustibil, uleiuri, produse chimice sau sau alte
materiale periculoase datorita unor defectiuni sau efectuarii unor manevre
necorespunzatoare;
compusi organici volatili (COV);
scurgeri de materiale si combustibili rezultate in urma unor accidente intre
nave;
scurgeri de apa reziduala (ape santina);
substantele rezultate in urma unor incendii accidentale;
cresterea gradului de turbiditate datorita activitatii de constructive sau unor
accidente in activitatea de relocare a nisipului.
activitatea de demolarea a unora dintre structurile existente care pot provoca
cresterea turbiditatii si afecta biodiversitatea din zona;
activitatea de excavare realizata pentru a pune in opera structurile de piatra si
de la depunere a materialului pentru reincarcare plajelor care pot conduce la
cresterea turbiditatii;
scurgeri accidentale de combustibil, uleiuri, produse chimice si alte lichide cu potential
de contaminare din zonele de depozitare.
scurgeri accidentale de combustibili, uleiuri sau alte materiale de constructie in apa
Marii Negre in timpul constructiei de structuri marine si reincarcarii plajei si de la
transportul materialelor de constructie pe mare.
pierderea accidentala de carburanti si uleiuri de la masini / vehicule si de la
echipamentele de lucru in timpul transportului rutier al materialelor de constructii,
determinand deversarea acestora in cursurile de apa locale sau infiltrarea in
apele subterane.
activitatea de alimentarea vehiculelor si a echipamentelor de lucru ca o potentiala sursa
de poluare a apelor de suprafata si subterane, prin accidente, manevre defectoase si
emisiile de compui organici volatili;
activitatea de transport : poluarea atmosferei cu poluanti specifici (NOx, CO, SOx caracteristici pentru combustibili diesel, particule in suspensie etc). ca urmare a
traficului specific perioadei de constructie, precum si particulele rezultate de la frecarea
si imbatranirea/uzura drumurilor si anvelopelor pot conduce, ca urmare a spalarii de
catre ploi si a transferului catre ceillati factori de mediu, la poluarea apelor de suprafata
si apelor subterane).
apa reziduala provenita din precipitatii (apa de ploaie)care antreneaza substante

poluatoare.
In timpul perioadei de operare este putin probabil sa existe alte surse de poluare a apelor decat
cele existente in prezent in zonele in care se va desfasura proiectul cu exceptia cresterii turbiditatii
in perioadele de fenomene meteorologice extreme, prin spalarea plajelor si transferul nisipului in
mare.
4.1.2 Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevazute

Tinand cont de faptul ca singura sursa de apa uzata in perioada de constructie va fi reprezentata
de apele uzate menajere rezultate din activitatea desfasurata in cadrul organizarii de santier,
acestea vor fi evacuate intr-un bazin de retentie vidanjabil, executat din poliester armat cu fibra de
sticla, ce va fi amplasat in zona containerelor. Se va asigura vidanjarea periodica a bazinului.
Procedurile de raspuns in caz de urgenta si pentru echipamente vor fi pastrate pe amplasamentul
santierului si tot personalul contractant va fi instruit in acest sens.
4.2. Protectia aerului

4.2.1. Sursele de poluanti pentru aer
In timpul lucrarilor de reabilitare, principalele surse potentiale de poluare a aerului vor fi
reprezentate de:
Sursele de poluanti atmosferici generate de activitatea de reabilitare: datorate
functionarii navelor implicate in activitatile de demolare, constructie, reabilitare plaja
(gaze emise de nava datorate deplasarii si functionarii navei: SO 2, NOx, compusi
organici volatili non-metalici, NH3, CO, PM10, CO2 ).
Echipamentele implicate in activitatile de reprofilare a nisipului, principalele lucrari de
constructii (reincarcarea plajei, extinderea digurilor existente, constructiile structurilor
sparge-val, etc.) precum si functionarea unor alte echipamentele implicate in activitatea
de reabilitare.
Sursele reprezentate de traficul rutier ce se va desfasura pentru transportul materialelor
de constructii, transportul personalului : oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili
nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3),
particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice
(HAP), bioxid de sulf (SO2).
Lucrarile de constructie constand in miscarea si depunerea nisipului; nivelurile acestor
emisii pot creste temporar si vor varia in functie de intensitatea lucrarilor, perioadelor de
vreme uscata prelungita si conditiile de vant;
operatiile
aferente
manevrarii
nisipului,
materialelor
balastoase
si
a
cimentului/asfaltului, s.a. Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de
la o zi la alta, depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile
meteorologice
In perioada de exploatare nu vor exista surse suplimentare ca urmare a proiectului fata de cele
existente in prezent.
4.2.2. Instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera

Avand in vedere ca potentialele surse de poluare a aerului in perioada de constructie nu vor fi
surse dirijate, nu se impune realizarea unor instalatii pentru retinerea si dispersia poluantilor in
atmosfera, cu exceptia celor cu care sunt dotate navele utilizate in realizarea lucrarilor si care se
supun reglementarilor specifice.
4.3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

4.3.1. Sursele de zgomot si de vibratii
Sursele de zgomot prezente pe amplasamentul proiectului propus sunt reprezentate de fondul
natural si de activitatile specifice realizarii proiectului.
Sursele de zgomot si vibratii din perioada de realizare a proiectului vor fi reprezentate de utilajele
si navele folosite pentru executia lucrarilor propuse.
Zgomotul provenit de la nave este date in special de : motoarele navei, elice, activitatea umana,
etc.
Zgomotul provenit de la autovehicule este combinatia zgomotului produs de motor, esapament si
anvelope. Intensitatea acestuia poate creste si din cauza urmatoarelor disfunctionalitati:
Proasta functionare a utilajelor;
Conditiile de drum necorespunzatoare care pot ingreuna circulatia autobasculantelor.
Intensitatea emisiei fonice este resimtita diferit in functie de distanta receptorului fata de sursa, de
gradul de denivelare a terenului care se interpune intre receptor si sursa, de gradul de ocupare a
terenului cu vegetatie si de starea atmosferica.
In urma transportului cu autobasculante se vor genera vibratii de mica intensitate asupra
soselelor, vibratii care se propaga prin structura caii rutiere si actioneaza asupra cladirilor sau a
unor parti din acestea, la care se adauga vibratiile cauzate de ernisiile sonore generate in urma
transportului.
Aceasta scade proportional cu cresterea distantei fata de sursa, cu gradul de denivelare a
terenului, cu gradul de ocupare a terenului cu vegetatie si cu starea atmosferica.
In perioada de exploatare, nu vor exista alte surse de zgomot si vibratii decat cele care exista si in
prezent, respectiv zgomotul generat de activitatile de turism desfasurate in zonele de plaja in care
se va desfasura proiectul.
4.3.2. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor
Toate motoarele utilajelor si autocamioanelor ce vor fi utilizate in perioada de constructie vor fi
prevazute cu amortizoare de zgomot. De asemenea, optimizarea graficului de lucru va conduce la
o diminuare a zgomotului generat.
4.4. Protectia impotriva radiatiilor

Poluanti fizici si biologici cum sunt: radiatiile electro magnetice, radiatiile ionizante, poluare
biologica (prin microorganisme, virusuri) nu sunt generati intr-o masura cuantificabila astfel incat
sa afecteze mediul.
4.5. Protectia solului si a subsolului

4.5.1. Sursele de poluanti pentru sol, subsol
Sursele de poluare a sedimentelor pentru proiectul analizat pntru factorul de mediu substrat sunt
aceleasi ca si sursele de polure pentru factorul de mediu apa, respectiv:functionarea navelor,
activitatile de constructie, deversari accidentale de ape uzate, produse petroliere, deseuri, emisii
atmosferice provenite de la arderea combustibililor, etc.
Sursele de poluare a solului si subsolului in faza de constructie sunt reprezentate de:
- tehnologiile de constructie propriu-zise;
- utilajele terasiere si cele de transport;
- activitatea umana.
Poluantii ce pot afecta calitatea solului, subsolului si panzei freatice din zona proiectului sunt
constituiti din substantele poluante continute in apele uzate tehnologice si menajere colectate,
stocate si transportate, deseurile rezultate din activitate, depozitate temporar si produsele
petroliere.
In perioada de constructie, daca lucrarile de reabilitare/constructie propuse in cadrul proiectului
vor fi efectuate in conformitate cu normele organizarii de santier, de protectia mediului si de
securitate a muncii, nu vor exista surse de poluare a sedimentelor.
4.5.2. Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului
In faza de constructie, se vor lua urmatoarele masuri de diminuare/eliminare a potentialului impact
generat asupra calitatii sedimentelor:
normele organizarii de santier, cu normele de protectia mediului si de securitate a muncii.
In aceasta situatie, va fi eliminat orice impact potential asupra sedimentelor;
In faza de exploatare (dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare), obligatia intretinerii plajelor revine
administratorului acestora, care este responsabil si de luarea de masuri pentru eliminarea unui
potential impact asupra sedimentelor.
4.6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice

4.6.1. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect
Zonele propuse pentru realizarea lucrarilor de protectie se afla in interiorul si in apropierea a sapte
zone protejate desemnate la nivel comunitar. Aceste zone sunt impartite astfel: patru Situri de
protectie speciala avifaunistica (SPA), trei Situri de Importanta Comunitara (SCI).
De asemenea, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, zona desemnata SCI, SPA, Ramsar si parte
a Patrimoniului Mondial UNESCO se gaseste la 14,5 km nord fata de zona lucrarilor propuse.
Zona Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (580 000ha) reprezinta cea mai intinsa zona compacta
de stufarisuri si una din cele mai mari zone umede ale lumii. Zona are o mare importanta
pentru cuibaritul multor populatii de pasari, cum sunt pelicanul comun ( Pelecanus onocrotalus),
pelicanul (Pelecanus crispus) si cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus). Se mai intalnesc
aici colonii importante de starc lopatar (Platalea leucorodia) si cateva specii cuibaritoare de
pasari rapitoare, ca de exemplu vulturul codalb (Haliaeetus albicilla).

Un numar mare de specii de pasari folosesc zona de interes, iar cele ce folosesc apele costiere
vor fi afectate in mod negativ de lucrarile propuse.
Zgomotul si vibratiile generate in timpul lucrarilor de constructie pot deranja pasarile din sau de
langa zona de interes.
Pe durata Iucrarilor de constructie poate aparea deranjarea temporara a cetaceelor si a altor
animale marine mari datorita nivelelor ridicate de zgomot, vibratii si a construirii unor bariere fizice
(degradarea habitatului).
Eliberarea de sedimente in coloana de apa in timpul reincarcarii cu nisip a plajelor poate
modifica caracteristicile sedimentului in lungul tarmului si posibil modifica comunitatile de
nevertebrate, lucru ce poate afecta indirect populatiile de pasari si pesti.
In perioada de dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare propuse prin proiect, este posibil ca
extinderea structurilor existente si constructia unora noi sa afecteze comportamentul de
cuibarit al pasarilor din Aria de protectie speciala avifaunistica Marea Neagra ROSPA prin
modificarea vizibilitatii zonelor, vizibilitate necesara pasarilor pentru a se apara de pradatori
sau prin micsorarea suprafetelor de cuibarit, ca urmare a spatiului necesar construirii noilor
structuri.
Zonele propuse pentru realizarea lucrarilor de protectie se afla incluse in ROSPA0076 Marea
interes comunitar si national fiind:
Zona Tomis Nord:
- Aproximativ 244 m fata de ROSPA0057 Lacul Siutghiol
- Aproximativ 14 km fata de ROSCI0065 Delta Dunarii
- Aproximativ 14.5 km fata de ROSCI0066 Delta Dunarii- zona marina si de Rezervatia
Biosferei Delta Dunarii
- Aproximativ 16,7 km fata de ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie
Zona Tomis Centru:
- 1.47 km fata de ROSPA0057 Lacul Siutghiol
- Aproximativ 15 km fata de ROSCI0197 Plaja submersa Eforie Nord-Eforie Sud
Pozitionarea zonelor propuse pentru realizarea lucrarilor de protectie si reabilitare fata de Ariile
Naturale Protejate de Interes Comunitar
4.6.2. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii, monumentelor naturii si
ariilor protejate
Lucrarile de constructie vor fi temporare, iar pasarile sunt organisme vagile si astfel se
asteapta ca acestea sa se deplaseze, in perioada constructiei, in alte zone mai izolate.
imobiliare a zonelor de tarm, probabilitatea existentei unui impact negativ asupra pasarilor de
uscat, datorita zgomotului si vibratiilor din timpul fazelor de constructie, este mica.
Datorita suprafetelor largi de mare disponibile din zona lucrarilor, a timpului relativ mic de
constructie si a faptului ca majoritatea animalelor marine (inclusiv cetaceele) manifesta un
comportament de evitare a zonelor unde nivelul de zgomot depaseste nivelul de baza, se
presupune ca aceste lucrari vor avea un impact negativ minor.
organismele ce se fixeaza de substrat. Deoarece astfel se diversifica habitatul de tarm, poate
exista un impact benefic minor.
datorita introducerii de noi suprafete de structuri de protectie din larg care pot constitui zone
de odihna pentru speciile de pasari aflate in migratie sau pasaj. Functionarea acestor structuri
de protectie a tarmului este astfel considerata a avea un efect moderat benefic.
4.7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public

4.7.1. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect
4.7.1.1. Distanta fata de asezarile umane
Terenurile pe care se vor desfasura lucrarile de reabilitare propuse in proiect sunt amplasate dupa
cum urmeaza:
Lucrarile din zonele Tomis Nord: terenul pe care urmeaza sa se desfasoara lucrarile de
protectie este situat in intravilanul municipiului Constanta si este domeniu public al Statului si
domeniu privat al municipiului Constanta.
Lucrarile de constructie se vor desfasura la distante de sub 100 m de zonele rezidentiale, iar
zona de plaja reabilitata se gaseste la sub 10 m,
Masurile propuse in timpul executiei lucrarilor vor permite diminuarea disconfortului creat.
4.7.1.2. Obiective ale patrimoniului cultural si arheologic in zona studiata
In zonele propuse pentru realizarea lucrarilor nu sunt cunoscute sit-uri scufundate de importanta
istorica si / sau culturale sau nave-epave sau nave maritime pierdute care ar putea avea
importanta de patrimoniu.
Exista doua categorii majore de monumente:
monumente tip A: reprezinta monumente istorice cu valoare nationala;

monumente tip B: reprezinta monumentele cu valoare locala.
In zona costiera analizata, aflata pe teritoriul administrativ al judetului Constanta au fost
desemnate o serie de monumente si ansambluri, dupa cum urmeaza:
Constanta - 153 monumente:
58 monumente din categoria A
95 monumente din categoria B
categoria : Monumente istorice de importanta nationala
Monumente si ansambluri arhitecturale
Orase vechi: Tomis primaria Constanta;
Edificii: mormant cu picturi primaria Constanta; Edificiu cu mosaic Tomis - primaria
Constanta.
Edificii religioase
Moscheea situata in Constanta, a fost construita in 1910, in stil maur;
Geamia "Hunciar" situata in Constanta, a fost construita in stil maur, 1876- 1868 ;
Catedrala Ortodoxa situata in Constanta, a fost construita intre 1883-1895, in stilul
vechii arhitecturi valahe;
Biserica Greceasca "Schimbarea la Fata" este situata in Constanta (1865-1867)
Biserica Ortodoxa "Sf. Gheorghe" este situata in Constanta (1805-1911), pictura
murala fiind executata de Nicolae Tonitza;
Constructii culturale
Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie situat in Constanta, este printre cele mai bogate
muzee ale Romaniei, fiind dotat cu colectii arheologice cu obiecte din preistorie, perioada
greaca, romana, bizantina si medievala;
Complexul Muzeal de Stiintele Naturii situat in Constanta, include Acvariul, Delfinariul,

Planetariul si Observatorul Astronomic;
Muzeul de Arta situat in Constanta, detine lucrari valoroase de pictura, sculptura si
grafica, apartinand unor artisti cunoscuti : Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Ion
Andreescu, Theodor Pallady, Corneliu Baba si altii;
Muzeul Marii Constanta, avand o colectie bogata de fauna apartinand oceanelor lumii;
Muzeul de Arta Populara Constanta, colectia etnografica dobrogeana, arta populara,
ceramica, tesaturi, covoare;
Muzeul Marinei Militare prezinta istoria Marinei Militare Romane si a flotei comerciale.
Monumente si statui
Statuia lui Ovidiu situata in Constanta, poetul latin Publius Ovidius Naso, nascut in
anul 43 i.Ch. si exilat in Tomis in anul 8 d.Ch.;
Statuia lui Eminescu situata in Constanta, executata de sculptorul Oscar Han in anul
1930, amplasata pe tarmul marii.
Situri arheologice
In perimetrele care urmeaza a fi reabilitate sau in imediata apropiere nu au fost identificate situri
arheologice sau cladiri de patrimoniu.
4.7.2. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia asezarilor umane si a obiectivelor
protejate si/sau de interes public
Adoptarea de bune practici si respectarea datelor de proiect cu privire la activitatile de constructie
vor duce la diminuarea impactul asupra comunitatilor locale. Se impune luarea urmatoarelor
masuri:
Cei care locuiesc sau lucreaza in imediata apropiere a lucrarilor de constructie trebuie
sa fie informati cu privire la natura, momentul si durata activitatilor de constructii,
inainte de inceperea lucrarilor de constructii;
Lucrarile vor fi efectuate in etape, astfel incat impactul sa fie limitat. Lucrarile de
reabilitare vor fi efectuate in afara sezonului estival.
Se va efectua o monitorizare atenta a lucrarilor pentru a se asigura ca publicul nu este
pus in pericol ;
Se va realiza semnalizarea structurilor de protectie costiera noi sau extinse, se vor
amplasa sisteme de avertizare vizibile atat de pe uscat cat si dinspre mare;
Ambarcatiunile ce aduc materiale de constructie trebuie sa fie iluminate corespunzator
pe timp de noapte sau in conditii de ceata, in conformitate cu legislatia privind transportul
maritim;
Toate rutele ce vor fi utilizate de vehiculele angrenate in activitatile de

constructie vor fi inspectate in urma constructiei si orice prejudiciu va fi refacut de
Contractor.
In ceea ce priveste protectia monumentelor istorice , se impun urmatoarele masuri:
In cazul in care obiecte de interes sunt descoperite in timpul lucrarilor, toate lucrarile vor
inceta in imediata apropiere a obiectelor gasite si vor fi consultate autoritatile competente.
In cazul in care sunt identificate sit-uri marine scufundate in timpul lucrarilor de constructii,
lucrarile in zona respectiva vor fi suspendate, vor fi consultate autoritatile competente si
se vor lua masurile de protectie in conformitate cu legislatia specifica in vigoare
4.8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament

4.8.1. Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate
Din activitatile ce se vor desfasura in perioada de constructie vor putea rezulta doua tipuri de
deseuri si anume deseuri inerte si nepericuloase si deseuri periculoase.
Surse de deseuri inerte si nepericuloase
Principalele surse de deseuri inerte si nepericuloase care pot rezulta in perioada de executie a
lucrarilor de protectie costiera sunt reprezentate de:
Materialele de constructie (blocuri de piatra, piatra sparta, rezultate din demolarea si

indepartarea surplusului de materiale si a structurilor din blocuri de piatra deteriorate)
care vor fi utilizate la refacerea si la constructia digurilor, care vor bloca transportul
longitudinal al sedimentelor;
Activitatile desfasurate in cadrul organizarii de santier: deseuri

menajere, plastic, cartoane, carpe, sticla, metal, ambalajele, metale, lemn;
Activitatile desfasurate pe nave care vor genera urmatoarele tipuri de

deseuri :deseuri menajere, plastic, cartoane, carpe, sticla, metal, ambalajele;
Surse de deseuri periculoase
Principalele surse de deseuri periculoase in perioada de executie sunt reprezentate de:
Activitatile desfasurate pe nave care vor genera urmatoarele tipuri de

deseuri periculoase: slamuri petroliere, apa de santina, uleiuri uzate.
Activitatile desfasurate pentru realizarea proiectului: uleiuri uzate, filtre, acumulatori uzati,
anvelope uzate , echipamente de protective contaminate.
In perioada de exploatare nu vor fi generate deseuri periculoase.
4.8.2. Modul de gospodarire a deseurilor
preluarea lor fiind realizata pe baza de contract de catre societati abilitate, transportate si
predate catre la depozitele de deseuri autorizate.
Deseuri metalice - colectarea se va face in containere amplasate pe platforme speciale si
valorificate pe baza de contract cu societati specializate. Vor fi pastrate evidente cu
cantitatile valorificate in conformitate cu prevederile Legii 2011 din 2011 privind regimul
deseurilor;
Uleiuri uzate, filtre, materiale contaminate, etc. - nu va fi permisa depozitarea lor pe plaje,
fiind deseuri periculoase, vor fi predate societatilor specializate in colectarea si
Acumulatori uzati - colectare in spatii special amenajate si predate unitatilor specializate
si valorificare prin reciclare. Vor fi pastrate evidente cu cantitatile valorificate conform
prevederilor HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor i acumulatorilor i al deeurilor
de baterii i acumulatori.
Anvelope uzate - colectare in spatii special amenajate si predate unitatilor specializate si
valorificate prin reciclare. Sub nicio forma nu va fi permisa colectarea lor pe plaje si
periculoase, vor fi predate societatilor specializate in colectarea si neutralizarea acestora.
Apa de santina - rezultata din activitatea de exploatare a navelor, fiind deseu periculos, va
fi predata societatilor specializate in colectarea si neutralizarea sa.
Alte deseuri rezultate de pe nave (nepericuloase si periculoase) - se va asigura
Constructorul are obligatia, conform prevederilor H.G. nr. 856/2002 sa realizeze o evidenta lunara
a gestiunii deseurilor, respectiv producerii, stocarii provizorii, tratarii si transportului, reciclarii si
depozitarii definitive a deseurilor.
Daca in realizarea lucrarilor vor fi respectate masurile privind gestionarea deseurilor impactul
deseurilor generate asupra factorilor de mediu va fi minim.
4.9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase

4.9.1. Substantele si preparatele chimice periculoase utilizate si/sau produse
Luand in considerare modul de desfasurare a unor proiecte similare, se poate estima ca
substantele si preparatele periculoase ce se vor utiliza vor fi combustibilii, diverse tipuri de
vopsele utilizate, uleiuri, diluanti.
4.9.2. Modul de gospodrire a substanelor i preparatelor chimice periculoase i
asigurarea condiiilor de protecie a factorilor de mediu i a sntii populaiei.
Antreprenorul general al lucrarilor va aplica toate masurile in conformitate cu legislatia specifica in
vigoare referitoare la modul de transport, stocare si manipulare a acestor substante.
Este interzisa depozitarea combustibililor si alimentarea cu combustibil pe amplasament .
Vopseaua folosita la marcaje va fi depozitata in recipienti etansi si descarcata cu dispozitive
speciale. Recipienti goliti vor fi restituiti producatorilor sau distribuitorilor.
Uleiurile si diluantii utilizati vor fi depozitati in siguranta cu respectarea prevederilor pentru
substante periculoase, fiind interzisa depozitarea lor pe plaja.
Zona in care vor fi stocate temporar substantele periculoase vor fi marcate corespunzator, tinute
sub cheie cu acces restrictionat. Se va tine evidenta cantitatilor de substante periculoase utilizate.
Pentru prevenirea posibilelor poluari cu substante periculoase in perioada de executie a lucrarilor
vor fi luate o serie de masuri, precum:

impunerea prin caietele de sarcini a obligativitatii Antreprenorului, de a utiliza echipamente
si mijloace de transport moderne;
intretinerea utilajelor si mijloacelor de transport in stare buna de functionare avand reviziile
tehnice si schimburile de ulei efectuate in ateliere specializate;
5. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

5.1. Dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu
Mai jos se face un rezumat al masurilor ce se impun cu privire la controlul poluantilor, masuri
prezentate deja pe larg in capitolele 3.5, 3.6 si capitolul 4.
Pentru factorul apa:
Depozitarea echipamentelor se face pe o platforma impermeabila, pentru a evita ca
eventualele scurgeri de combustibil, ulei sa fie antrenate de apele pluviale;
Este interzisa deversarea in mare de orice fel deseuri provenite din activitatea desfasurata
atat pe mare cat si pe uscat ;
Intretinerea echipamentelor (exemplu: spalare, reparatii, alimentare cu combustibil) este
efectuata numai in locuri specializate si nu in incinta organizarii de santier;
Utilizarea de materiale necontaminate pentru reinnisiparea plajei si constructia noilor
structuri;
Toate materialele vor fproveni numai de la furnizori autorizati;
Pe perioada de depozitare temporara, toate materialele si/sau componentele utilizate in

timpul lucrarilor de constructie vor fi stocate astfel incat calitatea lor sa fie pastrata;
Descarcarea materialelor direct din camioane, buldozere sau barje in pozitia finala se va
face astfel incat sa se reduca la minimum perturbarea si antrenarea sedimentelor;
Excavatiile sub apa se vor executa astfel incat sa se reduca la minimum perturbarea si
antrenarea sedimentelor;
Descarcarea nisipului in timpul operatiilor de reinnisipare a plajei se va face treptat, astfel
incat sa se reduca la maxim posibil cresterea turbiditatii in zona de executie a lucrarilor de
innisipare;
Se va reduce la minim amprenta activitatilor de constructii pentru a minimiza perturbarea
sedimentelor existente si a reduce turbiditatea ;
Interventia prompta in caz de producere a unor poluari accidentale cu produse petroliere ;
Deseurile vor fi gestionate optim, astfel incat sa se evite formarea de depozite
neorganizate si migrarea acestora catre factorii de mediu.
Pentru factorul aer:

Operatiile tehnologice care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu vant puternic; in
cazul in care este posibil, aceste zone vor fi stropite cu apa;
Drumurile de acces pana la plaja vor fi permanent stropite cu apa pentru a se reduce
praful.
Masinile de transport vor fi prevazute cu prelate pentru acoperirea pietrei, in scopul
reducerii emisiilor de praf.

De asemenea, graficul de lucru al utilajelor va fi optimizat in asa fel incat emisiile de noxe
sa fie cat mai reduse, astfel incat impactul generat asupra calitatii aerului sa fie minim;
Utilajele vor fi mentinute in perfecta stare de functionare, astfel incat emisiile de noxe sa fie
cat mai reduse;
Acoperirea depozitelor de materiale de constructie ce pot genera pulberi, mai ales in
perioada cu vanturi puternice.
Pentru factorul sol/subsol:

In faza de constructie, ca masuri de diminuare/eliminare a potentialului impact generat asupra
calitatii sedimentelor se propun:
normele organizarii de santier, cu normele de protectia mediului si de securitate a
muncii. In aceasta situatie, va fi eliminat orice impact potential asupra sedimentelor;
Respectarea masurilor recomandate pentru factorii de mediu aer si apa.
Pentru factorul de mediu biodiversitate:
Poate fi nevoie de o reducere a nivelului de zgomot, daca acesta devine o problema.
pasarilor.
rezidual ramane astfel negativ minor.
Vor fi implementate masuri de control al poluarii pentru a proteja zonele in care cresc moluste. Se
vor utiliza bunele practici de management in constructii pentru a evita orice impact rezidual
semnificativ asupra calitatii apei. Depozitarea echipamentelor se va face pe o platforma
impermeabila la distanta de apa, aceasta zona fiind inchisa atunci cand este supravegheata. Vor fi
implementate standardele in vigoare pentru organizarea de santier pentru a proteja calitatea
apelor in timpul lucrarilor de constructie, de tulburarea sedimentelor si de deversarea potentiala a
materialelor de constructie.
Alte masuri ce se impun:

preluarea lor fiind realizata pe baza de contract de catre societati abilitate, transportate si
predate catre la depozitele de deseuri autorizate.
Deseuri metalice - colectarea se va face in containere amplasate pe platforme speciale si
valorificate pe baza de contract cu societati specializate. Vor fi pastrate evidente cu
cantitatile valorificate in conformitate cu prevederile Legii 2011 din 2011 privind regimul
deseurilor;
Uleiuri uzate, filtre, materiale contaminate, etc. - nu va fi permisa depozitarea lor pe plaje,
fiind deseuri periculoase, vor fi predate societatilor specializate in colectarea si
Acumulatori uzati - colectare in spatii special amenajate si predate unitatilor specializate
si valorificare prin reciclare. Vor fi pastrate evidente cu cantitatile valorificate conform
prevederilor HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor i acumulatorilor i al deeurilor
de baterii i acumulatori.
Anvelope uzate - colectare in spatii special amenajate si predate unitatilor specializate si
valorificate prin reciclare. Sub nicio forma nu va fi permisa colectarea lor pe plaje si
periculoase, vor fi predate societatilor specializate in colectarea si neutralizarea acestora.
Apa de santina - rezultata din activitatea de exploatare a navelor, fiind deseu periculos, va
fi predata societatilor specializate in colectarea si neutralizarea sa.
Alte deseuri rezultate de pe nave (nepericuloase si periculoase) - se va asigura
In timpul implementarii lucrarilor de reabilitare, se impun urmatoarele masuri suplimentare
pentru evitarea impactului asupra factorilor de mediu determinat de zgomot:
Intretinerea corespunzatoare a utilajelor si echipamentelor pentru a evita zgomotele
cauzate de utilaje defecte;
Interventie imediata in cazul defectarii unui utilaj si repararea acestuia pentru a se
elimina cauza zgomotului;
Instruirea soferilor de camion in privinta reducerii zgomotului in trafic (evitarea
claxonatului nejustificat, intretinerea corespunzatoare a vehiculelor).
5.2. Program de monitorizare a calitatii mediului
Programul lucrarilor de monitorizare va fi stabilit impreuna cu Agentia pentru Protectia
Mediului Constanta si se va actualizeaza periodic in concordanta cu cerintele autoritatii.
Obtinerea avizelor intra in sarcina Antreprenorului care a castigat licitatia si care

desfasoara activitatea de reabilitare a plajelor.
In continuare se prezinta o propunere de program de monitorizare a calitatii mediului in
perioada de realizare a lucrarilor de reabilitare propuse in cadrul proiectului, cand vor
trebui monitorizati urmatorii parametri:
Zoobentos si fitobentos;
Viata acvatica si pasarile;
Calitatea apelor;
Calitatea aerului;
Calitatea sedimentelor;
Nivelul de zgomot si vibratii.
Monitorizarea zoobentosului si fitobentosului
Analizele biologice vor fi facute atat pentru zonele sursa de nisip selectate, cat si in zonele in care
se vor desfasura lucrarile de reabilitare.
Analizele vor include urmatoarele:
Identificarea speciilor de macrofauna;
Identificarea grupurilor de meiofauna;
Evaluarea marimii populatiilor: densitate si biomasa;
Evaluarea structurii claselor de marime a speciilor epibiotice de filtrare.
Localizarea punctelor se va face luand in considerare stadiul de avansare a constructiei recifilor
artificiali, al epiurilor si stadiul de umplere a plajei.
Monitorizarea vietii acvatice si a pasarilor
Lunar vor realizata observatii in situ in vederea monitorizarii vietii acvatice si a pasarilor de catre
experti in hidrobiologie marina si experti ornitologi, cu inregistrarea speciilor si a indivizilor din
fiecare specie.
Monitorizarea calitatii apelor
In perioada de constructie se vor realiza prelevari de probe de apa din zonele acvatice din
apropierea tarmului. Pentru probele de apa prelevate se vor analiza urmatorii indicatori de calitate:
pentru nutrienti (NO2-, NO3-, PO3-), oxigen dizolvat, pH, turbiditate si produse petroliere, iar locul de
prelevare si numarul probelor vor fi stabilite impreuna cu autoritatea de mediu.
Masurarea calitatii sedimentelor
Probarea sedimentelor si analizele de laborator vor fi efectuate pentru nisipul din zonele selectate
si pentru zone acvatice din apropierea tarmului din sectoarele analizate.
Pentru probele de sedimente prelevate se vor analiza indicatorii de calitate metale grele, TPH,
HAP, pesticide organoclorurate.
Monitorizarea nivelelor de zgomot si vibratii
In timpul lucrarilor de constructie nivelul de zgomot si vibratie, impreuna cu volumul de trafic,
vor fi monitorizate.
Monitorizarea nivelului de zgomot si vibratie datorate intensitatii traficului va fi realizat de catre

contractor.
Monitorizarea calitatii aerului
Avand in vedere ca in perioada de constructie nu vor exista surse dirijate de emisii in
atmosfera, se propune monitorizarea calitatii aerului in zona prin masuratori de imisii de
pulberi si noxe gazoase specifice traficului si functionarii utilajelor pe frontul de lucru.
Programul lucrarilor de monitorizare va fi stabilit impreuna cu Agentia pentru Protectia Mediului
Constanta si se va actualizeaza periodic in concordanta cu cerintele autoritatii. Obtinerea avizelor
intra in sarcina Antreprenorului care va castiga licitatia si care desfasura activitatea de reabilitare a
plajelor.
In perioada de exploatare, vor fi efectuate analize biologice pentru zonele sursa de nisip selectate
si perimetrul submers al plajelor din sectoarele analizate.
Analizele vor include urmatoarele:
Identificarea speciilor de macrofauna;
Identificarea grupurilor de meiofauna;
Evaluarea marimii populatiilor: densitate si biomasa;
Evaluarea structurii claselor de marime a speciilor epibiotice de filtrare.
6. JUSTIFICAREA INCADRARII PROIECTULUI IN PREVEDERILE DIRECTIVEI CADRU APA

Zona de studiu se incadreaza in Planul de Management al bazinului fluviului Dunarea, pentru
care a fost definit de catre ABAD-L un program preliminar de masuri pentru a indeplini
cerintele Directiva Cadru Apa (DCA) 2000/60/CE a Uniunii Europene (UE).
DCA prevede ca obiectivele de mediu sa fie stabilite pentru toate apele de suprafata si subterane
din fiecare stat membru al UE. Unul dintre obiectivele-cheie din cadrul DCA este cerinta de a
preveni o deteriorare a starii apei si sa se obtina cel putin Starea Ecologica Buna" in apele
interioare si de coasta prin stabilirea de termene variind din 2015 pana in 2027, in functie de
fiecare problema specifica.
DCA defineste de asemenea Corpurile Artificiale de Apa (de exemplu acelea create de o
activitate umana) sau Corpuri de Apa Puternic Modificate (de exemplu modificari fizice cauzate
de activitatea umana care schimba in mod substantial caracterul hidrogeomorfologic). Statele
membre pot desemna un corp de apa de suprafata ca fiind artificial sau puternic modificat,
daca:
1. schimbarile caracteristicilor hidromorfologice ale corpului care ar fi necesare pentru a
obtine o stare ecologica buna, ar avea efecte negative importante asupra:
i. unui mediu mai extins;
ii. navigatie, inclusiv asupra instalatiilor portuare, sau de recreere; activitatilor pentru
scopurile pentru care este necesara stocarea apei, cum ar fi alimentarea cu apa
potabila, generarea de curent electric sau irigatiile; regularizarea apei, protectia
impotriva inundatiilor si drenarea terenurilor, sau
iii. alte activitati de dezvoltare durabila la fel de importante;
2. obiectivele benefice deservite de caracteristicile artificiale sau modificate ale corpului de
apa nu pot fi obtinute in mod rezonabil, din motive de fezabilitate tehnica sau costuri
disproportionate, prin alte mijloace care sa constituie o optiune de mediu mult mai buna.
In implementarea DCA, statutul acestor corpuri de apa modificate este evaluat in ceea ce priveste
realizarea Potentialului Ecologic Bun", mai degraba decat Starea Ecologica Buna".
Masuri specifice de diminuare pentru corpurile de apa modificate (BM) sunt de asemenea
stabilite pentru a atinge obiectivele de mediu. Aceste masuri sunt stabilite pentru diminuarea
impacturilor care au fost sau sunt cauzate de activitatea umana si pentru a spori si a restabili
calitatea mediului existent. Obiectivele de mediu si masurile de diminuare sunt stabilite in
cadrul si vor fi livrate prin intermediul Planul de Management al bazinului fluviului Dunarea si
Programul de Masuri asociat.
Orice activitate care are un impact potential asupra ecologiei (asa cum sunt definite de
Elementele de calitate biologice, fizico-chimice si hidromorfologice enumerate in anexa V a
Directivei) impune, prin urmare, luarea in considerare a deteriorarii starii ecologice sau potentiale
a unui corp de apa. Prin urmare, in timpul procesului de evaluare a impactului asupra mediului, va
fi necesar sa se ia in considerare posibilele modificari ale corpului de apa in zona de studiu, care
rezulta din lucrarile propuse de protectie costiera.
In cadrul clasificarii corpurilor de apa din zona costiera realizate de ABAD-L in conformitate cu
Directiva Cadru a Apei au fost delimitate urmatoarele:
2 corpuri de apa tranzitorii: sectorul Periboina-Cap Singol, inclusiv Lacul Sinoe;
4 corpuri de apa costiera: Periboina-Cap Singol, Cap Singol-Eforie Nord, Eforie NordVama Veche si Mangalia.
Ca tipologie, corpul de apa Periboina Cap Singol corespunde apelor putin adanci si substrat
nisipos, iar urmatoarele trei, cuprinse intre Cap Singol si Vama Veche sunt cu ape putin adanci,
dar cu substrat mixt.
Corpul de apa costier Cap Singol Eforie Nord, in cadrul caruia sunt incluse lucrarile de protectie
costiera propuse, a fost desemnat ca si corp de apa puternic modificat si se afla 'la risc' datorita
poluarii cu nutrienti si datorita schimbarilor hidromorfologice. Incarcarea ridicata cu nutrienti din
Dunare si bazinele raurilor de coasta, precum si eroziunea costiera determina o presiune
semnificativa asupra acestui corp de apa.
La clasificarea corpurilor de apa s-a tinut seama de:
Parametri fizico-chimici: transparenta apei, conditii de oxigenare, aciditate, salinitate si
nutrienti (N-NH4, N-NOz, N-NO3, P-PO4);
Poluati specifici: metale grele, hidrocarburi totale, PAH, pesticide organoclorurate;
Parametri biologici: fitoplancton, macronevertebrate bentice, precum si specii de pesti in
cazul apelor tranzitorii;
Parametri morfologici de luat in considerare numai in cazul evaluarii unei stari foarte
bune a apei si includ granulometria sedimentelor din substrat.
7. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER

7.1. Descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier
Lucrrile propuse pentru organizarea de antier vor fi lucrri minim necesare pentru realizarea
lucrrilor impuse prin proiecul propus, pentru buna desfurare a acestora.
Organizarile de antier propuse vor respecta regulamentele si legislaia specifica locala si
naionala. Aceste organizari de antier vor include: birouri, grupuri sanitare, spatii de depozitare a
echipamentelor de protecie si a uneltelor de mana, cabina paza, mprejmuire (gard) si drum
temporar de acces. Organizarile de antier nu vor include spatii de depozitare a materialelor de
construcii (nisip, piatra, etc.) si nici depozitare a combustibilului.

7.2. Localizarea organizarii de santier
Pentru zona Tomis Nord locaia organizarii de santier este prevzuta in zona adpostului format
de digul T9, unde sunt amplasate barcile pescarilor.
Pentru zona Tomis Centru locaia organizarii de santier este prevzuta in zona digului T5, la baza
falezei.
7.3. Impactul potential asupra mediului a lucrarilor organizarii de santier
Sursele potentiate de poluare a mediului, impactul potential prognozat a fi generat in perioada
de executie a lucrarilor de reabilitare, precum si dotarile si masurile prevazute pentru
reducerea acestuia au fost prezentate in subcapitolele 3.5 si 3.6 si in capitolul 4.
8. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI IA FINALIZAREA INVESTITIEI, IN CAZ

DE ACCIDENTE SI/SAU IA INCETAREA ACTIVITATII
8.1. Lucrarile propuse pentru refacerea amplasamentului Ia finalizarea investitiei, in caz de
accidente si/sau Ia incetarea activitatii
La finalizarea lucrarilor de reabilitare se va reface solul (reconstructie ecologica) in zonele
unde acesta a fost afectat prin organizarea de santier, depozitarea de materiale, stationarea
utilajelor, drumurile tehnologice, in scopul redarii in circuit la categoria de folosinta detinuta
initial.
In ceea ce priveste accidentele ce pot surveni in perioada de constructie, aceste pot fi grupate in
mai multe categorii asa cum sunt descrise in continuare.
Accidente in perioada de constructie
Prima categorie de accidente potentiate se incadreaza in categoria accidentelor specifice
activitatilor ce se vor desfaura in aceasta perioada, respectiv accidente care se produc pe
santierele de constructii sau in timpul navigatiei. Cauzele acestor accidente sunt de regula
generate de indisciplina si nerespectarea de catre personalul angajat a regulilor si normelor de
protectia muncii, inclusiv neutilizarea echipamentelor de protectie.
Situatiile/activitatile in care pot aparea accidente:
Accidente provocate de prezenta curiosilor" sau turistilor ocazionali care se pot strecura
in interiorul fronturilor de lucru;
Inec in timpul executiei lucrarilor de dragaj, consolidarilor, extinderii si constructiei
digurilor si alte lucrari in apa;
Lucrul cu utilajele si mijloacele de transport;
Circulatia rutiera interna si pe drumurile de acces;
Incendii cu cause diferite, atat in interiorul santierului, cat si la bordul navelor sau a
vehiculelor terestre;
Defectiuni la bordul navelor cu care sunt executate lucrarile;
Electrocutari, arsuri, orbiri de la diferite aparate utilizate la lucrari;
Inhalarea unor volume mari de praf sau gaze;
Explozii ale buteliilor de oxigen sau altor recipienti, de la depozitarea de substante

inflamabile;
Surpari de mal/faleza;
Caderi de la inaltime sau in apa si posibile striviri cauzate de lovirea corpurilor in cadere
de diferite obiecte.
Accidentele mai sus mentionate pot produce invaliditate sau pierderi de vieti. Cu toate
acestea, accidentele mai sus mentionate au efecte cu caracter limitat asupra mediului,
respectiv asupra sanatatii umane, atat in timp cat si ca spatiu. De asemenea, ele pot avea si
efecte economice negative prin pierderi de materiale, intreruperi in lucrarile de constructie si
implicit intarzierea lucrarilor.
A doua categorie de accidente potentiale care pot aparea in timpul efectuarii lucrarilor este legata
de populatia locala, neobisnuita cu acest tip de lucrari.
De asemenea, exista posibilitatea deversarii de combustibili, uleiuri sau alte substante utilizate pe
plaja sau in apa in caz de accident, cu posibilitatea afectarii calitatii apei si sedimentelor din zona
de producere a accidentului.
O alta categorie de accidente este cea a accidentelor specifice traficului. Cresterea volumului de
trafic rutier in zona poate creste riscul producerii unor accidente de circulatie, care poate conduce
la afectarea sanatatii umane, a mediului in caz de deversari de materiale pe sol si Ia intarzieri in
graficul de executie. Populatia poate fi afectata de lucrari neterminate sau in curs, nesemnalizate
ori fara elemente de avertizare excavatii, schele etc.
Victimele sunt de obicei persoanele mai curioase, si in special copiii, atrasi de caracterul de
noutate al santierului. Perioadele cele mai periculoase sunt cele nelucratoare, cand controlul
accesului la punctele de lucru este mai redus.
Nici aceasta categorie de accidente nu produce impact major asupra mediului, chiar daca poate
produce invaliditate sau pierderi de vieti.
O alta categorie de accidente potentiate este legata de posibilitatea aparitiei unor fenomene
meteorologice extreme (vanturi puternice, furtuni).
Accidentele care pot aparea privesc navele si personalul care lucreaza pe plaja, de la bordul
navelor implicate in executia proiectului si se pot datora ciocnirii navelor de digurile in
constructie sau intre ele. In caz de fenomene meteorologice extreme se pot produce deteriorari
ale utilajelor care pot conduce la deversari de combustibili/materiale fie pe plaja, fie in apa
(functie de locul unde se desfasoara operatiile de reabilitare).
Accidente potentiale in perioada de exploatare
In perioada de exploatare nu vor avea loc alte tipuri de accidente decat cele specifice activitatii ce
se va desfasura (turism), accidente care se petrec si in prezent in sectoarele de plaja analizate,
in special in perioada estivala.
Dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare a plajelor din sectoarele analizate, posibilele accidente
sunt legate in special de comportamentul turistilor din perimetrul zonelor reabilitate.
In aceasta perioada, riscurile care pot aparea sunt:
Riscul unor caderi in apa de pe digurile care vor fi construite si/sau extinse, care pot
conduce la loviri, raniri mai mult sau mai putin grave sau chiar si la pierderi de vieti
omenesti;
Riscul ciocnirii unor ambarcatiuni sau a turistilor (inotatorilor) de catre diguri, atat
epiuri, cat si sparge-val submerse.
In cazul accidentelor in care sunt implicate ambarcatiuni, pe langa riscurile induse asupra
sanatatii umane, pot sa apara si efecte asupra mediului (calitatii apei si sedimentelor) in
cazul in care, in urma ciocnirii, se produc deversari de combustibili sau uleiuri. Chiar si in
aceasta situatie, efectele produse nu au o amplitudine mare si au un caracter temporar.
Celelalte tipuri de accidente vor avea impact asupra populatiei, insa nu sunt legate de lucrarile
propriu-zise ce se vor executa, ci de comportamentul turistilor care isi vor petrece timpul in
zonele in care se vor realiza lucrari de protectie costiera.
Masurile de prevenire a accidentelor care pot aparea in perioada de executie a lucrarilor
prevazute in cadrul proiectului prevad respectarea legislatiei romanesti privind protectia muncii,
paza si protectia civila, gestionarea deseurilor, masurile de protectie si stingere a incendiilor si
altele. Aceste masuri vor trebui prezentate personalului implicat in desfasurarea lucrarilor in
toate perimetrele de lucru (atat in zonele unde vor fi dragate sedimentele cat si in perimetrul
sectoarelor care vor fi reabilitate). De asemenea, vor trebui respectate cu strictete proiectele de
executie, prevederile caietelor de sarcini, legislatia specifica privind calitatea in constructii.
In general, masurile se refera la:
Controlul strict al personalului muncitor privind disciplina in santier;
Instructajul periodic, purtarea echipamentului de protectie, verificari privind consumul
de alcool sau de stupefiante, prezenta stricta la locul de munca unde sunt repartizate
persoanele care vor lucra;
Realizarea de imprejmuiri, semnalizari si alte avertizari pentru delimitarea perimetrelor
in care sunt efectuate lucrari;
Verificarea indicatoarelor de interzicere a accesului in anumite zone, a placutelor
indicatoare cu insemne de pericol;
Controlul strict al accesului persoanelor in santier;
In perimetrele unde va fi efectuata relocarea se impune semnalizarea vizibila a
punctelor de lucru si a senalului navigabil; semnalizarea vizibila a navelor care vor
efectua lucrari de constructie si reabilitare a digurilor in perimetrul sectoarelor ce vor fi
reabilitate este deasemenea necesara;
Semnalizarea zonelor si a perioadelor de interzicere a navigatiei;
Verificarea, inainte de inceperea lucrului, a utilajelor, mijloacelor de transport,
macaralelor, echipamentelor, mecanismelor si sculelor pentru a constata integritatea
si starea lor de functionare; luarea masurilor necesare de reparatie/inlocuire in cazul
identificarii unor disfunctionalitati in functionarea utilajelor;
Verificarea sistematica a starii tehnice si de siguranta a navelor cu care vor fi
efectuate lucrarile;
Verificarea la perioade normate, a instalatiilor electrice, de aer comprimat, butelii
de oxigen sau alte containere cu materiale explozive, inflamabile, toxice si
periculoase;
Verificarea la intrarea in lucru, in special la reluarea saptamanala, a sigurantei
excavatiilor, schelelor si altor sustineri la digurile de protectie.
Dupa finalizarea proiectului, masurile de prevenire a accidentelor se vor conforma legilor si
hotararilor in vigoare privind Gospodarirea Integrata a Zonei Costiere si de utilizare a plajelor
turistice.
Planurile de masuri trebuie sa prevada:
Semnalizarea corespunzatoare a digurilor submerse;
Demarcarea clara a perimetrelor in care este permis inotul pentru turisti si a celor in care
e permisa navigatia ambarcatiunilor de agrement;
Pregatirea corespunzatoare a personalului Salvamar pentru ca perimetrul mentionat mai

sus sa fie respectat de catre utilizatori, precum si pentru interventia in caz de accidente;
Organizarea serviciului sanitar pentru interventie eficienta in caz de accidente;
Organizarea unui sistem de supraveghere care sa previna posibilele accidente de pe
diguri.
Planurile de detaliu privind masurile de reducere si eliminare rapida a unor accidente si avarii vor
trebui sa contina indicatii. masuri si responsabilitati precise pentru fiecare tip de accidente in
parte.
Concesionarii perimetrelor de plaja vor trebui sa implementeze un sistem de comunicatii de
urgenta care sa functioneze permanent si sa poata alarma in mod eficient organele abilitate in
cazul accidentelor si avariilor. Personalul deservent va trebui sa fie calificat pentru a furniza
informatii clare si pertinente.
8.2. Aspecte referitoare Ia prevenirea si modul de raspuns pentru cazuri de poluari

accidentale
Poluarile accidentale sunt accidente de mediu care se produc in toate structurile acestuia si din
motive foarte complexe. Analiza acestora presupune o clasificare a for in functie de mediul poluat,
produsul poluant si cauzele producerii fenomenului. In toate cazurile, urmarile acestor accidente
de mediu sunt importante sub aspect social, ecologic si economic. La fel de importante sunt
preocuparile omului, ale societatii, si mai ales ale specialistilor din domeniu, pentru prevenirea lor
si pentru interventiile imediate in vederea reducerii si eliminarii pagubelor produse.
In cazul lucrarilor de reabilitare a zonelor costiere, poluarile accidentale pot fi:
Poluari accidentale produse ca urmare a unor scurgeri de combustibil, uleiuri sau alte
materiale utilizate pe plaja sau in apa marii in timpul constructiei de structuri marine si
reincarcarii plajei;
Poluari accidentale datorate accidentelor de circulatie in timpul transportului rutier sau
pe mare, ce pot conduce la scurgeri de combustibil sau incendii;
Poluari accidentale cauzate de factori naturali (intensificarea vantului, valuri foarte
mari);
Poluari datorate ciocnirii navelor care lucreaza la realizarea proiectului de alte nave
sau de diguri
Tinand cont de masurile propuse pentru protectia calitatii mediului in perioada de constructie, care
prevad respectarea legislatiei romanesti privind protectia muncii, paza si protectia civila,
gestionarea deseurilor, masurile de protectie si stingere a incendiilor, etc, se poate considera ca
probabilitatea de aparitie a unor accidente care sa conduca la poluari accidentale va fi minima.
In caz de producere a unei poluari accidentale, personalul responsabil va anunta beneficiarul
lucrarilor si autoritatile competente si va interveni imediat pentru curatarea zonei care a fost
afectata.
Personalul implicat in desfasurarea lucrarilor in toate perimetrele de Iucru (atat in zonele de pe
mare cat si in perimetrul sectoarelor care vor fi rehabilitate pe uscat ) va fi instruit referitor la
modul de actiune in caz de poluare accidentala. De asemenea, vor trebui respectate cu strictete
proiectele de executie, prevederile caietelor de sarcini, legislatia specifica privind calitatea in
constructii.
Responsabilitatea prevenirii si a modalitatii de raspuns in caz de poluare accidentala in timpul
executiei lucrarilor de reabilitare revine Antreprenorului general al lucrarilor, care va trebui sa
elaboreze Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale.
8.3. Aspecte referitoare Ia inchiderea/dezafactarea/demolarea instalatiei

Nu este cazul.
8.4. Modalitati de refacere a starii initiale/reabilitare in vederea utilizarii ulterioare a
terenului
Dupa finalizarea lucrarilor, terenurile afectate de organizarile de santier, poluari accidentale, etc
vor fi readuse in starea initiala de folosinta.
9. INFORMATII PRIVIND EVALUAREA ADECVATA

9.1. Descrierea succinta a ariilor protejate de interes comunitar si distanta fata de acestea.
Coordonatele geografice ale proiectului
Coordonatele geografice ale proiectului
Parametrii sistemelor utilizate:
Denumire proiecie:
UTM Zone 35 North
Latitudine Iniiala:
0 N
Longitudine Iniiala:
27 00 E [CM]
Translaie pe origine de est: 500000,000
Translaie pe origine de nord: 0
Scale Factor:
0.99960
Denumire elipsoid:
Axa semi-majora: [a]
Axa semi-minora [b]
Excentricitate:
Aplatizare inversa:
WGS84
6,378,137.000
6,356,752.314
0.00669438
298.257223563
Parametrii folosii pentru a transforma UTM-35 la STEREO-70:

Factor A:
1.000394742739
Factor B:
0.025077186829
Tx:
82507.509
Ty:
-4606579.048
Oblic:
1.4359492997
Factor de proporionalitate: 1.000709002
Tabel coordonate - limita proiectului TOMIS NORD:
Punct
1
2
3
4
5
6
7
8
9
Punct
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
Zona T9
Coordonate Stereo70
X
Y
791445.760
309132.570
792292.680
308545.130
792342.850
308403.260
791325.550
308402.060
791356.120
308355.150
791306.550
308306.010
791221.770
308403.260
791145.980
308572.420
791065.220
308621.340
Zona innisipare plaja
Coordonate Stereo70
X
Y
792230.140
307951.020
792689.490
306820.330
792453.860
306708.770
792387.420
306787.130
792311.600
306770.330
792277.630
306776.840
792197.360
306806.670
792128.580
306844.270
792086.380
306894.670
792019.440
307019.620
791958.000
307151.140
791887.320
307344.320
791867.700
307396.740
791856.040
307443.030
791845.400
307527.040
791834.200
307571.730
791831.190
307654.490
791860.370
307718.930
791914.660
307768.020
791956.630
307854.390
Tabel coordonate structuri Tomis Nord:
Punct
A
B
C
D
E
F
Punct
A
B
C
D
E
F
G
Dig T9
Coordonate Stereo70
X
Y
791725.546
308797.606
791776.756
308735.208
791832.823
308607.695
791836.851
308598.534
791852.842
308562.166
Dig T8
791864.725
308535.142
Coordonate Stereo70
X
Y
791987.698
307791.625
792101.111
307793.603
792125.526
307794.980
792135.482
307794.397
792169.132
307787.352
792229.143
307767.385
792257.154
307758.065
Punct
A
B
C
D
E
F
Punct
A
B
Punct
A
B
C
D
Dig T6-2
Coordonate Stereo70
X
792432.118
792481.795
792516.207
792516.842
792519.635
792520.051
Y
306776.904
306819.362
306884.111
306894.166
307114.409
307143.927
Dig submers DS-1

Coordonate Stereo70
X
Y
792412.080
307532.036
792503.208
307293.681
Organizare de santier Tomis Nord
Coordonate Stereo70
X
Y
791296.90
308383.10
791313.20
308357.60
791293.80
308339.50
791270.70
308362.40
Tabel coordonate - limita proiectului TOMIS CENTRU:

Punct
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
Tomis Centru
Coordonate Stereo70
X
Y
792921.050
306624.050
792934.760
305699.210
792707.520
305689.190
792552.780
305686.950
792435.690
305707.430
792356.510
305749.230
792274.080
305835.580
792247.760
305938.270
792240.680
306101.180
792251.340
306258.100
792291.580
306406.160
792364.810
306534.560
792505.150
306626.020
Tabel coordonate structuri Tomis Centru :
Punct
A
B
C
D
E
F
G
H
Punct
A
B
C
D
E
F
Punct
A
B
Dig T6-1
Coordonate Stereo70
X
792489.202
792501.520
792518.795
792589.714
792666.999
792674.790
792764.015
792778.063
Y
306639.186
306622.881
306613.033
306589.683
306531.361
306518.537
306353.632
306327.667
Dig T5
Coordonate Stereo70
X
792505.956
792652.634
792661.980
792693.807
792720.564
792744.834
Y
305742.013
305798.120
305801.695
305818.487
305837.016
305853.822
Dig submers DS-2

Coordonate Stereo70
X
Y
792835.328
306222.374
792824.628
305982.442
Organizare de santier Tomis Centru

Coordonate Stereo70
Punct
X
Y
A
792292.10
305706.50
B
792295.80
305666.70
C
792275.90
305665.20
D
792273.70
305705.10
Zone protejate desemnate la nivel international si european

Zonele propuse pentru realizarea lucrarilor de protectie se afla in interiorul si in apropierea a sapte
zone protejate desemnate la nivel comunitar. Aceste zone sunt impartite astfel: patru Situri de
protectie speciala avifaunistica (SPA), trei Situri de Importanta Comunitara (SCI).
De asemenea, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, zona desemnata SCI, SPA, Ramsar si parte
a Patrimoniului Mondial UNESCO se gaseste la 14,5 km nord fata de zona lucrarilor propuse.
Zona Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (580 000ha) reprezinta cea mai intinsa zona compacta
de stufarisuri si una din cele mai mari zone umede ale lumii. Zona are o mare importanta
pentru cuibaritul multor populatii de pasari, cum sunt pelicanul comun ( Pelecanus onocrotalus),
pelicanul (Pelecanus crispus) si cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus). Se mai intalnesc
aici colonii importante de starc lopatar (Platalea leucorodia) si cateva specii cuibaritoare de
pasari rapitoare, ca de exemplu vulturul codalb (Haliaeetus albicilla). Rezervatia Biosferei Delta
Dunarii este cea mai mare zona protejata din Romania. Rezervatia, ce are gradul de protectie
cel mai mare la nivel international, cuprinde 30 de ecosisteme diferite identificate in Inventarul
de Flora si Fauna al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii din 1991. Teritoriul rezervatiei cuprinde
Delta Dunarii, Fluviul Dunarea (sectorul marin), campia inundabila de la Isaccea la Tulcea,
Lacul Murighiol Plopu, Complexul Lacurilor Razim Sinoe si zona de coasta a Marii Negre pana
la adancimea de 22m.
Zonele propuse pentru realizarea lucrarilor de protectie se afla incluse in ROSPA 0076 Marea
interes comunitar si national fiind, pentru:
Zona Tomis Nord:
- Aproximativ 244 m fata de ROSPA0057 Lacul Siutghiol;
- Aproximativ 14 km fata de ROSCI0065 Delta Dunarii;
- Aproximativ 14.5 km fata de ROSCI0066 Delta Dunarii- zona marina si de Rezervatia
Biosferei Delta Dunarii;
- Aproximativ 16,7 km fata de ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie.
Zona Tomis Centru:
- Aproximativ 1.47 km fata de ROSPA0057 Lacul Siutghiol;
- Aproximativ 15 km fata de ROSCI0197 Plaja submersa Eforie Nord-Eforie Sud.
Pozitionarea zonelor propuse pentru realizarea lucrarilor de protectie si reabilitare costiera fata de Ariile Naturale
Protejate de Interes Comunitar
Zonele protejate de interes international/comunitar care ar putea fi afectate de lucrarile de

protectie si reabilitare costiera sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Zone protejate desemnate la nivel international

Locatia Zonei
Protejate si
Indicativ Zona
distanta
Protejata
pana la zona de
interes
Caracteristici principale
Partea de lucrari
propuse care se
Marea Neagra vor desfasura in
(ROSPA0076) larg se gasesc in
interiorul zonei
protejate.
Particularitatile fizico-chimice si biologice ale Marii Negre confera caracterul de

unicitate sitului.
Situl gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate.
-18 specii din Anexa 1 Directiva Pasari a CE: Furtunar - Puffinus yelkouan,
Pelicanul Cret - Pelecanus crispus, Lebada de iarna- Cygnus cygnus, Pescarusul
mic- Larus minutus, Chira de mare- Sterna sandvicensis, Gasca cu gat rosuBranta ruficollis, Chirighita cu obraji albi- Chlidonias hybridus, Chirighita neagra
-Chlidonias niger, Cufundar polar- Gavia artica, Cufundarul mic- Gavia stellata,
Pescarita razatoare- Gelochelidon nilotica, Pescarusul rozalb- Larus genei,
Pescarusul cu cap negru- Larus melanocephalus, Ferestras mic- Mergus albellus,
Notatita- Phalaropus lobatus, Chira mica- Sterna albifrons, Pescarita mare- Sterna
caspia si Chira de balta- Sterna hirundo.
Peste 20 000 de specii de pasari acvatice in timpul sezonului de migratie.
Descrierea sitului Natura 2000 ROSPA 0076 Marea Neagra - care ar putea fi afectat de
lucrarile de protectie costiera este prezentata mai jos, conform Formularului standard al
respectivului sit de protectie speciala avifaunistica:
ROSPA0076 Marea Neagra:
Coordonatele sitului sunt: N 44 39' 23"; E 29 12' 28";

Suprafata sitului (ha): 140143;
Altitudine medie: 0 m; altitudine maxima: 22
Regiunea biogeografica: pontica;

Caracteristici generale ale sitului: Clase de habitate: 100% zone marine, insule
maritime;
Proprietate: Zona marina de coasta de la nord spre sudul litoralului romanesc este
proprietate de stat publica;
Administrator: S.C. EuroLevel S.R.L.;
Alte caracteristici ale sitului: Particularitatile fizico-chimice si biologice ale Marii Negre
confera caracterul de unicitate sitului;
Calitate si importanta: Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de
pasari protejate. Conform datelor, exista urmatoarele categorii:
- numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 18;
- numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor
migratoare (Bonn): 20;
- numar de specii periclitate Ia nivel global: 2;
Specii care au fost observate in zona, in apropierea zonei de lucru:
- Fulica atra
Lii;
- Larus ridibundus
Pescru rztor;
- Larus cachinnans
Pescru pontic;
- Larus fuscus
Pescru negricios;
- Larus canus
Pescru sur;
- Larus genei
Pescru rozalb.
Mai rar au fost observate urmatoarele specii de pasari, in apropierea zonei de lucru:
- Podiceps cristatus
Corcodel mare;
- Podiceps nigricollis Corcodel cu gt negru;
- Anas platyrhynchos Ra mare;
- Aythya ferina
Ra cu cap castaniu.
In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari
de balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR;
Efectivele de psri sporesc foarte mult n zilele de iarn cu temperaturi sczute n
care restul habitatelor cu ap dulce sunt acoperite de ghea i hrana nu mai este
accesibil. Un alt motiv pentru care att de multe psri ierneaz aici este reprezentat
de cantitatea mare de hran pe care o ofer aceste habitate marine. n sezonul rece
este bine dezvoltat zooplanctonul.
Situl se suprapune n mare parte peste drumul sarmatic al migraiilor, urmat de specii
care prefer s zboare peste aceste ape bogate n hran spre cartierele de iernare.
Toamna, psrile din Europa de Nord i din Siberia de Vest zboar ctre sud. Multe
din ele se opresc s ierneze n zonele umede adiacente Marii Negre, n Delta Dunrii
sau pe lacurile paramarine i limanele litorale. Celelalte (majoritatea speciilor) se
opresc din loc n loc pentru a se odihni i a se hrni, dup care zboar mai departe i
ierneaz n Asia Mic sau n Africa. Majoritatea acestor psri care zboar deasupra
Marii Negre se in aproape de rm, trecnd astfel prin sit pe toat lungimea acestuia.
Vulnerabilitate: Zona costiera si litorala incepand de la Capul Midia pana la Vama
Veche este supusa presiunii factorilor antropici cu impact major asupra
ecosistemelor costiere si marine, prin activitati portuare, transport maritim, pescuit
comercial, mari aglomerari urbane si statiuni turistice, turism si sporturi nautice,

objective industriale etc. Pe de alta parte factorii naturali specifici contribuie la
cresterea vulnerabilitatii sitului (de ex. eroziunea, furtunile puternice caracteristice
sezonului rece, infloririle algale etc.);
Situl nu este folosit ca zona de cuibarit de catre speciile de pasari.
Arii potejate de interes comunitar aflate in zona Constanta Mamaia sau in vecinatatea
acesteia:
ROSPA0076 Marea Neagra
Acest sit este important pentru speciile de pasari care migreaza sau ierneaza pe apele marine
costiere. In timpul iernii, se pot observa peste 10 000 de pasari acvatice pe mare, in zona din
dreptul Municipiului Constanta. Datorita impactului antropic accentuat in perioada sezonului
estival, nu exista specii de pasari care sa cuibareasca pe plaja Municipiului Constanta.
9.2. Prezenta si efectivele/suprafetele acoperite de specii si habitate de interes comunitar in

zona proiectului
ZONA CONSTANTA
In zona Constanta, amenajarea coastei urmeaza sa fie efectuata pe toata lungimea falezei,
de la Portul Turistic Tomis pana la Pescarie (Tomis Sud, Tomis Central si Tomis Nord).
Zona terestra este puternic antropizata, faleza fiind acoperita cu vegetatie ierboasa degradata din
punct de vedere calitativ, antropizata, cu un numar mare de specii ruderale, alaturi de care se
gasesc plantati arbusti sau subarbusti.
Plajele nu prezinta decat urme din vegetatia psamofila initiala, cu exemplare rare si izolate de
Crambe maritima, Argusia sibirica, Glaucium flavum, Leymus sabulosus, iar pe faleza de loess
rare exemplare de Ecballium elaterium.
Habitate naturale nu se intalnesc in aceasta zona.
Zona supralitorala este caracterizata prin prezenta asociatiilor de nevertebrate care se dezvolta
in depozitele de organisme marine aruncate de valuri pe plaje. In aceste depozite, se dezvolta o
fauna caracteristica, in care se intalnesc pe de-o parte specii marine ca si specii terestre sau
dulcicole. Amfipode gamaride ca Talitrus saltator, Orchestia gamarella, Talorchestia brito, isopode
Idotea baltica, copepode harpacticide, nematode, oligochete enchitreide, halacaride, larve de
diptere chironomide, Thalassomya, coleoptere, dermapterul Labidura riparia sunt comune in
comunitatile supralitorale din dreptul Constantei.
Zona infralitorala nisipoasa. Este dominata In prezent de specia invaziva Mya arenaria, alaturi
de care apare si fosta specie dominanta Corbula mediterranea, alte bivalve cum sunt
Cerastoderma (Cardium) edule, Anadara inaquivalvis, Tellina tennuis, gasteropode Cyclope
neritea, Hynia reticulata, ostracode Pontocythere bacescui, cumacee Iphinoe maeotica,
decapode Diogenes pugilator, Crangon crangon, Macropipus arcuatus, Portunus holsatus,
polichete din genurile Spio, Nerine, Nephthys, Glycera alba, etc. Dintre pesti, in aceasta
asociatie apar Solea, Pleuronectes flesus, Ophidian rochei, Pomatoschistus microps. Adesea,
biomasele inregistrate de diferitele organisme din aceasta biocenoza sunt mari, semn atat al
cantitatilor mari de resurse trofice, cat si al fragilitatii ecosistemului.
Zona mediolitorala stancoasa este slab reprezentata si nu apare decat pe digurile de protectie
unde formeaza o asociatie relativ saraca in specii, dominata de alge macrofite din genurile
Ceramium, Cladophora, Enteromorpha, Ulva lactuca, de nevertebrate, cum sunt decapodele
brachiure (crabi) Pachygrapsus marmoratus, Xantho poressa, Pilumnus hirtellus,
Rhitropanopaeus harrisii etc. Dintre bivalve apar Mytilus galloprovincialis, Brachyodontes lineatus,
ciripedul Balanus improvisus, isopode Idotea baltica, amfipode Hyale pontica, Amphitoe
vaillanti, polichete Nereis zonata, Phyllodoce tuberculata, nemertieni Emplectonema gracile,
etc.
Zona infralitorala stancoasa este de asemenea reprezentata doar sub forma de insule, izolate
de zone cu fund nisipos. Pe substrat dur submers se dezvolta asociatii de alge macrofite din
genurile Ceramium, Porphyra, Callithamnion, Phyllophora, Enteromorpha, Cladophora, Ulva,
Bryopsis, Punctaria si Ectocarpus. In aceasta zona pot fi deosebite doua asociatii caracteristice
o asociatie dominata de midii Mytilus galloprovincialis in asociatie cu actinii Actinia
equine care se intinde pana la adancimi de 5 6 m si asociatia dominata de midii, care ocupa
adancimile dintre 6 si 12 m. In prima asociatie apar si alte organisme ciripede Balanus
improvisus, briozoare Conopeum seurati, Membranipora membranacea, spongieri Ciona,
decapode Palaemon elegans, Palaemon adspersus, Lysmata seticaudata, Processa pontica,
Athanas nitescens, Pisidia longicornis, Xantho poressa, Pachygrapsus marmoratus, Carcinus
mediterraneus, amfipode din genurile Corophium, Jassa, Hyale pontica, Microdeutopus
gryllotalpa, Dexamine spinosa, Stenothoe monoculoides, Erichthonius difformis, Gammarus sp.,
isopode Idotea baltica, Sphaeroma pulchellum, tanaidacee Tanais cavolini, miside

Hemimysis anomala, bivalve Brachyodontes lineatus, Irus irus, gasteropode Rapana
thomasiana, Rissoa splendida, Doridella obscure, nemertieni Tetrastema bacescui,
Tetrastemma longissium, polichete Grubea elevate, Exogone gerniferum, Capitomastus
minimus, Nereis zonata, etc. Asociatia midiilor de piatra este caracterizata prin acoperirea
compacta a substratului cu exemplare de Mytilus galloprovincialis, care acopera in mod omogen
substratul stancos. Alaturi de care se pot mentiona ciripede (Balanus), polichete tubicole
Spirorbis levis, Pomatoceros triqueter, spongieri Dysidea fragilis, hidrozoare din genurile
Obelia si Eudendrium, polipii meduzelor Aurelia aurita si Rhizostoma pulmo, specii de
Tetrasemma (T. peltatum, T. coronatum) dintre nemertieni, amfipode Melita palmata,
Microdeutopus gryllotalpa, Dexamine spinosa, Stenothoe monoculoides, Tanais cavolini,
Leptochelia savigni dintre tanaidacee, Nereis zonata, Harmothoe reticulate, Phyllodoce
tuberculate, Platynereis dumerili, Eteone picta etc dintre polichete. Dintre algele macrofite, in
asociatia midiilor de piatra apar unele rhodoficee - Phyllophora ceranoides si Phyllophora
nervosa. Alga bruna perena Cystoseira care forma in trecut asociatii compacte in dreptul
Constantei este reprezentata acum doar de exemplare izolate.
9.3. Legatura intre proiect si managementul conservarii ariilor naturale protejate de interes
comunitar
Proiectul supus evaluarii are rolul de protejare a tuturor factorilor de mediu din zona litorala,
supusi agresiunii datorata eroziunii costiere.
Proiectul nu este menit sa protejeze exclusiv ariile protejate ci zona costiera in ansamblul
sau. Ca atare, in ciuda unor inerente perturbari survenite in perioada de constructie, care
se doresc a fi minimizate, prin reducerea evolutiei naturale nefavorabile din prezent,
implementarea proiectului in sine va avea si efecte benefice asupra resurselor naturale,
speciilor si habitatelor din zonele de interes.
Astfel de efecte se refera inclusiv la evitarea/diminuarea degradarii cordoanelor litorale care
separa lacurile paramarine cum sunt lacul Siutghiol si Tabacarie sau lacul Techirghiol, in zona
Eforie.
Mai mult, desi aportul de nisip propus poate aduce perturbari in ceea ce priveste habitatele
submerse prezente in zonele de lucru, totusi, pe termen lung, masurile implementate prin
proiect care sunt menite sa alimenteze plajele si sa retina nisipul in zona plajelor vor avea
inclusiv efecte de protectie a plajelor submerse, tocmai prin reducerea fenomenului de
diminuare/spalare a nisipului din zonele de coasta vizate.
Se poate considera deci ca si din acest punct de vedere neplacerile induse in perioada de
constructie sunt in principiu depasite de efectele pozitive pe termen mediu datorate
aportului de nisip si lucrarilor de diminuare a energiei valurilor si de retinere a nisipului in
zona litorala vizata, nisip care constituie mediu de viata in cadrul habitatelor marine, de o
mai mica sau mai mare importanta.
Fata de proiectele uzuale supuse evaluarii de mediu, care au indeosebi ratiuni de natura
economica sau industriala, prin maniera in care a fost initiat proiectul supus evaluarii, ca si
prin felul in care se doreste a fi implementat, acest proiect are strict rolul de protectie a
plajelor, falezelor si terenurilor din zona litorala, cu efecte benefice asupra terenurilor si
bunurilor aferente dar si asupra habitatelor si ecosistemelor prezente in aceste zone.
9.4. Impactul potential al proiectului asupra speciilor si habitatelor din aria naturala
protejata de interes comunitar
9.4.1. Perioada de constructie
Zone protejate
Lucrarile de reabilitare a digurilor sparge-val" si constructia sau extinderea epiurilor,
impreuna cu reincarcarea plajelor cu nisip vor avea loc in cadrul Ariei de protectie
speciala avifaunistice Marea Neagra - ROSPA 0076. Astfel, exista potentialul pentru un
impact major direct negativ asupra pasarilor si a habitatelor acestora din zona protejata,
deoarece acesti receptori au o valoare internationala. Impactul poate rezulta din
tulburarea sau pierderea habitatelor din zona de apa mica (zona de hranire) a pasarilor
acvatice si din deranjarea acestora datorita zgomotului si vibratiilor din timpul fazelor de
constructie.
edilitare a zonelor de tarm, exista probabilitatea unui impact negativ nesemnificativ asupra
pasarilor de uscat, datorita zgomotului si vibratiilor din timpul fazelor de constructie.
Habitate
Folosirea utilajelor in zonele de lucru sau pe rutele de acces spre acestea poate determina o
deranjare temporara a vegetatiei, dar nu este anticipat un impact semnificativ.
Specii
Un numar mare de specii de pasari folosesc zona de interes, iar cele ce folosesc apele
costiere pot fi afectate in mod negativ de lucrarile propuse. Activitatea de constructie in
general si zgomotele generate vor indeparta si speciile de pasari acvatice prezente in zona.
Impactul zgomotului si vibratiilor, rezultate in urma proceselor de constructie, poate deranja
pasarile din sau de langa zona de interes. Totusi, lucrarile de constructie vor fi temporare, iar
pasarile sunt foarte mobile si astfel se asteapta ca acestea sa se deplaseze, in perioada
constructiei, in alte zone din vecinatate neafectate de lucrari. Datorita interventiilor antropice
de pe plaje, a prezentei zonelor industriale si a dezvoltarii imobiliare a zonelor de tarm,
probabilitatea existentei unui impact negativ asupra pasarilor de uscat, datorita zgomotului si
vibratiilor din timpul fazelor de constructie, este mica.
Deoarece activitatile de constructie se vor desfasura in sezonul cald, sezon in care numarul de
specii si efectivele acestora sunt reduse, impactul produs va fi unul nesemnificativ. Subliniem
faptul ca numarul cel mai mare de specii si efective ale acestora se pot intalni pe apele marine
litorale in sezonul rece.
Pe baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor se estimeaza ca in santier vor exista
nivele de zgomot de pana la 100dB (A) pentru intervale scurte de timp.
Avand in vedere prevederile legislatiei nationale in domeniu si tinand seama de distanta,
intervalele de lucru mai mici decat perioada de referinta (o zi) se apreciaza ca zgomotul din
perioada constructiei devine nesemnificativ pentru populatia din localitatile limitrofe, la distante
intre 500 si 1000 m, in functie de tipul activitatii desfasurate.
Impactul zgomotului, in perioada de constructie, asupra populatiilor de delfini este unul
semnificativ.
Cele trei specii de delfini - Delphinus delphis, Tursiops truncatus si Phocoena phocoena
intalnite in Marea Neagra, se apropie in timpul sezonului cald pana la distante de 50 100 m de
linia tarmului.
Activitatile generatoare de zgomote pot avea un impact temporar negativ asupra populatiilor de
delfini, delfinii pot fi indepartati din zona de referinta.

Mamiferele marine depind de sunete atat pentru comunicare cat si pentru a capta informatii
despre mediu. Sensibilitatea auditiva a cetaceelor este cea mai intensa la frecvente de 10-150
kHz, iar sunetele cu frecventa de 500 Hz pana la 1 kHz pot interfera cu frecventele lor de
comunicare, deoarece chemarile lor de comunicare se fac in principal de la frecvente moderate
pana la frecvente inalte (1-20 kHz).
Considerand ca pragul de producere a traumelor la delfini este de 120 dB si ca nivelul pentru
producerea unui efect patologic imediat este de 40 dB peste acesta, se poate spune ca leziuni ale
sistemului auditiv al delfinilor ar putea aparea la 220 dB.
Unele specii de odontocete, printre care si cele trei specii de delfini din Marea Neagra, poseda
abilitati si aptitudini comportamentale prin care isi pot reduce susceptibilitatea la efectele negative
ale zgomotelor de origine umana:
Turpsiops truncatus delfinul mare/delfinul cu bot de sticla/afalinul sau delfinul cu bot
gros - isi poate ridica nivelul frecventelor de ecolocatie cand zgomotele de fond sunt
prea inalte si isi ajusteaza frecventele semnalelor lor de ecolocatie pentru a evita
intervalul zgomotelor de fond;
Abilitatile de auz directional ale unor specii trebuie adesea sa le ajute sa
detecteze sunetele naturale in prezenta zgomotelor de fond ale mediului. Auzul
directional le poate ajuta cand caracteristicile directionale ale semnalului sonor si
zgomotului de fond difera;
Parasirea zonei de impact sonor este raspunsul normal realizat de mamiferele marine
la zgomotele generate de surse antropice.
Activitatea de constructie in general si zgomotele generate vor indeparta si speciile de pasari
acvatice prezente in zona. Deoarece activitatile de constructie se vor desfasura in sezonul cald,
sezon in care numarul de specii si efectivele acestora sunt reduse, impactul produs va fi unul
nesemnificativ. Subliniem faptul ca numarul cel mai mare de specii si efective ale acestora se pot
intalni pe apele marine litorale in sezonul rece.
In vederea reducerii nivelului de zgomot si vibratii si a efectelor acestora asupra biodiversitatii se
recomanda ca drumurile de acces a utilajelor sa evite ariile protejate aflate in zona costiera.
Fiind o activitate limitata ca durata, efectul implementarii proiectului de reabilitare costiera asupra
factorilor de mediu si al populatiei, din punct de vedere al zgomotului si vibratiilor, poate fi
considerat unul nesemnificativ.
Pe durata lucrarilor de constructie poate aparea deranjarea temporara a cetaceelor si a altor
animale marine mari datorita nivelelor ridicate de zgomot, vibratii si a construirii unor bariere
fizice (degradarea habitatului). Totusi, datorita suprafetelor largi de mare disponibile din zona
lucrarilor, a timpului relativ mic de constructie si a faptului ca majoritatea animalelor marine
(inclusiv cetaceele) manifesta un comportament de evitare a zonelor unde nivelul de zgomot
depaseste nivelul de baza, se presupune ca aceste lucrari vor avea un impact minor pana la
moderat negativ (receptor cu valoare mare si importanta slab negativa deoarece impactul se
va desfasura pe o arie redusa).
Pot exista efecte asupra mediului marin datorita eliberarii de sedimente in coloana de apa in
timpul reincarcarii cu nisip a plajelor. Acest proces poate modifica caracteriticile sedimentului
in lungul tarmului si posibil modifica comunitatile de nevertebrate, lucru ce poate afecta
indirect populatiile de pasari si pesti. Poate exista astfel un impact negativ minor asupra
populatiei de nevertebrate (receptor cu valoare scazuta si importanta slab negativa), prin
deplasarea temporara a acestora in lungul tarmului.
organismele ce se fixeaza de substrat. Deoarece astfel se diversifica habitatul de tarm, poate

exista un impact benefic minor (receptor cu valoare scazuta si importanta slab pozitiva).
Activitatile ce se vor desfasura vor fi generatoare de suspensii in apele marine litorale.
Substantele din masa apei, aflate in suspensie, in plutire si in solutie, in stare solida, lichida sau
gazoasa, determina in mod esential calitatea apei. Organismele acvatice sunt afectate direct de
aceste substante. In plus, ele sunt afectate si indirect prin efectele substantelor asupra altor forme
de viata acvatica cu care acestia se afla in relatii trofice. Diferitele specii si diferitele stadii de
dezvoltare ale aceleiasi specii pot prezenta sensibilitati sau tolerante foarte diferite la conditiile de
mediu, la substantele prezente si la efectele sinergice sau antagonice ale substantelor toxice.
Diminuarea intensitatii Iuminii cauzata de suspensiile dislocate in apa va conduce la
modificarea calitativa si cantitativa a fitoplanctonului si din straturile superioare ale apei.
Turbiditatea naturala a litoralului romanesc permite algelor bentale dezvoltarea pana la adancimea
de 10 m. Suspensiile fine si grosiere rezultate in urma activitatilor de construire vor afecta negativ
populatiile de alge macrofite in zona litorala.
In cazul realizarii de diguri si/sau jetele, bentosul din zona respectiva va fi afectat in mod
semnificativ (efect pe termen mai lung).
Efectul lucrarilor de amenajare asupra habitatelor terestre este neglijabil.
In zona Constanta, practic nu mai exista habitate naturale pe faleze, acestea fiind acoperite
de vegetatie secundara puternic antropizata, ruderalizata sau sunt transformate in spatii verzi
populate cu specii de plante ornamentale.
Habitatele de pe plaje vor fi afectate doar pe timpul de desfasurare al lucrarilor. Ulterior, dupa
incetarea activitatii, asociatiile de organisme din zona supralitorala se vor reface fara dificultate.
In ce priveste habitatele marine, nici in acest caz nu se vor inregistra efecte notabile. Structura
fundului va permite repopularea zonelor proaspat innisipate cu elemente ale faunei aflate dincolo
de zona unde se realizeaza umplerea cu nisip. Digurile, jetelele si recifii artificiali vor fi populati cu
aceleasi specii existente in zonele cu substrat stancos, existand si posibilitatea instalarii unor
specii invazive care sa profite de substratul neocupat de specii autohtone.
Tinand cont de gradul de antropizare al zonei, efectele asupra avifaunei vor fi de amploare
redusa. Traficul greu din punctele de lucru, activitatea utilajelor pe tarm si pe mare vor constitui un
factor de stres pentru avifauna. Recomandam ca realizarea lucrarilor sa se efectueze cu
respectarea normelor de lucru in ceea ce priveste emisia de pulberi si de zgomot si sa se evite
activitatile in perioada de migratie.
In zona Tomis nu se regasesc arii protejate de interes comunitar, singura arie protejata fiind
ROSPA0076 Marea Neagra.
Avand in vedere ca aria protejata este importanta mai ales pentru pasarile care migreaza sau
ierneaza pe litoral, consideram ca impactul va fi nesemnificativ, deoarece lucrarile care se vor
efectua vor fi realizate in sezonul cald. In prezent nu sunt specii de pasari care sa cuibareasca
pe plaja sau falezele orasului Constanta.
9.4.2. Perioada de exploatare

Zone protejate
Exista posibilitatea din punct de vedere teoretic ca extinderea structurilor existente si constructia
unora noi sa afecteze comportamentul de cuibarit al pasarilor din Aria de protectie speciala
avifaunistica Marea Neagra ROSPA 0076 prin modificarea vizibilitatii zonelor, vizibilitate necesara
pasarilor pentru a se apara de pradatori sau prin micsorarea suprafetelor de cuibarit, ca urmare a
spatiului necesar construirii noilor structuri.
datorita introducerii de noi suprafete de structuri de protectie din larg care pot constitui zone de
odihna pentru speciile de pasari aflate in migratie sau pasaj. Functionarea acestor structuri de
protectie a tarmului este astfel considerata a avea un impact moderat benefic.
9.4.3. Masuri de diminuare a impactului

Poate fi nevoie de o reducere a nivelului de zgomot, daca acesta devine o problema.
pasarilor.
rezidual ramane astfel negativ minor.
In etapa de realizare a lucrarilor de protectie si reabilitare a zonei costiere a litoralului Marii Negre
pentru a nu fi produse perturbari grave ale echilibrelor ecologice, sunt necesare masuri de
reducere a impactului asupra biodiversitatii. Dintre acestea amintim urmatoarele:
Prevenirea deteriorarii suprafetelor invecinate, pentru a evita pierderea si/sau afectarea
habitatelor si a speciilor de flora si fauna;
Evitarea depozitarii necontrolate a materialelor rezultate din lucrarile de excavatie;
Colectarea selectiva, valorificarea si eliminarea periodica a deseurilor in scopul evitarii
atragerii speciilor de fauna, imbolnavirii sau accidentarii acestora;
Prevenirea alterarii sistemelor de drenaj; imbunatatirea si intretinerea cailor de drenaj
naturale si/sau artificiale;
Prevenirea compactarii solului in zonele de depozitare;
Utilizarea de utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a diminua zgomotul datorat
lucrarilor de protectie si reabilitare a zonei costiere, ce ar putea deranja speciile de fauna,
precum si echiparea cu sisteme performante de minimizare si retinere a plouantilor in
atmosfera;
Excluderea reparatiilor la utilaje si mijloacele de transport in afara incintelor specializate
legale;
Prevenirea si inlaturarea urmarilor unor accidente rutiere care ar putea polua puternic
zona prin scurgeri sau arderi;
Controlul deversarii de carburanti sau substante volatile pe sol in apropierea santurilor de
drenaj naturale si / sau artificiale;
Orice deversare accidentala de substante poluante (carburanti, uleiuri, etc.) va fi imediat
neutralizata si va fi adusa la cunostinta Autoritatii de Mediu.
Avand in vedere masurile de diminuare a impactului asupra biodiversitatii in zona, care reduc
stresul si afectarea semnificativa a componentelor de mediu la minim posibil, consideram ca
masurile mentionate mai sus sunt cele mai potrivite in situatia data.
pentru Van Oord Dredging And Marine Contractors B.V. Sucursala Constanta
S.C. Project Resolv Consulting S.R.L.

Memoriu Prezentare Tomis Nord Si Tomis Centru

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu Prezentare Tomis Nord Si Tomis Centru

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu de prezentare

Protectia si reabilitarea zonei sudice a litoralului

3.6.2. Impactul prognozat generat de managementul deseurilor.............................................41

3.6.3 Impactul prognozat asupra calitatii apelor....................................................................42

3.6.4. Impactul prognozat asupra calitatii aerului..................................................................43

3.6.5. Impactul prognozat asupra sedimentelor....................................................................44

3.6.6. Impactul prognozat asupra biodiversitatii....................................................................44

3.6.7. Impactul generat asupra pescuitului...........................................................................47

3.6.8. Impactul prognozat asupra peisajului.........................................................................49

3.6.9. Impactul prognozat asupra mediului social si economic................................................50

3.7. Masuri de reducere/eliminare a impactului prognozat.........................................................51

4.8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament...........................................................63

4.9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase............................................64

4.9.2. Modul de gospodrire a substanelor i preparatelor chimice periculoase i asigurarea condiiilor de

5. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI..................................................65

Rosturile dintre plcile de beton sunt distruse in proporie de 100%;

Betonul din dale este distrus in proporie de 100%;

Dale din beton care prezint crpturi, rupturi si poriuni dislocate;

Zone in care dala de coronament lipseste;

Lucrari pentru reducerea energiei valurilor;

Lucrari de retinere a nisipului;

Lucrari de innisipare a plajei;

Realizarea unui drum tehnologic de legatura.

Lucrari pentru reducerea energiei valurilor;

Lucrari de retinere a nisipului;

Lucrari de innisipare a plajei;

Realizarea unui drum de acces temporar.

3.2. Necesitatea proiectului

primire continua sa se miste in raspuns la conditiile de mediu. Rezultatul net este ca

3.4.2. Descrierea proceselor de producie ale proiectului propus, n funcie

Pentru lucrarile propuse se vor realiza urmatoarele capacitati:

Diguri longitudinale submerse

Diguri Iongitudinale submerse

3.4.4. Solutii constructive pentru realizarea lucrarilor propuse; descrierea instalaiei i

Lucrari de retinere a nisipului

Lucrari de retinere a nisipului

3.4.5. Materiile prime, energia si combustibilii utilizati, cu modul de asigurare a acestora

Structuri de beton prefabricat

Structuri de beton prefabricat

Vor fi folosite urmatoarele utilaje:

- Studiul asupra biodiversivitatii din cadrul perimetrelor de imprumut a depozitelor sedimentare

3.4.9. Planul de execuie cuprinznd faza de construcie, punerea n funciune, exploatare,

3.5. Localizarea proiectului

Vedere satelitara lotul TOMIS NORD

Vedere satelitara lotul TOMIS CENTRU

Vedere satelitara cele 2 loturi TOMIS NORD si TOMIS CENTRU

3.5.3. Folosinele actuale i planificate ale terenului att pe amplasament ct i pe zone

limita de sud str. Renasterii;

3.5.4. Coordonatele geografice ale proiectului

Parametrii folosii pentru a transforma UTM-35 la STEREO-70:

Tabel coordonate structuri Tomis Nord:

Dig submers DS-1

Tabel coordonate - limita proiectului TOMIS CENTRU:

Tabel coordonate structuri Tomis Centru :

Dig submers DS-2

Organizare de santier Tomis Centru

Lotul Tomis Nord

Lotul Tomis Centru

Prezentare Generala masuratori batimetrice Plaja Tomis

3.5.5. Arealele sensibile

Nisip nisip siltic

Tabel. Caracteristicile straturilor

Nisip nisip siltic

Tabelul 1. Caracteristicile straturilor