FOR A

WASTE−FREE
WORLD

Studiu biodiversitate
PARCUL NATIONAL COZIA
PROIECT POPAS 2020 NESTLÉ ROMANIA

realizat de
Echipa de lucru desemnata pentru elaborarea lucrarii:
Msc. Ing. Valentin DRAGOMIR Msc. Ecolog Stelian STANESCU Msc. Ing. Medeea-

Msc. Ing. Valentin DRAGOMIR

Director General
 CUPRINS
1. PREZENTAREA PARCULUI NATIONAL COZIA................................................................5
1.1. Istoricul Parcului National Cozia................................................................................................ 5
1.2. Localizarea Parcului National Cozia si suprapunerea cu alte arii naturale protejate.....................................................5
1.3. Zonarea interna a Parcului National Cozia..................................................................................7

2. FLORA SI VEGETATIA PARCULUI NATIONAL COZIA.............................................................9

2.1. Specii de plante....................................................................................................................... 9
2.2.Habitate naturale................................................................................................................... 11

3. FAUNA PARCULUI NATIONAL COZIA........................................................................13

3.1. Nevertebrate......................................................................................................................... 13
3.2. Pesti.................................................................................................................................16
3.3. Amfibieni si reptile......................................................................................................................................... 17
3.4. Mamifere..........................................................................................................................18
3.5. Pasari................................................................................................................................... 19

4.FLORA SI FAUNA REPREZENTATIVA A PARCULUI NATIONAL COZIA..................................22

4.1.Vegetatia reprezentativa a Parcului National Cozia.............................................................................22
Habitatul 9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum......................................................22
Habitatul 9130 Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum...................................................23
4.2. Fauna reprezentativa a Parcului National Cozia.................................................................................25
Izvorasul de balta cu burta galbena (Bombina variegata)..................................................................25
Ursul (Ursus arctos)....................................................................................................................... 27
Zglavocul (Cottus gobio)........................................................................................................ 29

5.PRESIUNI SI AMENINTARI REFERITOARE LA DESEURI....................................................30

5.1. Surse de deseuri.................................................................................................................... 30
5.2. Tipuri de deseuri................................................................................................................... 30
5.3. Forme de impact la adresa speciilor reprezentative de flora si fauna..............................................................32
Habitatul 9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum si Habitatul 9130
Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum.....................................................................32
Izvorasul de balta cu burta galbena (Bombina variegata)..................................................................32
Ursul (Ursus arctos)....................................................................................................................... 33
Zglavocul (Cottus gobio)........................................................................................................ 34
5.4.Masurile de conservare ale Parcului National Cozia, referitoare la Deseuri............................................34

6.ACTIVITATILE DE ECOLOGIZARE-PROIECTUL POPAS 2019-2020.....................................35

7.PROPUNERI DE ACTIVITATI VIITOARE......................................................................37

3
 TABELE
Tabel nr. 2.1 Speciile de plante protejate prezente in cadrul Parcului National Cozia...........................................................10
Tabel nr. 2.2 Habitatele naturale protejate prezente in cadrul Parcului National Cozia.........................................................14
Tabel nr. 3.1 Speciile de nevertebrate prezente in cadrul Parcului National Cozia................................................................15
Tabel nr. 3.2 Speciile de pesti prezente in cadrul Parcului National Cozia...........................................................................18
Tabel nr. 3.3 Speciile de amfibieni si reptile prezente in cadrul Parcului National Cozia...................................................................19
Tabel nr. 3.4 Speciile de mamifere prezente in cadrul Parcului National Cozia....................................................................20
Tabel nr. 3.4 Speciile de pasari prezente in cadrul Parcului National Cozia..........................................................................21
Tabel nr. 5.1 Categoriile de deseuri identificate in cadrul Parcului National Cozia.............................................................................38

FIGURI
Figura nr. 1.1 Localizarea PN Cozia si suprapunerea cu alte arii naturale protejate.................................................................5
Figura nr. 1.2 Zonarea interna a PN Cozia............................................................................................ 8
Figura nr. 4.3 Aspect al habitatului 9110 in Parcul National Cozia.........................................................25
Figura nr. 4.1 Distributia habitatului natural 9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum in Parcul National Cozia....................26
Figura nr. 4.3 Aspect al habitatului 9130 in Parcul National Cozia.........................................................27
Figura nr. 4.2 Distributia habitatului natural 9130 Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum in Parcul National Cozia.................28
Figura nr. 4.3 Exemplar de izvoras de balta cu burta galbena (Bombina variegata)in Parcul National Cozia...........................29
Figura nr. 4.3 Habitat favorabil pentru izvorasul de balta cu burta galbena (Bombina variegata)
in Parcul National Cozia.................................................................................................................... 30
Figura nr. 4.3 Distributia izvorasului de balta cu burta galbena (Bombina variegata) in Parcul National Cozia........................31
Figura nr. 4.3 Urme (sus) si exemplar (jos) de urs (Ursus arctos)..................................................................32
Figura nr. 4.3 Exemplu de habitat favorabil pentru urs (Ursus arctos) in Parcul National Cozia..............................................33
Figura nr. 4.4 Distributia zonelor favorabile pentru conservarea ursului in cadrul Parcului National Cozia...............................33
Figura nr. 4.3 Exemplar de zglavoc (Cottus gobio)..............................................................................34
Figura nr. 4.3 Exemplu de habitat favorabil pentru zglavoc (Cottus gobio) in Parcul National Cozia.......................................35
Figura nr. 4.13 Distributia potentiala a zglavocului (Cottus gobio) in Parcul National Cozia...................................................36
Figura nr. 5.2 Zonele identificate ca generatoare de deseuri..............................................................................38
Figura nr. 5.1 Aspect al unei suprafete de habitat natural a carui valoare estetica este redusa ca urmare a
prezentei deseurilor......................................................................................................................... 40
Figura nr. 5.2 Exemplare in stadiu larvar de triton moarte ca urmare a captivitatii in interiorul unei
doze de aluminiu............................................................................................................................. 41
Figura nr. 5.2 Exemplar de urs cu comportament alterat ca urmare a prezentei unei cantitati ridicate de
deseuri disponibile (sursa: www.bizbrasov.ro/)............................................................................................42
Figura nr. 6.1 Locatii ale activitatilor de ecologizare realizate de echipa Nestlé.......................................44
Figura nr. 6.2 Activitati de ecologizare realizate la Cascada Lotrisor......................................................45
Figura nr. 6.3 O fractie a deseurilor colectate de pe malul Oltului, din zona Turnu..................................45
Figura nr. 6.4 Starea habitatelor dupa opt luni de la realizarea activitatilor de ecologizare....................................................46

4
1. PREZENTAREA PARCULUI NATIONAL COZIA

1.1. Istoricul Parcului National Cozia

Primul pas in instituirea Parcului National Cozia a avut loc in anul 1966, prin Hotararea nr. 659/1966 a Sfatului Regional Arges,
prin care Masivul Cozia a fost declarat rezervatie naturala. Astfel se recunoaste importanta pentru conservare a arealului din
zona Calimanesti, Brezoi si Cornet, fiind prevazute masuri speciale de protejare a genofondului si ecofondului forestier si de
conservare a unor paduri de interes stiintific. Statutul de Parc National il primeste in 1990, prin Ordinul ministrului apelor,
padurilor si mediului inconjurator nr. 7/1990. In anul 2000, prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate, se declara PN Cozia cu o suprafata de 17.100 ha, aflat in intregime pe
suprafata judetului Valcea.

Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si cu instalarea retelei Natura 2000, in cadrul Parcului National Cozia au
fost desemnate doua situri Natura 2000, prin Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1964/2007 privind
instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice
europene Natura 2000 in Romania, cu modificarile ulterioare si prin Hotararea nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de
protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, respectiv a
ROSCI0046 Cozia si a ROSPA0025 Cozia - Buila – Vanturarita, care depaseste limitele Parcului National Cozia, extinzandu-se
catre vest.

1.2. Localizarea Parcului National Cozia si suprapunerea cu alte arii naturale protejate
Parcul National Cozia, avand o suprafata de 16725 hectare este localizat in regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia, integral in
judetul Valcea. Din punct de vedere al regiunilor biogeografice, Parcul National Cozia se suprapune atat regiunii biogeografice
alpine, in proportie de 97,36%, cat si regiunii biogeografice continentale, in proportie de 2,64%.

In cadrul limitelor Parcului National Cozia se suprapun alte arii naturale protejate, respectiv doua situri Natura 2000, situl de
importanta comunitara ROSCI0046 Cozia (urmand aceleasi limite ale Parcului National) si aria de protectie speciala
avifaunistica ROSPA0025 Cozia-Buila-Vanturarita (care urmareste aceleasi limite ale Parcului National Cozia, dar prezinta si o
suprafata semnificativa in zona Buila-Vanturarita).

In figura de mai jos este prezentata localizarea Parcului National Cozia in Romania, in judetul Valcea, precum si suprapunerea cu
alte arii naturale protejate

Figura nr. 1.1

Localizarea PN Cozia
si suprapunerea cu
alte arii naturale protejate

5
 ROSCI0046 Cozia
Conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 49/2011, cu modificarile si completarile
ulterioare:

- situl de importanta comunitara este „situl/aria care, in regiunea sau in regiunile biogeografice in care exista, contribuie
semnificativ la mentinerea ori restaurarea unei stari de conservare favorabila a habitatelor naturale prevazute in anexa nr. 2
sau a speciilor de interes comunitar prevazute in Anexa nr. 3, si care contribuie semnificativ la coerenta retelei „Natura 2000”
si/sau contribuie semnificativ la mentinerea diversitatii biologice in regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru
speciile de animale cu areal larg de raspandire, siturile de importanta comunitara trebuie sa corespunda zonelor din areal in
care sunt prezenti factori abiotici si biotici esentiali pentru existenta si reproducerea acestor specii”.

Prin Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata
a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, cu modificarile
ulterioare, suprafata PN Cozia a fost declarata sit de importanta comunitara, in baza Directivei Habitate, avand codul
ROSCI0046 Cozia. Suprafata acestui sit este de 16.813 ha, suprapunandu-se peste limitele PN Cozia.

Conform Directivei Habitate si a legislatiei romanesti, obiectivul principal al administrarii ROSCI0046 Cozia este mentinerea
intr-o stare de conservare favorabila a habitatelor naturale si speciilor din acest sit. Prin masurile de management impuse prin
Planul de Actiuni se va urmari ca:

• arealul natural si suprafetele pe care le acopera habitatele Natura 2000 sa fie stabile sau in crestere,
• habitatele Natura 2000 sa-si mentina structura si functiile specifice necesare pentru conservarea lor pe termen lung,
• dinamica populatiilor speciilor sa indice faptul ca acestea se mentin si au sanse sa se mentina pe termen lung ca o
componenta viabila a habitatului natural,
• arealul natural al speciilor nu se reduce si nu exista riscul sa se reduca in viitorul previzibil.

ROSPA0025 Cozia-Buila-Vanturarita
Conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 49/2011, cu modificarile si completarile
ulterioare:

• ariile de protectie avifaunistica sunt „ariile naturale protejate ale caror scopuri sunt conservarea, mentinerea si, acolo
unde este cazul, refacerea la o stare de conservare favorabila a speciilor de pasari si a habitatelor specifice,
desemnate pentru protectia de pasari migratoare, mai ales a celor prevazute in anexele nr. 3 si 4 A”.

Prin Hotararea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica, ca parte integranta a
retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare, suprafata PN Cozia a fost inclusa
in aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0025 Cozia-Buila-Vanturarita. Administratia Parcului National Cozia, denumita
in continuare APNC, a luat in administrare, prin Contractul nr. 117/RNP-ROMSILVA/08.10.2014, incheiat pentru a se derula pe
o perioada de 10 ani, doar partea din acest sit care se afla in zona Parcului National Cozia. In prezentul Plan de Management
se va face referire doar la aceasta parte a sitului, nu si la suprafata care se afla in zona Parcului National Buila – Vanturarita.

Conform determinarii GIS a sitului ROSPA0025 Cozia-Buila-Vanturarita de pe hartile oficiale ale acestuia, rezulta ca are
o suprafata de 17.279 ha, fiind mai mare decat limitele PN Cozia, cu aproximativ 466 ha, ca urmare a includerii in suprafata
sitului a lacurilor de acumulare Turnu si Gura Lotrului de pe cursul raului Olt si a terenurilor dintre limitele PN Cozia de pe
ambele maluri al raului Olt, intre punctele baraj lac de acumulare Turnu – baraj lac de acumulare Cornet.

6
Stabilirea limitelor pe teren si masuratorile exacte ale suprafetei pe categorii de terenuri se vor realiza prin implementarea
Planului de actiuni de la Capitolul 6 al prezentului document.

Conform Directivei Pasari si a legislatiei romanesti, obiectivul principal al administrarii ROSPA0025 Cozia-Buila-
Vanturarita, este protectia, managementul si controlul speciilor de pasari, precum si stabilirea regulilor pentru conservarea lor.
Masurile pentru atingerea acestui obiectiv vor viza speciile de pasari, ouale acestora, cuiburile si habitatele lor.
Prin masurile de management impuse prin Planul de Actiuni, pentru mentinerea intr-o stare de conservare favorabila a
speciilor de pasari din acest sit Natura 2000, se va urmari ca:

• dinamica populatiilor speciilor sa indice faptul ca acestea se mentin si sunt sanse sa se mentina pe termen lung ca o
componenta viabila a habitatului natural,
• arealul natural al speciilor nu se reduce si nu exista riscul sa se reduca in viitorul previzibil.

Rezervatia naturala Padurea Calinesti – Brezoi

Este declarata prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a III-a –
zone protejate. Suprafata rezervatiei este de 400 ha.

Padurea Calinesti – Brezoi este o arie protejata de interes national ce corespunde categoriei a IV-a IUCN – rezervatie naturala
de tip mixt. Este situata in teritoriul unitatii administrativ teritoriale Brezoi.

Geografic, rezervatia se afla in partea sud-estica a Muntilor Lotrului si cea nordica a orasului Brezoi si satului Calinesti, la o
altitudine medie de 400 m. Padurea Calinesti – Brezoi face parte din zona de protectie integrala a Parcului National Cozia.
Rezervatia naturala Padurea Calinesti–Brezoi, este una geomorfologica, floristica si peisagistica.

Geomorfologic, zona are un specific aparte cu un relief ruiniform, deosebit de spectaculos modelat in conglomerate de
Brezoi, cu stanci sub forma de: ace, turnuri, hornuri, piramide, clai, abrupturi, polite, grohotisuri, grote.

Floristic, aici se intalnesc elemente termofile sudice, precum scumpia (Cotynus coggygria), specii endemice si rare, cum ar
fi: Diantus henteri, Galium valantoides var. bailloni, Thymus comosus, deditelul (Pulsattilla montana), tulichina mica (Daphne
cneorum), tulichina mare (Daphne mesereum).
Peisagistic, zona are un aspect aparte datorat reliefului variat cu paduri, creste, vai si mici pajisti secundare.

Fauna din aceasta rezervatie este foarte bogata, fiind prezente aici, printre altele: rasul (Lynx lynx), capra neagra (Rupicapra
rupicapra), capriorul (Capreolus capreolus), mistretul (Sus scrofa), jderul de piatra (Martes foina), jderul de copac (Martes
martes), vipera cu corn (Vipera ammodytes).
In habitatele rezervatiei, cu un areal totusi destul de restrans, pe cele aproximativ 400 ha se gasesc o multime de pasari cu
specii de stanca, de padure si de pajisti.

1.3. Zonarea interna a Parcului National Cozia

Zonarea interioara a PN Cozia se face prin stabilirea urmatoarelor categorii de zone:
• zone de protectie integrala (ZPI),
• zone de conservare durabila (ZCD)
• zone de dezvoltare durabila (ZDD).

Zona de protectie integrala cuprinde o suprafata totala a de 8.474 ha, fiind formata din 8.134 ha terenuri forestiere si 340
ha alte categorii de terenuri: pasuni, enclave in fondul forestier din zone de protectie integrala.

7
 In cuprinsul zonelor de protectie integrala, din cadrul celor 8.134 ha terenuri forestiere, sunt 3.447 ha suprafete cu un capital
natural de o mare importanta stiintifica, formate din paduri virgine si seculare de fag, in care nu au existat interventii antropice
sau nivelul acestora a fost foarte redus. Cele 3.447 ha, considerate zone salbatice sau aproape salbatice, sunt propuse ca
situri ale Patrimoniului Mondial UNESCO - patrimoniu natural comun al Europei. Activitatile permise a se desfasura in ZPI
sunt cele prevazute in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2007, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
49/2011, cu modificarile si completarile ulterioare. Pentru ZPI se vor adopta masuri care sa asigure protectia speciilor si
ecosistemelor specifice zonei, precum si a proceselor ecologice naturale. In zona de protectie integrala a Parcului National
Cozia este inclusa si rezervatia naturala Padurea Calinesti - Brezoi.

Zona de conservare durabila constituie in PN Cozia o zona tampon care delimiteaza zona de protectie integrala. Suprafata
zonei de conservare durabila este de 8.018 ha, alcatuita din 7.894 ha terenuri forestiere si 124 ha alte terenuri: pasuni,
fanete, enclave in fondul forestier din zona de conservare durabila.

Activitatile permise a se desfasura in aceasta zona sunt cele prevazute in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2007,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 49/2011, cu modificarile si completarile ulterioare. Astfel, in primul rand
de parcele intregi limitrofe zonelor cu protectie integrala se pot executa lucrari de ingrijire si conducere a arboretelor, lucrari
speciale de conservare cu accent pe promovarea regenerarii naturale si fara extragerea lemnului mort, cu exceptia cazurilor
in care se manifesta atacuri de daunatori ai padurii ce se pot extinde pe suprafete intinse.

Zona de dezvoltare durabila a activitatilor umane este formata din suprafetele in care se permit activitati de investitii/
dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabila a resurselor naturale si de
prevenire a oricaror efecte negative semnificative asupra biodiversitatii.

In figura de mai jos este prezentata grafic zonarea interna a Parcului National Cozia

Figura nr. 1.2 Zonarea interna a PN Cozia

8
2. FLORA SI VEGETATIA PARCULUI NATIONAL COZIA

2.1. Specii de plante

Padurile imbraca aproximativ 96% din masivele Cozia, Naratu, Doabra-Calinesti. Acestea, impreuna cu toata bogatia
floristica si faunistica acopera in PN Cozia un ecart altitudinal intre 300 m si 1.667 m. Compozitia generala a padurilor din
Parcului National Cozia este constituita majoritar din fag - 57%, gorun - 14%, molid - 18% si specii de amestec: carpen,
cires, tei, mojdrean si alte specii - 11%. Valoarea stiintifica a Parcului National Cozia o constituie existenta pe suprafete
intinse a ecosistemelor forestiere si de pajisti naturale, putin modificate, de o mare originalitate si varietate.

In ceea ce priveste speciile de cormofite, din cercetari a rezultat o lista de 932 taxoni. Endemitele locale sunt in numar de 6:
Achillea coziana, Centaurea coziensis, Galium baillonii, Rosa x argesana, Rosa coziae, Stipa crassiculmis spp. Heterotricha. Alaturi
de acestea mai sunt prezente si endemitele carpatice sau dacice: Thlaspi dacicum, Thymus comosus, Genista tinctoria
oligosperma, Draba simonkaiana, Doronicum carpaticum, Dianthus henteri, Dianthus spiculifolius, Cirsium boujartii, Athamanta
turbith spp. Hungarica, Sorbus cretica, Cerastium banaticum, Koeleria transsilvanica si altele. Dintre speciile rare, mentionam:
Leontopodium alpinum, Daphne blagayana, Gentiana acaulis, Primula halleri, Stipa crassiculmis spp. Heterotricha, Lilium
carniolicum spp.jankae, Lilium martagon, Iris ruthenica, Ophrys fusca, Limodorum abortivum.

O caracteristica specifica a conditiilor ecologice de interferenta fitoclimatica diferita o constituie patrunderea in masivul
Cozia a unor specii forestiere xerofil-termofile meridionale dinspre Muntii Banatului, cum ar fi: Fraxinus ornus, Juglans regia,
Sorbus graeca, Cotynus coggygria, care vegeteaza la altitudini de circa 700 m si mai ales a Quercus delechampii, Quercus
polycarpa, care urca pana la 1.200-1.300 m, fiind un record altitudinal pentru Muntii Carpati. Se remarca interferenta
speciilor eurasiatice cu cele meridionale si atlantice, la care se adauga endemitele carpatice si endemitele locale.

In tabelul de mai jos sunt prezentate speciile de plante protejate prezente in cadrul Parcului National Cozia.

Tabel nr. 2.1 Speciile de plante protejate prezente in cadrul Parcului National Cozia
Listata in Lista Listata in
Listata in OUG
Nr crt Denumire specie Rosie a Plantelor Directiva 57/2007
Vasculare din Habitate
Romania 92/43/EEC
1 Abies alba Miller E
2 Campanula serrata (Kit.) Hendrych X
3 Carlina acaulis L. -
4 Centarium erythraea Raf. R
5 Centaurea coziensis Nyar. R
6 Corydalis solida L. R
7 Dactylis glomerata R
8 Daphne blagayana Freyer V/R
9 Dianthus henteri Heuffel ex Griseb.&Schenk Nt
10 Dianthus spiculifolius Schur R
11 Dianthus tenuifolius Schur Nt
12 Dictamnus albus L. V/R
13 Diphasium tristachyum (Pursh.)Rothm. V/R
14 Doronicum carpaticum (Griseb.&Schenk) Nyman R

9
 Listata in Lista Listata in
Listata in OUG
Nr crt Denumire specie Rosie a Plantelor Directiva 57/2007
Vasculare din Habitate
Romania 92/43/EEC
15 Draba simonkaiana Jav. V/R
16 Fritillaria orientalis Adams V/R
17 Galanthus nivalis L. Nt X
18 Galium baillonii Brandza R
19 Genista januensis Viv. R
20 Gentiana acaulis L. R
21 Gentiana clusii Perr.& Song. R
Geranium sylvaticum L. spp. Caeruleatum (Schur)
22 R
D.A.Webb.&I.K.Ferguson
23 Gymnadenia conopsea (L.) R. Br. R
24 Hieracium alpicola Schleicher ex Gaudin R
25 Iris aphylla subsp. hungarica x X
26 Jovibarba heuffelii (Schott) A&D. Love R
27 Larix decidua Mill R
28 Leontopodium alpinum Cass. V/R
29 Leucanthemum waldsteinii (Schultz Bip.) Pouzar R
30 Ligularia sibirica (L.) Cass. R X X
31 Lilium jankae A. Kerner R
32 Limodorum abortivum (L.) Swartz R
33 Lycopodium spp.L. x X
34 Melica ciliata L. R
35 Monotropa hypopitys L. R
36 Neottia nidus-avis (L.) L.C.M. Richard R
37 Ophrys cariophora L. R
38 Ophrys fusca Link R
39 Ophrys ustulata L. R
40 Pinus sylvestris L. R
41 Platanthera bifolia (L.) L.C.M. Richard R
42 Platanthera chlorantha (Custer) Reichenb R
43 Polygonum alpinum All. R X
44 Potentilla haynaldiana Janka R X
45 Potentilla rupestris L. R
46 Primula halleri J.F.Gmelin R
47 Pulsatilla vulgaris Miller spp. Grandis(Wenderoth) R X
48 Ranunculus pseudomontanus Schur R
49 Rosa coziae Nyar. R

1
 Listata in Lista Listata in
Listata in OUG
Nr crt Denumire specie Rosie a Plantelor Directiva 57/2007
Vasculare din Habitate
Romania 92/43/EEC
50 Saxif raga marginata Sternb. R
51 Saxif raga pedemontana All. Spp.cymosa Engler R
52 Scabiosa lucida Vill. Spp.barbata Nyar. R
53 Scorzonera purpurea L. spp. Rosea (Waldst.&Kit.) Nyman R
Scrophularia heterophylla Willd spp.laciniata
54 R
(Waldst.&Kit.)&Petitmengin
55 Senecio aquaticus Hill R
56 Serpevivum montanum L. R
57 Seseli gracile Waldst.&Kit. R
58 Seseli rigidum Waldst.&Kit. R
59 Silene flavescens Waldst.&Kit. R
60 Silene lerchenfeldiana Baumg. R
61 Silene nutans L.spp.dubia (Herbich) Zapal R
62 Sorbus graeca (Spach) Kotschy R
63 Spiranthes spiralis (L.) Chevall R
64 Stipa crassiculmis P.Smirn.subsp. heterotricha Dihoru&Roman R
65 Symphyandra wanneri (Rochel) Heuffel R
66 Tanacetum macrophyllum (Waldst.&Kit.) Schultz Bip. R
67 Taxus baccata L. V/R
68 Thlaspi dacicum Heuffel R
69 Thymus comosus Heuffel ex Griseb. nt
70 Thymus longicaulis C. Presl. R
71 Trollius europaeus L. R
72 Vaccinium uliginosum L. R X
73 Veratrum nigrum L. R
74 Verbascum glabratum Friv.spp.brandzae (Franchet ex Brandza) Murb R
75 Veronica bachofenii Heuffel R

2.2. Habitate naturale

In cadrul Parcului National Cozia, in afara de elemente floristice ale Europei Centrale, flora se mai imbogateste si cu alte
plante provenite din regiuni geografice mult mai indepartate, cum sunt Caucazul, Alpii, Balcanii, tinuturile mediteraneene
si regiunile circumpolare ale Europei sau ale Asiei. Exista aici o inversiune de asezare pe verticala a vegetatiei, diferita de
la un versant la altul: gorunul urca in Cozia pana la 1.350 m, impreuna cu alte elemente termofile Fraxinus ornus, Allysum
murale, Stipa crassiculmis spp. Heterotricha. De asemenea unele elementele ale vegetatiei boreale si subboreale sunt
prezente la altitudinea de peste 1.600 m si numai pe versanti umbriti. Totodata, bradul si fagul coboara mult altitudinal,
pana la 300-400 m pe vaile umbrite, luand locul gorunului. Se realizeaza astfel vecinatati de ecosisteme forestiere atipice
si unice, cu flora indicatoare specifica fiecarui ecosistem. Una din particularitatile vegetatiei o constituie faptul ca pe

1
 distante relativ mici se intalnesc numeroase statiuni forestiere si zone fitoclimatice cuprinse in subetaje, de la gorunete
de deal pana la molidisuri de limita, care, in mod natural, vegeteaza la mari departari altitudinale si spatiale.

In ansamblu, invelisul vegetal al PN Cozia este organizat pe 38 asociatii vegetale identificate pana in prezent. Conform
Formularului Standard Natura 2000 al sitului ROSCI0046 Cozia, aici sunt prezente 19 habitate naturale, protejate conform
OUG 57/2007 si Directivei Habitate, iar studiile realizate aici au relevat prezenta celui de-al 20-lea habitat, respectiv
91Q0. Acestea sunt redate in tabelul de mai jos.

Tabel nr. 2.2 Speciile de plante protejate prezente in cadrul Parcului National Cozia

Suprafata
Nr. Crt. Cod habitat Denumire habitat habitat (ha)

1 3220 Cursuri de apa montane si vegetatia erbacee de pe malurile acestora 167

2 3230 Vegetatie lemnoasa cu Myricaria germanica de-a lungul cursurilor de apa montane 167

3 3240 Vegetatie lemnoasa cu Salix elaeagnos de-a lungul cursurilor de apa montane 33

4 4060 Tufarisuri alpine si boreale 167

5 40A0* Tufarisuri subcontinentale peripanonice 516

6 6150 Pajisti boreale si alpine pe substrate silicatice 16

Pajisti de Nardus bogate in specii, pe substraturi silicatice din zone montane 1
7 6230* (si submontane, in Europa continentala)
8 6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la campie si din etajul montan, pana in cel alpin 167

9 6520 Fanete montane 1672

10 7220* Izvoare mineralizate incrustante cu formare de tuf calcaros (Cratoneurion) <1

Grohotisuri silicatice din etajul montan pana in etajul nival (Androsacetalia alpinae si 83
11 8110 Galeopsietalia ladani)
12 8220 Versanti stancosi silicatici cu vegetatie casmofitica 16

13 9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 3846

14 9130 Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 3177

15 9170 Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 1003

16 9180* Paduri de Tilio-Acerion pe versanti, grohotisuri si ravene 83

17 91E0* Paduri aluviale de Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion 83
albae)
18 91V0 Paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 2174

19 9410 Paduri acidofile de molid (Picea) din etajul montan pana in cel alpin (Vaccinio-Piceetea) 1170

20 91Q0 Paduri vest-carpatice de Pinus sylvestris pe substrate calcaroase 255

1
3. FAUNA PARCULUI NATIONAL COZIA

3.1. Nevertebrate
Formularul Standard Natura 2000 al sitului ROSCI0046 Cozia si studiile de inventariere a speciilor de interes conservativ
mentioneaza prezenta a sase specii de nevertebrate de interes conservativ in cadrul sitului, precum si a altor peste 100 de
specii, apartinand la 76 de genuri si 21 de familii de coleoptere, si un numar de 17 specii de ortoptere, apartinand la 14
genuri si 4 familii.

Tabel nr. 3.1 Speciile de nevertebrate prezente in cadrul Parcului National Cozia

Listata in Directiva Listata in OUG

Nr. Crt. Specie prezenta Habitate 92/43/EEC 57/2007

1 Anthaxia (Anthaxia) candens

2 Anthaxia (Anthaxia) nitidula
3 Abax (Abacopercus) carinatus
4 Abax (Abax) parallelipipedus
5 Abax (Abacopercus) schueppeli
6 Calathus (Calathus) fuscipes
7 Calathus (Neocalathus) melanocephalus
8 Calosoma (Campalita) auropunctatum
9 Carabus (Tachypus) cancellatus
10 Carabus (Procerus) gigas
11 Carabus (Oreocarabus) glabratus
12 Carabus (Chaetocarabus) intricatus
13 Carabus (Platycarabus) irregularis
14 Carabus (Orinocorabus) linnei
15 Carabus variolosus X X
16 Carabus (Megodontus) violaceus
17 Cicindela (Cicindela) sylvicola
18 Cychrus caraboides
19 Harpalus pubescens
20 Harpalus (Harpalus) rubripes
21 Leistus (Leistus) piceus
22 Lymnodromus assimilis
23 Nebria (Nebria) brevicollis
24 Molops piceus
25 Platynus glacialis
26 Pterostichus (Bothryopterus) angustatus
27 Pterostichus (Adelosia) macer
28 Pterostichus (Platysma) niger

1
 Listata in Directiva Listata in OUG
Nr. Crt. Specie prezenta Habitate 92/43/EEC 57/2007

29 Agapanthia dahli
30 Agapanthia villosoviridescens
31 Anoplodera sexguttata
32 Cerambyx cerdo X X
33 Cerambyx miles
34 Deilus fugax
35 Leptura quadrifasciata
36 Morimus asper funereus X X
37 Prionus (Prionus) coriarius
38 Rosalia alpina X X
39 Rutpela maculata
40 Strangalia attenuata
41 Cassida (Cassida) nebulosa
42 Chrysolina (Fastuolina) fastuosa
43 Chrysolina (Synerga) herbacea
44 Chrysolina (Stichoptera) sanguinolenta
45 Chrysomela (Melasoma) populi
46 Cryptocephalus (Cryptocephalus) aureoles
47 Cryptocephalus (Cryptocephalus) moraei
48 Cryptocephalus (Cryptocephalus) sericeus
49 Cryptocephalus (Cryptocephalus) vittatus
50 Leptinotarsa decemlineata
51 Tillus elongatus
52 Trichodes apiarius
53 Adalia (Adalia) bipunctata
54 Anatis ocellata
55 Coccinella (Cocinella) septempunctata
56 Cocinula quatuordecimpustulata
57 Harmonia quadripunctata
58 Micraspis duodecimpunctata
59 Tytthaspis (Tytthaspis) sedecimpunctata
60 Cionus hortulanus
61 Nanophyes niger
62 Otiorrhynchus morio
63 Agriotes (Agriotes) lineatus

1
 Listata in Directiva Listata in OUG
Nr. Crt. Specie prezenta Habitate 92/43/EEC 57/2007

64 Ctenicera cuprea
65 Endomychus coccineus
66 Margarinotus (Stenister) obscurus
67 Lampyris noctiluca
68 Dorcus parallelipipedus
69 Lucanus (Lucanus) cervus X X
70 Clanoptilus (Malachius) elegans
71 Clanoptilus (Malachius) parilis
72 Malachius bipustulatus
73 Mylabris (Mylabris) variabilis
74 Anaspis (Anaspis) fasciata
75 Mordellistena (Mordellistena) pumila
76 Chrysanthia geniculata
77 Oedemera (Oedemera) croceicollis
78 Oedemera (Oedemera) femorata
79 Oedemera (Oedemera) podgrariae
80 Scaphidium quadrimaculatum
81 Anoplotrupes stercorosus
82 Caccobius schreberi
83 Cetonia aurata
84 Geotrupes (Geotrupes) mutator
85 Geotrupes (Geotrupes) stercorarius
86 Gnorimus nobilis
87 Onthophagus (Palaeonthophagus) vitulus
88 Oxythyrea funesta
89 Protaetia (Liocola) lugubris
90 Protatetia (Netocia) cuprea metallica
91 Teuchestes fossor
92 Trichius fasciatus
93 Trichius orientalis
94 Tropinota (Epicometis) hirta
95 Trypocopris (Geotrupes) vernalis
96 Necrodes littoralis
97 Nicrophorus germanicus
98 Nicrophorus investigator

1
 Listata in Directiva Listata in OUG
Nr. Crt. Specie prezenta Habitate 92/43/EEC 57/2007

99 Nicrophorus vespillo
100 Oiceoptoma thoracicum
101 Silpha granulata
102 Ocypus (Ocypus) olens
103 Paederus (Eopaederus) caligatus
104 Staphylinus caesareus
105 Lagria hirta
106 Isophya modestior
107 Isophya harzi X X
108 Leptophyes alboguttata
109 Pachytrachis gracilis
110 Pholidoptera littoralis
111 Pholidoptera transsylvanica X X
112 Tetrix bipunctatus
113 Arcyptera fusca
114 Calliptamus italicus
115 Chorthippus biguttulus
116 Chorthippus paralellus
117 Chrysochraon dispar
118 Euthystira brachyptera
119 Gomphocerippus rufus
120 Odontopodisma rubripes
121 Oedipoda caerulescens
122 Pezottetix giornae

In cazul nevertebratelor, sunt necesare unele mentiuni menite sa suplimenteze tabelul speciilor mai sus prezentat. Astfel,
este important de semnalat prezenta unei specii endemice de melc, respectiv Alopia hirschfelderi descoperit in apropiere
de localitatea Brezoi, colectat H. J. Hirschfelder si T. Schneid in anul 2013. De asemenea, in cadrul Parcului National
Cozia se semnelaza si pseudoscorpionul Neobisium carpathicum, specie termofila protejata, de origine mediteraneeana,
frecventa atat in Masivul Cozia, cat si in Naratu.

3.2. Pestii
Toate raurile care dreneaza PN Cozia se varsa in raul Olt, fie direct - Valea Baiasului, Valea Lotrisor de Naratu, Valea Lotrisor
de Cozia, Valea Pausa, Valea Calinesti, fie indirect, prin colectarea acestora de raul Lotru (ca de exemplu Valea Vasilatu).
Intreaga retea hidrografica a Masivului Cozia apartine bazinului Olt, acestuia revenindu-i direct sau prin intermediul Vaii
Baiasului si Vaii Salatrucelului toate apele scurse de pe suprafata masivului si, implicit, a parcului. Paraul Baiasul este cel care
dreneaza versantii nordici si nord-estici ai Masivului Cozia inclusi in PN Cozia. Paraul Coisca dreneaza apele de pe versantii
sud-estici ai Coziei.

1
In ansamblu, suprafata parcului prezinta o densa retea hidrografica, deseori adanc incrustata in masa cristalina a gnaisului.
Din punctul de vedere al regimului hidrologic, reteaua hidrografica aferenta PN Cozia se incadreaza in tipul carpatic-
meridional, cu ape mari primavara si la inceputul verii si cu posibilitatea aparitiei viiturilor in timpul verii, dupa ploi cu
caracter torential, si la sfarsitul iernii, cu ocazia topirii zapezii.

Fauna piscicola este reprezentata mai ales de specii de pesti caracteristice raurilor de munte sau raurilor mari din zone
deluroase, ori acumularilor de apa. Lista completa a speciilor de pesti prezenti in cadrul Parcului National Cozia este
prezentata in tabelul de mai jos.

Tabel nr. 3.2 Speciile de pesti prezente in cadrul Parcului National Cozia
Cartea rosie Directiva Habitate
Nr. Crt. Denumirea speciei a vertebratelor 92/43/EEC OUG 57/2007

1 Alburnus alburnus (L.) - - -

2 Alburnoides bipunctatus (L.) - - -
3 Barbus barbus (L.) - X X
4 Barbus meridionalis (L.) - X X
5 Chondrostoma nasus (L.) - - -
6 Cottus gobio (L.) - X X
7 Gymnocephalus baloni Holcik&Hens X - X
8 Leuciscus cephalus (L.) - - -
9 Misgurnus fossilis (L.) - X X
10 Phoxinus phoxinus (L.) - - -
11 Rhodeus sericeus amarus (L.) - - X
12 Sabanejewia aurata balcanica Karaman - X X
13 Sabanejewia romanica X - -
14 Silurus glanis (L.) - - -

3.3. Amfibieni si reptile

Planul de management al Parcului National Cozia, studiile de inventariere, formularul sitului Natura 2000 ROSCI0046 Cozia si
alte studii de cercetare releva posibilitatea existentei unei herpetofaune bogate in cadrul Parcului, compusa din 25 de specii,
dintre care 13 specii de amfibieni si 12 specii de reptile, redate in tabelul de mai jos. Toate speciile de amfibieni si reptile
prezente sunt de interes conservativ, fiind listate fie in acte de reglementare, fie in liste rosii regionale.

Tabel nr. 3.3 Speciile de amfibieni si reptile prezente in cadrul Parcului National Cozia
Cartea rosie a vertebratelor Directiva Habitate
Nr. Crt. Denumirea speciei din Romania OUG 57/2007 92/43/EEC

1 Bombina variegata X X X
2 Bufo bufo X X
3 Hyla arborea X X X

1
 Cartea rosie a vertebratelor Directiva Habitate
Nr. Crt. Denumirea speciei din Romania OUG 57/2007 92/43/EEC

4 Pelophylax ridibundus X X
5 Rana arvalis X X X
6 Rana dalmatina X X X
7 Rana temporaria X X X
8 Rana lessonae X X
9 Rana kl. esculenta X X
10 Salamandra salamandra X X X
11 Triturus alpestris X X
12 Triturus cristatus X X X
13 Triturus vulgaris X
14 Anguis f ragilis X X
15 Coronella austriaca X X X
16 Darevskia pontica
17 Lacerta agilis X X
18 Lacerta viridis X X
19 Natrix natrix
20 Natrix tessellata X X X
21 Podarcis muralis X X X
22 Vipera ammodytes X X X
23 Vipera berus X X X
24 Zamenis longissimus X X X
25 Zootoca vivipara X

3.4. Mamifere
Parcul National Cozia prezinta o mare diversitate in ceea ce priveste mamiferele, fiind prezente 35 de specii native de
mamifere. Este important de mentionat faptul ca, in cadrul Parcului National Cozia, sunt prezente cele trei specii de carnivore
mari din fauna Romaniei, respectiv lupul (Canis lupus), rasul (Lynx lynx) si ursul (Ursus arctos). Aceasta prezenta a unei game
largi de carnivore mari reflecta stabilitatea ecosistemelor pe nivelurile trofice inferioare, ca urmare a faptului ca presiunile sunt
transmise ierarhic si amplificate pe directie jos-sus in piramida trofica. In tabelul de mai jos este prezentata lista celor 35 de
specii de mamifere prezente in cadrul Parcului National Cozia.

Tabel nr. 3.4 Speciile de mamifere prezente in cadrul Parcului National Cozia

Cartea rosie a vertebratelor Directiva Habitate

Nr. crt . Denumirea speciei OUG 57/2007
din Romania 92/43/EEC
1 Arvicola terrestris (L.) X - -
2 Barbastella barbastellus Schreber X X X
3 Canis lupus L. X X X
4 Capreolus capreolus (L.) X - X

1
 Cartea rosie a vertebratelor Directiva Habitate
Nr. crt . Denumirea speciei OUG 57/2007
din Romania 92/43/EEC
5 Cervus elaphus L. X X X
6 Crocidura leucodon (Herm.) X - -
7 Dryomys nitedula (Pallas) X - X
8 Felis silvestris Schreber X X X
9 Lepus europaeus Pallas - - X
10 Lutra lutra (L.) X X X
11 Lynx lynx (L.) X X X
12 Martes martes (L.) X X X
13 Meles meles (L.) - - X
14 Micromys minutus (Ockskay) X - -
15 Microtus agrestis (L.) X - -
16 Miniopterus schreibersii Kuhl. X X X
17 Muscardinius avellanarius (L.) X - X
18 Mustela erminea L. X - X
19 Mustela lutreola L. X X X
20 Mustela nivalis L. - - X
21 Mustela putorius L. - X X
22 Myotis myotis (Borkh.) X X X
23 Neomys anomalus Cabrera X - X
24 Neomys fodiens (Schr.) X - -
25 Pipistrellus pipistrellus Schreber - X X
26 Plecotus auritus (L.) X - -
27 Rhinolophus euryale Blasius X X X
28 Rhinolophus ferrumequinum Schreber X X X
29 Rhinolophus hipposideros X X X
30 Rupicapra rupicapra X X X
31 Sciurus vulgaris L. - - X
32 Sus scrofa Thomas - - X
33 Ursus arctos L. X X X
34 Vespertilio murinus L. X - X
35 Vulpes vulpes L. - - X

3.5.Pasari
In ceea ce priveste ornitofauna, sunt cunoscute in Parcul National Cozia 164 de specii de pasari. Defileul Oltului, pe langa
importanta sa peisagistica, este si un culoar favorabil pentru migratia pasarilor dinspre Europa Centrala spre Marea Egee
si invers, iar, ca urmare a aparitiei lacurilor de acumulare Turnu si Gura Lotrului, s-au creat conditii pentru stationarea
temporara si chiar iernarea pasarilor de apa.

1
 Dintre cele 164 de specii de pasari prezente in cadrul Parcului National Cozia, 69 sunt specii de interes conservativ.
Acestea sunt redate in tabelul de mai jos.

Tabel nr. 3.5 Speciile de pasari prezente in cadrul Parcului National Cozia
Directiva pasari
Nr. Crt. Denumirea speciei Cartea rosie a vertebratelor OUG 57/2007
79/409/EEC
1 Accipiter gentiles (L) - x x
2 Accipiter nisus (L) - x x
3 Aegithalos caudatus (L) - - -
4 Aquila pommarina (L) x x x
5 Aquila chrysaetos (L) x x x
6 Ardea cinerea (L) - - x
7 Athene noctua (L) - - x
8 Bubo bubo (L) x x x
9 Buteo buteo (L) - - x
10 Certhia familiaris (L) - - -
11 Ciconia ciconia x - x
12 Ciconia nigra x - x
13 Circaetus gallicus x - x
14 Cinclus cinclus (L) - - x
15 Coccothraustes coccothraustes (L) - - x
16 Columba palumbus (L) - x x
17 Corvus corax (L) x - -
18 Corvus corone cornix (L) - x x
19 Corvus f rugilegus (L) - x x
20 Coturnix coturnix (L) - x -
21 Cuculus canorus (L) - - x
22 Delichon urbica (L) - - -
23 Dendrocopos leucotos (L) - x x
24 Dendrocopos major (L) - x x
25 Dryocopus martius (L) - x x
26 Egretta garzetta (L) x x x
27 Erithacus rubecula (L) - - -
28 Falco peregrinus x x x
29 Falco subbuteo (L) - - x
30 Ficedula albicollis (L) - x x
31 Fringilla coelebs (L) - - x
32 Garrulus glandarius (L) - x x
33 Hieraaetus pennatus (L) x x x

2
 Directiva pasari
Nr. Crt. Denumirea speciei Cartea rosie a vertebratelor OUG 57/2007
79/409/EEC
34 Hippolais icterina (L) - - -
35 Hirundo rustica (L) - - -
36 Jynx torquilla (L) x - x
37 Lanius collurio (L) - x x
38 Larus argentatus (L) - x -
39 Larus melanocephalus (L) x x x
40 Larus ridibundus (L) - x -
41 Loxia curvirostra (L) - - x
42 Motacilla alba (L) - - x
43 Motacilla flava (L) - - x
44 Nucif raga caryocatactes (L) - x -
45 Nycticorax nycticorax (L) x x x
46 Pandion haliaetus x - x
47 Parus ater (L) - x x
48 Parus caeruleus (L) - - x
49 Parus major (L) - - x
50 Parus montanus (L) - - x
51 Perdix perdix (L) - x x
52 Phalacrocorax carbo (L) - - x
53 Phylloscopus trochilus (L) - - -
54 Phylloscopus sibilatrix (L) - - -
55 Phylloscopus sibilatrix (L) - - -
56 Pica pica (L) - - x
57 Ptyonoprogne rupestris (L) - - -
58 Regulus regulus (L) - - -
59 Saxicola rubetra (L) - - -
60 Serinus serinus (L) - - x
61 Sitta europaea (L) - - x
62 Streptopelia turtur (L) x x x
63 Strix aluco (L) - x x
64 Strix uralensis (L) x x
65 Tetrao urogallus (L) - x x
66 Troglodytes troglodytes (L) - x x
67 Turdus merula (L) - x -
68 Tyto alba (L) x - x
69 Upupa epops (L) x - x

2
 4. FLORA SI FAUNA REPREZENTATIVA A PARCULUI NATIONAL COZIA

Pentru prezentul raport, din speciile de flora si fauna prezente in cadrul Parcului National Cozia, a fost realizata o selectie a
unor specii reprezentative. Aceasta selectie a fost realizata tinand cont de urmatoarele aspecte:

• Sensibilitatea speciei la presiunile antropice asociate deseurilor;

• Reprezentativitatea speciei pentru alte specii (caracter umbrela);
• Reprezentativitatea speciei pentru habitatul pe care il ocupa;
• Caracterul emblematic al speciei pentru Parcul National Cozia.

4.1. Vegetatia reprezentativa a Parcului National Cozia

In ceea ce priveste vegetatia, s-a considerat ca niciuna dintre speciile de plante prezente in cadrul Parcului National Cozia nu
poate fi considerata reprezentativa pentru Parc, din cauza distributiei dispersate a fiecareia in cadrul acestuia. De asemenea,
impactul generat de deseuri asupra unor specii de plante nu poate fi considerat relevant pentru suprafata intregului Parc
National Cozia.

In acest sens, in ceea ce priveste flora si vegetatia, s-a considerat mai relevanta selectarea a doua habitate naturale cu o larga
distributie in cadrul Parcului National Cozia, respectiv 9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum si 9130 Paduri de fag de
tip Asperulo-Fagetum

Habitatul 9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

Habitatul cuprinde paduri de Fagus sylvatica si, in muntii mai inalti, de Fagus sylvatica-Abies alba sau de Fagus sylvatica-
Abies alba- Picea abies, dezvoltate pe soluri acide din domeniul medio-european al Europei centrale si central-nordice, cu
Luzula luzuloides, Polytrichum formosum si adesea, Deschampsia flexuosa, Calamagrostis villosa, Vaccinium myrtillus, Pteridium
aquilinum.

In concordanta cu sistemul de clasificare Palearctic Habitats, sunt incluse urmatoarele subtipuri:

• 41.111 Paduri medio-europene colinare de fag cu Luzula – padurile acidofile de Fagus sylvatica din lanturile hercinice
putin inalte si Lorena, din etajul colinar al lanturilor hercinice inalte, din Jura, de la marginea Alpilor, din dealurile sub-
panonice occidentale si intra-panonice, insotite in mica masura sau deloc de conifere aparute spontan, si in general cu
un amestec de Quercus petraea sau, in anumite cazuri, Quercus robur, in coronament.
• 41.112 Paduri medio-europene montane de fag cu Luzula - padurile acidofile de Fagus sylvatica, Fagus sylvatica si
Abies alba sau Fagus sylvatica, Abies alba si Picea abies din etajele montan si montan superior ale lanturilor hercinice
inalte, de la Vosgi si Padurea Neagra la patrulaterul boemian Jura, Alpi, Carpati si platoul bavarez.

Corespondenta cu habitatele din Romania (2005): padurile de tip Luzulo-Fagetum se pot incadra in cinci tipuri de habitate
romanesti, asa cum mentioneaza Donita si colaboratorii (2005):

• 4102 Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Hieracium
rotundatum -
Pal.Hab. (Donita et al. 2005) 42.1323 paduri dacice acidofile de fag si brad.
• 4105 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Festuca drymeia - Pal.Hab. (Donita et al.
2005) 41.1D54 Paduri sud-carpatice de fag cu Festuca drymeia.
• 4106 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum - Pal.Hab.
(Donita et al. 2005) 41.1D11 Paduri dacice de fag cu Luzula sp.
• 4107 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Vaccinium myrtillus - Pal.Hab. (Donita et
al.
2005)41.1D14 Paduri dacice de fag si afin.
• 4110 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia - Pal.Hab. (Donita et al. 2005) Paduri sud-
carpatice de fag cu Festuca drymeia.
2
Specii edificatoare si caracteristice: Fagus sylvatica, Abies alba, Picea abies, Luzula luzuloides, Polytrichum formosum si adesea
Deschampsia flexuosa, Calamagrostis villosa, Vaccinium myrtillus, Pteridium aquilinum.

2
 Figura nr. 4.1 Aspect al habitatului
9110 in Parcul National Cozia

Habitatul ocupa o suprafata semnificativa

din PN Cozia. Sunt prezente mai multe
portiuni cu fragmentare ridicata,
comparativ cu cele care au o fragmentare
slaba. In estul teritoriului PN Cozia exista
o zona in care habitatul ocupa o suprafata
mai mare, urmata de catre sud-estul,
centrul si sudul parcului. In figura de mai
jos este prezentata distributia in Parcul
National Cozia a habitatului natural 9110
Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum.

Figura nr. 4.2 Distributia habitatului

natural 9110 Paduri de fag de tip
Luzulo-Fagetum in Parcul National Cozia

Habitatul 9130 Paduri de fag de

tip Asperulo-Fagetum
Padurile de Fagus sylvatica si, in muntii
mai inalti, de Fagus sylvatica-Abies alba
sau de Fagus sylvatica-Abies alba-Picea
abies dezvoltate pe soluri neutre sau slab
acide, cu humus de calitate (mull), din
domeniile medio-europene si atlantice
ale Europei occidentale si ale Europei
centrale si centralnordice, caracterizate
printr-o reprezentare masiva a speciilor
apartinand grupurilor ecologice ale lui
Anemone nemorosa, Lamiastrum (Lamium)
galeobdolon, Galium odoratum si Melica uniflora si, la munte, diferitelor specii de Dentaria, formand un strat ierbos mai bogat
in
specii si mai abundent decat in padurile de la 9110 si 9120.

Habitatul prezinta corespondenta cu urmatoarele subtipuri specifice clasificarii Palearctic Habitats:

• 41.131 – Paduri medio-europene colinare si neutrofile de fag – incadreaza padurile neutrofile sau bazifile de
Fagus sylvatica si de Fagus sylvatica-Quercus petraea-Quercus robur, de pe dealurile, muntii scunzi si platourile arcului
hercinic si din regiunile sale periferice, din Jura, Lorena, bazinul Parisului, Burgundia, piemontul Alpilor, Carpati si cateva
localitati din Campia Baltica - Marea Nordului;
• 41.133 - Paduri medio-europene montane si neutrofile de fag – paduri neutrofile de Fagus sylvatica, de Fagus sylvatica si
Abies alba, de Fagus sylvatica si Picea abies, sau de Fagus sylvatica, Abies alba si Picea abies din etajele montan si
montan
2
 superior al muntilor Jura, Alpilor nordici si estici, Carpatilor vestici si marelui lant hercinic;
• 41.135 - Paduri panonice neutrofile de fag – paduri de fag neutrofile cu afinitati medio-europene de pe dealurile Campiei
Panonice si de la periferia vestica a acesteia.
• Corespondenta cu habitatele din Romania (2005): padurile de tip Luzulo-Fagetum se pot incadra in trei tipuri de
habitate romanesti, asa cum mentioneaza Donita si colaboratorii (2005):
• 4118 Paduri dacice de fag (Fagus sylvatica) si carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria bulbifera - Pal.Hab. (Donita et al.
2005) 41.1D224 Paduri dacice de fag cu Dentaria bulbifera.
• 4119 Paduri dacice de fag (Fagus sylvatica) si carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa - Pal.Hab. (Donita et al. 2005)
41.1D221 Paduri dacice de fag si carpen cu Galium schultesii.
• 4120 Paduri moldave mixte de fag (Fagus sylvatica) si tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis - Pal.Hab.
(Donita et al. 2005) 41.1D224 Paduri moldave de fag cu Tilia-Corydalis.
• Specii edificatoare si caracteristice: Fagus sylvatica, Abies alba, Picea abies, Anemone nemorosa, Lamiastrum (Lamium)
galeobdolon, Galium odoratum, G. schultesii, Melica uniflora, Dentaria spp.
•
Acest habitat ocupa cea mai mare suprafata din parc, majoritatea suprafetelor acoperite fiind concentrate in jumatatea
nord-vestica a Parcului National Cozia. Sunt prezente in general habitate fragmentate. In figura de mai jos este prezentata
distributia habitatului 9130 Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum in cadrul Parcului National Cozia.

Figura nr. 4.3 Aspect al habitatului 9130 in Parcul National Cozia

Figura nr. 4.4 Distributia habitatului natural 9130 Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum in Parcul Natio

2
 4.2. Fauna reprezentativa a Parcului National Cozia
In ceea ce priveste speciile de fauna, un principiu similar a fost aplicat pentru selectarea speciilor reprezentative. In primul
rand nu a putut fi selectata o singura specie care sa fie reprezentativa pentru toate grupele taxonomice de fauna din cadrul
Parcului National Cozia, ci s-a optat pentru trei specii, apartinand a trei grupe diferite de fauna. Astfel, izvorasul de balta cu
burta galbena (Bombina variegata) a fost selectat ca reprezentativ pentru toate grupele taxonomice de fauna de talie mica
(respectiv amfibieni, reptile, mamifere mici, nevertebrate) ca urmare a teritoriului sau redus, comparabil cu grupele
taxonomice reprezentate si a impactului pe care presiunile de tipul deseurilor o manifesta, respectiv, ocuparea habitatului
important (pentru reproducere, dar si hranire).

A doua specie reprezentativa selectata este zglavocul (Cottus gobio), o specie de peste bentonic de talie mica. Aceasta specie
este, in mod deosebit, sensibila la presiuni antropice de tipul pragurilor si barajelor si, ca urmare a faptului ca prezinta teritoriu
restrans si nu are obiceiul de a se deplasa pe distante foare mari (nu migreaza), ocuparea habitatului sau cu deseuri poate
reprezenta o presiune reala la adresa speciei. Aceasta specie a fost selectata ca reprezentativa pentru toate speciile de pesti
din cadrul Parcului National Cozia.

A treia specie de fauna reprezentativa selectata este ursul (Ursus arctos), o specie de mamifer de talie mare, cu teritoriu
foarte extins, cu preferinte pentru o gama variata de habitate si, mai ales, oportunist in ceea ce priveste sursele potentiale de
hrana. Aceasta specie a fost selectata ca reprezentativa pentru toate speciile de mamifere de talie mare si medie prezente in
cadrul Parcului National Cozia.

Izvorasul de balta cu burta galbena (Bombina variegata)

Bombina variegata (Linnaeus 1758) are o distributie ce cuprinde centrul si sudul Europei, exceptand regiunea de sud-vest.
Limita vestica a arealului include Germania, Olanda, Belgia si sudul Frantei. Specia este prezenta in Elvetia si Italia (o populatie
relicta de pe muntele Etna, Sicilia). In Grecia, izvorasul cu burta galbena este prezent pana in Peninsula Peloponeza. Limita
nordica a arealului se desfasoara intre Germania si Republica Ceha, sudul Poloniei, vestul Ucrainei, Romania si estul Bulgariei
(AmphibiaWeb, 2012).

In Romania, specia are o distributie larga ce include Arcul Carpatic, Depresiunea Transilvaniei, Campia de Vest si nordul
Moldovei. La fel ca in restul arealului, B. variegata prefera zonele colinare sau montane, spre deosebire de B. bombina, care
ocupa habitatele de la joasa inaltime (Fuhn, 1960). Zonele de contact intre cele 2 specii se afla la baza dealurilor subcarpatice,
in vestul si estul Romaniei si in Depresiunea Transilvaniei, unde apar hibrizi naturali cu caractere intermediare (Fuhn, 1960).
Forma este asemanatoare cu Bombina bombina, cu care este adesea confundata, insa are un habitus mai puternic si mai
indesat decat Bombina bombina. Pupila este cordiforma, iar timpanul este invizibil. Pe partea dorsala sunt numeroase
verucozitati foarte

Figura nr. 4.5 Exemplar de izvoras de balta cu burta galbena (Bombina variegata) in Parcul National Cozia

2
 aparente, iar fiecare dintre aceste verucozitati poseda in varf un spin cornos negru si puternic, inconjurat de numerosi spini
mici si ascutiti. Coloritul dorsal este cenusiu deschis, cenusiu brun, masliniu uniform sau patat cu negru, de obicei o pereche
de pete deschise intre umeri si o singura pata in mijlocul spatelui. Ventral predomina galbenul, variind de la galben deschis
pana la portocaliu, iar acest fond galben este marmorat cu cenusiu albastrui pana la negru. Varfurile degetelor sunt
intotdeauna galbene.

Traieste in orice acumulari de apa, fiind mai putin dificila in alegerea biotop-ului decat specia inrudita, si poate fi gasita in
baltoace
poluate, fara vegetatie, sau in balti temporare care seaca vara.

Broastele intra in apa de la inceputul lui aprilie, perioada de ponta este mai tarzie decat la Bombina bombina, de obicei in mai.
Amplexul este lombar, iar imperecherea si ponta au loc de 2-3 ori pe an, din mai pana in septembrie. Hiberneaza pe uscat, in
fisuri sau sub pietre.

Bombina variegata populeaza in principal zonele colinare si montane, habitatele preferate incluzand paduri de conifere, paduri
de foioase, paduri de amestec, pajisti, pajisti cu arbusti, lunci inundabile sau mlastini si turbarii. In zone de altitudine joasa
specia populeaza, in principal, padurile de foioase, in timp ce, la altitudini mai ridicate, prefera padurile de conifere, limita
superioara a padurilor si poienile. Izvorasul cu burta galbena foloseste o gama variata de corpuri de apa, cum ar fi lacuri,
iazuri, mlastini, rauri, parauri, izvoare, chiar si baltile formate in urmele de la autovehicule sau animale.

Figura nr. 4.6 Habitat favorabil pentru izvorasul de

balta cu burta galbena (Bombina variegata) in Parcul
National Cozia

Hibernarea incepe la sfarsitul lunii septembrie,

inceputul lunii octombrie si se termina in martie-mai, in
functie de inaltimea la care se afla populatia.
Hibernarea are loc in gauri in pamant, sub pietre si in
busteni sau sub acestia. In izvoarele termale specia
este activa pe toata perioada anului. Reproducerea
incepe la 5-10 zile de la intrarea in apa si se extinde
pana in august. Amplexul este pelvic. Specimenele in
amplex si larvele sunt observate concomitent. Pe
langa o diversitate ridicata de habitate acvatice de
reproducere, acest
fenomen creste varietatea de habitate utilizate de populatiile de mormoloci. La nivel global populatiile de Bombina variegata
nu prezinta amenintari semnificative, dar la nivel local diferite populatii pot fi amenintate de pierderea habitatelor, ca urmare
a extinderii suprafetelor urbane, dezvoltarea retelelor
de transport, agricultura etc. De asemenea, colectarea
pentru comertul cu animale de companie sau ca
momeala pentru pescuit poate conduce la declinul
local semnificativ al populatiilor. Poluarea genetica
prin hibridizarea cu Bombina bombina reprezinta o alta
amenintare pentru specie in zona de contact dintre
cele 2 specii. Habitatele acvatice, reprezentate fie
de cursuri de apa sau balti, reprezinta principalele
tipuri de habitate preferate de Bombina variegata.
Distributia speciei in cadrul Parcului National Cozia,
precum si gradul de sustenabilitate a zonelor populate
de specie este prezentata in figura de mai jos.

Figura nr. 4.7 Distributia izvorasului de balta cu burta

2
galbena (Bombina variegata) in Parcul National Cozia

2
 Ursul (Ursus arctos)

Ursul (Ursus arctos Linnaeus 1758) este cea mai mare specie de carnivor din fauna Europei, ajungand la o greutate de peste
350 de kilograme, fiind si cea mai larg distribuita specie de ursid. Exemplarele din Romania au greutati cuprinse intre 253 si
481 kg, recordul mondial cinegetic provenind din Bistrita (Prundu Bargaului) (Murariu & Munteanu, 2005). In mod normal,
greutatea este cuprinsa intre 150 si 200 kg (loc. cit.), dar variaza in functie de sex si de perioada anului, cea mai mare
greutate fiind atinsa toamna, inaintea inceperii hibernarii.

Ursii sunt mamifere plantigrade de mari dimensiuni cu corp robust si aparenta greoaie. Viteza maxima de deplasare poate
atinge 45 km / h. Culoarea blanii variaza de la brun inchis pana la aproape negru, juvenilii putand prezenta un guler mai
deschis, care dispare odata cu inaintarea in varsta. Perioada de naparlire: iunie – iulie. Maturitatea sexuala este atinsa la 3 – 4
ani. Reproducerea are loc in lunile iunie – iulie. Perioada de gestatie dureaza pana in februarie, cand femela da nastere la 1
pana la 4 pui (in medie 2), cu o greutate cuprinsa intre 300 si 350 g. Ochii puilor se deschid la o luna dupa nastere.

Figura nr. 4.8 Urme (sus) si exemplar (jos) de urs (Ursus arctos)

Membrul posterior

Membrul anterior

2
Animal nocturn, ziua sta ascuns. Se retrage pe perioada sezonului rece intr-un adapost (barlog) captusit cu iarba uscata,
frunze si muschi, unde intra intr-o stare de latenta (asemanatoare diapauzei de la insecte). In aceasta perioada, ritmul
cardiac si temperatura corporala nu scad semnificativ, spre deosebire de starea de hibernare veritabila, caracterizata prin
reducerea drastica a ritmului cardiac si scaderea temperaturii corporale pana la valori care ating chiar 4 grade C. In anii
cu ierni blande ursii (mai ales masculii) nu intra in aceasta stare. Femelele care trebuie sa nasca si sa-si alapteze puii, de
asemenea, nu hiberneaza.

Omnivor, raportul dintre cantitatile de hrana vegetala si animala depinde de anotimp. Dupa iesirea din barlog, consuma
predominant hrana animala, iar, odata cu incalzirea vremii si aparitia vegetatiei, dieta se diversifica cu diferite graminee,
fructe, rizomi si ciuperci. Consuma nevertebrate (himenoptere, coleoptere si ortoptere), larve si viermi, in special anelide
si vertebrate: pesti, amfibieni, reptile, mamifere salbatice (cerb, caprior, mistret) si domestice (Murariu & Munteanu,
2005).

Ca urmare a teritoriului extins al speciei, in cadrul Parcului National Cozia, ursul este prezent in toate habitatele, iar o
prezentare a distributiei ursului in interiorul Parcului ar fi irelevanta, intreg parcul fiind inclus in distributia speciei. In
acest sens s-a optat pentru o prezentare a zonelor cu cel mai mare grad de favorabilitate pentru specie, reprezentat prin
raportul dintre indexul relativ de biodiversitate normalizat RBI (habitate cu potential optim pentru specie) si suprafete de
risc de mediu ERS (habitatele cu cele mai putine impacturi manifestate asupra speciei).

Figura nr. 4.9 Exemplu de habitat favorabil pen

Figura nr. 4.10 Distributia zonelor favorabile pentru conse

2
 Zglavocul (Cottus gobio)

Zglavocul este un cotid de talie mica (8-10 cm, rar 12-13 cm) al Figura nr. 4.11 Exemplar de zglavoc (Cottus
carui corp este alungit, gros, fusiform, avand aspect de guvid. Capul gobio)
este mare, comprimat dorso-ventral si este mai gros decat corpul. Gura
este mare, terminala, prevazuta cu dinti marunti, dispusi pe mai multe
randuri pe premaxilar, vomer si dentar. Preopercularul prezinta un tep cu
orientare superioara, iar regiunea cozii este comprimata lateral. Pe
linia medio- dorsala sunt vizibile doua inotatoare dorsale (una in
regiunea trunchiului, respectiv una in regiunea cozii) care se ating.
Inotatoarele pectorale sunt mari (deosebit de mari) in raport cu talia, iar
inotatoarele ventrale au pozitie toracala. Exoscheletul lipseste (tegument
lipsit de solzi). Coloritul variaza in functie de conditiile mediului de viata,
respectiv stare fiziologica, varsta si sex. Zona dorsala a corpului este
brun-cafenie si totodata marmorata mai inchis. Jumatatea posterioara a
corpului prezinta benzi transversale (3-4) de culoare inchisa, iar
inotatoarele dorsale, pectorale si caudala prezinta marmoratii
dispuse in benzi longitudinale. Inotatoarea anala, respectiv
inotatoarele ventrale nu prezinta marmoratii/pete, dar sunt intalniti
rar/izolat indivizi care prezinta la nivelul inotatoarei anale benzi slab
evidente, formate din pete cafenii.

Epoca de reproducere debuteaza in luna martie si se incheie in luna

aprilie. Maturitatea sexuala se instaleaza la varsta de 2 ani, iar
dimorfismul sexual consta in faptul ca masculii au botul mai lat si
ventralele mai lungi decat femelele.

Dupa depunerea pontei, masculii pazesc ponta, respectiv o ventileaza

pana la eclozare, fenomen care apare dupa 4-5 saptamani (perioada de
eclozare este influentata de temperatura apei) de la depunerea pontei.
Se hraneste cu larve de insecte, icre sau puiet de peste, respectiv ponta
de amfibieni. Prefera apele reci reofile din zonele de munte (rauri,
paraie, rar lacuri de munte). Se refugiaza adesea sub pietrele aflate in
apropierea malului. Specie reofila si strict sedentara care nu intreprinde
migratii.

Desi nu a fost cartata pana in prezent distributia speciei Cottus

gobio in cadrul Parcului National Cozia, pe baza preferintelor de
habital ale speciei si pe baza unor presiuni cunoscute, urmatoarea harta
ce prezinta potentiala distributie a speciei in cadrul Parcului a putut fi
generata.

Figura nr. 4.12 Exemplu de habitat favorabil pentru

zglavoc (Cottus gobio) in Parcul National Cozia

Figura nr. 4.13 Distributia potentiala a zglavocului

(Cottus gobio) in Parcul National Cozia

3
5. PRESIUNI SI AMENINTARI REFERITOARE LA DESEURI

5.1.Surse de deseuri
In cadrul Planul de management al Parcului National Cozia si al siturilor Natura 2000 din zona acestuia ROSCI0046
Cozia si ROSPA0025 Cozia - Buila-Vanturarita se recunoaste existenta presiunii asupra biodiversitatii ca urmare a
“intensificarii activitatilor turistice, cu efecte negative pentru biodiversitate si peisaje, din cauza recoltarii de material
biologic cu valoare conservativa, a abandonarii de deseuri, tulburarea linistii animalelor salbatice”, dar si a altor cauze,
precum exploatarea nedurabila a resurselor, in special a lemnului in zona de conservare durabila, incendiile, braconajul si
schimbarea categoriei de folosinta a unor suprafete de teren.

De asemenea, dintre amenintarile cele mai importante asupra peisajului si mediului fizic, Administratia Parcului National
Cozia a considerat ca fiind prioritar, ocupand prima pozitie, abandonarea gunoaielor, mentionand ca „Acestea, pe langa
poluarea produsa, imprima un aspect urat al unor locuri de popas si belvedere. Unele peisaje locale din apropierea locurilor
de campare, a cabanelor sau a traseelor turistice sunt afectate de gunoaiele abandonate de turisti sau administratorii
cabanelor. Inclusiv pe raurile Olt si Lotru plutesc deseori o multime de PET-uri sau alte deseuri”.

Avand in vedere cele mentionate anterior si recunoscute de Administratia Parcului National Cozia, principala sursa de
deseuri este reprezentata de turism (activitati turistice). Echipa proiectului considera importanta includerea si a altor
surse de deseuri precum:

• Aglomerarile/asezarile umane;
• Reteaua rutiera si feroviara;
• Unele activitati comerciale (situate in cadrul localitatilor).

Se observa astfel caracterul difuz al surselor de deseuri din cadrul Parcului National Cozia, nefiind identificate suprafete
exinse pe care sunt depozitate deseuri ci, in fapt, deseuri dispersate pe suprafete extinse, cu o densitate redusa, dar care
contribuie la degradarea capitalului natural.

In acest sens si avand in vedere cele mentionate anterior a putut fi generata o harta a principalelor surse de deseuri din
cadrul Parcului National Cozia, prezentata mai jos.

5.2.Tipuri de deseuri

Administratia Parcului National Cozia a identificat

Figura nr. 5.1 Zonele identificate ca generatoare de deseuri
principalele surse de deseuri, alaturi de care au
fost luate in considerare inca trei (a se vedea
sectiunea anterioara). Avand in vedere potentialele
surse de deseuri, tipurile de deseuri generate sunt
reprezentate in principal de ambalaje din plastic,
resturi nu au fost identificate deseuri periculoase.

In conformitate cu Hotararea nr. 856 din 16 august

2002 privind evidenta gestiunii, deseurilor si pentru
aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv
deseurile periculoase, deseurile identificate in
cadrul Parcului National Cozia sunt enumerate in
tabelul ce urmeaza.

3
 Tabel nr. 5.1 Categoriile de deseuri identificate in cadrul Parcului National Cozia

Nr. crt. Cod deseu Denumire deseu

1 02 01 04 deseuri de materiale plastice (cu exceptia ambalajelor)

2 02 01 07 deseuri din exploatarea forestiera
3 15 01 ambalaje (inclusiv deseurile de ambalaje municipale colectate separat)
4 15 01 01 ambalaje de hartie si carton
5 15 01 02 ambalaje de materiale plastice
6 15 01 03 ambalaje de lemn
7 15 01 04 ambalaje metalice
8 15 01 07 ambalaje de sticla
9 15 01 09 ambalaje din materiale textile
10 16 01 03 anvelope scoase din uz
11 16 01 17 metale feroase
12 16 01 18 metale neferoase
13 16 01 19 materiale plastice
14 16 01 20 sticla
15 16 01 99 alte deseuri nespecificate
16 16 02 16 componente demontate din echipamente casate, altele decat cele specificate la 16 02 15
17 17 01 beton, caramizi, tigle si materiale ceramice
18 17 01 01 beton
19 17 01 02 caramizi
20 17 01 03 tigle si materiale ceramice
21 17 02 01 lemn
22 17 02 02 sticla
23 17 02 03 materiale plastice
24 17 05 pamant (inclusiv excavat din amplasamente contaminate), pietre si deseuri de la dragare
25 20 01 01 hartie si carton
26 20 01 02 sticla
27 20 01 10 imbracaminte
28 20 01 11 textile
29 20 01 39 materiale plastice
30 20 01 40 metale
31 20 02 01 deseuri biodegradabile
32 20 03 03 deseuri stradale

3
 5.3. Forme de impact la adresa speciilor reprezentative de flora si fauna
Pentru a putea intelege impactul pe care depozitarile necontrolate il au asupra biodiversitatii.
Habitatul 9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum si Habitatul 9130 Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
Luand in considerare cele trei directii pentru care se evalueaza starea de conservare a habitatelor naturale:

• din punct de vedere al suprafetei acoperite de catre habitat;

• din punct de vedere al structurii si functiilor sale specifice;
• din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare.

Se poate spune ca prezenta deseurilor sporadice in cadrul habitatelor naturale 9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum si
9130 Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum nu poate conduce la o degradare a starii de conservare a acestuia, tocmai ca
urmare a suprafetelor lor extinse, de ordinul miilor de hectare.

Totusi, valoarea estetica a habitatelor este puternic afectata de o astfel de presiune, fapt care reiese mai putin prin evaluarea
starii de conservare.

Aceasta forma de impact se poate manifesta asupra tuturor habitatelor prezente in cadrul Parcului National Cozia si poate duce,
in timp, la scaderea potentialului turistic si a valorii serviciilor ecosistemice oferite de acesta.

Figura nr. 5.2 Aspect al unei suprafete de habitat natural a carui valoare estetica este redusa ca urmare a prezentei deseurilor

Izvorasul de balta cu burta galbena (Bombina variegata)

Deseurile reprezinta o presiune la adresa izvorasului de balta cu burta galbena (Bombina variegata) si a altor specii de fauna
mica, cu stil de viata amfibiu sau nu, prezente in cadrul Parcului National Cozia. Deseurile pot fi antrenate de scurgeri si
colectate in zone usor depresionare (in balti) care reprezinta habitatele de reproducere ale speciei. Deseurile pot ocupa
suprafete in cadrul habitatelor de reproducere, ducand la o reducere a habitatelor disponibile pentru specie.

De asemenea, remanenta in mediul acvatic poate insemna emanarea unor substante toxice pentru larvele de amfibieni sau
pentru ponta (adezivi, coloranti, vopseluri, compusi plastici), modificarea parametrilor fizico-chimici ai apei (prin prezenta
particulelor fine precum rumegus, cenusa etc. sau prin descompunerea deseurilor organice). Luand in considerare faptul ca
habitatul natural de reproducere a izvorasului de balta cu burta galbena (Bombina variegata) si a altor amfibieni are, in cele mai
multe dintre cazuri, o suprafata redusa, modificarea parametrilor apei se poate realiza cu usurinta, putand duce la
compromiterea pontei sau chiar la moartea exemplarelor adulte.

3
 Unele tipuri de deseuri din categoria
ambalajelor, precum PET-uri, doze de
aluminiu, conserve, pungi de plastic, pot
actiona ca niste capcane, micii amfibieni
(in stadiu larvar sau chiar adult) putand
muri captivi in interiorul acestora. De
asemenea, prezenta deseurilor in habitatele
de reproducere (balti de mici dimensiuni)
poate duce la cresterea temperaturii apei,
prin albedoul ridicat al deseurilor si prin
procesele de descompunere a materiei,
ducand la accelerarea ratei de evaporare a
acesteia si la cresterea riscului de uscare a
pontelor sau larvelor de amfibieni.

Figura nr. 5.3 Exemplare in stadiu

larvar de triton moarte ca urmare a
captivitatii in interiorul unei doze de
aluminiu

Ursul (Ursus arctos)

Ursul a devenit, in ultimii ani, o specie

foarte des asociata cu deseurile, ca urmare
a pierderii habitatelor naturale din cauza
extinderii urbane, asociata cu o cantitate
mult mai mare de deseuri generate. Totusi,
ursul nu este singura specie oportunista
din punct de vedere al resursei de
hrana, vulpile, mistretii, o parte dintre
pasari si altele profitand in egala masura
de noua resursa trofica.

Din fericire, un astfel de comportament al

ursilor nu poate fi semnalat la scara
larga in cadrul Parcului National Cozia, insa
este nevoie de implementarea unor
masuri de gestionare a deseurilor pe
teritoriul parcului, astfel incat sa se
pastreze caracterul natural al
comportamentului ursilor.

Prezenta unei mari cantitati de deseuri

menajere a facut posibil ca ursii sa
asocieze o parte din deseuri cu o potentiala
Figura nr. 5.4 Exemplar de urs cu comportament alterat ca urmare a prezentei
resursa de hrana permanent disponibila.
unei cantitati ridicate de deseuri disponibile (sursa: www.bizbrasov.ro/)
Aceasta asociere a dus la alterarea
comportamentului normal al animalelor, devenind mult mai indraznete cu omul, renuntand la sursele naturale de hrana in
favoarea deseurilor menajere. O astfel de alterare a comportamentului creste riscul aparitiei conflictelor de tipul om-animal si
poate duce la clasificarea exemplarelor ca fiind periculoase, urmata de inlaturarea acestora, de cele mai multe ori prin

3
omorare.

3
 Zglavocul (Cottus gobio)

In mediu acvatic, deseurile prezinta cel mai mare risc pentru biodiversitate, ca urmare a posibilitatii emanarii unor
substante toxice pentru pesti (adezivi, coloranti, vopseluri, compusi plastici), ce determina modificarea parametrilor
fizico-chimici ai apei (prin prezenta particulelor fine precum rumegus, cenusa etc. sau prin descompunerea deseurilor
organice).

De asemenea, ca urmare a faptului ca habitatele acvatice sunt restranse ca suprafata in cadrul Parcului National Cozia,
ocuparea unor suprafete importante de habitat pentru pesti cu deseuri poate duce la o degradare rapida a starii de
conservare a acestora.

In mod similar amfibienilor si mamiferelor mici, in mediul acvatic este foarte usor ca unele deseuri din categoria
ambalajelor, precum PET-uri, doze de aluminiu, conserve, pungi de platic, sa actioneze ca niste capcane, pestii putand
muri captivi in interiorul acestora.

Nu in ultimul rand, trebuie mentionat faptul ca deseurile sunt antrenate de ploi si de scurgerile de pe versanti in cursuri
de apa. Concentrarea deseurilor in zone ingustate in mod natural de trunchiuri de copaci sau vai inguste poate avea loc in
timpul viiturilor, generand bariere care impiedica deplasarea libera a exemplarelor intre suprafete favorabile de habitat
sau migrarea catre habitatele de reproducere (in cazul altor specii de pesti decat zglavocul).

5.4. Masurile de conservare ale Parcului National Cozia, referitoare la Deseuri

Pentru atingerea obiectivelor privind protejarea si conservarea habitatelor si speciilor din PN Cozia si siturile Natura
2000 din zona acestuia, Administratia Parcului National Cozia a inclus in Planul de Management urmatoarea masura de
cons ervare care se adreseaza problemei deseurilor:

Instituirea unui sistem de evacuare a deseurilor din parc si realizarea de cosuri de gunoi anti-urs care sa evite
atragerea animalelor salbatice si dependenta lor de resturile menajere.

Aceasta masura a fost inclusa in Planul de Actiuni sub forma „B.3. Stabilirea si implementarea unui sistem de management
al deseurilor” care urmeaza a fi implementat pe intreaga perioada de valabilitate a Planului de Management. Pentru
implementarea acestei masuri, Administratia Parcului National Cozia a luat in considerare parteneriate cu autoritati
publice locale, proprietari si administratori de terenuri.

3
6. ACTIVITATILE DE ECOLOGIZARE-PROIECTUL

Cu ocazia Zilei Mondiale a Curateniei, pe 23 septembrie

Figura nr. 6.1 Locatii ale activitatilor de ecologizare
2019, echipa Nestlé Romania, parteneri privati si realizate de echipa Nestlé
reprezentanti ai autoritatilor locale precum Regia Nationala
a Padurilor RomSilva, Apele Romane – Administratia
Bazinala de Apa Olt, Ocolul Silvic Calimanesti, Agentia
Nationala pentru Arii Naturale Protejate si Salvamont,
precum si voluntari din Bucuresti si localitatile valcene
riverane Parcului National Cozia au participat la actiuni de
ecologizare de-a lungul raului Olt si pe mai multe trasee
turistice din Parcul National Cozia.

Actiunea de ecologizare s-a concentrat pe curatarea

deseurilor de pe noua trasee turistice de-a lungul raului
Olt, din zonele Salatrucel, Calimanesti-Caciulata, Castrul
Roman Arutela, Valea Baiasului, cascada Lotrisor,
Manastirea Turnu, defileul Oltului pe segmentul Calinesti-
Proieni-Racovita, Valea Pausa si Turnu-Valea Oltului. Figura nr. 6.2 Activitati de ecologizare
realizate la Cascada Lotrisor

Peste 500 de voluntari aflati sub coordonarea rangerilor de

la Parcul National Cozia au colectat peste 40 de tone de
deseuri, care au fost trimise catre reciclare sau valorificare.

In urma activitatii s-au colectat din habitate naturale peste

40 de tone de deseuri. La circa opt luni dupa realizarea
activitatii, pe traseul turistic ce traverseaza habitatele
naturale de pe Valea Lotrisorului, aproape ca nu au fost
observate deseuri, astfel ca habitatele si peisajul pot fi
admirate in intreaga lor maretie.
Figura nr. 6.3 O fractie a deseurilor colectate
de pe malul Oltului, din zona Turnu

3
 Pe Valea Baiasului, in lungul drumului DJ 703 M si pe traseul ce continua de la Manastirea Turnu insa, a fost semnalata o
cantitate impresionanta de deseuri dispersata pe o fasie de circa 10-15 metri in lungul drumului. De asemenea, pe drumul
forestier din lungul Oltului de pe malul stang, deseurile sunt inca prezente.

In cursul lunii mai, activitatile de monitorizare a faunei au permis realizarea unor observatii interesante, enumerate mai jos:

- In doua locatii, pe raul Olt a fost semnalata prezenta castorului

- Pe un drum forestier aflat pe malul stang al Oltului a fost identificat croitorul cenusiu (Morimus funereus)
- Pe Valea Baiasului au fost observate specii de reptile (Podarcis muralis si Natrix tesselata), chiar multiple exemplare
juvenile, cu varsta de sub un an
- Pe Valea Baiasului a fost observat un exemplar de barza alba (Ciconia ciconia) in timp ce se hranea
- Pe Valea Baiasului au fost observate specii de amfibieni (Rana dalmatina si Bufo bufo) aflate la reproducere
- Pe Valea Lotrisorului au fost observate exemplare de izvoras de balta cu burta galbena (Bombina variegata) aflate la
reproducere

Figura nr. 6.4 Starea habitatelor dupa opt luni de la realizarea activitatilor de ecologizare

3
7. PROPUNERI DE ACTIVITATI VIITOARE

Ca urmare a monitorizarii rezultatelor activitatilor din 2019 a fost posibila realizarea unei liste de potentiale activitati ce
pot fi desfasurate in 2020, redata in continuare:

1. Continuarea activitatilor de ecologizare pe Valea Baiasului si in lungul Oltului, mai ales pe malul stang al acestuia.

2. Sprijinirea Administratiei Parcului National Cozia prin instalarea unor tomberoane anti-urs pe Valea Baiasului si in
lungul Oltului.

3. Sprijinirea Administratiei Parcului National Cozia prin instalarea unor tomberoane anti-urs la capetele traseelor
turistice, in locatii usor accesibile pentru autospecialele de salubritate.

4. Sprijinirea Administratiei Parcului National Cozia prin instalarea unor panouri de crestere a gradului de constientizare
pentru turisti, cu privire la problema deseurilor in zonele naturale.

5. Desfasurarea unei noi activitati pe alte trasee turistice din cadrul Parcului National Cozia.

6. Desfasurarea activitatilor de ecologizare in vaile raurilor de munte, pentru imbunatatirea conditiilor habitatelor
acvatice.

3
 ANEXE FOTOGRAFICE

Deseuri dispersate observate pe Valea Baiasului

4
Deseuri observate pe malul stang al Oltului Anvelopa uzata pe Valea Oltului

Deseuri observate pe malul stang al Oltului Deseuri observate pe traseul turistic de pe malul stang al
Oltului

Deseuri observate pe traseul turistic de pe malul stang al

Oltului Deseuri observate pe traseul turistic de pe malul stang al
Oltului

4
 Exemplare de broasca raioasa bruna
(Bufo bufo) la reproducere (a se vedea ponta)

Exemplar de soparla de ziduri (Podarcis muralis) observat pe Valea Baiasului

4
4
 Șopârlă de ziduri (Podarcis muralis) observat pe Valea Baiasului

Juvenil de guster (Lacerta viridis) observat pe Valea Baiasului

Exemplar de triton (Ichtiosaura alpestris) observat pe malul stang al Oltului

4
 Exemplar de salamandra (Salamandra salamandra) observat pe Valea Baiasului

Exemplar de salamandra (Salamandra salamandra) observat pe Valea Baiasului

Exemplar de broasca rosie de munte (Rana temporaria) observat pe Valea Baiasului

4
 Exemplar de croitor cenusiu (Morimus funereus) observat pe malul stang al Oltului

Exemplar de croitor cenusiu (Morimus funereus) observat pe Valea Baiasului

Exemplar croitor alpin (Rosalia alpina) observat pe Valea Baiasului

4
 Exemplar de codobatura alba (Motacilla alba) observat pe Valea Oltului

Sorecar comun (Buteo buteo) observat pe Valea Baiasului

4
 Arbore ros de castor (Castor fiber)
pe malul stang al Oltului

4
 Urme de castor (Castor fiber) observat pe malul stang al Oltului

Habitat de castor (Castor fiber)

PARCUL NATIONAL COZIA