Cuprins:

1.Teoria ierarhiei nevoilor

2.Piramida nevoilor umane
3.Interdependenta nevoilor umane
Bibliografie

1.Nevoile i motivaiile iat dou dintre atributele specifice fiinei umane, care ne definesc i
ne difereniaz. Sunt dou din lucrurile care te pot face s rmi un om obinuit toat viaa sau s
devii lider.
De-a lungul vremii numeroi psihologi au ncercat s explice misterele comportamentului
uman n funcie de aceste dou atribute. Unul dintre primii care au realizat o ierarhizare a
acestora a fost Abraham Maslow. n 1954 el a ncercat s sintetizeze un mare numr de cercetri
legate de nevoia i motivaia uman. nainte de el, cercettorii se concentraser separat pe factori
biologici i deprinderi motenite pentru a explica ce anume direcioneaz i susine
comportamentul uman.
Abraham Maslow a dezvoltat o teorie a personalitii fiinei umane ce a avut o influen
deosebit n mai multe domenii. Aceast larg influen s-a datorat n parte i naltului nivel
practic al teoriei sale. Muli oameni descoper c e uor de neles ce afirm Maslow. Ei pot
recunoate n piramida sa unele caracteristici ale experienei sau comportamentului lor.
Descoper c sunt reale i identificabile, doar c ei nu-i puseser niciodat problema n acest
mod pn atunci.
2.Teoria ierarhiei nevoilor a fost elaborata de psihologul american Abraham Maslow. Maslow
ierarhizeaza nevoile umane in functie de prioritatea lor in cinci categorii:

Nevoile fiziologice sunt nevoile de baza ale corpului uman: hrana, apa, somn, adapost,
etc. Ele sunt dominante atunci cand nu sunt satisfacute la un nivel acceptabil. in acest caz
nici o alta nevoie nu poate sta la baza motivatiei.
Nevoile de siguranta si securitate cuprind nevoia de stabilitate, protectie impotriva
imbolnavirilor, a vatamarilor fizice, a dezastrului economic, a factorilor ocazionali si
imprevizibili, nevoia de structura, ordine si lege. De obicei nevoia de securitate este activa
1

si dominanta in cazuri deosebite, cum ar fi razboiul, epidemiile, catastrofele naturale,

dezorganizarea societatii, crize economice, nevroze, situatii negative cronice.
Nevoile sociale sunt legate de natura sociala a omului. Initial Maslow s-a referit la ele ca
nevoie de dragoste si apartenenta. in aceasta categorie intra si nevoia de prieteni, de relatii
agreabile cu cei din jur, nevoia de familie. Nevoile sociale se manifesta sub urmatoarele
forme:
Nevoia de afiliere se refera la dorinta de a avea prieteni, colaboratori, de a se asocia cu
alte persoane. Individul cauta compania altor persoane, fie in grupuri mici, informale, fie
in organizatii formale.
Nevoia de afectivitate este o nevoie sociala universala si se manifesta in doua directii:
de la individ spre alte persoane si dinspre cei din jur spre individ.
Nevoia de cooperare este una din cele mai puternice nevoi umane si rezulta din nevoia
de afiliere. in cadrul organizatiilor se manifesta mai ales prin munca in echipa.
Nevoia de stima cuprinde doua grupe de nevoi delimitate in functie de unghiul de
abordare care poate fi intern sau extern. Din punct de vedere intern, nevoia de stima
cuprinde dorinta de putere, realizare, incredere, independenta, libertate iar din punct de
vedere extern dorinta de a avea reputatie sau prestigiu, statut, faima si glorie,
recunoastere, demnitate, apreciere. Satisfacerea acestor nevoi duce la incredere in sine,
constientizarea valorii proprii, sentimentul de a fi util si necesar in lume.
Nevoia de autorealizare (autoactualizare) este dorinta unei persoane de a se realiza ca o
personalitate unica in concordanta cu potentialul sau si in cadrul limitelor impuse de
realitate. Satisfacerea acestei nevoi permite individului sa-si realizeze potentialul,
talentele si capacitatile de care dispune, totodata va duce si la cresterea celorlalte nevoi.

3.

Nevoile sunt interdependente si isi gasesc exprimarea maxima in nevoia de autorealizare,

care apare pe masura satisfacerii tot mai multor nevoi de pe nivelele inferioare.
Nevoile de ordin superior nu actioneaza in mod obligatoriu in ordinea ierarhiei lor. La un
moment dat pot fi active mai multe categorii de nevoi.
In plus, chiar Maslow a subliniat ca ierarhia nevoilor nu trebuie privita rigid, deoarece ordinea
nevoilor poate varia de la o persoana la alta.
Daca nici o nevoie nu este satisfacuta, cele de la baza piramidei trebuie satisfacute mai intai.
Dupa ce un nivel de nevoi a fost satisfacut intr-o masura acceptabila, poate deveni operant
urmatorul nivel. O nevoie odata satisfacuta inceteaza sa mai fie motivatoare. Nevoile de nivel
superior, mai ales cele personale (stima, realizare), sunt mult mai puternice sub aspect
motivational decat cele de nivel inferior si efectul lor este mai indelungat.
Maslow sustine ca pentru satisfacerea nevoilor de baza exista anumite preconditii. Fara existenta
acestora nevoile nu pot fi satisfacute. Amenintarile asupra existentei acestor conditii actioneaza
ca si cum ar fi amenintata insasi satisfacerea nevoilor. Din aceasta cauza multi autori includ cele
doua conditii intre nevoi, rezultand astfel o piramida cu sapte nivele. Cele doua conditii sunt:
Libertatea de exprimare si investigare, care se refera la existenta unor conditii sociale ce
permit unei persoane sa se exprime liber, sa faca ceea ce doreste, atata timp cat nu raneste
pe altii, sa investigheze, sa caute informatii, sa se apere si incurajeaza justitia, cinstea si
onestitatea.
Nevoia de a stii si a intelege, care cuprinde dorinta de a dobandi si a sistematiza
cunostinte despre mediu, nevoia de a-si satisface curiozitatea, nevoia de meditatie,
experimentare, explorare.
2

Aspecte specifice:
Nevoile sunt interdependente si isi gasesc exprimarea maxima in nevoia de autorealizare,
care apare pe masura satisfacerii tot mai multor nevoi de pe nivelele inferioare.
Nevoile de ordin superior nu actioneaza in mod obligatoriu in ordinea ierarhiei lor.
La un moment dat pot fi active mai multe categorii de nevoi.
In plus, chiar Maslow a subliniat ca ierarhia nevoilor nu trebuie privita rigid, deoarece
ordinea nevoilor poate varia de la o persoana la alta.

Ierarhia nevoilor depinde de personalitatea, mediul social-cultural si succesele sau

esecurile anterioare ale persoanei. De exemplu, pentru persoanele creative satisfacerea
nevoii de creativitate, parte a nevoii de autoactualizare, este mai importanta decat
satisfacerea oricarei alte nevoi. Creativitatea lor se manifesta nu ca nevoie de
autorealizare activata ca urmare a satisfacerii nevoilor de nivel inferior, ci ea este activa si
in cazul in care nevoile de baza nu sunt satisfacute.
O alta cauza a rasturnarii ierarhiei poate fi satisfacerea unei categorii de nevoi pentru o
perioada indelungata dupa care nevoia va fi subevaluata. De exemplu, persoana care
niciodata nu a suferit de foame subestimeaza efectele nesatisfacerii nevoii de hrana si
priveste hrana ca ceva neimportant.
O nevoie nu trebuie sa fie satisfacuta in proportie de 100% pentru ca o alta nevoie sa
devina motivatoare. Cei mai multi oameni sunt numai partial satisfacuti in nevoile lor.

4.Bibliografie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Abraham_Maslow
http://www.succesulpersonal.ro/sp/index.php?p=comunicare&art=143
http://catalinarisipanu.blogspot.com/2011/11/motivarea-si-piramida-trebuintelor-lui.html