Cuprins:

1.Definitii ale motivului si motivatie

2. Motiv o cauz principal a unui comportament
3.Personalitatea si sfera motivationala.
Bibliografie

1.Motivul este acel fenomen psihic ce are un rol esenial n declanarea,

orientarea i modificarea conduitei, iar motivaia e constituit din ansamblul motivelor,
mai bine zis din structurarea tuturor motivelor, ntruct ele nu sunt pe acelai plan.

2.Un motiv este o cauz principal a unui comportament. Nu orice cauz este
un motiv. O detuntur puternic ne face s tresrim, ea este cauza reaciei noastre, dar nu
spunem c ar fi motivul" tresririi. Motivul este o cauz intern a conduitei noastre.
Fiinta umana este un animal volitiv tii rareori atinge starea de satisfactie completa, iar
cnd o atinge, este pe termen scurt. Analiznd problema particularitilor motivaionale
ale personalitii, muli savani au constatat c ntre motivaie i calitile personalitii
exist o legtur reciproc: calitile personalitii influeneaz particularitile
motivaiei, iar particularitile motivaiei odat fixate devin caliti ale personalitii.

3.Imediat ce o dorinta este satisfacuta, apare o alta pentru a o nlocui. Cnd tii
aceasta este satisfacuta, apare nca una n prim-plan tii tot atia. E o caracteristica a fiintei
omenetiti sa-si doreasca mereu, pe parcursul ntregii vieti, cte ceva. Ne confruntamdeci
cu necesitate a de a studia relatiile care se creeaza ntre motivatii tii, n acela tii timp, de a
renunta la unitatile motivationale izolate, daca vrem sa gasim ntelegerea cuprinzatoare
pe care o cautam. Aparitia impulsului sau a dorintei, actiunile pe care le determina tii
satisfactia ce decurge din atingerea tintei, toate luate mpreuna ne ofera doar un singur
element, izolat tii artificial, al complexului unitatii motivationale.
Aceasta aparitie depinde practic ntotdeauna de starea de satisfacere sau nesatisfacere a
tuturor celorlalte motivatii pe care le poate avea organismul ca ntreg, adica de faptul ca
unele dorinte dominante au atins un grad relativ de satisfacere. A vrea ceva, orice,
presupune existenta unor dorinte deja satisfacute. N-am avea niciodata dorinta de a
compune muzica sau a crea sisteme matematice, de a ne decora casele sau de a ne

mbraca bine daca stomacul ne-ar fi gol n marea majoritate a timpului, am muri mereu de
sete, daca am fi amenintati constant de o catastrofa iminenta sau daca toata lumea ne-ar
ur.
Aici avem de-a face cu doua lucruri importante: primul, ca fiinta umana nu e niciodata
satisfacuta pe deplin dect n mod relativ, "pas cu pas", tii, n al doilea rnd, ca dorintele
par sa se ordoneze de la sine ntr-un fel de ierarhie a dominatiei.

Bibliografie:
http://www.artamedica.md/articles/36/sapovalova.pdf
Maslow A. H., Motivatie si personalitate, Editura Trei, Bucuresti, 2007
www.bp-soroca.md/psihologie/suport_curs_III.doc