Dimensionarea circuitelor si coloanelor de iluminat

si forta
Scop: alegerea in mod optim a sectiunii conductoarelor, a aparatelor de conectare si a celor
de protectie astfel incat sa se satisfaca conditiile de stabilitate termica in regim permanent si
de scurta durata la pornire, a receptorului sau grupului de receptoare electrice care trebuie
alimentate.

Curentul de calcul

Pasul 1.
-

circuit receptor

unde
Ic - curentul de calcul
kI - coeficient de incarcare
PN - puterea nominala
- randamentul
cos - factorul de putere

U ' = Uf tensiunea de faza pentru receptoare monofazate

U ' = Ul tensiunea de linie pentru receptoarele bifazate

pentru receptoare trifazate

circuit utilaj (trifazat)

unde
Pc - puterea ceruta

coeficientul de cerere

suma puterilor instalate pentru fiecare circuit afectate de

Curentul de pornire

Pasul 2.

IN - curentul nominal al motorului

Kp = 5 - 8

pentru motoare asincrone cu pornire directa

Kp = 1,7

- 2,7

pentru motoare cu pornire stea - triunghi

Kp = 1,1

- 1,3

pentru motoare cu pornire reostatica

Pasul 3.

Curentul de varf

Ipmax - curentul de pornire al celui mai mare motor (receptor)

- suma curentilor de calcul mai putin circuitul cu I pmax

Pasul 4.

Alegerea sectiunii conductoarelor

curentul maxim admisibil al conductorului sa fie mai mare sau egal cu

curentul de calcul si din tabelul 1 rezulta sectiunea conductorului.
Se verifica sectiunea conductorului (s) in regim de scurta durata la pornire:

jmaxadm=20 A/mm2 pentru conductoare din Al

jmaxadm=35 A/mm2 pentru conductoare din Cu

Tabelul 1

Ima [A] pentru cablu cu conductoare din :

Sectiunea conductorului [mm2]
Cu

Al

0,5

12

0,75

14

16

1,5

20

2,5

28

18

36

25

45

35

10

60

48

16

80

64

25

105

90

35

130

110

50

160

135

70

200

170

95

230

200

Alegerea dispozitivelor de protectie

Pasul 5.

Solutia clasica este protectia la suprasarcina cu relee termice si la scurtcircuit cu sigurante

fuzibile. Aceasta solutie se practica inca pe scara larga dar sunt si alte sisteme de protectie ,
electronice, presetabile, mult mai eficiente . Regulile dupa care se seteaza valorile acestor
dispozitive sunt tot ca la cele clasice.
-

La suprasarcina - relee termiceIrT = IN

La scurtcircuit - sigurante fuzibileINf >= Iv

Verificarea (care asigura protectia coloanei sau circuitului)

INf <= 3 Imax adm = 3 jmax adm s

Pasul 6.

Verificarea caderii de tensiune

Valorile caderilor de tensiune, in regim normal de functionare, fata de tensiunea nominala a

retelei,
trebuie
sa
fie
de
cel
mult:
- cand alimentarea consumatorului se face din cofretul de bransament de joasa tensiune
3%
pentru
receptoarele
din
instalatiile
de
lumina
5%
pentru
restul
receptoarelor
- cand alimentarea consumatorului se face din transformatorul sau centrala proprie
8%
pentru
receptoarele
din
instalatiile
de
lumina
10%
pentru
restul
receptoarelor
- caderea de tensiune la pornire: max 12%

unde:

[1/m] conductivitatea conductoarelor alese

Un

[V] tensiunea de linie nominala

Pk

[W] puterea transportata pe tronsonul k

lk

[m] lungimea tronsonului k

sk

[m2] sectiunea conductorului de faza pe tronsonul k

REGULI GENERALE

Cateva
reglementari
Proiectarea
si
executarea
cu
tensiuni
pana
la
1000
NP - I7 - 02 -ICECON SA

din
normativul:
instalatiilor
electrice
Vca
si
1500
Vcc

La proiectarea si executarea instalatiilor electrice se respecta

prevederile legii 90/1996 si legii 10/1995 referitoare la cerintele de
calitate :
rezistenta
si
stabilitate
siguranta
in
exploatare
siguranta
la
foc
igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului

izolatie termica, hidrofuga

protectie impotriva zgomotului

si

economie

de

energie

Instalatiile electrice la consumator trebuie astfel realizate incat sa nu

afecteze siguranta utilizatorilor si a bunurilor.

Instalatiile electrice trebuie realizate astfel incat sa se evite riscul de

aprindere a unor materiale combustibile datorita temperaturilor
ridicate sau a arcurilor electrice, iar utilizatorii sa nu fie in pericol de a
suferi arsuri.

Conductoarele active inclusiv conductorul neutru ale circuitelor

electrice trebuie sa fie izolate si protejate impotriva supracurentilor
printr-unul sau mai multe dispozitive de protectie.

Instalatiile electrice trebiue dispuse astfel incat sa fie excluse orice

influiente intre acestea si celelalte instalatii ale cladirilor.

Toate materialele folosite pentru pentru protectie (tuburi, plinte,

canale, etc.) izolare, mascare (placi, capace, dale, etc) suporturi
(console, poduri, bride, cleme, etc.)trebuie sa fie incombustibile sau
greu combustibile.

Nu se admite amplasarea instalatiilor electrice sub conducte sau

utilaje pe care se poate sa apara condens. Fac exceptie instalatiile
electrice in executie inchisa cu grad de protectie minim IP 33, realizate
din materiale rezistente la astfel de conditii.

Montarea pe materiale combustibile a conductelor electrice cu izolatie

normala, a cablurilor fara intarziere la propagarea flacarii, a tuburilor
din materiale plastice, a aparatelor si echipamentelor electrice cu grad
de protectie inferior IP 54, se face interpunand materiale
incombustibile intre acestea si materialul combustibil sau elemente de
distantare
care
pot
fi :
- straturi de tencuiala de minim 1 cm grosime sau placi din
materiale electroizolante incombustibile cu grosime de min 0.5 cm, cu
o latime care depaseste cu cel putin 3 cm pe toate laturile elementul
de
instalatie
electrica
- elemente de sustinere din materiale incombustibile care
distanteaza elementele de instalatie electricaa cu cel putin 3 cm fata
de
elementul
combustibil
Masurile pentru evitarea contactului direct cu materialul
combustibil se aplica atat la montarea aparenta cat si la montarea sub
tencuiala a elementelor de instalatie electrica.

Se interzice montarea directa pe elementele de constructie din

materiale combustibile a cablurilor armate sau nearmate cu sau fara
intarziere la propagarea flacarii, a conductoarelor electrice neizolata
sau cu izolatie din materiale combustibile, si a aparatelor electrice cu
grad de protectie mai mic decat IP 54.

In cazurile in care mai multe dispozitive de protectie se insereaza intro distributie, caracteristicile lor se aleg astfel incat sa fie asigurata
selectivitatea protectiei. In cazul unei avarii sa functioneze protectia
cea mai apropiata de aceasta, izoland doar portiunea respectiva, fara a
scoate de sub tensiune intreaga instalatie. Intre curentii nominali ai
fuzibililor a doua sigurante consecutive, diferenta sa fie de cel putin
doua trepte.

Se prevad dispozitive de actionare manuale sau automate pentru

asigurarea scoaterii de sub tensiune a conductoarelor active in caz de
incendiu. Dispozitivele de protectie, in caz de incendiu, trebuie sa se
gaseasca la nivelul echipamentelor de protejat, iar organul de manevra
trebuie sa fie usor de recunoscut si usor accesibil.

Se interzice traversarea cosurilor si canalelor de fum cu conductoare,

cabluri si bare electrice, tuburi de protectie sau alte elemente ale
instalatiei electrice.

Alegerea metodelor si a mijloacelor de executare a legaturilor electrice

trebuie sa se faca in functie de materialul si sectiunea conductoarelor
sau barelor si de caracteristicile mediului.

Se interzice executarea legaturilor electrice intre conductoare in

interiorul tuburilor sau tevilor de protectie sau a trecerilor prin
elementele de constructie.

In incaperile in care in tuburile sau tevile de protectie poate patrunde

sau se poate colecta apa de condensatie acestea se monteaza, pe
traseele orizontale, in panta de 0,5.1 % intre doua doze.

Trebuie evitata montarea tuburilor pe pardoseala combustibila a

podurilor. In acest caz tuburile trebuie sa fie metalice.

Se interzice montarea dozelor si cutiilor de derivatie pe pardoseala

podurilor. Ele se instaleaza in incaperile de la ultimul etaj al cladirii sau
daca nu este posibil, pe peretii podurilorsau pe partile laterale ale
grinzilor.

Se interzice montarea dozelor in incaperi pentru bai sau dusuri,

grupuri sanitare..

Legaturile conductoarelor electrice trebuie executate numai in doze.

Instalatiile electrice interioare se alimenteaza din reteaua publica de

joasa tensiune printr-un disjunctor de bransament.

Intrerupatoarele si comutatoarele din circuitele electrice pentru

alimentarea lampilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de
minim 10 A. Se admit intrerupatoare cu un curent nominal de 6A in
cazul in care circuitul alimenteaza un corp de iluminat cu o singura
lampa fluorescenta.

In cladirile de locuit se prevad in fiecare incapere de locuit cel putin

doua prize. In dependinte (bucatarie, vestibul, culuar, oficiu, boxa etc)
se prevad prize dupa necesitati.

Prizele trebuie montate pe pereti la urmatoarele inaltimi masurate de

la
axul
aparatului
pana
la
nivelul
pardoselii
finite :
peste
2m,
la
scoli,
in
clase
peste 1,5m in camere de copii in crese, gradinite, camine,
spitale
de
copii
si
alte
cladiri
similare
peste 0,1m, in alte incaperi decat grupuri sanitare, dusuri, bai,
spalatorii si bucatarii, indiferent de natura pardoselii

Este obligatorie folosirea prizelor cu contact de protectie in incaperi cu

pardoseala conductoare electric (mozaic, ciment, gresie etc). In
incaperi din clasa A E 5 (PC) si in incaperi in care se utilizeaza
aparatura de calcul.

Aparatele de comanda a conectarii si deconectarii circuitelor de forta

se aleg si se monteaza astfel incat sa intrerupa simultan toate
conductoarele de faza ale circuitului. Se admite intreruperea
conductorului neutru numai daca intreruperea lui se realizeaza
simultan sau dupa intreruperea conductoarelor de faza.

Sigurantele fuzibile trebuie sa fie calibrate si in executie inchisa. Se

interzice folosirea sigurantelor fuzibile ca aparate de conectare si
deconectare.

Sigurantele automate cu filet si intrerupatoarele automate se pot

utiliza atat pentru separarea cat si pentru conectare si deconectare sub
sarcina.

Tablourile cu puteri instalate mai mari de 20 KW inclusiv si tablourile

santierelor, se prevad cu disjunctor general.

Este admisa racordarea prin prize la circuitul de alimentare a

receptoarelor electrice cu putere nominala pana la 2 KW. Receptoarele
cu puteri peste 2 KW, se pot racorda prin prize sau prin racorduri fixe,
iar pentru conectarea si deconectarea acestora, receptoarele se prevad
cu dispozitive de actionare (de exemplu contactoare) pe circuitul fix de
alimentare, daca receptorul nu este echipat cu intrerupator de catre
producator.

Circuitele iluminatului normal trebuie sa fie distincte de circuitele de

prize.

Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat, prize, de comanda

si semnalizare, daca circuitele respective functioneaza la aceeasi
tensiune.

Circuitele si dozele iluminatului normal trebuie sa fie distincte de cele

ale iluminatului de siguranta.

De regula puterea maxima instalata pe circuit (de iluminat normal)

este de 3 kW pentru un circuit monofazat si de 8 kW pentru un circuit
trifazat.

Corpurile de iluminat echipate cu lampi cu descarcari in vapori metalici

se prevad cu dispozitive pentru imbunatatirea factorului de putere.

Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (carlige, de

tavan, bolturi, dibluri etc) se aleg astfel incat sa poata suporta fara
deformari o greutate egala cu de 5 ori greutatea corpului de iluminat
respectiv, dar nu mai putin decat 10 kg.

Alimentarea cu energie electrica a fiecarui receptor electric de forta

trebuie sa se faca prin circuit separat. Se admite alimentarea mai
multor receptoare electrice de forta de aceeasi natura printr-un circuit
prevazut cu protectie comuna la scurtcircuit, daca puterea totala
instalata a acestor receptoare nu depaseste 15 kW.

Pornirea
motoarelor
se
direct pana la 4kW / 220V si 5,5 kW
cu aparate de pornire peste aceste puteri / tensiuni

face :
380V

Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebiue prevazute

pe toate fazele cu dispozitive automate de protectie la scurtcircuit
(sigurante fuzibile etc) si cu dispozitive de comanda si detectie
automata a suprasarcinilor (contactoare cu relee termice etc).

In incaperi cu bai sau dusuri echipamentele si aparatele electrice

trebuie sa aiba cel putin urmatoarele grade de protectie : volumul 0 :
IPX7, volumul 1 : IPX4, volumul 2 : IPX 3.

In volumele 0, 1 si 2 nu este permisa amplasarea dozelor de legaturi.

In volumul 3 se adminte instalarea prizelor numai in una din

urmatoarele
variante :

alimentate
individual
prin
transformator
de
separatie

alimentate cu o tensiune foarte joasa de protectie

protejate printr-un dispozitiv de protectie la curent diferential

rezidual de cel mult 30 mA

Nici un intrerupator sau priza nu trebuie sa se gaseasca la mai putin

de 0,60 m de usa deschisa a unei cabine de dus.

Circuitele pentru alimentarea instalatiilor jacuzzi trebuie prevazute cu

protectie diferentiala de cel mult 30 mA.

In cladirile noi care urmeaza sa fie dotate cu firme luminoase se

prevad firide speciale in care se amplaseaza dispozitivele de conectare
si comanda.

La blocurile de locuinte, coloana pentru alimentarea tabloului principal

al ascensorului trebuie racordata la tabloul comun de lumina si forta,
fara a se prevedea intrerupator de tablou.

REALIZAREA PRACTICA

Dupa stabilirea unor aspecte teoretice (tema data de

proprietar, schema de ansamblu, schema izometrica,
dimensionarea circuitelor si coloanelor etc.), se realizeaza
dupa caz urmatoarele operatii:

Instalatii sub tencuiala

1. Trasarea pe perete a locului viitoarei instalatii electrice cu stabilirea

locurilor de intrerupator, priza, doze de ramificatie, etc. detalii
Se stabilesc locurile pentru prize, intrerupatoare, corpuri de iluminat,
tabloul general, in functie de preferintele proprietarului si respectind regulile
de montare ale acestora, sau se respecta proiectul existent.
Tuburile si tevile se instaleaza pe trasee verticale si/sau orizontale. Nu se
admit trasee oblice decat in cazuri speciale (ex. casa scarilor) .

2. Executarea trecerilor prin pereti. detalii

Se realizeaza prin perforarea acestora cu ajutorul unui burghiu cu
diametrul mai mare sau egal cu cel al tubului PVC de trecere. Daca
peretele este din caramida sau alte materiale nu foarte dure, se

poate folosi
o
teava
crenelata
si
3. Realizarea coturilor din PVC (daca este cazul). detalii

ciocanul

La instalatiile aparente se recomanda folosirea coturilor din PVC, care

pot fi realizate din bucati de tub PVC prin incalzire cu o lampa cu gaz sau
cu benzina si, cu oarecare indemanare, se curbeaza la unghiul dorit. Se
realizeaza mufarea pieselor (tronsoane de tuburi si coturi) prin acelasi
procedeu
de
incalzire
si
modelare.
La celelalte tipuri de instalatii se pot folosi tuburi flexibile atat pentru
realizarea coturilor cit si pentru realizarea traseelor drepte.
4. Practicarea canalelor pentru circuite si a locurilor pentru doze (de
ramificatie si de aparat) in tencuiala. detalii
Se realizeaza in modul clasic cu dalta si ciocanul, respectand
dimensiunile
tuburilor
si
dozelor.
De asemenea se pot realiza folosind unelte mai evoluate; polizor
unghiular, masina de gaurit cu percutie, freze speciale etc.
5. Montarea sectiunilor de tub, cu conductoarele introduse, a dozelor si
fixarea lor.detalii
1. Se masoara traseul care urmeaza a fi executat (intre doze), pe canalul
din
tencuiala.
2. Se sectioneaza din tubul flexibil o bucata de lungime determinata la
punctul 1 sau se construieste acea sectiune din tub PVC si coturi PVC (daca
este
cazul).
3. Se introduc conductoarele (in numar corespunzator) de lungime egala
cu
cea
a
tubului
plus
20
cm
la
fiecare
capat.
4. Se fixeaza aceste tuburi in canalul dintre cele doua doze cu ajutorul
unor
prize
din
gips.
5. Se fixeaza dozele in locasurile din tencuiala tot cu gips. Capetele
tubului trebuie saajunga pana in doza (pentru ca inlocuirea ulterioara a
conductoarelor sa se faca cu usurinta).

6. Realizarea legaturilor in dozele de ramificatie. detalii

1. Se scurteaza toate conductoarele la 15 - 20 cm astfel incat sa fie egale.
2. Se dezizoleaza toate conductoarele pe o portiune de 5 - 6 cm, avand
grija sa nu
se
ciupeasca
conductorul.
3. Se realizeaza legaturile prin rasucirea cu patentul a celor 2,3 max 4
conductoare (din Cu) care
urmeaza sa faca contact electric.
Legaturile se pot executa cu ajutorul clemelor de legatura.
Legaturile pentru imbinari sau derivatii intre conductoarele din cupru se
fac prin rasucire si matisare, prin cleme speciale sau prin presare cu scule
speciale.
Legaturile conductoarelor din cupru executate prin rasucire si
matisare trebuie sa aiba minim 10 spire, o lungime a legaturii egala cu 10
ori diametrul conductorului dar de cel putin 2 cm si se cositoresc.
Legaturile pentru imbinari sau derivatii intre conductoarele din aluminiu se
fac prin cleme speciale cu suprafete de strangere striate si elemente
elastice. Se interzice executarea legaturilor electrice prin simpla rasucire.
Legaturile intre conductoare de cupru si conductoare de aluminiu se fac
prin cleme speciale (cupal).
In ambele cazuri trebuie sa se realizeze un contact electric bun cu
o rezistenta electrica de contact cat mai mica, astfel incat sa se evite
incalzirea
acestora
in
sarcina.
In capitolul scheme utile sunt prezentate cele mai reprezentative
situatii particulare ale unei instalatii electrice si conexiunile necesare.
4. Se formeaza capetele (se taie drept) si se izoleaza cu doua straturi
de
banda
de
izolat
(daca
nu
se
folosesc
cleme).
7. Montarea aparatelor si receptoarelor (intrerupatoare, prize, corpuri
de iluminat, tablou general etc.) detalii

Aparatele
de
obicei
au
borne
de
legatura.
1. La cele cu doua borne (intrerupator simplu, priza fara contact de
protectie, lustra simpla etc.) ; doua borne - doua fire - fara comentarii.
2.
La
aparatele
cu
trei
borne
- la prize cu contact de protectie acesta se leaga la conductorul de
protectie (impamantare) al instalatiei care este de culoare verdegalben. Celelalte doua borne (asezate simetric) se vor conecta la firul de
faza
si
respectiv
de
nul.
- la intrerupatoare duble, lustre cu comanda dubla, etc. trebuie
identificata borna comuna (cu ohmetrul) dupa care se conecteaza ca in
schema.
Prinderea aparatelor si a receptoarelor trebuie sa fie realizata
corespunzator folosindu-se dispozitivele de prindere aflate in dotarea fiecarui
aparat.
Se monteaza toate capacele si aparatorile de protectie.
La capetele libere ale tuburilor si tevilor metalice care intra in corpuri de
iluminat sau in echipamente electrice se monteaza tile pentru protejarea
izolatiei conductoarelor.
8. Verificarea instalatiei. detalii

I.
Verificarea
prin
examinarea
vizuala
urmareste
daca:

au fost aplicate masurile pentru protectia impotriva

electrocutarii

au fost instalate bariere sau alte elemente impotriva propagarii

focului

alegerea si reglajul dispozitivelor de protectie s-au executat

corect

au fost prevazute dispozitivele de separare si comanda

materialele, aparatele si echipamentele au fost alese si folosite

corespunzator

conexiunile conductoarelor au fost realizate corect

II. Verificarea prin incercari se efectueaza de preferinta in urmatoarea

ordine:

continuitatea
conductorului
de
protectie

rezistenta
de
izolatie
a
conductoarelor

separarea
alte incercari impuse de proiect

circuitelor

Procedurile de verificare sunt detaliate in normativul I7 - 2002

9. Punerea sub tensiune. ( !!!! ) detalii
Punerea sub tensiune se realizeaza prin legarea circuitului sau coloanei la
tabloul de alimentare (faza, nul, impamantare) si cuplarea sigurantelor
automate sau disjunctorului general. Sigurantele trebuie sa fie calibrate si
de valoarea stabilita in proiect.
!!! Respectati regulile de protectie a muncii !!!

Instalatii pe tencuiala (aparente)

1. Trasarea pe perete a locului viitoarei instalatii electrice cu stabilirea

locurilor de intrerupator, priza, doze de ramificatie, etc. detalii
2. Executarea
trecerilor
prin
pereti. detalii
3.
Realizarea
coturilor
din
PVC
(daca este cazul). detalii
4. Montarea dozelor de ramificatie prin fixare cu dibluri si hotsuruburi.
5. Montarea bratarilor de sustinere a instalatiei. vezi bratara originala
6. Montarea sectiunilor de tub, cu conductoarele introduse si prinderea
acestora
cu
bratarile.
7. Realizarea
legaturilor
in
dozele
de
ramificatie. detalii
8. Montarea aparatelor si receptoarelor (intrerupatoare, prize, corpuri de
iluminat,
tablou
general
etc.) detalii
9. Verificarea
instalatiei. detalii
10. Punerea sub tensiune. ( !!!! ) detalii

Instalatii sub rigips

I.
Inainte
de
a
monta
placile
din
rigips:
1. Trasarea pe perete a locului viitoarei instalatii electrice cu stabilirea
locurilor de intrerupator, priza, doze de ramificatie, etc. Se noteaza
coordonatele locurilor de intrerupator, priza, doza de ramificatie pentru
identificarea
lor
dupa
montarea
placilor
de
rigips. detalii
2. Executarea
trecerilor
prin
pereti. detalii
3. Montarea cablurilor (cu sau fara tuburi de protectie) sub scheletul de
sustinere al placilor din rigips, pentru traseele prevazute pe pereti si pentru
cele prevazute pentru tavan. Se lasa rezeve de cablu la capete suficiente
pentru a ajunge in dozele montate pe placa de rigips.

II.
Dupa
montarea
placilor
din
rigips:
1. Se practica gauri circulare de diametru egal cu cel al dozelor speciale
pentru rigips, in locurile date de coordonaatele de la punctul I.1.
2. Se monteaza dozele de ramificatie si de aparat, care sunt de acelasi
tip.
3.
Realizarea
legaturilor
in
dozele
de
ramificatie. detalii
4. Montarea aparatelor si receptoarelor (prize, intrerupatoare, spoturi
etc). detalii
5. Verificarea
instalatiei. detalii
6. Punerea sub tensiune ( !!!! ) detalii

SCHEME UTILE

Scheme de tratare a conductoarelor: nul de lucru si de

protectie.

EXEMPLE

Exemplul 1:

Instalatia electrica pentru 2 camere de locuit.

Tema: Sa se proiecteze si sa se realizeze instalatia electrica in 2

camere
de
locuit
(fig.
1)
cu
urmatoarele
dotari:
in
prima
incapere:
- un corp de iluminat, comandat de un intrerupator la intrare
doua
prize
duble
in
a
doua
incapere:
- trei corpuri de iluminat, comandate astfel: doua dintre ele de
un intrerupator dublu la intrare si celalalt de un intrerupator simplu
situat
in
apropierea
corpului
de
iluminat
patru
prize
duble
- aparatele electrice care vor fi utilizate sunt: fier de calcat, filtru de
cafea,
frigider,
televizor.
- instalatia electrica va fi aparenta

fig. 1

Dimensionarea coloanei

Ic=Pc/Ucos(o)med
consideram cos(o)med=0,85
;
Pc=KcPi cu coeficientul de cerere Kc=1, cazul cel mai defavorabil ;
Pi tv = 80 W; Pi fier de calcat = 2000W; Pi filtru cafea = 800W; Pi
iluminat = 400W.
Ic=(80+2000+800+400)/(220*0,85)=17,54 A
Se adopta conductor din Cu masiv cu sectiunea de 2,5 mm2 (FY 2,5)
Se monteaza o siguranta fuzibila de 20A (LFI 25/20)

Dimensionarea circuitelor

Circuit
fier
Ic=2000/220 = 9,09 A
Circuit
Ic=100/220 = 0,45 A

de

calcat
de

(prize)
iluminat

Se adopta (din motive de rezistenta mecanica) conductor din Cu masiv cu

sectiunea de 1,5 mm2 (FY 1,5) pentru circuitele de iluminat si conductor din
Cu masiv cu sectiunea de 2,5 mm2 (FY 2,5) pentru circuitele de priza.

Realizarea schemei de principiu si a schemei izometrice.

Se adopta schema de pricipiu din fig.2 si corespunzator schema

izometrica din fig. 3.

fig.2

fig. 3

Necesar de materiale:

tabelul 1

Nr crt

Denumire

Doze pe tencuiala PT

Tub PVC O14

Conductor FY 2,5 culoare - verde-galben (pt priza de paman

Conductor FY 2,5 culoare - maro

Conductor FY 2,5 culoare - albastru

Conductor FY 1,5 culoare - rosu

Banda de izolat

Diblu cu Hotsurub 4x50

Bratari sau tablite de prindere

10

Priza dubla PT

11

Intrerupator simplu PT

12

Intrerupator dublu PT

13

Corp de iluminat (lustra, aplica etc)

Scule necesare

Masina de gaurit, burgiu O8 cu placuta vidia, lampa de benzina (pentru

realizarea coturilor din tub PVC), patent, cutit sau cleste de dezizolat,
surubelnite, burghiu O20 sau teava crenelata si ciocan (pentru realizarea
celor doua treceri prin perete), manusi, indicator de tensiune, indicator de
continuitate sau in locul ultimelor doua, un multimetru.

Realizarea efectiva
Se
1.

vor

executa

Trasarea
pe
2. Executarea
3. Realizarea

in

ordine

urmatoarele

perete
a
locului
trecerilor
coturilor
din
4. Montarea

viitoarei
prin
tub

operatii:
instalatii
perete
PVC
dozelor

5. Montarea
bratarilor
6. Realizarea si montarea sectiunilor de tub cu conductoarele introduse
7. Realizarea
legaturilor
in
doze
8. Montarea aparatelor si receptoarelor; intrerupatoare, prize, corpuri de
iluminat
9. Verificarea
instalatiei
10. Punerea sub tensiune ( !!!! )
Toate aceste operatii sunt descrise detaliat in capitolul realizarea
practica la sectiuneainstalatii aparente, de aceea nu vom insista decat
asupra punctelor 6 si 7 unde apar cateva situatii particulare.
6. Conform schemei din fig. 3 numarul, tipul si culoarea conductoarelor pe
sectiuni esteurmatoarea:
tabelul 2

Nr crt

De la - pana la

tabloul
doza
doza
doza
doza
doza
doza
doza
doza
doza
doza 8 - priza 6

doza
doza
doza
doza
doza
doza
doza 9 - lampa 4

doza
doza 5 - doza 6

doza 4 - doza 5

doza 4 - intrerupatorul 2

Explicatii
:
- Tronsoanele de la punctul 1 din tabelul de mai sus au nevoie de cele trei
conductoare pentru a realiza alimentarea prizelor si de a transmite mai
departe alimentarea cu energie electrica (faza - maro, nul - albastru,
pamantare
verde
galben).
- Tronsoanele de la punctul 2 au nevoie dedoua conductoare pentru ca
alimenteaza corpurile de iluminat sau realizeaza legarea intrerupatoarelor
simple.
-Tronsoanele de la punctul 3 au nevoie de cele trei conductoare ca la
punctul 1 pentru a transmite mai departe alimentarea cu energie electrica iar
celalalt conductor realizeaza comanda corpului de iluminat 1 respectiv 3.
- Tronsonul 4 are nevoie de cela trei conductoare care transmit mai eparte
alimentarea si de inca doua, unul pentru comanda corpului de iluminat 2, iar
celalalt
pentru
transmiterea
comenzii
corpului
de
iluminat
3.
- Tronsonul 5 are nevoie de cele trei conductoare pentru conectarea
corespunzatoare a intrerupatorului 2, pentru a comanda corpurile de
iluminat
2
si
3.
Schema de principiu se poate vedea in fig. 4.

fig. 4

Exemplul 2:

Instalatia electrica a unui magazin (florarie)

Tema: Sa se modifice instalatia existenta in urma lucrarilor de

modernizare (tavan fals din rigips, bolta despartitoare intre camere)
in
prima
incapere
- inlocuirea corpului de iluminat vechi cu 6 spoturi ingropate in
tavan
adaugarea
unei
prize
montarea
a
doua
spoturi
pe
bolta
in
a
doua
incapere
- inlocuirea corpului de iluminat vechi cu 4 spoturi ingropate in
tavan

fig. 5 Plan florarie

Nu se redimensioneaza circuitele considerandu-se corespunzatoare

Realizarea schemelor de principiu si a celor izometrice

fig. 6

fig. 7

fig. 8

fig. 9

Necesar de materiale:

tabelul 3

Nr crt

Denumire

Doze sub tencuiala ST

Doza aparat

Cablu 3x2,5

Cablu 2x1,5

Tub PVC O12

Cleme 4mm

Banda de izolat

Spoturi ingropate

Spoturi aplicate (cu picior)

10

Intrerupator simplu ST

11

Priza dubla ST

12

Ipsos

Scule necesare

Masina de gaurit, freza (pentru realizarea gaurilor in rigips), patent, cutit

sau cleste de dezizolat, surubelnite, ciocan si dalta (pentru realizarea
traseelor sub tencuiala), indicator de tensiune, indicator de continuitate sau
in locul ultimelor doua, un multimetru.

Realizarea efectiva

Se
vor
efectua
in
ordine
urmatoarele
operatii:
1. Se scoate de sub tensiune instalatia (se scot sigurantele) si se
verifica
lipsa
tensiunii.
(
!!!!
)
2. Se traseaza traseele si locul dozelor de ramificatie si de aparat.
3. Se sapa in tencuiala traseele, locul dozei de ramificatie si al dozelor
de
aparat
pentru
priza
si
intrerupator.
4. Se monteaza dozele si tuburile PVC cu cablurile introduse.
5.
Se
demonteaza
corpurile
de
iluminat
vechi.

6. Se prelungeste cablul de alimentare al fiecarui corp de iluminat,

folosindu-se cate doua cleme de legatura; (sau se inlocuieste complet,
varianta
recomandata)
7. Se monteaza tavanul fals, se finiseaza, se practica gaurile pentru
spoturi
etc.
8. Se introduc cablurile de alimentare pentru spoturi conform
schemelor
(fig.
8
sau
fig.
9)
9. Se monteaza spoturile folosind cleme pentru legarea cablurilor de
alimentare.
10.
Se
monteaza
priza
si
intrerupatorul.
11.
Se
realizeaza
legaturile
in
doza
de
ramificatie.
12.
Se
verifica
instalatia.
12. Se pune sub tensiune. ( !!!! )
Legaturile in doza se fac ca in fig. 10

fig. 10

BIBLIOGRAFIE

Ministerul
Ministerul Sanatatii si Familiei

Muncii

Institutul de Cercetari pentru Echipamente si Tehnologii in Constructii ICECON SA

Sora C.

Comsa D s.a.

Bianchi C s.a.

Dinculescu P. , Sisac F.