COLEGIUL TEHNIC CONSTANTIN BRANCUSI

CUPLAJE MECANICE

CARACTERIZARE, CLASIFICARE, DOMENII DE

FOLOSIRE

Cuplajele realizeaz legtura permanent sau intermitent ntre dou elemente consecutive
ale unui lant cinematic, n scopul transmiterii momentului de torsiune si a miscrii de rotatie,
fr a se modifica, de regul, legea de transmitere.
Cuplajele pot indeplini si o serie de functii suplimentare :
-compensarea abaterilor de pozitie a elemetelor legate prin cuplaj, abateri datorate erorilor de
executie si montaj
- legarea unor arbori cu axe paralele sau concurente
- protectia transmisiei din care fac parte, de socuri si vibratii
- limitarea sarcinii transmise
- limitarea turatiei

CARACTERIZARE, CLASIFICARE, DOMENII DE FOLOSIRE

- decuplarea transmiterii miscarii la schimbarea sensului de rotatie

- intreruperea comandata a legaturii dintre elemente
Clasificarea cuplajelor n cuplaje mecanice, hidraulice si electromagnetice considera
fenomenele care stau la baza transmiterii sarcinii.
Cuplajele permanente realizeaz o legtur permanent ntre arborii pe care i leag.
- Cuplajele intermitente realizeaz o legtur ntre doi arbori, care poate fi ntrerupt cu
ajutorul unei comenzi exterioare (cuplaje intermitente comandate) sau automat - la apariia
unei suprasarcini (cuplaje de siguran), la scderea turaiei (cuplaje centrifugale) sau la
schimbarea sensului de rotaie (cuplaje unisens).

SARCINA DE CALCUL

n timpul funcionrii, asupra cuplajului acioneaz un sistem complex de sarcini. n afara momentului
de torsiune care trebuie transmis, asupra cuplajului mai acioneaz:
- sarcini datorate ineriei elementelor transmisiei;
- sarcini de soc sau vibratorii, datorate conditiilor de functionare ale transmisiei;
- suprasarcini datorate deformrii fortate ale elementelor cuplajului, ca urmare a abaterilor
de pozitie ale arborilor;
- sarcini suplimentare datorate frecrilor dintre elementele mobile ale cuplajului.

CUPLAJE
Cuplaje permanente fixe - au rolul de a realiza o legtur permanent si rigid a arborilor
coaxiali pentru a transmite ntre acestia un moment de torsiune si miscarea de rotatie.
Cuplaje cu manson
Cuplajele cu manson monobloc - sunt realizate sub forma unei bucse asamblat pe cele
dou capete de arbori.
Cuplajele cu manson din dou bucti - sunt asemntoare cu cele cu manon monobloc,
deosebirea fiind secionarea mansonului cu un plan axial.
Cuplajele cu flanse - sunt formate din dou semicuplaje sub form de flanse asamblate
fiecare pe cte un capt de arbore prin pene paralele si ntre ele prin suruburi.
Cuplaje permanente mobile rigide - sunt destinate compensrii abaterilor de poziyie ale
arborilor, fr a avea posibilitatea amortizrii socurilor si vibratiilor.

CUPLAJE
Cuplaje permanente mobile rigide pentru compensarea abaterilor axiale
- Cuplajul cu ghear
- Cuplajul cu stift transversal
Cuplaje permanente mobile rigide pentru compensarea abaterilor radiale
- Cuplajul Oldham
Cuplaje permanente mobile rigide pentru compensarea abaterilor unghiulare
Cuplaje permanente mobile rigide pentru compensarea abaterilor combinate
Cuplaje permanente mobile elastice
Aceste cuplaje sunt denumite, n mod curent, cuplaje elastice.
Elementul intermediar elastic al acestor cuplaje poate fi metalic sau nemetalic. Acesta particip la
transmiterea momentului de torsiune ntre semicuplaje determinnd proprietile cuplajului.

CUPLAJE

Cuplaje elastice cu elemente intermediare nemetalice - Elementele intermediare nemetalice se

realizeaz, de regul, din cauciuc.
- Cuplajul elastic de tip Periflex
- Cuplajul de tip Hardy
- Cuplajul de tip Vukan
- Cuplajulde tip Cardeflex
Cuplajul elastic cu bolturi se execut n dou variante standardizate [100]: varianta N - normal si
varianta B - cu bucse distantiere.
- Cuplajul cu arc serpuit de tip Bibby

CUPLAJE

Cuplaje intermitente
Principala caracteristic a cuplajelor intermitente este aceea c dau posibilitatea desfacerii legturii dintre
arbori, la comand sau automat, n funcie de variaia unui parametru al transmisiei. Cerinele de baz pe
care trebuie s le ndeplineasc cuplajele intermitente sunt:
- capacitate de transmitere a momentului de torsiune;
- cuplare si decuplare sigur, la comand sau automat;
- dimensiuni, greutate si moment de inerie minime;
- durabilitate corespunztoare;
- construcie simpl;
- intreinere usoar;
- cost redus.

CUPLAJE

Cuplaje intermitente comandate - permit cuplarea sau decuplarea transmiterii sarcinii si miscrii de
rotatie, n funcionare sau n repaus, cu ajutorul unor sisteme de comand.
Unul dintre cele mai rspndite cuplaje intermitente comandate este ambreiajul principal al automobilelor.
Cuplaje intermitente rigide - Ambreiajul cu contact rigid prezint socuri la ambreiere.
- Ambreiajul cu gheare
- Ambreiajul cu frictiune
- Ambreiajul cu frictiune-disc
- Ambreiajul cu frictiune-conic
- Ambreiajul elastic cu discuri multiple
Cuplaje de siguran - denumirea de cuplaje de sigurant este atribuit cuplajelor
intermitente automate limitatoare de sarcin.
Suprasarcinile - care apar n transmisie datorit unor cauze cum sunt pornirea sau oprirea
masinii, trecerea prin zona de rezonant, ncrcri prea mari ale mecanismului executor pot fi:

CUPLAJE

- Suprasarcini dinamice

- Suprasarcini statice
Cuplajele de sigurant trebuie s fie caracterizate de: fiabilitate si functionare sigur; precizie de
limitare, la o anumit valoare impus, a momentului de torsiune transmis; sensibilitate la decuplare;
posibilitatea reglrii momentului de torsiune transmis; capacitatea de restabilire automat a fluxului
cinematic, dup ncetarea actiunii suprasarcinii.

Situaiile de funcionare ale cuplajelor de siguran :

Functionarea complet cuplat - corespunde situaiei n care momentul de torsiune din transmisie Mt tr ,
necesar a fi transmis de cuplaj, este mai mic dect momentul de torsiune maxim Mt 0 , posibil a fi transmis
de cuplaj, n aceast situaie de funcionare: Mt = Mt tr Mt 0.
Procesul de decuplare - corespunde situatiei n care, n urma cresterii momentului de torsiune din
transmisie Mt tr , la depsirea valorii momentului Mt 0, apare o miscare de rotatie relativ ntre semicuplaje,
ncepnd acest proces. Variaia momentului Mt = Mtd n acest proces este functie de tipul cuplajului de
sigurant care echipeaz transmisia.

CUPLAJE

Procesul de cuplare - reprezint situatia n care, datorit micsorrii momentului de torsiune din
transmisie, se obtine egalizarea vitezelor unghiulare dintre semicuplaje - n cazul cuplajelor de sigurant cu
frictiune - respectiv elementele active nu mai prsesc locasurile din semicuplaje - n cazul cuplajelor cu
transmiterea intermitent a momentului de torsiune (cuplaje de siguran cu galeti sau cu bile).
Cuplaje de sigurant cu stifturi de forfecare - Aceste cuplaje sunt simple constructiv si au gabarit redus,
fiind folosite destul de frecvent n transmisiile mecanice, cu toate c pentru repunerea lor n funciune este
necesar nlocuirea stiftului rupt.

Cuplaje de sigurant cu bile - aceste cuplaje se utilizeaz pe scar larg n construcia de masini unelte,
masini unelte automate, masini agricole etc. fiind simple constructiv si avnd o mare fiabilitate.

CUPLAJE

Cuplaje de sigurant cu frictiune - Cuplajele de sigurant cu transmiterea continu a momentului de

torsiune, pentru care modul de transmitere a momentului la aparitia suprasarcinilor, functioneaz pe
principiul frecrii.

MASURI DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII

- asigurarea iluminatului, incalzirii si ventilatiei in atelier;

- masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire;
- sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate electric;
- masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de protectie a muncii;
- atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a incendiilor;
- atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor mai mari de 20 kg;
- muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile incheiate iar parul sa fie acoperit sau
legat;
- inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor, a dispozitivelor de pornire-oprire si
inversare a sensului de miscare;
- se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcata cu vapori de benzina sau alte gaze
inflamabile sau toxice;
- la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize, masinile vor fi oprite, sculele se
vor aseza la locul lor iar materialele si piesele vor fi stivuite in locuri indicate;
- muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire si nu se vor sterge pe maini cu bumbacul utilizat
la curatirea masinii. Daca pentru spalarea mainilor a fost necesara utilizarea produselor usor inflamabile se
va folosi imediat apa si sapun;
- ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn de esenta tare, fara noduri sau crapaturi; este interzis lucrul cu
ciocane, nicovale care au fisuri, stirbituri, sparturi sau deformari in forma de floare;
- la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi iar dupa utilizare vor fi asezate in
truse speciale;
- daca in timpul realizarii unei operatii meca nice sar aschii vor fi purtati ochelari de protectie;
- in cazul polizarii cu ajutorul masinii vor fi verificate cu atentie pietrele de polizat sa nu prezinte fisuri sau
sparturi precum si prinderea piesei pe masina. Polizorul trebuie sa aiba prevazut ecran de protectie.