MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Chimie i Tehnologie Chimic
Chimie Industrial i Ecologic

Pigmeni i Colorani

A elaborat:
Ceban Raisa
Specialitatea: TPCMMaster
I

Chiinu 2014

Pigmentul este o molecula sau macromolecula insolubila, ce are proprietatea sa absoarba

unde cu lungimi specifice. Pigmentul deci are o anumita culoare specifica, pe care o transmite
celulelor, tesuturilor, materialelor, ce contin pigmentul dat.
Pigmentii anorganici sunt substante albe sau colorate, fin dispersate, insolubile in apa si
solventi, care poseda proprietati fizice si chimice corespunzatoare scopului urmarit la utilizare si
din care, cu ajutorul liantilor, se pot pregati vopsele adecvate acoperirii suprafetelor, cerneluri
poligrafice etc. Folosirea pigmentilor in vopsele urmareste scopuri decorative, protejarea
suprafetelor, marirea rezistentei peliculelor aplicate si alte scopuri speciale.
Pigmentii ceramici fac parte din categoria pigmentiloranorganici. Ei se definesc ca fiind
silicati, silico-aluminati sau alte combinatii anorganice ale metalelor tranzitionale cu proprietati
colorante, care introdusi in mase ceramice sau glazuri le confera acestora culori a caror
intensitate este influentata de proportia de adaugare, de conditiile de ardere si de compozitia
fondantilor insotitori. Un rol important in categoriapigmentilor il ocupa cei cu rezistenta la
temperaturi ridicate si la agresivitatea topiturii generatoare de pelicule acoperite.
Clasificarea pigmentilor
Pigmentii pot fi anorganici sau organici. Pigmentii anorganici se deosebesc de cei organici prin
greutatea specifica mai mare, particule elementare mai mari, putere de colorare in general mai
mica, rezistenta mare la lumina si intemperii, nuante mai putin vii, indicele de absorbtie de ulei
maiscazut.
Clasifcarea pigmentilor anorganici si organici este posibila pe baza mai multor criterii:
compozitia,culoarea,provenienta si domeniul de utilizare.
Pigmentii din punct de vedere al provenientei si compozitiei:
Pamanturi colorate, care sunt produse naturale provenite din diferite zacaminte si roci. Cele mai
importante sunt ocru, siena, umbra, pamant verde etc ;
Materiale de umplutura, care sunt substante naturale obtinute din zacaminte si roci ca de
exemplu : barita, mica, talcul, diatomita, creta, azbestul si dolomita ;
Pigmenti anorganici sintetici ca :ZnO, TiO2, ultramarin, galben de crom;
Pigmenti organici sintetici :se prepara cu ajutorul colorantilor organici.
Pigmenti metalici, constituiti din particule fine de metal ca : pulbere de Al, bronzuri.
Pigmentiitii anorganici dupa modul de fabricare :
Pigmenti naturali - obtinuti prin operatii fizice (macinare, sitare, flotatie etc) ;
Pigmenti sintetici - obtinuti prin precipitare sau prin (precipitare urmata de) calcinare.
Pigmentii clasificati dupa forma de prezentare :

pigmenti micronizati,

pigmenti liofilizati,

paste flusate,

chipsuri

Pigmenti termorezistenti

Pigmentii termorezistenti se apreciaza pe baza proprietatilor care pot fi valorificate in

cursul utilizarii. Deoarece pigmentiiau utilizari multiple, respectiv in grunduri, vopsele de ulei,
emailuri, cerneluri, vopsele emulsionate, vopsele praf, materiale plastice, cauciuc, cimenturi,
pretentiile privind proprietatile lor sunt la fel de multiple.
Un pigment nu poate face fata la toate utilizarile (care sunt foarte diverse), de aceea
pentru fiecare scop se alege pigmentul cel mai potrivit.
Astfel,in grunduri se utilizeaza pigmentii anticorozivi (de exemplu miniu de plumb,
fosfati sau tetraoxicromat de zinc), care insa in pelicule de acoperire nu pot fi utilizati din cauza
puterii de acoperire mai redusa.Pentru acestea se utilizeaza pigmenti cu putere de acoperire mai
mare, ca de exemplu albastru de fier, galben de crom, rosu molibden, pigmenti organici.
Negrul de fum utilizat ca pigment in industria cauciucului, pe langa efectul de colorare,
are si un rol de intarire a structurii cauciucului.
Pigmentii anticorozivi, antivegetativi, termoindicatori sau luminescenti au proprietati specifice
definite prin denumirea lor.
Pigmentii sunt practic insolubili, spre deosebire de coloranti care sunt solubli in apa, lianti si
solvent.
Un pigment termorezistent prezinta urmatoarele caracteristice:

Culori:clare, luminoase;

Granulatie: cat mai fina ;

Rezistenta si stabilitate la temperaturi ridicate;la actiunea razelor UV;la agenti corozivi

externi ;

Indicele de refractie a luminii cat mai ridicat;

Solubilitate cat mai redusa in matricea vitroasa a straturilor care se coloreaza.

Domeniu de utilizare
Pigmentii termorezistenti se utilizeaza la obtinerea unor produse din urmatoarele domenii:

Ceramica, email, sticlarie;

Glazuri ceramice colorate;

Emailuri colorate pentru tabla de otel, fonta, cupru si aluminiu;

Coloranti de uscare la rece;

Mase plastice;

Lacuri si vopsele;

Zugraveli, freasca, finisari interioare si exterioare a constructiilor.

Coloranii sunt substane organice naturale sau sintetice colorate, care absorb lumina in
domeniul vizibil al spectrului si au proprietatea de a colora corpurile pe care sunt aplicate(fibre
textile, piele, hrtie, etc.), rezista in timp la lumina, splare, frecare. Culoarea substanelor se
datoreaz prezentei in molecula a unor grupe de atomi, numite grupe cromofore sau cromofori,
care absorb selective diferite radiaii ale luminii, fiecrui cromofor corespunzndu-i una sau mai
multe benzi de absorbie in spectrul vizibil.
Poziia benzilor de absorbie ale fiecrui cromofor este influenata de existenta in
molecula a altor cromofori, nuana culorii unei substane colorate depinznd de ntreaga structura
chimica a substanei.
Cele mai importante grupe cromofore sunt:
a) grupa nitrozo

-N=O

b)grupa nitro

-NO2

c)grupa azo

-N=N-

d)grupa cetonica

-C=O

e)dubla legtura

>C=C<

Substanele care conin in molecula lor unul sau mai muli cromofori si se numesc
cromogene si sunt colorate. Pentru ca o substana sa devin si mai colorata, trebuie sa contina in
molecula, pe lng cromofori, si alte grupe, numite auxocrome.
Principalele grupe auxocrome sunt:
a)grupa amino

-NH2

b)grupa hidroxil fenolica ( si derivaii ei alchilati)

Grupele auxocrome, pe lng faptul ca imprima substanei proprietatea de a colora,
produc o nchidere si o intensificare a culorii.
Dup structura lor chimica se deosebesc urmtoarele clase de colorani:
a)colorani azoici---conin in molecula lor drept grupe cromofore una sau mai multe grupe azo,
-N=N- si sunt coloranii cei mai raspanditi si cei mai uor de preparat
b)colorani antrachinonici---care deriva de la antrachinona
c)colorani trifenilmetanici---din clasa trifenil-metanului
d)colorani indantrenici
e)colorani de indigo
f)colorani de sulf
Dup proprietatile lor tinctoriale(comportarea in vopsitorie) se

deosebesc urmtoarele tipuri de colorani:

a)colorani bazici---au un caracter bazic datorita grupelor amino NH2 libere, pe care le conin
in molecula lor.
---ei vopsesc fibrele proteice(lna si mtase) in soluie neutra, fixarea lor
pe fibra fcndu-se prin combinare cu grupele acide COOH ale acestora
---pot vopsi si fibre celulozice(bumbac) tratate in prealabil cu
mordani(tanin)
--- cei mai importani colorani bazici sunt coloranii azoici, trifenilmetanici, etc.
b)colorani acizi---au in molecula lor grupe sulfonice SO 3H, hidroxil OH sau carboxil
COOH libere, care le dau proprietati acide
---ei vopsesc fibrele proteice (lna si mtasea) in soluie slab acida,
fixndu-se pe fibre prin combinare cu grupele NH2, cu caracter bazic, ale acestora
---din punct de vedere structural, coloranii acizi fac parte din clasa
coloranilor azoici, antrachinonici, etc.
c)colorani substantivi---au proprietatea de a vopsi direct fibrele proteice(lna si mtasea) si
mai ales cele celulozice(bumbacul) fara o tratare prealabila
---vopsirea cu colorani substantivi se face in baie neutra si se face
mai bine daca in baie se introduc anumite cantitati de sare de buctrie(NaCl).
Coloranii de mordant---se fixeaz pe fibre numai prin tratarea in prealabil a acestora cu un
mordant(alaun de aluminiu, de fier, de crom); colorantul aplicat ulterior formeaz cu mordantul
un lac insolubil si rezistent, care adera la fibre
---cei mai muli colorani de mordant sunt
coloranii azoici, antrachinonici, etc., iar reprezentantul principal al acestor colorani este
alizarina
Coloranii de cada---sunt insolubili in apa si nu dau sruri solubile; pentru a fi folosii, ei sunt
redui prin tratare cu ageni reductori(ditionit de sodiu Na2S2O4*2H2O) si transformai intr-o
substana incolora, solubila in apa
---fibrele sunt apoi introduse in aceste soluii si apoi scoase si expuse la
aer; oxigenul din aer oxideaz colorantul redus, care trece in culoare insolubila
---din aceasta clasa fac parte indigoul si derivaii si, precum si
coloranii antrachinonici si cei de sulf
Coloranii de developare---sunt insolubili in apa si se fixeaz direct pe fibra, in timpul vopsirii,
prin combinarea unor produse solubile; astfel fibra se nmoaie in soluia unui component de

cuplare , apoi in cea a unei sari de diazoniu care da natere la un colorant insolubil ce se fixeaz
pe fibra
---din grupa coloranilor de developare mai fac parte coloranii
care rezulta pe fibra prin oxidarea unor compui cu care fibra a fost in prealabil mbibataex.
negrul de anilina, care se obine prin oxidarea anilinei pe fibra si ursolii, colorani pentru par si
blanuri.

Cocluzie:

Bibliografie:
1.

C. Savii - Teza de doctorat, Institutul Politehnic Timisoara, 1989

2.
N. Orban - "Pigmenti anorganici pentru lacuri, vopsele si cerneluri", Ed. Tehnica Bucuresti,
1974
3.

C. D. Nenitescu - "Chimie Generala", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972

4.
C. Dragulescu si E. Petrovici - "Introducere in chimia anorganica moderna", Ed. Facla,
Timisoara, 1973
5.

L. Gogea - Teza de doctorat, Institutul Politehnic Timisoara, 1981

6.

S. Ifrim si I. Rosca - "Chimie Generala", Ed. Tehnica Bucuresti, 1989

7.

L. Pauling - "Chimie Generala", Ed. Stiintifica Bucuresti, 1972