Sunteți pe pagina 1din 179

Universitatea de Medicina si Farmacie Gr. T.

Popa Iasi

PATOLOGIA CHIRURGICALA A COLONULUI


Studenti:
ATOMEI ANDREEA
NECHIFOR CRISTINA
RADU SMARANDA
TANASE SEBASTIAN
TEODOR IULIANA
Iasi 2015

CUPRINS
1.
2.
3.
4.
5.

Anatomia si fiziologia
Diverticuloza colonica
Boala Crohn
Tumori benigne
Tumori maligne

ANATOMIA COLONULUI
Colonul este un segment al tubului digestiv implicat
in digestia chimului intestinal si formarea materiilor
fecale.
Este alcatuit din: - cec cu apendice
- colon ascendent
- colon transvers
- colon descendent
- colon sigmoid.

1. Cecul
Este prima portiune a intestinului gros, situat sub
planul orizontal care trece prin deschiderea ileonului
in intestinul gros, in FID si se continua cu colonul
ascendent.
Raporturi
Raporturi
--A:
A: peretele
peretele anterior
anterior al
al
abdomenului
abdomenului
-- P:
P: m.
m. iliac
iliac sisi psoas
psoas
-- L:
L: m.
m. iliac
iliac sisi
laterala
laterala aa ligam.
ligam.
inghinal
inghinal
-- M:
M: originea
originea celor
celor 33 tenii
tenii sisi cea
cea
aa apendicelui
apendicelui
-- I:I: unghiul
unghiul format
format de
de peretele
peretele
abdominal
abdominal anterior
anterior sisi FID
FID

2. Valva ileo-cecala
Este alcatuita dintr-o buza superioara mai mare si alta
inferioara, acoperita de prima. Acestea circumscriu
ostiul ileo-cecal prin care ileonul se deschide in
intestinul gros.
Structura: mucoasa, submucoasa si fibre musculare.
Acestea din urma provin din musculatura ileonului si
cecului, care spre marginea libera a valvei formeaza un
sfincter; astfel incat continutul intestinal trece intr-un
singur sens, din ileon in cec.

3. Apendicele vermiform
Este un organ diverticular, anexat cecului, de forma
cilindrica. Se deschide pe fata postero-mediala in cec, la 23
cm de valva ileo-cecala, la unirea celor 3 tenii cecale.
--subcecala
subcecala
--pelvina
pelvina
--retrocecala
retrocecala
Pozitii
--prececala
Pozitii
prececala
--laterocecala
laterocecala
--retroileala/
retroileala/
mezoceliaca
mezoceliaca
Structura similara cu cea a tubului digestiv, cu
exceptia tunicii submucoase care contine vase de
sange si numerosi folicului limfatici, motiv pentru care
apendicele este considerat un organ limfoid, numit si
amigdala intestinului.

Vascularizatia cecului si apendicelui


Arterele sunt ramuri alte arterei ileo-colice si ramura
dreapta a arterei mezenterice superioare.
Venele sunt afluenti ai venei ileo-colice si prin aceasta,
ai venei mezenterice superioare.

Limfaticele dreneaza in ggl cecali anteriori, ggl cecali


posteriori, ggl mezenterici superiori, ggl duodenopancreatici, ggl trunchiului celiac si cisterna Chyli.

Nervii: fibre nervoase din n. vag si din simpatic, prin


n. splahnici si plexul celiac.

4. Colonul ascendent
Initial este intraperitoneal apoi vine in raport cu peretele
posterior al abdomenului, devenind retroperitoneal; si se continua
cu colonul transvers.
Raporturi
Raporturi

A,
A,M
MsisiL:
L:ansele
anseleintestinului
intestinului
subtire,
subtire,omentul
omentulmare
maresisiperetele
peretele
anterior
anterioralalabdomenului;
abdomenului;

M
MsisiP:
P:m.
m.psoas
psoassisipartea
partea
descendenta
descendentaaaduodenului;
duodenului;

prin
prinfascia
fasciaToldt:
Toldt:m.
m.iliac
iliacsisipatrat
patrat
alallombelor,
lombelor,fata
fataanterioara
anterioaraaaRD.
RD.

5. Colonul transvers
Se intinde intre flexura colica
dreapta si flexura colica stanga,
continuandu-se cu colonul
descendent.
Raporturi
Raporturi

flexura
flexuracolica
colicadreapta
dreapta(T12-L1):
(T12-L1):
fata
fataposterioara
posterioaraaaRD,
RD,partea
partea
descendenta
descendentaaaduodenului
duodenuluisisipartial
partial
capul
capulpancreasului
pancreasului

flexura
flexuracolica
colicastanga
stanga(T11-T12):
(T11-T12):
incruciseaza
incruciseazafata
fataanterioara
anterioaraaaRS.
RS.

6. Colonul descendent
Se intinde intre flexura colica stanga si FIS, limita sa inferioara
fiind colonul sigmoid, la nivelul stramtorii superioare a
pelvisului.
Raporturi:
A: ansele intestinului subtire si omentul mare
P : prin fascia Toldt: diafragmul si marginea laterala a RS, m.
psoas si patratul lombelor
in FIS: m. iliac si psoas, vasele iliace comune si externe
M : polul inf. al RS, ansele jejunale si ileale
L : in santul paracolic stang: ligam. freno-colic stang.

7. Colonul sigmoid
Se intinde de la stramtoarea superioara a pelvisului si articulatia
sacro-iliaca stanga pana la S3, unde se continua cu rectul.
Raporturi:
prima parte: peretele lateral stang al pelvisului, m. psoas, vasele
iliace externe stangi, ductul deferent, n.obturator, ovarul stang si
trompa uterina.

a doua parte, are directie transversal, situata la barbat in


escavatia recto-vezicala si la femeie in escavatia recto-uterina.
a treia parte se continua cu rectul.

Vascularizatia colonului
Arterele sunt ramuri din a. mezenterica
superioara si inferioara.
A. mezenterica superioara iriga colonul drept prin
a. ascendenta; si a. mezenterica inferioara iriga
colunul stang prin a. colica stanga si aa. sigmoidiene.
Venele sunt afluenti ai v. mezenterice superioare
si inferioare, care impreuna cu v. splenica formeaza v.
porta.

Vascularizatia colonului
Limfaticele dreneaza in ggl epiploici, ggl
paracolici, ggl mezocolici, ggl intermediari si in
final in ggl mezenterici superiori si inferiori.

Nervii: fibre nervoase din simpatic si parasimpatic,


plex celiac, mezenteric superior si inferior, n. vag.

FIZIOLOGIA COLONULUI

Motricitatea colonului contribuie la formarea


materiilor fecale prin modificarea presiunii ce
determina absorbtia apei si deplaseaza continutul
spre rect.

Aceasta este asigurata de musculatura circulara


(haustre) si longitudinala (3 tenii), fiind influentata
de inervatia simpatica si parasimpatica si hormonii
digestivi.

Miscarile antiperistaltice (contractii haustrale si


replierea mucoasei) cresc presiunea intraluminala
din cec intervenind in absorbtia componentei lichide
(apa si electroliti) a chimului.

Miscarile de propulsie incep la flexura colica


hepatica, uneori deplasand continutul de la un capat
la altul, prin contractii in masa (2-3ori/zi, prin
distensia peretilor intestinali/ dupa alimentare/
emotii puternice).

Prelucrarea chimica a chimului alimentar in colon


are loc in decurs de 24 ore, se transforma in materii
fecale, fiind eliminate zilnic aprox. 150 g si 1000 ml
gaze.

Absorbtia apei din chim are loc in special la nivelul


cecului si colonului ascendent; pot fi absorbite
glucoza si saruri minerale.

Culoarea materiilor fecale este determinata de


prezenta stercobilinei.

La resturile alimentare se adauga si produse de


secretie, leucocite, celule epiteliale descuamate,
bacterii care se dezvolta in intestin si care intervin in
procesul de fermentatie si putrefactie, in sinteza
vitaminelor B si acid folic.

Prin procesul de descompunere bacteriana rezulta


scatol si indol, ce contribuie la mirosul materiilor
fecale.

DIVERTICULOZA COLONICA

1. DEFINITIE:
DIVERTICUL= punga de dimensiuni variabile formate din
hernieri sau protruzii ale mucoasei colonice.

DIVERTICULOZA COLONICA
ADEVARATI (congenitali)
FALSI ( dobanditi)

2. ETIOPATOGENIE :
Punctele slabe:
Puncte slabe ale musculaturii
colonice( predominant sigmoidul)
Dieta saraca in fibre

Locul in care arteriolele penetreaza


musculatura peretelui intestinal

DIVERTICULITA VS PERIDIVERTICULITA

Diverticulita = infectia asociata


diverticuluilor termen oarecum
necorespunzator deoarece procesul
infectios asociat bolii diverticulare este
unul pericolic interesand predominant
tesuturile moi din jur, organe si seroasa
peritoneala.

3. MECANISME DE PRODUCERE: (3)


Obstructia gatului diverticulului cu materii
fecale;
Ischemia mucoasei protruzionate;
PERFORATIA.

PERFORATIA = extravazarea materiilor fecale din


lumen pe suprafata seroasei colonului.

Cantitate redusa de fecale


Mecanism de aparare bun

COMPLICATIILE
DIVERTICULITEI:

4. MODALITATI DE DIAGNOSTIC:

CLINIC
Istoricul pacientului
Examen clinic (simptomatologie
nespecifica)
-> general
-> local

PARACLINIC:
Probe hematologice
Explorari imagistice
-

CT
ECOGRAFIE ABDOMINALA
CLISMA BARITATA
SIGMOIDOSCOPIE

5. TRATAMENT DIVERTICULITA
NECOMPLICATA:
Semne /simptome minime dieta lichidiana + AB
+ durere dieta lichidiana + AB + analgezic (Meperidina)
Semne inflamatorii severe spitalizate
repaos intestinal
fluide parenteral
AB
sonda NG (ileus, obstructii)

6. COMPLICATIILE DIVERTICULITEI:
PERITONITA GENERALIZATA
ABCESUL
FISTULA
HDI

PERITONITA GENERALIZATA
(perforarea diverticulului materii fecale in
cavitatea abdominala)
Simptomatologie: abdomen acut !
Radiologic: =/- aer in cavitatea
abdominala
Laborator : leucocitoza + markeri
inflamatori
leucopenie (sepsis)

Tratamentul de electie este


chirurgical
OPERATIA HARTMANN

DIEVERTICULITA + ABCES
Simptomatologie:
- durere in FIS sau in etajul abdominal
inferior stang
- masa palpabila in FIS
- masa palpabila la tuseu rectal sau vaginal
( abces situat in pelvisul inferior inacesibil
la palparea abdomenului)

Modalitati de tratament:
drenajul percutanat al abcesului
drenaj transrectal/transvaginal
!!! Laparotomia este riscanta
Operatia Hartmann
Rezectia fragmentului afectat cu anastomoza
recto-sigmoidiana ( Rezectie in tesut sanatos
impiedica recidiva)!

DIVERTICULITA + FISTULA:
Organe afectate: vezica urinara
vagin
intestin subtire
piele
!! ATENTIE la d.d. al fistulei sigmoido-vezicale ca si complicatie a
unui carcionom sigmoidian -> colonoscopie
Frecventa mai mare la B decat la F ! Atentie la femeile
histerectomizate.

HBP, ADENOM DE PROSTATA ITU / SEPSIS

SONDA FOLEY
CISTOSTOMIE PERCUTANATA
AB I.V.

Apare : fecalurie / pneumaturie

Golden standard diagnostic = CT

TRATAMENT:
1. Tratamentul inflamatiei locale
. Repaos alimentar
. Nutritie parenterala
. AB

2. Tratamentul chirurgical:

Rezectia fragmentului afectat + anastomoza rectosigmoidiana

MANAGEMENT
DEFECT PARIETAL
VEZICAL
SONDA FOLEY
CISTOSTOMIE
PERCUTANATA

7- 10 ZILE
VINDECARE

TRATAMENT
CHIRURGICAL
PRIMAR

HARTMANN

HEMORAGIA DIGESTIVA
INFERIOARA
2 CAUZE :

DIVERTICULARA
ANGIODISPLAZIA

Modalitati de diagnostic (3):


Scintigrafia
Agiografia mezenterica (+ tratament)
Colonoscopia (+ tratament)

Metode imagistice NU identifica locul si


cauza sangerarii

Laparotomie exploratorie
Colectomie totala
Anastomoza ileo-rectala
Ileostoma

BOALA CROHN

BOALA CROHN

Afectiune inflamatorie cronica


de etiologie necunoscuta care
poate atinge toate segmentele
tubului digestiv, dar cel mai
frecvent ileonul terminal si
colonul.

Etiologie:
1.

Alimentatia:
servicii alimentare de tip:
* fast food,
* zaharuri ultrarafinate,
* deficite enzimatice de la
nivelul tubului digestiv.

! Rolul
protector al
fibrelor
celulozice
folosite in dieta
zilnica.

2. Agenti bacterieni: Clamidya, Mycobacterium


kansaii, Campilobacter, Yersinia
pseudotuberculosis.
3. Agenti virali- picornavirusuri, rotavirusuri
4. Factori imunologici- nr LyB scade in timpul
puseurilor acute ale bolii.

ANATOMIE PATOLOGICA
a) Aspecte macroscopice
I. edem
II.edem cu infiltrate granulomatoase
III. Ulceratii largi si profunde de forme variabile, in general longitudinale: aspect
in piatra de pavaj
IV. Fisuri profunde, oarbe cand sunt dispuse spre marginea mezostenica;
Fistule in cavitate libera sau organe vecine;
Stenoze prin ingrosarea peretelui si reducerea lumenului cu ulceratii superficiale
si esudat serofibrinos.

ULCERATII AFTOIDE

Aspect piatra de pavaj

Ulcer map-like, cu stenoza

Gross pathologic features of Crohns disease. A, Serosal surface demonstrates extensive fat
wrapping and inflammation. B, Resected specimen demonstrates marked fibrosis of the
intestinal wall, stricture, and segmental mucosal inflammation. (Courtesy
Dr. Mary R. Schwartz, Baylor College of Medicine, Houston.)

b) Aspecte microscopice

Boala Crohn se poate prezenta ca un proces


inflamator acut (mase limfoide sau insule epiteloide
giganto-celulare) sau ca un proces fibrotic.

Simptomatologie

Manifestari
digestive:
-dureri abdominale,
-sindrom dispeptic,
-varsaturi,
-diaree,
-sindrom subocluziv/
ocluziv.

Manifesteri generale:

-astenie
-fatigabilitate
-anorexie
-anemie
-febra de lunga durata
-intarzieri de crestere
-edeme ale membrelor inferioare cu hipoproteinemie

Manifesteri extradigestive:
-eritem

nodos

-ulceratii bucale
-artralgii sau artrite mimand un RAA
-spondilita ankilopoetica
-tulburari urinare cu disurie si lombalgii

Se deosebeste de boala Crohn cu localizare ileala


prin:
-rectoragii mai frecvente ( 50% din cazuri);
-prezenta unor mase tumorale palpabile mult mai
rara;
-febra;
-alterarea starii generale;
-manifestari articulare mai frecvente;
-localizari anoperianale- aprox 50% din cazuri fata
de numai 10% in localizarile ileale

Examen radiologic
~tranzit baritat/ clisma baritata~
-leziuni segmentare,
discontinue, cu tertitorii
intre ele de tesut aparent
sanatos.
-trecerea de la zonele
sanatoase la cele
patologice este de cele mai
multe ori incerta.

-fenomene spastice
variabile de la un
moment la altul
!!! Pierderea totala
sau partiala a
haustratiei.

Alte investigatii:
* Colonoscopia total poate evidenia leziuni inflamatorii,
permind prelevarea de biopsii.

Photos of Crohn's disease of the colon taken at colonoscopy

Computertomografia cu substan de contrast


digestiv poate decela modificrile de perete sau
lumen, obtinandu-se imagini de o mare precizie atat
ca localizare, cat si ca stadiu evolutiv al leziunilor.

Arteriografie selectiva-> hipervascularizatia


teritoriilor patologice si ingrosarea parietala.

Modificri biologice care se pot ntlni sunt:


anemia, VSH crescut, hipopotasemie, hiponatremie,
hipoproteinemie.

Examenul coprologic relev hemoragii oculte i,


inconstant, steatoree.

Evolutie
Stadiul 0
Boala Crohn
inaparenta

Stadiul 1
Boala Crohn
inactiva

Stadiul 2
Boala Crohn
activa

- In urma unei

-La bolnavi

simptomatologie: -complicatii:

exereze chirurgicale

purtatori de leziuni *Diaree

*Ocluzii

in care au fost

decelabile

*Dureri

*Perforatii

ridicate toate

radiologic sau

abdominale

*Abcese

leziunile

endoscopic

*Alterarea starii

*Fistule interne

generale

*Fistule externe
*Colectazii

macroscopice si la
care examenul

-Simptomatologia

*Sindrom

histopatologic al

este frusta sau

inflamator

marginilor piesei de

chiar nula

*Manifestari

rezectie este normal.

digestive

Stadiul 3
Boala Crohn
complicata

Indice compozit clinic de


evolutivitate
I. Stare
generala

II. Dureri
III. Numar de IV. Masa
V.
abdominale scaune
abdominal Complicatii
lichidiene pe a
zi

0= foarte
buna

0=absente

0=absenta

Artralgii

2=discrete

1=incerta

Uveite

1=satisfacat
oare

3= moderate

2=certa

Eritem nodos

2=mediocra

4=puternice

3=certa si
cu aparare
musculara

Fisuri anale

3=alterata

Cate 1 punct.

Fistule
Abcese
(cate 1
punct)

Tratament
1.medical
a). Cu viza curativa in timpul puseurilor acute s i ca tratament de intretinere.
b). cu viza nutritionala- pentru:
*reducerea aportului
*cresterea pierderilor digestive
*cresterea nevoilor energetice.
c). Simptomatic- pt *sindromul diareic
*dureri abdominale
* varsaturi
-trebuie adaptat fiecarui caz

2. Chirurgical
-se adreseaza in general complicatiilor bolii
Crohn:
*fistule,
*peritonita,
*ocluzii
*abcese.

Photograph of a patient with multiple


perianal fistulas secondary to Crohns
disease. (Reproduced with permission
from Hamilton SR, Borson BC.
Crohns disease: Pathology. In: Berk
JE, ed. Bockus Gastroenterology. 4th
ed. Philadelphia: Saunders;
1985:2229, Fig. 127-5. Copyright
Elsevier.)

S. Schwartz Principles
of surgery

Interventiile cel mai des folosite sunt:

- Rezectii
- Tehnica
anastomotica

- Laparoscopie

Single incision laparoscopic colon surgery for


Crohn's disease

- Drenaje,
- Bypass intern,
- Bypass extern ,
- Interventii combinate in sfera genitala sau
urinara.

TUMORI BENIGNE

I. BOALA POLIPOASA (polipii


intestinali)
II. SINDROAMELE
POLIPOASE

I. BOALA POLIPOASA (polipii intestinali)


A.POLIPI NON-NEOPLASTICI

B.POLIPI NEOPLASTICI

Polipi
metaplastici
(hiperplastici)

Adenomul
(tubular,
tubulovilos,
vilos)

Polipi
hamartomatoi

Carcinoidul

Polipi
inflamatori

Polipul limfoid
benign

Polipi ai esutului
conjunctiv
(fibroame,
lipoame,
leiomioame etc.)

A.POLIPI NON-NEOPLASTICI
1. POLIPII METAPLASTICI/ HIPERPLASTICI

mici (2-3 mm), aceeai culoare ca i mucoasa normal;


raportul B/F 4 la 1, mai frecvent intalniti la batrani
asimptomatici, sigmoidoscopie de rutina
PATOGENITATE: celulele ce formeaz un
polip metaplastic cresc mult mai ncet i au o
durat de via mai lung
epiteliu
hipermatur
adenocarcinomul

TRATAMENT:
ndeprtarea polipilor metaplastici
examen bioptic din cel mai reprezentativ
polip;
urmrirea evoluiei n timp
a afeciunii este OBLIGATORIE!

2. POLIPII HAMARTOMATOSI
HAMARTOMUL=
HAMARTOMUL=malformaie
malformaie
asemntoare
asemntoare unei
uneitumori
tumorin
n
care
care esuturile
esuturileunei
uneipri
pridistincte
distincte
aaorganismului
organismuluisunt
suntaranjate
aranjate
dezordonat,
dezordonat,de
deobicei
obiceicu
cu una
unasau
sau
mai
maimulte
multedin
dincomponentele
componentele sale
sale
dezvoltate
dezvoltaten
nexces.
exces.
Leziunea
Leziuneanu
nuare
areootendin
tendinde
de
cretere
cretere excesiv,
excesiv,iar
iardup
dup
adolescen
adolescencreterea
cretereanceteaz.
nceteaz.

Dou tipuri de polipi intr n aceast


categorie:
polipii juvenili i polipii Peutz-Jeghers

B. POLIPI NEOPLASTICI
1. ADENOMUL
Dpdv clinic, reprezint cele mai importante tipuri de
polipi, datorit frecvenei i faptului c sunt
precursori ai cancerului
colo-rectal.
TERMINOLOGIE: Dpdv practic, polipii neoplastici sunt mprii n adenom i
adenomul vilos
PATOLOGIE:

Adenomul
Adenomultubular
tubular
mic
mic(poate
(poatefifi>5
>5cm)sferic
cm)sfericii
pediculat
pediculat(1-3
(1-3cm)
cm)
adenomul
adenomulde
dedimensiuni
dimensiunimici
mici
are
aresuprafaa
suprafaaneted,
neted,cel
celde
de
dimensiuni
dimensiunimari
mariare
areaspect
aspect
lobular.
lobular.
mai
mainchise
nchiselalaculoare
culoaredect
dect
mucoasa
mucoasanvecinat
nvecinat(hemoragii
(hemoragii
inininteriorul
interiorullor
lor))

Adenomul
Adenomulvilos
vilos
baz
bazlarg
largde
deimplantare,
implantare,suprafaa
suprafaa
neregulat,
neregulat,consisten
consistenmoale,
moale,plat
platsau
sau
protruziv
protruziv
extindere
extinderepe
pesuprafee
suprafeemai
maimari,
mari,chiar
chiar
s
scuprind
cuprindcolonul
colonulnntoat
toat
circumferina
circumferinalui
lui
culoare
culoaremai
mainchis
nchisfa
fade
demucoasa
mucoasa
normal
normal

Tubular adenoma colon polyp

DISTRIBUTIE ANATOMICA:
2/3 din adenoame
distal de unghiul splenic
1/3 proximal
adenomul vilos > deasupra jonciunii rectosigmoidiene

INCIDENTA IN FUNCTIE DE SEX:


36,9% brbai
28,7% femei

INCIDENTA MALIGNIZARII:
la polipii ndeprtai pe cale colonoscopic: 4-5%
la cei operai: 6,3-8%
polipii viloi: risc mai mare de mailignizare
odat cu creterea n volum a polipului crete i riscul transformrii maligne

TABLOUL CLINIC
asimptomatici, depistarea
lor fcndu-se n urma unor
examinri de rutin:
sigmoidocolonoscopia, clisma
baritat cu dublu contrast, test
hemocult n timpul unui
program screening

hemoragia
hemoragia

diaree
diaree i
i pierderi
pierderi de
de mucus
mucus

colici
colici abdominale
abdominale rare
rare

tenesme,
tenesme, pierderi
pierderi de
de mucus
mucus i
i
incontinen
incontinen (adenoamele
(adenoamele
viloase
viloase situate
situate n
n sigmoid)
sigmoid)

tulburri
tulburri metabolice
metabolice serioase
serioase
i
i colaps
colaps produse
produse de
de
adenomul
adenomul vilos
vilos (diareea
(diareea
mucoasa
mucoasa severa)
severa)

Diagnosticul
Diagnosticul de
de polip
polip colonic
colonic
nu
nu este
este suficient,
suficient, el
el trebuie
trebuie
DIAGNOSTIC
completat
completat cu:
cu:
Sigmoidoscopia rigid
-- diagnosticul
diagnosticul de
de
Colonoscopia cu fibre flexibile
multiplicitate;
Clisma baritat cu dublu contrast multiplicitate;
-- diagnosticul
diagnosticul de
de eventual
eventual
Examenele radiologic i endoscopic
asociere
asociere cu
cu cancerul
cancerul colonic
colonic
sau
sau rectal;
rectal;
-- diagnosticul
diagnosticul de
de
malignizare!!important
malignizare!!important

indeprtare pe cale endoscopic

TRATAMENT

extirparea polipilor solitari cu degenerare malign


(malignizare in situ)
polip sesil malignizat/invazie: tratament dup regulile
cancerului
colonic
polipectomia colonoscopica (polipii situai proximal de
rect)
rezecia intestinal (daca este prea mare/invaginat)
Tehnica ndeprtrii polipului pe cale colonoscopic
se poate asocia laparotomiei sau laparoscopiei

Complicaiile polipectomiei:
- sngerarea
- perforaia
- explozia gazoas
- sindromul postpolipectomie : dureri abdominale,
distensie marcat i febr

2. POLIPI AI TESTULUI CONJUNCTIV


LIPOM

LEIOMEIOM

FIBROM

HEMANGIOM

NEUROFIBROM

-cec i ascendent
-esutul grsos
al intestinului gros,
situat n submucoas
cu o inciden
crescut la pacienii
ntre 50 i 70 ani
-cnd cresc n
dimensiune
pot produce ulceraii
i necroze pe
mucoasa de
acoperire.
-mrime: civa
mm- >6 cm; unici
- cele voluminoase,
pot da semne de
ocluzie, mai ales
prin invaginare
- diagnosticul de
certitudine: biopsie
endoscopic
-- asimptomatici,
fiind descoperiti
intraoperator
! Daca nu se poate
exlude cancerul=>
rezectie segmentara
de colon

-tumora
extrem de
rar
-str muscular
IG
- frecvent:
sigmoid si
colon
transvers
- poate da:
dureri
abdominale,
sngerri sau
tumora
devine
palpabil
- tratament:
excizie
chirurgical
.

-conine
numeroase
celule
spinoase
---- origine
n fiecare
strat al
colonului
-diagnostic
incert=>
rezecie
segmentar
de colon

-cavernos sau
capilar
-debut: varste
tinere
-S princ:
hemoragia +
anemia
cronica
-leziunile
polipoide dau
ocluzii prin
invaginatii
(77%)
-se asociaza
cu tulburari
de coagulare
prin TC, FV
si FVIII,
fibrinogen
- Tratament:
chirurgical=>
ablaia
tumorii

- rsunet local al
neurofibromatozei
Recklinghausen/
entitate separata
- originea n
submucoas
sau
- pos apariiei
ulceraiei
pe mucoasa de
acoperire
- prezint
riscul malignizrii
=> rezecie
colorectal

LIMFANGIOM

-foarte rar
localizat n
colon

HEMANGIOPERICITOM

-tumora
benign rar,
cu originea n
pericitele
vaselor
sangvine

II. SINDROAMELE POLIPOASE


polipoza adenomatoas
familial;
sindromul Gardner
sindromul Turcot
polipoza
limfosarcomatoas
polipoza leucemic

colita ulcerativ
boala Crohn
alte polipoze inflamatorii:
amoebiaza,
schistosomiaza, polipoza
eozinofil, polipoza
granulomatoas

polipoza metaplazic;
pneumomatoza cistoid
intestinala

NEOPLASTICE

INFLAMATORII

NECLASIFICABILE

polipoza colic juvenil;


sindromul Peutz-Jeghers;
polipoza
neurofibromatoas;
sindromul RuvalcabaMyrhe-Smith;
pPlipoza lipomatoas;
sindromul CanadaCronkhite;
boala Cowde
HEMARTOAME

POLIPOZA ADENOMATOASA FAMILIALA


Boal motenit, autosomal
dominant, n care colonul conine
numeroi polipi adenomatoi
> 100 polipi => polipoza adenomatoas
familial, n mod obinuit mii de polipi

Apare n copilrie, malignizarea este regula


(nainte de 40 ani) dac nu s-a practicat
colectomia

INCIDENTA SI PATOLOGIE:
- simptomele apar numai n deceniile 4 sau 5 de via
- polipii variaz ca numr, mrime (1% dintre ei depesc 1 cm n
diametru) i form (pediculai sau sesili)
- localizare: pe tot intestinul, predilecie pe cel gros, colonul stng
- la nceput, benigne
malignizarea apare n unul
sau mai muli polipi

sngerarea+
sngerarea+diareea
diareea(cele
(celemai
maifrecvente)
frecvente)
durerile
durerileabdominale+
abdominale+scurgerile
scurgerilemucoase
mucoase
pierderea
pierdereanngreutate
greutate
MANIFESTARI CLINICE:
anemia
transformare
anemia
transformare
maligna
maligna
obstrucia
obstruciaintestinal
intestinal
- in stadiile de nceput, simptomatologia
este srac
- simptomele apar dup 10 ani de la debut

DIAGNOSTIC:

semnele
semneleclinice
clinice
tueul
tueulrectal
rectal
rectosigmoidoscopia
rectosigmoidoscopia
colonoscopia
colonoscopiacu
cubiopsie
biopsie

TRATAMENT:
- Principiile de baz: tratare pacieni naintea malignizrii
i decelare boala la ali membri de familie
- Electie: proctocolectomia total cu refacerea continuitii
tubului digestiv printr-o anastomoz ileoanal,
dup crearea unui rezervor ileal

SINDROMUL GARDNER
Se caracterizeaz prin prezena:
-chisturilor cutanate
-osteoamelor
+polipoza
colonica
-fibroamelor

SINDROMUL TURCOT
Descris de Turcot i colaboratorii n 1959,
este un eponim dat polipozei familiale n
asociere cu tumori maligne ale sistemului
nervos central.

POLIPOZA HAMARTOMATOASA
POLIPOZA JUVENILA

cel mai frecvent n I deceniu de via, dar au fost descrii i la aduli


1-2 cm diametru, suprafa neted i un pedicul subire, acoperit cu mucoas colonic de
aspect normal.

MACROSCOPIC: strlucirea preparatului histologic

MICROSCOPIC: spaii dilatate, chisturi pline cu mucus, spaii delimitate de un epiteliu


columnar. Prevalenta eozinofilelor a fcut pe unii autori s sugereze c polipii juvenili sunt
rezultatul unei reacii alergice

DIAGNOSTIC: sigmoido-colonoscopia diagnostic + ndeprtarea polipului

CLINIC:

hemoragii
hemoragiidigestive
digestiveinferioare
inferioare
invaginaia
invaginaiacolonului
colonului
ocluzie,
diaree
ocluzie, diaree
+/hemoragii
+/-torsiuni
torsiunipediculare
pediculare
hemoragiiii
eliminarea
eliminareaesutului
esutuluitumoral
tumoralodat
odatcu
cumateriile
materiile
fecale
fecale

SINDROMUL PEUTZ-JEGHERS
foarte rar, congenital
prezena polipilor gastrointestinali + pigmentaia gurii i a
altor pri din organism.
LOCALIZARE: poriunea superioar a intestinului subire,
dar pot fi ntlnii n stomac i intestinul gros.
Mrime: cativa mm-5cm, aspect lobular, sunt sesili
sau pediculai (pedicul scurt i gros).
mai frecvent n
copilrie i adolescen;

SIMPTOME: - dureri abdominale

- sngerarea transrectal
- exist riscul asocierii cu cancerul
gastrointestinal.
TRATAMENTUL : conservativ

Chirurgia
complicaii majore
(sngerare i invaginare colonic)

SINDROMUL CANADA-CRONKHITE
=sindrom rar de polipoza gastrointestinal
generalizat carcaracterizeaz prin:
prezena polipilor hamartomatoi multipli,
varianta
juvenil;
modificri ectodermice: alopecie,
onicodistrofie
i hiperpigmentaie;
absena polipozei n antecedentele
heredocolaterale;
eventual diaree i scdere n greutate.

Evoluie progresiv, cu prognostic rezervat n


majoritatea cazurilor.
TRATAMENT: -reechilibrare hidroelectrolitic
- aport nutritiv
- corectarea anemiei i a tulburrilor de
coagulare,
- profilaxia ulcerului.
- antibioticele i steroizii au produs remisi
unele cazuri.
Tratamentul chirurgical este indicat n

GANGLIONEUROMATOZA INTESTINALA
=proliferare a celulelor ganglionare,
neuritelor (axoni
i dendrite) i celulelor de suport n tractul
gastrointestinal
Are un potenial malign foarte mic
SIMPTOME: diareea+ constipaia

BOALA COWDEN

= o asociere a hamartomului
anocutanat cu boala fibrochistic a
snului, gu nontoxic, cancer de
sn i cancer tiroidian i polipi
multipli gastrici i coloniei.

SINDROMUL RUVARCABA-MYRHE-SMITH
= coexistena polipozei intestinale
hamartomatoase cu macrocefalie, deficit
mental, conformaie neobinuit
craniofacial i macule pigmentare pe
glandul penisului.
Sindromul este posibil s se transmit
printr-o gen
dominant autosomal.

TUMORI MALIGNE

?: Cand, cum, unde?

> 50 ani; = ;
Dieta + alti factori de mediu;
Fumat, alcool;
Genetic:
o Polipoza adenomatoasa familiala
o HNPCC (Hereditary non-polyposis colorectal
cancer);
Bolile inflamatorii

?:
Adenocarcinoa
me

Forme macroscopice

?: Clinic

Examen clinic
Semne
Local

generale

?: Paraclinic???

Sange:
Hemoleucograma completa:
Anemie hipocroma microcitara

Ag CAE
CA 19.9!!!
Detectarea sangerarilor oculte in materiile fecale;

Videocapsula endoscopica

?: Stadializare TNM

?: Stadializare + Tratament

Obiectiv: excizia tumorii impreuna cu sursa


vasculara si limfatica;
Orice alt organ vecin invadat trebuie rezecat
impreuna cu tumora;
Pentru stadializare: recomandate 12 ganglioni;

Curativ: rezectie

Paleativ
Bypass
Stoma

Carcinoamele sincron?!

Carcinom in

Tratament:
Rezectia

polipilor;
In cazul polipilor pediculati/ sesili rezectia se
poate realiza si endoscopic;
Urmarirea colonoscopica;

Tratament:
Depinde

de extensia cancerului;

Rezectia polipului
Colectomie segmentala

Tratament:
Rezectie
Chimioterapie;

Tratament:
Chimioterapie adjuvanta
5-Fluorouracil
Oxalipatin

Tratament:
Se

preteaza la rezectia metastazelor hepatice;

Chimioterapie

adjuvanta;

?: Prognostic

?: Screening?

Pe cine?

Cand?

Ce?

Multumim
pentru
atentie!