Curs

Suport curs - Operator calculator electronic i reele
Tehnologia informaiei (TI) reprezint normele i procedeele de colectare, memorare,

transmitere i prelucrare a datelor, n vederea obinerii rezultatelor scontate, cu ajutorul
calculatorului electronic. Ca urmare, tehnologia informaiei este compus din hardware, software i
tehnologii de comunicaii ntre acestea.
Prelucrarea datelor trebuie facuta in concordanta cu cerintele tehnologiei informationale.
Data este reprezentarea informatiei in interiorul calculatorului.
Informatia este un mesaj care inlatura necunoasterea unui eveniment. Are caracter de noutate.
Arhitectura unui calculator defineste modul in care subansamblele hardware sunt conectate fizic,
fara sa se tina cont de amplasarea lor. Calculatorul este o masina care prelucreaza automat
informatia.
PC-ul , acronim de la Personal Computer reprezinta calculatorul personal.
Provine de la numele dat de firma IBM primului microprocessor, construit in 1961, pe baza de
microprocesor Intel 8088
Programele sunt ansambluri de comenzi de operatii numite instructiuni, care se dau
calculatorului pentru a executa anumite prelucrari de informatii.
Cativa factori care pot influenta performantele calculatorului:
Viteza procesorului
Dimensiunea memoriei RAM
Dimensiunea hard-disk-ului
Dimensiunea memoriei cache
Viteza de transmitere a datelor pe magistrala de date
Din punct de vedere structural, pornind de la diferenierea modulelor fizice i logice, calculatorul
electronic (el nsui un sistem informatic) are dou componente:
hardware, (pe scurt hard): ansamblul elementelor fizice i tehnice cu ajutorul crora datele
se pot culege, verifica, transmite, stoca i prelucra, suporturile de memorare a datelor,
precum i echipamentele de redare a rezultatelor - reprezint componentele ce pot fi practic
atinse (ex.: monitor, tastatur);
software, (pe scurt soft): ansamblul programelor, procedurilor, rutinelor care controleaz
funcionarea corect i eficient a elementelor hard; exist sub form de concepte i
simboluri, nu are substan (ex.: Microsoft Word).
Structura unui calculator personal

Din punct de vedere funcional , arhitectura unui sistem de calcul este redat n schia alturat , i
anume:
Unitatea Central (UC), alctuit din:
Unitatea de memorie intern (UM);

o memorie ROM;
o memorie RAM;
Unitatea Central de Prelucrare (UCP) ce este compus din:

o Unitatea de Comand i Control (UCC):
o Unitatea Aritmetic i Logic (UAL);
Dispozitive periferice, alctuite din:
o Dispozitive periferice de intrare - in (DP II);
o Dispozitive periferice de ieire - out- (DP 10);
o Dispozitive periferice de intrare/ieire - in/out- (DP 110);
Interfee
Microprocesorul (UCP Unitatea Centrala de Prelucrare)

Microprocesorul este un circuit integrat (o component electronic complex, numit CIP) i
reprezint creierul ntregului calculator, coordonatorul tuturor operaiilor ce sunt efectuate de
ctre acesta i se afl montat pe placa de baz a calculatorului (mainboard) n interiorul carcasei.
Microprocesorul este conectat la celelalte componente ale calculatorului prin intermediul
magistralei de date i magistralei de comenzi.
Microprocesorul este format din:
UCC (Unitatea de Comanda i Control) primete instruciunile de la memorie, le
interpreteaz i emite comenzi ctre UAL i memoria intern, respectiv comenzi de transfer
ctre disp. periferice i memoria extern.
UAL (Unitatea Aritmetic i Logic) are rolul de a executa operaii aritmetice i logice cu
date furnizate de memorie i de a depune n memorie rezultatul obinut.
Dintre funciile procesorului pot fi amintite:
o Execut instruciuni individuale pentru programe i controleaz operaiile efectuate de
alte componente ale computerului;
o Realizeaz calculele i operaiile logice.
Una din principalele caracteristici ale microprocesorului este reprezentat de viteza de lucru. Viteza
de lucru a unui microprocesor este determinat de mai muli factori:
frecvena de tact;
tipul constructiv al microprocesorului;
dimensiunea memoriei cache.
Fiecare microprocesor este alctuit din mai multe micromodule interconectate prin intermediul unor
cai de comunicaie numite magistrale interne, pe care circul date sau instruciuni, a cror vitez de
deplasare depinde de doi factori:
limea benzii numrul benzilor de circulaie; deoarece pe fiecare band circul un bit se poate
vorbi despre limi convenabile (de la 8, 16, 32, 64 sau 128 de bii transmii n paralel);
frecvena de tact numrul de pai de lucru (tacturi) pe care poate s i fac procesorul n
fiecare secund
Unitatea de msur pentru frecven este Hertz-ul, mpreun cu multipli si:
1 KiloHertz (KHz) = 1.000 Hz
1 MegaHertz (MHz) = 1.000 KHz = 1.000.000 Hz
1 GigaHertz (GHz) = 1.000 MHz = 1.000.000 KHz = 1.000.000.000 Hz
Cteva din valorile standard folosite n prezent sunt: 500 MHz, 600 MHz, 933 MHz, 1,4 GHz, 1,7
GHz, 2 GHz
Un alt factor care influeneaz viteza de lucru este tipul de microprocesor. Datorit evoluiei
microprocesoarelor de-a lungul timpului, performanele acestora s-au mbuntit foarte mult.

Tipuri de microprocesoare: 80386, 80486, 80586, Pentium I-IV
O alt caracteristic este dimensiunea memoriei cache. Respectiva memorie este conceput pentru a
fi legat mai direct de microprocesor dect memoria intern, pentru a evita toate operaiile
intermediare.
Valori standard: 64 Kb, 128 Kb, 256 Kb, 512 Kb, 1 Mb.
MEMORIA INTERN (UM Unitatea de memorie)

Unitatea de Memorie (UM) sau memoria intern (principal) este
componenta sistemului de calcul destinat pstrrii datelor i
instruciunilor programelor n locaii bine definite prin adrese. Este
format dintr-un sistem de circuite integrate alctuite, n principal,
dintr-un numr mare de celule de memorie, fiecare celul fiind un
circuit care poate stoca 1 bit de informaie.
Memoria intern este format din:
Memoria RAM (Random Access Memory). Caracteristicile acestei memorii:
o
poate fi citit sau scris;
o
este volatil;
o
Memoria RAM se msoar n Mb;
o
Variante constructive: SDRAM, DDRAM, RIMM.
BIT (Binary Digit) cea mai mic unitate de informaie reprezentabil ntr-un calculator. Poate lua
doar valorile 0 i 1.
Multiplii bit-ului sunt puteri ale lui 2 iar sistemul de numeraie folosit se numete sistem binar.
1 byte = 23 bii = 8 bii
1 KiloByte (Kb) = 210 bytes = 1.024 bytes
1 MegaByte (Mb) = 220 bytes = 1.024 Kb
1 GigaByte (Gb) = 230 bytes = 1.024 Mb
1 TeraByte (Tb) = 240 bytes = 1.024 Gb
1 Petabyte (Pb) = 250 bytes = 1.024 Tb
1 Exabyte (Eb) = 260 bytes = 1.024 Gb
Memoria ROM (Read Only Memory). Reprezint acea parte din memoria intern care poate
fi doar citit. Ea este scris o singur dat de ctre productor cu informaia necesar. Este
nevolatil informaia pstrndu-se chiar i dup ce CIP-urile respective nu mai sunt
alimentate cu energie. Are o capacitate redusa (pana la 2 Mb).
Versiuni constructive: PROM, EPROM, EP2ROM.
Memoria CMOS (Complementary Metal Oxid Semiconductor). Este o memorie de tip citire/scriere i
nevolatil. Este alimentat permanent de un mic acumulator. Aceast memorie se folosete pentru
memorarea unor informaii necesare BIOS-ului, informaii ce pot fi citite sau scrise.
BIOS-ul (Basic Input Output System) este format dintr-o serie de mici programe care asigur
comunicarea cu perifericele calculatorului i prin intermediul crora se realizeaz diferite
configurri ale componentelor interne.
Memoria extern
Memoria extern este alctuit, n principal, din:
Discuri fixe (Hard Disk-uri)
Au o capacitate foarte mare de stocare a informaiei i o vitez de lucru
(scriere-citire) foarte ridicat. Ele sunt folosite pentru stocri masive de
date sau pentru rularea rapid de programe. Hard Disk-urile sunt
compuse din mai multe discuri, fiecare fiind dotat cu propriul cap de

citire-scriere. Aceste discuri asigur o vitez de transfer a informaiei mrit fa de cea a floppy
disk-urilor. De asemenea dispun de o capacitate mare de stocare de la 10 pn la 80 Gb precum si
de un timp scurt de acces la date (65-85 ms).
Discuri externe
Floppy Disk-uri (dischete) - au o capacitate mic de stocare (1.44 Mb) a informaiei i sunt folosite
pentru a transfera date ntre calculatoare sau pentru a pstra n siguran unele informaii cu caracter
special.
Pentru a putea lucra cu o discheta, aceasta va trebui initial formatata. Formatatea unei dischete este
necesara pentru ca discheta respectiva sa fie compatibila cu sistemul de operare folosit. Prin
formatare sistemul de operare sterge toate informatiile legate de gestiunea suportului, testeaza si
eventual marcheaza zonele defecte.
CD-ROM (Compact Disk Read Only Memory), dispozitiv ce permite
citirea datelor prin mijloace optice ale unui suport (CD), care poate fi doar
citit i are o capacitate de aproximativ 650 Mb.
CD-Rewritable (Reinscriptibil), are aceleai caracteristici ca i cele ale CDROM-ului cu deosebirea c poate fi inscripionat sau reinscripionat cu
dispozitive special create pentru aceasta.
DVD-ul, fizic seamn cu CD-ROM-ul dar capacitatea de memorare a CD-urilor DVD este mult
mai mare dect pe CD-urile clasice. Cu ajutorul DVD-urilor se pot viziona filme de o calitate
superioar celor pe suport clasic deoarece viteza de citire a discurilor este foarte mare.
Disk ZIP dispozitiv cu o capacitate de memorare de 100 750 Mb.
Disk Jaz dispozitiv cu o capacitate de memorare de pana la 2 Gb.
Alte componente ale UC

Placa video
Subsistemul video al unui calculator personal este format din 2 componente principale:
monitorul
plac video (sau plac grafic)
O plac video furnizeaz semnalele care comand monitorul. Placa

video poate avea propria sa memorie (msurat n Mb), cu ct aceast memorie
este mai mare cu att placa video este mai performant.
Plac de sunet (multimedia)
Subsistemul multimedia al unui PC este format din:
plac de sunet
boxe active sau cti
Plac de reea
Este un dispozitiv ce permite conectarea calculatorului la o reea local (LAN). Viteza de lucru este
mult mai mare dect n cazul conectrii prin modem. Conectarea la reea se face prin intermediul
unui cablu de tip UTP sau a unui cablu cu fibre optice.
Dispozitive periferice
Sistemul de intrare-iesire. Asigura comunicatia calculatorului cu lumea inconjuratoare prin
intermediul unor echipamente specializate numite dispozitive periferice. Aceste dispozitive sunt
echipamanente specializate care asigura interfata dintre calculator si utilizator.
Dispozitive de intrare
Tastatura este cel mai utilizat, fiind principalul dispozitiv prin care introducem date,
programe, comenzi, texte.
Mouse-ul, parte integrata a interfetei grafice, care controleaza miscarile cursorului. Exista 3
tipuri de baza pentru mouse: mecanic, optic, optomecanic.
Scanner ul dispozitiv care poate citi textul sau ilustratiile tiparite pe hartie si transforma
informatiile intr-o forma pe care calculatorul o poate folosi. Dupa marime si posibilitatea de
a fi utilizate, exista: scanner de birou si scanner de mana.
Microfon folosit pentru a inregistra diverse sunete pe calculator
Tastatura. Este un dispozitiv de intrare. Face parte
obligatoriu din configuratia minima a unui calculator.
Prin intermediul ei, utilizatorul poate sa transmita
informatii calculatorului, sub forma unui sir de caractere.
Fiecare caracter se genereaza prin apasarea unei taste
electronice. Apasarea unei taste are ca efect inchiderea
unui circuit electronic prin care se genereaza un cod
unic. Contine 4 blocuri de taste: tastatura alfanumerica, tastatura de editare, tastatura numerica,
grupul tastelor functionale.
Tastaturile se deosebesc intre ele prin numarul de taste si pozitia acestor taste pe tastatura.
In functie de modul in care sunt dispuse tastele alfanumerice, exista doua tastaturi standardizate:
o tastatura anglo-saxona cu tastele dispuse astfel: Q, W, E, R, T, Y si
o tastatura franceza cu tastele dispuse astfel: A, Z, E, R
Exista doua tipuri de taste: tasta calda si tasta rece
o Tasta calda, prin actionare, genereaza un cod inteligibil pentru calculator, reprezentand
un caracter sau o comanda. Exemple: tastele de la tastatura de editare si de la tastatura
numerica
o Tasta rece, prin actionare, nu genereaza un cod inteligibil pentru calculator. Ea se
foloseste intotdeauna impreuna cu o tasta calda, pentru a schimba codul acesteia.
Exemple: SHIFT, CTRL si ALT.
Combinatia dintre aceste taste se noteaza: tasta rece + tasta calda. Astfel, Shift+ c generati
codul literei C.
Taste comutator sunt:
Tasta CapsLock comuta tastatura alfanumerica intre starea care genereaza litere mici si
starea in care genereaza litere mari.
Tasta NumLock comuta tastatura numerica intre starea de tastatura numerica si starea de
tastatura de editare.
Tasta Insert comuta modul de corectura in text, intre corectura
cu suprascriere si corectura cu inserare.
Mouse-ul este cel mai raspandit dispozitiv de indicare. S-a impus o data
cu aparitia interfetelor grafice.
Este un dispozitiv pentru care ecranul calculatorului devine o masa
virtuala de lucru.

Pe aceasta masa virtuala, pozitia mouse-ului este marcata printr-un semn grafic, numit cursor
de mouse. Acest cursor este diferit de cursorul care arata pozitia in care va fi scris un caracter pe
ecran, de la tastatura.
Cu ajutorul mouse-ului pot fi manipulate pe ecran diferite obiecte. Aceste obiecte ar putea fi
manipulate si prin comenzi editate de la tastatura, dar este mult mai simplu prin comenzi date cu
mouse-ul. Are mai multe butoane (doua sau trei). Se poate deplasa pe masa reala (pad).
Deplasarea mouse-ului si actionarea butoanelor sunt transformate in semnale electrice care sunt
transmise calculatorului. Operatia de deplasare a mouse-ului are ca efect deplasarea cursorului
de mouse pe ecran. Cursorul de mouse urmareste pe ecran deplasarea mouse-ului pe masa reala.
Cu ajutorul mouse-ului se pot executa patru operatii:
o Operatia de indicare (point) prin care cursorul de mouse este deplasat pe ecran pentru
a indica un anumit obiect (deplasarea pe ecran se face prin deplasarea mouse-ului pe
pad)
o Operatia clic (click) prin care se actioneaza scurt un buton al nouse-ului (este folosit
pentru confirmarea alegerii pozitie de pe ecran)
o Operatia clic dublu (double click) prin care se actioneaza scurt, de doua ori succesiv,
un buton al mouse-ului
o Operatia de glisare sau tragere (dragging) prin care se deplaseaza mouse-ul pe pad,
avand un buton actionat ( este folosita de obicei pentru a deplasa obiecte pe ecran).
Scannerul. Este un dispozitiv de intrare prin care pot fi citite imaginile grafice (fotografii, desene
facute pe hartie). Imaginea pe care o citeste scannerul este o suprafata formata din puncte. Fiecare
punct este definit printr-un cod de culoare, obtinandu-se versiunea digitala a imaginii. Dupa ce a
fost citita cu scannerul, imaginea poate fi prelucrata cu ajutorul calculatorului: redimensionata,
rotita, colorata, suprapusa cu alte imagini, etc. Este folosit in special in operatii de tehnoredactare a
diferitelor carti sau publicatii, in care trebuie inserate in diferite desene.
Caracteristici:
o Rezolutie. Reprezinta numarul de puncte pe inci pe care
le poate citi scannerul. Cu cat rezolutia este mai mare,
cu atat imaginea citita de scanner va fi apropiata de cea
reala. Rezolutia poate fi de 300, 600 480, 9600 dpi.
o Numar de culori. Reprezinta setul de culori care sunt
codificate de scanner. Cu cat numarul de culori este mai
mare, cu atat imaginea scanata va fi mai apropiata de
cea reala.
o Viteza de scanare. Reprezinta viteza cu care un scanner citeste si prelucreaza o imagine.
Daca se creste mult rezolutia unui scanner, scade viteza de citire, deoarece el trebuie sa
citeasca mai multe puncte.
Cititorul de cod de bare. Este un dispozitiv de intrare prin care se baleiaza codurile de bare de pe
diferite produse. Este util in magazine, pentru a transmite informatii despre produsele vandute.
Dispozitive de iesire
Se folosesc pentru extragerea datelor
Monitorul (numit si VDU Video Display Unit) este dispozitivul standard de iesire.
Constructiv exista:
o Cu tub catodic (CRT Cathode Ray Tube) seamana cu ecranul unui televizor
o Cu cristale lichide (LCD Liquid Crystal Display) au ecrane ce utilizeaza doua
straturi de material polarizat, cu o solutie de cristale lichide intre ele care, la trecerea
unui curent electric, se aseaza astfel incat sa opreasca trecerea luminii.
Imprimanta dispozitiv care afiseaza pe hartie textul sau ilustratia. Pot fi:

Cu pini sau matriciala crearea caracterelor se face din alaturarea unor
puncte separate, obtinute prin lovirea pinilor (acelor mici) cu o banda tusata.
Cu jet de cerneala caracterele sunt formate din puncte obtinute prin
stropirea cu cerneala prin duze speciale
Laser pentru imprimare foloseste hartie si toner.
Boxe (difuzoare) sunt folosite pentru iesire de sunete.
Monitorul. Ecranul (screen) este un suport de iesire pe care calculatorul scrie rezultatele
prelucrarilor, mesajele pentru utilizator si informatiile despre starea sistemului. Face parte dintr-un
dispozitiv numit monitor care, pe langa aceasta suprafata de afisare ecranul, mai contine si
circuitele necesare realizarii imaginii pe ecran. Monitorul este legat la placa video (adaptorul
video), care se gaseste in interiorul calculatorului si care prelucreaza semnalele primate de la
procesor pentru a le transforma in imagini grafice.
Imaginile de pe ecran sunt compuse din trei culori: rosu, verde si
albastru (RGB).Ecranul reprezinta o suprafata de pete foarte mici
de culoare numite pixeli.
Caracteristici:
o Diagonala. Cele mai raspandite sunt monitoarele cu
diagonal de 15 si 17 inci, care este suficienta pentru
activitatile obisnuite. Diagonalele mai mari, de 20 inci, se
folosesc in aplicatii de grafica profesionala sau in
proiectare.
o Rezolutia. Reprezinta numarul de pixeli de pe ecran exprimat in numarul de pixeli pe
linie inmultit cu numarul de pixeli pe coloana: nxm. Cu cat rezolutia este mai mare, cu
atat imaginea este mai clara.
o Numarul de culori. Reprezinta numarul de culori folosite pentru realizarea imaginii. Se
pot folosi de la 256 de culori pana la 16.777216 culori. Fiecare culoare este codificata in
binar. Fiecarui pixel i se atribuie un cod de culoare. Cu cat se folosesc mai multe culori,
cu atat este nevoie de mai multi biti pentru construirea codului de culoare.
Dispozitive de intrare iesire
Modem-ul dispozitiv care permite calculatorului sa transmita date prin liniile telefonice.
Transforma informatiile digitale in cele analogice si invers.
Touch-screen tip de ecran de afisare, acoperit de o folie transparenta, sensibila la atingere,
punctarea elementelor de pe ecran facandu-se cu degetele.
Modemul. Este un echipament necesar deoarece in interiorul

calculatorului semnalul este digital (sub forma de impulsuri electrice,
care corespund cifrelor binare 0 si 1), iar pe linia de transmisie (care de
obicei este o linie telefonica obisnuita) semnalul este analogic.(sub
forma de curenti sinusoidali modulati in amplitudine sau faza). La
calculatorul emitator, modemul realizeaza modularea semnalului, adica
transformarea semnalului digital in semnal analogic, iar la calculatorul
receptor modemul realizeaza demodularea semnalului, adica
transformarea semnalului analogic in semnal digital. Modemurile mai asigura compresia datelor la
emisie si decompresia lor la receptie.Prin compresia datelor se realizeaza codificarea lor astfel incat
sa li se micsoreze volumul. Modemul poate fi extern sub forma unei cutii care se leaga prin cablu
la calculator sau intern sub forma unei placi in interiorul calculatorului.
Tipuri de software
Un sistem de calcul conine, pe lang toate componentele hardware, i programe de diverse tipuri
care asigur funcionarea calculatorului.
Exist dou categorii de programe:
Programe de sistem coordoneaz modul n care lucreaz componentele sistemului i ofer
asisten n funcionarea programelor de aplicaii. Aceste programe alctuiesc software de
baza care interacioneaz cu calculatorul la nivelul su de baza. Sunt proiectate astfel ncat
s faciliteze utilizarea eficient a resurselor sistemului de calcul i s ofere instrumente
pentru dezvoltarea i execuia programelor de aplicaie.
Programe de aplicaii destinate rezolvarii unor probleme specifice unei aplicaii. Aceste programe
efectueaz prelucrari ale datelor n concordan cu cerinele informaionale necesare.
Sistemul de operare (SO) reprezint ansambul de proceduri manuale i module de program de

sistem prin care se administreaz resursele sistemului de calcul ce asigur utilizarea eficient, n
comun, a acestor resurse i ofer utilizatorului o interfa ct mai comod pentru utilizarea
sistemului de calcul.
Sistemul de operare poate fi considerat ca reprezentnd interfaa dintre componentele hardware i
utilizator.
Pentru a rspunde rolului de interfa hardware utilizator, majoritatea sistemelor de operare sunt
organizate pe dou nivele:
Fizic interfereaz cu componentele hardware printr-un sistem de ntreruperi;
Logic interfereaz cu utilizatorul printr-un sistem de comenzi, limbaje de programare,
utilitare.
Funciile sistemului de operare
Principalele funcii ale unui sistem de operare sunt:
Gestiunea prelucrrilor ofer posibiliti de pregtire i lansare n execuie a programelor
de aplicaie.
Gestiunea resurselor identificarea programelor ce se execut, a necesarului de memorie, a
dispozitivelor periferice i a cerinelor privind protecia datelor.
Gestiunea fiierelor realizeaz separarea fiierelor ncarcate n memorie i grupeaz
fiierele pe diferii utilizatori.
Faciliti puse la dispoziia utilizatorului referitor la compresia datelor, sortarea,
interclasarea, catalogarea i ntreinerea bibliotecilor prin programele utilizator disponibile.
Coordonarea execuiei simultane a mai multor programe prin urmrirea modului de
executare a instruciunilor, depistarea i tratarea erorilor, lansarea n execuie a operaiilor de
intrare/ieire.
Asistarea execuiei programelor de ctre utilizator printr-o interfa prietenoas, att la nivel
hardware, ct i la nivel software.
Exemple de sisteme de operare: Windows (95,98 ,Me ,NT ,2000 , XP), MAC Operating System,
Linux, Unix, Novell.
Aplicaii software
Aplicaiile informatice sunt reprezentate de acele programe ce sunt realizate pentru utilizatori cu
scopul de a folosi calculatorul ntr-o problem specific i pentru a ndeplini o anumit sarcin.
Exemple:
Programe de comunicaii Microsoft Outlook, Yahoo Messenger etc.
Programe de manipulare i gestiune a fiierelor Windows Explorer
Programe de navigare pe WEB Internet Explorer, Netscape Navigator.

Programe de procesare text Microsoft Word, Star Office Document.
Programe de calcul tabelar Microsoft Excel, Lotus 1-2-3, Star Office Spreadsheet.
Programe de gestiune a bazelor de date Microsoft Access, Filemaker Pro.
Altele folosite n domenii diverse: Corel Draw, Adobe Photoshop.
Toate aceste programe utilizeaz o interfa grafic cu utilizatorul (GUI)
GUI (Graphical User Interface) totalitatea elementelor grafice de pe ecranul monitorului
(meniuri, simboluri, suprafee de lucru, ferestre pentru aplicaii, pictograme, butoane, casete de
dialog etc.).
Pictograma este reprezentarea grafica sugestiva a unor entitati cu care lucreaza Windows (aplicatie,
dosar, fisier, unitate de disc).
My Computer este containerul calculator si contine toate componentele sistemului. El va
arata ce puteti gasi in calculator.
Recycle Bin este containerul de reciclare. El contine fisierele pe care le-ati sters. Cand
stergeti un fisier, el nu este sters efectiv, ci transferat in acest container, de unde il puteti
recupera in orice moment. Atat timp cat fisierul se va gasi in acest container, spatiul de pe
disc ocupat de el nu va fi eliberat. Ca sa-l stergeti efectiv va trebui sa goliti (empty)
containerul.
Bara de aplicatii (taskbar). Se gaseste in partea inferioara a ecranului. Ea contine:
Butoane de aplicatii (task buttons). Pe aceasta bara exista cate un buton pentru fiecare
aplicatie activa. Pe buton sunt trecute pictograma aplicatiei si numele aplicatiei. Actionand
aceste butoane cu mouse-ul puteti comuta dintr-o aplicatie in alta. Operatia se numeste
comutare de aplicatii (task switching) si consta in trecerea de la o aplicatie la alta, fara sa se
inchida aplicatia precedenta.
Zona de configurare (settings). Contine pictograme pentru configurarea unor elemente ale
sistemului. Daca indicati cu mouse-ul o pictograma, se va deschide o caseta de informare
(tooltip) in care este afisat numele parametrului controlat. Daca executati dublu clic pe
pictograma se deschide o caseta de dialog care va permite sa modificati parametrii.
Butonul Start. Se foloseste pentru deschiderea meniului Start.
Meniul este o lista de operatii, numite optiuni de meniu, pe care calculatorul le poate executa.
Optiunile de meniu pot fi titlu de submeniu, o comanda de operatii sau o valoare a unui parametru.
Meniul Start contine urmatoarele optiuni:
Programs reprezinta aplicatii (programe) pe care le puteti lansa in executie.
Documents o lista a documentelor salvate recent.
Settings deschide un submeniu cu optiuni care va permit sa personalizati interfata
sistemului de operare si modul de lucru cu echipamentele din configuratie.
Find deschide un submeniu care contine optiuni care va permit sa cautati dosare, fisiere,
calculatoare din retea.
Help va asigura accesul la autodocumentare.
Run - va permite sa lansati in executie o aplicatie pentru care nu exista optiune in meniul
Start sau o scurtatura sub forma de pictograma in spatiul de lucru al ecranului.
Fereastra (window). Este una din tehnicile de baza utilizate in interfata Windows. Ea este un
dreptunghi afisat pe ecran, care dispune de elemente caracteristice pentru executarea unor operatii si
pentru manipularea ei. Tehnica ferestrelor permite lucrul cu mai multe ferestre pe ecran. Fiecare
aplicatie ruleaza intr-o fereastra proprie. Daca la un moment dat sunt deschise mai multe ferestre pe
ecran, una singura este fereastra activa, celelalte sunt inactive.
Elementele ferestrei
Bara de titlu
Bara de meniuri
Bara de instrumente
Bara de stare

Bara de derulare verticala si orizontala
Suprafata de lucru
Punctul de inserare
Windows lucreaza cu:
ferestre de aplicatie contin aplicatii in curs de executie. Sub bara de titlu a ferestrei se
afiseaza pe orizontala bara cu titluri de meniuri. Ferestrele de aplicatie pot fi afisate oriunde
pe suprafata ecanului.
ferestre document sunt ferestre secundare situate in interiorul ferestrelor de aplicatie. Ele
au o bara de titlu a ferestrei, dar nu o bara cu titluri de meniuri. Pentru acest tip de ferestre,
actioneaza meniurile din lista de meniuri a ferestrei de aplicatie din care fac parte.
Retele de calculatoare
La inceput, principalul avantaj al retelelor de calculatoare era partajarea resurselor, atat logice cat si
fizice. Partajarea resurselor logice asigura accesul utilizatorilor retelei la programele si datele
disponibile pe retea, indiferent de locul in care sunt stocate acestea.
Prin partajarea resurselor fizice utilizatorii retelei pot avea acces in comun la acelasi echipament.
Ulterior, odata cu dezvoltarea retelelor mari, principalul avantaj este reprezentat de posibilitatea de
comunicare intre oameni aflati la mare departare unii de altii, de exemplu Internetul.
O retea de calculatoare este formata dintr-un ansamblu de calculatoare conectate intre ele.
Calculatoarele pot sa faca schimb de date si pot folosi in comun resursele(imprimante, discuri,
aplicatii). Fiecare calculator isi pastreaza independenta de executie si de gestiune a propriilor
resurse. La randul lor mai multe retele pot fi conectate intre ele permitand schimbul de informatii.
Datele care se schimb intre calculatoare se mai numesc si documente electronice.
Functiile retelelor de calculatoare
Comunicarea. Prin asigurarea comunicarii intre sistemele de calcul se pot transmite si

receptiona date si mesaje.
Conectivitatea. Prin asigurarea conectivitatii sistemelor de calcul se pot partaja: date

distribuite in diferite locatii, aplicatii si ehipamente hardware.
Protocolul de comunicare reprezinta un set de reguli prin care se asigura schimbul de date si de
mesaje intre doua calculatoare intre care s-a stabilit o legatura fizica.
Pentru asigurarea functiilor de comunicare si conectivitate sunt necesare:
Echipamente hardware
Mediul prin care se asigura legatura fizica mediul prin care se asigura legatura poate fi:
prin cablu(coaxial,torsadat, fibra optica) si fara cablu (unde radio, unde laser)
Software-ul prin care se asigura comunicarea si conectivitatea calculatoarelor, adica legatura
logica
Clasificarea retelelor
A.In functie de aria de raspandire a calculatoarelor:
a.retele locale (LAN Local Area Networks) calculatoarele sunt raspandite pe o arie mica
b.retele metropolitane (MAN Metropolitan Area Networks) calculatoarele raspandite pe
suprafata unui oras
c.retele globale (WAN Wide Area Networks) calculatoarele au arie de raspandire
geografica foarte mare (tara, continent)
B. In functie de topologia aleasa
Termenul de topologie (structura) sau mai exact de topologie de retea se refera la dispunerea fizica
in teren a calculatoarelor, cablurilor si a celorlalte componente care alcatuiesc reteaua
a.retele liniare (magistrale - bus) sunt conectate la un singur mediu de comunicatie care are
capetele libere
b.retele inel (ring) sunt conectate la un singur mediu de comunicatie care are capetele
legate simuleaza o bucla inchisa

c.retele stea (star) exista un calculator central (dispecer) care este legat la celelalte
calculatoare din retea
d.retele arborescente (ierarhizate) combinarea mai multor retele stea
e.retele mixte combinarea unor retele inel cu retea stea.
O noua tehnologie in domeniul retelelor incearca sa se impuna in momentul actual, cea a retelelor
LAN in locul cablurilor, ca mediu de transmisie a datelor, este luat de undele radio sau infrarosii. O
retea WLAN (Wireless Local Area Network ) este un sistem flexibil de comunicatii de date, folosit
ca o extensie sau o alternativa la reteaua LAN prin cablu, intr-o cladire sau un grup de cladiri
apropiate.
Securitatea datelor reprezinta un element foarte important atunci cand se lucreaza cu date
confidentiale. Pentru ca acestea sa nu devina publice se recomanda existenta unor proceduri de
raportare.
Exista diferite modalitati de protejare a datelor. Cateva dintre acestea sunt:
Accesul fizic la calculator este restrictionat;
Adoptarea unei politici de parolare corespunzatoare;
Stabilirea drepturilor pe care le are fiecare utilizator;
Copierea datelor n mod regulat;
Criptarea fisierelor la care se lucreaza;
Folosirea programelor antivirus;
Folosirea programelor de securitate tip firewall.
Parolele stabilite trebuie concepute astfel ncat sa fie foarte greu de descoperit de persoane
neautorizate. Pentru aceasta se recomanda ca aceste parole sa nu contina date personale ale
utilizatorului, ca si folosirea unor parole generate automat de catre calculator.
Virusi informatici
Internetul a devenit in ultimii ani mediul cel mai folosit pentru raspindirea de virusi informatici.
Cele mai multe contaminari ale calculatoarelor personale au loc prin atasamente infectate ale unor
mesaje de posta electronica si prin fisiere infectate descarcate de pe Internet.
Termenul de virus al calculatoarelor a fost folosit pentru prima data in literatura de specialitate in
anul 1983 de cercetatorul american Frederick Cohen de la Universitatea Southern California in
studiul Computer Viruses, Theory and Experiment. El definea virusul ca un program care are
doua caracteristici:
Este capabil sa execute o actiune bine definita, care uneori poate sa fie o actiune de
distrugere a altor programe
Este capabil sa realizeze copii dupa el insusi si sa includa acest cod executabil obtinut in
urma multiplicarii intr-un alt program, care devine gazda si pe care il infecteaza
Deci, virusul este un mic program executabil care imbolnaveste calculatorul, ii modifica parametrii
de functionare.
Virusul contine :
Un mecanism de contaminare prin care virusul imbolnaveste calculatorul gazda
Un mecanism de declansare prin care virusul incepe actiunea distructiva
Un mecanism de distrugere care reprezinta scopul pentru care a fost creat virusul
Un mecanism de autorecunoastere prin care virusul se autoidentifica
De regula, virusii se infiltreaza in fisiere executabile si de aici in memoria interna. Orice informatie
care trece printr-o zona infectata va fi si ea contaminata. Mecanismul de contaminare este diferit in
functie de modul de lucru : pe un calculator individual sau intr-o retea de calculatoare. In cazul unui
calculator individual purtatorul de virusi este discul flexibil.Virusii mai pot sa patrunda inntr-un
calculator in urma unei transmisii de date prin intermediul unei linii telefonice, daca celalalt
calculator este bolnav. Virusul nu se memoreaza intr-un fisier propriu, ci se agata de un alt program

executabil care se memoreaza pe discul flexibil.Prin copierea fisierului bolnav de pe discul flexibil
pe hard-disc sau prin lansarea in executie a fisierului bolnav de pe discul flexibil, virusul patrunde
in memoria calculatorului gazda si de acolo mai departe pe hard-disc.
Principalele sfaturi pentru a asigura securitatea calculatorului sunt:
Actualizati mereu sistemul de operare
Instalati un program antivirus bun
Folositi un Firewall
Descarcati programe numai din surse sigure
Nu deschideti atasamentele suspecte ale e-mail-urilor
Parolati conturile, schimbati parolele si nu folositi aceeasi parola pentru toate conturile
Faceti Backup pentru datele importante
Pentru a trata un calculator virusat este nevoie de:
programul de diagnosticare sau de scanare (scan) care depisteaza virusul si stabileste tipul
programul de tratament (clean) care curata sistemul incercand sa recupereze cat mai mult
din informatie
Programele antivirus contin trei module:
un modul care asigura recunoasterea virusului
un modul care selecteaza fisierele contaminate si le curata
un modul care supravegheaza functionarea calculatoarului si transmite mesaje de avetizare
atunci cand un virus incearca sa patrunda in sistem
In general, programele antivirus identifica virusii dupa semnatura. Ele cauta semnaturile virusilor in
anumite fisiere sau pe tot discul. Lista cu semnaturile virusilor este memorata intr-un fisier de tip
text care poate fi actualizat in permanenta. Exemple de programe antivirus: Kaspersky Anti-Virus,
McAfee Anti-Virus, Norton Anti-Virus sau BitDefender Anti-Virus, RAV.
Internetul
Internet-ul este o retea foarte mare de calculatoare care conecteaza intre ele milioane de
retele mai mici din lumea intreaga. La reteaua Internet pot fi conectate toate tipurile de calculatoare.
Toate calculatoarele conectate la Internet pot face schimb de informatii intre ele. Termenul de
biblioteca digitala a fost folosit pentru a caracteriza un mare depozit de informatii la care se poate
obtine acces prin intermediul calculatoarelor. La baza tuturor serviciilor din reteaua Internet sta
comunicarea mesajelor de la sursa la destinatie. Informatia circula prin aceasta retea sub forma de
pachete.
In aceasta retea functioneaza tehnologia World Wide Web (www), o retea de informatii si
un serviciu prin care se acceseaza o mare varietate de informatii digitale. Folosind un software de
navigare, denumit browser Web, este facilitat accesul la text, grafica, sunet si la alte informatii
digitale ce se regasesc pe orice server de pe Internet.
Intranet. Retelele Intranet sunt retele private, construite in cadrul unei companii sau
organizatii, care folosesc acelasi protocol ca si reteaua Internet (TCP/IP) si care asigura
integrarea prezentarii informatiilor intr-o forma accesibila si unitara pentru toti utilizatorii.
Prin Intranet se distribuie documente(pagini web), se asigura accesul la baza de date, se
asigura instruirea personalului si comunicarea intre angajati si se distruibuie software(situri
ftp).
Extranet. Este o extensie a retelei Intranet care foloseste tehnologia www si care asigura
legatura intre reteaua publica Internet si retelele private Intranet ale unor organizatii si
companii care doresc sa colaboreze intre ele.In acest mod mai multe organizatii isi pot
partaja o resursa importanta: informatia. Extranetul asigura structurarea informatiilor pe trei
niveluri: publice, private si mixte.

Calculatoare de retea(Network Computers NC).Sunt echipamente hardware mai ieftine
decat un calculator obisnuit, deoarece au o configuratie minima, necesara numai pentru
conectarea la o retea de calculatoare si deschiderea unei sesiuni de lucru.Ele isi pot incarca
toate aplicatiile de care au nevoie din reteaua de calculatoare.In acest mod un calculator
ieftin va putea fi folosit ca un calculator de resurse complexe, reducandu-se foarte mult
cheltuielile pentru prelucrarea informatiilor in cadrul unei organizatii.
Pentru conectarea la reteaua Internet sunt necesare:
Un calculator.Pentru conectare este necesar un calculator compatibil IBM sau un calculator
Macintosh care trebuie sa aiba cel putin 4Mo de memorie interna.
Un modem.Acesta trebuie sa aiba o viteza de cel putin 28.800 bps.Viteza modemului folosit
de furnizorul de servicii nu trebuie sa fie mai mica decat viteza modemului folosit de
calculator.
Software pentru Internet.Aceasta contine programul pentru lucrul cu modemul si conectarea
la furnizorul de servicii Internet si programe client pentru acces la serviciile puse la
dispozitie de reteaua Internet.
Abonarea la un furnizor de servicii Internet.
World Wide Web (pe scurt www) inseamna ad-litteram panza de paianjen intinsa in lumea intreaga.
Denumirea evidentiaza caracterul planetar al schimbului de informatii prin intermediul retelei
Internet. Pentru a comunica intre ele, doua calculatoare folosesc un sistem de reguli ce formeaza un
protocol. Serviciul www utilizeaza ca protocol de comunicare intre client si server HTTP
(HyperText Transfer Protocol), adica Protocolul de Transfer al hipertextului. Hipertextul este un text
imbogatit care contine text obisnuit si etichete pentru formatarea textului si incapsularea altor tipuri
de informatii (salturi rapide catre alte resurse de informatii, sunete, imagini, filme). Hipetextul este
stocat in fisiere avand o extensie speciala: .htm sau .html. Un fisier ce contine hipetext este scris
intr-un limbaj specific numit HiperText Markup Language(HTML), adica Limbajul de Marcare a
Hipertextului.
Un serviciu de cautare permite gasirea rapida a informatiei in reteaua Internet.El intretine baza de
date ale URL-urilor din reteaua Web, indexate dupa deferite criterii.Utilizatorul scrie cuvantul care
descrie subiectul ce il intereseaza, iar serviciul de cautare ii ofera rapid o lista de legaturi catre
documente Web care contin informatii despre subiect.
Cautarea informatiei se face:
Dupa adresa URL a paginii Web in care se gaseste informatiea
Dupa cuvinte-cheie care descriu subiectul cautat
Dupa un sistem ierarhizat de meniuri care imparte informatia in arii de subiecte si care
reduce treptat marimea ariei unui subiect(este asigurat de un serviciu de cautare Web)
Dupa semne de carte
Cele mai cunoscute servicii de cautare sunt Yahoo si Google. Un serviciu de informare asigura
localizarea si citirea informatiei. Cele mai cunoscute servicii de informare sunt Gopher, Archie,
Wide Area Information Servers (WAIS) si World Wide Web (www).
Google
http://www.google.com
Creat in septembrie 1998, este considerat la acest moment cel mai bun motor de cautare. Este unul
dintre cele mai rapide motoare de cautare, care intretine cea mai mare baza de date. Ordinea de
afisare in lista este in functie de popuparitatea paginii.Intretine un catalog de categorii de subiecte,
permitand redefinirea unei arii particulare de cautare prin restrangerea cautarii la un domeniu, si in
cadrul domeniului, la o categorie. Singurele dezavantaje pe care le are sunt: nu cauta dupa familii de
cuvinte, nu face diferenta intre literele mari si mici si nu este sensibil la diacritice.
Posta electronica a devenit o modalitate foarte folosita de comunicare si trimitere a mesajelor.
Acestea pot fi trimise in format electronic de la un calculator la alt calculator folosind o retea de
conectare cum ar fi Ethernet sau Internet sau prin sisteme pe linie telefonica. Posta electronica este
utilizata foarte mult datorita: costului redus, vitezei si accesibilitatii
Avantaje:

Transmitere rapida catre orice loc din lume;
Un mijloc ieftin si eficient de comunicare;
Permite folosirea de liste de distributie a mesajelor;
Dezavantaje:
Un fisier atasat poate contine un virus de computer;
Poate avea loc o superincarcare a cutiei postale;
Se pot produce erori si neglijente in folosirea e-mail-ului;
Se obtin foarte multe mesaje nefolositoare (Junk Mail).
MICROSOFT WORD
Word este un program al pachetului Office si este specializat in introducerea textelor si a
obiectelor grafice. Word poate lucra cu mai multe ferestre de introducere a datelor. Astfel, putem
deschide mai multe ferestre simultan si in fiecare sa vizualizam un anumit fisier.
Procesorul de texte Word va ajuta sa creati si sa administrati fisiere document care pot
contine, pe langa texte formatate, tabele, formule matematice, si diferite obiecte: imagini statice sau
animate, grafice, sunete, etc.
Fisierele Word se numesc documente si au extensia .docx.
Aplicatia Word va pune la dispozitie pentru lucrul cu fisiere document urmatoarele operatii :
Crearea unui document
Salvarea unui document intr-un fisier pe disc
Deschiderea si inchiderea unui document
Obtinerea informatiilor despre un document
Protejarea unui document impotiva unui acces neautorizat
Cautarea unui document pe disc
Administrarea mai multor documente deschise
Lansarea aplicaiei Microsoft Word 2010
Click pe butonul Start All Programs Microsoft Office
Microsoft Word 2010.
Crearea unui document nou

La lansarea aplicaiei se deschide fereastra specific acesteia, care conine un document
necompletat i pre-formatat pe baza unui ablon de document predefinit. Aici se poate edita
documentul dorit, dup care se salveaz n structura de fiiere a calculatorului. Alternativ, se poate
crea un alt document nou, utiliznd comenzile File (Fiier) New (Nou) se alege un document
pre-formatat dup tipurile de abloane predefinite Create(Creare).
Salvarea unui document
Folosind meniul principal al aplicaiei, se alege suita de comenzi: File (Fiier)
Save
(Salvare) se specific numele documentului n seciunea File name (Nume fiier) i locaia n
care va fi salvat Save (Salvare). Alternativ, se poate folosi opiunea
Save as (Salvare) ca,
similar cu
Save (Salvare), cu posibilitatea de a salva un document existent (pre-salvat) sub un
alt nume sau folosind unul din multele alte formate de fiiere oferite de aplicaie (versiuni anterioare
ale tipului de document Word, PDF etc.).
Deschiderea unui document existent

n cadrul aplicaiei Word se folosesc comenzile: File (Fiier)
Open (Deschidere)
se caut documentul n locaia n care a fost salvat se selecteaz fiierul Open (Deschidere).
Alternativ se poate folosi unul din multele aplicaii Windows existente pentru navigaia n structura
arborescent a stocrii fiierelor pe discul fix (sau pe un dispozitiv extern) se localizeaz i se
deschide fiierul dorit.
nchiderea unui document
Dup salvarea documentului, acesta poate fi nchis folosind butonul X din meniul superior
drept al aplicaiei
, sau prin comenzile: File (Fiier)
Close (Ieire).
Selectarea textului
a) cu mouse-ul: click n faa textului ce va fi selectat innd butonul mouse-ului apsat se
deplaseaz cursorul la sfritul testului care se dorete selectat se elibereaz butonul mouse-ului;
b) folosind tastatura: se poziioneaz cursorul la nceputul textului innd tasta Shift
apsat se deplaseaz cursorul folosind tastele de navigaie pn cnd este selectat tot textul
dorit; pentru a selecta pn la sfritul sau nceputul rndului sau documentului ntreg, din poziia
curent a cursorului se aleg combinaiile de taste, respectiv: Shift + End, Shift + Home, Shift + Ctrl
+ End, Shift + Ctrl + Home.
Copierea (copy), tierea/mutarea (cut) i lipirea (paste) textului
a) se selecteaz textul click dreapta pe textul selectat comanda
Copy (Copiere) /
Cut
(Decupare) se poziioneaz cursorul n locul n care va fi copiat/mutat textul click dreapta
se selecteaz una dintre cele trei opiuni de lipire: cu pstrare formatare surs, cu mbinare
formatare sau cu pstrare doar text.
b) se selecteaz textul se apas combinaia de taste Ctrl + C / Ctrl + X se poziioneaz
cursorul n locul n care va fi copiat/mutat textul se apas combinaia de taste Ctrl + V.
c) se selecteaz textul din fila Home a meniului principal se apas butonul
(copiere) sau
(decupare/mutare) se poziioneaz cursorul n locul n care va fi copiat/mutat textul se apas
butonul
Paste (Lipire).
tergerea textului
Se selecteaz textul se apas tasta Delete. Alternativ, se poziioneaz cursorul n locaia
dorit i prin apsarea continu a tastei Delete/Backspace se terge dup/nainte de poziia
cursorului, pn la eliberarea tastei.
Inserarea caracterelor speciale
Caracterele speciale (simbolurile) pot fi introduse cu ajutorul meniului Insert Symbol
se selecteaz simbolul dorit din lista curent sau din lista extins (More Symbols...).
Cutarea i nlocuirea caracterelor
- se alege fila Home (Pornire) meniul Editing (Editare)

Find (Gsire) n
panoul aprut se scrie termenul cutat, iar editorul va afia automat n lista de mai jos toate locurile
unde s-au gsit ocurene; se poate folosi i scurttura Ctrl + F.
- se alege fila Home (Pornire) meniul Editing (Editare)
Replace (nlocuire)
n fereastra afiat se introduce termenul de nlocuit n primul cmp, iar n al doilea se introduce
termenul cu care se va nlocui se folosesc n continuare opiunile nlocuire i Urmtorul gsit
pentru nlocuirea numai a anumitor ocurene ale termenului de nlocuit, sau nlocuire peste tot
pentru nlocuirea n tot documentul; se poate folosi i scurttura Ctrl + H.
Utilizarea stilurilor n Microsoft Word. Formatarea textului i a paragrafelor
Formatarea textului se poate aplica ntregului document (prin selecie total), sau doar
anumitor seciuni, paragrafe, cuvinte sau caractere ale acestuia, dup selectarea lor prealabil. n
paralel se pot utiliza stiluri predefinite de formatare a textului grupate n seturi, care dup aplicare
se pot particulariza. Acestea sunt structurate i ierarhizate n funcie de direciile curente de
formatare general a documentelor; avem astfel stiluri pentru: titluri, subtitluri (i oricte alte
subniveluri de titlu), text normal, text accentuat, citat etc. Odat formatat un segment de text, acesta
poate fi selectat i salvat ca stil personalizat prin intermediul filei Home (Pornire) meniul Styles
(Stiluri) se extinde lista predefinit prin acionarea butonului
More (Mai multe) Save
Selection as a New Quick Style (Salvare selecie ca stil rapid nou.)
Diverse metode de formatare a unei selecii de text (caractere, cuvinte, paragrafe, mai multe
paragrafe, ntreg documentul):
- utiliznd fila Home (Pornire) meniul Font se poate alege fontul, dimensiunea i cazul
caracterelor (
, transformare text majuscule, litere mici, inversare caz), precum i diverse efecte
aplicabile asupra acestora:

bold (ngroat),
italic (cursiv),
underline,
strikethrough
(tiat), subscript (indice) sau superscript (exponent) i culoare caractere;
- prin extinderea meniului Font din fila Home (Pornire )( sgeat col dreapta jos), sau
prin click pe butonul drept al mouse-ului asupra unei selecii i alegerea opiunii Font, se pot aplica
setri avansate de formatare a caracterelor seleciei (scalare, spaiere, poziie, tip subliniere, efecte
text: umbre, accenturi, borduri etc.);
- utiliznd fila Home (Pornire) meniul Paragraph (Paragraf) se poate stabili alinierea
acestora (
stnga,
centru,
dreapta,
stnga-dreapta), spaiul dintre paragrafe i spaiul
dintre rnduri
, spaiul indentare stnga i dreapta (limite nceput i sfrit rnd), culoarea de
fundal a acestora.
- Prin extinderea meniului Paragraph (Paragraf) din fila Home (Pornire) (
sgeat col
dreapta jos), sau prin click pe butonul drept al mouse-ului asupra unei selecii i alegerea opiunii
Paragraph (Paragraf), se pot aplica setri avansate de formatare a paragrafelor cu valori numerice
exacte introduse pentru multiplele setri de aspect al acestora;
Liste marcate i liste numerotate
Listele marcate se utilizeaz pentru prezentarea de niruiri de informaii legate ntre ele, dar
care nu au o ordine prestabilite. Listele numerotate sunt utilizate pentru informaii care trebuie
parcurse ntr-o anumit ordine. Aceste liste pot fi create dintr-un numr de paragrafe introduse
anterior (a), sau pot fi create din textul ce urmeaz s fie introdus (b):
a) Se selecteaz paragrafele ce vor aprea n list click pe butonul

(Marcatori) din bara de instrumente (pentru lista marcat), sau pe butonul
lista numerotat);
Bullets
Numbering (pentru
b) Se poziioneaz cursorul n locaia unde va fi generat lista click pe butonul
din
bara de instrumente (pentru lista marcat), sau pe butonul

Numbering (pentru lista
numerotat) se introduce primul element al listei se apas tasta Enter se introduce al doilea
element la terminarea listei se apas din nou butonul
de dou ori tasta Enter.
sau
butonul , sau se apas
Editorul are anumite valori implicite pentru listele marcate i cele numerotate. Pentru a
schimba aceste valori: se selecteaz elementele listei click dreapta Bullets / Numbering
(Marcatori / Numerotare) se alege stilul dorit, de unde ncepe numerotarea (n cazul listelor
numerotate), se pot particulariza marcajele listei etc.
Tabele
Vom descrie mai jos o serie de operaii elementare necesare lucrului eficient cu tabele n
Microsoft Word:
- Crearea tabelelor: fila Insert (Inserare) meniul Table (Tabel)
Table (Tabel) se
specific numrul de rnduri i de coloane prin derularea nspre jos-dreapta a cursorului asupra
celulelor afiate.
- Formatarea tabelelor: click pe butonul drept al mouse-ului n cadrul tabelului se alege
opiunea
Table Properties (Proprieti tabel) se seteaz: dimensiunile tabelului, celulelor,
rndurilor i ale coloanelor, aliniamentul tabelului, spaierea celulelor, textul alternativ pn la
afiarea integral a tabelului.
- Selectarea de rnduri / coloane din tabel: click cu mouse-ul n faa / deasupra primei celule
din coloana respectiv.
- Selectarea unui grup de celule: click cu mouse-ul pe prima celul din grup innd
butonul mouse-ului apsat se deplaseaz cursorul acestuia pn la ultima celul din grup se
elibereaz butonul mouse-ului.
- Inserarea unui rnd ntr-un tabel:
a) Se selecteaz rndul din tabel n jurul creia va fi inserat noul rnd fila Layout
(Aspect ) meniul Rows&Columns (Rnduri i coloane)
sau
Insert Above (Inserare deasupra)
Insert Bellow (Inserare dedesubt).

b) Se selecteaz linia din tabel n jurul creia va fi inserat noua linie click dreapta pe
linia selectat Insert (Inserare)

Insert Rows Above (Inserare rnduri deasupra) sau
Insert Rows Bellow (Inserare rnduri dedesubt).
- Inserarea unei coloane ntr-un tabel:
c) Se selecteaz coloana din tabel n jurul creia va fi inserat noua coloan fila Layout
(Aspect) meniul Rows&Columns (Rnduri i coloane)
sau
Insert Right (Inserare la dreapta).
Insert Left (Inserare la stnga)

d) Se selecteaz linia din tabel n jurul creia va fi inserat noua linie click dreapta pe
linia selectat Insert (Inserare)
sau
Insert Columns to the Left (Inserare coloane la stnga)
Insert Columns to the Right (Inserare coloane la dreapta).

- tergerea unei celule, linii sau coloane:
a) Se selecteaz celula, linia sau coloana care va fi tears fila Layout (Aspect) meniul
Rows&Columns (Rnduri i coloane)
Delete (tergere)
Delete Cells (tergere
celule...),
Delete Rows (tergere rnduri),
Delete Columns (tergere coloane).
b) Se selecteaz celula, linia sau coloana care va fi tears click dreapta pe selecie
Delete Cells (tergere celule...), Delete Rows (tergere rnduri), Delete Columns (tergere
coloane).
- mbinarea celulelor: se selecteaz celulele care vor fi mbinate click dreapta pe selecie
Merge Cells (mbinare celule).

- Scindarea sau mprirea celulelor n dou sau mai multe celule: se efectueaz click dreapta
n interiorul celulei
Split Cells (Scindare celule...) se introduce numrul de rnduri i de
coloane ce vor rezulta OK.
- Schimbarea aliniamentului textului n celulele: se selecteaz celulele, liniile sau coloanele
dorite din fila Layout (Aspect) meniul Alignment (Aliniere) se alege dintre opiunile:
(sus-stnga),
(sus-centru),
(sus-dreapta),
(mijloc-stnga),
(mijloc-centru),
(mijloc-dreapta),
(jos-stnga),
(jos-centru),
(jos-dreapta).
- Schimbarea direciei de scriere a textului: se selecteaz celulele, liniile sau coloanele dorite
din fila Layout (Aspect) meniul Alignment (Aliniere) se alege opiunea
Text Direction
(Orientare text).
- Ordonarea valorilor dintr-o coloan: se selecteaz coloana n fila Layout (Aspect)
meniul Data (Date) se efectueaz click pe butonul
Sort (Sortare).
- nsumarea automat a valorilor din coloanele numerice: se adaug o nou linie sub selec ia
de nsumat dorit, i, n dreptul coloanei respective de poziioneaz cursorul text se alege
opiunea
nsumare.
Inserarea imaginilor i a graficelor

Se alege din fila Insert (Inserare) meniul Illustrations (Ilustraii)
(Imagine),
Clip Art (Miniatur),
Shapes (Forme),
Picture
SmartArt (blocuri de informaii),
Chart (Diagram).
Formatarea imaginilor i a graficelor

Prin selectarea cu mouse-ul a unei imagini sau a unui grafic, n meniul principal al aplica iei
va fi pus la dispoziie utilizatorului fila Format. Aceast fil a meniului principal este dependent de
context i astfel nu va fi afiat dect dup selectarea n prealabil a elementului formatabil. Aici se

regsesc opiuni pentru redimensionarea lor, aranjarea n pagin i n raport cu textul, ajustarea lor
din punct de vedere grafic (rotire, trunchiere i tergere fundal), corectare luminozitate i contrast i
aplicarea de efecte artistice, posibilitatea de a comprima imaginea importat la dimensiuni mari n
raport cu dimensiunea din document etc.
Inserare/tergere sfrit de pagin
Trecerea de la o pagin la alta la introducerea textului se face n mod automat n Microsoft
Word, atunci cnd s-a ajuns la sfritul paginilor. Uneori ns, este necesar trecerea la o nou
pagin, chiar dac n pagina curent nu s-a ajuns nc la sfritul acesteia; n astfel de situa ii se
folosesc ntreruperile de pagin, astfel:
- Se poziioneaz cursorul n locaia n care se dorete ntreruperea fila Insert (Inserare)
meniul Pages (Pagini) opiunea
Page Break (Sfrit de pagin).
- Alternativ, se poate folosi combinaia de taste Ctrl + Enter.
- tergerea ntreruperilor: se selecteaz ntreruperea sau se poziioneaz cursorul
nainte/dup marcajul acesteia (afiat prin activarea opiunii
Show/Hide (Afiare total) din fila
Home (Pornire), meniul Paragraph (Paragraf) - afiarea tuturor marcajelor de formatare
document) se apas una din tastele Delete sau Backspace.
Antet i subsol
Antetul conine informaii prezente n fiecare pagin a documentului sau a unei seciuni din
document delimitate corespunztor; aceste informaii se situeaz n partea de sus a documentului, n
zona dintre marginea superioar a formatului tipic al paginii i marginea de sus presetat a
documentului. Subsolul are o implementare similar, acesta gsindu-se ns n partea de jos a
paginii.
Pentru editare anteturi / subsoluri:
- Se alege din fila Insert (Inserare) meniul Header&Footer (Antet i subsol) opiunile
Header (Antet )/
Footer (Subsol); n sub-meniurile respective afiate prin alegerea unei
opiuni din cele dou, se ofer o multitudine de stiluri predefinite de afiare pentru acestea,
mpreun cu opiunile pentru editare sau tergere complet a acestora : Edit Header (Editare antet),
Edit Footer (Editare subsol), Remove Header/Footer (Eliminare antet / subsol).
- Alternativ, se poate executa dublu-click cu mouse-ul n zonele dedicate pentru antet
(margine sus) i subsol (margine jos) pentru a intra n modul de editare a acestora; n acest mod de
editare informaiile din corpul documentului vor fi afiate estompat, iar zona antet / subsol n curs
de editare este delimitat de restul documentului printr-un marcaj tip linie ntrerupt.
Numerotarea paginilor
n fila Insert (Inserare) meniul Header&Footer (Antet i subsol) se alege opiunea
Page Number (Numr de pagin). Aici se stabilesc: poziia n care va fi afiat numerotarea n
pagin (n partea de sus sau n partea de jos a acesteia), alinierea (stnga, centru, dreapta), se
stabilete dac prima pagin va fi numerotat sau nu (n cazul n care este pagin de titlu), se
seteaz formatul afirii numerelor i cu ce numr ncepe numerotarea.
Utilizarea referinelor

n cadrul filei References (Referine) aplicaia Microsoft Word 2010 pune la dispoziie
opiuni avansate de automatizare a introducerii i formatrii textelor, prin utilizarea de: cuprinsuri,
note de subsol i de final, referine bibliografice, legende etc.
Cuprinsurile ce pot fi adugate documentului prin intermediul filei References (Referine),
sunt cuprinsuri generate automat prin extragerea i ierarhizarea pe nivele a titlurilor, subtitlurilor i
a oricte alte sub-niveluri de astfel de referine structurate i predefinite corespunztor ca atare n
text. Aceste referine vor fi automat ierarhizate i pre-formatate pe stiluri predefinite mpreun cu
numrul paginii din document n care se regsesc. Prin activarea unei intrri din cuprins folosind
combinaia: Ctrl + click cu butonul stng al mouse-ului asupra acesteia, aplicaia va repoziiona
cursorul din pagin n locaia n care se gsete intrarea n document.
Pentru introducerea unui cuprins: se poziioneaz cursorul n locaia dorit n fila
References (Referine) din grupul Table of Contents (Cuprins) se alege opiunea
Table of
Contents (Cuprins) din caseta afiat se alege un stil de cuprins predefinit, sau se continu ctre
un stil personalizat prin apelarea opiuni
Insert Table of Contents (Inserare cuprins.)
Formatarea general a documentelor Microsoft Word 2010

Multiple informaii pentru formatarea general a documentelor se regsesc n fila Page
Layout (Aspect pagin) a meniului principal. Aici se pot defini teme care modific aspectul de
ansamblu al ntregului document, inclusiv fonturi, culori i efecte, fundaluri pentru pagin,
indentarea i spaierea general a paragrafelor i anumite aspecte de aranjare elemente.
Prin extinderea meniului Page Setup (Iniializare pagin) din fila Page Layout (Aspect
pagin)(
sgeat col dreapta jos) se va deschide o nou fereastr cu setri concentrate pentru
paginaie n care se pot defini n detaliu toate aspectele legate de formatul final al documentului
editat: format hrtie, orientare (tip portret i tip vedere), margini laterale i pentru ndoire, pagini
multiple, alinierea vertical a elementelor n pagin, distanele de la muchia paginii pn la antet i
subsol etc.
MICROSOFT EXCEL
Aplicaia Microsoft Excel 2010 este un program specializat pentru prelucrarea datelor n
cadrul unor foi de calcul organizate sub form de tabele, cu utilizare de adrese fixe de tip
coloan/rnd pentru fiecare celul n parte, lucru care permite prelucrarea coninutului acestora n
relaie una cu alta utiliznd formule de calcul i cmpuri calculate automat.
Dintre facilitile de baz enumerm: introducerea datelor manual sau automat (cu preluare dintr-un
fiier extern), calcule matematice (chiar de complexitate ridicat), grafice i diagrame n multiple
forme de afiare (particularizabile) generate pe baza datelor introduse i calculate n document.
O foaie de calcul permite introducerea i manipularea datelor de natur diferit: text, valori
numerice, date calendaristice, formule matematice, reprezentri grafice etc. ntr-o foaie de calcul,
fiecare coloan este identificat prin litere (ncepnd cu A), iar fiecare rnd prin numere (ncepnd
cu 1). La intersecia unui rnd cu o coloan se gsete o celul, a crei adres este dat de litera
coloanei i numrul rndului (de ex: B7).
Lansarea aplicaiei Microsoft Excel 2010

Click pe butonul Start All Programs Microsoft Office Microsoft Excel 2010.
Introducerea datelor
Click asupra celulei n care se vor introduce datele (text, date sau valori numerice) se introduc
datele se apas tasta Enter sau se efectueaz navigheaz cu ajutorul tastelor sau a mouse-ului
ctre alt celul pentru salvarea acestora.
Salvarea unui document
Folosind meniul principal al aplicaiei, se alege suita de comenzi: File (Fiier) Save (Salvare)
se specific numele registrului de lucru n seciunea File name (Nume fiier) i locaia n
care va fi salvat Save (Salvare). Alternativ, se poate folosi opiunea
Save As (Salvare ca),
similar cu Save (Salvare), cu posibilitatea de a salva un document existent (ante-salvat) sub un alt
nume sau folosind unul din multele alte de tipuri de fiiere oferite de aplicaie (versiuni anterioare
ale tipului de registru de calul Excel, XML, CSV, PDF, text etc.).
Deschiderea unui document existent
Se folosesc comenzile: File (Fiier)
Deschidere se caut registrul de lucru n locaia n
care a fost salvat se selecteaz fiierul Open (Deschidere). Alternativ se poate folosi unul din
multele aplicaii Windows existente pentru navigaia n structura arborescent a stocrii fiierelor pe
discul fix (sau pe un dispozitiv extern) se localizeaz i se deschide fiierul dorit.
Crearea, copierea, mutarea i tergerea registrelor i a foilor de calcul
Pentru operaiile de baz asupra unui document Excel (registru de lucru) se folosesc aceleai
modaliti de lucru ca i n cazul altor tipuri de documente (Microsoft Office i altele).
Foile de calcul din cadrul unui registru Excel se pot insera, terge, copia i muta folosind meniul de
selecie al foilor din partea de jos a ferestrei aplicaiei, mpreun cu opiunile oferite prin activarea

meniului contextual ataat acestora (prin efectuare click cu butonul drept al mouse-ului asupra lor).
Astfel datele registrelor pot fi segmentate i organizate mai eficient n oricte astfel de entit i de tip
foaie de calcul.
Selectarea datelor
- Selectarea unui grup de celule: click asupra primei celule din grup se ine butonul mouse-ului
apsat i se deplaseaz cursorul spre ultima celul din grup (att pe orizontal ct i pe vertical)
se elibereaz butonul mouse-ului;
- Selectarea unei coloane: click pe litera coloanei (sus);
- Selectarea unui rnd: click pe numrul liniei (stnga);
- Selectarea unei foi de calcul: click n colul din stnga sus, la intersecia numerotrii rndurilor i a
coloanelor, pe simbolul
.
Copierea/mutarea coninutului unui grup de celule n alte celule din aceia i foaie de calcul sau
n alt foaie de calcul
a) se selecteaz grupul de celule click dreapta pe selecie comanda
Copy (Copiere) /
Cut (Decupare) se selecteaz grupul de celule destinaie sau se poziioneaz cursorul n celula de
la care ncepnd, nspre dreapta-jos va fi lipit coninutul, din aceiai foaie de lucru sau din alt foaie
de lucru (din acelai document sau din altul) click dreapta se selecteaz una dintre cele cinci
opiuni de lipire: lipire total, lipire doar valori, lipire formule, transpunere, lipire formatare, lipire
link; tot aici exist, prin apelul opiunii Paste Special (Lipire special), opiuni avansate de
lipire;
b) se selecteaz grupul de celule se apas combinaia de taste Ctrl + C / Ctrl + X se
poziioneaz cursorul n locul n care vor fi copiate/mutate celulele se apas combinaia de taste
Ctrl + V;
c) se selecteaz textul din fila Home a meniului principal se apas butonul
(copiere) sau
(decupare/mutare) se poziioneaz cursorul n locul n care va fi copiat/mutat textul se apas
butonul
Paste (Lipire).
tergerea unei celule

Click dreapta pe celul Delete (tergere) se alege modalitatea nlocuiri n structura tabelar
a celulei terse prin: deplasare celule la stnga, deplasare celule n sus, precum i opiunea tergerii
din acelai meniu a ntregului rnd / ntregii coloane la intersecia crora se afl celula.
tergerea unui rnd / a unei coloane
Click dreapta pe numrul rndului / litera coloanei Delete (tergere.)
Inserarea unui rnd nou / a unei coloane noi

Click dreapta pe numrul rndului / litera coloanei una se dorete inserarea Insert (Inserare).
Modificarea dimensiunilor unui rnd / a unei coloane
Click pe marginea de jos a rndului / marginea dreapt a coloanei innd butonul mouse-ului
apsat se deplaseaz cursorul n jos / spre dreapta pentru mrire, sau n sus / spre stnga pentru
micorare, pn se ajunge la dimensiunea dorit se elibereaz butonul mouse-ului.
Sortarea (ordonarea) datelor dup unul sau mai multe criterii
Se selecteaz datele care vor fi sortate n fila Data (Date) meniul Sort&Filter (Sortare i
filtrare) opiunea
Sort (Sortare) n fereastra de dialog afiat se pot aduga oricte
niveluri de sortare, prin completarea pentru fiecare nivel a coloanei din selecie dup care se va face
sortarea, a bazei de sortare i a ordinii sortrii se apas butonul OK.
Filtrarea datelor (afiarea numai a datelor care ndeplinesc anumite condiii)
Se selecteaz datele care vor fi sortate n fila Data (Date) meniul Sort&Filter (Sortare i
filtrare) opiunea
Filter (Filtrare) din meniul desfurat activat prin click pe butoanele de
extindere ataate deasupra coloanelor selectate se aleg filtrele de afiare dorite.
Lucrul cu formule i funcii, cmpuri calculate
Formulele permit utilizarea de cmpuri calculate n cadrul foilor de calcul; cnd folosim formule n
celule, aplicaia va genera i afia automat rezultate n funcie de tipul i valorile parametrilor care
intr n calcul, valori care pot fi constante sau pot fi preluate din alte celule ale foii de calcul curente
sau ale altor foi de calcul din registrul de lucru curent.
Pentru a scrie o formul: se selecteaz celula n care se va scrie formula (celul care va i afi a
rezultatul calculului) se tasteaz semnul = pentru nceperea editrii formulei n corpul
formulei se folosesc coordonate ale celulelor implicate n calcul, operatori matematici i de selecie,
i diverse funcii predefinite se apas tasta Enter pentru execuia calculului
Pentru selecia celulelor implicate n formule i funcii se vor folosi operatorii de n iruire astfel:
operatorul ; pentru niruire coordonate una cte una i operatorul : pentru a indica selectarea
tuturor celulelor ncepnd cu cea din stnga operatorului i pn la cea din dreapta lui.
Dup execuia calculului, celula n care s-a editat formula va afia rezultatul acesteia, iar pentru
editarea ei se apeleaz la cmpul
Bar de formule, situat deasupra foii de calcul.
Grafice i diagrame
Graficele permit reprezentarea datelor unei foi de calcul n form grafic; acestea pot fi create n
cadrul foii de calcul ce conine datele surs sau pe o alt foaie de calcul din cadrul aceluiai registru
de lucru.
Creare grafice: se selecteaz datele care vor fi reprezentate grafic fila Insert(Inserare) se
selecteaz tipul de grafic/diagram dorit din meniul afiat Charts (Diagrame), sau din meniul extins
(activat prin click pe butonul din colul dreapta-jos al meniului).
Prin selecia cu mouse-ul a unei diagrame, se vor activa i vor fi disponibile n meniul principal al
aplicaiei filele Design (Proiectare), Layout (Aspect), Format, unde se regsesc opiuni pentru
particularizarea n detaliu a aspectului i a surselor de date ale diagramei.
Tiprirea registrelor de lucru Microsoft Excel
Opiunile pentru tiprirea registrelor Microsoft Excel 2010 se regsesc prin activarea meniului File
(Fiier) Print (Imprimare). Aici se regsesc opiuni elementare cu privire la tiprire, de la

alegerea imprimantei ctre care se va transmite documentul spre tiprire, alegerea formatului
hrtiei, orientare (portret, vedere), imprimare duplex, i pn la setri avansate, disponibile n
fereastra de setri particularizate ale imprimantei (opiunea Proprieti imprimant, de sub
selectorul dispozitivului).
Se poate observa c n lista de imprimante a aplicaiei exist un numr de dispozitive care nu sunt
ataate fizic calculatorului, cum este cazul imprimantei dedicate. Acestea se numesc imprimante
virtuale i vor simula imprimarea documentului ctre un anumit format de fiiere predefinit, cu
opiuni similare de setare ca i n cazul imprimantelor fixe; acesta este cazul, de exemplu, al
imprimantei virtuale Adobe PDF, care va converti documentul curent ntr-un fiier de tip PDF
(Portable Document Format format universal multi-platform recunoscut).
MICROSOFT POWERPOINT
Aplicaia Microsoft PowerPoint 2010 este un program specializat pentru crearea de prezentri cu
destinaii multiple, de la prezentri destinate exportului i uzului digital sau pentru tiprire i pn la
prezentri destinate expunerii interactive unui auditoriu prin intermediul unui dispozitiv extern
(videoproiector, ecran, matrice de ecrane).
O prezentare PowerPoint este alctuit dintr-o niruire de mai multe diapozitive ( slide-uri), care pot
conine texte, imagini, diagrame, sunet i alte obiecte. ntre diapozitive i n cadrul acestora se pot
aduga efecte speciale de tranziie respectiv animaie coninut, cu o programare precis a
momentului la care se va executa, a elementului declanator i a duratei acestora.
Lansarea aplicaiei Microsoft PowerPoint 2010

Click pe butonul Start All Programs Microsoft Office Microsoft PowerPoint 2010.
Crearea unei prezentri

a) La lansarea n execuie a aplicaiei se deschide o prezentare nou ce conine un singur diapozitiv.
b) Se alege opiunea File (Fiier) din meniul principal al programului New(Nou) dup
alegerea ablonului/temei dorite se apas butonul Create (Creare).
c) Prin apsarea combinaiei de taste Ctrl + N.
Adugarea unui diapozitiv
a) Alegei din fila Home (Pornire) meniul Slides (Diapozitive) opiunea
New Slide
(Diapozitiv Nou).
b) Click dreapta cu mouse-ul n panoul din stnga al aplicaiei (panoul cu miniaturile niruite ale
diapozitivelor din document) opiunea
New Slide (Diapozitiv Nou).
tergerea unui diapozitiv

Se selecteaz diapozitivul sau diapozitivele care vor fi terse din lista de diapozitive din stnga
aplicaiei se efectueaz click dreapta pe selecie se alege din meniul contextual oferit opiunea
Delete Slide (tergere diapozitiv).
Modificarea ablonului de structurare a unui diapozitiv
Din fila Home grupul Slides (Diapozitive) se alege opiunea
afiat se alege unul din modelele prezentate.
Layout (Aspect) din caseta
Modificarea temei (model de design) de afiare a unui diapozitiv i a culorii de fundal

Unei prezentri i se poate ataa Se selecteaz diapozitivul sau diapozitivele pentru care se va aplica
tema dorit din fila Design (Proiectare) grupul Themes (Teme) se alege tema dorit din
lista afiat sau din lista extins (prin apsare pe butonul ). Tot n fila Design (Proiectare) grupul
Background (Fundal) se gsete opiunea Background Styles (Stiluri fundal), de unde se poate
selecta stilul de fundal pentru diapozitivele date, cu opiuni avansate de umplere, culoare i efecte
artistice.
Adugarea i editarea textelor ntr-un diapozitiv

Textul se introduce n cadrul diapozitivelor prin intermediul casetelor de text independente, cu
poziionare absolute prin coordonate n diapozitiv. La crearea unui diapozitiv nou, n funcie de
ablonul ales se va pune la dispoziie un set de casete de text predefinite.
Totodat, n cadrul anumitor casete de text pot aprea scurtturi de comenzi pentru formatarea
acestora sau pentru inserarea de coninut.
Inserarea unei noi casete de text: din fila Insert (Inserare) grupul Text se alege opiunea
Text Box (Caset text).
Editarea textelor existente: click pentru selectare pe caseta de text se deplaseaz cursorul n
locaia n care se vor face modificrile se opereaz modificrile dorite se iese din editare prin
click n exteriorul casetei sau apelnd tasta Esc.
Inserarea imaginilor i a graficelor ntr-un diapozitiv
Se alege din fila Insert (Inserare) meniul Illustration (Imagini sau Ilustraii) Picture
(Imagine), Clip Art (Miniatur), Shapes (Forme), SmartArt (blocuri de informaii), Chart
(Diagram).
Adugarea efectelor de tranziie

Tranziia const n modul n care se face trecerea de la un diapozitiv la urmtorul, adic modul n
care un diapozitiv este ndeprtat de pe ecran i este ncrcat diapozitivul urmtor. Pentru fiecare
diapozitiv se poate stabili o animaie (mpreun cu sunet) care va fi asociat diapozitivului atunci
cnd acesta este afiat pe ecran. De asemenea, pentru fiecare diapozitiv se stabilete momentul n

care este ndeprtat de pe ecran (la execuie click cu mouse-ul sau automat dup un anumit
interval de timp) i viteza cu care se desfoar animaia asociat. Tranziiile pot fi aplicate pentru
fiecare diapozitiv n parte sau se poate aplica o singur tranziie pentru toate diapozitivele din
prezentare (prin activarea opiuni din Apply To All (Se aplic tuturor)).
Pentru a aduga o tranziie: se selecteaz diapozitivul sau grupul de diapozitive dorite n fila
Animations din grupul Transitions toThis Slide (Tranziie la acest diapozitiv) se alege
tranziia dorit se alege din grupul Transition Sound (Temporizare sunetul), durata i momentul
declanrii tranziiei.
Adugarea efectelor de animaie
Adugarea de animaii n prezentare, n cadrul diapozitivelor, se poate efectua att la nivelul
ntregului diapozitiv (se aplic tuturor obiectelor acestuia) , cat i la nivel de obiect (particularizat).
Pentru a aduga o animaie: se selecteaz obiectul sau obiectele dorite n fila Animations
(Animaii) din grupul Animations (Animaie) se alege animaia dorit se particularizeaz
opiunile avansate precum i setrile de temporizare oferite: orientarea efectului de animaie,
declanatorul pornirii, durata i ntrzierea, reordonarea temporal a acesteia, n raport cu celelalte
animaii din diapozitiv.
Pregtirea expunerii interactive a unei prezentri, local sau extins ctre un dispozitiv extern
(videoproiector)
Dac se dorete realizarea de prezentri pregtite n mod principal pentru o expunere interactiv,
local sau extins ctre un dispozitiv extern (videoproiector), folosirea tranziiilor dintre diapozitive
precum i expunerea de coninut n cadrul acestora prin folosirea de animaii se impune ca fiind
necesare.
n cazul prezentrilor destinate n principal imprimrii sau utilizrii lor n formate de coninuturi
digitale (internet) prin conversie n formate recunoscute multi-platform (imagine, PDF), se
impun setri de formatare specializate pentru adaptarea diapozitivelor la dimensiunile i cerinele
suportului de imprimare sau de conversie. Prezentrile create pentru expunere n principal
interactiv ctre auditorii fizice (cu animaii) pot fi i ele imprimate sau convertite, ns cu ignorarea
elementelor de tip animaii i sunete adugate.

Pentru a expune interactiv o prezentare: n fila Slide Show (Expunere diapozitive) din grupul
Start Slide Show (Pornire expunere diapozitive) se aleg opiunile
nceput) sau
From Beginning (De la
From Current Slide (Din diapozitivul curent).
Tiprirea prezentrilor Microsoft PowerPoint

Opiunile pentru tiprirea prezentrilor Microsoft PowerPoint 2010 se regsesc prin activarea
meniului File (Fiier) Print (Imprimare). Aici se regsesc opiuni elementare cu privire la
tiprire, de la alegerea imprimantei ctre care se va transmite documentul spre tiprire, alegerea
formatului hrtiei, orientare (portret, vedere), alegerea diapozitivelor care vor fi imprimate, multiple
diapozitive pe pagin, imprimare duplex, i pn la setri avansate, disponibile n fereastra de setri
particularizate ale imprimantei.
MICROSOFT ACCESS
O baza de date reprezinta un ansamblu de fisiere de date organizate in principal ca:

tabele de date
formulare
rapoarte
Datele din baza de date se refera la informatiile care se vehiculeaza in cadrul activitatii unui
sistem din realitate. Exemple: informatii privind activitatea unei firme de comert, informatii dintr-o
bibilioteca, informatii privind evidenta elevilor din scoala.
Gestiunea bazelor de date presupune totalitatea operatiilor care se fac asupra datelor din
bazele de date.
Intr-o baza de date, pentru fiecare entitate este organizata structura numita tabela, atributele
reprezinta coloanele tabelei, iar valorile sunt informatiile din fiecare rand al tabelei.
O tabela reflecta relatia dintre atributele unei entitati si valorile acestora.
Bazele de date in care entitatile sunt organizate in tabele se numesc baze de date relationale.
In orice SGBD sunt implementate urmatoarele tipuri de date:
tipul numeric
tipul alfanumeric
tipul logic
tipul data calendaristica si timp
tipul special
Pentru gestionarea bazelor de date relationale exista aplicatii specializate numite sisteme de
gestiune a bazelor de date (SGBD). Firma Microsoft pune la dispozitia utilizatorilor sistemul Access
care face parte din pachetul integrat de aplicatii de birou Microsoft Office. Aceasta aplicatie
respecta configuratia generala a aplicatiilor Windows din pachetul Office, dispunand de o interfata
prietenoasa cu utilizatorul, construita cu obiecte grafice Windows cunoscute.
Cheia primara (prymary key) va fi folosita de sistemul de gestiune a bazelor de date pentru a
identifica unic inregistrarile in procesul de cautare si regasire a datelor.

Cheia secundara este formata dintr-unul sau mai multe campuri dintr-un tabel, care sunt folosite ca
o cheie primara in alt tabel, valorile campurilor din cheie fiind identice in ambele tabele.
Interogarea
interogare este o modalitate de a extrage informatii din baza de date.
se pot extrage date din tabele distincte si se pot combina impreuna.
interogarile pot fi vizualizate in mod proiectare sau in mod foaie de date.
tipuri de interogari:
o selectie: permit selectarea de informatii din unul sau mai multe tabele pe baza unor
criterii
o totale: au posibilitatea de a realiza sume sau a genera totale intr-o interogare de
selectie
o actiune: permit crearea unor noi tabele (Make Tables) din tabelele existente
o cu parametru: este cea care cere introducerea unui criteriu din partea utilizatorului in
mod interactiv. Cand utilizatorul lanseaza interogarea acesta va afisa o fereastra de
dialog sau mai multe pentru introducerea criteriilor necesare
Formularul
formularele asigura o prezentare prietenoasa a datelor din baza de date.
formularele se folosesc pentru adaugarea, stergerea sau modificarea inregistrarilor din baza
de date
Raportul
rapoartele sunt modul traditional de vizualizare a rezultatelor din baza de date
desi se pot vizualiza si pe ecran, de regula sunt create pentru a fi listate la imprimanta
Relatii
exista trei tipuri de relatii: unu-la-unu, unu-la multi si multi-la-multi
in Microsoft Access se folosesc urmatoarele relatii:
o o linie indica o relatie intre doua tabele
o un 1 la capatul unei linii marcheaza partea de unu din relatie
o un la capatul unei linii marcheaza partea de multi din relatie
Operatii primare asupra bazelor de date
Crearea bazei de date
Aplicatia Access deschide, la pornire, o fereastra de optiuni Panou de actiune pentru a alege
crearea unei baze de date sau deschiderea uneia existente.
Crearea unei baze de date se face prin una din urmatoarele variante:
alegerea variantei Baza de date necompletata din aceasta fereastra de optiuni
din meniul aplicatiei prin Fisier-Nou-Baza de data vida(Blank database) sau CTRL+N
La deschiderea unei baze de date noi, programul Access acorda implicit numele bd1.
Se redenumeste noua baza de date prin intermediul operatiei de salvare.Efectul va fi crearea unui
fisier de tip dosar cu numele ales de utilizator si cu extensia .mdb.
Inchiderea bazei de date. Se realizeaza prin optiunile Fisier-Inchidere baza de date(Close
Database) sau prin inchiderea ferestrei de proiectare a bazei de date (Database Design).
Deschiderea unei baze de date existente. Se realizeaza prin urmatoarele variante:
-prin optiunile Fisier-Deschidere si apoi identificarea fisierului
-prin CTRL+O si apoi identificarea fisierului in cadrul structurilor din calculator
-din fereastra de dialog care se deschide care se deschide la activarea aplicatiei Access
Daca aceasta fereastra nu este deschisa, ea se poate activa prin optiunile Help-Task Pane (Panoul
de actiune) cu clic dreapta
Proiectarea unei baze de date. Presupune urmatoarele etape:

1.Determinarea subiectului tabelelor (entitatilor)
2.Determinarea campurilor (atributelor) care vor intra in componenta fiecarei tabele Structura
tabelei
3. Determinarea cheii primare
4.Configurarea formularelor pentru introducerea datelor in tabele
5.Determinarea existentei unor relatii intre tabele
6.Stabilirea unor interogari asupra tabelelor bazei de date
7.Stabilirea rapoartelor care trebuie produse pentru utilizatorul bazei de date
Determinarea campurilor. Determinarea campurilor care vor intra in componenta fiecarei tabele
(Structura Tabelei).Se aleg din lista oferita (Sample Fields) campurile (atributele) care vor intra in
noua tabela.
Determinarea cheii primare, adica a unui camp sau a unei combinatii de campuri prin care se
identifica in mod unic o anumita inregistrare din tabela. O data cu alegerea numelui pentru tabela,
Expertul invita la alegerea unui camp cu rol de informatie de reper, numit cheie primara.
Avem doua optiuni:
Da, se defineste o cheie primara (definita de aplicatia Access)
Nu, voi defini eu cheia primara (definita de utilizator)
Introducerea datelor intr-o tabela. Aceasta operatie se poate face:
direct prin deschiderea tabelei si tastarea atenta a valorilor, in maniera asemanatoare celei de
la Excel
cu formulare de intrare, care sunt proiectate astfel incat sa conduca utilizatorul prin fiecare
camp de valoare
Operatii asupra inregistrarilor tabelei. Asupra tabelei incarcate cu date se pot realiza o serie de
operatii:
Adaugarea unei noi inregistrari. O noua inregistrare se adauga la sfarsitul tabelei, pe linia
care are caracterul *.
Stergerea unui camp inseamna renuntarea la o anumita caracteristica din descrierea
entitatii la care se refera tabela.Acea caracteristica determina o coloana in tabela.Astfel,
stergerea campului revine la stergerea acelei coloane.Se vor folosi optiunile EditareStergere coloana (Delete column).
Inserarea unui camp este operatia inversa a stergerii unui camp.Se selecteaza coloana in
fata careia va fi inserata noua coloana si se actioneaza Inserare-Coloana.

Curs

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport curs - Operator calculator electronic i reele

Tehnologia informaiei (TI) reprezint normele i procedeele de colectare, memorare,

Structura unui calculator personal

Unitatea Central (UC), alctuit din:

Suport curs - Operator calculator electronic i reele

Unitatea de memorie intern (UM);

Unitatea Central de Prelucrare (UCP) ce este compus din:

Microprocesorul (UCP Unitatea Centrala de Prelucrare)

Suport curs - Operator calculator electronic i reele

MEMORIA INTERN (UM Unitatea de memorie)

Suport curs - Operator calculator electronic i reele

Disk Jaz dispozitiv cu o capacitate de memorare de pana la 2 Gb.

Alte componente ale UC

O plac video furnizeaz semnalele care comand monitorul. Placa

Suport curs - Operator calculator electronic i reele

Suport curs - Operator calculator electronic i reele

Suport curs - Operator calculator electronic i reele

Dispozitive de intrare iesire

Modemul. Este un echipament necesar deoarece in interiorul

Suport curs - Operator calculator electronic i reele

Sistemul de operare (SO) reprezint ansambul de proceduri manuale i module de program de

Suport curs - Operator calculator electronic i reele

Suport curs - Operator calculator electronic i reele

Comunicarea. Prin asigurarea comunicarii intre sistemele de calcul se pot transmite si

Conectivitatea. Prin asigurarea conectivitatii sistemelor de calcul se pot partaja: date

Suport curs - Operator calculator electronic i reele

Suport curs - Operator calculator electronic i reele

Suport curs - Operator calculator electronic i reele

Suport curs - Operator calculator electronic i reele

Microsoft Word 2010.

Crearea unui document nou

Save as (Salvare) ca,

Suport curs - Operator calculator electronic i reele

Deschiderea unui document existent

, sau prin comenzile: File (Fiier)

Suport curs - Operator calculator electronic i reele

- se alege fila Home (Pornire) meniul Editing (Editare)

aplicabile asupra acestora:

stnga-dreapta), spaiul dintre paragrafe i spaiul

Suport curs - Operator calculator electronic i reele

a) Se selecteaz paragrafele ce vor aprea n list click pe butonul

b) Se poziioneaz cursorul n locaia unde va fi generat lista click pe butonul

bara de instrumente (pentru lista marcat), sau pe butonul

butonul , sau se apas

Insert Above (Inserare deasupra)

Insert Bellow (Inserare dedesubt).

linia selectat Insert (Inserare)

Insert Right (Inserare la dreapta).

Insert Left (Inserare la stnga)

Suport curs - Operator calculator electronic i reele

Insert Columns to the Left (Inserare coloane la stnga)

Insert Columns to the Right (Inserare coloane la dreapta).

Rows&Columns (Rnduri i coloane)

Delete Cells (tergere

Merge Cells (mbinare celule).

Inserarea imaginilor i a graficelor

Clip Art (Miniatur),

SmartArt (blocuri de informaii),

Formatarea imaginilor i a graficelor

Suport curs - Operator calculator electronic i reele

Suport curs - Operator calculator electronic i reele

Insert Table of Contents (Inserare cuprins.)

Formatarea general a documentelor Microsoft Word 2010