=Vaccinium myrtillus=

Craciun Gabriela Adriana

Farmacie anul V grupa IV

Afinul
=Vaccinium myrtillus=
Increngatura: Angiospermatophyta
Clasa: Dicotiledonate
Ordinul: Ericales
Familia: Ericaceae
Gen si specie: Vaccinium myrtillus
1.

Descrierea speciei:
Aceast plant demimuntoas, din a Ericaceelor familie aleas, se simte n eara
noastr ca la ea acas. Creste in regiuni montane, in paduri de conifere, pasuni, pe
stanci, pe soluri silicoase, pana la 2500 m altitudine. Afinul este un semiarbust
inalt pana la 30-50 cm, cu tulpini taratoare, muchiate, subtiri si verzi si cu ramuri
opuse, verzi, cu marginile costate. Este ramificat, cu, frunze scurt-petiolate, ovale,
mici si verzi, flori rareori duble, roz, cu petale unite, solitare, hermafrodite,
pendente, avand caliciul gamosepal, corola globulos-urceolata; androceu din zece
stamine si fructe de forma unor bobite negre-albastrui, brumate cu diametrul de 0,5
- 0,6 cm, care contin un suc negru-violaceu. Fructele ajung la maturitate in lunile
august-septembrie, avand gustul dulce-acrisor. Frunzele cad toamna. Ele sunt
alterne, de forma ovala, glabre, lungi de 1-3 cm, cu marginea dintata marunt,
prezentand un petiol scurt.
Florile sunt de forma globuloasa, de culoare alb-roz, corola terminandu-se in 5
dinti. Fructele sunt rotunde, zemoase, de culoare neagra-albastruie continand
numeroase seminte marunte. Sucul lor este violaceu-purpuriu, gustul dulce acrisoraromat. Afinul infloreste in lunile mai-iunie. Creste in regiunea de munte prin
taieturile de paduri, mai ales prin goluri alpine, in asociatie cu merisorul, unde
formeaza tufarisuri compacte si intinse. Frunzele i fructele de afin snt folosite de
secole pentru efectele terapeutice pe care le are asupra sntii umane. Ceaiurile i
sucurile de afine reprezint o surs extrem de bogat de vitamina A i C, dar i de

nutrieni precum flavonoide i antocianine, care protejeaz organismul uman

mpotriva diabetului i bolilor de inim.
Prefera temperaturi moderate. Iarna rezista pana la -20C. Se comporta bine in
zonele cu precipitatii medii anuale cuprinse intre 800-1000 mm. Rezistent la
seceta; seceta prelungita are efecte negative asupra cresterii si fructificarii. Excesul
de umiditate provoaca caderea frunzelor. Suporta semiumbra. Fructifica abundent
in locuri bine luminate, pe versantii cu expozitie sudica. Sensibil la vant. Creste pe
soluri acide, suficient de profunde, bine structurate, cu un continut ridicat de
humus, avand pH-ul cuprins intre 4,2 - 4,8 si un drenaj bun.
In traditia populara: este pretuit pentru fructele sale dulci-acrisoare, la culesul
carora

in

iunie-iulie,

se

folosesc

in

multe

parti

piepteni

speciali.

Din afine se prepara bauturi racoritoare si alcoolice (sirop si afinata) si produse

alimentare (gem, marmelada) Sucul din fructe se folosea la colorarea vinurilor, iar
in trecut se folosea la vopsitul firelor si tesaturilor.
In zonele montane, fructele uscate sau plamadite in rachiu se intrebuintau in
mod curent contra diareei. Din ramurile cu frunze, lasate sa se usuce, uneori in
amestec cu alte plante, se preparau ceaiuri nu numai pentru diaree, dureri de
stomac, crampe ci si in boli de piept si de inima. In unele parti contra diareei se
faceau turte din afine si faina din samburi de masline, care se dadeau bolnavului sa
le manance, fierte in amestec cu frunze de mesteacan, laur (Datura stramonium) si
traista ciobanului, se foloseau contra diabetului..
In dermatologie se utilizeaza frunzele si fructele afinului, care se recolteaza in
lunile august-septembrie. Frunzele se usuca in straturi subtiri, in locuri aerisite si
uscate si se pastreaza ulterior in saculeti de panza sau in pungi de hartie. Fructele
se desprind de frunze prin scufundarea intr-un vas cu apa, se zvanta la soare si se
aseaza pe policioare se plasa. Se depoziteaza in incaperi aerisite, fara praf,
incalzite, smochinindu-se. Se muta ulterior in pungi sau saculeti de hartie.
Frunzele au efecte antidiabetce, astringente, antidiareice, antiseptice urinare,
usor diuretice, iar fructele se folosesc in alimentatie in tratarea diabetului zaharat

complicat,

afectiunilor

dermatologice,

tulburarilor

circulatorii

periferice,

uretritelor, somatitelor, eczemelor, ulceratiilor cronice sangerande.

2.

Principii active:

Frunzele contin : tanin, arbutina, hidrochinona, mirtilina, neomirtilina. Fructele

contin: tanin, pectine, mirtilina, zaharuri, provitamina A, vitamina C, acizi organici
(citric, malic, oxalic, succinic, lactic).
Principiile active din frunze si fructe au proprietati astringente si antiseptice
(antibiotice). Provoaca strangerea tesuturilor, modereaza secretiile, usureaza
cicatrizarea, modifica mediul facand imposibila inmultirea microbilor, impiedica
sau previn infectiile microbiene, impiedica putrefactia. Actiune buna in tratarea
stomatitelor, aftelor eczemelor.
3.

Flavonoidele, antocianinele i glucochinina

Alturi de vitamine, afinele mai conin flavonoide, antocianine i glucochinin,

care ajut la prevenirea i tratarea afeciunilor vasculare sau problemelor sanguine
precum varice, tromboz venoas, angin, fragilitatea capilarelor.Flavonoidele
reprezint o clas de compui naturali ntlnii n plante, care funcioneaz la
nivelul organismului plantelor ca antioxidani. Aceti compui snt, de fapt,
pigmeni ai plantelor i chiar dac nu snt enumerai printre nutrienii vegetali
eseniali, acetia ajut la sinteza de vitamina C n organism. Flavonoidele snt
necesare organismului i datorit faptului c protejeaz pereii capilarelor i
organismul mpotriva infeciilor. Deficitul de flavonoide n organism influeneaz
rnirea cu uurin, dup care este nevoie de un timp ndelungat pentru refacerea
esuturilor lezate.

Antocianina este, de asemenea, un pigment regsit n corpul plantelor, la nivelul

vacuolelor celulare. Confer pigmentul de culoare multor plante i flori, fiind tot
un antioxidant, protejnd plantele mpotriva razelor UV, pe carele absoarbe.
Glucochinina este un compus regsit n majoritatea fructelor bace (zmeur,
fragi, cpuni, smochine, mure, struguri, afine) i a fost folosit n multe cercetri
tiinifice efectuate asupra bolnavilor de diabet, deoarece specialitii consider c
aceast substan reduce nivelul de zahr din vasele de snge i, prin urmare,
reduce dependena de administrarea insulinei.
4.

Actiune farmaceutica:
Are proprietati astringente, antiseptice, bacteriostatice, scade zaharul din sange,
antidiareic, diuretic, antiseptic urinar, creste acuitatea vizuala, adjuvant al
diabetului. Fructele antidiareice, antiseptic intestinal, antihelintic, creste acuitatea
vizuala, antiseptic urinar, adjuvant in tratarea diabetului.
Se pot folosi la urmatoarele afectiuni: Fructele- afectiuni buco-faringiene, afectiuni
coronariene, afte, anorexie, arsuri, ateroscleroza, azotemie, balonari, bronsite,
cancer (preventiv), candidoze, cicatrizarea ranilor, cistite, colesterol marit,
colibaciloza, convalescenta, cosmetica (tratamente), cuperoza, dermatite (diverse),
diabet, diaree, dizenterie, eczeme, edeme, enterocolite de fermentatie si putrefactie,
faringite, guta, hemoroizi, hepatita, hipertensiune, imunitate scazuta, infectii
urinare, insuficienta biliara, metroragii, micoze, obezitate, oftalmologie, oxiuraza,
prurigo, rectocolite, retinopatii, reumatism, stomatite, febra tifoida, tulburari de
circulatie, tuberculoza pulmonara, ulceratii cronice, uremie, uretrite, varice, viroze.
Contraindicatii:
Nu se recomanda consumarea de catre femeile gravide sau care alapteaza.
Consumul in doze mari poate elimina efectul medicamentelor autocoagulante.
Contraindicat in constipatia cronica.

Afeciuni n care este contraindicat consumul de alcool, copii mici, alergie la

oricare dintre componentele active.

Interaciuni medicamentoase:
Nu se administreaz cu antibiotice i alte tratamente la care este
contraindicat consumul de alcool.

Reactii adverse:
Foarte rar, pot s apar tulburri digestive (constipaie).

Produse cu sau obtinute din Afin: