Curs 06 PDF

| LECT.DR.
DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH
COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT
CURS 06
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
COMPOZITIA IN ARHITECTURA
UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII
FORME COMPUSE
FORMA
| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

TRANSFORMARILE FORMEI
TRANSFORMARI DIMENSIONALE
Toate formele care nu fac parte

din categoria formelor primare
pot fi privite ca transformari ale
formelor primare, variatiuni
generate de manipularea uneia
TRANSFORMARI PRIN EXTRAGERE
sau mai multor dimensiuni sau
prin eliminarea (extragerea) ,
respectiv adaugarea unor
elemente.
TRANSFORMARI PRIN ADAUGARE
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA

O forma poate fi transformata

prin alterarea uneia sau mai
multor dimensiuni pastrandu-si
totusi identitatea ca membru al
aceleiasi familii de forme.
Un cub de exemplu poate fi
transformat in forme prismatice
similare printr-o discreta
modificare a inaltimii, lungimii
sau profunzimii.
El poate fi comprimat intr-o
forma planara sau intins intr-o
forma lineara.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
prin extragerea unei portiuni din
volumul sau. In functie de
amploarea procesului extragerii
forma poate pastra identitatea
sa initiala sau poate fi transformata intr-o forma dintr-o alta
familie de forme.
De exemplu un cub isi poate

pastra identitatea de cub chiar
daca o portiune din el este
eliminata, sau sa se transforme
intr-o serie de poliedre regulate
care incep sa se apropie de
forma unei sfere.
FORME COMPUSE
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

prin adaugarea de elemente la
volumul sau. Natura procesului de
adaugare si numarul si marimea
relative a elementelor care sunt
adaugate determina fie alterarea
fie pastrarea identitatii formei
initiale.
FORME COMPUSE
FORMA

Transformarea dimensional a unui cub
intr-o dala verticala
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA

Transformare prin extragere
Creind noi spatii in cadrul formei
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA

Transformare prin adaugare a unei forme
inrudite prin adaugarea unor parti subordonate
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA

O sfera poate fi transformata in mai multe tipuri de ovoide sau

forme elipsoidale prin alungirea in lungul unei axe.
O piramida poate fi transformata prin alterarea dimensiunilor bazei,

modificand inaltimea la nivelul varfului sau modificand pozitia axei verticale.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Un cub poate fi transformat in forme prismatice similare prin scurtarea

sau alungirea inaltimii, latimii sau adancimii.
FORME COMPUSE
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Intodeauna cautam regularitate si continuitate in formele pe care

le vedem in campul nostrum vizual. Daca oricare din formele primare
este partial ascunsa vederii noastre, avem tendinta sa completam forma
respectiva sis a o vizualizam asa cum este ea in intregul ei deoarece
mintea completeaza acolo unde ochii nu vad. Intr-o maniera similara,
cand formele regulate au fragmente lipsa din volumul lor, ele pastreaza
identitatea lor formala daca le percepem ca pe niste intreguri incomplete.
Ne referim la aceste forme mutilate ca fiind forme rezultate prin extragere.
.
FORME COMPUSE
FORMA

Deoarece sunt usor recognoscibile,

formele geometrice simple cum ar fi
volumele primare, se adapteaza repede
la tratamentul de extragere. Aceste
forme vor pastra identitatile lor
formale daca parti ale volumelor lor
sunt indepartate fara sa fie
deteriorate colturile, varfurile si
profilul general.
Ambiguitatea in ceea ce priveste

identitatea originara a formei, va
rezulta daca partea indepartata din
volumul sau afecteaza colturile
volumului si altereaza drastic profilul.
SEMESTRUL
| 2009-2010 |
TA02
FORME COMPUSE
FORMA

In seria de figuri alaturata, se vede in ce masura alterarea unuia

dintre colturi face ca figura sa devina fie o configuratie in forma
de L fie una alcatuita din doua planuri perpendiculare.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
TRANSFORMARI PRIN EXTRAGERE - ADAUGARE

Compozitie cumulativa
Forma prin adaugare
Compozitie mai curand simpla
Pitoresc, plin de miscare
Poate fi complet ordonata prin clasificare
si ierarhizare
Compozitii cubice
Foarte dificile (pentru a satisface spiritul )
Compozitii monobloc
Foarte simple
Usor de combinat
Compozitii prin extragere
Foarte generoase
In exterior: o vointa arhitecturala
La interior: toate necesitatile functionale
sunt satisfacute ( lumina, strapungere,
continuitate, circulatie ).
FORME COMPUSE
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

In timp ce o forma prin extragere rezulta prin
eliminarea unei portiuni din volumul originar, o
forma prin adaugare se produce prin
relationarea sau adaugarea fizica a uneia sau
mai multor forme subordonate volumului
principal.
Posibilitatile de baza de grupare a doua sau
mai multe forme sunt urmatoarele:
Tensiune spatiala
Contact muchie la muchie
Contact fata la fata
Volume intrepatrunse
FORME COMPUSE
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

Tensiune spatiala
Acest tip de relationare se bazeaza pe o
stransa proximitate a formelor sau impartirea
unor elemente vizuale comune cum ar fi
conturul, culoarea sau materialul.
Contact muchie la muchie
In acest tip de relationare formele impart o
muchie comuna si pot sa pivoteze in jurul
acestei muchii.
Contact fata la fata
Acest tip de relationare cere ca doua forme
sa aiba suprafete planare corespunzatoare
care sa fie paralele unele cu altele.
Volume intrepatrunse
In acest tip de relationare formele se
intrepatrund fara sa aiba nevoie de a isi
impartii elemente vizuale.
FORME COMPUSE
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

Formele prin adaugare rezulta din
cresterea unor elemente de
detaliu pot fi caracterizate prin
capacitatea lor de a creste si de a
se imbina cu alte forme.
Pentru noi, pentru a percepe
grupari aditionale ca pe o forma
de compozitie unitara, ca figure
facand parte din campul nostrum
vizual, elementele care se combina
trebuie sa se relationeze intre ele
intr-un mod coerent.
Aceste diagrame categorisesc
formele prin adaugare dupa natura
relationarilor care exista intre
formele componente ca si
configuratile lor globale.
FORME COMPUSE
Forma centralizata
Un set de elemente secundare adunate in jurul unei
figuri dominante, centrale.
Forma lineara
O serie de forme aranjate
secvential, in sir.
Forma radiala
O compozitie de forme
lineare care se extind radial
pornind de la un nod central
Forma ciorchine
Un grup de forme alaturate
prin proximitate sau prin
impartirea unor elemente
vizuale comune.
Forma reticulara
Un set de forme modulare
relationate si ordonate de o
trama tridimensionala.
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA


Formele centralizate cer o dominanta vizuala a unei
geometrii regulate, o forma amplasata central, cum ar fi o
sfera, un con sau un colindru. Datorita centralitatii lor
inerente, aceste forme sunt orientate catre sine ca si
punctul si cercul. Acestea sunt ideale pentru structurile
independente isolate in context, dominand un punct in spatiu
sau ocupand central unui camp definit..
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA

FORME LINEARE
O forma lineara poate rezulta dintr-o modificare
proportionala a dimensiunilor unei forme sau din dispunerea
unei serii de forme de detaliu de-a lungul unei linii. In cazul
din urma, seria de forme poate fi repetitiva sau nu ca natura
si organizata printr-un element separat si distinct, cum ar fi
un perete sau un traseu.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
- o forma lineara poate fi segmentata sau curbilineara

pentru a raspunde topografiei, vegetatiei perspectivelor sau
altor elemente ale sitului;
FORME COMPUSE
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME LINEARE
- o forma lineara poate fi frontala sau poate defini o muchie
sau un spatiu exterior, sau sa defineasca un plan, sau
intrarea intr-un spatiu din spatele acesteia;
- o forma lineara poate fi manipulata pentru a inchide o
portiune a spatiului;
- o forma lineara poate fi orientata vertical ca un turn

pentru a stabili sau a marca un punct in spatiu;
- o forma lineara poate servi drept element de organizare
caruia ii sunt atasate diverse forme secundare;
FORME COMPUSE
FORMA

FORME LINEARE
Crestere lineara prin repetarea formelor
Forma lineara exprimand procesul de miscare
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA

FORME LINEARE
Forme lineare alcatuind fronturi

sau definind spatii exterioare
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA

FORME LINEARE
Organizarea lineara a spatiilor.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME RADIALE
O forma radiala este constituita
din forme lineare care se extind
in afara radial, pornind dinspre un
element amplasat central.
Forma radiala combina aspectele
centralitatii si linearitatii intr-o
singura compozitie.
Formele radiale pot creste intr-o retea de

centre legate prin brate lineare.
Nodul unei compozitii radiale este fie un centru

simbolic sau functional al organizarii. Pozitia sa
centrala poate fi articulata cu o forma dominanta
vizual, sau poate sa se suprapuna cu sau sa
deserveasca bratele formei radiale.
Bratele radiale, avand proprietati similare celor ale
formelor lineare, dau formei radiale natura sa
extrovertita. Ele pot sa intalneasca sau sa se afle
intr-o relatie, sau chiar sa fie atasate unor anumite
elemente ale sitului. Ele pot sa-si expuna suprafetele alungite pentru a raspunde necesitatilor de
clima, de lumina naturala, de perspectiva sau spatiu.
FORME COMPUSE
FORMA

FORME RADIALE
Organizarea unei forme radiale poate fi vazuta
si inteleasa cel mai bine dintr-o perspectiva aeriana.
Vazuta la nivelul ochiului, nodul sau central poate sa nu fie vizibil in mod clar,
iar schema radiala a bratelor lineare poate fi obturata si distorsionata in
functie de unghiul perspectivei.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME TIP CIORCHINE

In vreme ce organizarea centrala are o
puternica baza geometrica, pentru ordonarea
formelor sale, o organizare de tip ciorchine
isi grupeaza formele dupa necesitatile
functionale de marime, contur sau
proximitate. Daca ii lipsesc regularitatea
geometrica si natura introvertita a formelor
centralizate, organizarea in ciorchine este
suficient de flexibila pentru a incorpora
forme de diverse contururi, marimi si
orientari in structura sa.
Din punct de vedere al flexibilitatii, organizarile de tip ciorchine pot fi
alcatuite in felul urmator:
* pot fi atasate ca anexe la o forma sau un spatiu mai mare;
* pot fi legate prin proximitate, izolat sau articulat si sa
exprime volumele lor ca pe niste entitati individuale;
* pot avea volumele intrepatrunse si suprapuse intr-o singura
forma oferind o mare diversitate de fatete.
FORME COMPUSE
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME TIP CIORCHINE
O organizare tip ciorchine poate de asemenea sa fie constituita

din forme in general echivalente ca marime, contur si functiune.
Aceste forme sunt ordonate vizual intr-o organizare coerenta,
nonierarhica, nu numai prin stransa lor proximitate, ci si prin
similitudinea proprietatilor lor vizuale.
FORME COMPUSE
FORMA

FORME TIP CIORCHINE
O grupare de forme in jurul unei forme inrudite

O grupare de forme intrepatrunse
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME TIP CIORCHINE

Numeroase exemple de locuinte
grupate in sistem ciorchine pot fi
gasite in arhitectura vernaculara a
diverselor culturi.
Chiar daca fiecare cultura a

produs un singur stil ca raspuns la
diversii factori tehnici, climatici si
socio-culturali, aceste forme de
organizare a locuirii in sistem
ciorchine au pastrat, de obicei,
individualitatea fiecarei unitati si
a moderat gradul de diversitate in
contextul unui intreg ordonat.
FORME COMPUSE
FORMA

FORME TIP CIORCHINE

Exemplele vernaculare de forme tip ciorchine
pot fi cu usurinta transformate in compozitii
modulare, ordonate geometric, intr-un mod
inrudit cu organizarea formala de tip retea.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA

FORME RETICULARE
O retea este un sistem de doua sau mai multe sisteme de linii distantate
regulat intersectate. O retea genereaza o schema geometrica de puncte
distantate intr-un mod regulat la intersectia liniilor retelei si campuri avand
contururi regulate definite de liniile retelei.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA

Cea mai obisnuita retea se bazeaza

pe geometria patratului. Datorita
egalitatii dimensiunilor sale si
simetriei bilaterale, o retea patrata
este in mod esential nonierarhica si
birectionala.
Ea poate fi folosita pentru a reduce
scara unei suprafete la unitati
masurabile si pentru a-i conferi
chiar o textura.
Ea poate fi folosita pentru a diviza
suprafetele unei forme si a le
unifica prin geometria sa repetitiva
si pregnanta.
SEMESTRUL
| 2009-2010 |
TA02
FORME RETICULARE
FORME COMPUSE
FORMA

FORME RETICULARE
Trama patrata, proiectata in 3 dimensiuni,

genereaza o retea spatiala de puncte si linii
de referinta. In cadrul acestei trame
modulare pot fi organizate vizual orice numar
de forme si spatii.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA

FORME RETICULARE
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
INTERFERENTE FORMALE GEOMETRICE

Cand doua forme difera ca
geomtrie sau orientare, se
intalnesc si se intrepatrund,
fiecare va avea tendinta sa
domine si sa detina suprematia
din punct de vedere vizual.
Patrat + cerc
Doua trame rotite
In aceste situatii, pot sa apara

urmatoarele tipuri de forme:
-doua forme care-si supun
identitatile individuale si se
combina pentru a crea o noua
forma compozita;
- una dintre cele doua forme, o
poate primi pe cealalta in
totalitate in cadrul volumului sau;
FORME COMPUSE
FORMA


In aceste situatii, pot sa apara
urmatoarele tipuri de forme:
-cele doua forme isi pot pastra
propria identitate si in acelasi
timp sa imparta o parte a
volumului lor;
- cele doua forme sunt separate

si legate intre ele printr-un al
treilea element care aminteste
geometria uneia dintre formele
originare;
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA

Formele diferind ca geometrie sau

orientare pot fi incorporate intr-o
singura organizare pentru unul dintre
urmatoarele motive:
- pentru a se adapta sau a accentua
diverse necesitati ale spatiului
interior si ale formei exterioare;
- pentru a exprima importanta
functionala sau simbolica a formei sau
spatiului in context;
- pentru a genera o forma compozita
care incorporeaza geometriile aflate
in contrast intr-o organizare
centralizata;
SEMESTRUL
| 2009-2010 |
TA02
FORME COMPUSE
FORMA


urmatoarele motive:
- pentru a crea o inflexiune a spatiului
catre un anume element sau cladire a
sitului;
- pentru a decupa un volum bine
determinat din forma cladirii;
- pentru a exprima si articula diverse
sisteme constructive sau mecanice
care exista in cadrul formei cladirii;
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA


urmatoarele motive:
- pentru a consolida o conditie locala a
simetriei in forma cladirii;
- pentru a raspunde geometriilor
aflate in constrat ale tomografiei,
vegetatiei, granitelor sau structurilor
existente in sit;
- pentru a pune in evidenta un traseu
deja existent de parcurgere a sitului
cladirii;
SEMESTRUL
| 2009-2010 |
TA02
FORME COMPUSE
FORMA

INTERFERENTA CERC + PATRAT

O forma circulara poate fi independenta in context
pentru a exprima conturul ideal, dar in acelasi timp
pentru a incorpora o mai functionala geometrie
rectilineara in limitele sale.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA


Centralitatea formei circulare ii permite sa
actioneze ca un nod care unifica formele avand
geometrii sau orientari contrastante.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA


Un spatiu circular sau cilindric poate servi pentru a
organiza spatiile in cadrul unei inchideri rectangulare
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA


Un spatiu circular sau cilindric poate servi pentru a
organiza spatiile in cadrul unei inchideri rectangulare
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA

INTERFERENTA DE TRAME ROTITE
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Spatiul interior al moscheii din Agra / India, este orientat exact catre
punctele cardinale astfel ca peretele quibla sa fie pe directia spre Mecca in
timp ce inchiderea exterioara raspunde conditiilor de amplasare in cadrul
fortului.
FORME COMPUSE
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
ARTICULAREA FORMELOR
Articularea formei se refera la modul

in care suprafetele unei forme
definesc impreuna conturul si volumul.
O forma articulata reveleaza in mod
clar natura partilor sale si relatiile
intre ele si cu forma ca intreg.
Suprafetele sale apar ca niste planuri
de detaliu, avand contururi distincte
dar configuratia generala fiind lizibila
si usor de perceput.
Intr-o maniera similara, un grup
articulat de forme accentueaza
contactele intre partile constitutive in
asa fel incat sa se exprime dpdv vizual,
individualitatea fiecareia.
FORME COMPUSE
FORMA

O forma poate fi articulata prin:

- diferentierea planurilor alaturate
printr-o modificare de material,
culoare, textura sau structura;
- tratarea colturilor ca elemente
lineare distincte independent de
suprafetele pe care le delimiteaza;
- eliminarea colturilor in locurile in care
planurile invecinate se intersecteaza;
- luminarea formei astfel incat sa se
creeze contraste ferme de-a lungul
muchiilor si colturilor;
SEMESTRUL
| 2009-2010 |
TA02
FORME COMPUSE
FORMA

Contrar accentuarii muchiilor si
zonelor de contact, colturile si
muchiile unei forme pot fi rotunjite
sau atenuate pentru a accentua
continuitatea suprafetelor.
Sau un material, culoare, textura sau
structura pot fi trecute de partea
cealalta a muchiei sau coltului pentru a
atenua senzatia de individualitate a
suprafetelor plane si a accentua in
schimb volumul formei.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Atata timp cat articularea unei forme
depinde de modul in care suprafetele
sale se intalnesc la colturi, maniera in
care sunt rezolvate relatiile de
intersectare este critic pentru
definirea si claritatea formei.
Un colt poate fi articulat prin simpla
contrastare a calitatilor suprafetelor
planurilor care se intersecteaza, sau
poate fi atenuat prin crearea unei
continuitati a suprafetelor apeland la
o structura optica unitara;
Perceptia noastra despre existenta
coltului este insa deasemenea
influentata de regulile perspectivei si
calitatea luminii care pune in valoare
forma.
Pentru ca un colt sa fie activ dpdv
formal trebuie sa existe mai mult
decat o usoara deviere de unghi intre
planurile intersectate. Deoarece in
FORME COMPUSE
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Pentru ca un colt sa fie activ dpdv
formal trebuie sa existe mai mult
decat o usoara deviere de unghi intre
planurile intersectate.
Deoarece in mod constant cautam
regularitate si continuitate in cadrul
campului vizual, avem tendinta sa
regularizam sau sa atenuam micile
imperfectiuni in formele pe care le
vedem.
De exemplu, planul unui perete care
este numai usor deviat ne va aparea ca
o suprafata perfect plana, poate cu o
usoara imperfectiune.
Un colt, in anumite conditii, poate
chiar sa nu fie observat.
FORME COMPUSE
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Colturile definesc intalnirea a doua planuri. Daca
cele doua planuri se ating pur si simplu iar coltul nu
are un tratament special, prezenta coltului va
depinde de tratamentul vizual al suprafetelor care
vin in contact. Conditiile de la colt pun in valoare
volumul formei.
O conditie de colt poate fi intarita dpdv vizual
prin introducerea unui element separat si distinct,
independent de suprafetele cu care intra in
contact. Acest element articuleaza coltul ca o
conditie lineara, defineste muchiile planurilor in
contact si devine un element pozitiv al formei.
Daca o deschidere este introdusa pe una din
laturile coltului, unul dintre planuri va aparea ca se
suprapune peste celalalt. Deschiderea diminueaza
conditia de colt, slabeste definirea volumului in
cadrul formei si pune accentul pe calitatile planare
ale suprafetelor invecinate.
FORME COMPUSE
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Daca niciunul dintre planuri nu este suficient de
extins pentru a defini coltul, se creaza un volum
spatial care inlocuieste coltul.
Aceasta conditie de colt deterioreaza volumul
formei, permite spatiului interior sa se extinda
catre exterior si pune in evidenta in mod clar
suprafetele ca planuri in spatiu.
Rotunjirea coltului accentueaza continuitatea
suprafetelor aflate in contact, aspectul de
compact al volumului si aspectul atenuat al
conturului. Raza curburii la colt este importanta.
Daca este prea mica dpdv vizual devine
nesemnificativa; daca este prea mare afecteaza
spatiul interior si forma exterioara pe care o
descrie.
FORME COMPUSE
FORMA

COLTURI
Colturile exprimate curat, fara decoratii, accentueaza volumul.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Imbinarile pieselor din lemn articuleaza individualitatea elementelor la colt
FORME COMPUSE
FORMA

COLTURI
Coltul este retras pentru a lasa fatadele independente
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
La basilica lui Palladio coloana de colt accentueaza muchia verticala a cladirii
FORME COMPUSE
FORMA

COLTURI
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA

COLTURI
Colturile rotunjite exprima
continuitatea suprafetei,
volumul compact si
caracterul soft al formei
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA

COLTURI
Golurile amplasate la colt accentueaza
definirea planurilor in dauna volumului.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA

COLTURI
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
ARTICULAREA SUPRAFETELOR
Perceptia noastra asupra conturului, marimii,
scarii, proportiei si greutatii vizuale a unei
suprafete este influentata de proprietatile
acestei suprafete ca si de contextul vizual.
* Un contrast clar intre culoarea suprafetei si cea a
campului din jur poate face clar conturul sau, in timp ce
modificarea valorii tonului acestei culori poate fie sa
creasca, fie sa diminueze greutatea sa vizuala.
* O vedere frontala pune in evidenta adevaratul contur
al unui plan; Vederile oblice il distorsioneaza.
* Elemente avand o marime cunoscuta in cadrul
contextului vizual al unei suprafete, pot ajuta
perceperea marimii sale si scara.
* Textura si culoarea impreuna influenteaza greutatea
vizuala si scara unui plan, dar si gradul in care acesta
absoarbe sau reflecta lumina si sunetul.
* Structurile optice directionale sau
supradimensionate pot distorsiona conturul sau exagera
proportiile unui plan.
FORME COMPUSE
FORMA

Culoarea, textura si structura suprafetelor
articuleaza existenta planurilor si
influenteaza greutatea vizuala a formei.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA

Transformarea de la o schema cu
goluri impuscate la o fatada libera
si apoi o fatada usoara articulata
de trama lineara a strcturii fatadei
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Forma tridimensionala a golurilor creaza p

textura a luminii, umbrelor si umbrelor
purtate care articuleaza suprafata fatadei
FORME COMPUSE
FORMA

Schema golurilor si cavitatilor
intrerupe continuitatea planurilor
peretilor exteriori
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA

Transformarea de la o schema cu goluri impuscate la o
fatada libera si apoi o fatada usoara articulata de
trama lineara a strcturii fatadei
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
FORMA

CURS 07
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME SI
FORMA
COMPUSE
SPATIU
FORMA

Curs 06 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 06 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

| LECT.DR.

DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Toate formele care nu fac parte

TRANSFORMARI PRIN ADAUGARE

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

O forma poate fi transformata

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

De exemplu un cub isi poate

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

O forma poate fi transformata

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

O sfera poate fi transformata in mai multe tipuri de ovoide sau

O piramida poate fi transformata prin alterarea dimensiunilor bazei,

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

Un cub poate fi transformat in forme prismatice similare prin scurtarea

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

TRANSFORMARI PRIN EXTRAGERE

Intodeauna cautam regularitate si continuitate in formele pe care

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

Deoarece sunt usor recognoscibile,

Ambiguitatea in ceea ce priveste

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

TRANSFORMARI PRIN EXTRAGERE

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

TRANSFORMARI PRIN EXTRAGERE

In seria de figuri alaturata, se vede in ce masura alterarea unuia

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

TRANSFORMARI PRIN EXTRAGERE

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

TRANSFORMARI PRIN EXTRAGERE

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII