ARTA IN TARILE ROMANE IN SECOLUL AL XVII-LEA

Arta tarilor Romane n secolul al XVII-lea se caracterizeaza

prin diversificarea necesitatilor artistice, imbogatirea
programului si aparitia unei serii intregi de aspecte noi.
Evolutia pleaca fireste , de la traditia locala , pe de o parte de la
arta culta promovata de voievozi, de inalta boierime, de ierarhii
bisericesti si de marile manastiri, iar pe de alta de la arta
taraneasca ; ctitoriile religioase si conacele modeste ale micii
boierimi, ca si casele orasenilor, continua sa pastreze
numeroase traditii commune cu arta populara. Intre aceste
doua curente extreme s-au impletit in mod firesc felurite relatii,
mai ales in domeniul arhitecturii profane.
Pe aceste relatii se grefeaza apoi intrepatrunderi reciproce
intre cele trei tari romane, precum si contaminari datorite
legaturilor economice si politice tot mai stranse cu tarile
invecinate, cu Rusia, Polonia, Turcia si Orientul apropiat.
Arhitectura
Expresia cea mai caracteristica a acestei dezvoltari ne-o
ofera arhitectura. Cu toate framantarile sociale si politice, cu tot
caracterul lent al dezvoltarii economice, se constata totusi o
raspandire continua a arhitecturii de piatra si, concomitent,o
cautare de efecte mai bogate prin impodobirea fatadelor si a
interioarelor, care oglindesc in esenta aceeasi dorinta de
afirmare, fie ca este vorba de cladiri ecleziastice, fata de cladiri
profane, boieresti sau orasenesti.
Legaturile cu trecutul sunt pastrate mai staruitor in
arhitectura bisericeasca. In Moldova continua sa predomine in
toata perioada de care ne ocupam timpul reprezentat prin
biserica din Borzesti (tipul mixt), format in ultima perioada a
domniei lui Stefan cel Mare si dezvoltat prin influentele
muntenesti de la sfarsitul veacului al XVI-lea. Totodata se reia
planul mai popular pe care l-am intalnit prima oara in Orientul
Vechi si care se caracterizeaza prin pronaosul sau pridvorul

poligonal. Seria noua incepe cu bolnita (1602) si biserica (cca.

1609)manastirii Dragomirna, intemeiata de mitropolitul
Anastasie Crimca, si tot cum intalnim acelasi tip si la cele mai
vechi biserici se lemn pastrate in Moldova de exemplu la
Calugarita (1608).
Contactul cu arta populara se manifesta si in alte domenii,
de exemplu in adaptarea unor motive ornamentale compuse din
rozete si chenare, parte in tehnica crestaturii, cum se vad la
corpul nou al bisericii manastirii Rasca, adaugatr intre 16111617, si mai ales la biserica din Radeana (1628). Nu e lipsit de
interes ca aceste monumente sunt ctitorii boieresti, nu
domnesti si ca ele apar tocmai intr-o