Expert contabil

Anul I semestrul I

Analiza diagnostic a intreprinderii

1 (21). S se calculeze marja comercial i valoarea adugat generate de societatea X

despre care se cunosc informaiile financiare dn tabelul de mai jos i s se analizeze
repartiia valorii adugate pe destinaii.
Indicator

u.m.

Venituri din vnzarea mrfurilor

2000

Producia vndut

30000

Producia stocat

1000

Cheltuieli cu materii prime

10000

Costul mrfurilor vndute

1200

Cheltuieli salariale

7000

Cheltuieli cu amortizarea

3000

Cheltuieli cu chirii

1500

Cheltuieli cu dobnzi

1400

Impozit pe profit

1000

Raspuns:
VA = MC + Qe Ci
MC = Venituri din vanzarea marfurilor Cheltuieli cu marfa
Q exercitiului = Q vanduta + Variatia stocurilor + Q imobilizata
Ci = Cheltuieli materiale + Cheltuieli cu servicii la terti
MC = 2000-1200=800

Qe = 30000+1000=31000
Ci = 10000+1500=11500
VA = 800+31000-11500=20300
Intrepretare
Valoarea adaugata:

permite aprecierea capacitatii intreprinderii de a produce valoare noua;

asigura remunerarea personalului, statului, etc.;

reprezinta baza determinarii TVA.

2 (95). Din contul de profit i pierderi al societii din exerciiul precedent se cunosc
urmtoarele informaii:
Indicator

u.m.

Cheltuieli de exploatare platibile

1500

Amortizare

100

Cheltuieli cu dobnzi

200

Impozit pe profit

60

S se calculeze i s se interpreteze ratele de solvabilitate i cele de rentabilitate pentru

ntreprindere.
Raspuns:
Solvabilitatea = Active totale / Datorii totale
Interpretare: Exprima masura in care activele societatii contribuie la finantarea datoriilor sale totale.
Pentru a fi situatia buna, valoarea indicatorului trebuie sa fie peste 2.
Rentabilitate = (Profit net / Active totale) x 100
Interpretare: Exprima consumul total de resurse.

[ads2]
Audit
3 (20). Societatea Alfa a evaluat n decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achiziionat n anul N11 cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren), amortizabil n 20 ani; cu aceast ocazie a
eliminat amortismentele din valoarea contabil. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost
stabilit cu aceast ocazie la 450.000 lei (din care 150.000 lei terenul); durata de via nu a fost
modificat.
La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vndut cu 500.000 lei.
Care este suma plusvalorii nregistrat cu ocazia vnzrii?
a) 137.500 lei;
b) 284.000 lei;
c) 315.500 lei.

Raspuns:
N-11
VC cladire = 320000
VC teren = 80000
Amortizare cladire = 320 000/ 20 ani = 16000 /an
N-4
Cladire:
8 ani x 16000 = 128000
VCN = 320000 -128000 = 192000
VJ = 300000 (450000-15000)

Diferenta reevaluare = 300000-192000 = 108000

2812=212

128000

212=105

108000

Teren:
VCN = 80000
VJ = 15000
Diferenta reevaluare = 70000
2111=105

70000

N
Amortizare cladire = 300000/12 ani = 25000/an
Amortizare cumulata cladire = (250003) + (25000/2) = 75000 + 12500 = 87500
VCN = 300000-87500= 212500
-vanzare cladire
%

= 212

300000

2812

87500

6583

212500

-scoaterea din evidenta rezerva din reevaluare

105 = 212

108000

-scoaterea din gestiune a terenului

6583 =2111

150000

105 = 2111

70000

-vanzare teren
461=7853

500000

Plus valoarea = 500000-212500-150000= 135500

Raspuns corect: a) 137.500 lei.
4 (5). Controlul fizic al imobilizrilor corporale presupune:
a) verificarea modului n care s-a efectuat inventarierea;
b) inspecia imobilizrilor corporale;
c) existena concordanei ntre registrul imobilizrilor corporale i contabilitate.

Raspuns:
a) verificarea modului n care s-a efectuat inventarierea.
5 (7). La verificarea conturilor de trezorerie, ce fel de sold trebuie s gsii la contul de viramente
interne la 31 decembrie:
a) debitor;
b) creditor;
c) fr sold.

Raspuns:
c) fr sold.
6 (18). Societatea Alfa a evaluat n decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achiziionat n anul N11 cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren), amortizabil n 20 ani; cu aceast ocazie a
eliminat amortismentele din valoarea contabil. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost

stabilit cu aceast ocazie la 450.000 lei (din care 150.000 lei terenul); durata de via nu a fost
modificat.
La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vndut cu 500.000 lei.
Care este diferena din reevaluare ce trebuia nregistrat de societate:
a) 178.000 lei;
b) 162.000 lei;
c) 170.000 lei.

Raspuns:
a) 108000+70000=178.000 lei.
7(63). Explicai principiul integritii i obiectivitii n audit.

Raspuns:
Integritatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie drept si cinstit atunci cand efectueaza
serviciii profesionale. Implica tranzactii corecte si juste.
Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie:

impartial;

fara prejudecati;

sa nu se afle in situatii de incompatibilitate;

sa nu se afle in situatii de conflict de interese.

8 (36). Elementele probante reprezint informaii care au la baz:

a) numai documente justificative i documente contabile;
b) documente justificative, documente contabile i alte surse;
c) surse interne i surse externe.

Raspuns:
b) documente justificative, documente contabile i alte surse.
9 (90). Opinia defavorabil: motive, mod de prezentare.

Raspuns:
Motiv: exprima dezacordul auditorului asupra respectarii principiilor contabile, situatiile financiare nu
sunt conforme cu standardele si reglementarile in vigoare, situatiile financiare nu ofera o imagine
reala si fidela.

Mod de prezentare: Astfel cum este explicat in Nota X, nu s-a constatat amortismentele in situatiile
financiare. Acesta practica nu este, in opinia noastra, in acord cu Normele de amortizare a
capitalului imobilizat in active corporale.

10 (81). Prezentai pe scurt coninutul seciunii a 8-a din Codul etic naional al profesionitilor
contabili din Romnia.
Raspuns:
Sectiunea a 8-a din acest Cod stabileste cadrul general conceptual pentru conditiile privind
independenta profesionistului contabil in cazul misiunii de audit si servicii . Nici unui organism
membru sau cabinet, societate, nu ii este permisa aplicarea unor standarde mai putin riguroase
decat cele prevazute in aceasta sectiune.
Introducere
8.1. Este in interesul publicului si totodata este cerut de acest Cod etic, ca membrii echipelor de
audit si servicii conexe, ai cabinetelor sau societatilor de profil si daca este cazul, ai societatilor din
cadrul grupului, sa fie independenti de clientii misiunilor de audit si servicii conexe.
8.2. Nivelul asigurarii (certitudinii) auditului si serviciilor conexe este destinat a creste credibilitatea
informatiei privind un obiectiv oarecare, prin evaluarea faptelor care atesta ca obiectivul examinat
este conform criteriilor adecvate, sub toate aspectele sale importante.

8.3. Misiunea de exprimare a unei opinii este o activitate speciala; ea depinde de urmatoarele
elemente: o relatie intre trei parti, obiectiv, criterii adecvate, modalitatea de realizare si o concluzie.
8.4. Exista o gama larga de misiuni (contracte) care furnizeaza un nivel inalt sau mediu de
certitudine (asigurare).
Acestea pot fi misiuni (contracte) care cuprind obiective privind:
auditarea sau revizia unei game largi de informatii financiare (situatii financiare anuale) si informatii
nefinanciare (note explicative ale situatiilor financiare)
atestari si raportari directe
raportari interne si externe
sectorul privat sau public.
8.5. Obiectivul unei misiuni (contract) de exprimare a unei opinii poate fi constituit din:
Date (de pilda, informatii financiare istorice sau prospective, informatii statistice, indicatori de
performanta);
Sisteme si proceduri (de pilda, controale interne) sau
Diagnostic de comportament (de pilda: conducerea corporativa, respectarea unor reglementari,
practicile privind resursele umane).
8.6. Nu toate misiunile (contractele) profesionistilor contabili au ca finalitate exprimarea unei opinii
(asigurare) a clientului privind asertiunile conducerii entitatii.
8.7. Aceasta sectiune a Codului etic prevede un cadru, constituit din principii, pentru identificarea,
evaluarea si masurile de preintampinare a amenintarilor la adresa independentei.
Exemplele arata cum trebuie sa fie aplicate masurile de protejare de catre societate pentru a
satisface cerintele de independenta fata de clientii de audit sau de non audit.
Societatea nu trebuie sa aiba nici o participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al
clientului.
Furnizeaza ghidul conceptual pentru protejarea independentei.

[ads2]

Contabilitate

11 (7). Se constituie SC. ADA SRL cu un capital de 2.000 lei, divizat in 50 parti sociale a 40 lei
valoarea fiecareia.
Aporturile sunt formate din:
1

aport in natura, asociatul S1 un utilaj 1.600 lei

aport in contul current:

0

asociatul S1 100 lei

asociatul S2 300 lei

Cheltuielile de constituire sunt de 15 lei, achitate prin banca.

Raspuns:
a. subscrierea capitalului social
456 = 1011

2000

b. varsarea capitalului social

%

= 456

2000

2131

1600

5121

100

5121

300

c. regularizarea capitalului social

1011 = 1012 2000

d. achitare cheltuieli de constituire
201 = 5121

15

12 (25). SC CRISUL SA majoreaza capitalul social prin emiterea de noi actiuni, in conditiile in care
valoarea nominala a unei actiuni este de 10 lei, astfel:
emiterea a 200 actiuni reprezentand trecerea la capitalul social a fondului de participare a
salariatilor la profit in suma de 2.200 lei;
trecerea rezervelor legale in valoare de 2.300 lei, la capitalul social;
1.000 actiuni ce remunereaza un aport in natura constand din utilaje pentru productie in valoare de
12.000 lei, la o valoare evaluata a unei actiuni de 12 lei;
emisiunea a 150 actiuni noi prin incorporarea in capital a unor prime de emisiune;
convertirea a 2.000 obligatiuni, cu o valoare de rambursare de 11 lei/obligatiune in 1500 actiuni.

Raspuns:
emiterea a 200 actiuni reprezentand trecerea la capitalul social a fondului de participare a
salariatilor la profit in suma de 2.200 lei
a.

456 = %

2200

1011

2000

1041

200

b.

1011 = 1012 2300

1.000 actiuni ce remunereaza un aport in natura constand din utilaje pentru productie in valoare de
12.000 lei, la o valoare evaluata a unei actiuni de 12 lei
1.
1011

456 = %
1000

12000

1043

2000

d.

231 = 456

e.

1011 = 1012 12000

12000

emisiunea a 150 actiuni noi prin incorporarea in capital a unor prime de emisiune
f.

1041 = 1012 1500

convertirea a 2.000 obligatiuni, cu o valoare de rambursare de 11 lei/obligatiune in 1500 actiuni

g.

456 = %

1011

15000

1044

7000

h.

1618 = 456

22000

1011 =1012

15000

1.

22000

13 (50). SC PAMORA SA decide cu acordul actionarilor si obligatarilor conversia a 1.000

obligatiuni cu o valoare nominala de 30 lei/obligatiune si valoarea de rambursare de 32
lei/obligatiune in 500 actiuni cu o valoare nominala de 50 lei/actiune.
Modalitatea de calcul a conversiei este:
reducerea imprumutului din emisiune de obligatiuni:
1

1.000 obligatiuni x 32 lei/obligatiune = 32.000 lei

cresterea capitalului social:

1

500 actiuni x 50 lei/actiune = 25.000 lei

prima de emisiune = 32.000 25.000 = 7.000 lei.

Raspuns:
a.

456 = %

32000

1011

25000

1044

7000

b.

1618 = 456

c.

1011 = 1012 25000

32000

14 (110). S.C. ALFA S.A. primeste in concesionare o masina de taiat table, de la S.C. MEDA
S.A., in valoare de 8000 lei, care se amortizeaza liniar in 5 ani, pe durata nedeterminata, pentru care
va plati o redeventa anuala de 600 lei. Se vor efectua inregistrarile in contabilitatea ambelor societati
comerciale.
Raspuns:
Cesionar
a.

D8038

8000

b.

612 = 401

600

C8038

500

Cedent
a.

461 = 706

5121 = 461
b.

600

600

6811 = 2813 1600/an

15 (115). La S.C. OMEGA S.A. se inregistreaza valoarea programelor informatice achizitionate

astfel:
360 lei achizitionate de la terti;
240 lei creante in unitate;

 300 lei aduse ca aport la capitalul social al societatii.

Programele informatice se amortizeaza in 3 ani, dupa care se scot din evidenta.
Raspuns:
a. achizitie
208 = 404

360

b. productie
208 = 721

240

c. aport
208 = 456

300

d. amortizare
6811 = 2808 300/an
e. scoatere din gestiune
6583 = 208

900

16 (138). S.C. PRINT TRADE hotaraste modernizarea unei masini pentru fabricarea hartiei care are
valoarea contabila de 12000 lei. Durata normala de utilizare a masinii este de 10 ani, iar durata
ramasa, de 4 ani. Lucrarile de modernizare se realizeaza de un tert, care factureaza aceste lucrari la
valoarea de 3000 lei, TVA 24%, achitarea facandu-se cu ordin de plata. Sa se inregistreze in
contabilitate aceste operatii, inclusiv amortizarea lunara a masinii modernizate pe durata ramasa,
stiind ca metoda de amortizare utilizata este cea liniara.
Raspuns:
VCN = 12000
Amortizare = 12000/10 ani = 1200/an
Amortizare cumulata = 12006 ani = 7200
VJ = 12000-7200 = 4800

1.

= 404

2131

3000

4426

720

b.

3720

404 = 5121

3720

c. Amortizare lunara= 4800+3000=7800/4 ani

6811 = 2813 1950/an
17 (264). SC BETA SA receptioneaza marfurile sosite cu factura nr. 1100, cu urmatoarele elemente:
marfa : 1.000 buc x 2 lei/buc 2.000 lei
TVA 24% 380 lei
Total factura 2.380 lei
La receptie se constata o lipsa de 10 bucati, pentru care se face vinovat delegatul propriu al
societatii BETA SA, caruia i se imputa lipsa de 30 lei, TVA inclus.
Raspuns:
a.

% = 401

371

2000

4426

380

b.

4282 = %

7588

24,19

4427

5,81

2380

30

1.

421 = 4282

30

2.

607 = 371

20

18 (300). S.C. ALFA S.A. livreaza S.C. BETA S.A. produse finite pentru care primeste un bilet la
ordin in valoare de 10.000 lei. Sa se efectueze inregistrarile necesare in contabilitatea tragatorului
(beneficiarului) si a trasului (platitorului), in conditiile:

 A- decontarea se face direct, fara interventia bancii in numerar;

B- decontarea se face prin intermediul bancii, pentru care se percepe un comision de 5%.
Raspuns:
Beneficiar -tragator
Caz a.

5311 = 4111 10000

Caz b.

413 = 4111

5113 = 413

10000

10000

5121 = 5113 10000

627 = 5121

500

Platitor -tras
Caz a.

401 = 5311

10000

Caz b.

401 = 403

10000

403 = 5121

10000

627 = 5121

500

19 (301). S.C. MULTIMOD S.A. reinnoieste efectele comerciale existente, valoarea nominal a
efectului 10000 lei, dobanda penalizatoare 12%, amanarea termenului de la 1 mai la 31 iulie (10000
x 12 x 3):(100 x12)= 300 lei, timbrul fiscal 12 lei, cheltuieli cu corespondenta 8 lei. Sa se efectueze
inregistrarile necesare, inclusiv crearea noului efect, atat la tragator, cat si la tras.
Raspuns:
Tragator
a.

4111=413

10000

1.

4111=766

300

2.

413=4111

10300

Tras

a.
1.

403=401
% = 401

668

300

635

12

628

c.

401=403

10000
320

10300

20 (451). Se incaseaza un avans de 4000$, la cursul de 3,2lei/$, de la client extern pentru

produsele contractate a se livra. Se livreaza produsele finite in valoare de 10000$ la cursul de
schimb de 3,2 lei/$. Se diminueaza creanta fata de client cu avansul acordat si se incaseaza
diferenta, la acelasi curs valutar de 3,2 lei/$.
Raspuns:
a.

5121 = 419

12800 (4000 USD x 3,20 lei/USD)

b.

4111 = 701

32000 (10000 USD x 3.20 lei/USD)

419 = 4111

12800

5121 = 4111 19200

21 (912). Dispunei de urmtoarele date n cursul exerciiului N: o ntreprindere obine n cursul
anului produse finite la costul de producie de 30.000 lei; ea vinde 30% din ele la preul de 38.900
lei, reducerea comercial nscris pe factur fiind de 10%. ntre cheltuielile ocazionate de obinerea
produselor finite sunt: materiale consumate 3.000 lei, salarii datorate 35.000 lei, salarii pltite 3.200
lei, dobnzi 400 lei, amortizare 1.600 lei. Care este mrimea rezultatului contabil?
Raspuns:
Rezultat contabil = Venituri toatale Cheltuieli totale = 70% * 30000 + 38900 * 90% ( 3000 + 3500
+ 400 + 1600) = 21000 + 35010 8500 = 47510
22 (518). SC GAMA SA inregistreaza factura nr. 1101 primita de la intreprinderea de transport local,
pentru transportul personalului unitatii la si de la locul de munca in valoare de 300 lei, TVA 24%.
Raspuns:
%
624

= 401
300

372

4426

72

23 (519). Consumul de bilete si tichete de calatorie cu transportul de persoane, pe luna curenta

este de 150 lei.
Raspuns:
624=5323

150

24 (641). O societate de leasing (locator) incheie cu un utilizator (locatar) un contract de leasing

operational pentru o masina de alezat achizitioneaza cu pretul de 14.400 lei, TVA 24%, care are
durata normata de functionare 12 ani. Durata contractului este de 3 ani, iar rata lunara de leasing
este de 244 lei. Decontarile se efectueaza prin banca. La expirarea contractului se convine vanzarea
catre locatar a masinii la valoarea reziduala. Sa se efectueze inregistrarile contabile la locatar.
Raspuns:
Locatar:
-inregistrare activ
D8031

10800

-inregistrare rate leasing

D8036

8784

-rata leasing x 36 luni

%

=401

302.56

612

244

4426

58.56

401 = 5121

302.56

C8036

302.56

Amortizare lunara = 14400/12 ani = 1200/an

Amortizare cumulata = 3 ani x 1200 = 3600

Valoarea reziduala = 14400 3600 = 10800

-dobandirea dreptului de proprietate
%

= 404

13392

2131

10800

4426

2592

404 = 5121

13392

C8031

10800

25 (915). S se stabileasc fluxurile de numerar pentru activitile de exploatare ale unei societi n
condiiile urmtoare: rezultatul contabil naintea impozitrii i a elementelor extraordinare 10.000 lei,
cheltuieli cu amortizarea 2.000 lei, venituri din provizioane 500 lei, venituri din plasamente 300 lei,
creterea stocurilor de materii prime 1.500 lei, scderea stocurilor de mrfuri 300 lei, scderea
conturilor de creane clieni 1.300 lei, creterea conturilor de datorii la furnizori 200 lei, impozit pe
profit pltit 1.000 lei.

Raspuns:
Flux numerar din activitile de exploatare = 10.000 + 2.000 500 300 -1.500 + 300 + 1.300 +200
1.000 = 10.500

26 (753). Societatea M are capitalul social format din 6.000 de aciuni cu valoarea nominal de
1.000 u.m. Adunarea general a asociailor decide acoperirea unei pierderi provenite din exerciiile
trecute n valoare de 10.000 u.m., prin anularea a 10 aciuni.
S se contabilizeze diminuarea capitalului social.

Raspuns:
1012 = 1171

10000

27 (867). O societate-filial F a nregistrat la nceputul exerciiului N-1 cheltuieli de constituire de

12.000 lei, amortizabile n 5 ani. n schimb, grupul prevede nregistrarea acestor cheltuieli n contul
de profit i pierdere.
Se cer nregistrrile de preconsolidare a amortizrii n bilanul anului N, dac se utilizeaz metoda
de consolidare pe solduri.

Raspuns:
La nivelul bilantului se efectueaza urmatoarele inregistrari:
eliminarea cheltuielilor de constituire pe seama rezervelor (deoarece cheltuielile de constituire au
fost capitalizate la inceputul anului N-l):
Rezerve

Cheltuieli

12.000

de constituire
eliminarea amortizarii cumulate inregistrate: 12.000 lei / 5 ani x 2 ani = 4.800 lei:
Amortizarea cheltuielilor de constituire = %
Rezerve

2.400

Rezultat

2.400

4.800

la nivelul contului de profit si pierdere se inregistreaza:

Rezultat

Cheltuieli

2.400

cu amortizarea imobilizarilor
Retratarile de omogenizare au consecinte asupra impozitului amanat.
Valoarea contabila a cheltuielilor de constituire = O
Baza fiscala = 7.200 lei
Diferente temporare deductibile = 7.200 lei

Activ de impozit amanat = 7.200 x 16% = 1.152 lei

Contabilizarea activului de impozit amanat:
la nivelul bilantului:
Impozit pe profit

amanat
Rezultat

1.152

Rezerve

768

384

la nivelul contului de profit si pierdere:

Rezultat

Venit din impozitul

384

pe profit amanat

28 (648). SC OVEX SA vinde societatii FAVORIT marfuri in valoare de 30.400 lei, tva 24% .Pentru
defecte de calitate se acorda un rabat de 200 lei, pentru vanzari superioare sumei de 20.000.000 o
remiza de 1% si o remiza de 3% pentru pozitia privilegiata.Datorita faptului ca plata s-a facut anterior
scadentei se acorda un scont de decontare de 2%.Valoarea de inregistrare a marfurilor este de
13000 lei . Sa se faca inregistrarile la ambele societati in situatia in care scontul de decontare se
acorda printr-o factura ulterioara.
29 (387). S.C. GAMA S.A. ca societate mama acorda unei filiale un imprumut prin banca de 5000
lei, cu o dobanda de 12% pe an. Dupa 6 luni, filiala achita dobanda si restituie imprumutul catre
societatea mama. Sa se efectueze inregistrarile la ambele societati.
Rezolvare:
Inregistrari in contabilitatea societatii mama
a) acordarea imprumutului
4511 = 5124

5000

b) dobanda aferenta imprumutului acordat

Calculul dobanzii

Dobanda anuala : 5000 *12% = 600 an /2 = 300

Inregistrarea dobanzii
4518 = 766

300

c) incasarea dobanzii
5121 = 4518

300

d) incasarea imprumutului restituit

5121 = 4511

5000

Inregistrari in contabilitatea filalei

a)_primirea imprumutului
5121 = 4511

5000

b) dobanda aferenta imprumutului primit

666 = 4518

300

c) plata dobanda
4518 =5121

300

d) restituirea imprumutului
4511 = 5121

5000

30 (806). Care sunt principalele obligaii privind reconstituirea documentelor justificative i contabile
pierdute, sustrase sau distruse?
Raspuns:

Orice persoan care constat pierderea, sustragerea sau distrugerea unor documente justificative
sau contabile are obligaia s ncunotineze, n scris, n termen de 24 de ore de la constatare,
conductorul unitii (administratorul unitii, ordonatorul de credite sau alt persoan care are
obligaia gestionrii unitii respective), n termen de cel mult trei zile de la primirea comunicrii,
conductorul unitii trebuie s ncheie un proces-verbal care s cuprind:
a) datele de identificare a documentului disprut;
b) numele i prenumele salariatului responsabil cu pstrarea documentului;
c) data i mprejurrile n care s-a constatat lipsa documentului respectiv.
Procesul-verbal se semneaz de ctre:

conductorul unitii;

conductorul compartimentului financiar-contabil al unitii sau persoana mputernicit s

ndeplineasc aceast funcie;

salariatul responsabil cu pstrarea documentului; i

eful ierarhic al salariatului responsabil cu pstrarea documentului, dup caz.

Salariatul responsabil este obligat ca, odat cu semnarea procesului-verbal, s dea o declaraie
scris asupra mprejurrilor n care a disprut documentul respectiv.
Cnd dispariia documentelor se datoreaz nsui conductorului unitii, msurile prevzute de
normele n vigoare se iau de ctre ceilali membri ai consiliului de administraie, dup caz. Ori de
cte ori pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infraciune, se
ncunotineaz imediat organele de urmrire penal. Reconstituirea documentelor se face pe baza
unui dosar de reconstituire, ntocmit separat pentru fiecare caz.
Dosarul de reconstituire trebuie s conin toate lucrrile efectuate n legtur cu constatarea i
reconstituirea documentului disprut.
n cazul n care documentul disprut a fost emis de alt unitate, reconstituirea se va face de unitatea
emitent, prin realizarea unei copii de pe documentul existent la unitatea emitent, n acest caz,
unitatea emitent va trimite unitii solicitatoare, n termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii,
documentul reconstituit. Documentele reconstituite vor purta n mod obligatoriu i vizibil meniunea

RECONSTITUIT, cu specificarea numrului i datei dispoziiei pe baza creia s-a fcut

reconstituirea.
Documentele reconstituite conform normelor n vigoare constituie baza legal pentru efectuarea
nregistrrilor n contabilitate. Nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale (bonuri,
bilete de cltorie nenominale etc.) pierdute, sustrase sau distruse nainte de a fi nregistrate n
contabilitate, n acest caz, vinovaii de pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor suport
paguba adus unitii, salariailor sau altor uniti, sumele respective recuperndu-se potrivit
prevederilor legale.
n cazul gsirii ulterioare a originalului, documentul reconstituit se anuleaz pe baza unui procesverbal i se pstreaz mpreun cu procesul-verbal n dosarul de reconstituire.
[ads2]

Evaluarea ntreprinderilor
31 (67). Bilantul economic se prezint cu un:
a) activ net corijat de 23.000 mii lei;
b) pasiv net corijat de 23.000 mii lei, din care datorii totale de 5.000 mii lei.
Valoarea patrimonial a ntreprinderii va fi de:
a) 18.000 mii lei;
b) 20.000 mii lei;
c) 19.000 mii lei.
Raspuns:
a) 18.000 mii lei.
[ads2]

Expertize contabile

32 (14 GEJ).Expertizele contabile judiciare pot fi efectuate de ctre:

a) experii contabili i contabilii autorizai nscrii n partea activ a Tabloului Corpului, cu viza filialei
la zi;
b) experii contabili nscrii n partea activ a Tabloului Corpului, cu viza de exercitare a profesiei la
zi;
c) experii contabili care au susinut examenul de aptitudini i urmeaz s fie nscrii n Tabloul
Corpului n anul respectiv.

Raspuns:
b) experii contabili nscrii n partea activ a Tabloului Corpului, cu viza de exercitare a profesiei la
zi.

33 (9). Ce conine cap.II al Raportului de expertiz contabil (Desfurarea expertizei contabile)?

Raspuns:
CAPITOLUL II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, al raportului de expertiz contabil,
trebuie s conin cte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (ntrebare) a expertizei contabile,
care s cuprind o descriere amnunit a operaiilor efectuate, de ctre expertul contabil, cu privire
la structura materialului documentar, actele i faptele analizate, locul producerii evenimentelor i
tranzaciilor, sursele de informaii utilizate, dac prile interesate, n expertiza contabil, au fcut
obiecii sau au dat explicaii pe care expertul contabil le-a luat sau nu n considerare n formularea
concuziilor sale. n fiecare paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor i interpretarea
rezultatelor acestora.
Fiecare paragraf din CAPITOLUL II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, trebuie s se
ncheie cu concluzia (rspunsul) expertului contabil, care trebuie s fie precis, consic, fr echivoc,
redactat ntr-o manier analitic, ordonat i sistematizat fr a face aprecieri asupra calitii
documentelor justificative, reprezentrilor (nregistrrilor) contabile, expertizelor i actelor de control
(de orice fel) anterioare i nici asupra ncadrrilor legale. Aceasta deoarece expertul contabil
analizeaz evenimente i tranzacii i nu ncadrarea judiciar a acestora.

Dac raportul de expertiz contabil este ntocmit de mai muli experi care au opinii diferite, ntr-un
paragraf al CAPITOLULUI II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, fiecare expert contabil
trebuie s-i motiveze detaliat i documentat opinia pe care o susine.

34 (25). Ce lucrri poate executa un expert contabil?

Raspuns:
Expertul contabil poate executa pentru persoanele fizice i juridice urmtoarele lucrri:
a) ine sau supravegheaz contabilitatea i ntocmete sau verific i semneaz situaiile financiare;
b) acord asisten privind organizarea i inerea contabilitii;
c) efectueaz analize economico-financiare i evaluri patrimoniale;
d) efectueaz expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori
juridice n condiiile prevzute de lege;
e) execut alte lucrri cu caracter financiar-contabil, de organizare administrativ i informatic;
f) ndeplinete, potrivit dispoziiilor legale, atribuiile prevzute n mandatul de cenzor la societile
comerciale;
g) acord asistena de specialitate necesar pentru nfiinarea i reorganizarea societilor
comerciale;
h) efectueaz pentru persoane fizice i juridice servicii profesionale care presupun cunotine de
contabilitate.
[ads2]

Fiscalitate
35 (20)O societate comercial obine venituri din comerul cu amnunt n sum de 110.000 lei i
venituri din activitatea unui bar de noapte 90.000 lei. Cheltuielile nregistrate sunt n cazul comerului
cu amnuntul 60.000 lei, din care 10.000 lei nedeductibile i n cazul barului de noapte 30.000 lei,

din care 2.000 lei nedeductibile. Separat de aceste cheltuieli nregistreaz i cheltuieli generale de
administrare n valoare de 4.000 lei. S se determine impozitul pe profit.
Raspuns:

Calcularea cheltuielilor aferente activ. de comert cu amanuntul din cheltuielile generale de

administrare = 4000 / 200000 x 110000 = 2200 lei

Comert cu amanuntul
Venituri = 110.000 lei
Cheltuieli = 60.000 +2200 = 62.200 lei
Cheltuieli nedeductibile = 10.000 lei
Profit impozabil din activ. de comert cu amanuntul = 110.000 -62.200 +10.000 = 57.800 lei
Impozit pe profit din activitatea de comert cu amanuntul = 57.800 x 16% = 9.248 lei

Activitate bar de noapte

Venituri = 90.000 x 5 % = 4.500 lei
Venituri = 90.000 lei
Cheltuieli = 30.000 + 1.800 = 31.800 lei
Cheltuieli nedeductibile = 2.000 lei
Profit impozabil din activ. barului de noapte = 90.000-31.800 + 2000 = 60.200 lei
Impozit 16 % : 60200 x 16% = 9.632 lei

Venituri 90.000 x 5 % = 4.500 lei

Impozit pe profit din activitatea barului de noapte = max. [ 9632 ; 4500 ] = 9632 lei
Impozit pe profit datorat de societatea comerciala = 9.248 + 9.632 = 18.880 lei
691 = 441

18.880

36 (5). Dai 3 exemple de cheltuieli nedeductibile, indiferent de contextul n care se efectueaz.

Raspuns:

Cheltuieli nedeductibile sunt:

cheltuielile cu impozitul pe profit;
cheltuieli cu amenzile datorate autoritilor romne;
cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile.

37 (6). Dai 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitat.

Raspuns:

Cheltuieli cu deductibilitate limitata:

a)cheltuielile de protocol n limita unei cote de 2% aplicat asupra diferenei rezultate dintre totalul
veniturilor impozabile i totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele dect cheltuielile de
protocol i cheltuielile cu impozitul pe profit;
b) suma cheltuielilor cu indemnizaia de deplasare acordat salariailor pentru deplasri n Romnia
i n strintate, n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituiile publice;
c) cheltuielile sociale, n limita unei cote de pn la 2%, aplicat asupra valorii cheltuielilor cu
salariile personalului.

38 (22). Un pltitor de impozit pe profit i TVA nregistreaz n trimestrul I cheltuieli cu protocolul n

sum de 10.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 130.000 lei, iar veniturile realizate n sum
de 300.000 lei. S se determine impozitul pe profit de plat.
Raspuns:
Venituri totale = 300.000 lei;
Cheltuieli totale = 130.000 lei, din care
cheltuieli cu protocolul = 10.000 lei
Profitul impozabil = Venituri totale Cheltuieli totale Venituri neimpozabile +Cheltuieli
nedeductibile.
Impozit pe profit = 16% * Profit impozabil
Cheltuieli protocol deductibile = 2% x [ Venituri totale -( Cheltuieli totale + Cheltuieli de protocol)] =
2% x ( 300.000 130.000 +10.000) = 2% x180.000 = 3.600 lei
Astfel, din totalul cheltuielilor de protocol de 10.000 lei doar suma de 3.600 lei este deductibila fisca,
diferenta de 6.400 lei fiind nedeductibila.
Astfel, cheltuielile totale au devenit de 130.000 + 1.216 lei = 131.216 lei, din care cheltuieli
nedeductbile = 6.400+1.216 = 7.616 lei
Determinarea profitului impozabil:
Profit impozabil = 300.000 131.216 + 7.616 = 176.400
Impozit pe profit = 16% x 176.400 = 28.224
In trimestrul I societatea datoreaza un impozit pe profit in suma de 28.224 lei.
[ads2]
Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

39 (12). Aprovizionarea presupune:

a) Comenzile sa contina produse care indeplinesc specificatiile corespunzatoare;
b) Sa se plateasca preturi corespunzatoare;
c) Comanda sa contina cantitatile de produse si termene de aprovizionare corespunzatoare;

d) Actualizarea informatiilor legate de furnizor astfel incit comanda sa contina date reale;
e) Produsele comandate sa se obtina in timp util;
f) Inregistrarea comenzilor aprobate complet si corect;
g) Prevenirea lansarii comenzilor neaprobate.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care
pot diminua aparitia riscurilor respective.

Raspuns:
RISCURI POSIBILE

PROCEDURI DE CONTROL INTERN

Revizuirea specificaiilor existente de
ctre personalul tehnic.Monitorizarea
problemelor de producie legate de
specificaiile materialelor folosite.
Specificaiile trebuie s cuprind date
ale perioadei curente ,comenzi rapide,
stoc corespunztor, preul materialului.
Comunicarea specificaiilor de
producie departamentului de
aprovizionare.Revizuirea

a) specificaiile s fie

corespunztoare i aprobarea

necorespunztoare

contractelor i comenzilor.

b) informaii incomplete legate de pre

Obinerea de oferte competitive pentru

fiecare aprovizionare periodic.Volumul
produciei aprovizionat s fie
determinat prin analiza indicatorului
de utilizare a unor materiale
similareRevizuirea corespunztoare a
comenzilor de
aprovizionare.Monitorizarea variantelor

de pre, amnunit.
Meninerea unor date corecte n
evidena stocurilor.Corelarea
programrii produciei cu informaiile
legate de stoc i cerinele legate de
termenele de livrare din comenzi
c) informaie indisponibil sau incorect

Revizuirea corespunzatoare a

legat de nivelul stocului sau nivelul

comenzilor de aprovizionareFolosirea

produciei

previziunii
Emiterea de copii ale comenzilor emise
personalului corespunztor.

d) informaiile dintro comand sunt

Prenumerotarea comenzilorVerificarea

neclareComenzile nu sunt introduse n

periodic a intrarilor n

sistem n timp util

sistem.Investigarea intrrilor de date

Specificarea modului de transport i a
datei de livrare n comanda de
aprovizionarePrenumerotarea
comenzilor de aprovizionareCorelarea
informaiei produciei recepionate i
informaiile legate de comenzi

e) Informaie indisponibil sau incorect

dateUrmrirea comenzilor neonorate

a produselor comandate i neprimite

de furnizor
Prenumerotarea i nregistrarea

f) Comenzile date pot fi pierdute

corect a comenzilor
Proceduri de aprobare a
comenzilorDesemnarea de personal
autorizat care s aprobe

c) Proceduri inadecvate de prevenire a

comenzileMeninerea unei securiti a

utilizrii neautorizate

comenzilor de aprovizionare

40 (23). Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz:societate de productie.

Raspuns:

Structura organizatoric a activitii, respectiv gruparea activitilor pe sectoare, secii, ateliere etc.
influeneaz organizarea contabilitii cheltuielilor de exploatare i calculaia costurilor ndeosebi sub
aspectul localizrii lor. Cheltuielile de exploatare vor fi delimitate pe locuri de cheltuieli (secii, uniti
prestatoare de servicii, sector de administraie general) i vor fi astfel evideniate n conturile
sintetice i analitice de gestiune. n funcie de acest factor n literatura de specialitate se vorbete
despre centre de cheltuieli i respectiv centre de responsabilitate.
Locurile de cheltuieli sunt acele locuri de munc unde se consum diverse resurse. Aceste locuri de
munc pot fi n acelai timp locuri de cheltuieli cu caracter tehnologic sau locuri de cheltuieli de
desfacere i administraie. n acest sens se vorbete despre locuri operaionale de cheltuieli i locuri
structurale de cheltuieli.
Locurile operaionale de cheltuieli coincid cu locurile de munc unde se execut operaiuni privind
aprovizionarea, execuia i vnzarea produselor.
Locurile structurale de cheltuieli sunt acelea n cadrul crora se ndeplinesc operaiuni privind
organizarea, conducerea i administrarea activitii de exploatare i a altor activiti ale ntreprinderii.
Delimitarea, programarea i urmrirea cheltuielilor la nivelul fiecrui loc de cheltuieli este greu de
realizat i costisitoare n acelai timp, din aceast cauz locurile de cheltuieli se reunesc n aa
numitele zone sau sectoare de cheltuieli. Acestea sunt cunoscute i sub denumirea de centre de
cheltuieli.
Sectoarele de cheltuieli se vor identifica cu unitile operative corespunztoare specificului activitii
ntreprinderilor din fiecare ramur.
Contabilitatea de gestiune are urmatoarele conturi specifice desi utilizarea acestora nu are caracter
obligatoriu:
Grupa de conturi 90 Decontari interne cuprinde conturi pentru gestiunea cheltuielilor si a
productiei decontate avand drept scop calculatia abaterii costurilor efective fata de pretul de
inregistrare(cost normat).
Contul 901Decontari interne privind cheltuielileeste un cont bifunctional cu rol in
controlul cheltuilelilor. Rulajele contului reprezinta:
Credit: suma totala a cheltuielilor efective aferente productiei finite si productiei in curs de executie
preluata din fiecare cont de cehltuieli;

Debit: costul normat al productiei finite obtinute ; diferente reprezinta abateri de cheltuieli cu care e
debiteaza la inchidere.
Contul 902Decontari interne privind productia obtinutaeste un cont bifunctional cu
rol in contul costurilor.Rulajele contului reprezinta:
Credit: costul normat al productiei finite obtinute;
Debit: suma totala a cheltuielilor efective pentru productia finita si productia in curs de executie
(neterminata),preluate din conturile colectoare de cheltuieli.
Grupa de conturi 92Conturi de calculatiecuprinde conturi pentru gruparea cheltuielilor
in raport cu destinatia lor si nu prezinta sold la sfarsitul lunii. Rulajele contului reprezinta:
In Debit: colectarea cheltuielilor efective conform documentelor
Nota: operatiunea se efecteaza simultan cu contabilizarea cheltuielilor de exploatare in conturile din
clasa 6
In Credit: decontarea costurilor efective prin trecerea lor asupra productiei obtinute sau a productiei
in curs de executie.
Grupa 93Costul productieicuprinde stocurile pentru evidenta productiei obtinute.Rulajele
contului reprezinta:
In Debit: productia obtinuta
In Credit: costurile resurselor consumate
Conceptele de baz privitoare la contabilitatea de gestiune au fost dezvoltate n principal n firmele
de producie. n termeni mai simpli, prin firme de producie se neleg acele ntreprinderi care
transform materiile prime i materialele pe care le achiziioneaz n produse finite, folosind fora de
munc i utilajele.

Studiu de caz:

O societate comercial a obinut n cursul unei perioade de gestiune trei produse n urmtoarele
cantiti: A 1.000 buc., B 2.000 buc., C 1.500 buc.
Pentru realizarea lor societatea a efectuat urmtoarele cheltuieli:
cheltuieli directe de producie: A 100.000 lei, B 140.000 lei, C 150.000 lei .
cheltuieli indirecte de producie 117.000 lei, iar baza de repartizare a lor o constituie cheltuielile
directe.

Calculul coeficientului de suplimentare ca raport intre cheltuielile de repartizat si suma bazelor de

repartizare.
Ks = 117.000 / (100.000+140.000+150.000) = 117.000 / 390.000 = 0,3

Calculul cotei de cheltuieli indirecte ce revine fiecarui purtator de cheltuieli prin inmultirea Ks cu baza
de repartizare a fiecarui purtator de cheltuieli.
Ch. ind. A = 0,3 * 100.000 = 30.000 lei
Ch. ind. B = 0,3 * 140.000 = 42.000 lei
Ch. ind. C = 0,3 * 150.000 = 45.000 lei

Calculul costului de productie pentru fiecare produs in parte prin insumarea cheltuielilor directe cu
cheltuielile indirecte repartizate.
CP A = 100.000 + 30.000 = 130.000 lei
CP B = 140.000 + 42.000 = 182.000 lei
CP C = 150.000 + 45.000 = 195.000 lei

Forma cifrelor relative de structura:

Determinarea ponderii bazei de repartizare a fiecarui loc sau purtator de costuri in suma bazelor
repartizate.
g A = 100.000 / 390.000 = 0,2564
g B = 140.000 / 390.000 = 0,3589
g C = 150.000 / 390.000 = 0,3846

Determinarea cotei parti a cheltuielilor indirecte de repartizat ce revine fiecarui produs prin aplicarea
procentelor obtinute anterior asupra totalului cheltuielilor indirecte ce fac obiectul repartizarii.
Ch. ind. A = 0,2564 * 117.000 = 30.000 lei
Ch. ind. B = 0,3589 * 117.000 = 42.000 lei
Ch. ind. C = 0,3846 * 117.000 = 45.000 lei

Inregistrarea in contabilitate a repartizarii cheltuielilor indirecte de productie (contul 923) se face prin
preluarea in contul 921-Cheltuielile activitatii de baza.
921 = 923 117.000 lei