Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NICUOR CRCIUN
DREPT
PRACTICI NOTARIALE
NOTE DE CURS
2009
- CUPRINS -
pag. 32
pag. 40
pag. 3
pag. 7
pag. 12
pag. 18
pag. 29
Introducere
INTRODUCERE
OBIECTIVELE CURSULUI
Dreptul notarial este constituit din ansamblul normelor juridice care
reglementeaza modul de organizare a activitatii notariale, statutul notarului
public si procedura de ntocmire a actelor notariale. Enuntarea acestei definitii
sintetice releva existenta unor norme juridice cu caracter diferit: unele sunt
norme ce privesc doar organizarea activitatii notariale si structura organelor care
o exercita sau o coordoneaza; altele se refera la procedura de ntocmire a
diferitelor acte notariale.
Activitatea notariala asigura persoanelor fizice si juridice, astfel cum
precizeaza chiar art. 1 din Legea nr. 36/1995, constatarea raporturilor juridice
civile sau comerciale nelitigioase, precum si exercitiul drepturilor si ocrotirea
intereselor, n conformitate cu legea". Din aceste dispozitii legale se poate
desprinde si importanta deosebita a activitatii notariale si, implicit, a dreptului
notarial.
ntr-adevar, societatile moderne si cu o solida economie de piata se
caracterizeaza printr-o multiplicare accentuata a raporturilor juridice la care
participa persoanele fizice si tot mai multe persoane juridice. Participarea la
viata juridica implica, cu necesitate, respectarea unei anumite ordini de drept si
a valorilor ocrotite de aceasta. Datorita acestui fapt actele juridice nu se pot
ntocmi fara respectarea unor conditii legale, fie ele de forma, fie de fond.
Unul din marile principii ale dreptului civil este fara ndoiala acel a al consensualismului. Aceasta nseamna ca, n general, simplul acord de vointa al partilor
este generator de drepturi si obligatii corelative. Prin urmare, partile nu sunt
tinute sa recurga la constatarea raporturilor lor civile sau comerciale printr -un act
ntocmit n fata unui notar public. Cu toate acestea, siguranta circuitului civil
recomanda constatarea unor atare raporturi printr-un act scris, respectiv chiar
printr-un nscris ntocmit si autentificat de un specialist al dreptului, adica de un
notar public. ntocmirea unui nscris autentic, care sa constate raportul juridic
civil sau comercial realizat de parti, este dorit si solicitat adeseori de parti, ceea
ce reprezinta o garantie solida a conservarii drepturilor lor. Alteori, forma
autentica a actului reprezinta chiar o conditie de valabilitate a contractului sau
operatiei
juridice
ntocmite
de
parti.
Formalismul reprezinta o caracteristica a actelor notariale. Dar formele
nu sunt un scop n sine ci o necesitate determinata tocmai de necesitatea
garantarii circuitului juridic civil si comercial. n epoca moderna, se poate
constata chiar si o anumita renastere a formalismului juridic1.
Dreptul notarial se constituie, n ultimul timp, ntr-unul din domeniile
juridice cele mai dinamice. Activitatea notariala este implicata azi nu numai n
domeniile traditionale, ca: dreptul contractelor, succesiuni, drepturi reale, ci si n
dreptul afacerilor si n dreptul comercial. O expresie a acestei realitati o
constituie si numarul mare de notari publici care-si desfasoara azi activitatea n
tara noastra, precum si n alte tari democratice. Astfel, de pilda, n prezent n
Romnia exista un numar de cca. 2.200 de notari publici, iar n Franta, la
nceputul anului trecut, existau peste 7.700 de notari. Numarul notarilor publici
este relativ mare si n alte state, cum este cazul Canadei, unde n urma cu
ctiva ani doar n provincia Quebec se nregistrau cca. 2.700 de notari.
__________________________________________________________________________
Introducere
Din definitia deja enuntata si din ansamblul reglementarilor n vigoare
se poate desprinde cu usurinta si obiectul dreptului notarial. Acesta este format
din normele juridice privitoare la organizarea activitatii notariale, statutul
notarului public si la procedura de ntocmire a actelor notariale. O biectul
dreptului notarial este constituit si din normele privitoare la procedura succesoral
notariala.
Obiectul dreptului notarial coincide si cu obiectul disciplinei aferente
acestui domeniu. Aceasta nu nseamna ca obiectul de interes al dreptului
notarial este cantonat la institutiile deja enuntate si care au esentialmente un
caracter organizatoric si procedural.
Domeniul de interes al dreptului notarial este nsa mult mai larg si
cuprinde varii domenii juridice. Avem n vedere, n primul rnd, institutii
importante ale dreptului civil, cum sunt cele privitoare la: contracte, una din
materiile predilecte ale dreptului notarial, succesiuni, drepturi reale si publicitate
imobiliara. Dreptul familiei, ndeosebi prin institutiile privitoare la capacitatea
persoanelor fizice si juridice si la reprezentarea lor, este si el implicat n
activitatea notariala. Dreptul comercial este si el tot mai mult implicat n
activitatea notarului public. Din aceasta sfera de interes, pentru dre ptul notarial,
nu trebuie ignorate nici normele dreptului international privat si ale dreptului
comertului international, caci circuitul valorilor materiale se nscrie, n epoca n
care traim, n cadrul unor tendinte de accelerare a procesului de integrare
economica
regionala
si
chiar
de
globalizare
accentuata.
lata de ce disciplina pe care o studiem - Dreptul notarial - ar trebui sa formeze
obiect de studiu la toate facultatile de profil juridic din Romnia. Pentru a fi
rigurosi trebuie sa recunoastem ca Uniunea Nationala a Notarilor Publici -prin
Consiliul sau - a facut deja demersuri pentru cuprinderea n planurile de
nvatamnt a acestei discipline juridice, astfel cum ea se studiaza si n alte tari
democratice. Solutia nu a fost nsa promovata, pna n prezent, la toate
facultatile de profil juridic din Romnia.
Lipsa de interes pentru studiul dreptului notarial se justifica, cel
putin n parte, prin faptul ca normele care-l alcatuiesc nu se constituie ntr-o
ramura de drept traditionala. Dar, pentru noi, ntrebarea cardinala este tocmai
aceea de a cunoaste daca dreptul notarial este sau nu o ramura de drept. n
doctrina romneasca aceasta problema nu a fost supusa unei analize riguroase
si nici nu exista puncte de vedere divergente n materie.
In dreptul francez autonomia dreptului notarial ca ramura de drept este
controversata, n pofida faptului ca civilisti de mare prestigiu considera ca ne
aflam n prezenta unei ramuri speciale de drept" (A. Colin, H. Capitant, Cours
de droit civil francais, 1924). n ceea ce ne privete socotim c , pentru viaa
juridic este necesar introducerea acestei materii de studiu pentru toi studenii
facultilor de drept.
MOTIVAIE CURRICULAR
Syllabusul de fa i propune prezentarea activitii notariale ca activitate
public , ce se realizeaz prin forme procedurale specifice ce au ca obiect
soluionarea cererilor persoanelor fizice sau juridice , prin care acestea solicit
asisten juridic notarial n vederea constatrii raporturilor juridice civile sau
comerciale nelitigioase , precum i n vederea asigurrii exerciiului drepturilor
subiective civile i ocrotirea intereselor legale ,prin ntocmirea nscrisurilor
corespunztor voinei reale a prilor solicitante , cu respectarea condiiilor de
fond i de form impuse de lege sau cerute de pri ,a normelor de ordine
4
__________________________________________________________________________
Introducere
public i a bunelor moravuri , precum i prezentarea tuturor procedurilor
notariale , inclusiv a procedurii succesorale.
SCOPUL UNITILOR DE NVARE
Unitile de nvare au fost alese astfel nct s ajute cursanii n primul rnd s
identifice locul i rolul acestei discipline n categoria disciplinelor de drept. De
asemenea printr-o selecie atent a tematicii a fost posibil corelarea
cunotinele dobndite la Practici notariale cu aplicarea n practic a acestora.
Nu , n ultimul rnd, acest curs vine s aprofundeze noiuni specifice
domeniului, s ofere noiuni noi care pot fi asimilate, evideniate i puse n
valoare n rezolvarea situaiilor practice pe care le poate rezolva cel care
studiaz aceast disciplin
Cursul se dorete a fi o aprofundare pertinent a domeniului, astfel nct
acesta s-i ajute pe cursani n cariera lor juridic ulterioar ,indiferent de
profesia juridic pe care i o vor alege (notar public ,avocat ,procuror ,judector)
BIBLIOGRAFIE
V.M.CIOBANU - Tratat Teoretic i Practic de Procedur Civil, Editura Naional ,
Bucureti , 1997.
__________________________________________________________________________
Introducere
EMIL POENARU, CRISTINEL MURZEA Procedura succesoral notarial, Ed. CH
Beck, Bucureti, 2008
IOAN LE Proceduri civile speciale Editura All Beck 2000
Statutul Uniunii Naionale a Notarilor Publici din Romnia aprobat prin Hotrrea
Consiliului Uniunii nr. 84/26.03.2004.
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
2.6 BIBLIOGRAFIE
V.M.CIOBANU - Tratat Teoretic i Practic de Procedur Civil, Editura Naional ,
Bucureti , 1997.
10 __________________________________________________________________________
Statutul Uniunii Naionale a Notarilor Publici din Romnia aprobat prin Hotrrea
Consiliului Uniunii nr. 84/26.03.2004.
__________________________________________________________________________ 11
_________________________________________________________________Actul notarial
ACTUL NOTARIAL
Subunitatea de nvare nr.1
Noiunea actului notarial. Categorii de acte preconstituite
- Noiunea actului notarial
- Categorii de acte preconstituite
3.1.1 Obiective
Viaa juridic privat modern se caracterizeaz prin recurgerea subiectelor de
drept civil (lato sensu) la construcia actelor juridice n forme notariale ,chiar i
atunci cnd este vorba de acte juridice care se nasc n mod valabil n temeiul
principiului consensualismului , ca urmare a diligenei prilor de a preconstitui
proba (instrumentum probationis ) n eventualitatea unui litigiu.
Obiectivul principal al acestei uniti de nvare este prezentarea
importanei procedurii notariale , actului autentic , construciei juridice a actelor
notariale i importanei lor n circuitul civil.
3.1.2 NOIUNEA ACTULUI NOTARIAL
n sfera de competen a notarilor publici sunt cuprinse i nscrisurile
autentice. Nu toate nscrisurile autentice se identific ns cu actele notariale.
Aceast difereniere implic definirea actului notarial. n dicionarul de drept
privat se menioneaz c noiunea de acte notariale este o denumire generic
dat diferitelor categorii de activiti desfurate de ctre notarii publici , n scopul
de a nlesni subiectelor de drept constatarea raporturilor juridice , asigurndu -le
astfel ocrotirea intereselor i exerciiul drepturilor civile.
Actele notariale pot fi ndeplinite , n principiu ,de orice notar public ,afar de
cazul n care legea prevede c un asemenea act trebuie ntocmit de un anumit
notar public.
Activitate notarial mai desfoar i misiunile diplomatice i oficiile
consulare ale Romniei , pe baza legii romne i a nelegerilor internaionale la
care Romnia este parte , precum i potrivit uzanelor internaionale. Actele
notariale se ntocmesc la sediile misiunilor diplomatice sau oficiilor
consulare ,precum i la bordul navelor i aeronavelor sub pavilion romnesc c are se
afl staionate n raza de activitate a acestororgane ,precum i la domiciliul
ceteanului romn ori n alt loc , dac acest lucru este prevzut n conveniile
internaionale la care Romnia i statul de reedin sunt pri sau legea local nu
se opune.
Actele notariale sunt nscrisuri i pentru c sunt ntocmite naintea de
naterea unui litigiu , poart denumirea de nscrisuri preconstituite , cu intenia de a
fi utilizate n caz de nevoie ca mijloc de prob.
Prin noiunea de nscris se nelege orice declaraie despre un act sau fapt
juridic ,fcut cu mna sau prin dactilografiere ,litografiere ori imprimare , pe hrtie
saun orice alt material.
Actele notariale sunt doar acelea in care partile se intilnesc in deplin
consens, si in care urmaresc interese conforme cu legea, morala si ordinea publica,
si nu potrivnice acestora. Nu intmpltor, intre primele atributii este trecuta aceea
de redactare, deoarece munca de baza a notarului sta tocmai in aceasta, iar, pe
text, noi subliniem ca notarul public poate face redactarea inscrisurilor numai daca
acestea au continut juridic, el putind sa respinga solicitarea redactarii unui inscris
care are un cu totul alt continut. n cazul n care actul este contrar legii sau bunelor
12 __________________________________________________________________________
_________________________________________________________________Actul notarial
moravuri , notarul public va refuza ntocmirea lui .
De asemenea, redactarea nu se face din oficiu, sau la bunul plac al
notarului, ci la solicitarea partilor, in conditiile cerute si convenite de acestea in mod
liber, ca o vointa a lor independenta de orice imixtiuni, sugestionari sau captatiuni, si
in deplin consens cu normele imperative, cu ordinea publica si bunele moravuri. In
redactare, importanta muncii notarului este deosebita, si ea consta in aceea ca, fara
a modifica intelegerea partilor, trebuie sa realizeze cea mai buna adecvare intre
ceea ce vor si ceea ce pot partile, si, in functie de aceasta, sa faca o cit mai
perfecta alegere a termenilor specifici limbajului juridic, adaptat cazului, simplificind
enunturile la formulari concise in care proprietatea termenilor trebuie sa defineasca
limpede notiunile si institutiile juridice specifice situatiei, raportul juridic care se cere
a fi reglementat intre parti prin conventia pe care acestea doresc sa o ncheie. De
altfel, redactarea este definitorie si de maxima importanta pentru actul notarial. Un
act bine redactat inseamna o grija mai putin. De aceea, fiind un act intelectual, de
finete, redactarea presupune pe toata durata ei, realizarea unei relatii (con)lucrative
notar-parti, generatoare a unui flux de informatii din ambele directii, precum si multa
consiliere si explicatii lamuritoare din partea notarului, iar dinspre parti o totala
deschidere, onestitate si veridicitate a tuturor declaratiilor si prezentarea intregii
documentatii si cunostinte faptice despre situatia, raportul juridic pe cale a se
incheia prin actul notarial. Uneori, redactarea presupune reveniri asupra textului, in
mai multe runde de discutii. La urma, textul redactat trebuie sa fie inteles de parti in
intregul lui si in deplinatatea efectelor pe care el le va produce, si acceptat de
acestea in vederea transformarii lui in act, prin procedura suplimentara si subsidiara
a autentificarii sau prin alte proceduri, in conditiile legii. Asadar, numai redactarea
singura este doar un text, chiar daca asupra lui, pina la convenirea formei finale, s au aplecat mai multe minti (notar si parti), insa este un text in care se afla vointa
consensuala a viitorilor semnatari. Inscrisul devine act, ca instrument, doar dupa ce
vointa partilor s-a obiectivat in inscris semnat, cu indeplinirea concomitenta a unei
proceduri notariale in fata notarului ori a altor proceduri sau nu, dupa caz, in
conditiile legii, in functie de importanta actului, si conditiile de forma impuse actu lui
ca si conditii de validitate.
3.1.3 CATEGORII DE ACTE PRECONSTITUITE
nscrisurile preconstituite se clasific n nscrisuri originale , recognitive i
nscrisuri reconfirmative.
Fiecare din aceste nscrisuri ndeplinete funcii specifice . Ele pot fi ntocmite
i n form notarial , notarul avnd obligaia s verifice dac fiecare din aceast
categorie de acte juridice ndeplinete condiiile cerute de lege pentru a ndeplini
funcia de nscris original ,de nscris recognitiv i de nscris confirmativ.Astfel :
- nscrisul original va fi ntotdeauna un nscris care va putea avea ca scop
constatarea ,modificarea sau stingerea unui act juridic.
- nscrisul recognitiv va putea fi ntocmit n cazul n care originalul nu mai
exist , numai dac :
- actul de recunoatere cuprinde cauza i obiectul datoriei , precum
i data titlului primordial;
- actul recognitiv , avnd o vechime de 30 ani , este ajutat de
posesiune i de unul sau mai multe acte de recunoatere conforme cu el.
Actul recognitiv va produce efecte numai n limitele cuprinsului actului
primordial. Ceea ce depete actul primordial sau nu este n asemnare cu actul
primordial , nu va putea produce nici un efect.
- nscrisurile confirmative cele care ntresc un act anulabil (afectat de
nulitate relativ) , fcnd s nu mai fie viciat. Pentru a-i ndeplini funcia
__________________________________________________________________________ 13
_________________________________________________________________Actul notarial
confirmativ , actul de confirmare trebuie s cuprind : obiectul cauz i natura
obligaiei i s fac meniune despre motivul de nulitate , precum i despre intenia
de a acoperi viciul , renunnd astfel la aciunea n nulitate.
Dac nscrisurile originale sunt anterioare litigiului , nscrisurile recognitive
i nscrisurile confirmative pot fi att anterioare litigiului , ct i timpului unui litigiu
declanat.
nscrisurile originale ,recognitive i confirmative se pot ntocmi n faa
notarului public , dup normele procedurale notariale n vigoare.
nscrisurile recognitive i cele confirmative se pot nate i n faa instanei
de judecat , n temeiul recunoaterii autorilor de nscrisuri recognitive sau
confirmative.
nscrisurile recognitive i confirmative se pot obine i prin intermediul
mrturisirii judiciare obinute dup procedura interogatoriului.
n acest fel se evideniaz relaia care exist ntre nscrisurile
preconstituite i mrturisirea judiciar .Aceast relaie se cldete pe ideea c n
lipsa nscisurilor preconstituite , reclamantul poate recurge la provocarea mrturisirii
judiciare care urmeaz s ndeplineasc funciile n ceea ce privete efectele
juridice, uneia dintre cele trei categorii de nscrisuri preconstituite :
original ,recognitiv i confirmativ.
Credem c prezentarea considerentelor de mai sus este n msur s
conving c recursul la nscrisurile preconstituite , cu intenia de a crea instrumente
de probaiune , este relevant pentru :
- educaia juridic n domeniul relaiilor de drept privat;
- asigurarea unui cadru amiabil n raporturile juridice civil e;
- evitarea unor procese civile de lung durat i costisitoare;
- ntrirea sentimentului de credibilitate n justiie ca urmare a faptului c
acestea i ntemeiaz soluiile pe nscrisuri autentice , iar nu pe alte probe
n legtur cu care prile adverse i manifest suspiciunile de
incorectitudine.
14 __________________________________________________________________________
_________________________________________________________________Actul notarial
ACTUL NOTARIAL
Subunitatea de nvare nr.2
Rolul notarului public n constatarea voinei juridice a autorilor actelor juridice
civile , ncheiate in fata sa. nscrisul notarial n procesul civil
- Rolul notarului public n constatarea voinei juridice a autorilor actelor juridice civile ,
ncheiate in fata sa
- nscrisul notarial n procesul civil
3.2.1 Obiective
Obiectivul principal al acestei uniti de nvare este prezentarea importanei
rolului notarului public n constatarea raporturilor juridice i civile ,de natur
necontencioas . Prin nscrisurile pe care le produc , notarii publici asigur
perenitatea tranzaciilor ,garanteaz echilibrul conveniilor , asigur
autenticitatea i fora executorie a contractelor.
3.2.2 ROLUL NOTARULUI PUBLIC N CONSTATAREA VOINEI JURIDICE A
AUTORILOR ACTELOR JURIDICE CIVILE NCHEIATE N FAA SA
nelepciunea juridic trebuie s conduc , n materia dreptului privat , spre
practica nscrisurilor preconstituite , i nu oricum , ci n forma intelectualizat a
actului notarial ,bazat pe cunoaterea voinei interne , reale ,a actelor juridice
civile.
n mod obinuit , voina intern se reflect n declaraia de voin a
persoanei respective ,fcut cu ocazia ncheierii actului juridic. n ipoteze n care
declaraia de voin nu ar fi conform cu voina intern ,actul juridic trebuie s fie
interpretat , n principiu ,potrivit voinei interne. Voina intern devine voin juridic
n momentul exteriorizrii sale ,n forma consimmntului .
Pentru a dobndi caracterul de voin juridic , voina psihologic a
persoanei trebuie s fie deliberat , s fie liber , neviciat i s fie declarat .
n procesul de elaborare a voinei juridice , persoana pleac de la
reprezentarea
intelectual a rezultatelor pe care urmrete s le obin i de la evaluarea obinut
i de la evaluarea diferitelor motive care pot influena adoptarea deciziei sale.
Motivul , sau motivele , care finalizeaz procesul de deliberare ,
determinnd n mod hotrtor adoptarea deciziei de a ncheia un act
juridic ,constituie scopul sau cauza actului juridic , element esenial n structura
contractului.
Voina declarat trebuie s corespund voinei interne , reale a persoanei.
Att adoptarea , ct i declararea voinei juridice , trebuie s aib loc n mod
contient ; persoanele lipsite de integritatea facultilor lor intelectuale , cum sunt
minorii sub 14 ani , debilii i alienaii m intali , cei aflai n stare avansat de
ebrietate , sub hipnoz , neavnd voina contient , sunt lipsii de voin juridic
i ,deci ,nu pot ncheia acte juridice.
Voina juridic determinat de considerentele hotrtoare , care nu
corespund realitii (eroare) , de manopere viclene ale celeilalte pri sau ale unei
tere persoane , n nelegere cu acesta (dol) sau pe acte de constrngere fizic ori
moral (violen) , nu este voin juridic liber , ci este viciat , ceea ce
ndreptete persoana respectiv s cear instanei de judecat anularea actului
astfel ncheiat , pentru viciu de consimmnt.
Voina juridic se concretizeaz n actul juridic civil care este definit ca
__________________________________________________________________________ 15
_________________________________________________________________Actul notarial
manifestare de voin a uneia sau mai multor persoane fizice sau juridice , svrit
n scopul de a crea ,modifica sau stinge raporturi juridice civile.
Prin caracterul su voliional , actul juridic civil se deosebete de celelalte
fapte juridice (evenimente i aciuni svrite fr intenia de a produce efecte
juridice).
Cnd este opera unei singure voine , actul juridic este unilateral ; cnd
este opera a dou sau mai multe voine ,actul juridic este bilateral sau multilateral.
Cele mai multe acte juridice sunt bilaterale i se numesc convenii sau
contracte.
Actele juridice unilaterale produc efecte juridice numai n mod
excepional , n cazurile anume prevzute de lege.
Pentru a fi valabil , orice act juridic trebuie s aib urmtoarele elemente
structurale :
- consimmntul persoanelor care ncheie actul juridic civil ;
- capacitatea de a-l ncheia;
- un obiect determinat i ilicit ;
- o cauz licit.
n principiu , actele juridice sunt consensuale , voina juridic a prilor
producnd efecte juridice , independent de forma n care se manifest ; prin
excepie , unele acte juridice civile sunt formale sau solemne , valabilitatea lor fiind
condiionat de respectarea formei anume prevzute de lege pentru exprimarea
voinei.
Cele mai multe acte juridice civile sunt pure i simple; unele pot fi ns
afectate de modaliti (termen ,condiie).
Actul juridic civil produce efecte (creeaz ,modific , transmite sau stinge
drepturi i obligaii civile) ntre prile care l-au ncheiat i ,n msura prevzut de
lege , i fa de succesorii universali cu titlu universal sau cu titlu particular , i fa
de creditorii chirografari ai prilor ; el nu poate da natere dect n mod excepional
unor drepturi sau obligaii fa de tere persoane , dar situaiile pe care le -au creat
sunt opozabile prilor n condiiile prevzute de lege.
Actul juridic ncheiat cu nclcarea prevederilor legale este sancionat cu
nulitatea.
ntruct fora probant deosebit a actului pe care notarul public l
autentific nu poate fi combtut dect prin nscrierea n fals , i se poate imputa
infraciunea de fals intelectual , prevzut de art. 289 Cod Penal , numai dac
atestrile sale ,reinute ca necorespunztoare adevrului , privesc constatri proprii
i dac aceste constatri fac parte din cadrul atribuiilor de serviciu ce i revin potrivit
legii ,adic cele referitoare la prezena , identificarea , consimmntul i semntura
prilor.
_________________________________________________________________Actul notarial
substanial .
b) Da mihi factum , dabo tibi ius (prezint-mi faptul , eu i voi da dreptul ).
Conform acestui principiu , reclamantului din procesul civil i revine sarcina de
a prezenta faptele ,urmnd ca judectorul s se pronune asupra dreptului
pretins de reclamant , prin aciunea civil.
Rezult c n procesul civil sarcina de a prezenta faptele revine prii
reclamante , partea prt avnd i ea dreptul s constate faptele ,n urma
discutrii
n contradictoriu a probelor prezentate de cele dou pri , inclusiv pe
baza probelor ordonate ,din oficiu ,de judector , n virtutea rolului activ pe care
Codul de procedur civil l confer judectorului.
c)
Actori incubit probatio (sarcina probei incub reclamantului).
Potrivit acestui principiu , ndatorirea prezentrii dovezilor pentru orice
pretenie formulat n justiie , ca i pentru orice susinere care nu este o simpl
negare a preteniilor celeilalte pri , ci constituie o propunere proprie ,revine ab
initio autorului acesteia , adic reclamantului.
Ca urmare a aplicrii acestei reguli ,n cursul desfurrii unui proces ,sarcina
probei revine ,pe rnd , fiecreia dintre pri.
d)Actore non probante ,reus absolvitur (dac reclamantul nu probeaz , prtul este
absolvit).
Aceast regul este menit s completeze regula menionat c : a nu exista este identic cu a
nu proba. e) In dubio pro reo (prtul profit de dubiu).
Aceast situaie exprim o probaiune neconcludent sau insuficient , care nu
permite judectorului s-i formeze intima convingere.
Din principiile enunate ,rezult c probaiunea este o sarcin pe ct de complex ,
pe att de dificil i c recursul la nscrisurile notariale , n eventualitatea unui
proces , elimin dificultile de probaiune menionate.
Acestea sunt principalele principii care relev importana probelor n proce sul civil i
care se ntregesc unele prin celelalte , potrivit unui principiu dialectic exprimat prin
propoziia toate sunt legate de toate.
__________________________________________________________________________ 17
24 __________________________________________________________________________
4.2.1 Obiective
Obiectivul principal al acestei uniti de nvare este prezentarea modului n
care notarii publici ndeplinesc actele notariale
4.2.2 NDEPLINIREA ACTELOR NOTARIALE
A. Cererea pentru ndeplinirea actelor notariale
Ca ilustrare a principiului disponibilitii Legea ( art.43 alin. l) dispune c toate
actele notariale se ndeplinesc la cerere.
Deci , n vederea ndeplinirii unui act notarial , persoanele interesate trebuie s
sesizeze notarul printr-o cerere formulat n condiiile ce vor fi prezentate mai jos.
Prima condiie se subnelege din dispoziiile comune prezente n cadrul
procedurii civile i anume, persoana trebuie s justifice un interes. Pentru
justificarea acestuia precum i pentru ndeplinirea condiiilor artate anterior prile
trebuie s anexeze la cerere actele doveditoare privitoare la identitatea i calit atea
lor , precum i orice alte acte solicitate de notar.
Cererea trebuie adresat n scris putnd fi fcut att personal ct i prin
mandatar. n aceste cazuri mandatul trebuie s fie special i autentic.
B. Locul i momentul desfurrii activitii notariale.
Art. 48 din lege stabilete c activitile notariale se ndeplinesc la sediul biroului
notarial. Totui dac ncheierea actului prezint interes pentru mai multe persoane
sau dac din motive temeinice partea este mpiedicat s se prezinte la sediul
biroului, notarul poate ndeplini respectivul act i n afara biroului notarial. Singura
precizare pe care legea o aduce acestei excepii este s nu se depeasc, prin
deplasarea notarului, limitele circumscripiei sale teritoriale.
Privitor la momentul ncheierii actului, acesta este de regul ncadrat n
programul de serviciu. ntruct de acesta am vorbit, voi preciza aici c n cazul n
care ntocmirea actului nu sufer amnare din motive obiective, la cererea prii
interesate, notarul public l va putea ndeplini i n afara orelor de lucru. Aprecierea
motivelor precum i acceptarea acestuia in n acest caz de bunvoina notarului , el
fiind inut de caracterul de interes public al serviciului su , dect n timpul prevz ut
de lege pentru desfurarea activitilor sale.
C. Redactarea nscrisurilor
Dei este prevzut de Capitolul II din lege alturi de procedurile specific notariale,
redactarea nscrisului cu coninut juridic nu prezint caracterele unei veritab ile
proceduri, aceasta fiind o atribuie ce se impune n activitatea notarial din cauza
necunoaterii prevederilor legale de majoritatea cetenilor, lips ce trebuie
completat pentru corecta exprimare a voinei acestora de ctre notarul public.
Aceast atribuie se impune prin pregtirea temeinic n materie juridic precum i
prin experiena cerut de lege notarului public.
Legea prevede c aceast activitate se ndeplinete la solicitarea prilor.
Dei , n principiu , prile pot redacta singure coninutul nscrisului ce doresc a-l
autentifica, notarul public , fiind garantul legalitii actelor ntocmite , trebuie s se
__________________________________________________________________________ 25
__________________________________________________________Autentificarea actelor
AUTENTIFICAREA ACTELOR
AUTENTIFICAREA ACTELOR
- Noiuni prealabile
- Procedura autentificarii
5.1 Obiective
Obiectivul principal al acestei uniti de nvare este prezentarea procedurii
autentificrii actelor notariale.
__________________________________________________________Autentificarea actelor
Din respectarea cerinelor legale rezid principalul caracter al actelor
autentice i anume fora lor probant. Astfel datorit garaniilor de sinceritate pe
care le include, garanii aduse pe lng participarea notarului public i de obligaia
acestuia de a respecta formaliti stricte de ndeplinire, nscrisurile autentice
beneficiaz de o prezumie de validitate care l scutete pe cel ce le folosete ca
mijloc de prob, de alt dovad, nu doar cu privire la coninutul lor ci i referitor la
persoanele care l-au semnat. Pentru a putea fi rsturnate aceste prezumii este
necesar, n ceea ce privete autenticitatea nscrisului, s se apeleze la procedura
nscrierii n fals.
6.3 Procedura autentificarii
Pe lng regulile comune ndeplinirii actelor, datorit importanei sale, pe
lng respectarea acestora legea impune o serie de condiii suplimentare.
Privitor la cererea de autentificare aceasta trebuie semnat de pri n faa
notarului public, punndu-se astfel n evidena necesitatea ca prile s fie prezente
chiar de la nceputul procedurii.
Concomitent cu stabilirea identitii prilor conform procedurii comune
notarul public va face meniune ca acestea s-au prezentat personal n faa sa. n
caz de reprezentare notarul va face meniune despre acest lucru iar procura va
rmne n original atasata la dosar. Dac notarul are ndoieli cu privire la
deplintatea facultilor mintale ale unei persoane nu va proceda la autentificare
dect n baza certificatului eliberat de un medic specialist referitor la exprimarea
valabil a consimmntului de ctre persoana respectiv n momentul ncheierii
actului .
Pentru valabila exprimare a consimmntului notarul public va ntreba prile
dac au citit actul, dac au neles coninutul, precum i dac exprim ntrutotul
voina lor. Pentru motive temeinice legate de ntocmirea actului, notarul public va
putea lua consimmntul prilor i separat (deci regula este n sensul exprimrii
consimmntului n mod unitar de ctre toate prile) dar n aceeasi zi, n acest caz
trebuind s fac meniune despre locul i ora lurii consimmntului fiecreia
dintre pri, precum i de motivele ce au ntemeiat o astfel de excepie.
Pentru unele cazuri speciale n care prile respective sunt n imposibilitatea
de a-i exprima n mod normal consimmntul legea prevede urmtoarele
modaliti:
- pentru cazul surdomutului tiutor de carte declaraia de voin se va exprima n
scris naintea notarului prin nserarea nainte de semnare a meniunii consimt la
prezentul act, pe care l-am citit;
- n cazul surdomutului analfabet declaraia se va lua prin interpret , notarul fcnd
meniune despre acest lucru;
- n situaia unui nevztor notarul va ntreba partea dac a auzit bine atunci cand i
s-a citit nscrisul, dac cele auzite reprezint voina sa fcnd meniune despre
acest fapt n ncheiere;
- dac partea se afla n imposibilitatea de a semna , indiferent de motive, notarul
public va suplini lipsa prin artarea acestei mprejurari n ncheiere, respectiva
meniune innd loc de semnatur.
Toate exemplarele originale ale nscrisului ce urmeaz a fi autentificat se
semneaz de ctre pri n faa notarului, iar atunci cnd este cazul i de ctre
reprezentanii i martorii de identitate. Aceast obligaie poate reveni i celui care a
redactat nscrisul acesta semnnd pentru certificarea redactrii n bune condiii a
actului.
ncheierea de autentificare pe lng meniunile prevzute n art. 49 i expuse
n capitolul anterior, trebuie s mai conin:
30 __________________________________________________________________________
__________________________________________________________Autentificarea actelor
- constatarea c s-a luat consimmntul prilor;
- constatarea c nscrisul a fost semnat n faa notarului de toate prile sau
meniunea c semnarea nu a putut fi facut , precum i numele prii ce a fost
mpiedicat s semneze;
- numarul anexelor cuprinse n actul autentic;
- dispoziia de investire n form autentic, care se exprim prin formula : Se
declar autentic prezentul nscris .
Aceste elemente sunt prevzute sub sanciunea nulitii.
n fine, cu privire la efectul actelor autentice, aa cum am mai artat, n cazul
autentificrii unei creane certe i lichide puterea de titlu executoriu intervin e n
momentul exigibilitii acesteia. Un caz de retroactivare a efectelor se ntlnete n
situaia respingerii cererii de autentificare, iar prin admiterea plngerii instana
oblig notarul public la ncheierea actului, prin respectiva hotrre se va sta bili c
actul autentificat produce efecte de la data nregistrarii cererii , aceast meniune
fiind fcut n ncheiere i de ctre notarul public.
5.5 BIBLIOGRAFIE
V.M.CIOBANU - Tratat Teoretic i Practic de Procedur Civil, Editura Naional ,
Bucureti , 1997.
Statutul Uniunii Naionale a Notarilor Publici din Romnia aprobat prin Hotrrea
Consiliului Uniunii nr. 84/26.03.2004.
__________________________________________________________________________ 31
__________________________________________________________Procedura succesoral
PROCEDURA SUCCESORAL
PROCEDURA SUCCESORAL
- Noiuni prealabile
- Competenta notarului in materie succesoral
- Deschiderea procedurii succesorale
- Msurile de inventariere, conservare i administrare a bunurilor succe sorale
- Desfurarea procedurii succesorale
- Suspendarea procedurii succesorale
- ncheierea procedurii succesorale. Certificatul de motenitor sau legatar.
- Succesiunea vacanta
6.1 Obiective
Obiectivul principal al acestei uniti de nvare este prezentarea procedurii
succesorale.
6.2 Noiuni prealabile
Procedura succesoral cuprinde formalitile ce se ndeplinesc la moartea unei
persoane cu privire la patrimoniul su, i la devoluiunea acestuia ctre succesorii
si n drepturi.
Datorit dificultilor legate de transmiterea patrimoniului persoanei defuncte
legiuitorul a instituit ca aceast procedur s fie realizat de sub ndrumarea unui
notar public care, prin pregatirea i experiena sa, poate face fa problemelor
legate de dreptul de motenire.
Pentru ca transmiterea drepturilor succesorale s se poat face n mod simplu
i operativ, legiuitorul a dat aceast procedur n competena notarului public, dar,
dat fiind caracterul necontencios al aciunii sale, procedura poate fi dus la capt
doar n cazul acordului motenitorilor cu privire la numrul i calitatea lor, precum i
la compunerea masei succesorale i drepturilor ce li se cuvin. Prin urmare n cazul
apariiei nenelegerilor ntre motenitori, notarul public i va ndruma pe acetia, n
faa instanei, pentru soluionarea cauzei printr-un proces contradictoriu.
Pe lng caracterul necontencios al procedurii succesorale notariale, se mai
poate ntrevedea i un caracter facultativ al acesteia, prile , n situaia apariiei
nenelegerilor ntre ele sau chiar fr existenta acestor nenelegeri, se pot adresa
instantei n mod direct, fr a mai sesiza un birou notarial. Acest caracter se poate
deduce, pe lng lipsa unei reglementri contrare, i din dispoziiile privitoare la
suspendarea procedurii notariale (art. 78 alin. 1 lit. c).
6.3 Competenta notarului in materie succesoral
6.3 Competena notarului n materie succesoral.
Pe lng competena de drept comun a biroului notarial, n cadrul procedurii
succesorale apar unele aspecte particulare privitoare la competena de soluionare
a cauzelor succesorale. Astfel:
- competena de soluionare a cauzelor succesorale aparine biroului notarial
din raza teritorial a judectoriei n cadrul creia defunctul i-a avut domiciliul.
Raiunea acestei reglementri rezid din faptul c problemele succesorale au un
caracter complex, iar soluionarea lor poate fi fcut n mod optim de un birou
notarial ce i are sediul n acelai perimetru cu domiciliul defunctului.
Pentru cazul n care defunctul nu a avut ultimul domiciliu n ar, legea
instituie o derogare , n sensul c va fi competent biroul notarial din circumscripia
32 __________________________________________________________________________
__________________________________________________________Procedura succesoral
teritorial a judectoriei n care defunctul i-a avut bunurile cele mai importante ca
valoare. Datorit dificultilor n stabilirea exact a valorii bunurilor rmase dup
defunct, se apreciaz, innd cont c nu neaprat bunurile imobile au valoare
determinant n acest caz, c ar fi de dorit o soluie legislativ care s vizeze
atribuiile competenei n funcie de locul unde defunctul a avut majoritatea bunurilor
sale imobile.
Notarul public este dator ca , dup sesizare , s -i verifice din oficiu
competena, iar n cazul constatrii c cererea intra n atribuiile altui birou notarial
s-i decline competena n favoarea acestuia (art. 68 alin. 3 din Lege). Pentru
realizarea acestei proceduri, notarul public nu va mai cita prile.
Dac n circumscripia teritorial corespunztoare ultimului domiciliu al
defunctului, funcioneaz mai multe birouri notariale, competena va reveni primului
birou sesizat. n acest sens, notarul public va verifica prin consultarea opisului
succesoral de eviden, inut pentru ntreaga circumscripie teritorial de biroul
notarial desemnat de Colegiul Director al Camerei, dac cauza pentru care a fost
sesizat nu este pe rolul altui birou notarial din aceeai circumscripie.
Competena n cazul motenirilor succesive revine biroului notarial care este
competent n ultima succesiune, dar motenitorii pot conveni s-i stabileasc
drepturile la oricare dintre birourile notariale competente n oricare dintre succesiuni.
6.4 Deschiderea procedurii succesorale
Expresie a principiului disponibilitii procedura succesoral se deschide la cererea
oricrei persoane interesate, a procurorului sau a secretarului consiliului local al
localitii n raza cruia defunctul i-a avut ultimul domiciliu. Remarc c, prin
artarea exhaustiv a titularilor aciunii succesorale , nu se are n vedere i notarul
public; deci aciunea nu se poate pune n micare i din oficiu.
ntr-o alt opinie, pe lng aceste persoane, i notarul public poate deschide din
oficiu, procedura succesoral n cazul existenei urgenei privitoare la conservarea
activului succesoral. Potrivit acestei opinii, lucrrile privitoare la msurile asiguratorii
se dispun din oficiu n urmtoarele situaii:
- cnd nu sunt motenitori cunoscui;
- cnd exist motenitori dar nu li se cunosc domiciliile;
- cnd toi motenitorii au renunat la succesiune;
- cnd este interesat la succesiune, ca legatar, o instituie sau o organizaie
obteasc;
cnd exist pericol ca motenirea s fie nstrinat, risipit sau ascuns.
Totui, apreciez ca n aceste cazuri, pe lng dificultile legate de aflarea de ctre
notar a situaiei deschiderii succesiunii, notarul public nu va putea cunoate
elementele necesare fr a desfura, n prealabil, unele operaiuni pentru
stabilirea identitii i numrului motenitorilor, precum i stabilirea compunerii
activului succesoral. Or, pentru desfurarea unor asemenea acte, notarul public
este obligat, mai nti, s deschid procedura succesoral.
Critica acestei opinii este subliniat i de lipsa n practic a unui asemenea caz de
deschidere a succesiunii.
Potrivit reglementrilor legale n cazul cunotinei despre existena unor bunuri
imobiliare aparinnd defunctului secretarii consiliului local sunt obligai s trimit
sesizrile pentru deschiderea procesului succesoral biroului notarial care ine opisul
de eviden a procedurii succesorale.
Prin formularea orice persoan interesat legiuitorul a inclus, pe lng
motenitorii legali sau deintorii unui testament i terele persoane care pot just ifica
un interes legitim, cum ar fi cazul creditorilor defunctului sau al executorului
testamentar. n cazul procurorului se apreciaz c acesta ar putea solicita
__________________________________________________________________________ 33
__________________________________________________________Procedura succesoral
deschiderea procesului succesoral doar n considerarea unui interes legitim (de
exemplu aprarea drepturilor legitime ale minorilor sau al persoanelor puse sub
interdicie).
Cererea pentru deschiderea succesoral va cuprinde:
- datele privitoare la starea civil a defunctului (inclusiv data decesului);
- numele,prenumele i domiciliul motenitorilor prezumtivi;
- bunurile supuse succesiunii, cu menionarea valorii lor;
- pasivul succesoral.
Dovada decesului (potrivit art. 72 al 2 din Regulament) se va face cu
certificatul de deces. Acelai act va fi folosit i pentru dovada ultimului domiciliu.
nregistrarea cererii se va face doar dup ce se stabilete c nu exist un alt
dosar cu acest obiectiv la biroul notarial respectiv sau la un alt birou notarial din
aceasta circumscripie.
6.5 Msurile de inventariere, conservare i administrare a bunurilor succesorale
Pentru c obiectul principal al procedurii succesorale este, pe lng cel al atribuirii
calitii de motenitor, atribuirea calitii de proprietar al bunurilor din dezbatere,
legiuitorul a instituit dispoziii detaliate privitoare la procedura inventarierii bunurilor
succesorale. ntruct n lipsa acestor bunuri procedura succesoral ar fi lipsit de
raiunea ei principal, alturi de inventariere se reglementeaz i mijloacele de
conservare a bunurilor.
Inventarierea se face la cererea persoanei interesate i n cazurile prevzute de
lege. Aceasta se poate face de ctre notarul public personal sau de ctre un
delegat al acestuia. Inventarierea const n enumerarea, descrierea i preuirea
provizorie a bunurilor. Pentru preuirea bunurilor se poate cere i prerea unui
expert. Descrierea acestora va face meniunea sumar despre cantitatea i
calitatea bunurilor mobile precum i despre identificarea bunurilor imobile (artarea
localizrii i suprafeei lor). Bunurile a cror proprietate este contestat vor fi trecute
separat, iar cele aflate n posesia unei alte persoane vor fi inventariate cu artarea
locului i motivului pentru care se gsesc n respectiva situaie. n cazul gsirii unui
testament acesta va fi preluat de notarul public (art. 71 din Lege).
Pe lng activitatea n cadrul inventarului se vor face meniuni i despre pasivul
succesoral, n acesta trecndu-se datoriile defunctului, cu excepia acelora a cror
existen este strns legat de persoana sa.
Procedura inventarierii se poate face numai cu acordul persoanei n posesia creia
se afl bunurile respective, iar n cazul refuzului acesteia se va face meniune
despre acest fapt n procesul verbal ntocmit cu ocazia inventarierii.
n cazul n care defunctul era cstorit , n cadrul inventarului se vor trece doar
bunurile proprii i partea din cele comune ce i revine. Totui, pentru c stabilirea
cotei din bunurile comune stabilite de art. 30 C.fam. poate ridica unele dificultai ,
inventarul se va realiza dup cum urmeaz:
- dac toi succesorii sunt prezeni la inventariere i sunt de acord n ceea ce
privete determinarea bunurilor proprii i a cotei ce i revine defunctului din bunurile
devlmae se vor trece toate bunurile considerate proprietatea defunctului;
- dac prile nu cad de acord sau nu sunt prezente vor fi trecute toate bunurile (att
cele proprii ct i cele comune), soul supravieuitor avnd posibilitatea delimitrii
proprietii sale pe calea partajului averii succesorale.
Inventarierea bunurilor se va consemna ntr-un proces-verbal semnat de cel care l-a
ntocmit, de succesibilii prezeni, iar n lipsa sau n cazul refuzului acestora, se va
semna i de martorii prezeni la efectuarea inventarierii.
B. Dac exist temerea c bunurile supuse succesiunii ar putea suferi pn la
ncheierea procedurii, notarul public va putea lua o serie de msuri ce vizeaz
34 __________________________________________________________________________
__________________________________________________________Procedura succesoral
conservarea acestora. Dup msurile luate de notarul public acestea se clasific
n :
- punerea de sigilii - se dispune n cazurile n care exista pericolul sustragerii,
distrugerii sau nlocuirii bunurilor (art.72 alin. 1 din Lege). Sigiliul se aplic pe
dulapurile sau sertarele care contin bunurile ori pe usa de la intrare in incaperea in
care se afla acestea. Pentru cazuri urgente, fara a fi afectate interesele membrilor
familiei defunctului care au locuit cu el, punerea de sigilii poate opera si inainte de
intocmirea inventarului;
darea bunurilor in custodie. Pentru situatii similare cu cele de mai sus notarul public
va putea numi un custode al bunurilor cu sau fara aplicarea sigiliilor pe acestea.
Custodele va putea efectua acte ce privesc conservarea bunurilor, in vederea
realizarii acestui scop putandu-se incuviinta de catre notarul public unele cheltuieli.
In lipsa unui custode conservarea bunurilor va fi asigurata de un curator special
numit de notarul public pentru administrarea bunurilor succesorale. Custode poate fi
numit si unul dintre eventualii martori;
depunerea sumelor de bani, hartii de valoare, cecuri sau alte valori in depoz it
notarial sau la o alta institutie specializata. In cazul gasirii de obiecte confectionate
din metale sau pietre pretioase, sume de bani sau a altor valori se va proceda la
depozitul biroului notarial ori la o alta institutie specializata a acestora, fa candu-se
mentiune despre aceasta in procesul verbal de inventariere. Din numerarul lichid
lasat de defunct se vor lasa mostenitorilor sau celor ce locuiau impreuna cu
defunctul si gospodareau impreuna cu el sumele ce se considerau necesare pentru:
-intretinerea pe o perioada de maximum 6 luni, a persoanelor ce erau in sarcina
celui decedat;
-plata sumelor datorate in baza contractului de munca sau plata asigurarilor sociale;
-acoperirea dreptului pentru pastrarea si administrarea averii succesorale.
Masurile privitoare la conservarea bunurilor sunt in competenta notarului public
chiar si in cazul procedurii litigioase a dezbaterii succesiunii, atunci cand
mostenitorii se adreseaza instantei judecatoresti.
C. In eventualitatea prelungirii in timp a procedurii succesorale notarul public va
putea, pentru buna existenta a activului succesoral, dispune luarea unor masuri
privitoare la administrarea acestuia.
Pentru administrarea bunurilor notarul public va numi un curator special cu acordul
partilor. In ipoteza in care luarea consimtamantului mostenitorilor nu este cu putinta,
curatorul poate fi numit si fara acest consimtamant, legea prezumand faptul ca
mostenitorii, in considerarea intereselor lor, si-ar fi dat acordul daca ar fi fost in
cunostinta de cauza. In calitate de curator va putea fi numit unul dintre succesibili
sau o persoana straina de mostenire, atributiile sale fiind limitate la operatii si/sau
cheltuieli devenite necesare dupa intocmirea inventarului pentru buna conservare si
administrare a patrimoniului succesoral.
Masurile privitoare la conservarea si administrarea bunurilor succesorale vor fi
aduse la cunostinta mostenitorilor legali sau testamentari si a executoriului
testamentar, dovada comunicarii fiind anexata la dosar (art. 74 alin. l din L ege).
Orice persoana care se considera vatamata prin inventarul intocmit sau prin luarea
masurilor administrative sau de conservare au deschisa calea plangerii la
judecatorie (art. 74 al 3 din Lege).
6.6 Desfurarea procedurii succesorale
A. Operatiunile desfasurate de notarul public pentru stabilirea numarului si calitatii
mostenitorilor, intinderea drepturilor acestora si a masei succesorale.
Dupa constatarea legalitatii cererii, notarul public inreg istreaza cauza si dispune
citarea celor care au vocatie la mostenire, iar daca se constata existenta unui
__________________________________________________________________________ 35
__________________________________________________________Procedura succesoral
testament se citeaza si legatarii, precum si executorul testamentar instituit. Pentru
aflarea numelui si calitatii succesibililor notarul public va u tiliza actele de stare civila
ale acestora, alte acte necesare, precum si depozitii ale martorilor, dupa caz.
In cazul existentei unui legatar universal instituit printr-un testament auntentic si in
lipsa mostenitorilor rezervatari, va fi citat numai legatarul. Daca testamentul este
olograf sau mistic vor fi citati toti mostenitorii legali.
In situatia mostenirii ce se presupune a fi vacante notarul va cita autoritatea publica
competenta a prelua bunurile.
In situatia existentei intre succesibili a unor persoane incapabile sau cu capacitate
restransa de exercitiu, notarul va cita alaturi de acestea reprezentantii legali si
autoritatea tutelara, iar in cazul existentei unor interese contrare intre tutore si
incapabil va institui un curator special.
Pentru stabilirea numarului si a calitatii mostenitorilor, dupa verificarea indeplinirii
procedurii de citare , notarul public va urmari daca:
cei citati au vocatie succesorala (sotul supravietuitor si rudele pana la gradul al IV
lea in cazul mostenirii legale sau persoanele aratate de defunct intr-un testament
valabil incheiat);
daca nu au fost declarati nedemni de a mosteni printr-o hotarare judecatoreasca
anterioara (art. 655 C.civ.);
daca erau nascuti sau conceputi (si ulterior nascuti vii) la data deschiderii
succesiunii (art. 654 C.civ. si art. 19 din Decretul nr. 31 / 1954).
Reglementarea actuala permite coexistenta mostenirii testamentare cu cea legala
astfel incat in situatia existentei atat a unui legatar cat si a mostenitorilor legali
(rezervatari sau nu), notarul public va proceda la citarea tuturor partilor in vederea
stabilirii drepturilor fiecareia.
B. Stabilirea drepturilor succesorale. Acceptarea mostenirii.
In legatura cu solutionarea cauzei notarul va stabili compunerea masei succesorale,
a calitatii partilor, si intinderea drepturilor acestora.
Privitor la masa succesorala este de mentionat ca aceasta reprezinta insasi
motivatia dezbaterii succesiunii. Aceasta va cuprind e toate drepturile patrimoniale
ale defunctului (drepturile de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile, alte
drepturi reale, dreptul de creanta, dreptul de autor, etc. Sunt exceptate drepturile
care, fiind strans legate de persoana defuctului, s-au stins odata cu moartea
acestuia: dreptul de renta viagera, dreptul de intretinere, dreptul de abitatie, etc.).
Tot in cadrul masei succesorale sunt cuprinse si bunurilor pe care defunctul le -a
stapanit in fapt, dovada posesiei putandu-se face cu orice mijloace de proba.
Pentru evaluarea masei succesorale si pentru a se constata in mod legal
componenta sa sipentru ca nimenu nu poate transmite mai multe drepturi decat are
el insusi, notarul public va cere succesibililor demonstrarea alcatuirii masei
succesorale prin prezentarea titlurilor de proprietate ale defunctului sau alte titluri de
creanta.
Calitatea partilor va fi stabilita, pe langa aspectele prezentate anterior, prin
exercitarea dreptului de optiune succesorala de catre acestea. Dreptul de optiune
trebuie exercitat in termen de sase luni de la data deschiderii succesiunii (art. 700
C. civ.). Acceptarea poate fi, dupa efectele sale, pura si simpla sau sub beneficiu de
inventar. Acceptarea pura si simpla poate fi facuta in mod expres, tacit sau fortat, pe
cand cea sub beneficiu de inventar nu poate fi decat expresa. Pentru stabilirea
calitatii partii, notarul va costata daca acestia au acceptat succesiunea (si modul de
acceptare) sau au renuntat la aceasta.
Pentru intinderea drepturilor succesorale, dupa stabilirea calitatii mostenitorilor
legali si dupa caz, a celor testamentari, notarul va proceda conform regulilor din
dreptul material.
36 __________________________________________________________________________
__________________________________________________________Procedura succesoral
In cazul in care procedura se desfasoara in mai multe sedinte ,notarul public va
intocmi cate o incheiere motivata pentru fiecare termen acordat, incheiere in care
se va face mentiune despre partile si martorii prezenti la termen, inscrisurile depuse
si declaratiile acestora, precum si masurile luate in vederea solutionarii procedurii.
6.7 Suspendarea procedurii succesorale
Potrivit art. 78 alin. 1 din Lege, procedura succesorala se poate suspenda in
urmatoarele cazuri:
daca au trecut 6 luni de la deschiderea succesiunii si, desi au fost legal citati,
succesibilii nu s-au prezentat ori au abandonat procedura succesorala, fara a fi
cerut eliberarea certificatului de mostenitor si exista dovada ca cel putin unul dintre
acestia a acceptat mostenirea.
succesibilii isi contesta unii altora calitatea sau nu se inteleg cu privire la
compunerea masei succesorale si la intinderea drepturilor ce li se cuvin;
mostenitorii sau alte persoane interesate prezinta dovada ca s-au adresat instantei
de judecata pentru stabilirea drepturilor lor.
Intr-un astfel de caz, notarul va dispune suspendarea cauzei. Pentru situatia de la
litera b) el va stabili printr-o incheiere masa succesorala, cu precizarea bunurilor sau
a drepturilor in litigiu, intinderea drepturilor mostenitorilor si motivele neintelegerii
dintre acestia, indrumand partile in fata instantei.
Pentru cazurile de la literele a) si b), daca partile nu au facut dovada adresarii
cauzei instantei si daca dupa aceea nu repun cauza pe rol, notarul public va intocmi
taxele si onorariile provizorii proportionale cu actele indeplinite pana in acel
moment, si va comunica administratiilor financiare.
Constatarea suspendarii se face printr-o incheiere care va contine, pe langa
aspectele de drept comun, si:
identificare celor prezenti;
compunerea masei succesorale;
elementele rezultate din dezbateri, pana in momentul suspendarii;
optiunea succesorala a partilor.
Prin incetarea cauzelor ce au determinat suspendarea, dosarul succesoral va putea
fi repus pe rol oricand, la cererea celor interesati.
6.8 ncheierea procedurii succesorale
In situatia in care prin administrarea de probe, notarul public poate determina
elementele prezentate anterior, va intocmi o incheiere finala a procedurii
succesorale. Aceasta, pe langa mentiunile obisnuite, va cuprinde:
numele, prenumele si ultimul domiciliu al defunctului, precum si data decesului;
numele, prenumele, domiciliul si intinderea drepturilor tuturor mostenitorilor legali
sau testamentari;
activul si pasivul mostenirii;
alte date necesare la solutionarea cauzei.
In alte cazuri notarul poate constata ca in masa succesorala nu exista bunuri
dispunand prin incheiere inchiderea procedurii succesorale din lipsa obiectului. In
alte situatii in carepentru determinarea bunurilor mostenirii se cere efectuarea unor
operatiuni de durata, succesorii pot solicita sa li se stabileasca doar calitatea, pentru
aceasta eliberandu-se un certificat de calitate de mostenitor.
Totusi, cele mai numeroase sunt cazurile normale in care, pe baza incheierii finale,
in termen de 20 de zile se va elibera certificatul de mostenitor. Acesta este insusi
motivul pentru care succesorii au introdus cererea si au participat la procedura
succesorala.
In competenta notarului public intra eliberarea certificatului de mostenitor atat in
__________________________________________________________________________ 37
__________________________________________________________Procedura succesoral
cazul indeplinirii procedurii succesorale in forma notariala, cat si in cazul in care
drepturile partilor au fost stabilite ca urmare a unei hotarari judecatoresti.
Prin eliberarea certificatului de mostenitor, competenta biroului notarial inceteaza,
acesta nemaiputand reveni si elibera un nou certificat. Ca exceptie, se poate reveni
si completa lista bunurilor din activul mostenirii, insa numai cu acordul tuturor
succesorilor.
Privitor la natura juridica a certificatului de mostenitor, s-a constat de catre doctrina
si practica judiciara ca acesta nu indeplineste decat functia de instrument probator
al unei situatii juridice deja existente, intrucat calitatea de proprietar este data de
deschiderea succesiunii si nu de certificatul de mostenitor.
Pentru critica acestei solutii as aduce ca argument, ca si in cazul conventiilor
consensuale dreptul de proprietate deriva din intelegerea partilor (nefiind necesara
intocmirea unui inscris decat ca mijloc de proba) dar in mod obisnuit inscrisul
probator este considerat titlu de proprietate. Un alt caz este cel al prescriptiei
achizitive. In aceasta situatie, proprietatea provine din indeplinirea conditiilor
necesare uzucapiunii, dar titlul de proprietate este constatarea acestui fapt printr -o
hotarare judecatoreasca. Deci, prin similitudine, consider ca si certificatul de
mostenitor, desi acesta doar atesta o situatie juridica preexistenta, poate fi socotit
titlu de proprietate.
Cu privire la faptul ca certificatul de mostenitor nu poate fi opus tertilor pentru
dovedirea dreptului de proprietate asupra unor bunuri care, desi trecute in certificat,
nu apartineau in realitate defunctului, apreciez ca proprietatea unor astfel de bunuri
nu poate fi dovedita cu nici un titlu de proprietate, din moment ce nu prezinta o
situatie reala de drept.
O alta referire se face in art. 28 alin. 1 din Legea 7 / 1996 care stipuleaza ca
inscrierea drepturilor provenite din succesiune se va face in momentul in care
partea doreste sa dispuna de drepturile sale. Deci, pe langa faptul ca inscrierea in
cartea funciara se face pe baza certificatului de mostenitor, acesta din urma va
capata, prin intabulare, putere de dovada erga omnes. Nu inteleg de ce in practica
unor birouri de carte funciara se cere, ca pe langa certificatul de mostenitor, titularul
dreptului sa-si dovedeasca proprietatea si prin titlurile apartinand defunctului, dat
fiind ca respectiva verificare a fost facuta de notarul public cu prilejul dezbaterii
succesiunii. In final, apreciez ca prin nerecunoasterea calitatii de titlu de proprietate
a certificatului de mostenitor se denatureaza insasi ratiunea sa de existenta, pa rtile
dorind astfel sa le fie atestate drepturile de proprietate obtinute in baza unei
proceduri stabilite de lege alaturi de celelalte moduri de dobandire a proprietatii.
6.9 Succesiunea vacata
Potrivit art. 85 din Legea nr. 36 / 1995, in lipsa mostenitorilor legali sau testamentari,
la cererea reprezentantilor statului, notarul public va constata ca succesiunea este
vacanta si va elibera certificatul de vacanta succesorala dupa expirarea termenului
de acceptare a succesiunii.
Pentru situatia existentei renuntatorilor la mostenire, partea ce le revenea acestora
din masa succesorala va profita celorlalti mostenitori legali sau succesorului
testamentar universal.
Daca insa nu exista mostenitori sau legatul lasat de defunct face referire doar la o
parte din masa succesorala, restul acesteia va profita statului in baza certificatului
de vacanta succesorala.
Pentru solutionarea vacantei succesorale, din partea statului nu este necesara o
acceptare, acesta culegand succesiunea in virtutea legii. Pe de alta parte, statul nu
poate renunta la succesiune pentru ca bunurile acesteia, ramanand fara stapan ar
reveni tot statului.
38 __________________________________________________________________________
__________________________________________________________Procedura succesoral
Trecerea in proprietatea statului a bunurilor succesorale se face retroactiv, de la
datadeschiderii succesiunii.
Daca dupa eliberarea certificatului de vacanta succesorala de catre notarul public,
care astfel s-a dezinvestit, apar pretendenti la mostenire sau persoane a caror
interese au fost lezate, prin eliberarea certificatului de vacanta succesorala, acestea
pot intenta actiune in anularea certificatului, potrivit reglementarii comune.
6.10 BIBLIOGRAFIE
V.M.CIOBANU - Tratat Teoretic i Practic de Procedur Civil, Editura Naional ,
Bucureti , 1997.
Statutul Uniunii Naionale a Notarilor Publici din Romnia aprobat prin Hotrrea
Consiliului Uniunii nr. 84/26.03.2004.
__________________________________________________________________________ 39
42 __________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________ 45
7.11 BIBLIOGRAFIE
V.M.CIOBANU - Tratat Teoretic i Practic de Procedur Civil, Editura Naional ,
Bucureti , 1997.
Statutul Uniunii Naionale a Notarilor Publici din Romnia aprobat prin Hotrrea
Consiliului Uniunii nr. 84/26.03.2004.
46 __________________________________________________________________________