ANTISEPTICE SI DEZINFECTANTE

= Sunt substante chimice care au abilitatea de a distruge sau preveni

multiplicarea microorganismelor, n special a acelor care cauzeaz diverse
boli, respectiv bacterii, virusuri, protozoare sau fungi.
Substantele antiseptice previn multiplicarea microorganismelor la
nivelul pielii si/sau mucoaselor, fiind bacteriostatice, pe cnd dezinfectantele
sunt utilizate pe suprafete ne-animate, deoarece adesea sunt prea toxice la
concentratia de uz pentru a fi aplicate pe piele fiind bactericide,avnd deci
actiune ireversibil.
ntre cele dou categorii de substante nu exist o delimitare net, un
antiseptic poate deveni, n concentratie mare, dezinfectant si invers.
Cele mai multe dezinfectante, distrug rapid bacteriile (n cteva minute
Propriettile ideale pentru o substant antiseptic sau dezinfectant ar fi:
- s aib efect imediat;
- s posede un spectru larg de activitate antimicrobian;
- sa nu induc, n scurt timp de la utilizare, aparitia de populatii rezistente;
- s posede o penetrabilitate foarte mare a barierelor naturale (de ex.,
sebumul etc);
- s nu fie inactivat de proteine;
- s aib toxicitate minim;
- s nu pteze sau s corodeze;
- s nu afecteze pielea ( prin actiune direct sau prin sensibilizarea ei);
- s nu aib miros si s ndeprteze mirosurile existente;
- s aib propriettile unui detergent;
- s fie simplu si economic de folosit.
n plus, dezinfectantele trebuie s aib abilitatea de a penetra crevasele,
cavittile, iar n prezenta materiilor organice (de ex.: snge, pmnt, materii
fecale etc) s-si mentin concentratia letal, bactericid.
Eficienta unui antiseptic sau dezinfectant depinde de urmtorii factori:
concentratie, timp de contact si temperatura solutiei de agent;
susceptibilitatea microorganismelor, gradul de infectie (numrul de
microorganisme prezent la locul actiunii) si natura mediului n care se
dezvolt microorganismele (mediul poate contine proteine, diverse lichide
biologice si alte materii organice care pot inhiba activitatea antimicrobian a
agentului utilizat).
A. ANTISEPTICELE SI DEZINFECTANTELE NESTABILE
Aceste substane au o actiune de scurt durat, ele transformndu-se, chiar
n cursul actiunii lor. Se mpart la rndul lor n oxidante si reductoare.

I. Antiseptice si dezinfectante nestabile oxidante

Ageniii oxidanti au o actiune rapid si se pot mprti n directi - care
actioneaz prin oxigenul molecular eliberat de substante - si indirecti - ei
actionnd prin oxigenul atomic rezultat n timpul reactiilor.
a.Agenti oxidanti directi (Peroxizii)
Apa oxigenat - Solutio hydrogenii peroxidi diluata
Este o solutie apoas de peroxid de hidrogen 3 %, incolor, cu gust metalic
caracteristic. Peroxidul de hidrogen este relativ stabil atunci cnd e acidifiat,
dar se descompune rapid n mediul alcalin si n contact cu materiile organice
si metalele.
Se recomand pentru actiunea ei antiseptic si dezodorizant, iar prin
eliberarea rapid si efervescent a oxigenului are loc o actiune de curtire a
plgilor, mai ales a celor purulente.
Permanganat de potasiu - Kalii permanganas - K MnO4
Se prezint sub form de cristale violet nchis, cu luciu metalic, solubile n
ap.
- Soluiile 1%o de permanganat de potasiu au proprietti oxidante puternice
si sunt antiseptice, dezodorizante si astringente. Ele se recomand n
tratamentul stomatitelor, faringitelor, vaginitelor si plgilor.
- Soluiile 5% au o actiune astringent puternic si sunt utilizate pentru a
reduce granularea excesiv.
b.Agenti oxidanti indirecti (Halogenii)
Acestia sunt reprezentati de ctre clor si iod. Sunt substante bactericide
rapide si puternice; au un spectru de actiune larg si nu sunt scumpe
- Clor Este un agent oxidant extrem de puternic (n afara faptului c este extrem de
toxic), utilizat frecvent n trecut pentru curtirea arsurilor si nlturarea
tesuturilor necrozate. Are proprietti antiseptice si dezodorizante n
concentratii foarte mici 0,3 - 0,5 %.
Sruri ale acidului hipocloros ca de exemplu hipocloritul de
sodiu.Elibereaz lent acid hipocloros, cu proprietti bactericide. Se foloseste
sub form de solutie diluat -cunoscut sub denumirea de solutie Dakin
modificat (contine hipoclorit de sodiu circa 0,5 %) sau solutie Labarraque,
care se recomand pentru dezinfectia plgilor.
Cloraminele
Sunt derivati organici ai clorului, care elibereaz treptat clor, n cantitti
mici, fiind deci mai putin iritanti pentru tesuturi. Sunt antiseptice usoare
(avnd o activitate antimicrobian mai slab), dar de mai lung durat.

Se folosesc pentru tratarea piscinelor si apei de but (1 comprimat/100 I

ap), pentru antisepsia mucoaselor, cavitilor naturale, plgilor (solutiile
0,1 - 0,5 %).
- lodul Este un germicid cu actiune rapid si intens. Se utilizeaz n solutii diluate
pentru c este iritant si are tendinta de a ntrzia vindecarea.
lodul se poate utiliza sub diferite forme:
Tinctura de iod - Solutio iodi spirituosa, este o solutie alcoolic, diluat,.
Recomandri: dezinfectia cmpului operator, ca revulsiv njurul plgilor.
Pteaz textilele si pielea
Solutia Lgol - este o solutie apoas de iod preparat astfel: iod , iodur de
potasiu si ap q.s.. n practic, aceast solutie se dilueaz dup necesitti.
Solutia diluat pn la 0,2% sau chiar mai putin se foloseste sub forma de
irigatii vaginale etc
Iodoforii
Sunt combinatii complexe ale iodului cu un agent tensioactiv (transportor)
neionic.(povidone).
Complexul "iod-tensid" are urmtoarele avantaje:
- pstreaz iodul n solutie;
- sunt siguri;
- au o toxicitate redus;
- nu au miros respingtor;
- prezint o bun stabilitate n timpul actiunii.
Iodoforii pe baz de iod (de ex.Betadina) sunt utilizati pentru dezinfectia
minilor chirurgului si a pielii pacientului nainte de operatie.
II. Antiseptice si dezinfectante nestabile reductoare
-Formaldehida - Formol
Formalina este un lichid fumigant, limpede, incolor, cu miros nteptor,
solubil n ap si alcool. Solutia apoas de formaldehida contine 40%
aldehid formic gazoas si 10% alcool metilic (metanol). Aplicat extern,
formalina se dovedeste a fi un bun antiseptic si astringent, cu un spectru
antimicrobian larg.
Se utilizeaz n soluii diluate 1 - 5% (1:10), fumigatii, pentru dezinfectia
cldirilor,. ncperile trebuie s fie tinute nchise, cel putin 10 ore, dup care
neutralizarea formaldehidei se face cu ammoniac concentrat (3 ml/m3 aer),
apoi se aeriseste.

- Glutaraldehida
Este o aldehid saturat, cu nalt activitate bactericid si sporicid n solutii
alcaline (pH 7,5 - 8,5).
Compusul este mai puin iritant asupra pielii si mucoaselor dect
formaldehida, el fiind activ si n prezenta materiilor organice.
Glutaraldehida se recomand pentru dezinfectia instrumentarului (n special
a endoscoapelor).
- Clorhexidina hidroclorid Este un compus sintetic cu activitate antiseptic, manifestat prin distrugerea
peretelui celular bacterian.
Clorhexidina este putin solubil n ap si relativ netoxic. Este activ asupra
germenilor Gram pozitivi si Gram negativi si a altor microorganisme.
Clorhexidin se recomand pentru pregtirea locului operator n solutii
apoase 0,1-0,5 %. Clorhexidina n concentratie de 1:5000 se foloseste pentru
dezinfectia instrumentarului sanitar, si ca agent topic n tratamentul arsurilor.
Colirele 1:1000 se utilizeaz n diferite afectiuni oculare, ele avnd o
toxicitate redus si nu produc iritatie local.
B. ANTISEPTICE SI DEZINFECTANTE STABILE
Aceasta grup cuprinde unii compusi anorganici (acizi, alcali, sruri ale
metalelor grele) si organici (alcooli, fenoli si derivati), majoritatea actionnd
prin precipitarea albuminelor. Ei nu se distrug n timpul actiunii lor
antiseptice avnd si o actiune mai mult sau mai putin iritant asupra
tesuturilor.
I.Acizii
-Acizii minerali (acidul clorhidric si acidul sulfuric) pot fi folositi
ca dezinfectanti (n concentraie de 2 4 %), dar datorit actiunii lor
corozive sunt utilizati doar pentru dezinfectia suprafetelor "ne-animate".
-Acizii care disociaz lent (acetic, boric) ptrund mai bine n
tesuturi. n functie de concentraie, acizii pot fi antiseptici, astringenTi,
iritanTi sau caustici.
Acid acetic - Acidum aceticum Lichid limpede, cu miros caracteristic, nteptor.
Otet - Acetum - este neoficinal si conine 6 - 9% acid acetic. n
concentraie de 1 - 1%, acidul acetic are actiune antiseptic, astringent,
antifermentescibil ; la 1% devine bactericid, insecticid, iritant revulsiv, la 2 - 3% este moderat cheratolitic, iar la concentratii mai ridicate
devine caustic. Se recomand sub form de comprese reci ca antiseptic,
astringent, antiflogistic, n inflamatii, contuzii, ca antiparazitar extern contra

pduchilor, puricilor. Per os (ca antifermentescibil), n tulburri digestive,

intoxicatii cu alcooli
Acid boric - Acidum boricum
. Are un efect antiseptic slab (disociaz putin), dar are marele avantaj c
nefiind iritant se poate aplica pe suprafetele delicate, cum ar fi corneea.
Pulberea de acid boric poate fi aplicat local n eczeme umede, plgi
proaspete si sub atelele chirurgicale care imobilizeaz oasele fracturate.
II. Alcalii
Sunt dezinfectante puternice, relativ ieftine si usor de gsit, a cror utilizare
dateaz nc din antichitate.
Efectul antiseptic si dezinfectant se datoreaz concentratiei n ioni hidroxil
(HO-), dar particularitatea acestor substante const n efectul lor antiviral.
Exemple de alcali: Hidroxidul de sodiu - Soda caustic, Hidroxidul de
calciu, Carbonat de sodiu -Soda de rufe .
III .Detergentii (surfactantii)
Acest grup de compusi chimici sunt recunoscuti ca fiind agenti tensioactivi,
tenside, agenti activi de suprafat (surfactanti), agenti de curtire, care reduc
tensiunea superficial (interfacial) ntr-un lichid.
Rezultanta fenomenului reducerii tensiunii superficiale const n umezirea,
penetrarea, spumificarea, emulsionarea si ndeprtarea murdriilor si a
microbilor.
Detergenti:
- detergenti anionici (spunurile propriu-zise);
- detergenti cationici (spunurile inverse sau detergenti sintetici);
- detergentii neionici.
Se recomand pentru sterilizarea cmpului operator (dup o prealabil
curtire cu alcool a acestuia) .
Detergentii cuaternari de amoniu sunt relativ ineficienti mpotriva sporilor,
virusurilor si ciupercilor. Acesti detergenti aplicati pe piele formeaz la
suprafata acesteia o pelicul ("film") care protejeaz pielea la suprafat.

Medicatia ORL- produse Otologice

1. Corticoizi si antiinfectioase in combinatie:
Ciporfloxacina cu hidrocortizon, Cloramfenicol cu fluocinolon, picaturi
otice in : otita externe, otita medie . !!!!Preparatelor cu Gentamicina nu se
administreaza in otite medii pentru ca ajunse in urechea medie sunt
ototoxice.

2. Analgezice si anestezice
Ce contin fenazona cu lidocaina, se folosesc tot in otita dar nu Otita
perforate pentru ca altereaza structurile urechii medii.

Medicatia dermatologica:
I.
Antifungice de uz dermatologic:
a. Antifungice de uz topic:
- Antibiotice
- Derivati de imidazol si triazol
- Alte antifungice de uz topic.
- Antibiotice:
- Natamicina crema in candidoze, tricomoniaza.
- Derivati de imidazol si triazol:
- Clotrimazol solutie 1% si crema 1% activ pe : epidermofitii,
tricofitii, candidoze etc.
- Miconazol, Isoconazol, Fenticonazol etc local sub forma de
gel, crema in candidoze, pitiriazis,.
- Ketoconazol(Nizoral) sub forma de crema si sampon in
candidoze, epidermofitii, pitiriazis etc.
- Alte antifungice:
- Ciclopiroxum sub forma de crema, solutie, lac de unghii in :
dermatofitii, candidoze, onicomicoze etc.
- Terbinafina crema in epidermofitii .
- Tolnaftat crema in micoze ale pielii.
II.
Emoliente si protectoare.
a. Produse pe baza de zinc:
-Oxid de zinc utilizat topic ca emolient si protector in eczema, arsuri.
Contraindicat pe plagi deschise.
b. Produse pe baza de carbamida:
- Carbamida( Rombalsam): cicatrizant, keratolitic folosit in aplicatii
locale pentru tratamentul: ihtiozei, eczema atopica, psoriasis etc.
III.

Preparate pentru tratamentul ranilor si ulcerelor.

a. Cicatrizante
- preparate cu grasimi de peste : Jecozinc etc.
- Alte cicatrizante:
i. Dextranomer(Debrisan) granule util in ulcer de gamba si
de decubit, plagi etc.
ii. Dexpantenol sol externa, unguent, crema , sray ,util in
rani, arsuri, excoriatii etc.
b. Enzime proteolitice: colagenaze utile in debridarea enzimatica a
plagilor cu tesut necrozat.
c. Alte preparate pentru rani crme sau unguente : Actovegin crema
pentru ulcer varicose, Cicaderma unguent in arsuri, rani, iritatii etc.

IV.

Antipsoriazice:

a. Antipsoriazice de uz local:
- Derivati de antracen: Dithranol(Psorianol) unguent
antimitotic slab antifungic util in Psoriazis, poate da iritatii
locale.
- Psoralene de uz topic:Oxoralen solutie externa:
fotosensibilizant in caz de expunere la ultraviolete indicat in
Vitiligo, Psoriasis sever.
- Alte antipsoriazice de uz local: Calcipotriol solutie, crema =
derivat de vitamina D care suprima proliferarea keratinocitelor,
indicat in placi psoriazice slabe sau moderate.
b. Antipsoriazice de uz sistemic:
- Psoralene de uz sistemic: Methoxsalenum(Oxoralen)
fotosensibilizant oral fata de ultraviolete indicat in Vitiligo si
Psoriazis rezistent la terapii locale. Reactii adverse: insomnie,
depresie etc.
- Retinoizi : Acitretinum( Neotigason) oral, indicat in psoriasis
sever, ihtioza, deoarece normalizeaza proliferarea celulara si
cheratinizarea. Contraindicat in sarcina risc major de
malformatii.
V.
Antibiotice si Chimioterapice de uz dermatologic.
a. Antibiotice pentru aplicatii locale:
- Tetraciclina- antibiotic cu spectru larg, administrata in aplicatii
locale crema,unguent.

- Acidul fusidic- crema indicat in infectiile cutanate . Nu se

aplica pe plagi.
- Neomicina- antibiotic util sub forma de pulbere, unguent in
Impetigo, foliculite etc.
b. Chimioterapice pentru aplicatii locale.
1. Sulfamide:
i. Sufadiazina chimioterapic folosit sub forma de crema in
arsuri infectate, escare etc.
2. Antivirale:
i. Aciclovir: crema, unguent, active local fata de Virusul
herpetic I si II si herpes zoster.
ii. Moroxidina sub forma de crema utilizata in tratamentu
local in herpes si herpes zoster.
VI. Corticoizi de uz dermatologic.
a. Corticoizi cu potenta slaba:
- Hidrocortizon sub forma de unguent in : eczema, prurit etc
b. Corticoizi cu potenta moderata:
- Hidrocortizon butirat: sub forma de crema, emulsie, unguent
indicat in Eczema atopica, dermite etc
- Flumetazon: unguent si crema cu acelasi indicatii.
- Triamcinolon: unguent ,crema util in : Psoriazis, Lupus,
Eczeme etc.
d. Corticoizi puternici:
- Betametazona
- Fluocinolon acetonid
- Fluocortolon
- Mometazona
- Metilprednisolon
- Fluticazona
Toate sunt contraindicate in : varicela, herpes, TBC cutanat .
Indicatii identice cu cei cu potenta moderata.
e. Corticoizi foarte puternici: care prin absorbtie pot da si fenomene
generale in tratamentele de durata si pe zone extinse.
Clobetasol unguent, crema, lotiune capilara indicat in: leziuni
cortocosensibile limitate, psoriasis, lupus. Dupa tratament de cateva zile
se trece la un corticoid dintr-o categorie inferioara.

Medicatia antihelmintica si antiparazitara:

a. Antiprotozoare:
- Amoebicide: Cloruinaldol(Saprosan) comprimate.
- Amoebicide active in amebiaza, tricomoniaza si giardiaza:
Metronidazol
Tinidazol.
In caz de tricomoniaza vaginala se trateaza concomitant si partenerul!!!!!.
b.Antimalarice:
Hidroxiclorochina, comprimate : antimalaric asemanator clorochinei,
dar mai putin toxic ocular. In zonele cu malaria rezistenta la clorochina se
foloseste Chinina. Este moderat eficienta si in Poliartrita reumatoida.
c. Antihelmintice:
i. Antitrematode:
- Praziuantel active oral pe Tenia solium, T.
saginata, etc
ii. Antinematode:
- Derivati de benzidazol:
i. Mebendazol active in: oxiuroza,
ascaridioza, echinococoza, etc
ii. Albendazol active pe oxiuri, ascaris
tratamentul se repeat dupa 2
saptamani.
- Piperazina active pe oxiuri si ascaris, practic
lipsita de toxicitate.
- Pamoatul de pyrantel paralizeaza
musculature parazitilor permitand
eliminarea util I Ascaridioza, oxiuroza.
- Levamisol antihelmintic de electie in
Ascaridioza dar si cu efecte imunomodulatoare utile in poliartrita reumatoida.

Interactiuni medicamentoase:
Din punct de vedere al efectelor farmacodinamice, asocierile
medicamentoase pot fi:
- sinergice, atunci cnd farmaconii actioneaz n acelasi sens;
- antagonice, cnd actioneaz n sens contrar;
- indiferente.

n cadrul interrelatiilor sinergice se disting: aditia, cnd efectele se sumeaz

si potentarea, cnd efectul global este mai mare dect suma efectelor
partiale.
Antagonismul poate fi partial, cnd efectul global este mai mic dect suma
efectelor partiale si total, atunci cnd efectul global este nul.
a. Sinergismul de aditie se manifest cnd cele 2 substante asociate
actioneaz agonist deplin asupra acelorasi farmacoreceptori. Efectele se
sumeaz astfel nct efectul total este mai mic sau egal cu suma
substantelor respective luate separat. De ex., efectele vasodilatator,
bradicardizant sau bronhospastic al substantelor parasimpaticomimetice,
care actioneaz aupra receptorilor muscarinici, se sumeaz atunci cnd
acestea se asociaz ntre ele.
De retinut. Asocieri de acest fel nu sunt obisnuit justificate.
b. Sinergismul de potentare. Apare la asocierea unor substante ce actioneaz
n acelasi sens dar pe receptori diferiti. Efectul asocierii este mai mare dect
suma algebric a actiunilor individuale luate separat.
De ex., pregtirea preoperatorie cnd se asociaz deprimante SNC cu
hipnotice, neuroleptice, anestezice generale si tranchilizante. Prin asocierea
corespunztoare se pot obtine efecte favorabile cu doze mici de substant
ceea ce duce la scderea incidentei efectelor adverse.
Alteori asocierile pot duce la accidente grave. De ex., producerea de
intoxicatii acute la persoanele ce utilizeaz tranchilizante si alcool (n doze
mici chiar) prin potentarea efectului inhibitor al alcoolului asupra
SNC, care poate duce la com si chiar moarte.
Asocierile antagonice au la baz interactiuni n care medicamentele asociate
actioneaz n sens opus,
ducnd la diminuarea, anularea sau inversarea efectelor.
Antagonismul poate fi rezultatul unor mecanisme diferite:
a. Antagonism de tip competitiv. Antagonistii competitivi se fixeaz si se
desprind repede, continuu, de pe aceeasi receptori, far s i actioneze;
antagonistul nu are activitate intrinsec si antagonizeaz specific
substantele agoniste corespunztoare. Probabilitatea fixrii de receptori a
celor 2 farmaconi este n functie de cantitatea lor (biodisponibilitate) si de
afinitate.
De exemplu, pentru acelasi tip de receptori muscarinici acetilcolina este
agonist atropina este antagonistul, fr a avea activitatea intrinsec de a
declansa reactiile enzimatice care s duc la activizarea receptorului.

Exemple de antagonism competitiv: antagonizarea efectelor muscarinice ale

parasimpaticomimeticelor prin atropin, a efectelor stimulante betaadrenergice ale izoprenalinei prin propranolol, a efectelor histaminei
prin antihistaminice, a efectelor morfinei prin naloxon. Propranololul, de
exemplu, mpiedic efectul tahicardizant al izoprenalinei; aceasta rmne
ns capabil s mreasc frecventa inimii.
Antagonismul competitiv, de tip antidot, se poate referi la efecte utile
terapeutic, contraindicnd asocierea celor 2 tipuri de medicamente, dar si la
efecte nedorite sau fenomene toxice, ceea ce indic asocierea agonistilor si
antagonistilor. De exemplu, atropina, n doze mari, este indicat n
tratamentul intoxicatiilor cu pilocarpin sau nalorfina, n intoxicatia cu
opioide.
b.Antagonism de tip necompetitiv. Antagonistii necompetitivi blocheaz
receptorii, astfel nct agonistii, chiar n concentratii foarte mari, nu pot
deplasa antagonistul (fenomenul este reversibil). De ex.,fenoxibenzamina
(un blocant alfa adrenergic; vasodilatator) antagonizeaz necompetitiv (dar
reversibil)efectele stimulatoare ale noradrenalinei, neurotransmitor
simpatic, asupra musculaturii netede vasculare.
III. Asocieri indiferente. Medicamentele asociate nu se influenteaz.
DE RETINUT
Avantajele asocierilor medicamentoase:
- sumarea sau potentarea efectelor terapeutice (nu si a celor toxice), prin
administrarea de doze mici din medicamentele asociate cu eficient mare,
avnd si un avantaj economic;
- evitarea aparitiei de tulpini microbiene chimio -, sulfamido -, antibio -,
respective helmintorezistente;
- antagonizarea efectelor adverse sau pentru antagonizarea tuturor efectelor,
situatie util n cazde intoxicatie prin supradozare.
Dezavantajele asocierilor medicamentoase:
- creste numrul de reactii adverse proportional cu numrul de medicamente
asociate si cu durata tratamentului;
- suprasolicitarea proceselor de transport, metabolizare - biotransformare sau
eliminare n cazul asocierii a dou
-pot sa survina atunci cand sunt administrate simultan, la acelasi bolnav, mai
multe medicamente( fie separate, fie in aceeasi forma farmaceutica); ele pot
sa apara inaintea patrunderii medicamentelor in organism saudupa
patrundere .
Incompatibilitati fizico-chimice

-constituie un caz particular de interactiuni, care pot sa survina in vitro, mai

ales atunci cand se asociaza mai multe solutii injectabile in aceeasi seringa
sau in acelasi flacon de perfuzie. Sunt reactii fizico-chimice care duc la
formarea de compusi inactivi, sau toxici; modificarile rezultate pot fi
immediate si vizibile( schimbarea culorii, precipitare) sau lente si
invizibile( degradarea in mediu prea acid sau prea alcalin) ex:
-inactivarea rapida a penicilinei G si a meticilinei in mediu acid( solutie
glucozata izotona care are PH=4-5)
-precipitarea amestecului de solutii acide( vitamina C, heparina) cu solutii
alkaline( aminofilina, papaverina).
Efecte secundare toxice:
Se pot manifesta la nivelul oricrui tesut, aparat, sistem si pot fi tulburri:
morfologice si functionale.
Aparat cardiovascular:
-insuficienta cardiaca declansata sau agravata prin medicamente cu efect
inotrop negativ (antiaritmice chinidina, procainamida, beta-adrenoblocante
propranolol, calciu blocante verapamil),
-aritmii cardiace (digitalice, paradoxal antiaritmicile in anumite conditii,
antidepresive triciclice, preparate de litiu, levodopa etc.)
-lezarea miocardului (daunorubicina, doxorubicina),
-ischemie miocardica (ergotamina, ganglioplegice, guanetidina),
-tahicardie (amine simpatomimetice, hidralazinele),
-bradicardie, bloc AV (blocante beta-adrenergice, calciu blocante de tip
verapamil, diltiazem
-hipotensiune ortostatica (ganglioblocante, guanetidina),
-hipertesiune arteriala (amine simpatomimetice, antidepresive triciclice si
IMAO, hormonii corticosteroizi, estrogeni, contraceptive orale, androgeni
etc.)
-vasoconstrictie periferica (beta-adrenoblocante, ergotamina).
Rinichi
-nefropatie tubulara, nefropatie tubulo-interstitiala acuta (antibiotice
aminoglicozide,
-nefropatie interstitiala acuta (meticilina, cefalotina,sulfamide, rifampicina),
-nefropatie glomerulara cronica (saruri de aur, saruri de mercur,litiu etc),
-nefrita interstitiala cronica si necroza papilara (fenacetina, fenazona, acid
acetilsalicilic),

-insuficienta renala acuta prin mioglobinurie (in cadrul sindromului de

hipertermie maligna la succinilcolina, unele anestezice generale inhalatorii
halotan),
-tubulopatii cronice (amfotericina B, tetracicline perimate, litiu etc)
-cristalurie (unele sulfamide, primidona etc)
-nefrocalcinoza (compusi de calciu, acetazolamida),
-nefropatie uratica (citotoxice, tiazide, probenecid),
-retentie hidrosalina cu edeme (glucocorticoizi, carbenoxolona, steroizi
androgeni, estrogeni, fenilbutazona),
-hipokaliemie (corticosteroizi, diuretice tiazide, furosemid, carbenoxolona),
-hiperkalemie (spironolactona, triamteren, amilorid, captopril).

Aparat digestiv
-greata, voma (citotoxice anticancerose, opioide, aminofilina, eritromicina,
digitalice supradozare, levodopa etc.)
-ulcer gastro-duodenal (glucocorticoizi, aspirina si alte antiinflamatoare
nesteroidiene ),
-diaree (purgative iritante, antibiotice tetracicline, peniciline,
cloramfenicol, clindamicina, rezerpina, metildopa),
-malabsorbtie (colestiramina, metformin diminua absorbtia vit. B12).
+ Ficat:
-hepatita acuta sau subacuta (paracetamol, fenacetina, acid valproic,
sulfamide, izonizida, rifampicina, mercaptopurina),
-hepatita cronica activa (halotan, clorpromazina, metildopa, azatioprina),
-steatoza hepatica (tetracicline)
-ciroza (metotrexat, supradozare cronica de vitamina A)
-icter colestatic (steroizi anabolizanti, clorpromazina, eritromicina estolat)
-tumori hepatice (contraceptive orale, estrogeni, steroizi androgeni etc).

Aparat respirator:
-astm bronsic (acid acetilsalicilic si alte antiinflamatoare nesteroidiene,
peniciline, cefalosporine, eritromicina, beta-blocante, parasimpatomimetice,
IMAO),
-pneumonie interstitiala, alveolita, fibroza pulmonara (bleomicina, busulfan,
clorambucil si alte anticanceroase, amiodarona, nitrofurantoina, acebutolol,
saruri de aur, penicilamina etc),
-eozinofilie pulmonara (nitrofurantoin, foarte rar sulfamide, peniciline,
metrotexat, acid acetilsalicilic, carbamazepina),

SNC si periferic
-stare confuziva mai ales la batrani data de antiparkinsoniene
anticolinergice, antidepresive triciclice
-sindroame depresive: rezerpina, haloperidol, levodopa, metildopa,
-convulsii: lidocaina in supradozare, doze foarte mari de penicilina i.v.,
izoniazida, fenotiazine etc,
-sindroame extrapiramidale la doze mari de antipsihotice,
-sindroame cerebeloase la antiepileptice,
-polinevrite: nitrofurantoina, vincristina, izoniazida, etambutol, etionamida.

Ureche
-tulburare a auzului (toxicitate cochleara),
-tulburare a echilibrului (toxicitate vestibulara)
-aceste tulburari sunt produse de antibiotice aminoglicozide, acid etacrinic,
furosemid, cisplatina,
-tinitus date de salicilati, chinina, clorochina.

Musculatura striata
-mialgii, crampe musculare, fenomene de miopatie acuta: glucocorticoizi,
carbenoxolona, diuretice, clofibrat,
-tremor al extremitatilor: beta2-adrenomimetice,
-agravarea miasteniei gravis antibiotice aminoglicozide, polimixine,
propranolol, lidocaina, chinidina,
-hipertermie maligna cu rigiditate musculara: halotan, succinilcolina,
-osteoporoza: glucocorticoizi,
-osteomalacie si rahitism la tratamentul prelungit cu fenobarbital, fenitoina,

Piele
-la aplicarea locala a medicamentelor pot sa survina numeroase efecte
adverse de natura toxica sau alergica.
-unele efecte tegumentare apar dupa administrarea sistemica a
medicamentelor (acnee glucocorticoizi, litiu, bromuri, ioduri, alopecie
citotoxice, heparina, carbimazol, eritem polimorf, sindrom StevensJohnson, sindrom Lyell peniciline, sulfamide, barbiturice eruptii fixe

barbiturice, fenacetina, fotosensibilizare sulfamide, tetracicline, tiazide,

urticarie, prurit, edem angioneurotic).
Exemple:
- la nivelul tegumentului eruptii;
- la nivelul aparatului digestiv nausee, vom, colici;
- la nivelul ficatului efecte toxice directe asupra celulei hepatice;
- la nivelul SNC nevrite;
- la nivelul sngelui anemie, tromboz;
- la nivelul inimii aritmii, leziuni degenerative.
Aceste efecte toxice sunt favorizate de supradozare.

Toleranta.
Se caracterizeaz printr-o sensibilitate sczut sau absenta sensibilittii unui
individ sau specii la unele actiuni ale medicamentului.
Toleranta poate fi: congenital si dobndit.
1. Toleranta congenital (nnscut). Se manifest imediat dup nastere
2. Toleranta dobndit. Este mai frecvent si se poate manifesta n orice
moment al vietii omului..
Se explic, fie prin scderea absorbtiei substantei, fie printr-o accelerare a
biotransformrii si/sau eliminrii, dar si printr-o scdere a sensibilittii
celulelor tint.
Toleranta dobndit prezint mai multe aspecte particulare:
- Obisnuinta diminuarea treptat a efectelor medicamentelor respective n
urma administrrii repetate. Este un fenomen reversibil, disprnd dup un
timp, n cazul cnd se ntrerupe administrarea substanelor incriminate.
Majoritatea substantelor cu tolerant dobndit se refer la medicamente cu
actiune asupra SNC sau asupra muschilor netezi (barbiturice etc).
3. Tolerana ncrucisat. Se produce ntre dou sau mai multe medicamente.
Administrarea cronic de alcool etilic absolut, determin scderea reactiei
organismului la actiunea narcoticelor.
4. Tahifilaxia. Numit si tolerant acut, const n scderea progresiv a
intensittii efectelor unor doze constante dintr-o substant, prin
administrarea repetat la intervale scurte de timp.
Se poate dezvolta rapid n timp, este de scurt durat si poate ajunge pn la
disparitia efectelor pentru care se administreaz. Prin ntreruperea
administrrii se redobndeste repede sensibilitatea initial. De ex.,
efedrina.

Intoleranta (reactii idiosincrazice).

Se manifest printr-un rspuns anormal, cantitativ si calitativ la un

medicament. Aceste reactii neobisnuite sunt independente de doz.
Intoleranta poate fi: congenital si dobndit
a. Intoleranta congenital (idiosincrazia). Reactie advers, manifestat
printr-un rspuns neobisnuitcalitativ anormal, constnd n efecte diferite de
actiunea farmacodinamic proprie si care apare la anumiti indivizi.
Se produce ca urmare a unor particularitti genetice, nnscute. Se poate
manifesta la prima administrare a medicamentului sau la scurt timp de la
nceputul tratamentului.
Exemple:
- aparitia hemolizei la unele animale tratate cu doze obisnuite de fenacetin,
fenotiazin, sulfamide, nitrofurantoin. Substratul biochimic este reprezentat
de deficitul n glucozo-6-fosfat dehidrogenaz a hematiilor,.
- Hipertemia malign, , este provocat de unele anestezice generale si se
datoreaz, modificrii capacittii de legare a ionilor de calciu la nivelul
celulelor musculare striate.
b. Intoleranta dobndit. Determinantul antigenic poate fi uneori un
metabolit al medicamentului, asa cum este derivatul peniciloil n cazul
penicilinelor. Antigenul activeaz sistemul imun si ia nastere astfel o
serie de imunoglobuline care functioneaz ca anticorpi. Ca urmare, reactiile
adverse alergice la medicamentesunt efecte nocive datorit interventiei unor
mecanisme immune.
Efecte mutagene.
Sunt reactii adverse ce au drept consecint modificri permanente ale
genotipului, care ulterior pot determina afectarea fenotipului.
Mutatia este un fenomen de alterare accidental a informatiei genetice ce se
transmite la descendenti avnd ca rezultat aparitia brusc la noua generatie a
configuratiilor genetice anormale. Mutatiile au loc datorit radiatiilor,
citostaticelor, imunosupresivelor
Efecte cancerigene.
Apar dup administrarea de substante chimice (nitrozamine, aminofenazon,
substante alchilante, DDT) care sunt capabile s determine aparitia unor
celule canceroase.

Farmacodependenta psihica si fizica.

= Definitia OMS Farmacodependenta este o stare psihica sau/si

fizica caracterizata prin modificari de comportament si alte reactii, incluzand
nevoia de a lua substanta continuu sau periodic pentru a resimti efecte
psihice deosebite sau a evita suferintele privatiunii. Este o stare provocata de
medicamente ce induc o senzatie agreabila sau deosebita (euforie) asociata
cu impulsul de a se repeta administrarea. Aceasta se poate sau nu asocia cu
toleranta.
Farmacodependenta apare in cazul abuzului de droguri.
Cele 4 componente care definesc dependenta sub forma ei completa
sunt:
-dependenta psihologica,
-toleranta,
-dependenta fizica,
-psihotoxicitatea.
Substante care produc farmacodependenta sunt:
-deprimante SNC (alcool etilic, hipnotice barbiturice, tranchilizante minore
ca benzodiazepine, meprobamat),
-morfinomimetice (tip morfina, heroina etc),
-stimulante SNC (tip amfetamina, tip cocaina),
-halucinogene (dietilamida acidului lisergic LSD, mescalina),
-canabinoide (marihuana, hasis, tetrahidrocanabinol),
-solventi organici volatili (acetona, tetraclorura de carbon, toluen),
-kava (arecolina),
-fenciclidina,
-in mai mica masura nicotina (tutun), cafeina(cafea).
Farmacodependenta psihologica
Este o stare psihica ce consta in modificari de comportament
si o stare mentala particulara, cu necesitatea psihica imperioasa si
emotionala de administrare continua a substantei, procurata prin orice
mijloc, pentru a obtine o senzatie de bine (euforie). Indivizii, desi cunosc ca
le dauneaza sanatatii, situatiei familiale si sociale se expun la riscuri pentru
procurarea drogului.
Administrarea repetata dezvolta toleranta si dependenta fizica, care
deobicei evolueaza paralel.

Toleranta

Toleranta apare mai ales pentru efecte nervos centrale cu caracter subiectiv.
In cazul morfinei ca si a altor opioide toleranta cuprinde efectul sedativ,
euforizant si analgezic, ca si alte efecte deprimante centrale (deprimarea
respiratiei). Se produce de asemenea o crestere marcata a dozei letale. Pentru
dozele obisnuite de alcool si barbiturice se dezvolta toleranta la efectele
sedative si hipnotice, dar nu si la deprimarea respiratorie. In consecinta
aceleasi doze de medicament produc efecte mai slabe, ceeace necesita
cresterea dozei. Toleranta incrucisata este foarte importanta pentru opioide.

Farmacodependenta fizica
Arata necesitatea fiziologica fundamentala de a lua substanta
respectiva. Intreruperea administrarii declanseaza sindromul de intrerupere
sau de abstinenta.
Sindromul de interupere reflecta un rebound exagerat al efectelor
farmacologice acute. El se manifesta prin fenomene subiective sete
intensa, anxietate, iritabilitate, fenomene comportamentale, vegetative,
somatice obiective convulsii, hipotensiune arteriala, colaps, moarte.
Farmacodependenta fizica reclama necesitatea continuarii
administrarii substantei, pentru a evita simptomele neplacute si uneori grave
ale sindromului de intrerupere.
Psihotoxicitatea se manifesta prin tulburari de comportament, uneori
cu caracter psihotic, care apar in timpul folosirii indelungate a unor doze
mari de substanta care produc dependenta. Barbituricele, alcoolul etilic,
cocaina, amfetaminele, lisergida au in mod pregnant aceasta caracteristica.
Eufomania sau toxicomania (drug addiction) este o stare de
intoxicatie cronica ce cuprinde farmacodependenta psihologica si fizica
asociate cu toleranta fata de un drog cu potental euforizant.