nr,4 (141

=------=
lo

redlntel

llilililruililulill[[ilil|ffirun

Popasuriduhovnicegti:MdndstireaRepottai:DrumulCrucii:Patimile
MAntuitorului
6 qiMoartea
JigdnegidinTeleorman
Reportaj:MdnistireaSfrntaCruce: Meridianelecredinlei:
12 Ia mormdntulS{antuluiMare
Sinaxaruloddean
MucenicGheorghe
Portretein eternitate:Zorica
a Poeziei Reportai:vaklf - Mdndstirea
Lapu- flaciranestins6
lE haiducilor
romdnegi
religioase

18

www.

u m ea cr e d in

tei .co m

Modelul propus e clar cd sfideazd orice logic6, ba chiar bunul

sim{. Cum adicd si invie mo4ii? De moarte nu scapdnimeni, pentru
cd astae scris chiar in legeafirii. Fire care a fost de Dumnezeufrcut6, nu de om. Omul e sub lege, sau cel pulin astaqtim qi vedem.Asta
qtiau gi bie{ii pescari de la Marea Galileii, oameni simpli, frrd cartp
qi frri speculalii filosofice care sd le umble prin minte zi qi noapte.
Ucenicii erau cei mai reprezentativi oameni ai epocii: ,,din popor",
neqtiutori de carte (cei mai mul1i), cu familii pe cap, neieqindcu nimic in eviden!5pe plan social.Agadarcelor mai normali oameni li se
int6mplI, ?n cascad[, cele mai neverosimile lucruri in care ei trebuiau sd creadl qi pe care,ulterior, si le mSrturiseascdcu glas mare, pe
uli1e,in piefe gi in sinagogi...V[ dali seamain ce situalie erau pugi
bielii de ei! $i astaintr-o lume conservatoareca cea a Vechiului Testament de acum doud milenii, in care oamenii,,mai altfel" nu aveau
ce ceutadecAtpoatepe la periferiasocietdlii.Ce ruqinepe lamiliile
1or,ce jend or fi resimJit copiii 1or,frafii sau surorile c6nd ei, oameni
in toatd firea, spuneauin gura mare cd au vdzut cum a inviat un mort!
Totul a inceput ?nsi tainic. Hristos, in marele laborator al mdntuSingurinviereapi a zis cd-i bundpentruom. Tn
irii, a experimentat
linisteasi intunericuldin mormAntulierusalimiteans-au lucrat toate aie mdntuirii. Mai apoi, Hristos a irumpt in iadul cel lacom, arhiplin, gi i-a spart ferecdturile. Dar muritorii, bielii de ei, cum sd inleleagd acestfapt? (Culmea: au infeles-o mai repede morfii cei din
iadul devalizat!) Cum sd intrezdreascdparcursul mistic al Domnului, careva deveni gi al omului? Cum sd discearnd,in larma Paqtilor
evreieqti, in Ierusalimul supraaglomerat,taina cea din veac descoperit6 acum lor? Ei bine. suntem si noi aidoma ucenicilor lui Hrisios. Larm6, gdldgie, rumoare - toate ale praznicului. Unde mai rdm6ne loc pentru goaptaIn^vieriiin inima noastri? Unde mai susur[
acel minunat cuvdnt: ,,A Inviat...". Este loc, dragi prieteni, este loc
pentru inviere, c[ci ea a devenit parte din viala noastr6.Cdutali-o 9i
o ve{i gdsi mai repededec6t credefi!
LUI'IEA CREDINI'EI / aprilie 2o1s

Noi,ceidelaLumeaCredinfei,
o clinici
deschidem
naturiste!
detratamente
ti remedii

PIus
ffdrre

Unplusdeverde,maimulti sinitate!
Pornind de la marele succesinregistrat de
retista Leacuri & relete mdndstireSti- am hotirAt s5 aplicdm in viaJa de zi cu zi sfaturile gi refetelepe care vi le-am impdrtdqitpAnd
acum numai in scris. Am hotdrdt, aqadar,sd
deschidemo clinicd de terapii alternative, care
sd aibd urmdtoarelespecializdri medicale: fitoterapie, homeopatie, nutrifie, psihoterapie,
fizioterapie. Toateacestespecializdriurmdresc
indeaproapetradilia romdneascdqi monahald
de vindecare cu leacuri fbcute din plante, de
diete echilibrate (dar savuroase!),de mod de
via!6 sbndtos,insd adaptatcondiliilor moderne. Sfituitor apropiat ne-a fost eminentul med i c creqt inP av elChir il d .
Vom acordao atenlie deosebitdcopiilor gi
lor le dedicdmaceleaqispecializdri,cu cei mai
buni doctori, atent selectali.Noi ?nginefiind

q
\

lv
l\\a
f\

o
G
r|!

oameni cu fricd de Dumnezeu, am ciutat tot

astfel de medici, la care competenleleprofesionalesd fie inso{ite de convingerireligioase
putemice. Numai aqaputem inlelege misterui
persoaneiumane, echilibrul fiinlei, dar qi sursa
dezechilibrelorsale.$i numai aqale putemtrata corectqi complet!
Clinica se numeqtefi?*Fll:c Ai pe site-ul
veli putea vedealista doctolvlvrr'"llt*g:iras"r*
rilor qi programul 1or,pe fiecare cabinetin parte, dar gi datele de contact ale clinicii (telefon.
adresd),unde vd ve{i putea inscrie dupd deschiderea acesteia.Prelurile vor fi decente,vet
fi primili cu cdldurd gi infelegere,iar cei can
completeazdtalonul din revistd beneficiazddr
o reducerede 10ohla primul consult.
Agadaq F-itcPlusinseamndmai mult verde
mai multl sdndtatein viata voastr6!

primulconsult
1$o/opentru
Reducere

rG'
,IE

r*i

-E

:
N u meg ip re n u me..................

|ll

+aJ
;Fi

&

E
|u

Localitate:

ay
tt

Telefon:

tt
o

=
CL
t

e - ma i l :

Portretein
4
tu

-:::;

*a

"1..:l:g

h -&

jj3]rrs# JJ

IJn daral SfdntuluiGheorghe

teleormlneni
pentrucredincitlgii
kilomela numaic61iva
lnaintAndprintntinsaCinrpiea Burnazului,
calea
de lari caretraverseazi
sefaeeun drun'leag
tri de Alexandria,
a
acelei
maiinalti
cea
culmea
spre
urce
ferati,pentrucamaiapoisi
o
m8nistire
inal15
se
rnaiestuos
zone.Acolosus,in vdrfuldealttlui,
cu hramulSfantulMare
eoborAtlparcide pestetimp.Manistirea
aparte,iaroamedinligSne;tiareo poveste
Gheorghe
lVlueenic
binenesperatd
pentru
aceasti
lui Dumnezeu
nii loeuluidausTavd
prin
mllitare,
vagoane
DaeSlainceputseslujeatn doui
euv6ntare.
PreaBele;icu binecuv6ntarea
Prodromos
trudaierosehin"lonahului
Iui,astizi
ndriei9iTeleormanu
Alexa
Episcopul
sfiniituIui Galaetion,
de un
pot
bucura
se
pretutindeni
de
dargieregtini
teleormdnenii,
deosebite.
slujbe
euteitulapariein earesesdv$rgesc
a$ezdnrAnt
6

aprilie2o1s/ l-lli\{EA CI{EDIN'IEI

www.Iumeacredintei.cor

oveche biruitor prin purtareade griMirturiidespre

vatrimonahalS
i a a l u i D u m n e z e uP. ri n i n Din mdrturiile istorice
ale vremurilor strdvechise
qtie cd majoritateamAndstirilor de oe intinsul acestei 16ri au-fost ctitorite de
do mn i to ris auboier iai t im pului, ca mulfumire adusd
lui Dumnezeu gi pentru inscrrerearn memorla neamului a faptelor de vitejie ale
poporului binecredincios,

iermediulhrisoarelor,ldca$urilemonasticeau fost
cu mogii.
i m p ro p ri e td ri te
p a d u ri .v i i . d a r q i Iu c rd to ri
ai tuturor acestora.Pornind
de la acesteconsiderente, ajungem la mdffurii conform cdrora aici, in {inutul
dominat de pdduri ,,nebune", pe acfualul teritoriu
al comuneiligdneqti, ar fl

t*,.r*fti rt c 3.&rffii {f*R#e}

h{i!!er
ln d{tqr 6*ta*3.rar da i*$f* {dl gc:E}fi* ll60rn
*+st' p6 a*r!! da !ara-&|Fa (e g*e!:dt
iiF0rt hr$r" b{d$ tt!1. t arga rtrn$s#ci
rtlnEs $ {r drGttta
Srrtrt rxal *.$rt talt {df{q

wwwlumeacredintei.com

existat p6nd pe la jumStatea veaculuial 19-leasi un

monahal.Numea$ezdmAnt
le acesteilocalitdli se leagd l hrai ndoi al ade l i gani i
robi carel ucraupdmdnturi le mdndstiriigi ale marilot
boieri ai vremii, caredupd
dezrobirefie s-auintors la
vechii stdpdni,fie au inceput sd practicemegteguguri
ce aveaucdutarei n comuni t5!i1edin imprejurimi. Cei
mai mul{i insd au ales un
mod de viald nomad,motiv pentru care in Principatel eR omdneaveausd exi ste doud localitlti cu numele
Jigineqti, impresionantfi ind faptul cd ambele erau
vetre mdndstiregti.

Siteniiprimesc
binecuvdntarea
gi
inceputului
zi
sfirgituluide
Deqi se afld departede
forfota satului. asezimintul
i .l i \'11,AL R r l ) l N fEI / apr i l i e 2o1s

POPASURT
DUHOVNTCESTI

I=
.
:

_r
5
a
i

monasticestetrup al comunitdli de la ligdnegti, fiind

inconjuratdin toatepa(ile de terenurileagricole ale
sdtenilor.Nea Petre Paraschiv. caretreceaspre!arind pe cind m5 aflam la poarta mAndstirii,mi-a redat in
c6tevacuvinte stareacare
il insoleqte
in fiecarediminea!6cAndiqi incepeziua
pentrucd
cu o inchindciune.
Dumnezeua rdnduit sd inalte acestsfbnt l6caschiar la

poartamdn6stirii necunoscujumdtatea drumului pe care

il parcurgepdnd la pdmAntu- id mie pini atunci.
rile sale.Se considerdun om
Lainceput
s-aslujitin
fericit pentru cd igi incepefidoui
vagoane
militare
ecarezi cu o binecuvdntaIncd de la intrare am tr6re, iar la apusulsoarelui,intorcdndu-sefiregtepe acelagi it senzaliacd am p6git intr-una dintre mAndstirile
drum, triieqte bucuria de a
greceqtipe unde am poposit
indlta multumire Domnului
pentru sporul qi paceaacede-a lungul anilor. De la P6rintele ProdromosBele. cel
lei zile. Mlduria acestuis6tean mi-a trezitutt sentiment care a fost aici dintru inceput, aveam s[ aflu 1ot ceea
rughciuneqi
de ancestrald
ce a generataceastdoazd
cu acestgdnd am intrat pe

Celedoudvagoane
militare
in careseslujea

aprilie 20rs / LL.IMF,ACi{liDl}i'f EI

qe nrgaclune gl pace a sufletului:,,Multd strddanie

a fost... din aorilie2004
ob$teas-anevoltaproape
un an fird apd. lird energie electricd.lhrd nici o sursd de cdldurd.doarnoi qi
cele doul vagoanemilitare,
care la vremea aceeatineau
loc qi de bisericd9i de chilii. Piatrade temeliea MdndstiriiSltntul Mare Mucenic Gheorghedin figdnegti
a fost pusd la data de 10
decembrie 2004, h zrlele
Preafericitului Pdrinte Patriarh Teoctist, de cdtre ierarhul locului, Preasfin{itulPdrinte Galaction, Episcopul
Alexandriei gi Teleormanului. Apoi pentru sbvArqirea
slujbelor qi a Sfintelor Taine
s-a improvizatun paraclis.
o baracddin placaj invelitd
cu folie. $i pentru ca nevoinla sd fie desbvArqitl,o perioaddde aproximativdoud
siptdmdni temperaturaa
www.lumeacredintei.(om

Bisericii Orlodoxe Romane: inaltpreasfinlitul Pdrinte

I riqeu.MitropolirulOlteniei, Inaltpreasfinlitul Pdrinte
Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Tdrgovigtei qi Preasfin!i rulP dri nteGal acti on. E pi scopal A l exandri ei
qi Teleormanului, aldturi de
un impresionant sobor de
preoli. $i pentru cd aSez6mdntul mi se pirea in continuare deosebit,am vrut
sd aflu cbrui fapt se dator eazd aceastdasemdnare,
incepind de la arhitectura bisericii qi pdnl la detalii precum candelabrelesau
odoareledin SfdnrulAltar. Amdnunte despretoate acesteatot de la Pdrintele Prodromos am aflat:
cobgr6t la minus 29 de gra,,Construc{iainiliali a Bisericii este din cdrdmidl prede. In gerul acela aspru de
satdavdnd ca structurd de
cdmpieaveamcredincioqi
la fiecareSfdnti Lirurghie
rezistenli stilpi din beton
gi astane mdngdia.Era cea
armat. Este construitd in
formd de cruce qi se commai minunat[ rlsplatd, iar
pune din: altar, naos cu turDumnezeu ne incdlzea cu
15deschisd,pronaosboltit
Harul Sdu!"
qi pridvor. Atdt catapeteasParaclisul
5ikatolikonul ma bisericii mari, cAt gi cea
de a oaraclisului Bunavesti- fduritedemegteri
re, precum qi restul mobilipretutindeni
erului au fost sculntatedin
lemn de stejarde megteri
M-am trezit ca dindeosebili din linutul Matr-o poveste c6nd^am p6git
ramuregului. Pictura in stil
in noul paraclis. In pronaneobizantin a fost execuosul paraclisului Bunavestati intre anii 2009 qi 20 1I
tire, frumuselea gi cdldura
de cdtre ucenici ai maestrude pe chipurile lumindnde
lui Ion Nichita qi se bucurd
ale sfin{ilor te invdluie inde apreciereatufuror celor
tr-o bl6nddbinecuv6ntacare ne calcd pragul. CAt
re, pentru ca totul sd se indesoreodoarelebisericiitregeascdodatd cu intrarea
-.
gi sfegnicele
candelabrele
in biserica mare (katolikon u l ).Ac e a s tae s tei n c h i n a - trebuie sd vI spun cd acestea au fost confeclionate in
td SFdntului
Gheorgheqi a
Grecia de cdtre renumitul
fost tirnositd la data de 6
ma i 2 0 1 2d e i n a l ti i e ra rh ia i mesterSotiriosKatsaros."
LL.IMEACREDU.{lEl / aprilie 2015

cative
semnifi
inscrisuri
peperelii
arhondaricului

,a

Revenindla exterior.bisericaesteldsatdin cdriingrijit lumidd aparenta,

este
cratd,iar acoPerigul
executatin stil moldovemareqi
nesc.cu strea$ind
este acoperit cu tabl6 de cunru. Daia ludm bineaminie. aici s-auintAlnitmaegtrii
de oretutindeni, care mai
d e ca r em ai is c us if i.C e l o r
Decaredeiai-am amintitli
i ese a l at ur a! im eqt er iPi
trari de oe ValeaDoftanei.
careau irudit la imPresion a n t ulpr idv oral bis e ri c i i '
Acestaestedeschis,suslinut pe opt stdlPidin beton
armatimbrdcali in Piatrdde
rdu. pentru ca in final sd fie
uniti'intr-o insPiratdarmonie a arcadelorsuPerioare.
Astdzi biserica esteincadratd de doud corPuri de chilii,
atit la rds5rit, cdt 9i la aPus,
cel dintAiavandincorPoraia1
te celedoudParaclise.
cel din urmd cloPotnila. In
parteade sud a aqez5m6ntului monahal esteamenai a t u n m ic P angarin s ti l b i zantin. iar Ia nord se afld o
constructie cu turn de cetate
medieval6, un corp de clddire care serveqteutilitdfi1or.in imediata aProPierea
intrdrii in mAnistire, in Partea dreaPtd.a Fostamenajat
un arhondaric PentruPnmlrea pelerinilor, acestaav6nd
5i un nume:SalaVoievoziior. Numele acestuiloc este
in concordanldcu chiPurile oictate ale voievozilor romdni. parte dintre ei treculi
in rAndul sfintilor, dar cu

totii ctitori de lScaqurisfrnte, viteji apdrdtori ai neamului si credintei strlmoqeqti.

Pdrintele Prodromos a linut
neaodratsd ne arateinscri9i
surileminuliosselectate
imortalizate Pe Perelii acestei sdli. Primul dintre acesci: .,Dacii
tea ne aminteqte
se aflauagezaqi
Pe Pdm6n-.
tul nostrucu cel Pullno mle
de ani inaintea de Hristos 9i
cu toate acesteaam fost singurul popor euroPeancdruia i s-i contestatdrePrulde
a stdpAnitaraPe careau locuit-o mogii9i strdmogiilui'
Istoria neamului nostru romdnescn-a fost dec0t o lun96, necontenit6,halucinantd

a p ri l i e 2 0 1 5 I L t'\1EA CREDh- ]]lt

hemoragie.Ne-am alcdtuit
inff-un uragan9i am crescut
in vifor. PoPorde frontierd, luptam gi muream Pentru to{i. Muream ma1ales
pldtind mioPia qi neghiobia
iltora" (Mircea Eliade, Teroarea Istoriei qi destinul
Romdniei).Cel de-al doilea
ne indeamnd:,,Aduceli-vd
aminte de mai-marii voqtri,
care v-au grdit vou6 guydntul lui Dumnezeu; Privili cu
luare-aminte cum gi-au incheiatviala qi urmali-lecredin]rt' (Evrei 13, 7). Din
Sall Voievozilor se urc[ in
biblioteca m6nSstirii, al c6rei fond de carteestein
formare.
www.lumeacrdintei.(om

loca;uladiposte;te
moa;tedemarepre!
Nu conteneamsdprivim
aqezareacu totul deosebitd
fa!6 de agez[mintelemonastice romdneqti,dar mai ales
diferit[ fald de tipicul arhitectural al Cdmpii Teleormanului. Pdrintele stare{are
o explicalie personald,dar
foarte relevantS:,,Mdndstirea Sfhntul Gheorgheeste

inconjuratb de ziduri inalte preinchipuind fortdrea!a pe care fiecare dintre noi

ar trebui sd o ridice in lupta impotriva pdcatelor gi a
patimilor, spre a ne implini astfel menirea de fi dupl
har ai 1ui Dumnezeu. Sfrntul Gheorgheigi videqte proteclia in lupta noastrd
impotriva balaurului exterior reprezentatde vrdjmag,

de lume gi de trup, precum

Eiimpotrivabalauruluicare
existi in fiecaredintre noi.
Aqezdmdnfulmonahal de la
figdnegti mai are un dar de
mare pre! gi anume acela de
a addpostiqi cinsti moagte ale Sfinlilor 40 de Mucenici din Sevastia9i ale
mucenicilor care s-aujertfit pentru dreapta credinli
in inchisoareacomunistd de
laAiud. cei din urml fiind
aduqi de la Ripa Robilor gi
primili cu bucurie sfrntd."
Ne-am desprinscu greu
de vatra monahald de la Jig[negti, dar am promis cd
vom reveni pentru a depdna
povesteade via![ a Pdrintelui Prodromos,un altfel
de cdlugdr,intr-o agezare monahald cu multe risori
qi unde credincioqii din intregjudelul se regdsescin
rug5ciune.
Mariana
BORLOVEANU

www.lumeacfedintei.com

LUMEACREDINTEI/aprilie2015

11

REPORTAJ

M6ndstireaSfhntaCruce

Sinaxaruloridean

DefiecareeiatieAnd
ajunqean"l
la Cradeaimi
p!'0pLrnean-N
sarnerg
gila l\{Andstirea
Sfintei
eruei,desprecaream
au z i tm u l t el u e ru rie.e l e
nraimulte,de bine:cd
e o cetateortodoxdla
propriu(.judecind
dupi
di m r e n s i u neid),ma i ci l e
gi
suntfoartehannice
primitoare,
edslujbele
s u n td u p i 1 6 n d u i eci
li,
surltnLirnaipulinde
1 5 0d e p i r t i c el ed i n
sfintemoatte.Pede
aN tpSa r t ea, l l i i a me n eleazistilulannestecat,
fird gustgieoerenlS
vizuaiS
atAtde neeesare u n u ia n s a r nb a
l utd t
de a m b i l i o sO. ri e u m
ar fi, SfAnta
Cruceigi
deschide
largbratele
pentrutoli pelerinil
eareii trecpragul...
Stilul,,rustic"
esteprezent
la0radea
Era lrig afara.frig de-1i
cldntdneaudin{ii. Un vdnt
sublire mugcadin tot ce
prindea:obraji, mdini, acumulatorii camerei foto.
M-am invArtit pulin prin
curtea imensd in agteptarea
maic iic ar eim i v a c i l d u z i
12

aprilie 2015 / LUMEA CRllDn'iTl_-.1

www.lumeacredintei,cotr

Corpdechiliipelaturaestic;a a;ezimAntului
j

$NR\\\r

pagii prin sfdntullocaq.

Mda, cei caresus{inci linia
arhitectonicdoutea fi altfel
aveauin parte dreptate.Nu
te p[rdsegtesenza]iade bloc
de beton,de masivitateinutild, de lipsd de suplelea
formelor. Auster nu inseamn[ totdeaunalinia simpld qi
elegant[. Auster poate fi, in
anumitecazuri.precar.lipsit de gust sau de via{d.Aici
insd nu era vorba desore
a$aceva,mal ales ca lncercbrile candideale maicilor
de a ..umaniza"cele trei laturi de beton armat i1i smulgea uu n su r ds . .in
. plindiar nd .Ba o M aic aDom nului
pus[ sub geamlAc,ba pietre de r6u simulAndun peisaj bucolic, ba o fdnt6nild
de ciment - in fine, intreaga
recuzitd a genului ,,rustic"
se etala in cudea m6ndstirii
orddene.Totul s-a schimbat
insdo d a tdc u v enir eam aic i i
Iustina.carem-a oreluatcu
autoritateaghidului care are
o povestedeosebitd.$i dacd
rezervelemele care tineau

d e s i m;u le s te ti cn u md p d rdsiserdcomplet,in clipa

in caream pSgitin biserica
mare lucrurile s-auschimbat complet.Eram in plin
Sinaxar!

Minunile
desubochiinogtri
Pbrticele din sfintele moaqtesunt aqezatein
trei racle, iar fiecare racl6 are prevdzute cete 50 de
l o c u ri .A s tfe ln e -a mi n c h i nat la Slbntul Mina. dar am

aflat cd lumea are evlavie

deosebitdqi la SfdntulNectarie, vindecdtorulde cancer- acestafiind pus separat, intr-o racld mare.,,$i la
SfAntul Efrem cel Nou au
evlavie oamenii,ne-aincredinlat maica ghid, sunt sfin{ii taumaturgi pe care i-au
al aturide
descooeriacum.
t
S fdntulLucaal C ri mei i .di n
moagtelcdrui
e
aarem qi noi
o nlrticicd. Dar la SfAntul
Nectariein mod deosebit
au evl avi ecredi nci osi mai
i,

t-LN'1E:1f lihDiN f lll / aprilie 2o15

REPORIA'

ales cd in prima sdptdm6nd cdnd a fost adus au fost

puse sfintele moagtela altarul de vard, pentru cd venea
multd lume qi se inchina.
Sd vedeli ce s-a intdmplat
afunci: la un moment dat,
au venit doud tinere care il

l4

aprilie 2015 / LU\4EA CREDINTEI

aveau pe tatil lor internat in

spital in starede incongtien!d, ar,useseun atac cerebral. Ele, s[racele, nu aveau
o via{d activl in bisericd,
dar au auzit cd la mdndstire sunt aduseceva sfinte
moaqteqi au venit sd se roage. Una dintre ele era foarte rdscolit[ - orobabil cd
era mai apropiatd de tatll ei
- qi a stat mai mult la racl6
gi a plAns, qi atunci maicile
au inceput si discute cu ea
gi i-au recomandatsd facd
Acatistul Sfrntului Nectarie la cdpbt6iultatilui ei.
$i a ftcut fata acestlucru
timp de 40 de zile la c6pdt6iul bolnavului qi, spre surprinderea medicilor, omul
qi-a revenit! Dar nu numai
cd gi-a revenit, insd primele cuvinte pe care le-a spus
au fost: <Sfintul Nectarie>.
Asta ne demonstreazdcd el
a auzit ce i se citea, chiar
dacd era incongtient,pentru
cd el inainte nu gtia nimic

despreSfhntul Nectarie.
Ulterior, Sfdntul Nectarie a
devenitprietenul lui. ca sd
zic aqa,pentru cd la aproape
un an de la accident a venit pe picioarele lui - au urmat intervenfii chirurgicale, dar omul qi-arevenitgi

www.lumeacredintei.co

a multumit SfAntuluiNectarie.Acum are o viald relativ activd,ca sEspunaga,

igi curdfdpomii. livada,
are grijd de viala lui... S-a
schimbatun pic gi perspectiva dumnealui,a inlelesc[
vindecareanu e numai la
nirel trupesc.fiziologic.ci
si sufletesc.
A intelescd trebu i esd!i nd c ontgi de pr ie tenii pe care nu ii vede, dar
care il ajut6. Asta s-a intdmplat in 2013; atunci au venit
gi moaqtele".
Tot de la maica Iustina am aflat ca sunt oameni
care vin gi pentru Sfdntul Mina, dar cb sunt mulli
care pur qi simplu se roagd in fagasfintelormoagte. ..A fost o minune care
s-a petrecut efectiv sub
ochii nostri la racla cu cele
50 de sfinte moaqtepe care
le-amprimit de Ia M6rnastire aBd n c gni.c ont inudm a i ca ghid. In timpul verii,
noi linem SlAntaLiturghie

www.lumeacredintei.com

in altarul de vard gi oamenii mai vin gi se inchind in

bisericd. Era chiar in tinrpul Sfintei Liturghii 9i era
o doamndcareaveao problemd de s[ndtate la mAna
dreapt[, aveapatru degete
inlepenitein podul palmei.
Nu gtiu dacd licuse sau nu
tratament,dar md gAndesc
cd a incercat sI se trateze.
A ajuns la rdclila cu cele 50
de sfintemoa$te- atuncinu
eradecdtea pusdin biseric 5 , i n u rm dc u c i n c ia n i -. a
spus o rugdciune qi a purtat
m6na pe deasuprasfintelor
moagte.Cdnd a ajunsla capdtul rdclilei, i s-audeschis
degetele.Eu eramla maica.
la pomelnice- acolo,la intrareain bisericd qi femeia
a venit pldng6nd sd ne spuni ce s-aintdmnlat.M-am
simlit un pic... Doamne,
a fost o minune chiar sub
ochii mei qi eu unde eram?!
Eu eram, aqa,cu capul
p e a c o l o .p ri n c a 4 i ...l h rA

sdv6d exactmomentul...
Imi oare rdu cd nu am luat
atunci numele doamnei,
insdcu fetelegi cu domnul care a avut ajutor de la
S l A ntulN ectari e!i neml egaLura,i n sensuli n careei vi n
inc[ la mdndstire".

I t \l l A ( R l fn\ fi I / apr i l i e 2O r 5

l5

REPORTAJ

Biserica
marea mdndstirii,
pictatA
laexterior

scurti,
0 istorie
darpromilitoare
Sfin{ireabisericii mari a
avut loc in200l , insb piatra de temeliea fost pusd
i n anul 1994, iarc u d o i a n i
inainte(in 19921s-ainfiinc hi a rl a i n i 1 atm ands t ir ea"
tiativa Preasfinlitului Vasile
Coman.Bisericamicl - un
monument istoric - a fost
adusdaici in 1993din satul Corbegti,judelul Bihor,
ins[ ea nu mai funclionaca
biseric[. De ce?Deoarece
in 1991a alut loc o fuitund
p ut er nic d
in s at ulC o rb e g ti
carea distrusbisericaqi ea
a statala. ca o grdmaddinutrl6 de lemne,timp de doi
a ni.s ubz dpez i.s u bp l o i .
S- apier dutat unc ip i c tu ra interioard.dar exteriorul
16

a p ri l i e 2 0 1 5 /I-i \18.\CRtDIT- ' lEl

s-apastratin mareparLe.s-a
pdstratportalul, s-a pdstrat
masa sfAntului altar, s-au
pdstratuqile diaconeqti.
..A fost.probabil.qi Perioadaaceeaconfuzd,cind
o a m e n i in i c i n u a u m ai vrut
sb aibd bisericddin lemn
gi au fbcut bisericdde zid
- mai alescd s-ausperiat,
igi continudmaicapovestea
caremd interesadejain cel
mai inalt grad, eu insumi fiind fascinat de valorile tradi{ionale ale artei lemrurlui
din Nordul RomAniei.IntAmplareaa fost destul de
tulburdtoare.Tot satul era la
pe deal.ino inmormantare
c l u s i vo re o tu l .i a r i n bi seri cb nu era decdt clopotarul.
A inceputfuftuna.Ei. Prima
datd a fost dislocatdturla

bisericii. Omul a rdmascu

funi ai n mdnagi a avutti mp
.
sd i asAdi n bi seri cSpentru c[ in urmdtoareleminute a zburatbiserica cu totul
de pe tdlpi. A fost ca un uragan! Oamenilorle iegeau
covoarelepe geamurl,a$a
tornadda fost...",isi incheie
maica uimitoarea relatare.
Biserica,,zburdtoare",
aidomapovegtii Vrdjitorul
din Oz. esteplind de qarmgi
conlinut duhovnicesc.Ea std
pe un tdpgan,fal6 in fa![ cu
bisericamare.din zid. imprin dimensiuni.
punatoare
dar qi prin pictura exterioard - lucru mai pulin obiqpartea larii.
nuit in aceasth
lmportantestedialogulintre culturi, inhe tradilii, intre perioadeistorice. Dar
www.lumeacredintei.con

Biserica
de lemn

qi mai important estefaptul cd sufletul credinciosului are de unde alese calea

spre Dumnezeu. CE va fi un
drum pietruit, cd va fi unul
podit cu lemn, cd icoanala
care se roagbplAngesaunu,
cd sfintelemoagtefac minuni punctualesauindelung
agteptate- toate astealin de
Pro n i eg i d e inim aom ului .
Care inimd poate muta muntii din loc cu suspinulei ori
poateinmuia chiar vrerea
Domnului din Cer. $i Sffinta
Cruce din Oradeaestelocul
potrivit de lansare a tuturor
cererilor cdtre Cel Preainalt.
Cdci Cruceaastaeste:scut
qi praqtie,addpostqi lumind,
jertfb qi rdscumpdrare.
RizvanBUCUROIU
wwwlumeacredintei,(om

LUMEA CREDINTEI / aprilie 201s

PORTRETEIN ETERNITATE

ZortcaLalcu- monahiaTeodosia

ffiffim#ffitrffi
ffiffisftffimsfr
repffiffixf;efr
trffiffifrW*mms*
r{Fmffimc$ffiffi
Proniade;mnez*iasei
faceea Z*nieate1eu,viitoareamonahieTeodosia,sd-l
eunoasc*,la M*ndstireaS,irnb6taejeSus,pe PdrinteleArsenieSoea,mareie
ejul'rcvnie
al Ardealului,eafe?idevineinclrurn*torspiritualgi eareii desehide
sufietuleregtin
sprebogilia spiritual$
a Ortodoxiei5ispreiubireade Eunrneprezenlalui Surnnezeu?nsuflet,FdrinteleArseniea ocupat
zcu.Aduc*nek-r-i
gia e*gtigato epreeiere
un loc el*sseLlit
deosebitSin sufletultinereiZarica.

lntrarea
inmonahism
Sub povd{uireaPdrintelui ArsenieBoca gi datoritd
deselorvizite la Mdndstirea
Sdmbdtade Sus,dorinla de

a intra in monahisms-a ndscut gi a crescutca o flacdrd

in sufleful Zoricdi, frcAnd-o
sd ardd pur gi simplu pentru
o viala ddruit[ in intregime

lui Dumnezeu.Aceastdtrdire esteredatdin mai multe

poezri,intre careFocul, CenuSa.dargi in poezii le scrise mai tArziu, dupd intrarea

in mdndstire,qi care descriu puritateavielii simple

a sufletului care se umple
de har atunci cdnd se predd
lui Dumnezeu qi merge inspre El. In acelagitimp, P6rintele Arsenie estecel care
o indrumd pe Zorica spre
M6ndstireaVladimireqti,
spun6ndu-imaicii starele
Veronica de la Vladimireqti,
cu ocaziaunei vizite ficute
la Simbdta de Sus: ,,O sd i{i
dau doi mun!i", referindu-se
laZoica Lalcu qi Ioan Iovan. Aga se face cI in anul
I 948.cu doudsdotdmAni
inainte de sfrnta idrbdtoare
de Pagti,Zorica La.tcuse retrage din via{a civilila Mdndstirea
AdormireaMaicii
Domnului Vladimiresti din
localitatea
TudorVladimirescu,din p64ile Tecucilor
de arunci,deveninddoi ani
mai tdrziu, prin cdlugdrie,
monahia Teodosia.

Vialain ministire
in min[stire, conform
declara(iilor maiciloq monahia Teodosiaera ..foartenevoitoare,postitoare;i milostivd, dddeaqi cdmdqula
de pe ea, dac[ n-ar fi oprit-o
celelaltemaici. Fiind numai
www.lumeacredintei,com

aici nu era aga,ea nu putea

doud fete la parinli. acegmdnca.Acest lucru a fbcut
tia n-au l5sat-o sd intre in
sd fie chinuitd, fiind bdgatd
mdnistire, neputdndinlelege <focub>care ardeain suin apdrece, apoi in apdcaldd, datoritd faptului cI cei
fletul ei. Avea rdvna de a fi
prima la bisericd, spunAnd:
care o supravegheauin inchisoarenu qtiau ce inseam<Mai bine sd fiu la pragul
n[ acel cuvdnt <blagoslovecaseilui Dumnezeu,denie>, gi automat ceeace nu
cdt sd locuiescin locaquaveain{eles pentru ei treburile pdcatoqilor>.
Ceamai
ia distrus."
marenevoinlderaca. mai
..Eraloatd un izvor de
ales in timpul Sfintei Liturghii, in ciuda suferinleifizrcunogtinfe,putdnd sd r[spundd l^aorice intrebarei se
ce, s[ steain genunchipdn[
ounea.In mAndstirea contila sfhrqit.Maicile nu in{enuat s5 scrie poezii religioalegeaucum de reuqeaacest
se qi, pentru inveselireasolucru, gi incepAndcu acest
borului, scriamici piesede
fapt poate multe nu au inteatru cu ocazia marilor sdrleles-o nici in alte privinfe.
bdtori, de Crdciun, de Paqti,
Majoritateapoatemult mai
tdrziu qi-au dat seamade ne- care erau nuse de altd m[icula pe meloore$reraulnvoinJaei qi de faptul cd, fiind odtrunsSde harul Sfintei terpretatetot de maici. MulLiturghii, puteauita de orice te din celescriseatuncis-au
erain jur. Altd marenevoin- pierdut din cauzavremurilor
ce au urmat qi datoritd fap{5 era atunci cAndfrcea metului cd scrierile ei nu erau
tanii, nepundnddin cauza
bolii sd le facdcum trebuie, prefuite atunci la adevdrata
stdndin genunchi,se arunca lor valoare."
pur qi simplu cu tot trupul
,,Ascultareape care o inla pdmdnt.Mai trirziu.dupa deplineain mdndstireera de
arestarea
imoreundcu comi- bibliotecarl" ulterior fbcAnd
parteqi din comitetulspiritetul mdndstirii, n-a mdncat
nimic, spun6ndcd la mdnds- tual de conducerea mdndstire mdncareaera fbcuti <cu tirii. Se ocupa de inventaqi.pentrucd rul cdrlilor din mdndstire,de
blagoslovenie>
LU M EAC R ED IN T EI/apr i l i e2ol 5

19

IN ETERNITATE
PORIRETE

It

impdrlirea cdrlilor la maici,

de traduceri din limba greacd, traducind, in Perioada
cdt a fost in m6ndstire,scrieri ale Sfbntului Isaac Sirul
sau ale lui Origen."
..Maica Teodosiacduta
sd ii impace pe to!i. Eta gata
de sacrificiu oricind Pentru
a adqcelinigteqi Pace."
maicaTe..ln mAndstire,
odosia,care era o fire foarte
sensibild,sufereade faPtul
cd nu se putea ingriji singurd 9i fiindcd in chilie erau
cdte patru persoane,de multe ori chiar newAnd, le deranja pe celelalte,motiv
pentru care sufereaqi Pl6nsea adeseori."
Dupa retragereain m6ndstirea tradussi mai alesa
v ersrficatI mnele Sfhntului
SimeonNoul Teolog:a scris
si altepoeziicaren-auajuns
ia fie oublicatesauau fost
publicatemai tarziudoarin
in Ieaparitiilebisericegti,
lesraful Romande Sibiu. in
inimmdtoare bisericegti.in
calendarebisericeqtide la
Sibiu qi Timiqoara.
Odatd cu monahia Teodosia Lafcu vine in Mdndstirea Vladimireqti ca duhovnic qi preot slujitor gi fratele
Iovan Silviu, cdlugdrit la
Sihastrude cdMAndstirea
tre Episcopul Antim Nica in
1947,hirotonit aPoiin 1948
diacon qi in 1949 ieromonah
pentru MdndstireaVladimiiegti de cdtre EpiscoPulOradei, Nicolae Popovici.

fundamentatdpe deasaimpdrtdsanie,
fhcdndaceasta
intemeiatpe SlAntaScriPtur[ si SfAntaTradilie. Afluenia mare a credincioqilor
la MAn5stireaVladimireqti,
atrasbatdt de Personalitatea
pdrintelui qi a maicii stareie Veronica, cdt gi miqcarea
duhovniceascddin jurul vede aici.
trei de spiritualitate
n-au fostpe PlaculPuterii comuniste instauratela 6
martie 1945,care,sub masca democratic[, urmdrea
desfiinlareafenomenuluirelieios. MAn[stireaera un
g[impe rezistent in coasta
acesteia,pentru inldturarea
cdruiaa fbst necesardmobilizareamultor forle ale rdului. Aga au incePut qicandrile. Regimul a incePut Prin a
lace propaganddimPotriva
peleiinaielor la mdndstiri,
eruupetsiffateinsegiactele de credintaale credincio$ilor, erau restrdnsedrePturile si libertdtile religioase.
Monahia Teodosia,duP[

cum reiesegi din declaraliile date la ancheteleulterioare, incurajatd de luPta m[rturisitoare dusd de Pdrintele
Ioan, de dorinla de sacrificiu a celorlaltemaici in mijlocul cdrora trdia qi desigur
qi de propria trdire, a militat
pentru mdrturisirea credintei, recunoscdndsub masca atacdrli mistic i smului
negareacredinlei in Dumnezeu.Ce te Puteai aqtePta de la reprezentanlii acestui regim, care, dupd cum se
vede scris in ancheteleulterioare la carea fost suPusd
gi TeodosiaLa{cu,scriauintenlionat cuvintele Hristos,
Mdntuitor Maica Domnului, Fecioara Maria cl.tlite'
rd micd, iar anlicrist. diavolul culiterdmare.

Deten!ia
Anchetele la care a fost
supus[ monahia Teodosia durau foade mult, intre una pAndIa Patru ore,
datoritl dif,cultdtii ei de a

vtemurilor
Schimbarea
in cei qapteani de slujire la Vladimiresti, Pdrintele Ioan Iovan a militat Pentru o viat6duhovniceascd
20

a p ri l i e 2 0 1 5 /l -Lr N{ Fr ACIIEDIN]Fl

wwwlumeacredintei.(o

se exprima.fiind necesard intreruperea gi apoi reluarealor. Maicile qi persoanelecare au cunoscut-o

povestesccd atunci c6nd
obosea,,sebloca, nemaiputdnd pronunla cuvintele".
Din acestmotiv, dosarul de
anchetdcon{ine qi cite patru anchetein aceeagizi, iar
examenul medical, efectuat anterior anchetirii, preciza diagnosticul gi dddea
verdictul: ,,BunI de anchetd", cu menfiunea: ,,Anchetatrebuie sI decurgd
firI a se produce perturbdri
nervoase".
Perioadaarestdrilor qi
detenliei din viala monahiei Teodosiaincepe la data
de 30 martie 1955,cdnd,in
urma unei perchezilii ficute la MdndstireaVladimiregti, este arestatl de Securitate, aldturi de alte colege
din mdndstire.Este anchetatd timp de o lund la Securitatea din Galali. Dupd incheiereaanchetei,in anul
urmdtor, ladata de 7 martie 1956,se consemneazd
ca persoana,,nu estetransportabilS"(!), ceeace aratd cdrui,,tratament" fusese
supuslpentruafieducatd referitor la ceea ce trebuia sd spundin procesul
,,capilor MAndstirii Vladimiregti", care urma sI aibd
loc, gi unde trebuia s[ se infbligeze ca martor. Aceastd inrdutSlire a stdrii de s6ndtate face ca sd fie mutat[
Ia Spitalul Penitenciarului
Vicdreqti. Conform rapoartelor din dosarul penal,laT
februarie 1956esteincriminatd mai intAi ,,o limfogranulomatozd maligni" (cu
ww.lumeacredintei.com

semn de interogare), iar ulterior, la data de 7 martie

1956,estepus diagnosticul
de,,ruberculoziganglionarb gi enterocolitl". Intrebate, celelalte maici nu relateazdcd ar fi. fost batut6,
insd bdtaia, desigur, nu era
singurametodl coercitivd
folosit5 ...in anchete.
.,
i
pnlngrulflle meorcare
mite sunt superficiale qi nu
o vindec6.La 5 decembrie
1955 are loc procesul mai
susmenlionat,la caremaica, deqi cerutd a fi prezent5 de cdtre obqteamaicilor,
nu poate participa. Fiind intr-o stare extrem de gravd
- dupd cum concluzioneazd gi rczullaful examenului medical frcut la Spitalul
Vbcdregti: ,,Nu estetransportabild" -, este intematA in spital, unde i se fac
investiga{ii medicale, ajungdndu-sein final ca Tribunalul Militar Constanlasd
ia hotdr6reade eliberare pe
caz deboald.la datade 9

august 1956.Locuiegteimpreunf, cu maica Silvestra

gi sora Virginia, colegele de
chilie din mdndstire,la un
domiciliu forlat la Gurguiegti, de l6ngd comuna M6xineni, din judeful Brdila.
Un an mai tdrziu este chematd din nou in instan{d,
fiind acuzat[ de ,,agitalie
publicd", pentru cp ar fi delinut,,inscrisuri interzise".
Totugi, prin aplicareaDecretului nr. 421I 1955, esle
amnistiatd prin Sentinla nr.
136 din 6 iunie 1951 aTribunalului Militar Bucuregti.
Locuiegte in domiciliu obligatoriu, abia in 1970 putdndu-se intoarce in Braqovul
copildriei sale.

Dupiie;itea
dindetenlie
Imposibilitateade a se
ingriji singurd ii flrcea traiul deosebit de greu, fiindu-i permanentnecesard
o persoandde ajutor. Cele
careau ajutat-oin continuare,maicaSilvestragi
sora Virginia, au fost colegele de chilie 9i ajutor gi in
mdndstire.Tot la Braqov a
mai fost ajulatd q! de sora
Ana din Bragov.In continuare, s-a ocupat de traduceri imnreund cu Pdrintele
Dumitru Stdniloae, cdruia
i-a fost de mare ajutor. mai
ales pentru cd era in acelaqi
timp qi monahie qi inlelegea altfe^lexpresiile din Filocalie. In timpul regimului comunist, pdnd in 1990,
poeziile scrisede monahia
Teodosiaau fost cenzurate, datoritd caracterului lor
religios.neconvenindregimului, care vedea in toate
LUMEACREDINTEI/ aprilie2015

PORIREIEiN ETERNITATE

poeziile argumentede luptd

imootriva ordnduielii statului. Aqa cum maica pronun{a cu dificultate cuvintele,
tot datoritd misc[rilor involuntare.aveagi un scris
greu lizibil, poemelefiindu-i transcrisemaj oritatea
de doamna Veturia Vancu
din Bragov, incd dinainte de
intrarea in m6ndstire,put6nd fi astfel 9i publicate. In
mdndstire a fost ajutatd de
sora Irina, numitd ucenicd
de cltre maica stare{dVeronica, pentru a transcrie poemele maicii.

in mdnistire
Revenitea
sfirgitul
5i

a frcut o ocluzie intestinald in luna augusta aceluiaqi

an 1990,a plecat la spital
cu dorin{ade a nu se mai
intoarcepe propriilepicioare, dorintd tainicd a sufletului ce a fost ascultatdde
Dumnezeu.Acestei internbri i-a urmat sf6rqitul alergirii pbm6nteqti,la data de
6 august 1990,la vArstade
73 de ani, monahia Teodosia fiind inmormdntatd in
cimitirul mdndstirii de metanie. La inmormAntarea
fost prezentdgi soramaicii.
Pdrinteleloan lovan,duhovnic incd la M6nistirea
Plumbuita din Bucureqti,
P[rintele Teoctist, duhovn i c u l d e l a V l a d i m i regtiE i .
din parteaSfinteiEpiscopii.
pe atunci PdrinteleArhiereu
Vicar Casian,viitorul Arhiepiscopal Dundrii de Jos.

misticicregtini
Poeta
inpoezia sa misticb
cregtind,monahia Teodosia are ca temd iubirea, ca
unire intre om qi Dumnezerr,carese realizeazdpe
baza legifixli dintre mire
qi mireasd, o temd preluatd

din cartea Cdntarea Cdntdrilor Si comunb misticilor

creqtini.
PdrinteleTeofil Pdrdian
este cel care a redescooerit
$r a l acutcunoscutpuD rl cului din vremurile noaste poezia cea veqnic noud
a maicii TeodosiaLalcu,
oentrucarea avut o admiin conferinia!ie deosebitd.
lele qi predicile sale, Pdrintele Teofil rostea aproape
totdeaunapoezii ale maicii
Teodosia.
Pe to{i aceia care au indeolinitoribila lucrarea rdului, ,,Petoli i-a gtersdin
Cdrlile Vielii / Pdcatul impotriva Frumuse{ii." Sunt
ultimeleversuridin poezia
Iad suisd de TeodosiaLa!cu, suflet care a slujit frumuse{ea,oferindu-sej ertfb
oe altarul iubirii lui Dumnezeu.pentru a se desprinde de pdcat, aldturi de at6tea alte suflete nevinovate
care gi-au dat viala pentru
mdrturisirea credinfei.
MonahiaPantelimona
POPESCU
MAndstirea
Vladimiregt

Prin luna martie in anul

1990revine in mdn[stire, redeschiderea
mAnistirii aducAndo deosebitde
marebucurieatatei. cat gi
celorlaltemonahii, maica TeodosiacdntAndmereu
cdntarea VladimireSti, netnvins ce esti. O mare durere a fost insd momenful
in care a in{eles c[ Pdrintele Ioan nu va mai reveni in mdndstire.Nenutdnd
aoncepeVladimireqtiul fbra
epitrahilul pdrintelui, cAnd
22

aprilie 2015 / I-UMEA CREDINTEI

www.lumeacredintei.co

ff:sl
# ruug#:**#:

Film'Kw,lffi:re'*,ffi,B

REUINE!
NEBINE
EPLUS,
SI$TAHEA
cAtsiflatulenta.
atAtbalonarea,
Cnrnbinalje
sicarbune
activcaretrateaza
unicdin RomAnia
desimeticond
pentru
KebenePlusconline50
adulliestede4cprrl
n4 simeti(0nitil00
mgr;rbune
adiv.Doza
re(0mandata
(ompdmated!pi
pmspedul.
deprefent2
masprifldpali.A(staste
undispozitiv
mdkal,rittioatenlie
R0-Kebene
Plm-03/2015-2

S.C.TIRIPIA
S,A.
(luj- Naptra,
5trFabridi
nL124,1142$812M4.

FItE DEJURNAI-

Frinturi de amintiri

Bueuria
invieriiam

cdndbisericaera deiaasgunsdin spateleblocurilor. Cumpdram flori, mergeamcu bunica ,,sdtrecempe sub masd"
gi aqteptamcu rdbdaresd ne
v i n a ra n d u l . Z e c i de copi i
formau un rdnd lung carese
continuaafarddin bisericd,pe
trepte qi in curte. Apoi merr a im pr ej m u i td c u geam searala spoveditgi in
gard inalt de fier for- Joia Mare la impdftdqit.
jat qi aveanigtepor{i
Tot pe la aceastdvArstd,
rmpresionantepentru mine, o prietenda bunicii obiqnucare priveam lumea de la ia sd imi faci daruri de Paqti,
indlfimea unui copil de c6!i- incercandsd md conringaca
va anigori.Acelepo4i mi-au mi le-ar fi adus ,,iepuraqul".
rdmasvii in memorie pentru Era singura care avea obicecd le asemuiamportilof Raiu- iul 6sta.Le primeam bucuros,
lui qi pentru cd tot ce era din- dar niciodatdnu am crezutin
colo de ele eracevasoecial. ,,iepurag".Cum ar fi putut un
Apoi s-au construit din- iepure sdvind in orag,sdurce
tr-odatd blocuri inalte de la etajul 3 gi sd intre in aparjur-imprejur qi biserica nu tamentul ei ca sd lase acos-amai vazut.Primeleamin- lo cadouri pentru mine? $i
tiri legate de Paqti le am de mai era ceva. Un ,,iepuraq"

descoperit-o
in biserieaelincartier.Fe
atunci,biserieanoastrS
aveaincdo curtelarod
gi iuminoasicareii
dddeapenspectiv6.

24

aprilie 2015 / l-UMllA CREDI\IT El

lopdie cu toate cele patru picioarepe pbmAnt.Cum putea

sdmai findcadourile?
Nimeni
nu mi-a rdspunsla acestenedumeriri gi povesteacu iepuraqul nu a finut.
A venit apoi revolu{ia gi
l6ng[ blocul nostru a inceput sd se construiascd
o bisericd noud. O vreme. odrintele
a fbcut slujba sub un salcAm
in parc, apoi intr-un paraclis
amenajatintr-o ha15metalicb.
Aici am descoperitdeniile.
Canonul cel mare qi Prohodul. Aici am stat pentruprima datdla o slujbdde Inviere pAnddimineala qi am adus
qi,,lumini".
acasd,pagte"
O in(elegere mai profundd a Invierii gi o bucurie mult mai intensd am ar,rtr
dupd ce am descoperitS{bntul Munte gi am petrecutacolo SfintelePagtide catevaori.

Rigurozitatea tipiconald, frumuselea cdntdrii qi in general

seriozitatea pirinlilor athoniJi in tot ceea ce fac a fost
pentru mine o adevdrati revelalie care m-a odihnit qi
mi-a ardtat Ortodoxia in toati splendoareagi profunzimea
ei. In Athos, bucuria Invierii
se regdseqtepe chipurile tuturor, iar ,,Hristos a inviat!"
estesinguru[ salut. Bisericile sunt impodobitegi inmiresmate cum nu sunt nici de
hram, iar clopotele vestescinvierea aproapefbrd oprire intreaga SdptiimdnaLuminatd.
Imi amintesc cd odatd,
in Siptdmdna LuminatI, am
pornit cu un grup mare de
pelerini qi p[rinti de la M6ndstireaVatopeducltre Colciu. La Colciu trdia vestitul
Pirinte Dionisie lgnat. De
fapt, pelerinajul nostru iqi
www.lumeacredintei.com

avea ca scop intdlnirea cu

sfin1iasa. PdrinteleDionisie, care nu ieqise din Sfdntul Munte de zeci de ani, era
acum la o vdrstd inaintald,
dar iqi pdstrase asculimea
minlii qi iscusinla de duhovnic, fiind cdutat de mu[i pentru sfat gi spovedanie.In ultima parte a viefii, Pirintele
Dionisie iqi pierduseinsl cu
desdvdrqirevederea.
Pelaamiazd am ajuns la
Colciu. Era senin qi qn soare
bl6nd. iar linigtealocului nu
era intrerupti decdtde ciripitul c6te unei p[s5rele. Pdrinlii au scos oud roqii qi cozonac.Pirintele Dionisie a ieqit
gi sfin{ia sa afard pe bdncu!5. S-a format un qir indian
gi toli am inceput si trecem
sd ciocnim cdteun ou rogucu
bdtrAnul. Dupb ce am ciocnit, m-am dat deopartegi am

inceput sI m[nAnc, uit6ndu-md la qirul care seperinda

prin fala pirintelui. Atunci
am realizat un fenomen interesant.Bdtrdnul, in afarl de
faptul cd nu vedea,nici nu
cunoqteape nimeni din grup,
dec6t poate pe vreunul dintre
pdrinlii de la mdndstire. Cu
toate astea,cdnd se apropia
un grec, pirintele intindea
oul pentru a ciocni qi spunea primul, mai inainte ca
acela sd apuce sd zicd ceva:
,,Xprot6q Av6orq !". Grecul
rdspundeafiresc, in limba sa:
,,Alr10rbgc,v6otq!", ciocnea
gi pleca.Apoi, dacdveneaun
romdn la r6nd, pirintele spunea: ,,Hristos a inviat!", iar
acelarlspundea:,,Adev5rat
a inviat!", ciocnea qi pleca.
Cum gtia plrintele dacd cel
ce ajungea in fala lui era romdn sau grec? Am inceput sd
urmdresc atent. PSrintelenu
gregeaniciodatl, dar o frcea
cu atdta naturalele inc6t nimeni nu bdga de seamd.Am
tras deoparteun prieten gi
i-am qoptit ce am observat.
Urma tocmai atunci un bdiat
din Rusia. Aqteptam amdndoi sd vedem ce va face pdrintele. CAndrusul a ajuns in
fa{a lui, bdtrdnul a exclamat
in limba romdn6: ,,Mdi, dar
sunteli atAtja,de unde sd qtiu
eu care de pe unde sunte{i?".
Am avut sentimentul cd bdtrdnul incerca s[-gi ascundd
darul pe care il avea. Cred cd
agaa qi fost pentru cd din clipa aceeapirintele nu a mai
spus nimic primul, ci i-a 16satpe cei care veneauin fa{a
lui sb spundei urareamai inl6i, iar el s-a mulgumit doar
sd rdspundl fiecbruia in limba in care i se vorbise.

LUMEA CREDINTEI / aprilie 20l5

FILEDEJURNAT

ochi
cuptopriii
Viz6nd
[umini
SfAnta
Apogeul amintirilor lesate de Invierea Domnului
i u f os t c ele dou d p e l e ri n a ie la I er us alim .i a r v e n i re a
Sfintei Lumini in SAmbdta
Mare a fost de fiecare datd
momentul de maxirrl intensitate. De fapt, cred cd tocm ai s t ar eade ha r g i b u c u ri e
nespusdcareinsole$tevenirea Sfintei Lumini estecea
m ai c lar ddov ad da a u te n ti citdlii ei. La cel de-al doilea
drum, c6nd am iegit cu mdn unc hiulde lum a n d ria p ri n s e in c ur t eadin l a l a B i s e ri cii Sfintului Mormint, imi
venea s d aler g g i s d s tri g .
Imi venea sd sun pe toata
lum eagi s d f ac p e to l i p a rtagi ai bucuriei mele. Mdcar sd audd gi al{ii clopotele
de la Sf6ntul Mormint care

intotdeauna se trag aict intr-un chip apalte,specificqi

unic. $i am hot[rdt sd sunPe
PdrintelePatriarhTeoctistPe
mobilul personal.Nu indrdznisem niciodatd sd folosesc
acel numdr, dar il aveamsalv a t i n te l e l o n .A m sunat5i
mi-a rdspuns.Cu mare emo1ieam spus:,,BinecuvAntali,
. a,dar
P a ri n tePa tri a rh !",,D
cine este la telefon?", m-a
Am eviintrebatcu bldndele.
tat rispunsul qi am continuat: ,,Am indrdznit s5 vd sun
pentru ci acum Pufind vreme a venit SfAntaLumind
aici la Ierusalim qi am vrut
sd vd impdrtdqescbucuria!".
,,Mulfumim, mullumim, dar
ce se aude zgomotul acela?
Cine e la telefon?". ,,Sunt
cloootele de la SfAntul MormAnt, Preafericireavoastr6.
Vd sun de aici, de la Sf6ntul
Mormdnt! Din Ierusalim!".

a p ri l i e 2 o Is / 1.Ll\' lLACl{ LIll\i 1i:l

,,Aaa, daaa... Mulfumiml

Mullumiml Pdi sd transmrteli acolo pdrintelui superlor leronim binecuvdntarea
noastrd!". Bucuria Sfintei
Lumini qi cdldura Pdrintel ui P atri arhTeogti stmi -au
umplut inima. In noaptea
de Inviere am luat lumind la
i nceputulsl uj beide l a bi serica romAneascddin Ierusal i m gi am i e9i t.A m i nconj urat Sfdnta Cetate singur, pe
jos, pe ldngd ziduri, cu luminarea aDrinsAin mdnZ
gi m-am iniors la inceputu
Sfintei Liturghii. In vreme:
preai ubi tulP dri ntt
aceasta.
Patriarh Teoctist rostea pe
Dealul Patriarhieiultima s;
predicd de Pagticoncentr6nc
totul in cdtevacuvinte: ,,Pen.
tru cregtini nu existdmoarte
Creqtiniinu mor niciodatdl''
VLADAREAN.
SiIviu-Andrei

www.lumeacredintei.c:

oRl
DouA
DE
-TlvnTA
TRfuEITE

+ Q10
asprcardio' MtxoMEGAS

stiri
organismuluiin
refacerea
; 5usline
deoboseali.
la
- contribuie
antioxidanti
I Acliune
liberi.
radicalilor
neutralizarea

b6p#ardio'
MrxgfiEGAS

siniti[iiinimii
I Ajutalamenlinerea
giavaselor
des6nge.

/Erapia

produselor
prospertul
vi rugims; consultati
suplimentare
Pentru
informalii
alimentar
A(esta
esteunsupliment
dnitilil
profesionittil0r
dindomeniul
estedeiinatex(lu5iv
Acest
material
- 0y2015-17
R0-A5PM

S.(.TERAPA
5.4.
(luj- Napca,5tr
N.124,
)121203811AA4.
Fabricii

REPORTAJ

$coaladuhovniceasci
iiin StradaArmataRogie

?ntr-olnsoritdzi de 9 augilsti S01a pleeatla Domnuisufletulbravului

uciderea luide cdtregeneralu
prin mi;elease6
nostrudeln'lnito:'MihaiVcela,
AustrieiRudolfal ll-lea.Teribila
8asta,laordinul?nrp*ratului
GheorEhe
deTurda,prin decapitare.
pe
nu
eleparte
erinr6s-apetrecut CIc*lnrpie,
unde seodihne;te
ioc,gas!rnn:orrn*ntr-li
Astizi,in aeelagi
ehiarin
lui MihaiViteazul,
trupulf5r5cap9iMlonun:entul
MihaiVodS.
?nMSnastirea
fata portilorde ivrti'are

La aceastdmdndstire
din judeful Cluj, construitd dupd planurile vechi ale
Mdnasti riMi
i hai V odadi n
Bucureqti, la 3 kilometri
sud de ora$ul Turda, l-am
intAlnit pe bldndul ieromonahIl i e H anuskiduhov,
nicul obgtii formate din 10
neostenitemdicu{e.Cu bundtate.rabdaregi smerente
mi-a destdinuit din inceputurile viefii salein slujirea
lui Dumnezeu gi desprecalea tainicd pe carei-o pregatiseMantuitorulaldruri
de duhovniculsdu.

CopilSria
giprima
chemare

Incd din cooildriea fos:

legatde acestloc undema'
tdrziuaveasd se construia
cd mindstirea, ldng[ morm6ntul lui Mihai Viteazul.
cdci negreqitin vacanlele
de primdvard gi vard venea
ai ci cu mai mul l i pri eteni
din Turda, pe jos, merg6nc
oe hotar. vreo 6-7 kilometri. Aici sejucau de-ardzboiul cu arcuri qi s[bii din
28

a p ri l i e 2 0 I5 / l- i i11l:.1t l{ l:illN ii:i

cAtevamdtugiale saleau
fost cdlugdrile.Dar nu acest
lucrua lost determinant.
irnpreundcu colegii din
l i ceu.a organi zat
o excursi e
pentrua vizita mAndstirile
din Moldova. Pe cdnd mergeaudintr-o mAndstireintr-alta, vdzdndvia{a pe care
o tr[iau monahii de la Mdnistirea Sih[stria, a trdi t pri mul gand.ca o l ai nd.
cuibdrindu-i-seundevain
adAnculsufletului, spundndu-qii n si ne:..C el i al a l rumoasdqi lini;titd esteaici la
m6ndstirel".Atunci i-a venit primul gAndde a se cdlugdri, dar fhrd sd fie ceva
hotdrAt,concret.

Adoua(hemare
,: ,
,.,

1emn,parcdreconstituind
renumitele bdtilii reourtate
de marele domnitor iomdn.
Alteori veneaimoreundcu
familia. cdnd se organizau
diferitesdrbdtoricdmoenegticu ocaziazileloide 1
Mai 9i 23 August.
Prima chemarecdtre
Hristos gi mdndstirea venit
mai tdrziu,lavdrsta de 22
de ani, pe cAndfbcealiceul la seralqi lucra in acelagi
timo in CombinarulChimic

A termi natl i ceulqi i ntre timp trecuseprin aproape toateetapelevielii, inclusivarmata.gtiinddestul

de clar ce poates6-i of-ere
trdireaaceastalumeascdla
cei 26 de ani pe care-i avea.
Prieteniilui din aceavrerne
organizauin fiecaresAmbdta petrecericu fete.muzicd gi toate ingredientele,la
careera qi el invitat, dar nu
simleanici o implinire sau
satisfacliein aceaatmosferd
din Turda. In aceavrernenu carese crea.ci dimpotrivd.
Timpul treceagi parera prea apropiatde Dumcd nu-gi gdsearostul, iar la
nezeu,mergearar la biseri c d .d o a rl a ma ri l eo ra z un moment dat i-a venit din
nou acel gdnd de a merge
nrce,trlmls oe mama sa $l
la mdndstire.S-a frdmAnnu simlea vreun ataqament
tat zi l e i ntregigi i n D umi ni l o mn ' u l u i .
l a l ad e l a c a g uD
ca de Florii a anului 1979,
Totuqi,in familie, pe lAngI mama sa,avearude care dupace a veni tde l a sl uj bd, i-a zis mamei cu hotdr6aveaucredin!6 in Dumnere: ,,Md duc la mdndstire".
zeu.Bunicul din nadearrade strand Mama lui nu s-aimpotrivit,
mei a lost cdntareq
cdci cuno;teapreabine cuin satul Pddureni,in apropierede CdmpiaTr-rrz,i.
iar
vintele Mdntuitorului nostru
I-Ljh,lL-AuRll)1nr-f l'li / aprilie 2015

REPORTAJ
Iisus Hristos:,,Dac[ vrea
cineva sd vind dup[ Mine,
sd se lepedede sine.sa-gi
ia crucea gi sb-Mi urmeze Mie" (Matei 16,24), dar
totodatd i-a spus cd pe Strada ArmataRogiedin Turda a venit un cdlugdr care
slujeqtela capeldqi c[ ar fi
bine sd discuteqi cu el. A
trecutPa$tele.iar in Saptdm anaLum inatds -ad u ss a -l
intdlneascd.Cblugdrul nu
era nimeni altul decdtcel ce
aveasAdevindInalt PreasfingitulM itropolitAndrei
A ndr eic ul.P ea ru n c i v. i i to rul mitropolit purta numele de Ioan qi c6nd a aflat de
la tAndrulIoan (Nelu) - cdci
tot agail chemaEipe viitorul PdrinteIlie - cd doreqte
s[ meargdla mAndstire,s-a
bucuratnespus.I-a propus
s[ meargdla Mdndstirea
Putna nentru cd aveaunele cunogtinleacolo qi i-ar fi
: ,'
impreund
cuobgtea

aprilie 2O15/ l-t-liUEA CR.EDINIEI

de P[rintele Victorin, stauqurat intrarea.Avea nevore{ul mAndstirii de la acea

ie de sprijin, avAndin vedere prigonirile la care erau vreme. Dar in scurt timo
s u p u qm
i o n a h i i9i monahi i - gi-a dat seamac[ nu era deloc aceaatmosferdDecare
le din parlea regimului coo vdzuse cu ani in urmd
munist, datoritd Decretului
qi dupd caretdnjea,pen410 din anul 1959.(Acestru a se apropia mai mult
ta orevedeacd numai bdrbalii careaveauimplinili 55 de Dumnezeu,unde sd aibd
d e a n i p o t d e v e nic5l ugdri . timp mai mult de rugdciuresoectiv50 de ani la femei ne. Dimpotrivb, era foafte
pentru a deveni cdlugdrile,
mult[ muncd fizicd. A vorc u c o n d i l i ad e a nu fi cdsS - bit 9i s-a slituit cu Pdrintel e C l eopa.i ar i n si neal ui a
torili gi de a renunlala pendecisci nu va r[mdne. Tot
sia de stat.)TAndrulmirean
aici i-a cunoscutpe Pdrintearefuzat. soundndu-icd ar
vrea la MdndstireaSihdstria le $tefanNufescu9i pe P6rintele Lauren{iu, actualul
pentru cd iqi doreqteun loc
staretal Mdnasti riS
liniqtit, a$acum v[zuse el
i tdni qoaradin judeful Vdlcea.Ei
cu ani in urmd cd era acolo.
Ydzdndcd e hotdr6t,Pdrin- erau pe atunci doar fra{i de
mindstire. Cu ei a vorbit gi
tele Ioan Andreicu! i-a dat
le-a comunicat hotdrdreane
binecuvdntareasd meargd
careo l uase.i ar oe l 4 auunde igi doreqte.
gust, dupd ce seimpliniseAstfel.pe datade 29 iurd abia 2 sdptdmAnide cind
lie a nlecatla M6n[stirea
era la mdndstire,a plecat
Sihdstria,unde a fost primit
::i:,ai:jrl

!1.-1rn:t*:',,.

wwwlumeacredintei.(o

acasd.Poatecd fuseseprea
devreme sd facd pasul c6tre
o cale anevoioasi, care de
multe ori cere inainte pregltire duhovniceascd.

,,Bisericu!a
depeArmata
Rogie"

'

"

De cum s-a intors in

Turda a mers la Pdrintele
Ioan, pe care|-a gdsit in bisericd qi i-a spus c[ a venit inapoi, dar cd oricum
nu vrea nici si se mai insoare.P6rintele i-a spuscu
blAndeleqi inlelepciune:
,,Nu zice niciodatd treaba
asta...".Afunci el qi-a spus
in sine cd poate doar dacd
va fi voia lui Dumnezeu.
A mai trecut o vreme
frcdnd naveta de la Cdmpia Turzii la Turda, unde lucra in Combinat qi pe ldngd
astaiqi gdsiseloc qi pentru a cAntain stranabisericii de pe ArmataRogie.
Ii pldcea foarte mult atmosfera de aici pentru c[ Pdrintele Ioan, care ii devenise intretimp qi duhovnic,
qtia cumva sd adunemult
tineret. Foarte mul{i dintre aceqtitineri care veneau
la slujbele linute la cape16de viitorul mihooolit au
ajuns la r6ndul lor irreoli 9i
profesori universitari, cum
4r fi Pdrintele decan Vasile Stanciu, Pdrintele decan Emil Jurcan.Pdrintele prof. univ. Vanca qi al1ii.
Din ce in ce mai mulfi tineri
se strdngeauacolo duminic d d e d u m inic dqi nu num a i .
iar Securitateaqi cei de la
Partid au inceput sd urm6reascdindeaproapece se intAmpld la bisericula de pe
Armata Rosie. cdci in acele

vremuri erau interzise astfel de adundriinff-un numdr atdtde mare.Pe atunci,

slujba deveniseaproapeo
formalitate indeolinitd de
preoli, care erauatent supravegheali qi unde nu parti c i o ama i n i me n i .b i s e ri ci le nind goale.PdrinteleIlie
Hanuski povestegtein continuarecum aici. pe Strada Armata Rogie, s-a fhcut
o adevdrati teologie. Exista
un program liturgic fo4rte
special pe care-l linea Inalt
Preasfin{ia
sa atunci.Dimineala era Sffinta Liturghie,
dupl-amiaza erau vecerni i.
acatiste,paraclise qi chiar
litea catehezein fala mullimii de tineri.Uneoriorganiza pentruei dilerite excursii
qi pelerinaje.Acest lucru
era total neobiqnuit pentru
acele wemuri sumbre ale
Epocii de Aur, dar Pdrintele Ioan qtia cum sd-i atragd
pe tineri gi sd le vorbeasc6
despreinv5![tura MAntuitorului Iisus Hristos si a textelor patristice binemoqtenite
de la Sfinlii Pdrinfi. Tot P5rintele Ioan, viitorul Mitropolit Andrei Andreicu!, le

orgatiza petrecerile de Anul

Nou intr-un- cadru frumos,
creqtinesc.In acestfel, aici
la capela de pe Armata Roqie se formase o comunitate cregtineascd
autenticice
incet-incet a devenit un fenomen care avea sd fie cunoscut ca ,,Bisericula de pe
Armata Rogie" - unde slujegte un cilugdr.

Securitilii
in vizorul
. Plrintele Ioan il tot indemna sd se facd preot, dar
tindrul Nelu ii r[spundea
mai mult in glumd:,.Atunci
cdnd vb vefi face Dvs. episcop am sd md fac Ai eu preot". Nelu gtia ci la starutul pe care il avea pdrintele
in acele vremuri totalitare
nu ar fi putut si fie episcop niciodat[. Pentru a putea ajunge in ierarhiile inalte bisericeqti trebuia sd fii in
,,gratiile" Securitdlii qi a celor de la Partid, or pdrintele era din toatd fiinta sa in
slujba lui Dumnezeu gi nu
outea
face voia lor.
^
Duhovnicul Ioan era urmdrit constantde Securitate. Veneauadeseala caoeld

I-LrVlEACREIIINTEI / aprilie 20ls

REPORTAJ

:
I
,,

pentrua supraveghea
indeaproapeactivitatea din Armata Roqieqi ani de zile nu
l-au sldbit deloc.Astfel s-a
intdmplat gi pe data de 2 februarie1983- poveste$te Pdrintele Ilie -, cAnd a

intrat in bisericd slujba nu

incepuse.fiind inca preadevreme.A observatcd doud
doamne au cumpdrat cdte
40 de lumandrigi i s-aparut ceva susDect.Atunci
s-agindit sa iasapAndafard si sd observemai bine ce
se intdmpl[. S-a prefbcut cb
mergel a magazi nulde vi zavi pentru a-qi cumpdra
ceva,iar la intoarcereunul
dintre securiqti l-a oprit in
stradd9i a inceput s6-l interoghezedesprece se intAmpl d i n bi seri cd.
E l a spuscd
urmeazdsd se lind slujbd qi
aooia i ntratdi n nou i n bi sericd,frrd s6-qidea seama
careera scooulintrebdrii
lor. in acestiimp, Pdrintele Ioan soovedeainainte de
A lnceput
sluJDel.
lnceperea
slujba, a linut apoi qi o frumoasdpredic6.Dupi-amiaza itsd, la Vecemie, tAn6rul a observatsupdraregi
amdrdciunepe fala duhovnicului sdu.Pdrintelei-a
povestitcd i-a fost perchezittonatd de cltre Securitate
intreaga locuinlb, iar lucrurile erau rdv[qite gi rdsturde a g5si
natein incercarea
orobabil ceva incriminaior desoreactivitateasa de
la capeladin StradaArmata Roqie.Nu era prima datd
cdnd i se intdmolau astfel de experienle.Au fost
momente cdnd Securitatea
obignuia sd intrerupd slujba
pentru a-l arestaqi nu o dat
a fost amenintat cu moartei
mers ca de olicei la slujba
de la capeld.In fala bisericii Pentru tAndrulNelu, Pdrina observatmaqina Securitd- tele Ioan a fost intotdeau!ii. Ei n-au qtiut, dar pe unul na un model ,admi rdndu-i
dintre securiqtil-a recunos- rdbdarea,curajul qi mai ale
neclintireaintru credin!air
cut, fiind un fost coleg de
Iisus Hristos.
liceu din altd clasd.CAnda

aorilie 2015 / l-l.l\{EA CREDINI FI

www.lumeacredintei.<:

Dupd revolu{ie, acel securist (fost coleg de liceu)

avea s6-i povesteascdfelul
cum au actionat. Pdrintele Ioan, viitorul mitropolit,
locuia intr-o casdcare avea
curte qi unde mai locuiau
dou[ familii, dintre care una
era o familie de pensionari.
Pentru a fi liberd casaqi a
nu fi vdzufi, uneia dintre familii i-au trimis ingtiin{are
de a se prezentala primdrie
pentrua pldti impozirul.iar
familiei de nensionari i-au
dat trimilere la spital pentru
analize.lnacesttimp au intrat qi au plantat microfoane
in toatb casa,au perchezilionat locuinfa frrd un motiv
anume,ci mai mult cu scopul de a intimida. Tot de la
fosful securista aflat cd acele doamnedin biseric6erau
colaboratoareale lor aduse specialpentruaceamisiunede la Cluj-Napocagi
ci ele trebuiau sd-l identifice qi sd-l supravegheze
pe
PdrinteleIoan in biseric[.

pentru a se asigurac[ va fi
prezentacolo pe toatd durata slujbei.

Atreiachemare
giloculdesuflet
alPirintelui
llie
Anii au trecut qi dupd
1990PdrinteleIoan a fost
n u mi tE p i s c o pd e Al b a . i a r
atunci l-a chematpe Nelu qi
l-a intrebat: ..Te duci la m6ndstire?".DunI cum fusese promisiunea fbcutd duhovnicului cu ani in urm6,
i-a spusca da.A mersprima dald la MdnbstireaPoqagadin judeful Alba, iar
in anul 1991 a fost tuns sub
numelede Ilie. duo[ ce in
prealabil a fost lbcut diacon
qi apoi preot celib. Mai t6rziu a primit o parohie la Cecdlaca,in judeful Mureg,
unde a stat mai bine de un
an, apoi la Me^sentea,
l6ngd
Galdade Jos.In anul 2004
a v e n i t l a Md n d s ti reM
a dgina ca stare!,dar parcd tot
nu-qi gdsealocul unde sd se

aqezedefinitiv pentru a sluji

D omnul ui .
A fost voia lui Dumnezeu cair anul 2012 sd vind
stareli n l ocul l ui dragdi n
copildrie,odat[ cu venirea unui grup de maici de la
MAndstireaSalva.Aici, intre timp, se construiseo frumoasdagezare
monahald,
MdndstireaMihai Vodd. Ridi catdi n anul2002,l a i ni liativa Mitropolitului de
atuncial C l ui ul ui .Maramuregul uiE rS dtaj ul uil.nal t
Preasflnlitul Bartolomeu
Anania, mdndstireaa fost
construitdpe parcursulmai
multor ani in semn de cinstire qi aducereaminte a curajului unui principe valah
ce a infricogat tard,tdgadd
InaltaPoartdOtomandnrin
campania spre Istanbul, dar
qi al tei mperi ial e E uropei .
in lupta pentru neatdmare,
dar qi pentrua pecetluiprima Mare Unire a neamului
nostru.
Laurentiu
COSMOIU

l-UMEA CREIIINTEl / aprilie 2015

DOCUMENTAR

Duca330
Gheorghe
Cade at8teaori,ne
afl5minainteaschllelor
La330de
uneiefigii.
sala
anide latrecerea
Domnul,viala;i domniileluiGheorgheVodd
DucaseirnPundrePt
folositoainstrurnente
realitalii
reinieleEerii
eeneinconloard.
Aprilie 1685.Prizonieral
polonezilor, GheorgheDuca,
domnul Moldovei, seindreaPtd cdlre Lvov. Ajuns in aPropiereaSucevei,,,auPoftit Puiintel laptesd mdndnce;eard
femeia,-gazda,i-au risPuns:
<N-avemlaptes6-1iddm cd
au mdncat Duca Vodd vacile
din leard.mdnca-l-arviermii
iadului cei neadormi{i...)Cd
nu qtiafemeiaaceeacd esteel
singur Duca Vodd; eardDuca
Vod6, dacdau auzit aqa,au inceputa susPinare
9i a PlAnge
cu amar" ( [on Neculce).Imasinea cronicarului este comfletutA, pentru mulli dintre
noi. de oorlretul domnitorului croif de cdtre Mihail Sadoveanuin Zodia Cancerului
sau vremeaDucdi-vodd.
Pohivit izvoareloq acesta esteun grec rumeliot care,
inso{indu-qifamilia ce sperd la un trai mai bun.ajunge
in Moldova. La incePut este
ucenic intr-un atelier de aba.
Printr-o int6mPlare, atrage
aten{ia lui Vasile LuPu, care
ii oferd $ansade a face Parte
dintre slugile sale.Inteligenp, loialitatea,simlul practicqi
34

aprilie 2O15/ LLI\'{EA Ci{EDl}i

arta intrlrii in voia stdPAnului de repopulareasatelor,solulio

sduii faciliteazd ocuPareace- nareapricinilor aduseinainte-:
lor dint6i demnitEli.Nici duPd estedreapt6,aqaincdt, Potrivit
incheiereadomniei Protecto- lui Ion Neculce, ,,le era tufurului sdusitualia nu i semodi- ror cu bine...cAtnu sePldnge
fic6. SubEustratieDabija ob!i- nime nici de o strdrnbdtate".
CredinciosPor{ii, se suPu
ne ranzulde marevistiemic9i
incredireadoamneilirii' care ne cererii Marelui Vizir Ah'
nu ezitd a-l cdsltori cu fiica med PaqaKdpriilii de a su"
initiativelehanulu
ei, Anastasia.La moarteaso- Draveghea
tului ei. Dafina Doamna este brimJii ce intervenisein Ba
becisdsd iqi impund ginerele sarabia contra tdtarilor no
petronulMoldovei.Drumun- hai ocrotili de otomani. Zelu
ie la Stambul,darurileimPe4i- domnului Moldovei in inde
te cu generozitate,intervenliile plinireasarciniiprovoacisus
Cantacuzinilor qi CuPdreqti- oiciuni sultanului Mehmed a
pe il
iv-lea care,bazdndu-se
loE rudele ei, determind inlui
Duc
neprietenilor
trigile
noiembrie
in
toarcereala Iaqi,
1665,a lui GheorgheDuca ca Vodb. disounemazilirea aces
domn. Politica lui nu diferd-de ruiain mii 1666subbdnuia
cea initiatd de socrul sdu.In- la de necredinJ5qi numirea I
tire$e proPrietn{ilemdndstiri- Iagi a neexperimentatuluiIll
lor gi aleboierilor.sePreocupa agAlexandru. Ajuns din no

fEr

wwwlumeacredintei.co

plecareapadigahului:Duca
Vod[ este acuzat din nou de
Irddare, este indepirtat de pe
tron, arestat gi dus la Istanbul, doar darurile bogate qi
intervenlia Marelui Vizir salvdndu-i viafa. Ca gi in urmd
cu cinci ani. invinuirile sunt
gtersede pegchequri,iar in decembrie 1673 intrd,in Bucureqti ca domn. Bundvoinfaprimei domnii in Moldova este
reluatd in Jara RomAneasc6. Se preocupd de popularea satelor qi de stabilirea de
relalii bune cu boierii. gi astfel, cei cinci ani de domnie
in capitala Imperiului Oto- mocniri.
se dovedesc fagti pentru Jarb.
man, GheorgheDuca reugegIncursiunile in Moldova
In 1678,in urma numirii ca
te sd indepdrtezesuspiciunile ale titarilor nohai din Bugeac domn a lui $erban Cantacude tddare qi sepreocupdde re- constiruie,in aceeagimdsur6, zino qi a inldturirii din jilful
c[pltarea tronului. Moartea,in motiv de ingrijorare.Supugiai de la Iaqi a lui Antonie Ruset,
noiembrie 1668, a lui Iliag il
sultanului, singurul mijloc de Duca Vod[ revine la Iagi. Prireaducepe ffonul Moldoveipe a-i indepdrta este diplomalia. mii ani de domnie sunt b16nzi.
ginereleDafinei. Adoua dom- $i strdngerearelaliilor cu Jara Jara a fost supusddisnugerinie estein mod radical diferi- Romdneascdgi Polonia.
lor qi cheltuielilor pentru susti de cea dint6i. inconjurat de
Proiectul otoman de ocu- linerea campaniilor militare
rude gi de prieteni greci care pare a Camenilei, in vara lui
otomane. Sunt reduse ddrile
acapareazd pincipalele dem- I672,il implicl qi pe Gheor- qi scutitenumeroasecategorii
nitili, el impune dlri noi, creq- gheDuca.Care.ca gi odinioa- sociale.Dupi trei ani se reimte cuantumulcelorvechi, ajutii rd, cautdsdiqi dovedeascd1o- pune aspnmeacornruelpreceobqtile monahale9i inal{a M6- ialitatea falAde Poartl nu doar dente.Impozite noi, pedepse
ndstireaCet5luia ca loc de re- prin oferirea planurilor cetSlii, exemplarepentru cei ce nu le
fugiu in cazul ameninfirii. O pregdtireaproviziilor qi facili- pot pldti, sdrdcirealSranilor qi
weme, tara se supune.$i poli- tarea traverslrii de cdtoeturci tdrgovegilor.
umilirea boieriticii fiscale,qi asprimii domnu- a Moldovei,dar giprin primi- lor, abuzuri impotriva preolilui. Apoi, in decembrie1671, rea fastuoasda sultanului la lor. Totul sub pretextul ?ndaboieri mici qi mijlocii din Or- Iaqi, ingdduind chiar sivdr- toririlor fa!5 de Poartd, deqi
hei, Soroca qi LdpuqnaHdn- girea rugdciunii de vineri de motiwl real, in mare mEsuceqtilor se ridicd la luptd qi c[tre oaspeli in biserica Sfin16,este dorinfa de alimentare
pornesc spre Iaqi. Ajungi in tul Nicolae Domnesc.Pentru a opulenlei curfii domneqti.O
capitald, cer domnului pir6Mehmed al fV-lea toate aces- noud revolti a boierilor orhesireatronului. GheorgheVodd te manifestdri sunt fireqti at6- ieni, in 1679, estestinsSinase refugiazdin Valahia qi cere ta timp cat vin din parteaunui inte de a se extinde. O parte
ajutor turcilor. Care, stinghe- supus.Este mai atent la plAn- dintre cei nemullumili se rerili de dezordineadin Moldo- gerile rudelor celor mor{i in fugiazd in Polonia qi in lara
va, i-l acordi imediat. Revolta revolta din iarnb 9i la jalbele Rom6neascd.
se stinge din cauza indecizi- boierilor revoltali de pierdeRelafia cu otomanii il inei capilorei. Pedepsele,
dintre rea rangurilor gi de ddri. Ur- v5lasepe domnul Moldovei
cele mai aspre,sting ultimele mareavine la scurt timp dupd cd darurile gi amabilitatea nu
www.lumeacr6dintsi,com

LUMEACREDINJEI/ aprilie2015

sunt suficiente pentru p5strarea tronului. Cheia o constituie qtiinla de a le fi indispensabil.Confficteledintreruqigi

turci olerd ocaziaafirmdrii calilalilor de mediator.incheierea, in februarie1681, a pdcii
de la Radzin, cu contribulia
sa, esteuna dintre implinirile
majore ale domnitorului. Cu
atdtmai mult cu c6t Ucraina
dintre Nipru gi Nistru, cedati otomanilor de cltre ruqi, ii
este incredinlatl spre administrare in calitate de hatman
in schimbul unor sume deloc
modeste.Rezultatul - Gheorghe Duca devine,,domnal f5rii Moldovei9i al Frii Ucrainei". Pentrucontemporani,
mai alesal Ucrainei,cdci inspectdnd adesealocalitdlile
de pesteNistru, stabilindu-qi
a doua reqedin{Ela Nemirova,
implicat direct in colonizarea
de moldoveniin noilesate,zidind cur,tidomneqtila Jiganauca qi ziduri putemice la Kanev,pareauita de problemele
de la Iaqi. Iar zvonul ci ar dori
sddevin6,cu acelagisprijin al
turcilor, principe al Transilvaniei gi intregitoral Ucrainei,
st6meqteingrij orareaboierilor
35

aprilie 2015 /LUMEA CREDh-'fEl

moldoveni. De fapt estedoar.

dovada asumlrii unei responsabilitdli.cdci ,,acealard primejdioasdde hotat" eraocoliti pdndatuncichiarde trimiqii
turci din cauza instabilitdlii
sale. Duca promite scutirea
de ddri, respectareadrepturilor cazacilor,ajutor in orice
disputi cu otomanii at6tatimp
unirii
cit. prin recunoagterea
Ucrainei de apus cu Moldova, sunt supugiilui.
Indatoririle fa{5 de Poartd pun capdt oricdror speculalii. Se al6tur6,ca qi $erban
Cantacuzino.in 1683. armatei lui Kara Mustafa in expgdilia de cucerirea Vienei.In
timpul asediului,sestrdduieqte sdfie la fel de util at6thrcilor, c6t qi austriecilorpe care
ii informeaz{ despreplanurile
celor dint6i. In urma infrdngerii turcilor, inceput al decdderii Porfii, se intoarce in Moldova. Jara care il intAmpind
estealta decdt cea din wemea
plecirii. $tefanPetriceicu,fost
domn al !5rii, filopolon, ocupi laqii qi Suceava.I sealdturd
cazacti aflaf; sub conducerea
unui nou hatman, Stefan Kuni1ki.adeptal colabordriicu

Polonia pentru realizarea intregirii Ucrainei. Intervenlia

hanului tdtarilor nohai, hotdrdt sdrdzbunemasacrulsdvdrqit de cazaciin Bugeac, determind infrdngerea expediliei.
GheorgheDuca este capturat
la 25 decembrie 1683 de un
detaqamentpolonez. Iar daci
dialogulcu lemeiadin apropipriereaSuceveiil mdhnegte.
zonieratul la Lvov, insolit de
insulte gi umilin{e numeroase, il apropie de deznddejde.
Cu atAtmai mult cu cat afl6 cI
rdscumpdrareapldtitd de so{ia
sa - 180 de pungi de aur - a
fost confiscat6in TransilvaniaLa 10 aprilie 1685,in tempigi. se mutd la cele vegnice.
In mai 1693 frul cel mare"
Constantin, ginere al Sfantului Constantin Br6ncoveanu
estealesdomn al Moldovei.
Cdrmuirea pe parcursul celor
doud domnii, ca qi sfrrqitul nu
ii sunt mult diferite de cele ale
tatilui sdu. Una dintre fiicele
lui GheorgheDuca, Ileana, se
cdsdtoreqtecu fiul lui Miron
Costin,Nicolae.Mogtenirea
lui Duca Vodi constdmai ales
in ctitoriile sale- Mdndstirile
Cetifuia qi Sfhntul Ioan Guri
de {ur (ZlaIaust) din Iagr.
Inaintea oricdrui verdicl
privind trecerea sa prin veac.
GheorgheVodd Duca ne este
- prin sl[biciuni, cdderi qi
bune intenfii - contemporan
$i nu neapdratprin regdsirea
metehnelorclaseipolitice on
prin ambilii, ci prin faptul cE
ne aminteqte cuvdnf.il Ecclesiasticului, cel pe care cu prea
mare grijd il ignordm. PenfrrL
c5, asemeneaatAtor istorii &
mirire.gi cidere, estepildE a
smennl.
Vincenliu
DASCAU
www.lumeacredintei,cq

DrumulCrucii

Patimilegi MoarteaM0ntuitorului
Hristosretr[ite ?nVechiulIerusalim
OrieepelerinajirrJana5f&nt5ir-reepe
giseterrrrind
?vr
Veehiul l*nusalinr.
parcurs
pas
Al"ria
pe
dup6ceaffl
la
drumul eareHristos
$i-apurtat
propriaCruce,
abiaatuncim-amcutrefflLrrat
eutoat6flingade Fatim i i e; i M o a r te Mi
a n tu i to ru l udie sp rec ar epSndin clipaaceeagtiam
n u m a di i nc d ri i D
. u p acem-a mo p ri tl afiecar dintr
e
ecele14popap
e
n
tru
su r id e p e D r u muC
l ru ci i
me d i talie
si r ugdciune,
am pagit
in loculcelmaisfAntal crestindtdiii:
SfSntul
MormAnt!
Estesingur u ll o cd e p e pd mi n tu n d ep o l isi ml ib ir uinlainvier iiDom nului.
Sd
p 5 g e gpt ie u r me l eMd n tu i to ru lH
'urii stos
in locur ile
celem aisfinteale
l u m i ic r e g t i ne
e steu n vi sp e ca refi e ca r dintr
e
enoiil ar ein suflet.

pagilor
Peurmele
MAntuitorului
int r egler usa l i m uel s te
un pdienjeniqde strddufe,
astfelincAt,privind de pe
ruinele fostei cetdli romane Antonia, ar senzafiacd
te afli intr-un labirint. Nu-ti
imaginezicum de-acolo, din caftierulmusulman,
aprilie 201s / Ll j\4F-A CRllillN'lgl

in curdnd ai sd po{i p[qi pe

Drumul Crucii. Duod ce
am trecut orin Poarta Sfdntului $tefan,pur qi simp l u n -a mm a i a v u t nevoie de ghid. Se simte fiecare
pas qi te opreqti,fbrd s6-!i
dai seama,acolo unde trebuie. Chiar dac[ afar[ erau
40 de grade,simleamfiori de ghea![ la g6ndu1cd

in locul in care md aflam,

acolo,in curteacaseilui Pilat din Pont. a fost iudecat
9i biciuit MAntuitoiul.Tot
locul acesta.care0e vremuri se numeaGavata,este
gi astdzipardositcu pietre, iar cdndp[qeqtinu po]i
sd nu observicd toateolacile de piatrd au pe ele un fel
de striatii addncite.lbcute
www.lumeactedintei.(or

fie pentru scurgereaaPei,fie

pentrua nu alunecaPotcoavele cailor solda{ilorcare
intrau aici cdlare.AjungAnd
la Pretoriu,te sim{i sfAEiat
de ednduicd in locul acela,
in desterade piatrdde sub
c lad i i e ,a l o s tinc hisM dnt uito ru l .l e gatde m dini5i
de picioare,iar cAndL--au
scosde acolo I-au Pusin
spateCruceaPe careavea
sa $i-o poarle singur'DuP6
numai cdliva Paqi,am trecut
pe sub arculde PiatrdEcce
homo!, acolounde Iisus
Hristos a fost incoronatcu
spini Eiimpins PeMa Dolorosa,cdtreValeaTYroPeon,
caretrecePrin mijlocul Vechiului lerusalim.

f,
s
r

Ifl
t

aceeaingustdexistdo mtcd
d e c a reD o m a d a n c i tu rd
nui S-a sPrijinit in cbdere. De-acoloqi astdzttzvoDinloculdecate
rdgtemir. Mi-am liPit 9i eu
lisus
oaima de locul acela9i am
S-asprijinit
iimlit .r.eteala gi miro-sul
mir
izvoriSte
caremi-au rdmasPe mana.
de parcdPicurasedin cestrdziLa intretdierea
ru.i. M-am rezemataPoide
Poafia
1orcarevin dinsPre
peretelerece.gtergandtr-mi
SfAntului$tefan 9i dinsPre
palmelePe fiunte in semn
in
cea a Damascului,ajungi
locul in careHristos a cdzut d e d u l c eb i n e c u v a n ta re .
su bp o va r aCr uc iiP ent r u
indurerati
Maica
pri mao a r a.I n z idulde P ia -trl
Fiul
mingdiat
;i-a
care strdjuiegtestrddu{a
Am conttnuat drumul sPre
stenqa,pe
strada
:
Da-

ruascul uicare
. te duceP anI
i rruri l l oculS fi nteiC etati .
Sunteamun f'el de durere a tnamelorde Peintreg
nbmAnnrl.Tradiliacregtin6
cb ai ci V ai ca
consemneazd
Domnului gi-aintdlnit Fiul,
impovirat de greutateaCrul dci i . A m i ngenuncheat
crimAnd,de faPtnici acum
nu-mi dausealnadacdlacrinrile md ardeausausfin,tenia
locului in care,in nevrednicia mea,m-am sulPrinsingenuncheathacolo unde
i4aica indureratl iqi mAngAia Fiul. Pe locul acela
seafldastdzto
mi cul dcaPelaarme-

'%" *lkr'
4*+'

l;

:, :.-:.:::

:.1i.;,.,,
,''
:i

;;,iocul

ffi

' i.

dincareizvord;te

www.lumeacredintei.com

--Fu.

r ,.

tu

REPORTAJ

a ne indrepta spre Biserica Invierii, am zdrit o cruce latind pe zidul mAndstirii greceqti.Aici le-a intAlnit
Iisus pe fiicele Ierusalimului, cdrora le-a vorbit gi tot
in acestloc a mAngAiat-ope
Maica Sa.Apoi, afldndu-Se
la capdtul puterilor, Iisus a
c6zut pentru a treia oard,la
pdmdntsubpovaraC ruci i ,
fiind insd ridicat pe bra{e
de cdtresoldali.La aceastd oprirese affao impresionantd coloand roman6, dar
gi o mi cutdcapel ddeschi sd pelerinilor,unde te po{i
ruga in tdcere.
neasc[ a cAruibasorelief
redd tocmai aceastdscend.
In interiorincdse mai odstreazdpodeauaoriginaia.iar
intr-un col! ferit se afld doud
urme de sandaledesorecare
se spunecd sunt ale pagilor
Maicii Domnului.

int6lnirea
cufiicele
lerusalimului
Am trecut apoi pe la Paraclisul Franciscan.duoi
care.urcandpe o stradu!6 ingustd, pavatdcu acel eaqiles pezm
i ari d e p i a trd,,am ajunsla Biserica
Sfintei Veronica, sub care
se afli o cript[ inchinatd SfAntu- lui

aprilie 2015 / l-UN4FjACl{EIlll\iT El

Chip al lui Hristos.Drumul

se continudcu niqtetrepte
care ajung la stradabazarului, in acestloc aflAndu-se
la micd distan!5trei dintre
o p ri ri l el u i H ri s to s.D i n pdcate, in aceastdzond nu-{i
poli pdstra stareade meditalie qi rugdciune din cauza aglomeratiei
ql a vacalTnului specific
oricSrui bazar. inainte
de a pdrdsi strdzile cetdfii qi

0pririle
delaBiserica
invierii
Dupd ce am parcurs
noud dintre opririle de pe
Drumul Crucii aflatein Cetatea Sfdnt6,am ajunsin
cufteaexterioarda Bisericii
Sfdntului Morm6nt, in fata
unei ugide piatrasculptata.
ldngd,carccoloanelede marmurd albl poartd amprenta fulgerului de lumind ce a
l6satin urmd acea
. imensl fisrnd. in
locul fiecdre;
ia dintre
cele

www.lumeacredintei.com

1
J

cinci ooriri din incinta Biinfbf iqdndu-L pe Mdntuitosericii invierii toate cele lurul Hristos pe Cruce,aldturi
megti rdmdn undevadeparte. de Maica Qomnului sfrqiatd
de durere.In nici un alt loc
Golgota
din Jara Sldntdnu am vdPrimii paqi pe careii
zut atdleachipuri inldcrimafaci pe Golgota i1i dau fiote qi priviri ingemdnatedin
rii locului unde M6ntuitorul
uimire gi evlavie deopotrivd.
a fost dezbrbcatqi rdstignit.
O mare de candeleveqnic
Apoi privirile se mutl dinaprinseqi un altar invegmdntr-un loc in altul, incremetat in argint dau amploare
nite de mesajul sfigietor al
acestuiloc sfbnt de o coplelocului unde Mdntuitorul a
qitoarefrumusefe.
fost bdtut in cuie pe Cruce,
Piatra
Ungerii
sub ochii Mamei Sale.Am
atins cu mdnaoiatra aceeaa
Cobordndde oe st6nGolgotei unde a fost infipca Golgotei, pentru a ufina
td SffintaCruce.N-am sd uit
drumul firesc al Crucii,
niciodatdclipa aceeade nene-am reintors la lespedea
dumerire, emolie gi tulburare. Pentru a atinge stdnca
trebuie sd cobori mdna printr-un orificiu al unui disc
de aur.impodobitcu scene de pe Drumul Crucii.
Acesta a fost donat Sfinrului Mormdnt de cdtre domnitorul romAn $erban Cantacuzino. Pe stAncalateraldse
vdd urme ale sdngeluiMdntuitorului Hristos, care s-au
scurspe piatra Golgotei. Paraclisul de aici esteimpodobit cu icoanede o rard frumusete,in mdrime natural[,
www.lumeaGredintei.com

de piatr[ roqiaticd, aflatdla

numai cdliva paqi de intrarea principald, lespedecare
emandun puternic miros de
smirnd qi mir, loc cunoscut
sub numele de Piatra Ungerii. Deasupraacesteipietre
frumos mirositoare atdrnd
opt candele,care p6lpAieintr-o permanentdlumin[ difuz6. D atoritd transformdri lor arhitectonice ale clddirii,
a fost ddrAmatvechiul Paraclis al Ungerii, pe locul acela situAndu-se astdzi aceastd
lespedesub forma unei pietre funerare.Aici L-au aqezat pe Iisus Hristos dupd ce
L-au cobor6t de pe Cruce,
ungdndu-L cu mir gi smirn5, dupd cum era obiceiul
celor care unnau s[ fie inmormAntali. Tot aici se afld
qi un mozaic de mare intindere. viu colorat. care redd
scenaacestui eveniment cutremur6tor din via{a M6ntuitorului Hristos.

Emolia
dinaintea
coboririiin
aipta
SfintuluiMomint
Mirosind a smirnd
qi mir, parcd pluteam pe

LUlvlEA CREDINTEI / aprilie 2o15

41

REPORTAJ

pietreleaceleavechi de mii
de ani, iar eu nu mai eram
eu, de-acumeram noi. lnainte de a intra in Slbntul
MormAnt, in timp ce se agteaptd la rdnd, toli cei de
fald parcdse cunoscdintotdeauna.Oamenii se privesc
alt f el.c om unic aa l tl e l ,i mpful5gindu-qibucurii qi tristefi de care iqi amintescin
clipele acelea.Dar vine o
vreme, chiar inainte de a
intra in MormAntul Sfbnt.
cAndte retragi spre a te
ruga in singurdtateqi ingenunchezipe pietreleacelea
imensegi reci, cu m6inile
uniteintr-o unicdinchindciune pe fiuntea plecatdpe
lespedeaSfdntului MormAnt. Simli pur gi simplu
oum se scurgetot rlul din
tine, fbcAndloc unei primeniri a sufletului de care cu
tofii avem nevoie.

ce te pregdteqtisa atingi locul sacrual omenirii.te gendegticd aici au primir femeile mironosilevestealnvierii
Domnului: ,,$i iati s-a fbcut
cutremurmare, cAingerul
Domnului, coborAnddin cer
qi venind, a privdlit piatra
gi gedeadeasupraei" (Matei
28. 2). M-am aplecarapoi 9i
am pagitin incdperea
mici,
sdpatdin piatr6, in care se
afl5 Sfrnful MormAnt.Am
atins lespedealustruitd de la,
crimi. nadejdeqi dragoste
pe
carea fost agezattrupul mor
al Minruitorului,caredupd
trei zile a inviat.
se afld un baldachin de piatra invdluitin marmurdgi
podoabescumpe,careacoperd cel mai veneratloc de
pe pdmdnt.Intrdnd in prima
incdpere
a SfanruluiMormAnt,cunoscutd-subnumelede CapelaIngerului.
atingi cu sfiald piatra pe care
a rdstumat-oingerul de pe
MormanrulDomnului.oiatrd care se afld pe un bloc
de marmuri albd. In timp

Nu vd pot descrie sta.

rea pe care am trait-o acolo pentru cd o astfel de trdirt
nu poatefi redata in cuvinte. Am mai avut putere doar
sd aprind mdnunchiurile de
lumdndri din candela de pe
MormantulSfint. lumanariq.
care, din clipa aceea,infiecare an am luat SJiintaLumind.

Mariana
BORLOVEA

SfdntulMormint
Spaliul acelasacru,strdjuit de l8 c oloa n ed e p i a tr6, esteacoperitde o cupold
imensd,iar sub bolta inaltd
42

a p ri l i e 2 0 1 5 / LUl,llr A CREDINTEI

www.lumeacredintei.cor

- - G)
.J'EF) '

glf
r-

^t1rr
lllt

17

lnte.r-r#,o*
acid acetilsalicilic

*&spenterpe z! poatepneveniinfaretul
LJm
ralloeardie
vaseulareerebra!.
aeutgi aecidentul

-G
,

,l
I

Ir
i'-. ,....
t' .s

i:s r:dicament
sepoate
elibera
fir; pre(riplie
medicali.
citiRa
ru atenlie
a prospectului
5erecomard;
r - : ": ' r r : l rd rp ra mb a l a j .D a cdapar manifest;r inplicr te,adr esali- v;nedirs l ui s aufar m ac i s tul ui .
i = : : : - r : :r:: rl 2 i 2d i n2 3 .1 2 .2 0 14.

5.(.IIRAPIA
5.A.
Napoca,
5tr Fabricii
nr 124,)12i7A38i
20i4.

MTRTDTANEtE
CREDTNIEI

4,
[1

[Jn loc ?n careddinuieduhu

Purt6toruluide Biruinld

Ajunsla Lida(Lodd),
i1itrebuiecevatimp pentrua puteadeslu;iaceasti
adevdratipuntespiritualS
dintrecre;tini;imusulmani.
Petrecusern
deja
c&teva
zileginoplide ruqdciune
?nlocuricu o ?ncdrcdturi
specificd
lSrii
Sfinte,motivpentrucareimpactulcu aceastimici localitate
din ir"nedi
ataapropiere
a Aeroportului,,Ben
Gurion"afostpe rnisuratrdirilorde
pdndatunci.Aveamin fali un ldcagcareemolioneazd
oricecre;tin:Bise
ricaSf6ntulMareMucenicGheorghe.
Dela intrarea
destulde atipicSpen
pf,ndlafrescele
tru bisericile
cre5tine
bizantine
de o frumusele
aparte,
totuli1icreeazio starede prezen!5
punctul
rarintSlnit5.
insi
culminant
al acestuil5ca9ortodoxestefdrdtdgadi morm6ntulSfintuluiGheorghe
aflatin grotabazilicii.
Momentele
de meditaliela morm6ntulsfintului
suntunice,iarduhulacestuia
te fnaltdintrualeasitriire spiritualS.
44

aprilie 20r5 / l-U\'lEA CREDIN'fEI

www.lumeacredintei.coi

lida-TelAviv
- olumea
contrastelor
Dupd o zi cu soarebl6nd
gi brizadulcea Marii Mediterane,am traversatTel
Avivul, cu str[zile cro$etate parcddin toateflorile pamdntului qi str[juite de q*bra inaltd a oalmierilor. In
clipa aceeaqtiamdoarci ne
indreptEm spreLida, localitate israeliandcunoscutdin lumea creqtinddrept locul in
cares-anlscut qi a fost inmorm6ntat Slintul Mare Mucenic Gheorghe.In cele ce
s-auscrisdespreacestor5qel,dintotdeaunas-apreci
zalfaptilcd Lida estepatria
- dupamamd- a slbnrului.
Cdnd am sositacolo,arabii
careseaflauin preajmabisein nici un
ricii nu reaclionau
fel, dar simpla lor prezen!5
la tot oasul ne-a creat o stare
destufde ciudatS.Eram pregatluoarecum.^iln sensulca
esteo zond mai pulin securizatd.motiv pentrucarePurgi
simplu ne-am strecuratde la
autocarp6ndla intrareaip bisericdaproapein t5cere.In
ordgelulsdrbc6ciosLida, in
www,lumeacredintei,com

gteco-roman6,dar carepdnd
in epocabizantind era deja
in mare parte creqtinat.In
oerioadaelenistdacestloc se
-afla
in afwa granifelor Iudeii, iar in perioadamacabeilor
acestaa redevenitoragisraelian. PotnvitSfinteiScripruri.
acestordgelsdrdclciosa fost
construit de un membru al-triln
Shemed.
buluiBeniamin,
perioadacaptivitSlii babiloniene a fost pirdsit, pentru ca
iuimediatduodintoarcerea
deilor din exil sdfie reficut.
in imediataapropierea Bisericii SlbntulMareMucenic
contrastcu gmndoareaTel
Gheorghese afl6 Moscheea
Avivului. acolo.la mormAnEl-Khader.in preajmacdreia
rul S{hnruluiGheorghe.simtot
timpul sunt grupuri de muugureazd
se
cum
Povara
!i
ale c6ror intenfi nu
sulmani
apdsdmai
de
cele
suflerului
pot fi intotdeaunaprevizibile.
toare gdnduri deqarte.AtinActualul ldcaga1Mucenicului
gdndlanfurile cu carea fost
Purtdtor de Biruinfi seridicd
lesat sfrntul un fior recete
faie sasimli altfeldimensiu- doarin col1ulnord-estical vechii bazilici creqtine.
nea suferinlei.

SfdntulMare
Biserica
MucenicGheorghe
El-Khader
;iMoscheea
Lida esteun ora$antic, datAndincd din perioada

Lidaaflim
Despre
giinVechiul,
giinNoulTestamenl
in SffintaScripturagasim mdrturii despreordqelul

i - 1,\1i i .{ r .R Ll ) l \'fLi

/ apr i l i e 20Is

MERtDtANEtE CRE
Dtl,tTE
I
Lida, acestoraqantic, atdt
in Vechiul Testament:,"Fill
lui Elpaal aufost: Eber MiSeamSi $emed,care au zidit Ono Si Lodul Si cetdlile ce tineau de el" (l Cronici
8,72), cdtgi in Noul Testament: ,,^fltrecdndPetru pe
la to!i. a coborat Si la sf nlii
care locuiau in Lida. Si acolo a gdsit pe un om, anume
Enea, care de opt ani zdcea
in pat, fiindcd era paralitic.
$i Petru i-a zis: Enea, Ie vindecd lisusHristos. Ridicd-te
Si strdnge-li patul. gi indatd
s-a ridicat. $i l-au vdzut toti
cei ce locuiau in Lida si in
Saron,care s-au Ei intors la
Domnuf' (Fapte 9, 32-35).

Basorelief
cuSfdntul
Gheorghe
omorend
balaurul
Acest agez[mdntaparline de fapt mdndstirii orlodoxegrecegti
construiteaici
pesteruinelevechiibazilici creqtine.
Acrualabisericd esteinchinatb qi Sfrntului
Mare Mucenic Gheorghe,
dar gi SfinfilorArhangheli Mihail qi Gavriil. Urmandtradiliavechilorbiserici cregtinecare se ridicau
pe mormintelemarririlor.si
pe loculmarliriuluiSfhnrului Gheorghea fost construit[ o biserici. Pin[ la urml,
cu risculde a md reDeta.
ram6n la convingereacd acesta esteun loc al permanentelor contraste.Dupd ce am
trecut de porlile masive ale
mdndstirii gi am intrat in
sfhntul 16cag,ne-am rec[pdtat zdmbetul.Cum sd nu ti se
luminezeprivireacdnd,ridicAndochii sprebasorelieful
46

aprilie 2015 / t_t,tN,It_tA

UREDII\--iltl

s'J:-

de deasupra
ugiide la intrare.il vezi-ca pretutindeni in icoaneleortodoxe.oe
SlhntuIGheorgheomorand
balaurul?

Picturibizantini
deofrumusele
aparte
Incadin pronaosgi pdna
la SlintulAltar,frescelepictate intr-unregistrucromatic foarter,iucoboardlumin d p e s tec re d i n ci ogir eni
i li
sase inchinein bisericaortodoxdde la Lida. Mirosul

de smim5.dar gi muzica
psalticd ce curge ca o qoaptd in liniqtea sfhntului locas
i ntensificd aceastaatmosf.erd de meditafie qi rugdciune.Cromaticabineechilibratd a picturii este?ntregitd
de imensepolicandrepoleite cu aur lucrate ?ntr-un fascinant filigran, a cdrui vechime esteevidentd.La fel
5i altarul,invaluitintr-ominutioasdimbinare de art6 si
me$te$ug.
estede o lrumuseEelinigtitoare.

www.lumeacredintei.com

cucare'
Lanturile
sfintul
foit
legat
a
Mdicula de la Pangar,
care vorbea cursiv romAneqte" ne-apovestit cd din discutiile o-ecare le-a aYut de-a
tungut anltor cu pelerinii a
constatatcd aceqtiasunt mereu copleqili de duhul Marelui Mucenic Gheorghe, ca
cu
gi de frumuseleab^isericii
hramul sfintului. In Padea
dreaptda altarului, in imedi
ata apropiere a trePtelor care
coboard in capela subterand, se afld langurlle cu care a
fost lesat sfrntul inainte de a
fi omo-ralCitindaiciAcatisrul SlhntuluiMare Mucenic
Gheorghe.eramin acelaqi
timp infioratd de PrezenJa
langurilor grele qi reci.

Patriarhului Chiril, estede

o imoresionantdfrumuse{e.olerindprivirii monumentalitateaunei adevdrate
operede artl. DuPd ce ininsd9i te Pierzi
sbnunchezi
in lacrimi gi rug[ciune, duhul sfbntului te ridicd acoLamormintsesimte
1ounde sufletul iqi gdseqte pacea$i luminamanruirii.
SfAntului
duhul
Fjecaredoreqtesd-;i PreGheorghe
lungeascdqederealAngd
morm6nt. Copleqitdde PuAm cobordt aPoiin groterearusdciunii sfintului'
mormOnafld
ta in care se
am incelut sd urc scdrile
tul Sfintului Mare Mucecare duceauin bisericd, dar
gi
din
nic Gheorghe o Parte
moaqtelesale. Sarcofagulde cu fiecare treaPt[ simleam
o greutateinexPlicabild a
piatrd, restauratin vremea

trupului.La jumdtateasc6rii m-am oprit brusc$i am

cobordtalergind... qi grota neincdpltoare Pdndacum
cdtevaminute era goa16.
in clioa aceeaa devenit un
imens altar al rugdciunii Pe
care atdtde mult mi-o doream.Nimic nu estemat
minunatdecAtsa rdmaisinsur. tu $i sfrnrul caremijloieqte tt.igarul Profundal fiintei tale c[tre Dumnezeu,
9i sa simli prezentaharului
carecoboardpestelacrimile rugdciunii. Acolo, in grota SffintuluiMareMucenic
Gheorghe,cu frunteaPe lesoedeaiecea mormdntului
i6u, am simfit o nebdnuitd
putere de mullumire qi iertaie. DuterePecarein nemhreinita lui ditagostemi-a dairit-o PurrAtorulde Biruinld.
..Ca un izbdvitor al celor
robili qi celor sdracifolositor,
doctor.conneputinciogilor
lor ajutdtor.Purrdtodu-cdtori
rule de Biruinfb, Mare Mucenice Gheorghe,roagd Pe
Hristos Dumnezeu sd mdntuiascd sufletele noastre!"
MarianaBORLOVEANU

w w w . l u me a cre d i n te i .co m

Ll-j\'1!,A CREDINTI:i / aPrilie 2015

Ealadeledespre
h a id u e din
i T naria
gi R*dopi por fi
eonfundateutor eu
mu zie ade stran6...
F"{a
idueii sr.r
r"ltsfin{i,
ercl ai Ortodoxiei,
cu panegiricein
versui"i,;nterpretate
eu miiestriede rapsozi,osteniliparcS
de aseezd;i post.."
[-iniieredclriarci
autoriiaeestoraar fi
to t ha id u e i,deveniti
ma i ap o i nr o nahi..-

muzlca cea mai de oret a

nimic altcevadecdtsd scoa_
umanitalii,naveLa
i/ovatd la lumin5 o vechebalager I lansatdde NASA oe
dd sud-dunireandinchinati
5 septembrie1977va ourunui hai duc...
ta c e l e b rac o m p o zi ti edi n
R o d o p ii n s p a l i uli nrersreGlonfulde
argint
l a r.Ped i s cs -as cri ssi mol u:
Cine a fost cu adevdrat
..D e l i uh a i d u c u-l cdntei ul
D el i u hai duculputi ni mai
unei ciobdnile".
qti u i n zi l el enoastre...Le_
,,CiobIni{a", cunoscuta gendelegi baladelesud_du_
interpretdValea Balkanska. ndrenecare il glorificl
p ri n n e i n tre c u ta
ei voce.a
spun cd s-a ndscut la Belo_
consideratinsd cd n-u dcut
vidovo (astdzi, Zlatogr ad);

Deliuhaiducul
Balada despreDeliu
haiducul am aizit-o cAntatb
penftu prima oar6 la strana
unei biserici din Bucuregu,
dupace fhcusenu doar inconjurul pdmdntului... pe
un disc de aur, cuprinzdnd
aprilie 20r5 / l_t,,h4aACj{Ltill\1.!r.l

www.tumeacredintei.com

cd Deliu s-a frcut haiduc nu ca sb prade, ci din

dragostede Dumnezeugi
de dreapta credinfd, fiind
ocrotit de Cer... Astfel, pe
..omuf lui Dumnezeu" nici
glonyul nu-l atingea. nici
sabia nu-l tdia.Pela 1720,
in fruntea unei cete de haiduci, Deliu va ataca satul
Raikovo, rdzbunAndu-sepe
autoritSlile locale pentru
ucidereaa 200 de sdtenice
refuzaserd sd imbrdtigeze
islamul. In toate variantele
baladei din Rodopi, haiducul nu face altceva decdt si
pedepseascdsilniciile celor
careii fo4au pe cregtini,
sub amenintarea mor-tii, sd
devinl urmdtorii ai credinlei lui Mahomed. Moartea
lui Deliu (printr-un glon!
de argintturnatin acest
scop de dugmanii sdi) va
ldsa satelecreqtine,bisericile gi mAn6stiriledin Rodopi {brd un ocrotitor, fiind
d e p l d n sapr er ut indene a. ..
ffi.lumeacred

intei,com

(u ison
Balade
devecernii...

incurajape credincioqiisilui{i de autoritdfl.

Haiducii din ceatavestitului haiduc se vor ascunde

i n mu n !i .Mu l fi v o r d e v e n i
chiarcdlugdriori pustnici.
indemnAndpoporul dreptcredinciossdprimeascdmai
degrabl moartea decdt lepddareade Hristos. Acegtia
nu vor uita s6-l oreamireasca pe ueilu ca pe un mare
voievod in cdntdri asem6ndtoarevecerniilor linute la
lumina candelei,in crdp5turi l e s td n c i l o B
r a l c a n i l o r. ..
Adeseori - asemeneatarului-monah Mihail de la Pliska, addnc rugbtor qi aspru
postitor, dar care nu uita cu
toate acesteasd-gipedepseasci nemilos fiul ajuns
lar pentru neor6nduielile in
privinla credinlei -, monahii-haiduci ieqeaudin m6ndstirileori din sihdstriile lor din munfi, la vreme
de strdmtorare.pentru a-i

Ministirea
haiducilor
Haiduciicei mai vestili ai munlilor iqi vor face
chiar o mdndstire a lor doar a 1or-, din care plecau adeseoricu ,,ascultare" in mdndstiri indeo[rtate
ori chiar la Locurile Sfinte, dupd cum l6sa sd se inleleagd stareful ce rdspdndeazvonul in imprejurimi
prin miile de pelerini ce soseaus5 ia ap5 sfinlitd din
shopii picurali de pe bolta vechii biserici a mdndstirii. Stropi tlmSduitori de
care,pe la 1787,se minuna
sultanul Mahmud I insugi.
Apucdnd pe cdrdrile munlilor, monahii iqi lSsauinsd
rasalor gi redeveneau
cei
de mai dinainte:Ingevoievod. Kara Dobri. Kara Kolio, Stoian haiducul ori Anghel voievod.
Pe la 1812,stare!la

LUl.'lEA CREDINTEI / aprilie 201s

REPORTAJ

Vakbfbdteau astfel toaca in

osebi techi puri .i ngti i ntri n_
du-i pe hai ducica e vremea
sdvArgiriicutdrei ori cutdrei
,,ascultdri".
H ri santi nsu5inu veni _
se la m6nf,stirela voia in_
tdmplirii, ci cu,.chema_
re". Cregtinii se rlreau de la
o.zi la alta in zond,,locagu_
rile sfinte eraupdngdritede
turcr, numele Treimii batjo_
corit.iar mdndslirea.
din pri_
+.+;i:ijji,",i
crnarmputindri
i viegu
itoriloq
erape cale de a se inchide.
Va fi fost pdsdmitenevoie de
-F#{
::#';*{':
o mAndde haiduc aici... La
cerereaverhovnicului Apos_
Vakdl mAndstireahaiduci_
Toaca
staretului
toliloq patron al mdndstirii,
ror.va aJungeun monahin_
La incheierea
lucrari_
Hristo avea sd rlspundd ?nsi
(elept.desprecaretoatdlu_
-lor,
monahul-haiducva adu_ cu o rntreagd
ceatd...
Iea $ria.caldsase..rEurd1ile..ce in mAndstiremesteri in
h at duc t ei.
s c himb d n d u _nsui_ lemn gi instrumentiqti
Cheile
Apostolului
de
mele din Hristo voievod in
seamapentru a alegecel
Mul l i spunca S l antul
Hrisant.Pepropriasachel_
mai bun lemn de toiaci. Vor
Petrui s-arfi arararlui Hris_
rulalaacestara reparachili_ rdmdne
insd in ufina sa nu
to.vorevod
intr-o vedenie,la
ile.bis er ic a
gi pa ra c l i s umd
l _ doar o toacd,
ci doudspre_
felgq Lainbllareaprimei bi_
ndstirii. inallendrorodala
zece,vestltepentru sune_
sencl de pe aceste
doudciqmelein apropierea tu l
l o r p d n E _ Ad
l a ri anopolgi teamaprigonitori locuri. De
srantuJutlocas.
lor, cregti_
L o z e n e l ...C a l u garide
i la
nu se adunaula rugdciune,

aprilie 20t 5 / l-l jl,jEA CREDIN].EI

www.lumeacredi ntei.com

in urmd cu veacuri, intr-o

pegterddin apropiere,unde
lineau ascunsedoud icoane de prel:a SfinteiTrqimi
gi a Sfinlilor Apostoli. Intr-o
zi, Sfhntul Petru,purtAndin
m6nd un rdnd de chei, l-a
certat in vis pe un s[rman
ciprar ce locuia ldngd peqterd penku tdinuirea icoanelor. ,.Aici ne adundmla rugdciune.Cine eqti tu sd md
iei la rost?", s-a mAniatc6prarul...SuntSfdnrulPeIru," - a r[spuns Apostolul ..celce deschidebisericile".
,,Dd-mi o cheie qi-am sd-!i
deschidqi eu una", l-a rugat bdtrdnul. Sfdntul Apostol s-a indurat 9i i-a dat. Cdprarul a vdndut atunci toate
caprelegi. cu ajutorullocuitorilor din sateledin jur,
a ridicat o bisericdin cinsteaIntdistdtdtoruluiApostolilor.In jurul acesteia.
mai
apoi, se va indlla mdndstirea
pe carellristo haiducul era
chematacum de Anostol ca
sa o salveze...

0bgtea
haiducilor
Stareful Hrisant i-a ar,ut
aldturi, la recl[direa din temelii a vechii mAndstiri,
incd dintru inceput, pe Inge
voievod gi pe Kolio haiducul. cu care se aduna adeseori la sfat de taind intr-o
ascunzdtoare
de subaltarul bisericii. Piatra tomba16a monahului se pdstreazd

pdnd asldzi in pridvorul ctitoriei haiduceqti.Despre

lnge voievodse $tiecA
a pierit ucis de turci, in
1821.la Sculeni.in Basarabia. Profund impresionat
de viala acestuia,in primul
sdusurghi unl a C hi gi nau
(1820-1823),
Pugkinil va
ami ntioe hai duci n scri eri le lui. De altfel, estesingurul persohaj sud-dunlrean
re{inut de marele scriitor
rus. Peqteralui Kara Kolio,
,,pustnic" desprecare baladeledin Rodopispuncd era
in stare sd adune cdt ai bate
din palme 600 de haiduci in
preajma sa, se pdstreazdqi
eapdnd in zilele noastrein
apropieream6ndstirii...
Veli spunecd Ortodoxia din Balcani va fi avdnd,
prin comparalie cu cea de la
noi, cu totul qi cu totul alte
coordonate...La prima vedere doar. Monahi-haiduci
au existat intotdeaunasi in
pdrlile noastre...$i vor mai
fi existAndgi astdzi...
Gheorghild
ClOClOl

wrY.lumgredintei.(om

LU\{EA CREDINTEI / aprilie 2015

sl

aprilie2ols / l-tjtu1EA
CtiEDINT!l

www.lumeacrediotei,(om

uviosulZosimaeraoriginar din zonaNovgorodului $i s-a ardtatde

mic un copil cuminite,iubitor
Ajurs
deca(egi deDumnezeu.
la vArstapotrivitd,pdnnlii auinsd se incercatsdil determLne
soare,insd el a fugit qi s-aretrasintr-un loc liniqtit ducdndo
via{6 de sihastru.La scurti weme de la retragereasa,l-a cunoscutpe Cuviosul Gherman,
cel careviefuiseimpreundcu
Sfrntul Savatiein insulaSolov[!. De la acestaa aflat Sffintul Zosima desprefiumuselea
aceleiinsuledin lar9i Iingtea
gul Mdrii Albe qi a hot[rdt s[
il inso{eascd
acolope Cuviosul
Gherman.
Cei doi au cdl[torit gi au
ajuns cu bine. Au improvozat
un bordei din crengi qi au frcut
priveghere,cerdndbinecuvdntarealui Dumnezeupentrugdndul lor de a vielui in aceainsuld.
Cdnd.in putereanoplii.Cuviosul Zosimaa ieqitdin bordei,a

ww.lumeacfedintei.com

vdzuto razd careil lumina gi pe

el gi tot locul acela,iar cAnda
ridicatnrivirea.a vdzutin vdzduh o bisericdmaregi frumoasd.CAnda oovestitSfAntului
Ghermanovedeniasa,acesta
i-a tAlcuitcd estebinecuvdntarea lui Dumnezeuca el sdintemeiezein locul acelamAndstire
cu mareobgtede monahi.
Aceasta s-a qi intimplat,
darnu a fost uqor.Mai intAi traiul pe insuldcereamultd osteneald,iar legdturacu uscatulse
licea greugi numaiin perioada de var6.Apoi eravrdjmaqul
careincercasAii alungeinsp6imAnt6ndu-icu tot felul de ndluciriinfricogate.
$i maierauqi
mirenii careveneaupe insuld
gi ridicaupretensdpescuiascd
lii de proprietate.SfbntulZosima s-ainarmatinsd cu rugdciunea gi cu rdbdarea,trecAndcu
bine toateacesteincercdri.Obqteaa crescutin timp, iar arhiepiscopulNovgoroduluil-a hirotonit pe CuviosulZosimapreot

gi l-a numit egumenal nou.infiin{atei mdndstiri.El s-a str[duit s[ pun6 o bund r6nduial6
in viap obEtii.a ndicatbiserici
qi a adusinapoipe insuldmoaqtele SfbntuluiSavatie,cel dintAi pustnic din insula Solov6!.
Viala sfinti a Cuviosului Zosima l-a invrednicit de daruri duhovnicegtiqi au fost numeroaseocaziicandacestedaruris-au
vddit citre cei apropiali.
In 17 aprilie 1478,dupdce
qi-aluat rdmasbun de la obgte
qi le-a dat fra{ilor ultimele pove!e,CuviosulZosimas-amutat cu pacegi a fost ingopat in
mormantulpe caresingurgi-l
s[pase.Dupd adormirea sa,
Sfrntul s-a arAtatin numeroaserAnduri,in specialcelor din
obqte,povdluindu-isauvindecdndu-i.Mulfi mireni auprimit
vindecareqi lamormSnhrlSfintului qi mu$i cares-aurugatc6tre el au fost gabnic ajutali.
VLADAREAN
U
SiIviu-Andrei

LU\4EACREDINTEI/ aPrilie201s

ORIODOXIA
SUD-DUNAREANA

Pa;tele,
deopartegidecealalti
a Piduriinebuh...

Filedejurnal

In preajmaPagtelui,
rasfoiesc
de fiecaredati insemndrile
unuivechijurnal.
Caietecufileaproape?ngdlbenite
de
vrerne...in tumultulvieliide zi cuzi,
uitim adeseori
celeprincaream trecut.Alteori,ne scapdchiargilucrurile
importantealeprezentului.
Laanul,
de Pagte,
nu gtiucevoi face.$i cu
siguran!5,
dac6n-agfi avutjr"rrnalul,
agfi uitatin buni parte;i celepetrecutein aniide pe urmddeinviere...
Pa;te- 10aprilie1988
Am plecat din Bucuregti
in Vinerea Mare. Satul natal din CAmpiaDundrii pare
o grddind a Edenului - seraficd, multicolord. Pomi inflorifi
la fiecarepas. SdmbdtS,b6trdnele urcd dealul cimitirului
la timdiat 9i ingrijit morminte. De Inviere merg in sarul vecin.calede aproape
5 kilometri. La Plooi nu
existi bisericd.Din materialele strdnseoentru
aceastaa fost in^a[atun
cdmin cultural. ln noaptea
de Paqti, rdzbatede aici o
muzicd de iad pdnd spre diminea!5.Pentrunici 10%
din locuitori, in sat existi in
schimb doud adundri neoprotestante.Neortodocqiim-au
cdutat chiar qi astizi. Acuzele
la adresaBisericii n-au mai
contenit.Preofli, icoanele,
serbareaPagteluisunt lucruri
aprilie 20l s / I-UN4EA CREDfNllEl

lipsite de orice relevan!5pentnr ei. Neoprotestanlii

de aici
serbeazdsAmbdta.In ziua de
Paqte,in mod ostentativ,lucreazd,lafel ca intr-o zi obignuitd. Cei de la..adunarea

,,cdmp de predicS" pentru cAteva sate.Filocalia albd de

pe mdsufl o numesc,,carte
a popilor". Mi se facebrusc
dor de mirosul de cear[, de
cdrlile sfinte gi de dugumelele
date cu petrol din magazinul
pdrhtelui diacon Nu!5 din
zonaLipscanilor.de unde
am cumpdrat-o.Inutil s[
porfi o disculie cu neoprotestanlii.Deqin-am
rdmasdecdt doud zile
acas5,abia aqteptsd
md reintorc in Zori de
zi la Bucureqti.

AdouazidePagte
11aprilie
1988
mic5"
imi fac o propunere: dinzeciuiala cAtorva,,frati"m-aq
puteaalege.dacdtrec la ei.
cu un salariude 3.000 de
lei ne lun6. ddndu-mi-seun

MdndstireaCemica.Nu
cred cd am sd ajung weodatd
monah. PdrinteleArgatu spune ci agputeaveni la Cernica. Mdcar sd incerc. Pdrintele Sofian.in schimb.e de
pdrere cd trebuie sd rdm6n
www.lumeacredintei,com

in lume, cd haina monahald e batjocoritdazi mai mult

decdtoric6nd.S[lcii pl6ngdtoareumplu malurile lacului Cemica.Am ajunstdrziu la mdndstire,spresear6.
Autobuzul a intdrziat ca in
nici o alt[ zi. Plrintele Antonie credecd n-aga\reace
cdrli sdgdsescla biblioteMd sfbruiegte
ca mdnastirii.
sd mergmai desla slujbe.iar
cAndpot sd trec Aipe la Sfbntul Calinic.

Pagte
- 19aprilie2009
Un gdndnelalocullui: sd
r 6d cum seprdznuieqtePagtele in cealaltdPddure neburid, in Deliormanul de la sud
de Dundre, un linut de doud
ori mai intins fa{i de cel de
la noi. Numele acestuiase
tragedin vremeastapanirii cumanede oe ambelemaluri ale fluviului din secolul
al l2-lea.Un numede origine turcicb ce diinuie pdnd
astdzi,deqiin acteleoficiale
bulgdreqti,in perioadacomunistd,a fostinlocuit cuLudogo r i e, insemndnd acelagilucru: Pddurea nebund.
Sdrmandcdmpie a Dunirii! Dacd la nord de
fluviu, in Deliormanul
nord-dundrean,sunt peste 100 de adundri adventiste (in unele sate,chiar cinci
ad u n d rigi doaro s ingurd biseric[ orlodoxd) qi alte
aproape100 de ,,casede rugdciune" aparJindndaltor
' confesiuni neoprotestante, in miezul Deliormanului
in m unic i p a su d -d u ndr ean.
litateaRazgrad, 75oh dintre
ioca;urile de cult sunt geamii. Sutede geamii in cdmpia inaltaa Bulgariei,in
w w Y . l u m ea cre d i n te i .(o m

imediata apropierea granifei noastre!

Prinunelesate,arareori dacdintAlnegtio troiJi la
careoamenii sd aprinddo
lumdnare.

2009
Pa;te
- 20aprilie
vremede 3 zile.la
Popas.
o familie din Razgrad.Biserica Sflntul Nicolae din orag
e aproapegoaldde Paqti.Se
fac totuqiou[ roqii gi aici.

Elenka,gazdanoastr6,imi
vorbegtelapr?nz despreinceputunle ei intru dreaptacredinlb. Prieteniiau pdrdsit-ocu
tolii in urmdcu cAtivaani.de
indatdce a pdqitpragul bisericii. Nici sofulnu o scoteadin
,.maicaTerezd', afuncicAnd
miercureagi vinereapregdtea
mAncarede post.Astdzi merg
imppund la bisericd.
In Deliormanul sud-dundrean sunt satein care, in

LU \l EA C R ED IN T El / apr i l i e 2015

ORTODOXIA
SUD-DUNAREAIIA
noapteade Pagti, nu auzi decdt chemareamuezinului la
geamie.In aproape200 de
satede la DunEre se intdmpld acelaqilucry: nici o fbclie aprinsbde Inviere.Acelaqi muezin,in timp ce stau
de vorbi cu Pavle qi Elenka, cheamdrdwitor la ruedciuneade seard.Cregtineiclaltnn Hristos a inviat din
morli se audeparcdtot mai
firav pe ValeaDundrii...

Postul
Pagtelui
5martie
2015
Viafaeolupti.Olupti continud...Ora de religie
e pe cale de a fi izgoniti din
gcoli. Copiii, atAliacd{i se
mai nasc astdzi(la gcoalala
careinainte de 1989in doui
clase paralele invdlam 50 de
copii, mai sunt acum doar
gaseelevi intr-o singurdclasd - un adevdratdezastru!).
spununii. ar trebuiprivali de
dreptul de a-qi cunoa$tepJopriile r[ddcini spirituale.In
cel mai bun caz.dupdzeci
de ani de ateismmilitant,
nu la gcoal5ar trebui s[ se

aprilie 20r5 /LUMEA CREDIN-|El

petreacdacestfapt. Bulgani
regretdinsd qi acum absenfa
orei de religie din qcoli.Vecinii de la sud de Dundre au
in jur de 1.400de moschei
qi sub 1.300de preoli ortodocgi.Lasagipe mdnaa mii
de misionarimusulrnani
gi
neoprotestanfice au colindat
ani in gir,plini de sdrg,de la
o casi la alta.plimbali prin
excursii scumpein shdinState, dupd noapteacomunistfl
copiilor de la sud de Dundre
Ii se va refi.rzain acestchip
dreptul de a discernein cunogtinfi de cauzd,in privinla
propriei lor credinle.
Existi, in Romdnia de astdzi,1.343de adundriqi peste 7.000 de filii penticostale,
mii de adunlri bapliste,iehoviste gi adventiste.In curAnd,
locaqurilede cult neoprotestante de la noi ar puteaegala
numdrul bisericilor ortodoxe, deqi confesiunilein cauzd au incd un numdrrelativ
mic de membri.Prin statistici qi compara{iidintre cele
mai absurde.tirurile sunt indreptateinsd mai mereu

impotriva Ortodoxiei. Congtientizareapropriei identitili

spirituale,insugireaunor no,tiuni elementareale credin{ei
inaintagilor,agacum sepetrece, in fapt, in mai toate !5rile europene,constituiecel
mai probabil un obstacolserios in caleades{bgurhrii
unei
,,lucrdri misionare" de anvergurdce tinte;tecu totul gi cu
totul alte scopuri...

Postul
Pa;telui:
Sfin1ii40
deMucenici
dinSevastia
9 martie2015
Apelul straniugi incoerent la legislaliaeuropeand
al unor apropiali ai cultelor
neoprotestanteqi al cdtorva
membri ai unor asocia{iianticregtinede la noi, ce aparla
televizorin posturade vajnici apdrdtori ai drepturilor gi
libertililor de conqtiinld,cerdnd ostentativscoatereareligiei din gcoli, nu estein
fapt decdt o gdselniti ieftind
pentru lhrdmifareacongtiinlei noastre spirituale.
Aflu ast"dzi.
plin de triste[e, cd in satul natal, pentru
sub 5% neoprotestanfi,c6{i
au mai rdmas, s-a mai indllat
o cas[ de adunare.
Cele doud maluri ale Dundrii sangereaza...
Cinegi
in ce ar dori sI ne transform6m? $i de ce ne prefacem
oare cd nu vedem acestfapt?
Vreau pur gi simplu ca neamul meu, rlmas intru Dreapta Credinfd, in locul hdrdzit
lui de Dumnezeu, sd aprindd
pdndla sfirgitul veacurilor o
fbclie lui Hristos in noaptea
de Inviere!
Gheorghi(5
CtOCtOl
www.lumea(redintei.com

- . ^- . ! .

a p ri l i e 2 0 15 / l .l i\il

8..

{ Ll} ilr Dll! f al

www.lumeacredintei.cor

lupteipentru
Dinculisele
r'elire
oreilde
salvarea
CULIANASTANCIU
INTERVIU
peintregneamul
despreorade religiea pusstdp6nire
Febradisputelor
sd recunosc.
trebuie
perioadd
lungd,
de
pentru
neatteptat
o
romAnesc
viz6nd
atenlie,
intreaga
mi-acaptat
Chiar5imie,de;i nu mi uit latelevizor,
dinsistemul
sepunealazidunuldintrepulineleelernente
cu cdtdugurin!5
(multbolndvicios
reformat)
careau
indelung
de invdlimAntromAnesc
9i
putut
Nu
am
probleme
religie.
ora
de
gifunclioneazdfdrl
mari
funclionat
timp,
c6t
se
in
acela;i
si fiu de acordcu vinace i se gdsea.Am observat,
poatede clarci acestsubiect- avdndin vedereritmulalertcu caresederu- a fost de mareinterespentrupopulalie.Sau
leazi astizi evenimentele
crez6ndcdcinevadorette
poatepentrualtcineva?
Inilialam fostsuspicios,
credinld.Apoiam
in
adicd reliEie,
sdloveasciin rirunchiinaliuniinoastre,
chibzuitcevamaibine.".
Mi-amspusc5trebuiesi discutcu cinevacareseaflain mijloculluptei,cu
55inleleg
ori de religie"
biatagimultblamata
si salveze
un militantcedoregte
StanDna
Liana
mers
la
Am
maibinedeceaunevoiecopiiinogtridecredinld.
de luptitoare
prinfireaei generoasi9ineobositS,
ciu,carem-airnpresionat
fieci vorbimdespreafecliautenticd,
cea trecutprinmulteastfeldeincenciri,
fondufiecdvorbimdesprestrdngerea
uneade carea suferitfiicaeiTeodora,
unulspital
rilorpentruinfiinlarea
rnodernpentrucopii,cum este
Sklodowska
astdziSpitalul,,Maria
*
pentru
iatd
salvarea
Curie'lfle
aufostlupte
oreide religie"Toate
grelein care,cuajutorullui Dumnezeu,DnaLianaStanciua fdcut
fa!d,reugind
si invingiun sistem
bazatin principalpe nepisare.
M-a primit intr-o dup5-amiazd
de primivari,cu sincerdbucurie,pentrua acordaun interviuin
exclusivitaterevisteinoastre.
wYw.lumeacledintei.com

LUMEA CREDINTE| / aprilie 2o1s

59

II{TERVIU

in condiliilein caresocietatea corectA.Existd gi zone din

vesticipromoveazi
uninaltgrad Occident pe care nu le cudecivilizatie,
deetici. de mani- nosc, cum ar fi Fran{a,gi care
fsstiri fruntoase
in exterior,dar pe mine md gocheazS.Cred
p*ntruinterio- cd ceea ce s-a intAmplat in
firi preocuparea
rulomuluimodern,
orcidental,
dc ultima vreme in Franla este
cecredefid esteimpcrtanticra rezultatul unei atitudini sd
dereligie?
facem bancuri Si misto de
Trebuie s[ recunosc fap- orice pentru cd e cool. Fdrd
ful c[ eu sunt o persoandmo- s d n e g i n d i m c d sunt ni qdernd, dar in acelagitimp nu te lucruri sfinte pentru allii,
sunt dintre cei care cred cd cu care uneori, dacdindrdzreligia vine dintr-un alt secol neqti sd te iei, chiar gi intr-o
saualte vremuri. Religia este glum6, s-ar putea s[ primegti
actualSgi modern[. Pdrintele o riposti destul de puternicd.
meu duhovnic esteun tip ex- Acestea sunt nigte extreme.
trem de actual,caremdnuieg- Poate chiar aceasti ignorante orice tip de gadget, cdru- !d, aceastaatitudine a oameia ii place sd audd sunetul cu nilor care cred cd au ajuns la
baqi...Este o bogdlie de om un nivel de cunoaqteresufidin toate punctele de vedere. cient, iar in realitate neqtiind
Eu cred cd religia gi cre- prea mult, ne aduce in situdinla in Dumnezeu este o alia in care suntem.De cAnd
chestiune extrem de actua- a inceput toatd povestea cu
1[, pentru ci Dumnezeu este deciziaCur{ii ConstitufionaViu qi este gi de viitor. Tind le din noiembriegi apoi mai
sd cred ci in Vest este doar o accentuatin 23 ianuarie. de
faletd, o lipsd de preocupare, cdnd a apdrut textul cu modin-a$ spunelipsd de credinld. ficarea, cu cererea,mi-a fost
O reinterpretarea credin{ei. fricd de preamultb europeniAm fost intr-un spital din zare.Dar m-am liniqtit cdnd
Viena in care am presupus cd am vdzut procentul de mame
oamenii nu cred, dar in mo- qi tafi caren-au uitat cd nu se
mentul in care am aprins o poate trAi frrd Dumnezeuqi
lumdnare, au venit gi au luat cd religia nu este o materie,
1umin6.Atitudinea lor a fost esteo stare.esteo prelungire
aprilie 2015 / LTJMEA CREDINTEI

a educalieipe careo primeqti

acasd.Nu este ca matematica s-auca educa{ia plastic6. Invefi, iei notd qi ai terminat. Nu, religia este ceva
ce sporeqti,imbundtdlegti, o
povesteqti, o imparfi, te bucuri de ea, descoperi.Eu gi
astlzi descopdr lucruri frumoase gi md bucur cd incd
mai am zone de ignoranlI,
cd mai sunt lucruri pe care
nu le qtiu. Asta md incarcd,
md innobileazd.
Argumentalia,,taberei adverse"paresdfie destulde inconsistentS,bazald pe cdteva
exceplii de genul: un profesor l-a desenatpe diavol pe
tablS sau,in unele cazuri,li
s-a vorbit copiilor desprerai
qi iad gi despremdntuire, ori
cd in manual existd diferite
nereguli legate de un anumit
tip de toleranlI. Cum totugi,
pe aceastfbazd frravd, Curtea
Constitufionalda decisin defavoareaorei de religie gi a
majorit[lii? Pentru c6, iaId,
deja mai bine de 90o/oau optat pentru ora de religie.
Cred ci reactia poporului rom6n a fost extraordinard. M-am bucwalatdl de tare
cdnd citeam mesajede la colegii mei din teritoriu, de pe
www.lumeacredintei.com

la filialele din lard ale Asocia{iei P[rin{itor pentru Ora

de Religie!Cdndveneaucifrele, mi se pSrea c[ astea
sunt nigte lucruri care realmente te duc mai departe,te
incarc6. Le mulgumescdin
tot sufletul oamenilor care
m-au ascultat!
Cred cd romdnii au c0teva lucruri sfinte,sigur cd
nu le aratdin fiecarezi, gi e
bine s[ nu te iei de ele. Toate cifrele pe care le-am vdzut in ultima vreme nu aratd
decdt cE romdnii sunt un popor credincios,cI se uitd in
sus spreDumnezeucu multd
bucurie. Pe mine m-a deranjat in principal la adversarii
orei de religie faptul c[ nu au
incetat a addugaorei de relieie toate lucrurile care nu
fiinc{ioneazd, dar care au o
lesdturd.M[ refer aici la toate-scandalurilemediatice cu
preoli, la toate camerele ascunse pe la cununii qi inmormAntdri,la tot felul de declara{ii ale unor oameni,la toate
chestiunile care s-au intdmplat qi care, asociatefiind cu
credin{a, deveneau obligatoriu parte din religie, deci
ora de religie are o legSturi cu ele. N-are. Nici
una! Eu nu cred cd oamenii sunt azi mai pulint
Asta nu qtircredinciogi.
begtecredinEa.dimpotriv5, o face mai puternicd.
Ne adund impreund. Aqa
s-a intAmplat cu asocialia
noastrS.Ne-am intahit inilial 15 pdrinfi din parohii diferite, frrd sd avem altceva
in comun.
(uma1iinfiinlatAsociatia
ParinlilorpentruOtadeReligie?
Ne-am adunat in jur de
www.lumeacredintei.com

I 5 oamenila Mdn[stireaAntim, frr[ sd ne cunoagtem,nu

ne vdzusemin via{a noastrA.
Eram oameni carene-am intrebat in cel mai sincer mod
ce inseamndora de religie egal - oplional qi cdrora ne
pdsa. De atunci ne-am intalnit in fiecare zi de joi sd
vedem ce putem face, pentru cI nici noi nu inlelegeam
ce se intdmpld. Apoi am cerut tot felul de limuriri la Patriarhie. la Curtea Constitu!ional[, am adus un jurist,
am adus un notar care sd ne
ajute s[ deslelenim limbajul acestajuridic. Pe mdsurd
ce am infeles,pe mdsurdce
amvdzut cb se int6mPld tot
felul de lucruri, mi-am dat

seamanu e o luptl simPld,

cd e o luptd pe termen lung,
pentru cd de fapt noi, toli pdrin{ii, o sI vrem in final s5
avem un invdldmAnt mai bun
pentru copiii nogtri. Este cel
mai important lucru pe care
gcoala il poate face pentru
pdrinli. Educalia qi qcoala este exceptionald.Pdrinlii iqi deleagd qi au incredere in profesori qi invlldtori.
Ei practic vin cu un complement la ceea ce fac pSrinlii
acas[.Dacd pdrintelenu poate, nu are timp, nu gtie s[-gi
educg copilul, atunci totul
cadein sarcinaprofesorului.
(e demersuri
ali ficut cuasodaliapenaacumti rerispunsuriali
primitdelaautoritili?
Primul lucru pe carel-am
fbcut - am infiinlat asocialii
in toate marile orage.Pe l6ngI asta,pentru cd ora de religie face parte dintr-un triunghi : fami l i e, bi seri cd,
gcoald.ne-amintAlnitcu ministrul invdfdmdntului, Dl
Sorin Cimpeanu. Existd o
problemdcu lipsa unor materiale didactice la ora de religie. Exist[ nigtecaiete,existd
tot felul... ofertae mare Prin
librdrii. dar e clar cd e la latitudinea profesorului cu ce
vrea sd lucreze.Acele materiale didactice trebuie verificate de cineva, trebuie autorizate cd sunt bune, pentru
cd adversarii orei de religie au venit cu fotocopii,
cu rmagrnlpe smartphone
din tot felul de manuale care
poate c[ nu erau aprobate.
Apoi cei care fac manualele
nu gtiu in ce mdsurd vizeazd
exclusiv ideea de a implini
spiritual copilul. Ministerul
are o comlsle cafe vlzeaza

LUMEA CREDINTEI/ aPrilie201s

I NTERVIU

..

acestemanuale,iar urmdtorul pas pe care l-am frcut a

fost sd trimitem o scrisoare
cbtreMinisterul Educaliei,in
care ne exprimam dorin{a ca
u n ul dint r em em bri ia s o c i a {iei noastresd poat[ fi cooptat in aceastdcomisie. Pentru
cd s untf oar t em ull i o a m e n i
caresuntprolesoride religie.
preoli saup6rinli in Asocia{ia
Pdrintilor pentru Ora de Religie qi pe carei-am putearuga
sd ne sprijinein toatdpovestea asta.E clar cd manualeIe de religie nu sunt fbcute
de Bisericd,nu sunt ficute de
p reot i.c i de niqt ea n g a j a lai i
unor edituri gi verificatede o
comisieexclusivlaicd.E,nevoie qi de clerici, care$tlu ce
sp un.int elegc e s e i n ta m p l a
$i care in momentul in care
corijeazdcevaiqi asumdfaptul cd acolo e ceva care nu
tre buies d ajunga l a c o p i i i
no$tn.
62

Apoi am fost in Parlament gi am ydzvt ce se int6.mpldacolo. M-a qocatoarecum agresivitatea unor

oameni,oricum astfelde oameni sunt oestetot. dar m-a
$ o c a t a g re s l v l ta te aunora
care insultd credin{anoastrd, necunoscdnd-o,
cerAnd
in schimb toleran{dpentru
necredin{alor.
Am 1?cut qi o campanie imnreund cu Trinitas TV.
N e -a m a d u n a tn i g te crei ere i n tr-o s e a rag i am reni l
cu mai multe idei. Pe toate
le-am putut punein practicS.
E clar cd a fost Luminb de la
D u m n e z e up, e n l rucA i n trei
zile au fost gata.Eu am venit
i
c u o l i s tdd e p e rs o n al i tdlpe
care le-am sunat gi in afard
de doi sautrei carenu erauin
!ard, ceilalli to{i au spusnecondilionatda. N-am impus
nimic. $i asta a fost fiumuseteaacesteicampanii.Nu

aprilie 2015 / 1-Lli!,I!,.d

lli{}:DIl"] f.1

le-am cerut nimic, vreo p5rere dacde nevoie de ora de

religie in qcoald.Ne-am adunatundefi l madomnulP uri c,
unde fi l ma domnul D orel
Vigan. unde se afla doamna
ElisabetaLip6, Daniel Buzdugan.Pe $tefan de la Connect-R l -am sunal .,tocmai
venisedin America,gi i-am
zis: ,.Ajut6-md cu asta".A
spus: ..Suntfbarte rdcit, tu
egti sigurdde ce-mi ceri?".
,,Dar tu e$ti sigur ci vrei sd
vi i ?" ...D a" .l ar a douazi , rdcit cum a fost, a spusce slm1eain fala camereide filmat.
S-a vorbit de sume...Cu cAt
i-am platit...N-a fost o campanie comerciald,a fost o
campaniede atragerea atenliei asupraunui pericol.
Stiuti Fatriarhia
Rsffidfia
s.a
:*i!**riset!*iedi*ti* *e**st*iup"
(*sng-aeqercret* peearc* duceti.
tie*tspriji*uB
Sis*r!*i?
Patriarhia este o st6ncd
www.lumeacredintei.com

asta.E adevdratcd se
excep.tl- Dentru
'populaizeazdun model in
de care toli ne ag6!6m.Este Corduneanuesteun
9i
fi
a
de
inainte
Preaceasenzaliecandnu mai ai onal iurist
idrile vecine.Dar in Germaajutor,
mare
de
fost
ne-a
ot.
lucru
aer si pui mdnaPe un
desfele- nia. spreexemPlu'religiaeste
solid carete aducela mal. Eu pentru cd a hebuit s[
care.nu.le oblisatorie.Are doud ore de
asta am simgit.Este in Pr!- nim niqtetextePe
trebule
;l a studiu pe sbPtdmAnd,Pdrinmul rdnd foarte bine Pusdla inteleeeamcum
tele opteazdPentruora de receea
contraatacdm,
sd
trebuit
punct.suntacolooameniexlieie,-darcel carenu doregte
nostru'
traordinari. VI sPunecmeva ce nu este in sPiritul
de religie obligatoriutreoia
qi
lucruri
acuze
nigte
Erau
care nu a stiut ce se intAmsd-siinscrie coPilul la
buie
pl6 acolo. pentnrcd din afa- neadevdrategi aveam nevoDin aceastecauzdcei
eticd.
jurist,
dar
un
de
ie oure o institutie rece.dis- ie nu numai
mulli
mai
BiseriParinli oPteazdPentanE. Nu, nu e deloc aqa.Aq totodatdde un om din
Vorbim de un Prorelisie.
tru
qtie
qi
sd
spune
qtie
ce
outeatacePoatechiarun mic c6, sd
dJpeste 90% PAndqi in
cent
bine.
foarte
zona
si
iuridicd
Pacd
..p.os. anume FaPrul
valo- Germania. Stimuleazdastfel
t t"tniu nu aratAcAt de mult nici a fost extrem de
am copilul cu o alternativdcare
cd
faPtul
sprijinul
ros
Ei
se implicl.
tn estegi mai grea.mai dificitde
ctneva
lu- simlit tot timPulPe
(redci ofacedinsmerenie,
inv[iat.Normal cd vrei sd-!i
nostru.
ind exenplupeinsugiMfintuitorul. spatele
inveii copilul mai degrabdcu
in
tabita adversi,
DasPre
E adevdrat,dar ar trebui
bldndele.cu iubire.cu bucuo
Ar
inv6!at?
ce
ali
luPti,
sd arate lucrurile frumoase aceasti
rie decdt cu ceva rigid, Prea
pe care le lace Pentruom' fa1i,o identitateoponentul?
intelectualqi sofisticat.
lncea
care
Omul acesta
Campaniape caream hcut-o
Dincolo de toate acestea,
este
put
demersurile
facd
sd
cd
a alut valoarea ei, Pentru
acest demers nu a fbcut
tot
a
2
0
0
7
a
n
u
l
a ardtatcd nu dormim. Patri- a c e l a s ic a rei n
sl ne intlreascd, PendecAt
icoanele
scoatd
sd
incercat
$i
arhia face foarte multe acte
am invSlat ci trebunoi
cd
tru
care
tlp
de caritate,de ajutorare'de din scoli. El este un
sd imbunbtdlim niqte chesie
qi
recunoscut
a
lucrare
o
are
indreptareatunci cAndPiercd tiuni, cb hebuie revizuite niqte
dem direcfia, dar oamentrnu in Comisia de Inv[!6mdnt
lucruri. Avem Pdrinli care nu
clar
E
foarte
un
Plan.
5tiu, poate$i Pentrucd nu-t el are
sunt din acelaqi cult ca 9i noi
Pe de alti Par- cI are niqle treabd. E Profeintereseazd.
si caresuntnefericiliPentrucd
de
ceva
sau
te. se exprimdPe o niqdPrea sor de filosoie
pruncii lor nu Pot studiarelieenul 6sta. Insd ceea ce Pe
mica (TiinitasfV Radiotriin care s-au ndscut Pentru
Lia
faPeste
nitas). E nevoie s[ se comu-- irine m-a ingrijorat
runt preaPu{ini.SePotgasi
6A
imPortan![
dat
s-a
i
9i
cd
tul
mal
nice la nivel mai mare'
lui este solulii. Un Profesorde religie
larg, cu nigte voci,-Practic a fost ascultat. Fiica
esteclar $i un cunoscdtoral Isnemaifiind
mare,
de
destul
vocile noastre,a celor care
toriei Religiilor. Astfel ar Pucd
este
ne-amasumatora de religie. la gcoal[, dar culmea
tea aiuta in sensulacesta,PensPun
Asta
religia.
Patriarhia in Primul rdnd ea a studiat
fu c-aacel coPil de alti religie
ne-a facilitat nigteintdlniri. cei carei-au fost Profesori'
in loc de
un
la
de
S-a Plecat
Prin- sd poati stain clasd.
pentru cd nu gtiam unde sd
c6:nd
afard
sau
hol
sta
a
un
Pe
ne intdtnim. Pe de altd Par- cioiu. Ei au vorbit desPre
grade.
L-ar
l0
minus
Pusunt
aceAnume
te, atunci cdnd lucrurile nu oiincipiu etic.
stimulAnd ceva la el,
ajata
tea
obligi
md
s6
hebuie
nu
ia
ca
oasunt clare. exist[ nigte
sd fac o d6ntiu-i un desen sau un elemeni la care Putem aPela oe mine caretrebuie
aceia ment din zona interna{ionald
ori cd n d .M ult e luc r ur i n i c i n.gut., ci obliga-i Pe
ceva' saude istorie, o chestiunecare
noi nu le stim. Au fost P6- care doresc sA accepte
ches- l-ar interesa,Pe care ar face-o
inleleg
putut
sd
am
rin{i care ne-au Pus diferite Eu
ce n-am cu tot dragul.
intrebdri pe retelele de so- tiunea asta,dar ceea
. A consemnat
aiuns
s-a
ce
de
fost
a
cializareia caie noi nu qti- inteles
COSMOIU
Laurentiu
cielege
am rdspunsul.P[rintele Ionu! la'a schimba un tex'c
ww.lumeacredintei.com

l-UMEA CREDIN IEI / aPrilie 20l5

vrATABTSERTCil

Sishisoara.25-27februarte2015
'

Stat- Biserici:
Simpozionul,,Partenedatul
prioritafilegislative
gipoliticipublice"
'

l.

]t

l.la

-au

Mai multe institulir au

N-a
luniifebrua- fost interesatede eveniment
sf6rgitul
r i ea avu tl ocla S ighigi au participatprin trimitegoarasimpozionul
Arhiepireade reprezentanli:
scopii orlodoxe qi Patriarhia
Stat,,Farteneriatui
prioritatilegis- R o m d n 6 .M i tro o ol i a GreBisericd:
co-Catolicdde Blaj, Bisenca
l ative;i p o liti cipublice'i EvanghelicdC.A. din RomdAnulacestaa fostorga- nia. BisericaBaptistd.asocia{iile creqtine,,Filantropia"
nizati ceade-azecea
(catoli(ortodoxd),,,Caritas"
e di tiein se r iar euniucd) 9i,,Diaconia"(protestannilorpe careFundalia td), Secretariatulde StatpenAdenauer"
,,Konrad
hu Culte. Printre pafticipanli
Rom6nia,
in parteneriat s-au regdsit: conf. dr. Radu
Preda,pregedinteleInstiturucu asocialiaortodoxd
lui de Investigare a Crime- filiaia
,,Filantropia"
lor Comunismuluiqi MemoSig h iq o a rsiaasocialia ria Exilului RomAnesc;prof.
medical-cregtinS
,,Lukas dr. Radu Carp, de la Facultale orga- tea de $tiin{e Politice a UniSp ital"-L a sle a
pentrLia discu- versit[1ii Bucuregti;pdrintele
nizeazd
consilierpatriarhalDorel-Nita implicarea
in dome- colae Motoc, director exen i i l eso ciagl imedicai
cutiv al Federaliei ,,Filana cultelorreliqioase" tropia"; pirintele Nicolae

aDrilie20l5 / t-tl&{EA CREDIN-1F-l

Rusu, consilier social la Arhi epi scopi aS i bi ul ui ;pari ntele Nicolae lgnat, consilier
socialla ArhiepiscopiaAlbei
Iulia (gazdaevenimentului);
pari ntel eC ri sti anP avel ,de
la sectorulsocial-filantrooic
gi mi si onaral A rhi epi scopi ei
Timigoarei;pdrintele protoiereu Ovidiu Dan, care conduce gi filiala locald a asocialiei,,Filantropia"; pdrintele
NicolaeAnuqc6,Blaj, preqedintele ,,Caritas"- Rom6nia;
pdrinteleMartin Ttirk-Kcinig,
protopop de Sighiqoara;pdrintele JohannesHalmen, din
parteaBisericii Evanghelice C.A. din RomAnia;Florin Constantin$ari qi Andrei
Avram. din oartea Fundatiei ,,KonradAdenauer";IuiianaConovici gi C[tdlin Raiu,
din partea Secretariatuluide
Stat pentru Culter Gheorghe Meaun, preqedi ntel e

wwwlumeacredintei.com

Consiliului raional Singerei;

medicul Arcadie Covaliov,
fondatorulCentrului de zi qi
in
olasamentPentruPersoane
etatesi adulti cu dizabilitd{i
,,Agape" din.oragulreqedinli
de iaibn Singerei (RePublica
Moldova), precum 9i ziarigti.
Seminarul a debutat in
dupd-amiazazilei de 25 februarie cu cuv6ntul de deschidere al doctorului Petru
asociatiOprean.pregedintele
ei ,.LukasSpital".al cirei cofondator esteimPreun[ cu P5rinteleManin Tiirk-Kdnig' 9i
cu cel al lui Florin $ari' Aurmat prezentarea a doud cdrli
critic qi propuneri de imbu- pdrintele Martin Tiirk-Kdapdrute prin grija unor Parti
Luminii" desf5cipantiila simpozion,Pdrinte- ndt6tire'l moderate de Radu nis. ..Casa
de.asisten!6
programe
qi
Petru
CarP
Radu
Eoir6
le Martin Tiirk-Kdnig 9i Ve- Preda,
pentrucoPii gi tineri
aiutor
context,
si
In
acest
Oorean.
al
redactor
Neagu,
ra-Maria
fizice.provenili
buletinului Viala cultelor'. re- m'edicul Arcadie Covaliov iu deficienle
case gi centre de
fostele
din
despre
a
vorbit
lui
a
1919
din
Parteneriatul
cdr{ii
editarea
sauabandonati.
Nicolae lorga, Ce sunt Si ce stabilit intre ,,Lukas SPital" copii orfani
fundal i asusl i ne
1999,
D
i
n
Singerei
raional
qi
Consiliul
Ardeal
si
vor sasiidin
Prima
cregti nedi sP usesd
traducerein limba romdnSa oentru imbundt[{irea activi- fami l i i
sausd adoPpreia
in
ingrijire
in
preven{ie
medical6
ae
iatil
Manfred
cdrfii semnatSde dr.
coPii.
de
astfel
ie
din
IobaliElileacestuiraion
Engeli (Elve!ia), Makarios i n ul ti ma 7i parti ci P anCaiea de a deveni un omfe- nordul Republicii Moldova.
au adoptato
la
ricit, cu un Cuvdnt inainte de PreqedinteleConsiliului raio- [ii simpozion
sPicuim:
care
din
Declaralie.
a
ad[Meaun,
nal,Gheorghe
Radu Preda.
Stat- Bisericd
in prima zi a avut loc qi ugat c[ numeroqicredincioqi ..Parteneriatul
caritativ, filano vizitd la Centrul de zi ,,Fi- oitodocaidin Singereiar dori in domeniul
diaconicnu se redutropic
$i
unei
a
oraq
in
infiintarea
in
Paaflali
unde.cei
lantropia",
relaliadintreautoritalile
nevoie sunt sprijinili, avdnd rohii I Mitropoliei Basarabi- ce ia
qi cultele religioase.
statului
pentru
aPa4isa
doresc
cd
ei.
medicaparteli de ingrijiri.
ar trebui s[
parteneriat
Acest
le. ln aceea$ilocafiefunc{i- ni de o structurdbisericeasci
de
toli
furnizorii
la
refere
se
crecorespunzdtoare
oroorie.
oneazdqi un centru de noaPsocio-medicale,
servicii
Prin
bini.l LorEi a unui ldcaqde
te cu22 de Paturi.
principiuluisubsiCea de-a doua zi a sim- cult in oraqul reqedinlI de ra- aplicarea
frri discriminare.
po zi o n ului a c uP r ins t re i ion. Sperdmca cererealor sd diaritdtiiEi
ca acestPartenecesar
Este
grabnic.
mai
c6,t
atelierede lucru: ,,Parteneri- fie auiita
includl toateasocisi
neriat
zi.
in
aceeagi
reCultele
ParriciPande
ateleincheiate
presteazSastfel de
lieioasesi Stat dupd 2007". tii au efectuato vizitd la Cen- a{iile care
cele care se
inclusiv
servicii,
sociale
servicii
de
irul
,,Casa
qi
om
i
s
i
,.Fro i e c t ede legi
strdnsd cu
relalie
intr-o
afld
(la
5
uni legislative in relalia Stat Luminii" de la Albeqti
"
religios.
cult
un
Sighiqoara),
de
kilometri
Pa- Bisericd" qi ,,PoliticilePublice in domeniile asistenlei tronat de fundalia,,PentrufaRaduCARP
sociale si sdndtdtii- examen milia crestinS",condusdde
LUMEA CREDINTE1 / aPrilie 201s

65

ORTODOXIA
BIRUITOARE

i'+li
'- Ir;lr,i
fllTii;lijlfl

t
,.

ii't,.

',t-,

tin*ilil#+:il'ilrrir,ilffi "il#'r,

vesruc
Un secoldelamutarealacele
Li nu ld in tr eeeinraideseanr&
speeialigt iin
d re p t c a ro : rica i v e a e u lu ia l
19-lea"Erouai luptei Biserie
ii Ortodoxe53rbeim pctt'r,,':I n i311*i.
nUtis
p
-s
iic
r
t ru f iilo ng i
tur a r ,pr o fesor,
ierarh,lndrurndtor,
om al e e t * { ii,t a p
tem e r ilo r5i lipseieleapropierede eel6l a lta u n u iin c e c r-n: ie v e a cp e n t ru
careoarner"lii
de valoarecCIntaLi
doar ea instrumentea'e :rrJzelormajore.
D ar m a i ale s,?nvremuritulburi,prietena l ro rrrd n ilocrir , r. u s t ro -Un g a r i a 6 :r i nfnd r azneala
dea eX utas6?ieun o a s egi i s ; ii i, ' : : e e g i d in e e io
ie-c ':Jnstruise.
de imagirieape earernotiveleetnieo-eonfesionale
e na$tela Sibenik,in Dalmafia,la4 apilie 1845. Mama, Maria, esteitaliancd,
convertitd la confesiuneaorlodoxd cu
pu{ind vreme inainte de a se cdsdtori. Tatdl,
Trifon, este sArb.Oraqul - important centru
comercial a1Imoeriului Habsbursic la Adrijocurile
atica.Copildriaii esteimpa(ita in-tre
din preajma Catedralei Sfrntului Iacob, monument imoozant din secolul al 16-lea. cele
i ^ ,
,, ,
de pe malulrdului
Krka Eidin porr.
Pentrupdrinli prioritare sunt studiile. Motir,ul - ceeace in generalconstituieun handi
cap,situaliafinanciarddelocinfloritoare,dar gi
recomanddrileduhovnicului familiei careremarcdinteligen{afiului lor. De aceea,dupbabsolvireacursurilorprimare,in 1856,se striduiescsdil inscrie la Gimnaziul iezuit dinZadat
apoi la Colegiul iezuit din Dubrovnik,undereugegtesd finalizeze dot ani intr-un an. Urmeazd, de asemenea,
cursurile$colii Teologicedin
Sremski Karlovci, in Voivodina gi Seminarul
din Karlowitz. Departede orice gdnd de a se
dedicacariereiecleziastice,esteanimatde dorinla consoliddrii identitd{ii etniceintr-un imperiu multinaf ional in carc miza germanizdrii
gi catolicizdrii nu estenici un moment dintre
cele secundare.Al doilea motiv - dorin{a de
cunoaqtere.Se inscrie ca auditor al FacultAlii
de Filosofiegi Drepta Universitdgii
drn Viena in 1866.Acelagi statut,in cadrul aceleiaqi
aprilie 2015 / L-LiMllA CRlll)ll\rl'El

facult5li, il^r.a avea trei ani mai tdrziu Mihai

Eminescu.In cazul 1uiNikola Milaq, intervenlia EpiscopuluiDalmaliei, StefanKnejevici.
estedecisiv6.Urmdnndu-i parcursuleducafional, in lipsa de sprijin pentru afirmareaOrtodintre
doxieiintr-unspaliuin carecolaborarea

protumultuoasade la Belgrad Si la sporirea

autoritati gi Biserica Romano-catolicdsabode
titlul
PrimeEte
in
st"tuiu'
bi;;;l"t t;tiutt
reaz6oriceiniliativ6. Epir:;p;"ii;-t"p"l"
parteaa numeroase
din
Causa
Honoris
ta
doctor
in 1867 s6 acceptecontinuar'eaprefatiiii
din Rusia, Grecia, Serbia9i AusAcademiaTeologicddln ic;. D;pa"3qrgrliir"*"irlta1i Mullumegte.continudoperaqtitr*ungu.iu.
re- estesinsurulcareva decidedacdiqi dediceimaideseamd
rniifica:$icore,sponl:y::

oalmalia'
:;acii"ii;i:;'ei;.lidin
PrinluortodocAi
9iromano-catolici'
i ai"rt*i"t lloryo-. canonigii
in tSZt, prin suslinere
OrBiserica
in
jurisdictiei
delegi
canonulPatriarhuluiFotie lculegere
-qi "tiy" lyry1iti
tentativelor
inaliza
rcia
Rdsiriteand
iio*a
eclezialeconlinindatatactetano'nice,cit
;;;;[ a; ;*"rvire a Bisericii de cdtrestatul
leeislatieci'ild refento#;il;;i_rptft
ar.alizaqi exemayltro^-Ynsar:
' situaliidrama{ryT:*d"
misterarulin Drept C"";"i" ;ii;;"ti1'9Gr
*?9ll:1unei
?ntrjges"
plele
ii esteoferitpostulde_pro- -ti"e
cii. Revenitacas6,
pentruo comunitateconfesionallcdteia'
fesordeDreptCanoni"A i"ti#t*i"i Teolggic
oficial'qi doarla acest
discursului
ni'""fut
iu
OrtodoxdinZadarh.;#i';;;;"t"i"-eptloc
un egalcucetaal;retieii
i ;; aloca

il;f
Steran:
scopul
""*":g**"t"miit#:*
diresponsabilitdlile
de
Oincolo
."t",

*
r'!
E.
L.:

""rIti.
dactice,ii impune implicareaintr-o contiuntaale
* o"*un.nrh cu autoritatileaustro-ungare
cdior actiuni alenteazdla viala Bisenctt Urtodoxe.in I 872.publicdcel dintAistudrudest *ti* i te s'tatului in problemeleBlsericii'
oi.l
',,\nul
urmdtor,prin creareaMitropottetBucovlnei si Dalrtatiei. reuqeqteca-infruntdndprestunile conationalilor.sd demontezepolttlcaoe
in mod
i""iaiUit . DubleimonarhiianalizAnd
oertinentdoleanteleromAnilorcarevlzauconcomitituirea uneisingureMitropolii. dez.iderat
nromisorin infiinlareaMitropoltetromanllor
din Transilvania9i Ungariain 1864qi' noui
ani mai tArziu,aMitropolieiBucovtnelcupnn)a"a,"uepiscopii sufiagane.Episcopiade Zadar si cea-deKotor din Dalmaftal.l Interesele
sArbilordin Dalmalia.Reac[iileolt1le-nqlntgzie. insdrdspunsulestesimplu:,'Nu lml mgadui
--- sd servescdecAtadevdrul"'
in .uttut aceluiaEian. la24 decembrie'
primestetundereain monahism9i numele
[. NiJ"Oi* laZadar. De prazpicul NaEterii
Domnului devineierodiacon'ln lE /4 suspde TeologieOrtodoxadin cane.la Facuftutea
din Cemduli.tezade doctoUniversitatii
drul
rat. in 1875estehirotonit preot.iar clncl anl
mai tdrziu devine arhimandrit' Preocuparea-sa
;;i;;ip"lt estelegatbde sporireaprestigiului
instinirului Teologic dinZadar la a cdrut conducereeste ales.Pe de o parte,pentru affasereaunui numdr tot mai insemnatde tlnen
Einioui" o.uinciile imperiului'atentfiind at^dt
iu'pi"Ui"*.t. sloveniior.cAt 9i la ale sdrbiior din Bosnia-He(egovina.la vta{apolltlca

LUMEA CREDINTEI / aPrilie 2015

www.lumeacredintei.com

67

ORTODOXIA
BIRUITOARE

qi confesiunidin imperiu. Lucrareasldlabaza

iniliativei ministrului sdrb al Educaliei de a-l
invita, in 1886,sd contribuie la modernizarea
din Belgrad.
Seminarului
Congtientde insemndtateaprovocdrii, atagat de proiectele in desligurarc la Zadar, departe de a-qi face iluzii, insd bucurosde a putea lucra in fara-mamd,accept6.Primirea din
paftea presei estedepafte de a fi politicoasd,
fiind acuzatcd esteagentaustriacsauromdn,
cd doreqtepervertireavalorilor nalionale, c[
nu esteanimat de sentimentepatriotice. Primeqtecu liniqte insultele qi caut6,in calitate
de director al seminarului, sd construiascdo
institu{ie de invdldmdnt de valoare europeand. Selec{iariguroasda candidalilor,exigen{a
maximi a evaludrii,pedepsireaasprda abaterilor, incercareade a constitui viitori teologi
de elit6, dictatura meritocraiiei qi lipsa ingdduin{ei pentru orice form[ de balcanismsunt
deoartede a-i aducesimpatie.
De aceea.in 1888.revine[a Zadar.lnvita{iile de a se ?ntoarcela Belgrad nu intdrzie.
I se promit postul de director al Seminarului
din Karlowitz qi chiar jil1ul patriarhal. Scrisorile expediatedin Dalmalia conlin aceleaqi
aorilie 2015 / LUtr{l)A CREDINI EI

mul{umiri qi scuze.Apune bazeleunei institulii pretindetimp gi energie.PdrinteleNicodim

nu disoune de nici una in suficientdmdsur[.
Oblinereade ranguri nu l-a interesatvreodatd. $i oricum estecunoscutfaptul cd vl6dica
GheorgheBrankovici estefavoritul impiratului Franz Josephpentru funclia de patriarh.
Degi in final acceptdsdpreia catedrade Drept
Canonicqi Istorie a Bisericii la Velika $cola
qi la Seminaruldin Belgrad,prioritateao constituie definitivareatratatului in qasevolume
Biserica Ortodord SiDreptul Canonic.Incheierea,in 1890,a lucrdrii coincidecu trecerea
din aceastdlume a Episcopului StefanKnejevici. Pierdereacelui carei-a fost mentoqpriegi sprrjinin incercbri
ten.pdrinteduhovnicesc
estedublatI de alegerea,la 10 iulie 1890,ca
sucoesoral sdu.Ceremoniade intronizaredin
16 septembrie1890 aduceinvitali din Serbia,
Rusia"Grecia si Romdnia. Dar mai cu seamd
un numdr impresionantde credincioqi.Discursul ierarhului este scurt gi axul sdu il constituie apelul la unitate in fala ameninldrilor cu
careBiserica Dalmaliei se confruntd.Denuntd atitt orczelitismul romano-catolic,sub forma uniiliei, cdt qi presiunile exercitatede c5tre autoritdi, numerogipreoli pdrdsindu-qidin
acestmotiv parohiile.
Din prima sdptdmAndiniliazd vizitele pastorale in diecezd.Se implicd in consolidarea
de cult gi in solulionareaprobleme16ca$urilor
lor sociale,apeleazdlaajutorul iui SavaBjelovici, pregedintelePatidului Popular SArbdin
Dalma{ia,forma{iunecareobtinusein acelaqi
an 1890un succeselectoralmajor la Dubrovnik qi ocupa de c6tevalegislaturiun num[r
important de locuri in ParlamentulRegatului
Dalmaliei. Tnmite telegramela Belgrad pentru cartein limba sArbd,contribuiela construireade gcoli.Estecongtientde fiagilitateapozi
liei sale,dar tocma! acestfapt ii oferd motive
pentrua perse\era.In ciudaimplicariitotalein
problemeloreparhiei.nu renunsolulionarea
tb la munca de cercetare.Ca qi odinioari, este
partea acesteiluptein favoareaintereselorBiiericii. Un bun exemplu il reprezintd studiul
Ortodoria in Dalmalia ce se constituieca replicd la enciciicaSalls cognituma PapeiLeon
al Xl[-lea, prin care EpiscopulRomei suslinea viabilitatea uniafiei, oprindu-se asupra

situaliei celorlalte na{iuni majoritar ortodoxe

provocare'
cu aceea$l
din imperiuconfruntate
la Belgrad
de
Sinod
Sldnrului
Proounerile
de a ocupadiversedemnitAli printrecare'
de P at r iar hal Be l g ra d u l u i ..-.l e
in 19 0 5 ,'cea
respingeprin simpla invocare a incdlcirii legislaliei canonicein cazul in care ar accep.ia. R6zultatul esteacumulareade adversitdli'
in Dalmatia. confruntareasa cu autoritilile se
bucurd de tot mai pulind simpatie'Pomind de
la principiul cd sa6ianu taig clpul ce se.pleacd. un numArtot mal mare de intelectuali,dar
si oameni ai Bisericii ajung la concluziacd
intleribilitatea vlddic[i estemotivul pentru
caresiruatialor esteuna ingratd'Consecindtn
ra - sir de petitiicaresolicitdinldturarea
Lor li se adaugdcererisiscaunulepiscopal.
din Belgrad'Aflatinamilarede'laSeminarul
coalilii" in carepolitiunei
..monstruoase
rntea
sirbi 9i clercatolic
nalionaligti
cieniaustrieci,
presiunii.
la 2l decemfata
in
se afldaldturi,
brie l9l I . SldntulleraihN icodimMilagi;i inEsteaprobatila l9 ianuarie
ainleazddemisia.
191 2 .Re tr asdin v ialaf ubl i c al a D u b ro v n i k '
existenlasa devine intru totul cea a unui moprenah. Rugdciunea,postul qi privegh^er.ea,
zentesi;ana atunci,se intelesc.Crija pentru sufiet'esteceadintai preocupare'Primegte

GECTIl
effiqFff
$${r{1\d11tl0l*l

l|*^

vechi colaboratori ce ii vorbesc desprerbzboaielebalcanicegi despreevenimenteledin

Serbia,cdrorale imprumutd cdrli sauii inculinigteadin spatelezumzeDescoperd
raieazd.
tuiui cotidian.AtacareaSerbieidecdtretrupeln cluoa
rugdctunea'
spore$te
le austro-ungare
partlclpala sluJbele
bolii.varsteisi slabiciunii.
aceasPostuluiMare al anului 1915'Pdrdseqte
ia lut. in VinereaMare.la 2 apriliel9l5' inrxormentatla Dubrovnik.in 1930osemintele
sale sunt mutate in capelaBisericii Sqhimba-

i"^ t" i iia ilomo.ttiti din Sibenik'in 1975

fioflor$inH esteoreanizatde cdtreEpiscopiaDalmaliei un

m.rreu-memorialNicodim MllaS' La 2 octom:

ii'e2012 estedeclaratsffint local al eparhiei
dalmate.ceremoniafiind condusdde Episcopul Dalmaliei, PreasfinlitulFotie Sladovici'
Ugoram puteaapropiafiguraSftnruluiTerarh Nicodim Milag de ceaa altorpersonallieti marcanteale Bisericii ultimului secol' La
f.i d. uqo. am putea folosi imagineasa ca ferealitalilorspaliului
ieastrapentruinlelegerea.
al ultimelordoudveacurt'lnsa'la
ex-iugoslav
un r"iot de la trecereala Domnul, semniflcatia amintirii saleconstdmai alesin neignoraiea valorilor carene definesc,a acelor detalii
care oferd sensvie{ii qi dbinuire pentru ceea
ce construim.
VincenliuDASCALU

www.lumeacredintei.com

LUMEA CREDINTEIII aPrilie 2015

69

(RUCtA!llSE(OilrtUl20

in pati de Aiud martiric

5 nrartie
Dun"linied.'tr
2 0 ' 1 5d,i m i n e alA
aiuprovincial
duluirisare
la orizontulunorvrernurice nu intrezdresc
inci bundstarea.
F e l e r i n i aciu n oa ;te rii,pleedmdin hotel
c o m p l e t i n dg ra b i l i i n
euriozitSchestisnarul
lilo rd e r u t i n dr d sp u n s u r i l eu n u i t r e ci to r
vi a l a
s a ua l t u ld e s p re
o
r
i
q
e
l
u
l ucu
i
v
i
e
l
i
l
e
;i
penitenciarS.
faimi
7o

aprilie 20r s I l-Ul\4EA CREilN lEl

u pa$ide CaPitald
pe strddutecumin{i
^de
provincie ajunsem la RdpaRobilor.ldsdnd
ale
locuriale
ri gi
in uttare
,ritarebiocuri
si locuri
memoriei de tranzit.
De pe deal se deschideo

wwwlumeacredintei.com

panoramda suferinfei9i nehinlei greude privit cu ochi

de turist contemPoran.
Din neqtiut qi nev6zut pa$ii nogffi se smeresc.abiamai atingdndPdmdntul mutilat de fostele

gropi comune din cimitirul

orasului.
Nu mai vrem sd aPdsdm
sub greutateamaterialist-seculald rdnile izvorAtoarede
mir ale sfinlilor martiri din
inchisorile comuniste.
in osuaruldin sugestivul templual dureriiinchinat purtdtorilorde cruce
martiricd, Maica Domnului,
PreacurataDoamnd a rdnilor tdmlduite, m6ngAie,cu
nevinovdlia feciorelnici 9i
drasosteamaternd,sfintele rEtcve purtdtoarede rbni
hristice.
in aceast5icoand simlim
smereniamdreliei cereqti.
Cobordm sPreMAndstirea Aiud si centrul de studii
marlirologice, MartiroPolisul neamului, cum spunea
un vorbitor la simPozion.
Multi dintre noi suntem pentruPrimadatdqi
avem $ansaProvidenlialda
I-UMgA CREDINTEI / aPrilie 2o15

cRUcATIt
SE(OtUtUt
20

participdrii la S$nta Liturghie oficiatd de Inalt Preasfinlitul Irineu, iar apoi la

simpozionulde martirologie.
Ne impdrtdqim cu duhul
liturgic.intrezdrindscdri
cdtrecer Decarecoboar6r
!l urca snnut oescaru;all$l
^--..I

aprilie 2015 / t-Uh,IEACRL,DIN'fEl

liberi in inaltul Cerului.

Cu o chemareaievea
suntem invita{i sd urcdm
acestescdri pe umerii qi urmele atlelilor hristici.
Aten{i la catehezade cunoagtere,conqtiinti gi credintd,a vorbitorilor, urcim
cu paqi istorici din groapa
comund spre crugul ceresc.
La lumina modestda
unei candelede congtiinld gi
neuitare vedem cum portretelede martirdin evocdrise
transformd in sfinli ce dau
..slavdintru cei de susgi pe
pdmdntpace.intreoameni
bundvoire".
Domnul prof. univ. dr.
Pavel ChirilS, maestrul Dan
Puric, scriitorul Rizvan Codrescu.Sorin Lavric.Parintele orof. Vasile Mihoc. monahulMoise si toti

parti ci pantine-au
i
fostmi sionariai jertfei, congtiin{ei
gi sfintenieimartirice.
C oboramdi n i nal tpri r ind intrebatorigi curioqi la
chipunle pelerinilor:
Oare domnul acesta a sui-eritin inchisoarea
Aiudului?
Oare cinevade aici i-a
cunoscutpe Ioan Ianolide. \raleriu Gafencusaupe
\Iircea Vulcdnescu?
Oare aceqtitineri sunt
cum\ a nepolide martirigi
sfin1i?
Am plecat ldmurit cu
gAndulreintoarcerii la Icoana Preacurateigi la sfin1ii prieteni,privind in goana cailor putere filmul
amintirilor in pagi de Aiud
martiric.
Cosmin
STOICA
www.lumeacredintei.com

lFaSeya 3, I5). CuAcesta,omul wea sd inhe

m otalogpenfu a inlocui intunericulpdcatelor
cu.Iuminaascultirii de El gi." i;#;;;;;:
tuitoare,ca dar al iubirii Saie.
o.r s-a nescut..indrdzneala.,
Intrebdri
gimirturisiri
de a pune
omenesti
" F
Dintru inceputulvielii sale pdmdntesti- intrebarichiar giZiditorului sil. Da.fi;;.:";;
omut este..brruit"de intrebdri,naOaiOuinA ca ,,elewl" sdpuni intrebdri i""api""rfui ,a,i
Leclia Mare.luiinvalatoral lumii
cd mdcarunelerdspunsuriil vor'imb;ill;;
Sfe;;
Ja Evanghelre,ce cuprindemulte";d
aur matenal,cdt spiritual.Dorintaomilui
indemnuri
d"
tainice.E drepl fariseii .e,tu;;;;
a punemereuinfebdri celui de apioapeqi
9i
rru;l"l
.elui
cllcgop
grara;i inr.dtacuvinreleEvansheli_
de deparles-andscut poategi Ain n.jmiftu_l_
.
er Jate,l-au pus Domnului uneleintrebany
cu
daunrdspuni
bun gdndul.d,e
i:ili',1g"T dea nuputea
a-L prindein cuv6nr.N"i;;;
firn
urma9lttor rn acest
:T^"^oi"l,.g:.nrce:.yA.dame.undeeqb?,,(tra_
viclean,iar inhebdJ:9). Ru$inatde ocaraascunsiin aceas_
-ednd
l3la
nte noastresd aibd pecetea
dorinlei de a spori
degi ea musreade multa gnJd iu_
[.lT]?rj!.,
a-Lgasip" C"lC;;;;t"L;_
a lul l)umnezeupenhu om, Ad"air
9doJy"T,:,de
n_a rea,Aoevarut_gr Vlata- de a afla
?tro.are
awr
calea spre imputereade a_giasumavinovdlia.
Din std_ gTi!"::1tnt9r ca-res_a
apropiar(Matei3,2t.
panutBctenului"
el a devenitrobul diavolului_ )a ascutram
gr sa implinim invdgaturileShn_
rocutnctgl.lucrdndpamrintulpeste
caresufla tei Sale.Evangbelii.
iaci in ef. g;sim izvlruf
cnvdfutbtestemuluidlvin. Chinuirde
q".:
:,
bucurieivegnice.La roateint.i'aril"
orn,ilui.
$opnnte.mlnclnoase
ale celuice l_ascosdin
Dornnulii rdspundeprin cuvintele E;;;;;i
de aqrgplgleamo4ii. ca ,.plarapEcaru:.-9,:l:'
A pnceperEspunsurile
tur'^(Romani.6.
tine de gEndul
23). omul wea sA_L
:] :are.
cu
c^arepunem intrebarea
Careare
!!-!etn1om1s de Tatit. pe Fiul Sdu."tinour"e

ryl:.,""

sdzdrobeascl
capulqarpeluiil;gil;

;
.,. ..:..

In byll?tea Sa_Domnullisusnecheami
,, pusrtut
qn
Smar.
undepoporuluiales
i s_au
citit

Biserica
Sfdnta
Cuvioasiparascheva
dinsatulFierbinli,
comuna$elaru,
judelulDdmbovita.
Desenrealizatde'
tandrultalentat
MarinLaurentiu
Marian,
fiu
duhovnicesc
al
Parohiei
Fierbinti
(trimisde preot6asa
Georgiana
Olteanu)

aprilie 201s / LUMEA CREDINTtIl

wwwlumea(redintei.com

celezeceporunci.ultimelecu un vdditindemn
restrictir- ..sanu" -, da.ne cheamdla muntele Fencinlor.penhua-[ ascultaqi trli aici bucuria celor noueFericiri, precum9i a Rugdcrurut
domnesti.CelorflEminzi Domnul ne dAp-a119a
t:.uta ain griul alesal cuvdntuluievanghelic'
de ,,limbica de loc" ale Duhului
r,;;.;;;
lra", tF,ip, 2. 3). Celorinsetaline da apddin
StAncaEvangheliei,in careloveqtecu totagul
.i"Ot"f"i. Peiei ,,orbi" ne trimite la apaSiloamului, fbcdndu-nepdrtaqiBisericii luptdtoare'
Aici ne spdldm9i ne mdrturisimpdcatele,^sunt.* i"tt ii qi neimparuqimcu Trupulqi.S1ng3;
ca "trl
le Domnului.legimde aici mdrtunstnd
esteFiul lui Dumnezeu" gi cd bine estea sta in
casaTatilui nostru.
Bunul crestinesteun neobosit,pelerin" in
Sfinta Carte. in ea g6sim rdspunsbun la toate
intrebdrile noastrepusein taind lui Dumnezeu;
convingerile
ea risinesteindoieiilegi sporeEte
pturd
Scnprurd
ne
cclea
cea
htrnd.
Sffinta
bund.
calea
cd
suntemPe
^; ",,.'roispiteleei sddamstatomicie
;;;iffi;ti-im
eAndurilorbuneldin ea invdlSmc4 :'?Ju^lat'
.dq
iredciunilecelorce staupe genunchtln Iatalul
Dimnezeu.putemstanoi in picioare'cu demne
nitate,in fap oameniloi'.Slinta Evanghelte
treDule
cum
nostru
$1
spune:cine esteaproapele
s'a-ivenim in ajuior; Cumsd ne ferim de cei ne
suntimpotrivd5i sd-i iertampe cel ce trecnendsdtoripe l6ngdnoi; cd .,boga{iade ar cwge
ia nu n" ilpim inimu de ea". ci sd-L*1d.T q"
esteo vlrfutedonu oe
Hristos;cd recunoqtinla
Oo*nof, de aceeaEl Se intristeazi cind o 96r.it. Aou.tu unuldin cei zeceleprogivindecalil
Vitezda,Hristosvine in ajutorul
la scdlddtoarea
nostru, atunci cdnd "nu avem om" ldngd not'
si ne timdduiegte;cd atunci cind mergem pe
irum apisati de intristare, Domnul sti aproape
de noi ii neinsoleqtepAn6undeavemde mers'
ba chiar vrea sd ginduiascdla noi' Ne bucuia-la.O frdnge[dinea-cdc^ia;a ni se deschid
ochii si-L putemcunoa$te.ln aceastdbucune
uertim qi celor carese indoiesc
;i;;;-tif
de iivierea Sa.
Cei caredorim s1-Lurmdm pe Domnul trebuie sd ne ludm crucea 9i s[ urc6m cu ea pe

ar}lilrrsldril

fiernfi.rit
dls./ttt,

#nebufa
}dOAFT
Alexieu
Serafim
Arhim.
mosrte
ViatadeduPa

p.,traducere
i()t5,100
bucure;ti,
Ed.Sophia,
fiocioi
deGheorghili
bulgara
dinlimba
plecarea
dupi
petrecerii
sufletului
Taina
lumeafosto preocupare
dinaceastS
a omuluidintoatetimpurile'
oermanentd
arhimandritului
cartea
modrte,
dupd
de
Viata
celmaimareteologbulgar
Al'exiev
Seiafim
deo buna
ces-abucurat
contemporan,
dinlerile
cititorilor
primire
aiatdinpartea
afost
Jttoao*.,cit 9iacelordinOccident,
cele
dintre
una
pe
dreptate,
buni
socotita,
pe
maildmuritoare
9imaidefoloslucrdri
pentru
limpede
rdspuns
un
temadatd;
intr-olume
confruntat,
deastdzi,
crestinul
cuintrebdri
Jincein cemaiconfuzd,
cu
in legbturd
dintrecelemaifelurite
sufletului'
orimintuirea
via!a,moartea
t.l \l l - { C R l .l ) l \ l l l l apr i l i e2Ol s

urww.lumeacredintei.eom

a lumii, pentru carea fost trimis pe p6m6nt;ele

pecetluiescru;inoasa ffiAngere a diavolului,
carecerealui Pilatprin glasulmulgimii:..Rds_
tigne$te-L!Rdstipe;te-L!". lar Heruvimilor,
dealul Golgotei.De ne poticnim cumva si cd- carepdzeauintrareain Eden,li
se vesteasf6r_
dem.sd nu deznadhjduim,
cdci:,,CelCe-ned- gitul misiunii lor,penfu cd moarteaurmasdfie
duiecdderea/ Dd putereridicarii./ Da, ace"as- biruitdpqn InviereaDomnului
lisusFlristos,iar
ta-I este vrerea I $i pentru fiii neascultdrii.,' omul sdfie repusin starea
haricd din carea cdAjuryipe Golgota, auzim o altd predicl, inzut prin neascultare.^
yeqniciti in Iertare qi Rdbdare,inbragosie 9i
_-Domnul Iisus Igi incheie predica Sa de
Rugdciune.Ferice de cei ale ciror lacri-mi cad pe Cruce
rostind cuvinte neinlel-esede cei mai
peste.Scumpll.
Sdngeal Mrintuitorului,la pimulli: ..Pdrinte.in mdinileTale incredintez
ciorul Altaruluide Jertlb,ascultdndacesteiuduhul Meu" (Luca 23-46). Duhul Fiului eite
vinte ziditoare:
primit de Tatil. iar Trupul Seu este,,Oaspe- M6ntuitorul nostru Se roagd Tatilui Sdu tele" vremelnic al mormdntului pregatit
penpentru iertareacelor ce I-au cerut rdstignirea, tru sine de dreptul
Iosif din Arim-ateJa.Ad6nc
spunAnd-despre
ei cdnu giu ce fac(Luca23,34). intelesare aceasti..predicd"gi ne estemult
- TAlharului pocdit i se face loc in rai chiar
folositoare!
in.ziua.morfii sale trupeqti. Domnul, pentru
Ajutd-ne, Doamne. sd k mdrturisim pe
mdrturisireacredinlei sale cd El estecu ade- Tine,Mantuitorul lumii. ttiluror
celor care se
vdrat nevinovat,vdzdndin El pe Stdp6nulra_ uitd plini de mirare lipsili
de incredere in
Si
iului, il mutd de pe pdmdnt la cer, spun6ndu-i: mormdntulTdu
gol,bamindde
.....astdziveificu Mine in ra. (Luca23.43).
^*t":"f{;Jfr
- Fiul lui Dumnezeusdvdr$e$te
infierea taiHuedin
nicl a uceniculuiSduiubit,loan,ddndu-lca fiu
mameiSale.Ioanaccepthinfiereasi ..dinceasul acelao ia la sine"(loan 19.27i. infierea
lui loan veste$te
binecuvdntata
infierea noashd, a celor ce o dorim ca mam6 pe Maica Lui.
- lntrebareaCelui rdstignitpe Cruce adresatS^D.umnezeulgi
Sdu:,,...penfu ce M-ai pdri$i.t?"(Matei 27.46) nu e una a deznddejdii.
nlcr a musffSnrdureroase.StrigareaLui vddeg_
te o oarecareteamd.careseparea fi intr-o re_
lafle de prietenie qi bunl vecln[tate omeneascd
cu rugdciunea
din grddinaGhetsimani:
.,pdrintele Meu. de estecu purinfi, ffeachde la H,tine
paharufacesta!"(Matei 26,39).FtristosOmuj
nu Il uitd pe Dumnezeului Sbu, clci il simte lAngdEl.
- Cuvintele:,,Mi-e sete"(Ioan 19,28) pot fi
inlelese
ca o insetarehristicd dupi milagi bundtateaomeneascd.Darnu I s-adat apd,ci o,tet,
ca sd seimplineascdScriptura.
(Ioan 19,30)
. - Cuvintele ,,Sdvdrqitu-s-a',
adeverescimplinirea misiunii Salede mdntuire
76

aprilie 2015 / LUN{EA CREDINTET

wwwlumeacredintei,com

in acestnumir puteti
Puteficiti:
. Schiegumenul
Sava
Ostapencg
,LeSlle .

sporirii duhovniceSti
. DionisiedelaAlbacCumsd tnlelegem
Sftnta Liturghie
. Sorin Lavric I Dan
Dungaciu - Rolul Ortodoxiei
- ' oi ,,hibrid"
tntr-un YQZor
. MariusVasileanuPersonalitalileRugului
Aprins: AlexandruMironescu

pfemiefi
deRai"(uor.r-DvDlin
,,Mife5me
Spectacollive'
gimuzicibizantini,
pbezie
Golescu
iu Manuela
Voicescu
giDimitrie
Boca
Pr.Arsenie
In memoriam:5f.
GOLESCU
de Fundalia
DVDrealizat

i.;it.d;i;r

ATHos
- sr'Munte
ni"iibiitPRoDRoMU

Ghidul
tiu terapeutic fut.i
incepind
cu
--

roaiiili;

cautinoul
numir
lachiogcurile
depresi
dinlari !
Revista
vi propune
osele(ie
originald
deleacuri
mandstiregtigi
relete
culinare
tradilionale,
toate
adunate
cucea
maimare
grija
de
lacilugiriidin
Romdnia
gidin
regiunea
Balcanilor.
o Arlarul
&iuS*u&t&&
invinghiperglicemia
o Ghimbirul
;i porumbele
trateazi
virozele
deprimivario Infuzia
paloitatiile
deleurdiinldturd
o Leacuri
pentru
contrac[iile
musculare
og6e1u5ul
5irodiileinietinesc
procesul
deimbitrinireo puterea
timdduitorre
r urri,iloro sdptimina
siptimdnia tdmiduiriio Academicianul
gifitoterapeutul
Ouidiu
fta.re,
60J0r:,,(redinta
esteesen[iala
pentru
sSnitatea
noastr5
truDeasc5,,
5i
r Intdmpldrifericite
ldnga
racle
cusfintemoaSte