Portofoliul meu

O scara fara balustrada

Este o scara in spirala
Cu nici o balustrada
Merge nainte spre soare
Dar niciodat nu ajunge jos
Scari, cu cat sunt mai inalte
Cu atat mai rupte sunt,
Nici frica nici teama
Sunt doar lecii
Cui e fric s nu mearga n sus,
Cine are vise, nici unul.
Sunt cei care au aruncat
Balastul de inima lor
Renuntam sa mai alergam
Ne supunem periculolelor n zadar.
Ghici ce: este viata
O scara fara balustrada.
(David Mouro Ferreira)

1. Povestea vietii mele

1.1

Fotografia mea

"Tot se ntmpl cu noi n via neplcut - actele proste pe care le facem, un gest urt,
un bilet de la care vom cdea de la oricare din virtui - trebuie s fie considerate ca
simple accidente externe, incapabil de a modifica substanta sufletului. Nu conteaz
daca, este o durere de dini sau alte dificulti de via, lucruri care ne deranjeaza, dar
care sunt externe, chiar fiind ale noastre, sau care s explice existena noastr
organice, sau griji despre ceea ce este vital / important n noi.
Cnd vom ajunge la aceast atitudine, care este, ntr-un fel, mistica, ne simtim
protejati, nu numai de lume, dar si de noi nine, pentru c am invins tot ce era extern
n noi, considerat opusul noastru i inamicul propriu. "

(Fernando Pessoa)

Intr-o maniera libera descrie-te.

Descrie-te folosind cuvinte, desene sau orice alt mod de a te prezenta.
Arata-ne cine esti, cum esti, ce iti place, ce stii, ce ai vrea sa stii sau ce ai vrea sa fi.
Poti face asta folosing civinte, desene, caricaturi.

1.2 Viata mea ar putea fi un roman

"Nimeni nu se plimba prin via ntr-un mod direct. Uneori nu ne oprim pe toate statiile.
Uneori iesim de pe drum. Uneori ne pierdem pe noi sau ne luam zborul i disparem ca
praful. Cele mai incredibile cltorii, uneori, sunt cele realizate fr a parasi acelai loc.
n doar cteva minute, unii oameni pot tri ceea ce o persoan ar trai pe toata durata
viaii. Unii pot tri un numr de nenumrate viei n timpul ederii aici. Unele cresc ca
ciupercile dup ploaie, n timp ce altele stau acolo, lipite pe drum.
Toate acestea, se ntmpl n viaa unui om n orice moment, si reprezinta un secret
pentru totdeauna. "
(Henry Miller)

Aceasta parte reprezinta o explorare a vietii personale ca adult, la fel ca fotografia mea.
Axeaza-te in realizarea acestuia pe urmatoarele teme:
-

COPILARIE locul nasterii, familia, prieteni din copilarie, scoala.

ADOLESCENTA- unde ai trait, relatiile de dragoste, scoala, prieteni, primul loc

de munca.

MATURITATE Intemeierea propriei familii, copii, locuri de munca, hobby,

activitati de petrecere a timpului liber.

ACUM- gandeste-te la situatia ta actuala, la cauzele care te-au adus aici, la

lucrurile mai putin bune facute.

2.

Eu si oamenii care ma inconjoara

Pentru prieteni
Aripa timpului se-atinge
De-a noastre crestete-nalbite
Si chiar de nu vrem tot mai ninge
Si strazile-s inzapezite.
Si-un clopote se-aude-n zare
A unui suflet bun ramas
Va chem la mine-n asta seara
Prieteni care mi-ati ramas.
Citi ani pierduti in cautare
Si cite stele efemere,
Dar pinla ultima suflare
N-oi inceta sa cint Femeia..!
O,cit as vrea-n noapte de iarna
Ca in pastel de-Alecsandri,
Sa inchinam cite o halba
De cintece si poezii
Sa ascultati plinsul chitarii,
Al ei suspin,a noastre lacrimi
Din care vinturile vremii
Au adunat sarate lacuri.
Si-n ultim vers va mai implor
Cu-n scris de pana tremurinda,
Cei care-aveti acelasi dor
Veniti,iar timpul lassa ninga..!

2.1 Reteaua mea sociala

Scopul principal al acestei harti este de a face o reflecie general despre cantitatea i
calitatea legturilor sociale i emoionale ale fiecrui individ.
De-a lungul vieii noastre, vom avea mai multe roluri sociale: tatl / mama, fiul / fiica,
student, muncitor, prieten, vecin ... Acest varietate de roluri, legate de diferitele contexte
sociale pe care le experientam in via, ne ajuta la construirea identitii noastre
culturale i personale .
Noi ne definim ca indivizi, prin interaciunea cu alte persoane, ntr-o reea social. Prin
interaciunea cu ceilali omul se definete pe el nsui , este motivul pentru care
desenul reelelor sociale sunt att de importante.
Desenul reelei sociale a unui individ ne arata care sunt cele mai influente relatii, cei
care-l ajuta, cei care-l conduc, il informeaza i orienteze.
Sluzki (1997), definete reelele sociale personale ca grupul de acei oameni care
interacioneaz cu el n realitatea social de zi cu zi, i poate fi, n mod direct sau nu,
accesibile n contactele sale personalizate. Este un nivel intermediar de structura
social, care include toate relatiile individuale: familia, prietenii, relatiile de munca, relatii
scoala, relaii cu comunitatea i practici sociale. Aceste relaii sunt cu o intimitate mai
mare sau mai mic, n funcie de apropierea dintre individ i grupul su. n acest fel,
"reea social" identific relaiile structurale social care asigur individuale sprijinul
necesar in societate ".

Compozitia sau distributia retelei sociale

Sluzki (1996) prezinta compoziia reea (sau de distribuie), bazate pe patru cadrane
principale: familia, prietenii, locul de munc sau raporturi de coal i comunitate
religioas sau raporturi de munc. Distribuia, n conformitate cu aceste cadrane, ne va
da informaii despre proporia ocupat de membrii care formeaz reeaua. n fiecare
cerc avem reprezentarea social grafic a relaiilor stabilite.
Cercurile din jurul individuale (plasat n centru) reprezint gradul de proximitate sau
intimitatea pe care membrii (menionati de ctre individ) o au cu individul. Aceast hart
trebuie s aib, de asemenea, linii drepte ntre membrii care au asemenea relaii, care
s permit o lectur mai clar a hrii sociale.
Compoziia ne d numrul de membri i nivelul de concentrare pe un cerc specifice i
cadranul (care ne va permite pentru a vedea dac este o plas de familie, vecin net, net
prietenie sau un amestec, de exemplu, ), ne arat, de asemenea, dac este un
concentrat sau dispersat net.

Tipurile existente de reele sociale personale sunt legate de elementele individuale

care se refer ca fiind parte din ea. n cazul n care elemente, realizate i a indicat de
ctre individ ca fiind punctele sale de sprijin, sunt doar membrii familiei, vom sta n faa
unei net de familie, atunci cnd punctele individuale, n majoritate, prieteni intimi,
suntem n faa unei net prietenie; o plas de cartier este format de ctre un numr
mare de membri ai comunitii vzut ca puncte de sprijin. Tip mixt net a mai multe
elemente din toate cadrane, fr ca una dintre grupele majore fiind unul (familie,
prietenie, comunitate i coal / locul de munc).
Fel ca elemente semnificative subiectului sunt dispuse pe harta nete ne permite sa ma
uit la distribuirea lor: un concentrat sau dispersat o. Cnd vom vedea o dispersie de
elemente nete individuale, prin intermediul net harta intreaga (cu mai multe nivele de
proximitate i nu doar n doar una sau dou cadrane), spunem c este o plas de mare.
Dar atunci cnd exist o concentrare de elemente de sprijin ntr-un singur cadran
specifice, care dezvluie o reea sraci sprijin social, provenind dintr-un numr redus de
alte contexte, spunem c este o plas de concentrat (acolo isnt 'un membru de
dispersie, dar o concentrare n doar una sau dou zone de pe hart net).
Cnd net este prea mult axat pe unul sau altul cadranul, de centrare, de exemplu, n
familie, acesta tinde s o flexibilitate mai mici i eficien, crearea unor opiuni mai puin
pentru membrii si, fcnd oamenii s se simt mult mai dependente ntre ele. Cu toate
acestea, un dispersat mult net (cnd omogene) prezinta inerie mai mult.
Zona n primul rnd, unul personal, este format de familie nchise i prieteni intimi.
n zona a doua, un intim, vom gsi prieteni intimi. Extinderea un nivel mai, zona de
eficient este n cazul n care vom gsi persoane cunoscute, cu cine le poate avea unele
de contact, dar cu legturi uor nlocuite atunci cnd a pierdut.
n zona a patra, un nominale, gsim cunoscut oameni, cu un nivel sczut raport, dar
care au un loc strategic n societate.
n sfrit, n zona de mare, vom gsi toate asociaiile i servicii sociale care formeaz
esutul societii instituionale.

Asisten social acordate de reea social prezinta aspectele relaiilor sociale

"pozitive, cum ar fi schimbul de informaii, ajutor n momente de criz i de prezena la
evenimente sociale.
Net este un sistem deschis, n care, printr-un schimb dinamic ntre elementele de toate
cercurile (familie, echipa de lucru, vecini, organizaie - cum ar fi spitale, coli, sindicate,
centre de comunitate, i altele), este posibil s se mputerniceasc resursele pe care le
au i de a crea noi alternative pentru rezolvarea problemelor sau satisfacerea nevoilor.
Fiecare membru al grupului mbogete prin relaiile mai multe fiecare o dezvolt, ceea
ce face procesul de nvare social comun. Scopul crearea de reele sociale este de a
aduna eforturile, pentru a evita redundana, realizarea unei capaciti mai rezolvarea, i
au o colaborare mai eficient.

Net dimensionarea
Dimensiunea reelei este evideniat de numrul de subieci prezeni n plas, care este,
cei care menine un contact personal cu subiectul central. Reeaua poate fi considerat
minim, mediu sau mare. Plase minim tind s fie mai puin eficace n situaii de stres sau
tensiune lung perioad de timp, ceea ce duce membri pentru a evita contactele, astfel
nct acestea nu vor suferi de suprasarcin prea. Pe de alt parte, "plase de mari au
tendina de a face pe oameni s nu fac nimic ntr-o situaie stresant, deoarece ei cred
c" cineva este deja ajutndu-l ". Acest lucru ne face s credem c plase de mediu sunt
cele mai eficiente.
Unii autori punct de la un numr mediu de membri la dimensiunea net. Majoritatea
oamenilor au conexiuni cu 40 sau 50 de persoane, care doresc s adune ntr-un
moment de criz. ntr-un context urban, plasele au ntre 25 i 40 de membri cu care
individul stabilete contacte. Acest lucru ar fi net lui mari, cu contacte intime cu 6 la 10
dintre aceti membri, crearea net lui eficiente.
Plasele care pot fi trase, de obicei, sunt cele care cuprind date de contact semnificative

sau frecvente, dar fiecare individ are o rezerv de contacte mai puin importante sau nu
au fost actualizate, care este numit al doilea nivel de grup.

2.2 Arborele familiei

Arborele familiei reprezinta istoria familiei tate. Mai mult reprezinta toate relatiile dintre
membrii familiei si poate include relatiile de casatorie,nume, data nasterii, data
decesului pentru fiecare dintre membrii familiei.
Exista notatii specifice

:Barbat

: Femeie
: Relatie de casatorie

: Relatie de concubinaj
: Relatie de raceala
: Relatii apropiate
:Relatie conflictuala
: Relatie rece si conflictuala
: Momente de lipsa a relatiei
: Relatie distanta

Exemplu de arborele familiei

2.3 Genograma mea

Genograma este un mod particular de construire a arborelui genealogic. Practic, este o
reprezentare grafica a familiei, surprinzand relatiile de rudenie existente, dar si informatiile
esentiale despre membrii familiei.
Asa cum anuntam in articolul din numarul trecut, genograma sau genosociograma este un
instrument-cheie in teoria si terapia de tip transgenerational, intrucat ofera o imagine de
ansamblu asupra unei familii, surprinzand particularitatile acesteia; avand in fata genograma
cuiva, putem observa cu usurinta o serie de similitudini in descrierea unuia sau a altuia dintre
membri, unele tipare emotionale sau comportamentale, un anumit tip de eveniment sau date
semnificative care se repeta.
Pentru a ne fi cu adevarat de folos, genograma trebuie sa contina informatii despre membrii unei
familii si relatiile lor din cel putin trei generatii.
De regula, informatiile despre familie care ne intereseaza pentru construirea genogramei pot fi de
trei tipuri:
1 date demografice - varsta, data nasterii, datele deceselor, locul unde au trait, profesiile
membrilor, tipul de educatie, statutul social, cel financiar;
2 informatii de tip functional - modul in care se manifesta fiecare membru din punct de vedere
emotional, comportamental, medical. Astfel de informatii ne arata ce fel de persoana era
respectivul/a, cum era ca om. In plus, sunt relevante aspecte precum consumul excesiv de alcool,
bolile, modul in care se comporta persoana in situatii importante. Evident, aceste informatii vor
fi mai degraba subiective, spre deosebire de cele demografice, care sunt obiective. Putem afla
lucruri interesante legate de originea culturala si etnica, statutul socio-economic, apartenenta
religioasa, profesie, hobbyuri, dar si caracteristicile de personalitate, care au relevanta pentru
membrii familiei, regulile si caile de a face fata situatiilor mai dificile. Este important sa se ceara
informatii despre functiile si rolurile pe care le are fiecare membru in familie; de aceea, merita
data atentie si poreclelor.
3 informatii privind evenimentele critice - este foarte important de stiut care sunt acele
evenimente care presupun schimbari majore in persoana si familie, cum ar fi: schimbarile de
relatie (concubinaj, casatorie, eventual casatorii succesive, vaduvie, divort, decese sau nasteri),
esecurile, reusitele, accidentele, traumele, situatia socio-istorico-economica prin care au trecut
persoanele respective (de exemplu, fuga, dezradacinarea, razboiul, experienta lagarului sau a
inchisorii).
Genograma este o tehnic utilizat n domeniul psiho-social care presupune culegerea de informaii
pentru crearea unei reprezentri grafice a structurii familiei, asemntoare unui arbore genealogic.
Pentru realizarea genogramei de utilizeaz o serie de simboluri specifice:

Persoan de sex masculin

Persoan de sex feminin

Relaie de cstorie

Cstorie ncheiat de divor

Cstorie n care soii sunt separai n fapt

Brbat decedat

Persoan de sex necunoscut

Structura familiei i relaiile dintre membrii acesteia pot fi reprezentate pentru dou (prinii i
copiii) sau trei generaii (bunicii, prinii i copiii).
Caracteristici
Genograma se aplic n mod deosebit in etapa de evaluare, avnd rol de diagnostic social.
Genograma se realizeaz att pentru structurarea eficient a informaiilor despre client i familia acestuia
(ofer o imagine clar a structurii familiale care poate fi analizat n timp scurt) ct i pentru a stimula
comunicarea cu clientul (i se pun ntrebri simple la care rspunde cu uurin, se creaz o atmosfer
confortabil i propice unor discuii ulterioare mai aprofundate).
Genograma poate fi refcut i pe parcursul instrumentrii cazului, n etapele de intervenie i
monitorizare, n situaia n care apar modificri importante in structura familiei (evenimente deosebite:
deces, divort, membri noi in familie, o relatie de concubinaj, cstorie). Este recomandat ca aceste
modificri s fie nregistrate n dosarul cazului (implicit n genogram) pentru c pot afecta pozitiv sau
negativ cursul rezolvrii situaiei problematice.
O alt situaie n care se poate utiliza genograma este n cazul n care exist blocaje n relaia cu
clientul pe parcursul interviului sau a ntrevederii, n vederea fluidizrii comunicrii. Clientul se poate
dovedi mai disponibil pentru a discuta despre structura familiei sale dect despre subiecte considerate
delicate la momentul respectiv pe care dorete s le evite. n astfel de situaii, pentru a nu abandona
investigaia asistentul social poate solicita informaii pentru construirea genogramei.

De asemenea, utilizarea genogramei este recomandat pentru clarificarea unei reele familiale
complexe, dificil de conturat la o prim ntrevedere.
Folosind simbolurile grafice descrise mai sus se deseneaz structura familiei pornind de la
generaia mai vrstnic pn la copii. n situaia n care clientul comunic mai greu sau este un copil care
nu are format o reprezentare a ntregului sistem familial, construcia genogramei poate ncepe de la
persoana clientului, continund cu fraii, prinii, bunicii, unchii acestuia i/sau alte persoane care locuiesc
mpreun cu el.
Asistentul social va adresa ntrebri simple i ct mai clare clientului pentru ca informaia
nregistrat s fie ct mai fidel realitii (ex: ci frai avei, cum se numete fiecare, s-I aranjm n
ordinea vrstelor lor, ci dintre ei sunt cstorii, ce copii are fiecare, etc).
La sfritul genogramei se realizeaz i legenda care va cuprinde simbolurile utilizate cu
explicaiile acestora, avnd n vedere c pentru relaii ntre persoane pot exista simboluri diferite (unii
specialiti prezint relaia de cstorie cu o linie continu, altele cu dou linii continuie paralele).
Observaii i recomandri

Genograma nu este o descriere sau o prezentare n form narativ a structurii familiale.

Reprezentarea grafic poate fi nsoit de mai multe detalii, explicaii pentru completarea informaiei,
ns desenul genogramei trebuie s fie clar i uor de interpretat (ex: simbolul persoanei poate fi
nsoit de informaii privind vrsta, domiciliul, profesie, studii, etc.).

Genograma poate fi realizat cu minim de informaii atunci cnd nu este suficient timp pentru o
documentare complexa i poate prezenta elemente de baz n prezentarea cazului (structura familiei,
numrul de copii, cu cine locuiete clientul, etc.).

Orice dosar instrumentat de un asistent social trebuie s cuprind o genogram i o ecomap pentru
o mai rapid vizualizare/interpretare a structurii familiale ce poate constitui un punct de plecare n
stabilirea resurselor i a planului de aciune pentru cazul respectiv.

Orice genogram trebuie s fie nsoit obligatoriu de o legend pentru a putea fi citit/interpretat de
oricare alt profesionist care intr n posesia dosarului instrumentat de asistentul social (psiholog,
jurist, un alt asistent social, supervizorul, etc.).

Genograma se realizeaz, de obicei, mpreun cu clientul i n cazuri excepionale (clientul este un

copil, este bolnav, nu poate comunica) cu alte persoane implicate n rezolvarea cazului.

Genograma simpl (reprezentarea a dou generaii din sistemul familial) poate fi realizat i atunci
cnd clientul este un copil, dar pentru genogramele complexe (cea pe trei generaii) este
recomandabil ca ele s fie realizate mpreun cu un adult.

Nivelul de scolarizare

Scoala

____/_____/____

____/ ____/ ____

____/ ____/ ____

____/ ____/ ____

____/ ____/ ____

Acum
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
__________

Alte cursuri

Institutia care a realizat

cursul

____/_____/____

____/ ____/ ____

____/ ____/ ____

Experienta profesionala
Prima experienta de muca:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_
Ce am facut, care au fost atributiile mele
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
________________________________________

Postul

Activitati realizate

Punte pozitive

Puncte negative

__/__/__

__/__/__

__/__/__

__/__/__

__/__/__

Abilitati si competente
Enumerati abilitatile pe care le detineti ele pot fi: cantat, gatit, cantat la instrumente,
teatru, diferite sporturi, limbi straine vorbite etc.
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
________
Ce imi place sa fac in timpul liber:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
________________________________________
Daca as avea timp mi-ar placea sa fac:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____

Analiza potentialului
"El, care s-a analizat pe el nsui, este cu adevrat avansat n cunoaterea altora"
Diderot

Punctele mele tari

Punctele mele slabe

Ce benefici pot sa am din mediul exterior/

Ce oprelisti pot intalni in societate

societate

Planurile mele pentru viitor

_____________________________________________________________________________
_
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
___________________________

5. Gasirea unui loc de munca

Pasi in aplicarea unui loc de munca
Primul pas il reprezinta dorinta de a te angaja.
Pasul 2: cautarea unui loc de munca, in functie de experienta, pregatire sau de posturile
disponibile.
Pasul 3. Alegerea- decizia de a te angaja pe un post anume.
Pasul 4. Realizarea CV-ului
Pasul 5. Completarea formularului de angajare.
Pasul 6. Redactarea scrisorii de intentie.
Pasul 7. Aplicarea
Sunt cateva moduri prin care poti cauta un loc de munca:

Reteaua de prieteni

Fa o lista cu toti prietenii, rudele si cunostintele pe care le ai. Suna-i pe fiecare si

intreaba-i daca stiu vreu loc de munca liber sau ruaga-i sa te anunte daca vor auzi pe
viitor. Nu fi prea prea agresiv sau te scuza prea mult. Spunele ce vrei sa faci dar in
acelasi timp atragele atentia ca esti deschis la sugestii din partea lor. Nu e timpul sa fi
foarte sever in evaluarea locurilor de munca existente, poti negocia mai tarziu o marire
de salariu sau o promovare pe o pozitie mai buna, odata ce castigi experienta si pe
masura ce oamenii au incredere in tine.

Agentia de ocupare a fortei de munca

Agentiile judetene de ocupare a fortei de munca din fiecare resedinta de judet ofera
consiliere persoanelor in cautarea unui loc de munca si mediaza intre acestea si
angajator. Se va prezenta lista cu adresele tuturor agentiilor judetene de ocupare a
fortei de munca

Ziare si reviste de specialitate

La nivel de judetul Cluj exista o serie de ziare si reviste care au ca obiect medierea
relatiei intre angajat si angajator.
Exemple de astfel de ziare de specialitate din Cluj sunt:
- Angajatorul
- Piata de la A la Z
-

Pagini de internet

www.ejobs.ro
www.myjob.ro
www.bestjob.ro
www.yourjob.ro

Pasi in realizarea unui CV

Incepe prin a face o lista cu toate locurile de munca la care ai putea aplica.
Adapteaza CV-ul pentru postul la care vrei sa aplici. Scrie doar experienta
relevanta pentru postul respectiv.
Acorda importanta formei CV-ului. Asigura-te ca este usor de citit de catre
angajator, nu este incarcat iar informatiile importante ies in evidenta. Ai grija ca
CV-ul sa nu fie mai lung de 2 pagini, daca ai mai multe informatii de impartasit le
poti spune la interviu.
Include in CV o adresa, un numar de telefon si o adresa de e-mail la care poti fi
contactat. Nu folosi numere de telefon sau adrese ale altor persoane.
Cere parerea unor alte persoane cu privire la Cv-ul tau. Odata ce ai terminat,
cere parerea prietenilor, rudelor, cunostintelor cu privire la CV-ul tau. Priveste
critic parerile celorlalti si schimba doar acolo unde crezi ca este justificata
schimbarea.

Fi consecvent . Foloseste acelasi tip de aliniat, tip de caractere si spatiu intre

categoriile din CV.
Nu incerca sa pari ceea ce nu esti. Nu scrie despre experienta pe care tu nu o ai
doar ca sa impresionezi, deoarece s-ar putea sa ti se ceara sa o dovedesti.
Pune-te intr-o lumina favorabila insa fara a exagera. Pune accent pe partile tari si
mai putin pe cele slabe.
Detaliaza in ce consta munca desfasurata pentru fiecare loc de munca in parte.
Scrie despre lucrurile pe care stii sa le faci, la care excelezi ex: mecanica,
calulatoare limbi straine etc.
Scrie despre hobby-urile tale, despre ceea ce iti place sa faci in afara serviciului.
Nu folosi prea multe tipuri de font si mai multe culori pentru a redacta CV-ul.
Nu include informatii irelevante pentru angajare cum ar fi: religia, afilierea
politica, etc.
Foloseste formatul european pentru a redacta un CV. Acesta il gasesti la adresa:
https://europass.cedefop.europa.eu/instruments/cv/step0.do
Verifica CV-ul de greseli de ortografie inainte de a-l trimite angajatorului.

Realizarea propriului CV.

Tipul cel mai folosit de CV este cel European intitulat Europass:

Curriculum vitae
Europass

Inserai fotografia. (rubric facultativ, vezi instruciunile)

Informa ii personale
Nume / Prenume
Adres(e)
Telefon(oane)

Nume, Prenume (rubric facultativ, vezi instruciunile)

Numr imobil, nume strad, cod potal, localitate, ar (rubric facultativ, vezi
instruciunile)
(rubric facultativ, vezi
instruciunile)

Mobil:

Fax(uri)

(rubric facultativ, vezi instruciunile)

E-mail(uri)

(rubric facultativ, vezi instruciunile)

Naionalitate(-ti)

(rubric facultativ, vezi instruciunile)

(rubric facultativ, vezi

instruciunile)

Data naterii

(rubric facultativ, vezi instruciunile)

Sex

(rubric facultativ, vezi instruciunile)

Locul de munc vizat / (rubric facultativ , vezi instruc iunile)

Domeniul ocupa ional
Experien a profesional
Perioada

Menionai separat fiecare experien profesional relevant, ncepnd cu cea mai recent
dintre acestea. (rubric facultativ, vezi instruciunile)

Funcia sau postul ocupat

Activiti i responsabiliti
principale
Numele i adresa angajatorului
Tipul activitii sau sectorul de
activitate

Educa ie i formare
Perioada

Menionai separat fiecare forma de nvmnt i program de formare profesional

absolvite, ncepnd cu cel mai recent. (vezi instruciunile)

Calificarea / diploma obinut

Disciplinele principale studiate /
competene profesionale dobndite
Numele i tipul instituiei de
nvmnt / furnizorului de formare

Nivelul n clasificarea naional sau

internaional

(rubric facultativ, vezi instruciunile)

Aptitudini i
competen e personale
Limba(i) matern(e)

Preciza i limba(ile) matern (e) (dac este cazul specificai a doua limb
matern, vezi instruciunile)

Limba(i) strin(e)
cunoscut(e)
Autoevaluare

Nivel european (*)

n elegere

Ascultare

Citire

Vorbire

Scriere

Participare Discurs oral

la
conversaie

Exprimare scris

Limba
Limba
(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referin Pentru Limbi Strine

Competene i abiliti sociale

Descriei aceste competene i indicai contextul n care au fost dobndite. (Rubric

facultativ, vezi instruciunile)

Competene i aptitudini
organizatorice

Descriei aceste competene i indicai contextul n care au fost dobndite. (Rubric

facultativ, vezi instruciunile)

Competene i aptitudini tehnice

Descriei aceste competene i indicai contextul n care au fost dobndite. (Rubric

facultativ, vezi instruciunile)

Competene i aptitudini de
utilizare a calculatorului

Descriei aceste competene i indicai contextul n care au fost dobndite. (Rubric

facultativ, vezi instruciunile)

Competene i aptitudini artistice

Descriei aceste competene i indicai contextul n care au fost dobndite. (Rubric

facultativ, vezi instruciunile)

Alte competene i aptitudini

Descriei aceste competene i indicai contextul n care au fost dobndite. (Rubric

facultativ, vezi instruciunile)

Permis(e) de conducere

Menionai dac deinei un permis de conducere i categoria. (Rubric facultativ, vezi

instruciunile)

Informa ii suplimentare Includei aici orice alte informaii utile, care nu au fost menionate anterior, de exemplu:
persoane de contact, referine etc. (Rubric facultativ, vezi instruciunile)

Anexe Enumerai documentele anexate CV-ului. (Rubric facultativ, vezi instruciunile)

Scrisoarea de intentie
Scopul scrisorii de intentie este acela de a te aduce in fata angajatorului, cu alte cuvinte
de a determina angajatorul sa te includa in "primii finalisti". Pentru aceasta, insa,
scrisoarea de intentie, ca si CV-ul si celelalte acte necesare angajarii, trebuie sa
respecte o anumita structura.

Formula de adresare, primul pas in redactarea unei scrisori de intentie, este

recomandat sa fie una personalizata (daca este posibil), din care sa se inteleaga clar ca
stii cui ii vorbesti si ca i te adresezi doar acestuia, si nu multor altor angajatori printre
care, intamplator, si el. Puteti gasi numele angajatorului sau al persoanei responsabile
cu angajarile chiar in anuntul cu pricina, daca nu fa si tu putin efort si afla-l.
Primul paragraf contine cateva date succinte precum: postul pe care il vizezi, sursa din
care ai aflat ca acel post este disponibil, cateva avantaje pe care le ofera postul
respectiv atat tie cat si companiei. Acest paragraf introductiv are dimensiuni mici, este
ca o avanpremiera a ceea ce urmeaza sa fie argumentat si este recomandat sa
pastreze un ton optimist, entuziast si pragmatic.
Cuprinsul scrisorii de intentie contine informatii mai detaliate referitor la motivele pentru
care ar trebui sa fii selectionat in vederea unui interviu. Gandeste-te ca, in general,
angajatorii isi doresc anumite lucruri de la cel care va ocupa un anumit post, iar acele
lucruri, explicit sau nu, se afla chiar in anunt. Citeste printre randuri, reformuleaza si
vorbeste-le pe limba lor. Sustine-ti afirmatiile cu informatii pe care le-ai mentionat si in
CV si vei reusi, astfel, sa pari credibil, dar si sa dai o unitate demersurilor tale de
angajare si sa ai, la randul tau, o imagine coerenta in fata angajatorului.
Ca sa arati ca, intr-adevar, ai experienta sau iti doresti sa lucrezi in acel domeniu,
foloseste cuvintele, expresiile si stilul de exprimare al acelui domeniu. Angajatorul va
ramane cu atat mai impresionat si iti va retine solicitarea pentru interviu.
E bine sa incluzi si cateva informatii- cheie care sa demonstreze ca ai habar despre
compania, organizatia din care vrei sa faci parte si tocmai de aceea te identifici cu
obiectivele ei. Fii cat se poate de original, nu trimite acea scrisoare de intentie pe care
ai trimis-o tuturor pana acum, modificand doar formula de adresare. Concluzia este
continuta in ultimul paragraf care reaminteste ca soliciti un interviu, faptul ca astepti sa
fii contact sau ca ii vei contacta tu, depinde de caz, pentru obtinerea unui raspuns,
frmula de salut si, nu uita, semnatura ta.

Stimati Domni,
Subsemnatul Bogdan Dragomir, am luat la cunostinta cu interes de posibilitatile pe care
le ofera compania dumneavoastra de pe adresa sitului (site).

Animat de puternica dorinta de a reusi, precum si de ambitie, tenacitate si optimism,

propun atentiei Dumneavoastra candidatura mea in vederea obtinerii postului propus de
dumneavoastra.
Documentandu-ma asupra activitatilor derulate de firma Dumneavoastra , am constatat
cu satisfactie, ca profilul si realizarile acesteia corespund pe deplin aspiratiilor si
nevoilor mele. Iata de ce imi permit sa apreciez ca dorinta mea de afirmare,
entuziasmul , tenacitatea, fidelitatea, si pasiunea mea pentru reusita totala sunt numai
cateva din trasaturile pe care voi fi onorat sa le pun la dispozitia unei echipe tinere si
dinamice.
Oportunitatea unei discutii despre cum ar putea fi folosite cunostintele si priceperea
mea in avantajul dumneavoastra, ar fi binevenita.
Cu deosebita consideratie,
Bogdan Dragomir

Interviul de angajare
Interviul de angajare constituie prima intalnire intre angajator si posibilul angajat,
reprezinta momentul in care o persoana poate sa convinga angajatorul ca el este cel

mai potrivit pentru acel post. In timpul interviului sunt verificate toate aspectele trecute in
CV si in formularul de angajare. Importanta interviului consta in posibilitatea de a obtine
postul prin fortele proprii.
Prezentarea caracteristicilor unui interviu de angajare
In interviu, angajatorul vrea sa afle cat vor cheltui cu tine pentru a te specializa
daca te vor angaja. Ei vreau sa afle cat de repede poti tu sa te integrezi in companie si
sa lucrezi ca ceilalti angajati pentru a aduce profit firmei. Sunt interesati daca in trecut ai
mai lucrat ceva asemanator, pentru cat timp si cum te-ai descurcat.
Angajatorul nu vrea sa auda de la tine minciuni. Asadar nu exagera si nu minti cu
privire la calificarea ta si la experienta ta anterioara. Fi onest si recunoaste-ti limitele. De
asemenea ei nu vor ca tu sa ai o atitudine superficiala sau sa afirmi ceva de genul: Da
am facut de toate !.
Ceea ce vrea angajatorul sa auda sunt exemple de situatii de la locul de munca
anterior si de modul cum te-ai descurcat acolo. Da exemple despre munca depusa si
cum te-ai descurcat acolo. Ei vreau sa auda situatii foarte concrete si modul in care le-ai
facut fata. Gandeste-te inainte de a te prezenta la interviu la diferite situatii pe care le-ai
intalnit si carora le-ai facut fata cu bine la locul de munca anterior.
Cateva indicatii cu privire la pregatirea pentru interviu:

Imbracate adecvat, de preferat nu in pantaloni de trening sau blugi. De

asemenea ai grija ca hainele sa fie curate si calcate. Barbereste-te si tunde-ti
parul inainte de a te prezenta la un interviu.
In timpul interviului vei putea fi intrebat despre punctele tale slabe. Gandeste-te
inainte si pregateste un raspuns. Fi sincer, fiecare are puncte slabe, pentru
angajator este importat sa stie ca tu iti stii punctele slabe.
Nu vorbi negativ despre locul de munca anterior.
Nu intarzia la interviu. Daca stii ca vei intarzia suna pentru a anunta.

Identificarea si discutarea unor posibile intrebari

Exista o serie de intrebari tipice pentru interviul de angajare. Printre ele mentionam:
1) Spune-mi ceva despre tine?
2) Care sunt partile tale tari?
3) Care iti sunt partile slabe?
4) De ce sa te angajez pe tine?
5) De ce vrei sa lucrezi la noi ?
6) De ce nu ai lucrat atat de mult timp ?

Acest material a fost finantat de Comisia Europeana prin programul Grundtvig

Educatie pe Parcursul vietii.
Continutul acestui material nu reprezinta pozitia oficiala a Comisiei Europene.