Contabil autorizat

VARIANTA C1 AN 2, SEM. 1
Categoriile I, XI Contabilitate
1 (2). S se stabileasc fluxurile de numerar pentru activitile de exploatare ale unei societi n
condiiile urmtoare: rezultatul contabil naintea impozitrii i a elementelor extraordinare 10.000 lei,
cheltuieli cu amortizarea 2.000 lei, venituri din provizioane 500 lei, venituri din plasamente 300 lei,
creterea stocurilor de materii prime 1.500 lei, scderea stocurilor de mrfuri 300 lei, scderea
conturilor de creane clieni 1.300 lei, creterea conturilor de datorii la furnizori 200 lei, impozit pe profit
pltit 1.000 lei.
Rezolvare
O entitate prezinta situatia fluxurilor de numerar pentru fiecare perioada pentru care sunt prezente
situatiile financiare anuale.Situatia fluxurilor de numerar prezinta modul in care o entitate genereaza si
utilizeaza numerarul si echivalentele de numerar
-fluxul de numerar sunt intrarile sau iesirile de numerar si echivalente de numerar
-echivalentele de numerar sunt investitiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt usor
convertibilein sume cunoscute de numerar si care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a
valorii.Situatia fluxului de numerar trebuie sa prezinte fluxurile de numerar ale entitatii din cursul
perioadei, clasificate pe activitati de exploatare, de investitie si de finantare.
Fluxuri de trezorerie
a) Metoda directa
b) Metoda indirecta
a) Met. directa
Flux = incasari - plati
Flux din exploatare = incasari - plati legate de miscari generate de activ. de baza a
intreprinderii (clasa 3 si 4)
Ex.:
- incasari de la clienti
- plati catre furnizori
Flux din investitii = incasari - plati generate de miscari in activele imobilizate ale
intreprinderii (clasa 2)
Ex.:
- incasari din vz. unui teren
- plata privind achiz. unei cladiri
Flux din finantare = incasari - plati generate de miscari in capitalurile proprii, imprumuturile
bancare si obligatare (clasa 1).
Ex.:
- incasari din contractarea unui imprumut bancar pe termen lung
- incasarea imprumutului din emisiunea de obligatiuni
- plata privind rambursarea capit. soc. catre actionari
Obs.: NU AFECTEAZA TREZORERIA:
a) miscarile intre elementele de trezorerie (ridicarea numerarului de la banca, tranzactii etc.)
b) miscarile fara contrapartida in trezorerie (cresterea cap. soc. prin aport in natura, luarea unui
bun in leasing financiar 2xx = 167)
In schimb, plata redeventei imi afecteaza cu semnul "-" plata fluxului din finantare
%
=
5121

167
666
Obs.: pt. dobanzi:
*dob platite: De ce platim dob.?
R. Am contractat credite (cont 162) => flux de finantare
*dob. incasate: De ce incasam dob.?
R. Pt. ca am acordat credite (ct. 267) => flux de investitii
Obs.: Dividende:
*dividende incasate: De ce incasam dividende?
R. Pt. ca detin titluri de participare (ct. 265) => flux de investitii
*dividende platite: Cui platim?
R. Propriilor actionari care formeaza cap. soc. (ct. 1012) => flux de finantare

1. Metoda indirecta : se pleaca de la profitul brut inainte de impozitare .

Sau altfel spus , se porneste de la :
~Rezultat inainte de impozit
Se elimina cheltuielile si veniturile care nu au incidenta asupra trezoreriei
+ cheltuieli cu amortizarea
-venituri din provizioane
Se elimina cheltuielile si veniturile care nu au legatura cu exploatarea
+cheltuieli aferente investitiilor + finantarii
-venituri aferente investitiilor + finantarii
= Rezultat din exploatare inaintea deducerii variatiei necesarului de fond de rulment din
exploatare
-variatia creantelor din exploatare (clienti)
-variatia stocurilor
+variatia datoriilor din exploatare
+variatia veniturilor in avans din exploatare
-Impozit pe profit
_______________________________
= Flux net de trezorerie din exploatare
NFR = Stocuri + creante datorii nefinaciare pe termen scurt
Variatia NFR = Variatia stocurilor + Variatia creantelor Variatia datoriilor nefin. pe termen
scurt
Fondul de rulment (FR) - reprezint acea parte a capitalului permanent destinat i utilizat
pentru finanarea activitii curente de exploatare
Nevoia de fond de rulment (NFR) reprezint activele circulante care trebuie s fie finanate
din fondul de rulment
b) Met. indirecta
Rezultatul contabil = venituri - cheltuieli
Pt. determinarea fluxului din exploatare prin metoda indirecta:
* chelt. se vor lua cu semnul "+"
* vanzarile se vor lua cu semnul "-"
Rezultatul brut inaintea impozitarii:
1) elimin elementele de venituri si chelt. nemonetare: (chelt. cu amortizarile, cu provizioanele,
ajustarile, venituri din proviz. si ajust.)
2) elimin elementele de ven. si chelt. care nu apartin exploatarii (chelt. cu dob., dividende)

3) elimin efectele contabilitatii de angajamente (variatia "delta") necesarului de fond de

rulment.
- Reguli pe active
- Reguli pe pasive
O crestere de active se ia cu semnul "-"
O scadere de active se ia cu semnul "+"
O crestere de pasive se ia cu semnul "+"
O scadere de pasive se ia cu semnul "-"
4) alte incasari si plati legate de activitatile de exploatare (plata imp. pe profit, incasarea unei
asigurari)

FNT din activitile de exploatare:

Profit inaintea impozitarii (met. indirecta)
+ Cheltuieli cu amortizarea
- venituri din provizioane
- venituri din plasamente
- creterea stocurilor de materii prime
+ scderea stocurilor de mrfuri
+ scderea conturilor de creane clieni
+ creterea conturilor de datorii la furnizori
- impozit pe profit pltit
TOTAL

10.000 lei
2.000 lei
500 lei
300 lei
1.500 lei
300 lei
1.300 lei
200 lei
1.000 lei
10.500 lei

2 (3). Situaia nainte de dubla cretere a capitalului se prezint astfel: capital social 10.000 lei (10.000
aciuni x 1 leu valoare nominal), reserve 5.000 lei. Prima faz a majorrii const n ncorporarea de
rezerve de 4.000 lei pentru care se emit 2.000 aciuni. n faza a doua se aduc aporturi n numerar
pentru care se emit 3.000 aciuni la un pre de emisiune egal cu valoarea nominal.
Calculai valoarea DA i DS generate de creterea de capital.
Rezolvare
Valoarea matematica contabila dupa incorporarea rezervelor = (10.000 + 4.000 +1.000) /
12.000 = 1,25 lei/actiuneDA = 1,5 -1,25 = 0,25Valoarea matematica contabila dupa emisiunea
de actiuni in numerar = (14.000 +3.000 + 1.000) / 15.000 = 1,2 lei/ actiuneDS = 1,25 1,20 =
0,05 lei
3 (4). Situaia nainte de creterea capitalului se prezint astfel: capital social 1.800 lei, format din
1.800 aciuni, rezerve 360 lei. Se decide creterea capitalului social prin ncorporarea de rezerve n
valoare de 120 lei pentru care se emit aciuni noi la valoarea nominal.
Care este valoarea matematic contabil nou a unei aciuni i mrimea DA-ului?
Rezolvare
Valoarea matematica contabila inainte de incorporarea rezervelor
(1.800+360)/1800=1.2 lei/actiune
Capital social dupa incorporare rezerve
1800+120=1820 lei
Rezerve ramase dupa incorporarea partiala in capitalul social
360-120=240 lei
Valoarea nominala a unei actiuni
1800 lei/1800 actiuni = 1leu/actiune

Numarul de actiuni noi emise la valoarea nominala

120 lei/1 lei/actiune=120 actiuni
Valoarea matematica contabila dupa incorporarea rezervelor
(1920+240)/(1800+120)=1.125 lei/actiune
DA=1.2-1.125
DA= 0.075
4 (5). Situaia aciunilor i obligaiunilor unei societi se prezint dup cum urmeaz:
Aciuni A: Achiziie pe 16 decembrie: 4.000 aciuni x 1,2 u.m.
Aciuni C: Achiziie pe 15 decembrie: 2.000 aciuni x 3 u.m.
Achiziie pe 23 decembrie: 1.500 aciuni x 3,1 u.m.
Obligaiuni B: Achiziie pe 5 decembrie: 1.000 obligaiuni x 10 u.m.
Cursurile la 31 decembrie erau: A = 1,1 u.m.; B = 9,3 u.m.; C = 3,2 u.m.
Precizai nregistrrile contabile n situaiile n care ajustarea deja existent este de 150 u.m., respectiv
de 250 u.m.
REZOLVARE
Pentru actiunile A ajustarea de valoare necesara 4000*(1.2-1.1)=400 u.m.
Pentru actiunile C nu este necesara o ajustare de valoare
Se suplimenteaza ajustarea pentru actiuni cu 250 u.m. (400-150=250)
6864=598 250
Pentru obligatiuni ajustarea necesara = 1000*(10-9.3) = 700 u.m.
Se suplimenteaza ajustarea pentru obligatiuni cu 700 u.m. 250 u.m. = 450 u.m.
6864=596 450
5 (6). Se cumpr, n luna decembrie, materii prime fr factur n valoare de 1.500 lei, TVA 24%. Care
vor fi efectele n situaiile financiare la furnizor i la client dac, n ianuarie, la sosirea facturii, valoarea
este de 1.600 lei, TVA 24%.
REZOLVARE
-la primirea facturii cumparatorul inregistreaza
% = 408 1860
301
1500
4428
360
-inregitrarea facturii
% = 401 1984
301
1600
4426
384
-vanzatorul inregistreaza
418 = % 1860
701 1500
4428 360
-inregistrarea facturii
411 = % 1984
701 1600
4427 384
6 (7). Se vnd produse finite, n decembrie, fr factur, la preul de 5.000 lei, TVA 24%, cost de
producie 4.500 lei. Cum sunt afectate situaiile financiare la furnizor i la client dac, n ianuarie, la
sosirea facturii, valoarea este de 4.800 lei, TVA 24%.
Rezolvare
-la primirea facturii cumparatorul inregistraza
% = 408 - 6200
345
- 5000

4428
- 1200
-inregistarea facturii
% = 401 5952
345
4800
4426
1152
-iar vanzatorul integistreaza
418 = % -6200
701 -5000
4428 -1200
-inregistrarea facturii
411 = % 5952
701 4800
4427 1152
7 (8). Se cumpr mrfuri n sum de 1.000 lei, rabat 3%, remiz 2%, risturn 2%, scont 4%. Societatea
practic un adaos comercial de 20% i vinde toate mrfurile din depozit la pre de vnzare cu
amnuntul. Calculai valoarea acestui pre.
Rezolvare
Pret de cumparare
1.000 lei
-Rabat=3% x 1.000

30 lei

-Remiza=2% x 1.000

20 lei

-Risturn=2% x 1.000

20 lei

Valoare neta comerciala

930 lei

Scont de decontare = 4% x 930

37,2 lei

Valoare neta financiara

892,8 lei

Pret de vanzare cu amanuntul = cost de achiz + adaos comercial + tva neexigibil

Pret de vanzare cu amanuntul = 930 + 930 x 20% + 19% x (930 + 930 x 20%)=1.328,04
lei

8 (9). Se achiziioneaz din import un mijloc de transport; preul din facture furnizorului este de 1.000 $,
cursul dolarului este de 3 lei. Taxa vamal este de 7%, comisionul este de 0,5%, TVA este de 24%.
S se calculeze costul de achiziie al mijlocului de transport.
Rezolvare
Pret de facturare 1.0000 $ x 3 lei
Taxa vamala 3.000 x 7%
Comision vamal 3.000 x 0,5%
Cost de achizitie
TVA = 3.225 x 19%

3.000 lei
210 lei
15 lei

3.225 lei
612,75 lei

9 (10). Un utilaj achiziionat n exerciiul N la cost de achiziie de 20.000 lei este casat n exerciiul
N+6. Din casare rezult materiale n valoare de 7.000 lei; cheltuielile ocazionate de casare (materiale
consumabile) sunt de 2.000 lei. Utilajul are o durat normal de func ionare de 10 ani i metoda de
amortizare folosit este cea linear.
Cum afecteaz situaiile financiare casarea utilajului?
Rezolvare:
Reglementarile contabile conforme cu directivele europene definesc activele imobilizate ca
active generatoare de beneficii viitoare si detinute pe o perioada mai mare de un an .
Aceeasi definitie este reluata prin formula activele imobilizate cuprind acele active destinate
utilizarii pe o baza continua , pe o perioada mai mare de un an , in scopul desfasurarii
activitatilor entitatii .
O imobilizare corporal trebuie scoas din eviden la cedare sau casare, atunci cnd niciun
beneficiu economic viitor nu mai este ateptat din utilizarea sa ulterioar.
Dac o entitate recunoate n valoarea contabil a unei imobilizri corporale costul unei
nlocuiri pariale (nlocuirea unei componente), atunci ea scoate din eviden valoarea
contabil a prii nlocuite, cu amortizarea aferent, dac dispune de informaiile necesare.
n cazul scoaterii din eviden a unei imobilizri corporale, sunt evideniate distinct veniturile
din vnzare, cheltuielile reprezentnd valoarea neamortizat a imobilizrii i alte cheltuieli
legate de cedarea acesteia.
n scopul prezentrii n contul de profit i pierdere, ctigurile sau pierderile obinute n urma
casrii sau cedrii unei imobilizri corporale trebuie determinate ca diferen ntre veniturile
generate de scoaterea din eviden i valoarea sa neamortizat, inclusiv cheltuielile ocazionate
de aceasta i trebuie prezentate ca valoare net, ca venituri sau cheltuieli, dup caz, n contul
de profit i pierdere, la elementul "Alte venituri din exploatare", respectiv "Alte cheltuieli de
exploatare", dup caz.
- scoaterea din gestiune a instalaiei:
%
=
2131
2813
Echipamente
Amortizarea
tehnologice
echipamentelor
6583
Cheltuieli cu activele cedate
- nregistrarea materialelor recuperate:
302
=
7588
Materiale
Alte venituri
consumabile
din exploatare
- nregistrarea cheltuielilor ocazionate de dezmembrare:
6588
=
302
Alte cheltuieli
Materiale
din exploatare
consumabile
Impactul asupra contului de profit i pierdere:

20.000
14.000
6.000
7.000

2.000

Cheltuieli cu activele cedate

6.000

Alte cheltuieli din exploatare

Alte venituri din exploatare

2.000
7.000

Rezultat

-1.000

n bilan: scade valoarea activelor imobilizate cu 6.000 lei, cresc materialele consumabile cu
5.000 lei, scade rezultatul cu 1.000 lei.
10 (31). Valoarea neamortizat a unei invenii, sczute din eviden, urmare ieirii din gestiune,
reprezint pentru firm:
o cheltuial extraordinar privind operaiile de capital;
o cheltuial extraordinar privind operaiile de gestiune;
o cheltuial de exploatare;
nici un rspuns nu este corect.
Raspuns
11 (44). O intreprindere decide ca durata de utilizare a unui activ achizitionat pe 01.01.N sa fie
stabilita la 8 ani; costul de achizitie al imobilizarii respective este de 100.000 lei,
valoarea reziduala 8.000 lei. Activul va fi amortizat in sistem linear. Dupa 3 ani,
conducerea intreprinderii decide diminuarea duratei de functionare cu l an si reestimarea
valorii reziduale la 6.000 lei.
Sa se determine cheltuiala cu amortizarea aferenta anului N+4 in conformitate cu
prevederile normei IAS 16 Imobilizari corporale'.
rezolvare
Valoarea amortizabila a activului = 100.000 - 8.000 = 92.000 lei
Amortizarea anuala in anul N = 92.000/8 = 11.500 lei
Amortizarea cumulata dupa 3 ani = 11.500 x 3 = 34.500 lei
Valoarea ramasa de amortizat = 100.000 - 34.500 - 6.000 = 59.500 lei
Amortizarea anuala in anul N+4 = 59.500/4 = 14.875 lei
12 (6). n luna aprilie N, entitatea X (locatar) a ncheiat un contract de leasing opera ional pe 5 ani cu
entitatea Y (locator), prin care a nchiriat o cldire. Din coninutul contractului reiese faptul c valoarea
contabil a construciei este de 600.000 lei, iar chiria lunar este de 20.000 lei, plus TVA 24%. n luna
mai N, locatarul a executat o serie de lucrri prin care a modernizat cldirea, suportnd urmtoarele
cheltuieli: consum de materiale 40.000 lei i cheltuieli cu fora de munc 12.000 lei. La nceputul lunii
iunie N, lucrrile efectuate au fost recepionate n baza unui proces verbal de recepie ntocmit la
nivelul entitii. La sfritul contractului de nchiriere cldirea va fi predat proprietarului, mpreun cu
investiia realizat. Prezentai nregistrrile contabile efectuate de societatea X.
Rezolvare
Conform IAS 17 nregistrrile contabile sunt:
- n luna aprilie N se nregistreaz n extrabilanier valoarea de inventar a cldirii i valoarea
total a chiriei aferent contractului de leasing operational

Debit 8031 Imobilizri corporale luate cu chirie 600.000 lei

Debit 8036 Redevene, locaii de gestiune, chirii i alte datorii asimilate 1.200.000 lei
- nreg. chiriei lunare aferente contractului de leasing operaional:
% = 401 24.800
612 20.000
4426 4.800 (20.000 * 24%)
Concomitent, lunar:
Credit 8036 Redevene, locaii de gestiune, chirii i alte datorii asimilate 20.000 lei
- n luna mai N se inreg cheltuielile cu modernizarea cldirii:
231 = 404 52.000 (40.000 + 12.000)
- n luna iunie N se pune n funciune modernizarea efectuat la cldire:
212 = 231 52.000
- amortizarea lunar a cheltuielilor cu modernizarea cldirii pe durata rmas a contractului
de leasing (iunie N martie N+4):
6811 = 2812 52.000/58 luni = 896,55 lei
- la finalizarea contractului se pred proprietarului investiia:
2812 = 212 52.000
Concomitent, se scoate din extrabilanier valoarea cldirii:
Credit 8031 Imobilizri corporale luate cu chirie 600.000 lei

13 (1). La 31.12.N societatea GAMA determin valoarea recuperabil pentru un utilaj pe care
intenioneaz s-l cedeze la 15.000 lei, costul acestuia fiind de 20.000 lei. Potrivit normei IAS
36, GAMA nregistreaz la aceast dat un provizion pentru deprecierea utilajului n valoare
de 5.000 lei. Pe 15 februarie N+1, GAMA vinde utilajul la 10.000 lei. GAMA trebuie sau nu
s ajusteze situaiile financiare ale exerciiului N? De ce?
Rezolvare
Obiectivul acestui Standard este de a prescrie procedurile pe care o entitate le aplic pentru a
se asigura c activele ei nu sunt nregistrate la o valoare mai mare dect valoarea lor
recuperabil. Un activ este nregistrat la o valoare mai mare dect valoarea sa recuperabil,
dac valoarea sa contabil depete valoarea de recuperat din folosirea sau vnzarea
activului. Dac exist o astfel de situaie, activul este descris ca depreciat i Standardul
impune entitii s recunoasc o pierdere din depreciere. Standardul specific, de asemenea,
cnd o entitate trebuie s reia o pierdere din depreciere i specific prezentrile.
Preul de vnzare obinut pe utilaj confirm valoarea recuperabil a acestuia. Decizia de
a ceda utilajul fusese luat nainte de 31.12.N, iar scderea preului reflect condiii
existente nainte de data bilanului. GAMA contabilizeaz ajustarea pentru deprecierea
utilajului:
6813

2913

5.000

14 (34). Soldul debitor al contului 518 Dobnzi indic:

dobnzile de primit;
dobnzile de pltit;
dobnzile ncasate;
D.dobnzile pltite.
15 10). Societatea ALFA deine un stoc de marf achiziionat la un cost de 100.000 lei. La
31.12.N, societatea a determinat valoarea realizabil net a stocului la 90.000 lei i a

nregistrat, potrivit IAS 2, un provision pentru deprecierea mrfurilor n valoare de 10.000 lei.
Pe 15 ianuarie N+1, societatea a vndut stocul de mrfuri la 80.000 lei. La ce valoare va fi
prezentat stocul n bilanul exerciiului N?
Rezolvare:
Vnzarea stocurilor ulterior datei bilanului cu 80.000 lei reprezint o prob cu privire la
valoarea realizabil net a acestora. Prin urmare, ALFA nregistreaz o ajustare suplimentar
de 10.000 lei:
6814

394

Cheltuieli de exploatare

10.000

Ajustri pentru

privind ajustrile

deprecierea mrfurilor

pentru deprecierea activelor circulante

Valoarea n bilan a stocului va fi min (100.000; 80.000), adic 80.000 lei, iar deprecierea aferent
exerciiului N este de 20.000 lei.

16 (17). O intreprindere fabrica un produs pentru care costul variabil unitar de productie este de
180 u.m. Cheltuielile fixe anuale de productie sunt de 1.800.000 u.m. Cantitatile fabricate
au fost de 5.000 bucati in exercitiul N, 4.000 bucati in exercitiul N+l si 6.500 bucati in
exercitiul N+2. La sfarsitul fiecarui exercitiu, intreprinderea poseda 800 bucati in stoc.
Sa se calculeze costul de productie unitar in conformitate cu IAS 2 Stocuri', in conditiile in
care presupunem ca marimea capacitatii normale de productie este de 5.000 bucati.
Rezolvare
Costul de productie = Costul variabil + Costurile fixe
Costul de productie = Costul variabil unitar x Cantitatea + Costurile fixe
Costul de productie (N) = 180 u.m/buc. x 5.000 buc. + 1.800.000 u.m. = 2.700.000 u.m.
Costul unitar = 2.700.000 u.m. / 5.000 buc. = 540 u.m./buc.
17 (19). ntreprinderea A primete prin donaie un utilaj industrial evaluat la 300.000 u.m.n. Durata de
via util este stabilit la 3 ani. S se nregistreze intrarea n gestiune, amortizarea, scoaterea din
gestiunea dup amortizarea complet. Se utilizeaz regimul de amortizare liniar.
Rezolvare
- se inregistreza primirea prin donatie a utilajului industrial evaluat la 300.000 u.m.n

300.000

2131

4753

300.000

calculul amortizarii anuale: 300.000/ 3 ani = 100.000 u.m.n/an

se inregistreza amortizarea utilajului in primul an, valoare 100.000 u.m.n:

100.000
-

7582

100.000

6811

2813

100.000

4753

7582

100.000

6811

2813

100.000

se inregistreza venituri din donatii primite corespunzatoare cotei parti amortizate din
valoarea utilajului:

100.000
-

4753

se inregistreza amortizarea utilajului in ultimul an, valoare 100.000 u.m.n:

100.000
-

100.000

se inregistreza venituri din donatii primite corespunzatoare cotei parti amortizate din
valoarea utilajului:

100.000
-

2813

se inregistreza amortizarea utilajului in al doilea an, valoare 100.000 u.m.n:

100.000
-

se inregistreza venituri din donatii primite corespunzatoare cotei parti amortizate din
valoarea utilajului:

100.000
-

6811

4753

7582

100.000

se inregistreza scaderea din gestiune a utilajului, pe seama amortizarii inregistrate in

cei 3 ani:

300.000

2813

2131

300.000

Rezultatul in fiecare dintre cei 3 ani nu este influentat, cheltuiala cu amortizarea fiind anulata
cu venitul inregistrat prin transformarea donatiei in venituri esalonat pe parcursul perioadei de
amortizare.

18 (43). Societatea X este proprietara unei cladiri pe care o inchiriaza, pe o durata de 5 ani,
societatii Y. Contractul a fost semnat la l octombrie exercitiul N. Chiria este de 8.000
u.m. pe luna. Societatea X suporta cheltuielile de cautare a locatarului in suma de 100
u.m. Ea decide sa inscrie in activ aceste cheltuieli si sa le repartizeze pe intreaga durata a
contractului. Costul de achizitie al imobilului este de 500.000 u.m., iar durata sa de
utilitate (estimata de locator) este de 50 de ani.

Sa se prezinte calculele si inregistrarile in contabilitatea locatarului in conformitate cu IAS

17 Contracte de leasing.
Rezolvare:
in cazul leasingului operational, locatarul recunoaste bunul primit drept cheltuieli, linear pe
durata contractului de leasing.
Locatarul inregistreaza cheltuieli cu chiriile. Lunar, firma inregistreaza:
Cheltuieli cu chiriile

Furnizori

8.000 u.m.

19 (44). Intre o societate ALFA (locator) i societatea BETA (locatar) se ncheie un contract de
locaie-finanare cu urmtoarele caracteristici: data semnrii contractului 30 iunie exerciiul
N; durata contractului 3 ani; durata de viaa a bunului 8 ani; vrsmntul iniial 7.000 lei; sunt
prevzute 3 rate de 150.000 lei, pltibile n ultima zi serviciului financiar; posibilitatea
exercitrii unei opiuni de cumprare la sfritul anului 3 la preul de 30.000 lei; valoarea
just a bunului la data semnrii contractului 417.594 lei; valoarea rezidual a activului este
50.000 lei; rata implicita a dobnzii anuale calculat de locatar 10%. Exist o certitudine c la
sfritul contractului locatarul va deveni proprietar; metoda de amortizare linear. Conform
IAS 17, precizai care este mrimea amortizrii anului N i de ctre cine va fi aceasta
nregistrat.
REZOLVARE
a) IAS 17 precizeaz: in situaiile financiare ale locatarului, pentru fiecare exerciiu contabil,
un contract de locaie - finanare genereaz o cheltuial privind amortizarea activului si o
cheltuial financiar ". Deci amortizarea va fi inregistrat de ctre locatar.
b) Calculul VAPML:

VAPML = 7.000 + 150.000 lei + 150.000 lei + 150.000 lei + 30.000 lei = 402.567 lei
1,1

1,12

1,13

1,13

c) Conform IAS 17, locatarul contabilizeaz activul inchiriat la valoarea cea mai mic dintre
valoarea just a bunului i valoarea actualizat a plilor minimale.

Min (417.594 lei; 402.567 lei) = 402.567 lei

d) Valoarea amortizabil = Costul - Valoarea rezidual = 402.567 lei - 50.000 lei = 352.567 lei

e) Conform IAS 17, bunul inchiriat este amortizat pe durata de utilizare dac exist
certitudinea c locatarul va deveni proprietar la sfaritul contractului, in caz contrar,

amortizarea se va calcula pe perioada cea mai scurt dintre durata de utilitate i durata
contractului, in acest caz activul se va amortiza pe durata de utilizare de 8 ani.

Amortizarea anului N = 352.567 lei x 6 luni = 22.035 lei

8 ani

12 luni

20 (36) Un echipament tehnic este cumparat la inceputul anului N-2 pentru 16.000 lei,
stabilindu-i-se o amortizare in sistem linear pe o perioada de 8 ani. La sfarsitul anului N,
valoarea recuperabila este de 9.000 lei. in anul N+l, se reestimeaza durata de viata ramasa
la 3 ani.
Care sunt consecintele asupra contului de profit si pierdere in anul N si in anul N+l?
Rezolvare:
Amortizarea in anul N-2 = 16.000/8 = 2.000 lei
La sfarsitul anului N valoarea neta contabila = 16.000 - 6.000 = 10.000 lei
Valoarea recuperabila = 9.000 lei
Se constata o depreciere de 1.000 lei
in anul N+l societatea inregistreaza o amortizare de 9.000/3 = 3.000 lei

21 (39). Societatea ALFA are un capital social in suma de 5.000 lei reprezentand 2.500 actiuni
cu o valoare nominala de 2 lei/actiune. Societatea procedeaza la rascumpararea in vederea
anularii a unui numar de 500 actiuni la un pret de rascumparare de 2 lei/actiune. Se
diminueaza valoarea capitalului social pentru actiunile rascumparate.
Sa se efectueze inregistrarile contabile conform OMFP nr. 3.055/2009.
Rezolvare:
- rascumpararea propriilor actiuni:
1091
Actiuni proprii detinute
pe termen scurt

5121
Conturi la banci
in lei

- anularea actiunilor rascumparate la valoarea lor nominala:

1.000

1012

1091

Capital subscris

Actiuni proprii

varsat

detinute pe termen scurt

1.000

22 (43). Se achiziioneaz, piese de schimb conform facturii, n valoare de 4.000 lei i TVA 24% care
din motive obiective nu se pot recepiona imediat. Ulterior se face recepia pieselor de schimb
achiziionate i se achit factura prin ordin de plat.
Rezolvare
% = 401 4960
351
4000
4428
960
Receptionarea pieselor de schimb
3024=351 4960
Achitarea facturii cu ordin de plata
401=5121 4960 lei
23 (45). Se trimit la teri ambalaje, pentru a fi recondiionate, n valoare de 8.000 lei. Costul
recondiionrii n valoare de 1200 i TVA 24% se achit n numerar. Ulterior, ambalajele sunt readuse
n ntreprindere.
rezolvare
Trimiterea ambalajelor
381=303 8000 lei
-reconditionarea ambalajelor
% = 401 1488
611
1200
4426
2800
-achitarea in numerar
401=5311 1488 lei
24 (48). Societatea ALFA produce umbrele de soare, asamblnd pnza pe un suport
achiziionat. n luna mai a cumprat 10.000 de pnze la 10 lei bucata i 15.000 suporturi la 20
lei bucata, i a asamblat 18.000 de umbrele, costul asamblrii fiind de 15 lei/bucat.
Societatea deinea la nceputul perioadei 10.000 buci de pnz la 8 lei bucata i 5.000 buci
de suporturi la 15 lei bucata. n evaluarea stocurilor se aplic metoda FIFO (primul intrat,
primul ieit). Societatea a vndut n cursul lunii 16.000 de umbrele la preul de 50 lei/bucat,
comisionul vnztorului fiind de 2,5 lei/bucat. Care este costul de producie i costul complet
(de revenire) al unei umbrele? Care este rezultatul perioadei?
Rezolvare:
Costul de producie al unui bun cuprinde costul de achiziie a materiilor prime i materialelor
consumabile i cheltuielile de producie direct atribuibile bunului.
Costul de producie sau de prelucrare al stocurilor, precum i costul de producie al
imobilizrilor cuprind cheltuielile directe aferente produciei, i anume: materiale directe,
energie consumat n scopuri tehnologice, manoper direct i alte cheltuieli directe de
producie, costul proiectrii produselor, precum i cota cheltuielilor indirecte de producie
alocat n mod raional ca fiind legat de fabricaia acestora.

Includerea n costul stocurilor a regiilor generale poate fi adecvat n msura n care

reprezint costuri suportate pentru a aduce stocurile n locul i forma dorite.
Exemple de costuri care nu trebuie incluse n costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept
cheltuieli ale perioadei n care au survenit, sunt urmtoarele:
- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producie nregistrate peste limitele
normal admise, inclusiv pierderile datorate risipei;
- cheltuielile de depozitare, cu excepia cazurilor n care aceste costuri sunt necesare n
procesul de producie, anterior trecerii ntr-o nou faz de fabricaie. Cheltuielile de
depozitare se includ n costul de producie atunci cnd sunt necesare pentru a aduce stocurile
n locul i n starea n care se gsesc;
- regiile (cheltuielile) generale de administraie care nu particip la aducerea stocurilor n
forma i locul final;
- costurile de desfacere;
- regia fix nealocat costului, care se recunoate drept cheltuial n perioada n care a aprut.
Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacitii normale de producie
(activitate).
Regia fix de producie const n acele costuri indirecte de producie care rmn relativ
constante, indiferent de volumul produciei, cum sunt: amortizarea, ntreinerea seciilor i
utilajelor, precum i costurile cu conducerea i administrarea seciilor.
Panza
Si 10.000 buc. X 8lei/buc=80.000 lei
Achizitie 10.000 buc. X 10 lei/buc = 100.000 lei
Suport
Si 5.000 buc. X 15 lei/buc=75.000 lei
Achizitie 15.000 buc X 20 lei/buc=300.000 lei
Costul umbrelelor asamblate 18.000 lei folosind metoda FIFO este:

Pnz umbrel = 10.000 buc. x 8 lei/buc. + 8.000 buc. x 10 lei/buc.

160.000 lei

+ Suport umbrel = 5.000 buc. x 15 lei/buc. + 13.000 buc. x 20 lei/buc.

+ Cost prelucrare = 18.000 buc, x 15 lei/buc.
= Cost de producie

335.000 lei

270.000 lei
765.000 lei

Cost unitar = 765.000 lei / 18.000 umbrele = 42,5 lei/umbrel

Cost complet = 765.000 lei + Cheltuieli de vnzare (16.000 umbrele x 2,5 lei/umbrel) =
805.000 lei
Rezultat = Venituri - Cheltuieli = 16.000 umbrele x (50 lei/umbrel -2,5 lei/umbrel) 16.000 umbrele x 42,5 lei/umbrel = 80.000 lei
25 (50). Potrivit balanei de verificare ncheiate la 31.12.N, conturile prezint urmtoarele
solduri: cont 1012 = 21.000 lei, cont 121 (SC) = 5.000 lei, cont 129 = 5.000 lei, cont 105 =

6.000 lei, cont 117 (SD) = 4.000 lei, cont 151 = 2.000 lei, cont 161 = 8.000 lei, cont 169 =
1.000 lei.
Calculai suma capitalului propriu.
CP=1012 + 105 + 121 ( SC) 117 ( SD) 129
CP= 21000+6000+5000-4000-5000
CP= 23000

Categoria IX Fiscalitatea ntreprinderii

26 (48). O persoan fizic desfoar o activitate de croitorie pentru care opteaz s fie impus
pe baz de norm de venit. Norma anual de venit este de 60.000 lei. Persoana fizic ncepe
activitatea pe data de 15 aprilie. n luna august este plecat 10 zile ntr-un circuit turistic,

justificnd organelor fiscale nedesfurarea activitii pe baza biletelor. Recalculai norma de

venit.
Rezolvare
Conform art 49. Alin 4) i normelor 44 i 46, pers. fizice care
desfoaractivitate impus pe baza normelor de venit au dreptul s-i deduc
venitul netaferent perioadei efectiv lucrate prin raportarea normei anuale de venit la 365
dezile, rezultatul obinut nmulindu-se cu numrul zilelor de activitate. Perioada ncare nu s-a
desfurat activitate trebuie dovedit cu acte justificative.60000 : 365 zile =164,38 lei Nr.zile
perioada n care nu s-a desfurat activitate:= nr zile perid 01 ian -15 aprile + 10 zile
circuit=(31+28+31+14 )+10 = 104 + 10 =114 Nr. Zile activitate desfurat = 365 - 114
=251 Norma de venit recalculat = 251 x 164,38 =41259 lei
27 (51). Declaratia de impozit pe venit, in cazul microintreprinderilor se depune:
a.~lunar
b.=trimestrial
c.~anual
raspuns
B=trimestrial
28 (57). S.C. Prestatorul, societate de leasing nregistrat n Bulgaria ncheie la 5 Aprilie 2009 un
contract de leasing financiar, cu S.C. Transportatorul, societate stabilit i nregistrat n scopuri de
TVA n Romnia (art 153). Contractul are ca obiect leasingul unui autocar n valoare de 30.000 euro,
achiziionat de la Furnizorul, societate stabilit i nregistrat n scopuri de TVA n Bulgaria. La
finalizarea contractului Transportatorul i exercit opiunea de cumprare, achitnd valoarea
rezidual a autocarului, n sum de 1.000 euro. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei, iar rata lunar,
inclusiv dobnda aferent este 1.000 euro. Analizai spea din punctul de vedere al TVA stabilind tipul
operaiunilor, locul lor, precum i obligaiile ce revin pltitorilor de TVA.
Rezolvare
Serviciul este intangibil,pe relatia B2B
Prestator- persoana imozabila stabilita in Bulgaria
Beneficiar persoana impozabila stabilita in Romania
Serviciile intangibile au locul in RO la locul unde este stabilit beneficiarul;se solicita cod de
tva
Rata lunara se factureaza fara tva din Bulgaria: 1000 euro x 4 lei = 4000 lei
Persoana obligata la plata tva este SC Transportatorul din Romania,dar va face taxare
inversa;tvacalculat la rata lunara- 4000 x 24% = 960 lei
Pentru valoarea reziduala SC Prestatorul din Bulgaria face facture fara tva la valoarea de 4000
lei,iar
SC Transportatorul face taxare inversa
Se dclara operatiile in declaratia recapitulative

Categoria XII - Doctrina i deontologia profesiei contabile

29 (79). Cum se face alegerea n Consiliul Superior al Corpului?
Raspuns
Alegerea in Consiliul Superior al Corpului se face prin vot, pe o perioada de
4 ani, cu reinoirea la 2 ani a jumatate dintre membrii alesi.Presedintele

Consiliului Superior este ales de Conferinta Nationala, iar al filialei, de

Adunarea generala.
Declaratiile de candidatura cuprind
-numele, prenumele, adresa candidatului,
-categoria profesionala EC/CA
-modul de exercitare a profesiei
-functiile detinute anterior in cadrul Corpului si perioadele respective
-functia pentru care candideaza membru al Consiliului Superior al Corpului
sau al Consiliului filialei
-obiectivele si strategia pe care le propune candidatul daca va fi ales
-declaratie pe propria raspundere in sensul ca indeplineste cerintele de
eligibilitate din Regulament.
30 (80). Ce este si ce structura are Tabloul Corpului?
raspuns
Tabloul corpului este un instrument de comunicare intre profesionistii
contabili-membrii CECCAR cu drept de exercitare a profesiei intr-un an si
public.
1.sesiunea intai- Expertii contabili liber-profesionesti, care isi desfasoara
activitatea in mod individual sau ca persoane fizice autorizate.
2. sectiunea a doua- expertii contabili care au statut de angajati in
intreprinderi, institutii bancare si asigurari , educatie, cercetare, institutii
centrale sau locale.
3.sesiunea a treia- personele fizice straine care au obtinut calitatea de
membru al Corpului
4. sectiunea a patra- expertii contabili care isi desfasoara activitatea in
cadrul unor societati, companii sau cabinete membre al Corpului
A. cu capital strain sau mixt
B. cu capital autohton
5.sectiunea a cincea- contabilii autorizati liber-profesionisti care isi
desfasoara activitatea individual sau ca persoane fizice autorizate
6.sectiunea a sasea- contabilii autorizati care au statut de angajati in
intreprinderi, institutii bancare si de asigurari, educatie, institutii centrale
sau locale
7. sectiunea a saptea - contabilii autorizati care isi desfasoara activitatea
in cadrul societatilor de contabilitate membre ale corpului
A. cu capital strain sau mixt
B. cu capital autohton
8. sectiunea a opta- titluri onorifice
A. presedinti de onoare
B. experti contabili de onoare
C. contabili autorizati de onoare

1. Bochi Leonica - categoriile de lucrri profesionale II, IV, V. X i XII

2. Chindlea Mihai - categoriile de lucrri profesionale III, VII, VIII
3. Gavri Ancua Ioana - categoriile de lucrri profesionale VI
4. Morar Dan Ioan - categoriile de lucrri profesionale IX
5. Score Carmen Mihaela - categoriile de lucrri profesionale I, XI