ROMANIA

DIRECTIA HIDROGRAFIC MARITIM

CONSTANTA 900218,Str.FULGERULUI NR.1
Tel.+40 241 65 10 40 ; Fax.+40 241 51 30 65 email hidro@rdslink.ro

Programul Parteneriate n domeniile prioritare

Proiect de cercetare tiinific

INFLUENTA MODIFICARILOR GEO-CLIMATICE GLOBALE SI REGIONALE ASUPRA

DEZVOLTARII DURABILE IN DOBROGEA
(GLOBE)

Etapa VI/2010-17-09

Consecine ale modificrilor geo - climatice asupra dezvoltrii durabile n

Dobrogea

RAPORT DE CERCETARE

Activitatea VI.4
Metode, mijloace i msuri pentru dezvoltarea social economic durabil i
creterea bunstrii populaiilor rurale i urbane din Dobrogea, n condiiile
provocrilor induse de schimbrile climatice globale i regionale
COORDONATOR PROIECT
Dr. Romeo Boneagu
Direcia Hidrografic Maritim

PARTENERI
GEOECOMAR Dr. Dan JIPA
INCDM Grigore Antipa drd. Viorel MALCIU
Universitatea Maritima Constanta dr. Brandusa CHIOTOROIU
Universitatea OVIDIUS dr. Mariana JUGNARU
Universitatea din Bucureti dr. Marian MARIN
CCSFN dr. Georgic SLMNOIU
CCINA CONSTANA Dr. Ion Dnu JUGNARU
Primria ora Ovidiu Adrian MARIN
SN Buta&Co dr. Constantin ANECHITOAE

- Septembrie 2010 -

R A P O R T DE CERCETARE
Etapa a VI- a 2010
Activitatea 6.4

Metode, mijloace i msuri pentru dezvoltarea social economic durabil i

creterea bunstrii populaiilor rurale i urbane din Dobrogea, n condiiile
provocrilor induse de schimbrile climatice globale i regionale
SCOPUL PROIECTULUI
Scopul proiectului este de imbuntire a colaborrii dintre diferite entiti de cercetaredezvoltare i inovare, uniti ale administraiei publice i ageni economici privai pentru
soluionarea problemelor socialeconomice aprute n zona Dobrogei continentale i maritime
ca urmare a modificrilor geoclimatice globale i regionale.
OBIECTIVUL GENERAL AL PROIECTULUI.
Proiectul i propune ca obiectiv general
evidenieze
s
impactul suferit de teritoriul
dobrogean n cursul evoluiei sale sale sub influenta modificarilor geo-climatice globale si
regionale. Se urmreste ca n final s se ajung la concluzii referitoare la dezvoltarea durabil a
Dobrogei de astzi, sub presiunea schimbrilor globale/regionale.
OBIECTIVELE ETAPEI
Sinteza datelor geo-climatice privind cunoaterea factorilor care au determinat i controlat
schimbrile globale i regionale care au afectat teritoriul dobrogean.
Evidenierea consecinelor
Dobrogea.

modificrilor geo - climatice asupra dezvoltrii durabile n

Argumentarea unor metode, mijloace i msuri necesare pentru dezvoltarea social economic
durabil n Dobrogea, n condiiile schimbrilor climatice globale i regionale.
Prezentarea unor recomandri preventive referitoare la efectele distructive ale modificrilor
geo-climatice severe care afecteaz teritoriul dobrogean.
REZUMATUL ETAPEI
Etapa a VI a a proiectului cuprinde cinci activiti, dup cum urmeaz:
- activitatea 6.1 Sinteza datelor privind cunoaterea factorilor care au determinat i controlat
schimbrile globale geologice care au afectat teritoriul dobrogean. Prognoza perturbaiilor
locale in regimul unor parametrii geologici;
- activitatea 6.2 Efecte ale schimbrilor globale cuaternare produse n ultimii zeci de mii de

ani, evideniate n coloana sedimentar de pe elful romnesc al Mrii Negre;

- activitatea 6.3 Consecine ale modificrilor geo - climatice asupra dezvoltrii durabile n
Dobrogea;
- activitatea 6.4 Metode, mijloace i msuri pentru dezvoltarea social economic durabil i
creterea bunstrii populaiilor rurale i urbane din Dobrogea, n condiiile provocrilor
induse de schimbrile climatice globale i regionale;
- activitatea 6.5 Recomandri preventive referitoare la efectele distructive ale modificrilor
geo-climatice severe care afecteaz teritoriul dobrogean. Diseminarea rezultatelor.

REZUMAT
Prin dezvoltarea durabil se dorete realizarea permanent a unor legturi om - natur
care s asigur solidaritatea ntre generaia actual i cele viitoare ca opiune viabil pentru
dezvoltarea pe termen lung.
n procesul dezvoltrii sunt obiectivai cinci factori interdependeni i anume: populaia,
resursele naturale i mediul nconjurtor, producia agricol, producia industrial i poluarea.
Dezvoltarea durabil trebuie s gseasc criteriile de optimizare a raporturilor: nevoi resurse, obiective - mijloacele necesare, pe baza compatibilitii reciproce n timp i spaiu. De
aceea este nevoie de un mediu economic nou, compatibil cu mediul natural, dar i cu nevoile
i interesele, prezente i viitoare, ale omenirii.
Pornind de la obiectivele dezvoltarii durabile europene, obiectivele fundamentale ale
politicii regionale, cadrul institutional, competentele diferitelor institutii implicate si
instrumentele specifice ale politicii de dezvoltare regional n Romnia sunt stabilite prin Legea
nr.151/1998 privind dezvoltarea regional n Romnia, prin instituirea regiunilor de dezvoltare,
numite prin pozitia lor geografica in cadrul teritoriuli national.
Dezvoltarea social economic durabil pentru creterea bunstrii populaiilor rurale i urbane
din Dobrogea, n condiiile provocrilor induse de schimbrile climatice globale i regionale
trebuie sa plece de la elaborarea unei Strategii de dezvoltare durabila a Dobrogei in ansamblul
ei, prin cooperarea organelor competente de la nivelul judetelor Constanta si Tulcea.
Raportul de fata a fost structurat pe trei parti distincte: o scurta retrospectiva a schimbarilor
climatice dobrogene; potentialul uman si economic al Dobrogei (cu privire speciala asupra
celui agricol, acvatic, forestier si turistic, ca fiind cele mai vulnerabile la schimbarile climatice);
masuri pentru dezvoltarea durabila, promovate prin implementarea programelor de dezvoltare
regionala si rurala cu cofinantare europeana.
Principalele surse de documentare: lucrari stiintifice de specialitate (geografie,
hidrotehnica, demografie, economie), rezultatele unor proiecte de cercetare (individualenecontractuale, CNCSIS), teze de doctorat, referate de doctorat, lucrari de dizertatie cu
relevanta, documente administrativ-legislative, planuri si programe de dezvoltare etc.
Cat priveste metodele, mijloacele si masurile de dezvoltare durabila se realizeaza o
exemplificare, cu un grad sporit de generalizare, la nivelul gradului de absorbtie a fondurilor
structurale europene SAPARD si, respectiv FEDR pentru cofinantarea unor masuri importante
de dezvoltare rurala. Intre acestea se regasesc si masuri care au ca obiectiv protectia si
conservarea resurselor economice (promovarea agriculturii ecologice, diversificarea si
eficientizarea activitatilor agricole, relansarea economiilor locale prin pluriactivitate;
reconsiderarea si eficientizarea unor servicii de imbunatatiri funciare etc.).

DESCRIEREA TIINIFIC I TEHNIC

METODE, MIJLOACE I MSURI PENTRU DEZVOLTAREA SOCIAL
ECONOMIC DURABIL I CRETEREA BUNSTRII POPULAIILOR
RURALE I URBANE DIN DOBROGEA, N CONDIIILE PROVOCRILOR
INDUSE DE SCHIMBRILE CLIMATICE GLOBALE I REGIONALE
1. INTRODUCERE
n anul 1987 premierul Norvegiei, Gro Harlem Brundtland, n calitate de preedinte al
Comisiei Mondiale de Mediu i Dezvoltare a prezentat raportul Viitorul nostru comun, n
care definea dezvoltarea durabil ca fiind dezvoltarea care corespunde necesitilor
prezentului, fr a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile
necesiti. n prezent exist numeroase interpretri ale conceptului de dezvoltare durabil. De
exemplu, n Principiul 3 al Declaraiei de la Rio cu privire la Mediu i Dezvoltare (iunie
1992), se arta c dezvoltarea durabil este dreptul de dezvoltare trebuie exercitat astfel nct
s fie satisfcute, n mod echitabil, nevoile de dezvoltare i de mediu ale generaiilor prezente
i viitoare.
Pentru o dezvoltare durabil se urmrete interaciunea i compatibilitatea a patru
sisteme: economia, societatea uman, mediul nconjurtor i tehnologia. Dezvoltarea
economic din ultimele decenii nsoit de creterea demografic accelerat, nensoit de
msuri de protecie a mediului i de economisire a resurselor, va produce daune mai mari dect
subdezvoltarea, greu de imaginat i de cuantificat.
Strategia dezvoltrii durabil are la baz principiul potrivit cruia economia mondial
este un sistem complex, ceea ce nseamn mai mult dect suma economiilor naionale
(considerate ca subsisteme) i c modificri aprute ntr-un subsistem oarecare produc
schimbri de ansamblu deosebite, ca urmare a interdependenelor dinamice existente ntre
elementele sale componente.
Se poate conchide c dezvoltarea durabil are 1:
- o dimensiune a intereselor prezente i viitoare ale generaiilor;
- o dimensiune naional statal;
- o dimensiune social uman.
Un alt nivel de abordare al strategiilor de dezvoltare durabil este prin prisma structurii
resurselor utilizate. Astfel, societile omeneti pot s aleag s acumuleze capitalul uman (prin
educaie i introducerea progresului tehnologic) sau capitalul fizic creat de oameni n schimbul
conservrii rezervelor minerale sau al convertirii unei forme de utilizare a terenului n alta.
Problema const n faptul c, ntreaga productivitate a capitalului acumulat, incluzndu-se
impactul nefast asupra sntii umane i a plcerii estetice, ca i asupra veniturilor, reprezint
POHOATA ,I., Strategii si politici europene de dezvoltare durabila, Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iai
Centrul de Studii Europene

mai mult dect compensrile obinute din pierderea survenit ca urmare a deteriorrii
capitalului natural. n trecut, beneficiile obinute din derularea activitilor omeneti au fost
adesea exagerate, precum i costurile incumbate de prejudiciile aduse mediului au fost ignorate.
Aceste costuri trebuie luate n considerare de ctre decideni, iar impacturile pe termen scurt i
pe termen lung ale unei astfel de abordri trebuie evaluate cu grij. Este evident c realizarea
unui astfel de lucru nu este posibil fr a se ine seama de gradul de nesiguran i
ireversibilitate asociat anumitor procese ecologice, recunoscndu-se faptul c anumite beneficii
pentru mediu apar n forme intangibile i c anumite impacturi asupra acestuia se vor produce
ntr-o perioad nedefinit n viitor. Trebuie avut n vedere, de asemenea, i faptul c nu pot sau
nu trebuie asociate valori monetare tuturor resurselor naturale existente, dar oricum aceste
evaluri monetare trebuie s fie realizate ct se poate de explicit. Noua abordare sistemica a
conceptului de dezvoltare include componente interdependente de ordin economic si social, dar
si psihosocial, juridic, administrativ etc. Conexiunile dintre principalii indicatori ai dezvoltarii
economico-sociale si anume cresterea popula tiei, resursele de materii prime, cresterea
economic a, consumul populatiei, protectia sociala si mediul natural63 sunt corelate cu natura
drepturilor de proprietate asupra pamntului, influentele sociale si stratificarea societatii,
organizarea si motivatia birocratiilor guvernamentale, sistemul administratiei publice, natura
atitudinilor populare cu privire la munca, timp liber si autoperfectionare, inclusiv atitudinile
elitelor economice si politice.
Dezvoltarea este un proces multidimensional implicnd schimbari majore n structurile
sociale, n atitudinile populare si n institu tiile nationale, urmarindu -se accelerarea cresterii
economice, reducerea inegalitatii si eradicarea saraciei (Jula si colaboratorii, 1999). Astfel,
valorile pe baza carora se realizeaza dezvoltarea sunt:
2. substenana abilitatea dezvoltarii economice de a asigura acoperirenevoilor de baza
pentru marea majoritate a populatiei unei tari;
3. autorespectul implica autoconsiderarea de catre individ a proprieipersonalitati;
4. libertatea marcheaza avantajul cresterii economice ca fiind acela al cresterii
posibilitatilor oamenilor de a alege (Jula si colaboratorii, 1999).
5. Orice strategie de dezvoltare economic a si propune trei obiective majore:
6. cresterea posibilitatilor de realizare si distribuire pe scara larga a bunurilor necesare unei
subzistente decente;
7. cresterea nivelului de trai, incluznd suplimentar venituri ridicate, mai multe locuri de
munca, o mai buna educatie, o mai mare atentie acordata valorilor culturale si umaniste,
respectiv generarea unui mai mare autorespect national si individual;
8. cresterea nivelurilor oportunitatilor economice si sociale care sunt disponibile la nivel
micro/ macrosocial.
2. DEZVOLTAREA DURABILA O NOUA VIZIUNE
Dezvoltarea durabila restructureaza ierarhia valorica a parametrilor functionali n ceea
ce priveste metoda de abordare a problemelor dezvoltarii. Modificarea de accent pe care o
propune conceptul dezvoltarii durabile releva mediul ca valoare, respectiv ca rezultanta a altor
trei valori: estetica, ecologia si economia (evaluare calitativa). Elementele precum refacerea
mediului natural si utilizarea judicioasa a resurselor naturale primesc o anumita prioritate n
conceptia politica generala de amenajare a spatiului. Specialistii plaseaza conceptul de
dezvoltare durabila printre cele cinci mari principii ale eticii stiintifice , alaturi de principiul
echitatii, principiul precau tiei, deontologia activitatilor stiintifice si organizarea dezbaterilor si

luarilor de decizii. Adoptarea principiilor dezvoltarii durabile presupune o reorientare a

perspectivei tehnocentrice catre una ecocentrica n toate aspectele de amenajare a teritoriului.
Problemele globale referitoare la echilibrul factorilor de mediu au o importanta majora
n studiul conceptului de dezvoltare economico sociala durabila: astazi, pentru mine, toate
problemele legate de resurse (aerul, solul, apa, de poluare si degradare a mediului) sunt
analizate interdependent de dezvoltarea economico-sociala si dezvoltarea tehnologica
Pentru Romnia, ca stat membru al Uniunii Europene, dezvoltarea durabil nu este una
dintre opiunile posibile, ci singura perspectiv raional a devenirii naionale, avnd ca rezultat
statornicirea unei noi paradigme de dezvoltare prin confl uena factorilor economici, sociali i
de mediu. 2
Conceptul de dezvoltare durabila semnifica atitudinea generatiei prezente fata de
satisfacerea propriilor necesitati prin utilizarea echilibrata a resurselor. Cea mai cunoscuta si
sintetica definitie a dezvoltarii durabile este urmatoarea: Capacitatea generatiei prezente de a-si
satisface necesitatile de supravietuire, fara a compromite sansa generatiilor viitoare de a-si
satisface propriile necesitati.
In 2001, Consiliul European de la Gteborg a adoptat prima Strategie privind
Dezvoltarea Durabila a Uniunii Europene. Acest document a fost completat cu obiective si
principii de actiune specifice, in contextul extinderii spre estul Europei a UE.
Scopul declarat al acestei strategii este de a identifica si implementa proiecte si masuri
menite a imbunatati continuu viata cetatenilor de azi si de maine ai Uniunii Europene, prin
dezvoltarea la nivelul comunitatilor locale a abilitatilor de administra si utiliza in mod eficient
resursele naturale, de a stimula inovarea in domeniile sociale si ecologice, asigurand astfel
prosperitate, protectia mediului si coeziune sociala.
Din prisma acestei misiuni propuse in strategia europeana, conceptul de dezvoltare durabila
are in vedere tematici variate ale societatii europene: protectia mediului, protectie sociala,
dezvoltarea economiei.
2.1 Obiectivele cheie ale strategiei de dezvoltare durabila a UE
Obiectivele cheie ale strategiei de dezvoltare durabila a UE sunt urmatoarele:
1. Protectia mediului:
conservarea calitatilor Pamantului de a sustine viata pe pamant, in toate formele
sale de bio-diversitate, respectarea caracterului limitativ al resurselor naturale,
protejarea si imbunatatirea calitatii mediului inconjurator
prevenirea si reducerea poluarii mediului, promovarea consumului si productiei
durabile, reducand astfel degradarea mediului ca urmare a cresterii economice
2.
Echitate si coeziune sociala: dezvoltarea si promovarea unei societati democratice,
bazata pe incluziune sociala, coeziune, siguranta si justitie sociala, dezvoltarea
respectului pentru drepturile fundamentale ale omului, diversitatea culturala, prin
crearea de oportunitati egale pentru toti cetatenii si combaterea oricaror forme de
discriminare
3.
Prosperitate economica: promovarea unei economii prospere, bazata pe cunostinte
2

***Strategia Nationala de dezvoltare durabila a Romaniei, Bucuresti, 2008

si inovatie , competitiva, eco-eficienta, capabila sa asigure standarde de viata ridicate

si locuri de munca cetatenilor UE;
4.
Respectarea responsabilitatilor internationale ale UE: asigurarea concordantei
intre politicile europene si cele internationale si mondiale, concretizarea si apararea
institutiilor democratice, pacea, stabilitatea, libertatea si securitatea la nivel
international.
5. Politicile si masurile dezvoltate in sprijinul strategiei europene de dezvoltare durabila
vor asigura integrarea si respectarea urmatoarelor principii
6.
Promovarea si protectia drepturilor fundamentale: cetatenii europeni si
drepturile acestora sunt obiectivul central al oricaror politici ale UE, prin promovarea si
respectarea drepturilor fundamentale ale omului, combaterea discriminarii, reducerea
saraciei si eliminarea excliziunii sociale
7.
Solidaritate in cadrul si intre generatii: utilizarea rationala a resurselor naturale
si echilibrarea consumului, astfel incat necesitatile generatiei curente sa fie satisfacute
fara a compromite sansele generatiilor viitoare de supravietuire si dezvoltare;
8.
Societate deschisa si democratica: garantarea drepturilor cetatenilor de a avea
acces liber la informatie si la justitie, dezvoltarea canalelor adecvate de consultare si
participare a tuturor cetatenilor interesati si a societatii civile, in cadrul politicilor si
strategiiloe locale si europene;
9.
Implicarea cetatenilor: cresterea participarii cetatenilor in procesul de adoptare al
deciziilor, promovarea educarii si constientizarii sociale asupra principiilor de
dezvoltare durabila, informarea continua a cetatenilor asupra efectelor si impactului
deciziilor acestora asupra mediului inconjurator;
10.
Implicarea mediului de afaceri si a partenerilor sociali: stimularea dialogului
social, responsabilitatea sociala a corporatiilor si parteneriatul public-privat
11.
Coerenta politicilor si a procesului de guvernare: asigurarea coeziunii intre
politicile Uniunii Europene si abordarile la nivel local, regional si national privind
dezvoltarea durabila
12.
Integrarea politicilor: integrarea principiilor si conceptelor de dezvoltare durabila
in politicile europene economice, sociale si de mediu, astfel incat sa se asigure coerenta
acestora, o mai buna reglementare a domeniului si evaluarea echilibrata a efectelor;
13.
Utilizarea celor mai bune cunostinte: pregatirea, implementarea si evaluarea
politicilor pe baza celor mai bune si mai noi cunostinte si informatii
14.
Principiul prevederii: dezvoltarea de masuri preventive distincte, in vederea
diminuarii si eliminarii pericolelor asupra sanatatii populatiei si mediului;
15.
Principiul poluatorul plateste: reglementari privind preturile si tarifele de
mediu, care sa reflecte efectele asupra mediului inconjurator realizat de poluatorul
platitor- agent economic, consumator, cetatean.
2.2 Dezvoltarea regionala in Romania
Obiectivul fundamental al politicii de dezvoltare regional, astfel cum a fost formulat
prin lege, vizeaz reducerea disparitilor regionale existente, n special prin stimularea unei
dezvoltri echilibrate si prin accelerarea redresrii acelor zone rmase n urm din punct de
vedere al nivelului de dezvoltare datorit circumstantelor istorice, geografice, economice si
politice, precum si prevenirea aparitiei unor noi disparitti si dezechilibre regionale. Un alt

obiectiv stabilit prin lege se refer la corelarea politicilor sectoriale ale guvernului cu
initiativele si resursele locale si regionale, n scopul atingerii unei dezvoltri economice, sociale
si culturale durabile a regiunilor.
Aceste procese de stimulare a activittilor regionale, de coordonare a lor cu politicile
guvernamentale, de promovare a cooperrii interregionale reprezint un efort de corelare a
necesittilor trii, dar si a necesittilor regiunilor geografice, economice si culturale ale
Romniei.
n cadrul politicii regionale promovate de Romnia, un rol important l are politica
zonelor defavorizate, prin care de la bugetul de stat se sustine dezvoltarea economic si social
a acelor areale geografice al cror nivel de dezvoltare este extrem de sczut datorit efectelor
negative ale procesului de restructurare economic si disponibilizrilor de personal. Scopul
acestei politici este de a revitaliza economic acele zone, prin atragerea investitorilor. Declinul
economic masiv nregistrat de Romnia dup 1990 a impus ca politica national de dezvoltare
regional s nu mai poat fi gndit numai n termenii diminurii discrepantelor regionale.
Acestui obiectiv i s-a alturat un obiectiv mai general, acela de sprijinire a restructurrii
economice regionale.
n conformitate cu politica european de coeziune economic si social, Romnia promoveaz
o politic regional ce are ca obiectiv general pe termen lung diminuarea decalajelor n
dezvoltarea regiunilor si zonelor trii. Pe termen scurt ns, politica regional trebuie s se
axeze pe contracararea fenomenelor negative (pierderea de locuri de munc, somaj etc.) care
apar n procesul de restructurare economic si ndeosebi industrial a trii. Comunitile
teritoriale, regionale si locale autohtone nu si-au dezvoltat suficient capacitatea de inovare si nu
au devenit mai flexibile pentru a putea rspunde eficient provocrii si cerintelor de restructurare
a economiei nationale. De aceea, un obiectiv important al politicii regionale romnesti trebuie
s fie acela de a crea condiii pentru dezvoltarea capacittii novatoare a comunittilor
teritoriale romnesti, pentru a le face capabile s adopte noi activiti care, treptat, s
nlocuiasc vechile activitti nerentabile, ce nu mai sunt cerute de piat, tinnd se seama de
faptul c, n conditiile globalizrii economice, iniiativa si antreprenoriatul sunt premisele de
baz ale dezvoltrii regionale.
2.3 Metode, mijloace i msuri pentru dezvoltarea regionala social economic durabil in
Romania
In sinteza, in Romania la nivel regional metodele, mijloacele i msurile pentru
dezvoltarea regionala social economic durabil sunt:
a) reducerea disparittilor dintre judete, mediu urban mediu rural, zone centrale, zone
periferice etc.;
b) prentmpinarea aparitiei unor zone problem;
c) coordonarea initiativelor de dezvoltare regional cu priorittile nationale si orientrile
UE;
d) promovarea unor politici diferetiate conform unor particularitti zonale (zone
monofunctionale predominant agricole, piscicole aglomerri urbane, zone naturale
si construite sau protejate, zone de granit, zone cu probleme de mediu).
Pentru Regiunea Sud-Est, principalele masuri de dezvoltare analizate si acceptate
se refera la:

1. dezvoltarea IMM-urilor prin sporirea numrului de centre de consultant, dezvoltarea

spiritului antreprenorial si a tehnicilor de management, aplicarea unor scheme de
mprumut pentru IMM-uri si a unor stimulente pentru activitatea de export a IMMurilor;
2. dezvoltarea rural prin diversificarea economic a zonelor rurale, sprijinirea asociaiilor
de fermieri, acordarea de investitii directe pentru dezvoltarea fermelor, know-how si
transfer tehnologic n agricultur, efectuarea marketingului produselor agricole si rurale;
3. dezvoltarea infrastructurii transporturilor, a utilittilor publice (ap curent, gaze,
electricitate),
4. dezvoltarea infrastructurii necesare IMM-urilor, sprijinirea cercetrii si a centrelor
pentru inovatii n mediul rural;
5. dezvoltarea resurselor umane prin organizarea de cursuri pentru calificarea profesional
a tinerilor n meserii cerute de piaa muncii, cursuri pentru someri, persoane neocupate
si persoane dezavantajate, precum si integrarea acestora pe piata muncii;
6. dezvoltarea turismului i a infrastructurii zonelor turistice, realizarea unor investitii
pentru protejarea valorilor culturale, dezvoltarea serviciilor pentru turism si
diversificarea ofertei turistice;
7. protejarea mediului prin reabilitarea siturilor industriale, sprijinirea mpduririlor,
modernizarea sistemelor de monitorizare a mediului si managementul factorilor de
mediu.
3. METODE, MIJLOACE I MSURI PENTRU DEZVOLTAREA SOCIAL
ECONOMIC DURABIL I CRETEREA BUNSTRII POPULAIILOR
RURALE I URBANE DIN DOBROGEA, N CONDIIILE PROVOCRILOR
INDUSE DE SCHIMBRILE CLIMATICE GLOBALE I REGIONALE
3.1 Obiectivele politicii de dezvoltare regional a Romaniei

Obiectivele politicii de dezvoltare regional a Romaniei, care sunt valabile si pentru

Dobrogea, unde exista judetele Constanta si Tulcea, incluse in Regiunea de dezvoltare Sud-Est,
conform aceleiasi strategii, sunt:
diminuarea dezechilibrelor existente,
stimularea dezvoltrii echilibrate,
revitalizarea zonelor defavorizate;
prentmpinarea producerii de noi dezechilibre;
corelarea politicilor regionale cu cele sectoriale;
stimularea cooperrii interregionale interne si internationale, care
contribuie la progresul economic si social.
Dezvoltarea social economic durabil pentru creterea bunstrii populaiilor rurale i
urbane din Dobrogea, n condiiile provocrilor induse de schimbrile climatice globale i
regionale trebuie sa plece de la elaborarea unei Strategii de dezvoltare durabila a Dobrogei in
ansamblul ei prin cooperarea organelor competente de la nivelul judetelor Constanta si Tulcea.

3.2 Strategia de dezvoltare durabila a Dobrogei

Strategia de dezvoltare durabila a Dobrogei ar trebui sa cuprinda, in principiu,
urmatoarele idei:
1. analiza reperelor istorice importante are particularizeaza Dobrogea ca provincie
istorica, cu caracteristici specifice, dominante, usor de reliefat si de utilizat;
2. evaluarea capitalului natural, care sa cuprinda:
- aezarea geografic i relieful;
- clima
- resurse primare i secundare
- resursele de ap
- vegetaia. Spaii verzi, terenuri sportive i de joac
- resursele solului i subsolului
- aerul
- zone expuse riscurilor naturale i antropice
- managementul deeurilor
- surse de poluare;efectele polurii
3. capitalul antropic; activittile economice i mediul de afaceri, care sa cuprinda:
- situaia economic a regiunii
- numrul i structura operatorilor economici din Dobrogea
- dinamica economiei
- domenii de activitate
- comerul
- construciile
- turismul
- serviciile
- transporturile
- telecomunicaiile; sistemele informaionale
- mediul de afaceri cu:
- dinamica IMM-urilor
- investiiile strine
- organizarea spaial i zonarea functional
- reelele tehnico - edilitare
4. capitalul social
- dinamica populatiei
- miscarea natural
- mobilitatea teritorial
- structura populaiei
- calitatea vieii i asistenta social
- sistemul de ocrotire a sntii
- starea de sntate a populaiei
- locuirea
- locuine sociale
- asistena social

10

- activitatea de caritate
- minorii; protecia copilului
- persoanele cu dizabiliti
- pensionarii
- educaia; invmntul
- sportul
- societatea civil
- Mass-Media
- justiia i starea infractional
- ordinea public
5. obiectivele
- obiectivele generale
- obiective i msuri
- susinerea economic a municipiilor Constanta si Tulcea pentru afirmarea
rolului lor, prin dezvoltarea lui n acord cu tendinele majore ale Comunitii Europene
- modernizarea infrastructurii de baz locale i a cilor de comunicatie
- consolidarea identittii i promovarea imaginii Dobrogei de spaiu tradiional,
multicultural i spiritual
- imbuntirea i diversificarea serviciilor, ameliorarea cadrului urban n
scopul creterii calitii vieii locuitorilor la standarde europene
- asigurarea proteciei i conservrii mediului natural i construit n concordan
cu cerinele dezvoltrii durabile
6. planul regional de aciune
- msuri de ntrire a capacitii instituionale
- etape parcurse n abordarea planificrii strategice
- rezultate n planul reformei instituionale
- obiective propuse
- proiecia financiar
- obiectivele specifice i proiectele identificate pentru perioada 2010 - 2015
- structuri instituionale de monitorizare, implementare i evaluare a proiectelor
identificate
- fluxul decizional n implementarea Planului regional de dezvoltare durabil
- indicatorii pentru dezvoltare durabil
7. portofoliul de proiecte prioritare, cum ar fi:
- refacerea infrastructurii de ap n...
- managementul integrat al deeurilor n...
- construirea centurii rutiere pentru trafic greu n...
- lucrri de infrastructur pentru...
- locuine pentru tineret...
- realizarea bazei de date informatice pentru
- incubator de afaceri centru de consultan pentru IMM-uri
- birou de consiliere pentru ceteni
- extindere i modernizare pia agroalimentar ecologic la...
- proiectul turistic pentru...
8. ANEXE
ANEXA: Indicatorii economico sociali

11

ANEXA:
ANEXA:
ANEXA:
ANEXA:

Proiectele n curs de realizare cu finantare extern

Proiectele n curs de realizare cu finantare de la bugetul de stat:
Cooperarea intrajudeean i regional
Parteneriate public private

O analiza succinta, avand la baza surse de informatii relaiv restranse, pe baza careia sa
se poata realiza, pentru inceput schita a unei asemenea strategii este prezentata in contiunuare:
a. Introducere
Pe teritoriul Dobrogei, din nord din Delta Dunrii pn in sud la Vama Veche, de la
Dunare i pn la Marea Neagr exista orae mari de anvergur regionala Constana si Tulcea,
cu vechime de secole, alturi de orae i comune cu o diversitate teritorial incredibil de
bogat.
Asigurarea dezvoltrii armonioase a tuturor acestor locuri i garantarea faptului c
cetenii lor sunt capabili s beneficieze la maximum de caracteristicile inerente ale acestor
teritorii se bazeaz pe conceptul coeziunii teritorial. Astfel, ea reprezint un mijloc de a
transforma diversitatea ntr-o valoare care contribuie la o dezvoltare durabil. Chestiuni cum ar
fi coordonarea politicilor pentru zone vaste, mbuntirea condiiilor de-a lungul frontierei
externe estice, promovarea unor orae mari sustenabile i competitive pe plan mondial,
abordarea problemelor de excludere social n pri ale unei regiuni mai mari i n cartiere
urbane defavorizate, mbuntirea accesului la educaie, asisten medical i energie n
regiuni ndeprtate i dificultile unor regiuni cu trsturi geografice specifice, sunt toate
asociate cu nfptuirea coeziunii teritoriale.
Din ce n ce mai mult, competitivitatea i prosperitatea depind de capacitatea
persoanelor i firmelor localizate n acele regiuni de a utiliza n mod optim toate valorile de la
nivel teritorial. Totui, ntr-o economie mondial interconectat i n curs de globalizare,
competitivitatea depinde, de asemenea, de crearea de legturi cu alte teritorii, pentru a asigura
c valorile comune sunt utilizate ntr-o manier coordonat i sustenabil.
Politica public poate ajuta regiunile si zonele s i utilizeze valorile ntr-un mod
optim. n plus, ele le pot ajuta s rspund solidar la provocri comune, s ating masa critic i
s realizeze beneficii progresive prin combinarea activitilor, exploatarea complementaritilor
i a sinergiilor dintre ele, precum i s depeasc diviziunile generate de graniele
administrative. Multe din problemele ntmpinate de ctre teritorii se extind n mai multe
sectoare, iar soluiile eficiente necesit o abordare integrat i o cooperare ntre diverse
autoriti i prile implicate.
n ce privete politicile structurale, eligibilitatea pentru sprijin este determinat n
principal la nivel regional, existnd o contientizare crescut cu privire la necesitatea de a trasa
strategii de dezvoltare centrate pe valorile particulare ale teritoriilor, pe capitalul lor fizic, uman
i social, precum i pe resursele lor naturale. O nelegere comun a acestor chestiuni ar ajuta la
mbuntirea guvernanei politicii de coeziune, fcnd-o mai flexibil, mai capabil de
adaptare la cea mai adecvat scar teritorial, mai responsiv la preferinele i nevoile locale,
precum i mai bine coordonat cu alte politici, la toate nivelurile, n conformitate cu principiul
subsidiaritii.
b. Scurt descriere a Dobrogei

12

In funcie de pozitia geografica sunt definite urmtoarele zone:

Dobrogea de nord acoperit n exclusivitate de Judeul Tulcea este o zon special
datorit, n primul rnd, condiiilor fizico-geografice i anume Delta Dunrii declarat n
1990 rezervaie a mediului nconjurtor, ecologic i a psrilor, sub protecie UNESCO i
Munii Mcinului Parc Naional, pentru conservarea speciilor rare, de flor i faun specifice
interseciei arealelor mediteranean, balcanic, caucazian. Rezervaia Biosferei cuprinde 5.800
km2, reprezentand 53% din suprafata totala a judetului de 8.498,8 km2, iar parcul naional se
ntinde pe o suprafa de 11.321 ha reprezentand singura arie protejat din Romnia unde
pdurile de step sud-mediteraneene i balcanice sunt prezente mpreun i se afl ntr-o stare
bun de conservare. Caracteristicile demografice arat c densitatea populaiei n acest spaiu
este foarte redus. n zonele naturale protejate, activitile economice sunt permise numai n
anumite zone i n anumite condiii, fapt care a determinat ca activitile industriale s fie slab
reprezentate, remarcndu-se i o pondere redus a terenului agricol aflat n proprietate privat,
comparativ cu alte zone ale regiunii.
n aceste condiii activitile economice preponderente s-au axat pe exploatarea de resurse
naturale, turism i activiti tradiionale n concordan cu principiile dezvoltrii durabile.
Dobrogea de Sud-Est, este predominat de comunele cu talie medie i mare, densitatea
populaiei n zona rural fiind ridicat. Se nregistreaz o stabilitate demografic i chiar o
usoar crestere. Aspectul economic este caracterizat printr-un grad foarte mare de atractivitate
turistic, dimensiuni relativ mari ale exploataiilor agricole individuale, ponderea ridicat a
terenului arabil din totalul agricol, posibiliti de cooperare cu centrele urbane, fora de munc
calificat i o pondere ridicat a activitilor neagricole. Se constat fenomenul de poluare a
plajelor datorat n special navelor din apropierea litoralului, solurile sunt moderat degradate
datorit folosirii pesticidelor.
Dobrogea Central i de Sud-Vest prezint precipitaii reduse. In acest spaiu exist
rezervaii i monumente ale naturii, precum i resurse complexe. Densitatea populaiei este
redus i predomin comunele care nregistreaz un declin accentuat al populaiei.
Delta Dunrii i aria mai larg a judeului Tulcea reprezint o zon special datorit n
primul rnd condiiilor fizico-geografice. Caracteristicile demografice arat c densitatea
populaiei n acest spaiu este redus i se nregistreaz un declin demografic accentuat.
Activitile industriale sunt foarte slab reprezentate i se remarc o pondere redus a terenului
agricol aflat n proprietate privat n comparaie cu alte zone ale regiunii. Consecina acestei
situaii este gradul de ocupare foarte redus al populaiei. Ca elemente pozitive pot fi menionate
potenialul forestier ridicat i gradul foarte mare de atractivitate pentru turismul de agrement,
itinerant, stiinific n Delta Dunrii dar i prin diversitatea i biotopurile unice, monumentele
istorice i religioase (n special triunghiul celor trei mnstiri aflate n nordul judeului: CelicDere, Cocos-Niculitel, Saon i Bazilica paleo-crestin situat n satul Niculiel, ceti romane,
italienesti, bizantine Troesmis, Arrubium, Dinogetia, Noviodonum, Halmyris, Arganum,
Enisala).
c) Definirea teritoriilor
Principalul obiectiv al politicii de coeziune l constituie reducerea decalajelor ntre regiuni,

13

definite la nivelul NUTS 2 (Nomenclatura Unitilor Teritoriale pentru Statistic.

Una dintre ideile cele mai interesante care deriv din conceptul coeziunii teritoriale este
aceea c pot exista i alte niveluri teritoriale (intra-regionale sau supra-naionale) care ar putea
fi relevante. Prezenta seciune explic pe scurt modul n care acestea au fost create.
Modelul localitii. Modelul localitii se bazeaz pe trei tipuri de zon:
Aglomerrile: Marile Zone Urbane ale Urban Audit (LUZ)
Toate marile zone urbane au fost definite de ctre Eurostat n cooperare cu Institutele
Naionale de Statistic. Obiectivul a fost acela de a gsi grupul de Uniti Administrative
Locale de nivel 2 (LAU2 - uniti administrative de nivel 2, cunoscute anterior drept NUTS 5)
care corespund cel mai bine unei zone de navet sau unei zone urbane funcionale.
Principiul este acela c dac o LAU 2 are un procent de navetism de cel puin 20% spre
oraul central, aceasta este inclus n Marea Zon Urban. n unele cazuri, oraul central const
din mai multe LAU 2, n funcie de densitatea locurilor de munc.
Orae cu cel puin 100.000 locuitori
Urban Audit acoper toate oraele Uniunii Europene cu peste 100.000 locuitori. Din
punctul de vedere al regiunii Dobrogea n aceast categorie intr doar municipiul Constana cu
310 471 locuitori din cei 716576 ai judeului.
Tabelul 1
Judeul

Constana
Tulcea

Suprafaa
Km2
7071
8499

Populaia
716576
256492

Nr
orae
12
5

Din care municipii

3
1

Numar
comune
58
46

Numr
sate
188
133

Orae cu o populaie cuprins ntre 50.000 i 100.000 locuitori. Urban Audit

monitorizeaz 121 orae cu o populaie cuprins ntre 50.000 i 100.000 locuitori, dar n nici un
caz nu studiaz toate oraele de aceast anvergur. Drept urmare, datele pentru aceste orae
care nu sunt incluse n Urban Audit trebuiau s fie completate cu date dintr-o alt surs de
informaii. Din punctul de vedere al regiunii Dobrogea n aceast categorie intr municipiul
Tulcea (91875 locuitori din cei 256492 ai judeului).
Orae mici i mijlocii. Au fost identificate i orae mici i mijlocii, cu o populaie
cuprins ntre 5.000 i 50.000 locuitori folosind zonele morfologice urbane i grilele de
populaie. Avantajul acestei abordri este acela c ea furnizeaz un indiciu mai nuanat i realist
despre proporia populaiei care locuiete ntr-o zon urban. Aici intr cele 15 asezri urbane
din acesta categorie.
Clasificarea urban rural a Organizaiei Europene pentru Cooperare i
Dezvoltare. Clasificarea urban rural a Organizaiei Europene pentru Cooperare i Dezvoltare
are trei etape:prima etap const n clasificarea unitilor administrative locale de nivel 2 ca
fiind rurale, dac densitatea populaiei acestora este mai mic de 150 locuitori/ km2; cea de-a
doua etap const n adugarea acestui nivel inferior la regiunile de nivel NUTS 3 i
clasificarea acestora din urm ca predominant urbane, intermediare i predominant rurale pe
baza procentului de populaie care triete n uniti locale rurale.
O regiune de nivel NUTS 3 se clasific astfel:
Predominant urban, dac proporia de populaie care triete n uniti locale rurale
este mai mic de 15%;
Intermediar, dac proporia populaiei care locuiete n uniti locale rurale este
cuprins ntre 15% i 50%.

14

 Predominant Rural, dac proporia de populaie care locuiete n uniti locale rurale
este mai mare de 50%. (www.espon.eu)
O regiune clasificat ca fiind predominant rural n primele dou etape devine
intermediar, dac aceasta conine un centru urban cu o populaie mai mare de 200.000
locuitori, reprezentnd cel puin 25% din populaia regional.
Conform Celui de-al patru Raport asupra coeziunii, regiunile predominant rurale se
mpart conform duratei de deplasare spre cel mai apropiat ora cu cel puin 50.000 de locuitori.
Dac mai mult de jumtate din populaie locuiete la o distan de deplasare cu maina de peste
45 de minute, regiunea este clasificat ca fiind ndeprtat, n alte condiii ea este clasificat ca
fiind apropiat de un ora.
Regiunile slab populate. Zonele slab populate sunt definite drept regiuni de nivel NUTS 3 cu
o densitate a populaiei mai mic de 12,5 locuitori per/km2
n concluzie Dobrogea poate fi caracterizat ca fiind o regiune intermediar dar cu o
mare diversitate, aici existnd zone ce pot fi considerate ndeprtate, cu regiuni slab populate i
cu diferente majore al PIB-ului pe cap de locuitor, aa cum se vede i din hrile 1 si 2.

Fig.1 PIB-ul potenial (la paritatea puterii de cumprare), 2005

Fig.2 Tipologia urban rural a regiunilor de nivel NUTS 3

15

3.3 Potentialul uman si de habitat al Dobrogei

Impactul mutatiilor climatice globale actuale asupra vietii in general si a asezarilor
omenesti in special, ca sisteme socio-spatiale reprezentative in organizarea teritoriului poate fi
mai bine anticipat, identificat si cuantificat, daca se cunoaste aprioric raportul dintre tipul
functional de asezari umane, activitatile economice generatoare si favorabilitatea conditiilor
naturale (inclusiv climatice) in individualizarea acestora.
Potentialul uman si economic in mediul rural dobrogean
La nivelul provinciei, populatia rurala reprezinta circa 40% din populatia totala, cu
diferentieri pe cele doua judete componente (27% din populatia totala in jud. Constanta si
51,3% in jud. Tulcea), in conditiile in care numarul comunelor si satelor releva o situatie
contradictorie (de 54 cu 189 la 43 cu 133). In jud. Tulcea, aspectele repartitiei teritoriale sunt
puternic influentate de prezenta Deltei Dunarii si a Complexului lagunar Razim-Sinoe ale caror
conditii de habitat particulare conditioneaza si limiteaza intr-un fel extinderea asezarilor.
Abordarea in spirit regional a relatiei: tip functional de asezari activitati generatoare
(adica reliefand cadrul geografic ca suport factorial al fiecarui tip functional de asezari) permite
evidentierea diferentiata a favorabilitatii mediului geografic dobrogean, la nivelul urmatoarelor
zone:
a) Zone cu profil agro-silvic si agro-industrial (asociere cu industria extractiva si
industria prelucratoare), din partea central-nordica continentala
Aceasta subunitate teritorial-functionala se caracterizeaza prin urmatoarele
particularitati fizico-geografice: relief cu o fragmentate orizontala si verticala evidenta, cu un
aspect, in cea mai mare parte, imbatranit, ruiniform, rezidual si cu o altitudine de pana la 467
m; o structura geologica variata (granite anticarapelitice, cu filoane de porfire si diabaze,
gnaise, filite si cuartite siluriene, calcare, gresii, sisturi, conglomerate etc.); un adevarat mosaic
pedologic (soluri brune-luvice, soluri cenusii, regosoluri, cernoziomuri levigate, cernoziomuri
carbonatice, soluri castanii etc.), un climat semiarid mai atenuat (precipitatii medii anuale
frcvent peste 500 mm, temperaturi mai atenate); o vegetatie alcatuita, in principal, din padure
(cu specii de stejar, carpen, ulm, tei etc.), insotita la periferie de silvostepa, iar la altitudini mai
mici de stepa (ambele puternic metamorfozate prin destelenire); o retea hidrografica
permanenta redusa, cu un regim hidrologic torential si intermitent; ape freatice a caror
adancime variaza intre 52 m in hidrostructurile calcaroase si 0,50-13 m in cele loessoide.
In concordanta cu specificul cadrului natural, reteaua de asezari in general si activitatile
economice in special au capatat trasaturi distincte.
Desi zona prezinta o retea hidrografica mai putin dezvoltata, singurele cursuri de
suprafata mai importante Telita, Taita, Slava, Fantana Mare, Aiorman, Cerna, ce se
alimenteaza din izvoare provenite din hidrostructuri calcaroase au intrat de timpuriu in viata
asezarilor. Cu un nivel al apei fluctuant (intre 60 si 200 cm) si cu debite cuprinse intre 0,019 si
2,37 mc/s (cele maxime inregistrandu-se in perioada februarie-iunie), aceste cursuri de apa au
influentat amplasarea unor localitati, sau au dvenit surse de alimentare cu apa pentru
amenajarile locale pentru irigatii sau canale de deversare a apelor reziduale.
Legat de structura geologica s-a conturat industria extractiva in zonele: Macin Isaccea
(bazata pe exploatarea rocilor eruptive, in special granite si porfire), Somova Minerii (cu
exploatari de baritina), Tulcea Mahmudia Murighiol (cu cariere de roci sedimentare,

16

indeosebi calcare siderurgice) si in alte centre isolate (Mina Altan Tepe pirita cuprifera).
Conditiile pedo-climatice au impus o structura proprie modului de folosinta a
terenurilor, cu predominanta fondului forestier in unele comune sau a unor suprafete importante
de vii, pasuni naturale, teren arabil. Astfel au fost favorizate activitatile de silvicultura,
cresterea animalelor sau de practicarea anumitor culturi.
Zona dispunea de un potential uman apreciabil; alaturi de satele de marime demografica
medie (750-1000 loc.), care erau predominante se adauga cele de marime demografica mica (in
Muntii Macinului si in Podisul Babadagului) si cateva sate mari (in depresiunile interioare).
Activitatile economice mentionate permit includerea asezarilor (cu precadere anterior
anului 1989) urmatoarelor tipuri functionale: agro-silvic, cerealier-animalier, agro-industrial si
chiar industrial, concentrand pentru desfasurarea lor cea mai mare parte din populatia activa.
b) Zone cu profil complex: agricol intensiv sau extensiv, agro-industrial (asociere cu
industria prelucratoare si industria extractiva) si de transport, care apartine aproape in
totalitate Podisului Dobrogei Centrale si de Sud.
Interactiunea factorilor fizico-geografici a generat un peisaj natural, in general omogen,
cu o pondere insemnata a reliefului de podis (cu aspect mai valurit in extremitatea nordica a
Podisului Casimcei si in partea sud-vestica a Podisului Oltinei, unde imbraca forma de dealuri),
format pe o litologie relativ variata (sisturi verzi si sisturi cristaline in partea de nord, iar in rest
formatiuni calcaroase jurasice si cretacice), acoperita de cuvertura depozitelor loessoide, groase
de circa 50 m).
Raspandirea mare a calcarelor a favorizat aparitia in timp a numeroase forme carstice,
expuse etajat, pe mai multe nivele de carstificare (din jurasic, baremian, eocen si sarmatian),
devenite fosile.
In peisajul podisului se evidentaiza interfluviile netede sau usor ondulate si reliful
carstic actual si anteloessian, alcatuit din forme endocarstice (depresiuni carstice endoreice,
polii nedrenate, doline, lapiezuri, vai cu aspect de chei etc.). Multe din aceste forme au
constituit locul favorabil in amplasarea vetrelor de sate.
Asocierea solurilor cernoziomice, care sunt cele mai extinse in zona, cu solurile mai
putin evoluate, care ocupa cea mai mare parte din zona a favorizat o structura a fondului funcar
dominat de prezenta terenurilor agricole cu peste 80%; restul apartinand padurilor (4%) si altor
folosinte (16%). Din totalul agricol, arabilul este majoritar (peste 90%), dupa care urmeaza
pasunile naturale (care acum un secol si jumatate detineau 2/3), terenurile viticole si pomicole
(mai frecvente pe versantii vaii Carasu si in Podisul Oltinei).
Pentru foarte multe comune, pasunile naturale si plantele de nutret constituiau, inainte
de 1989, baza furajera in cresterea animalelor, exprimata prin densitati mari de ovine (175-180
capete/100 ha agricol) si prin existenta complexelor zootehnice moderne, de cresterea si
ingrasarea porcinelor (Poarta Alba, Castelu, Cobadin, Chirnogi, Negru Voda, Peceneaga), de
ingrasarea tineretului taurin (Basarabi, Tortoman, Mereni, Osmancea), de cresterea vacilor de
lapte (Topraisar, Tortoman, Silistea, Cumpana, Amzacea).
In aceasta zona, agricultura a avut un grad sporit de intensivitate, desfasurandu-se in
mari unitati de productie (CAP-uri si IAS-uri), care dispuneau sau beneficiau de o baza
materiala moderna si corespunzatoare (mari suprafete amenajate pentru irigat, grad ridicat de
mecanizare a lucrarilor agricole, folosirea de soiuri de plante si rase de animale productive,
imbunatatirea fertilitatii solului prin chimizare).
Sub aspect hidrografic sunt caracteristice apele subterane, izvoarele si mai putin apele

17

de suprafata. Apele freatice sunt cantonate, in cea mai mare parte, la baza cuverturii loessoide
sau a depunerilor cuaternare, care acopera sisturile verzi; exista si ape freatice cu circulatie
activa neregulata, prin fisuri si goluri, in spatiile calcaroase. Dintre hidrocarsturile prezente, trei
au o importanta economica deosebita: hidrostructura Caragea Dermen (folosita pentru
alimentarea cu apa a asezarilor dinspre litoral), hidrostructura Crucea Ghindaresti Topalu
Baltagesti si hidrostructura Targusor Casimcea Tasaul (cu aparitia de izvoare la Piatra,
Fantanele, Gura Dobrogei, al caror debit depaseste uneori 15 l/s).
Desi au o pondere mai redusa, apele de suprafata reunesc cursuri intermitente
(Casimcea, Topolog, Pestera s.a.), lacuri (Negresti, Negru Voda, Plopeni), canalul de navigatie
fluviatila Dunare - Marea Neagra (la care se adauga ramificatia Poarta Alba - Navodari), canale
magistrale din sistemul de irigatii Carasu, captari de ape subterane (la Cobadin, Plopeni,
Amzacea, Topraisar, Albesti, Negru Voda). Ca elemente naturale sau de creatie antropica au o
deosebita importanta agro-piscicola, turistica, pentru transport, pentru alimentarea cu apa
potabila sau industriala etc.
Dintre toate retine atentia in mod deosebit canalul Dunarea Marea Neagra, fiind
considerat o metamorfoza generala a vaii Carasu, de-a lungul careia a fost construit in cea mai
mare parte. Devenind o importanta cale de navigatie si transport fluviatil si un obiectiv de
atractie turistica si prin faptul ca furnizeaza apa necesara functionarii marelui sistem de irigatii
Carasu aceasta amenajare hidrotehnica urma sa aiba consecinte multiple asupra asezarilor
aferente (prin diversificarea profilului economic, imbunatatire dotarilor edilitare, cresterea
stabilitatii populatiei etc.).
Activitatile industriale (ce apartin unor ramuri prelucratoare si mai putin extractive)
intregesc spectrul functional prin tipul de sate agro-industriale.
Din punct de vedere demografic se constata existenta unui potential uman important,
repartizat insa neuniform teritorial, datorita gradului diferit de dezvoltare economica si de
dotare social-culturala si comerciala a localitatilor, a posibilitatilor de acces la caile de
comunicatie modernizate. Astfel, Podisul Medgidiei (ce include si valea Carasu cu canalul
Dunare Marea Neagra) este o unitate mai intens populata (a doua ca densitate si numar de
loduitori, dupa litoral) si prezinta o stabilitate mai mare a fortei de munca (datorita
navetismului frecvent catre orasele din zona si retinerii pe plan local, prin activitatile
economice din comunele mai dezvoltate). Exista insa si sate foarte mici (sub 100 locuitori), ce
se intalnesc, indeosebi, in partea de sud-vest.
c) Zone cu profil piscicol, piscicol-stuficol si agro-piscicol, localizata in exclusivitate in
Delta Dunarii si in campia lagunara a complexului lacustru Razelm.
Considerata o campie terminala in formare, Delta este alcatuita, din punct de vedere
morfohidrografic, din forme pozitive (martori din uscatul predeltaic, grinduri) si negative
(japse, mlastini, lacuri, retea hidrografica).
Unitatile de uscat cuprind: campurile de loess Chilia (6100 ha) si Stipoc (2900 ha),
grindurile fluviale din varful deltei (Plauru Patlageanca Tudor Vladimirescu, cu o latime
cuprinsa intre 60 si 200 m) si grindurile fluvio-maritime (Letea cu 10500 ha, Caraorman cu
7000 ha si Saraturile cu 7500 ha, cand apele au trei hidrograde).
Prezenta formelor negative este conditionata de reteaua hidrograica majora din zona.
Japsele, ca terenuri situate intre 4 si 0 hidrograde au rol numai in timpul apelor mari.
Mlastinile, ce ocupa zonele depresionare (intre 0 si 3 hidrograde) au o larga arie de raspandire
(250 000 ha). Lacurile provin din vechi limane si lagune, din foste vai fluviatile, mai

18

importante fiind: Tatanir (631 ha), Fortuna (906 ha), Matita (619 ha), Merheiu Mare (1050 ha),
Gorgova (1281 ha), Isacov (1046 ha), Rosu (1331 ha), Dranov (2062 ha)etc.
Clima este de tip deltaic-dunarean, deosebita intrucatva de cea a stepelor vecine.
Deficitul precipitatiilor (400-450 mm anual in partea fluviatila si cca. 350 mm spre litoral) este
compensat de umiditatea relativa ridicata (media anuala este de 80%), iar temperatura medie
anuala este de 11 gr C crescand usor spre litoral.
Solurile sunt in curs de formare, putin evoluate in sectorul fluvio-maritim si mai
conturate, sub forma solurilor balane, halomorfe si chiar cernoziomuri, pe formele de relief mai
vechi (campul Chilia).
In ceea ce priveste vegetatia, stuful este planta cea mai caracteristica pentru mediul
acvatic, iar pentru campurile maritime, padurile de sleau, la care se adauga formatiile ierboase
de stepa si chiar de mlastini. Lumea animala se caracterizeaza printr-un numar mare de specii si
de indivizi, atat pe uscat cat si in mediul acvatic, reprezentand un mare interes economic,
stiintific, muzeistic.
Morfohidrografia deltei imprima anumite trasaturi repartitiei teritoriale a localitatilor si
respective a populatiei, care a ramas in continua scadere. In timp ce partea estica, fluviomaritima era mai populata (din noua asezari, doua Sulina si Sfantu Gheorghe aveau fiecare
peste 1000 locuitori), parte vestica (delta fluviala), desi regrupeaza mai multe localitati (16)
aveau un nuamr mai mic de locuitori (majoritatea satelor avand sub 500 locuitori fiecare si
chiar sub 100). Asadar grindurile fluvio-maritime dispun de un potential de habitat mai ridicat
decat cele fluviale. Pe ansamblu, densitatea totala a populatiei era sub 4 loc./kmp, in timp ce
aceeasi densitate, raportata la suprafata grindurilor se apropria de 50 loc./kmp.
Structura economica a populatiei reflecta, in buna parte, raportul dintre resursele
naturale si stadiul de valorificare a acestora. Ponderea insemnata a populatiei active ocupate in
economia piscicola, ca o activitate traditionala si de continuitate, precum si in alte activitati
specifice (agricultura, recoltarea stufului, transporturi, turism) indica urmatoarele tipuri
functionale: piscicole, agro-piscicole si piscicol-stuficole si turistice.
d) Zone cu profil cerealier-viticol-animalier, situate, cu precadere pe malul drept al
Dunarii
In acest caz, relieful cuprinde doua forme locale caracteristice: lunca si terasele Dunarii.
Referitor la terase, studiile geografice scot in evidenta existenta unei singure trepte de abrazine
pe malul nordic dunarean, espectiv cea de 2-4 m. Celelalte nivele cu altitudini superioare (pana
la 25 m) sunt considerate ca trepte de modelare pe loess sau trepte litologico-structurale, din
care n-au mai rams decat niste promontorii incadrate de lunca.
Seria treptelor de glacis si pedimente se continua si pe versantul vestic dunarean. La
nord de Harsova sunt mai evidente cele de 33-35 m si de 55-85 m, care apar sub forma
martorilor de eroziune, delimitati de vaile ce deverseaza in Dunare (Topolog, Stupina etc.).
Sectorul de la sud de Harsova apare ca un areal tipic deluros (dealurile Rasovei, Seimenilor,
Cernavodei), format pe depozite cretacice, sarmatiene si pliocene, in care raurile afluente si-au
format vai de tip canion catre podis (Bugeac, Oltina, Marleanu). Aceste vai au versanti
abrupti si fundul plat, puternic aluvionat catre Dunare, uneori fiind ocupat de lacuri limanice:
Domneasca, Purcaret, Tibrinu, Cochivleni (partial desecate) Marleanu, Oltina, Bugeac etc.
Densitatea fragmentarii reliefului este de 2 km/kmp, iar energia reliefului atinge valori de 60 m.
Ca procese actuale, pe intreg versantul (in special in jurul cuvetelor limanice) se produc
surpari, alunecari si frecvente prabusiri (cele mai mari alunecari-surpari se produc pe argilele

19

sarmatiene si aptiene de la Seimenii Mari, Cernavoda si de la sud de Rasova).

Cat priveste lunca, aceasta se inscrie peisajului ca o campie marginala, cu latimi
variabile (fiind mai lata in dreptul depresiunilor-golfuri din parte de nord si la confluenta unor
cursuri de apa cu Dunarea, de pe partea vestica), presarat cu balti si garle, in mare parte
desecate.
Solurile se diferentiaza pe cele doua forme de relief; in lunca sunt prezente cele
aluvionare, iar pe pedimente si pe versantul propriu-zis solurile balane, castanii de padure,
sibleacuri, si unele tipuri de cernoziomuri (provenite prin degradarea solurilor de padure).
Clima se inscrie caracterului stepic dobrogean general, cu precipitatii medii anuale de
400-450 mm, cu temperaturi medii anuale de 10-11 gr C, cu peste 40 de zile tropicale.
Anterior anului 1989, in utilizarea terenurilor se evidentiaza agrotehnica terasarilor;
treptele superioare ale versantilor, sub forma de umeri si interfluvii secundare erau cultivate cu
plantatii viti-pomicole, forestiere sau cu pasuni (islazuri), folosinte ce se intindeau uneori pana
la baza versantului, iar lunca oferea conditii prielnice legumiculturii (indeosebi sectorul
nordic), culturii plantelor furajere, porumbului si pe alocuri padurilor de esente moi.
De asemenea, contactul dintre versant si lunca (uneori in proportie mai mare versantul)
a fost ales in amplasarea vetrelor de localitati.
Referitor la rolul Dunarii in conturarea retelei de asezari de pe malul sau drept se
evidentiaza cateva aspecte de favorabilitate:
- aparitia de timpuriu a unor cetati (inclusive davele) se datoreste prezentei fluviului, ca
importanta cale de transport si de legatura intre populatiile de pe cele doua maluri si, totodata,
un obstacol natural in calea invaziilor;
- lunca fertila si baltile bogate in peste au favorizat sedentarizarea populatiei;
- consolidarea drumului scitic dunarean in perioada romana a dus la dezvoltarea unor
asezari mai vechi si la aparitia altora noi;
- cele trei vaduri de trecere (de la Barbosi, Gura Ialomitei si Ostrov), dublate de
punctele de escala de pe uscat si de intersectiile celor trei drumuri dacice de dincolo de
Dunare (al padurilor, al stepei si al Siretului) cu cel dunarean au facilitat transhumanta
si patrunderea unei populatii romanesti din stanga Dunarii in secolele XVIII XIX, fenomene
demografice deosebit de importante in revitalizarea multor asezari din Dbrogea, care fusesera
distruse in urma razboaielor ruso-turce;
- prin includerea in actiunea generala de modernizare a transportului fluviatil, sectorul
dunarean respectiv si-a insusit functionalitati multiple; pe langa functia de transport pe care o
sustine, servind si ca sursa de alimentare cu apa a canalului Dunarea Marea Neagra (implicit
a sistemului de irigatii Carasu), a centralei electrice de la Cernavoda etc.
Gradul de favorabilitate prezentat a contribuit la asigurarea permanentei si continuitatii
retelei de asezari, a caror populatie era destul de numeroasa, comparativ cu cea din restul
provinciei.
Exploatarea unor resurse de subsol din apropierea zonei (calcare siderurgice la
Mahmudia, granite la Greci si Iacobdeal, calcare si dolomite), alaturi de celelalte activitati
amintite au dus la diferentierea economica a satelor in: cerealier-viticol-animaliere, agroindustriale, agro-piscicole.
e) Zone cu profil agricol si de servicii, localizate in lungul litoralului maritim romanesc.
Litoralul maritim reprezinta zona de interferenta spatiala dintre relieful uscatului
dobrogean si Marea Neagra. Dupa aspectul si frecventa elementelor geografice locale, de la

20

grindul Perisor si pana la Vama Veche, tarmul maritim prezinta doua sectoare bine
individualizate, la nord si la sud de capul Midia.
Sectorul nordic corespunde Campiei litorale Razelm (avand sub 40 m inaltime) si unor
faleze, ce se remarca numai spre interior, la contactul cu podisul, formate atat pe depozitele
calcaroase cat si pe cele loessoide.
In completarea cadrului natural se mentioneaza prezenta unei vegetatii spontane,
alcatuite din pajisti stepice si unele tufarisuri, existenta mai multor tipuri de soluri (soluri
balane, regosoluri, lacovisti, solonceacuri freatic-umede si soloneturi solonceacoide) si a unui
climat cu caracter continental (precipitatii medii anuale de 350-400 mm, temperatura medie
anuala de peste 11 gr C).
Acest sector prezinta un potential economic divers, inscriindu-se, prin structura
culturilor, ca o importanta zona agricola, iar prin unitatile lacustre care-l marginesc, ca o zona
piscicola in continua dezvoltare. Se adauga un important potential turistic, insuficient
valorificat (peisaje si rezervatii naturale, facand parte di RBDD, elemente de patrimoniu
cultural).
In privinta populatiei predomina satele mijlocii si mari (cu sub si peste 1000 locuitori),
a caror tendinta de evolutie, la ultimele trei recensaminte din secolul XX (1966, 1977, 1992) a
fost de continua si sensibila diminuare. Structura profesionala a acesteia este in deplina
concordanta cu activitatile economice caracteristice, in functie de care se definesc cele doua
tipuri functionale de asezari: agro-piscicole si agricole.
Litoralul maritim sud-dobrogean cuprinde o prispa marginala si faleze verticale,
inalte de 20-30 m, intrerupte de vaile care se deschid in mare, orientate perpendicular pe linia
tarmului. De cele mai multe ori, aceste vai se termina in lacuri limanice (Tasaul, Agigea,
Techirghiol, Tatlageac, Mangalia) si mai rar in lacuri lagunare (Siutghiol-Tabacariei); ambele
categorii fiind separate de mare prin plaje cu nisipuri aduse de valuri si curenti.
Celelalte elemente fizico-geografice prezinta, in general, trasaturi asemanatoare cu cele
din sectorul nordic, avand insa un plus de influenta pontica si submediteraneeana, in special
climatica (rolul brizelor in cresterea umezelii relative a aerului, de pana la 80%; continutul
bogat al aerului in aerosoli; valoarea calorica atinge maximul pe tara, de cca. 128 000
cal./cmp/an etc.).
Interfernta peisajului marin cu cel lacustru si cu cel de podis ofera zonei resurse sub
raport balneoclimateric, turistic si, in general, economic, favorizand desfasurarea urmatoarelor
activitati economice:
- industria, axata pe prelucrarea unor materii prime din import (rafinarea petrolului) sau
a unor resurse proprii (materiale de constructii, celuloza si hartie, textile, alimentara,
ingrasaminte chimice), pe modernizarea si dezvoltarea transportului maritime (constructii
navale), pe dezvoltarea turismului etc.;
- transporturile (cele maritime in special, ca urmare a dezvoltarii noilor porturi:
Constanta Sud-Agigea, Midia, Mangalia) si comertul (indeosebi cel exterior);
- turismul balnear maritim (litoralul romanesc ocupand un loc important, atat ca
infrastructura cat si ca intensitate a fluxului turistic);
- agricultura, cu un ponuntat caracter periurban.
Desi aspectele economice prezentate apartineau aproape in totalitate oraselor (mai putin
agricultura si, intr-o oarecare masura, activitatile tertiare), desfasurarea acestora, implicand si
populatia rurala din zona a contribuit la aparitia tipului functional agricol si de servicii, pentru
unele sate.

21

Cele 30 de asezari rurale, incluse administrativ si functional concentrarii urbane a

litoralului sud-dobrogean (cu peste 90% populatie urbana) prezentau aspecte demografice total
diferite de cele din zonele analizate anterior: numar mare si foarte mare de locuitori, tendinte de
evolutie numerica a populatiei crescatoare sau de stagnare, deplasari de populatie definitive
reduse, navetism accentuat etc.
3.4 O scurta retrospectiva a schimbarilor climatice dobrogene
Aspecte generale
Dintre toate unitile geografice ale Romniei, Podiul Dobrogean se individualizeaz
cel mai bine din punct de vedere climatic, fiind regiunea cu cel mai mare grad de
continentalism.
Fa de principalii centri barici de aciune, Podiul Dobrogei se situeaz la periferia
acestora, pe teritoriul su interferndu-se, mai ales, prelungirile anticiclonilor Est-European i
Azoric sau ale Ciclonilor Mediteraneeni, cu caracter normal sau retrograd, i Pontici care se
formeaz n bazinul vestic al Mrii Negre i evolueaz spre vest i nord-vest.
n consecin, din punct de vedere climatic, Podiul Dobrogei dispune de o clim
temperat-continental cu mai multe influene: excesive din nord-est, pontice din est si
submediteraneene din sud-vest, sud i sud-est, ceea ce l individualizeaz i mai bine.
In analiza climatica a Podiului Dobrogei nu se poate face abstracie de litoral, care
reprezint o zon de tampon ntre Marea Neagr i uscatul respectiv, peste care se interfereaz
toate cele trei influene climatice exterioare, prin intermediul aerului n advecie. Influenele
suprafeelor acvatice ale Mrii Negre de pe latura de est i cele danubiene de la periferiile
de vest i de nord, prin procesele de descenden a aerului, conduc la instalarea unor baraje
termice, cu temperaturi mai moderate i cu predominarea timpului senin, n timp ce, procesele
convective i radiative din interiorul podisului stimuleaz contraste termo-pluviotermice
frapante.
Intre suprafeele acvatice limitrofe i cele continentale, de podi, apar contraste
climatice evidente, care se impun prin intensitatea proceselor de nclzire i de rcire de care
depind dinamica local a aerului, frecvena nebulozitii diurne i nocturne, diminuarea
precipitaiilor, apariia fenomenelor de uscciune i secet sau abundena depunerilor de rou,
cu deosebire n mprejurimile surselor de ap.
Totodat, n funcie de influena regional dominant (uscatul dobrogean, Marea Neagr
sau Dunrea) i de sezon, se remarc anumite tendine de cretere sau de diminuare a acestor
influene, reflectate n modul de evoluie teritorial (de la nord la sud, sau de la vest la est) a
fiecrui element climatic n parte, dup cum rezult din cele ce urmeaz. 3
Identificarea tendintelor locale in variatia unor parametrii climatici
a) Temperatura aerului
Pe teritoriul Podiului Dobrogei se realizeaz cele mai mari valori ale temperaturii
aerului din Romnia, acestea fiind un prim aspect de individualitate climatic.

Pentru principalele componente climatice (temperatur, precipitaii, indicele de ariditate, fenomenele de

uscciune i secet) analiza s-a efectuat pe prioada 1896-2000, iar pentru vnt, pe perioada 1961-2000.
3

22

Temperatura medie anual

Repartiia teritoriala a valorilor medii ale temperaturii aerului scoate n eviden cteva
aspecte (fig.1):
- Podiul Dobrogean este individualizat pe laturile de vest, nord i est, de izoterma de
11C. Spre est, pe platforma continental a Mrii Negre, la Sulina-dig, la circa 6 km deprtare
n larg, aceasta estede 11.6C, iar pe platforma Gloria, la circa 30 km n larg, de 12.0C,
valoarea cea mai mare din Romnia (Iliescu, 1991, citat de Octavia Bogdan, 2010). Explicaia
const n adncimea mic a apelor marine (sub 50 m), cu rol de rezervor termic, care ridic
mult temperatura aerului din timpul iernii;
- in ansamblul podiului, cel mai mare potenial termic se remarc spre periferia estic a
regiunii, unde izoterma de 11C se desfoar paralel cu linia de rm, dar la o altitudine de
peste 150 m, astfel c, ntre aceasta i rm, valorile sunt mai mari;
- in lungul litoralului, cel mai mare potenial termic dup valorile medii anuale se
observ n partea de nord, aspect impus de sensul de reducere a acestora de la nord la sud:
Sulina-dig 11.6C, Platforma Gloria 12.0C, Sfntu Gheorghe 11.4C, Constana 11.3C,
Mangalia 11.2C;
- in interiorul uscatului dobrogean, temperaturile medii anuale se reduc de la sud, unde
sunt > 10.5C (Adamclisi i Medgidia 10.8C, Basarabi 10.9C) spre nord, concomitent cu
creterea altitudinii i a influenelor continentale (Corugea 9.7C).
Temperaturile medii lunare
Un alt aspect de individulitate cliamtic l reprezint contrastul termic dintre iarn i
var, exprimat de temperatura lunilor extreme, ianuarie i iulie.
Temperatura medie a lunii ianuarie
ntruct influena Mrii Negre asupra uscatului dobrogean este mai mare dect cea a
Dunrii, temperatura medie a lunii ianuarie are o tendin de cretere de la vest spre est, att n
sectorul nordic (Isaccea, -2.6C, Tulcea, -1.5C, Gorgova, -1.4C i Sulina-dig, -0.2C), ct i
n cel de sud (Cernavod, -1.7C, Medgidia, -1.5C, Basarabi, -1.1C i Constana -0.2C).
n consecin, cel mai mare potenial termic de iarn se observ spre litoral, sub
influena Mrii Negre, ntre izoterma de -1C care delimiteaz altitudinile < 100 m dinspre est,
i cea de 0C care se extinde pe cea mai mare parte, peste apele teritoriale de pe platforma
continental, urmrind linia de rm pe care o intersecteaz la sud de Constana, delimitnd
astfel, sectorul sudic al litoralului cu temperaturi medii lunare pozitive.
i n lungul litoralului se pot face unele diferenieri privind potenialul termic de iarn.
Analiza valorilor medii ale lunii ianuarie arat c, cel mai mare potenial termic de iarn de pe
uscat este pe litoralul de sud (Agigea 0.0C, Tuzla i Mangalia 0.1C), n timp ce, cel mai mare
potenial termic de iarn de deasupra apelor costiere, se observ n sectorul nordic (Platforma
Gloria, 2.6C), ca urmare a adncimii mici a Mrii Negre i a rolului ei de rezervor termic
(Iliescu, 1993).
n interiorul uscatului dobrogean, potenialul termic se reduce de la sud spre nord,
concomitent cu creterea influenelor continentale i a altitudinii (Adamclisi i Medgidia, 1.5C, Mircea Vod, -1.9C i Corugea, -3.1C).
Rcirile accidentale determinate de influenele continentale provoac temperaturi
minime posibile sub -20C. Dei acestea au un caracter simultan, fiind generate de influenele

23

anticiclonilor europeni (rciri advective), uneori fiind cuplate cu cele locale (rciri radiative),
din cauza irurilor diferite de date statistice, ele se distribuie diferit n teritoriu. Totui,
temperaturile minime absolute marcheaz o tendin general de cretere de la vest spre est,
mai ales n sectorul nordic, unde, la influenele moderatoare ale Mrii Negre, particip i
suprafeele acvatice din Delta Dunrii, Insula Dranov i Complexul Razim-Sinoe (Tulcea, 27.2C, Gorgova, -26.2C, Sulina, -25.6C i Sfntu Gheorghe -21.5C).
De asemenea, se observ i o tendin de cretere de la nord spre sud, concomitent cu
creterea influenelor submediteraneene din timpul iernii (Tulcea, -27.2C, Babadag, -26.0C,
Mircea Vod, -25.4C i Adamclisi, -23.2C).
Temperatura medie a lunii iulie
Repartiia valorilor medii ale temperaturii aerului din luna cea mai calda a anului (iulie)
scoate in evidenta, de asemenea, cteva particularitati distincte.
n luna iulie, Podiul Dobrogean este bine individualizat pe laturile de vest i de est, de
izoterma de 22.5C, care are un mers paralel cu Dunrea i, respectiv, cu zona litoral, cu
altitudini < 100 m. Ineria termic a suprafeelor acvatice determin caracterul moderat al
temperaturii aerului din aceast lun, comparativ cu restul teritoriilor continentale sudice, din
interiorul Romniei.
Valori asemntoare se observ i n interiorul Podiului Dobrogean, unde, aceasta
marcheaz o tendin de reducere, de la sud (Adamclisi 22.2C, Medgidia 22.4C) i nord
(Isaccea 22.8C, Tulcea 22.7C) spre centru, concomitent cu creterea altitudinii (Corugea,
21.4C).
Pe litoral se observ o tendin general de cretere a temperaturii medii a lunii iulie de
la sud (Mangalia, 21.7C, Constana, 22.1C) spre nord (Jurilovca 22.6C, Gura Portiei,
22.9C, Sulina-dig, 23.0C). n consecin, cel mai mare potenial termic de var (> 23) se
remarc pe litoralul de nord i n zona apelor costiere ale Mrii Negre. Totodata, pe msur ce
crete deprtarea de rm, n largul Mrii Negre, procesele de nclzire a apei sunt ntrziate cu
circa o lun (la Platforma Gloria, temperatura lunii iulie este de numai 21.9C, iar cea a lunii
august, de 22.4C, aceasta fiind valoarea lunar cea mai mare din zona litoral).
Contrastul termic ap-uscat evideniaz un alt aspect de individualitate climatic a
Podiului Dobrogean. Datorit proceselor intense de nclzire a uscatului i ineriei apelor
mrii, temperatura maxim absolut, ca expresie a nclzirilor masive cu caracter accidental,
determinate de influenele continentale, marcheaz o tendin general de reducere de la vest
spre est, att n sectorul nordic (Tulcea, 39.7C, Gorgova, 38.2C, Sulina, 37.5C i Sfntu
Gheorghe 36.3C), ct i n cel sudic (Cernavod, 42.2C, Medgidia, 39.5C, Constana,
38.5C). Totodat se remarc i o reducere de la sud spre nord, pe msur ce se reduce
influena aerului fierbinte tropical (Basarabi, 41.0C, Medgidia, 39.5C, Mircea Vod, 39.0C
i Isaccea 38.8C).
Amplitudinea medie anual a temperaturii aerului
Spre deosebire de regiunile sud-estice ale Cmpiei Romne, unde gradul de
continentalism este destul de accentuat, ceea ce face ca amplitudinea medie anual s ating
valori de 25 - > 26C (cele mai mari din ar), n Podiul Dobrogean acestea sunt cu > 2C mai
reduse. Cauza o constituie caracteristicile proceselor de nclzire a apei i uscatului, din timpul
verii i de rcire, din timpul iernii.

24

n consecin se poate observa:

- o tendin general de reducere a valorilor medii anuale ale amplitudinii de
temperatur de la vest spre est, att n sectorul nordic (Tulcea, 24.2C, Sulina-dig i Sfntu
Gheorghe, 23.2C), ct i n cel sudic (Cernavod, 23.9C, Medgidia, 23.6C i Constana,
22.3C);
- o tendin de cretere de la sud spre nord, pe seama temperaturilor medii mai reduse
din luna ianuarie, ca expresie a influenelor anticiclonilor continentali i a creterii altitudinii
(Adamclisi, 23.7C, Corugea, 24.5C i Mircea Vod, 24.7C).
- o tendin de cretere de la sud spre nord se remarc i n zona litoral tot pe seama
reducerii valorilor medii din luna ianuarie (care, pe litoralul de nord sunt > -1.0C): Mangalia,
21.6C, Tuzla, 21.7C, Constana-Palas, 22.6C, Nvodari, 22.8C, Sfntu Gheorghe i Sulinadig, 23.2C.
b) Precipitaiile atmosferice
Un alt aspect de individualitate climatic il reprezinta potenialul pluviometric, care este
cel mai redus din Romnia (fig.). Repartiia cantitilor medii anuale de precipitaii scoate n
eviden totalitatea factorilor genetici care determin regimul lor anual i multianual.
Potenialul pluviometric este dimensionat de urmatorii factori: frecvena mai mare a
anticiclonilor continentali care provoac secete; influena redus a Anticiclonului Azoric, care
ajunge n regiune deja sectuit n precipitaii; Ciclonii Mediteraneeni cu evoluie normal i
retrograd; Ciclonii Pontici care se dezvolt n bazinul de vest al Mrii Negre (ca i ciclogeneza
de coast marin) i care evolund deasupra uscatului dobrogean limitrof pot determina ploi
deosebit de abundente, uneori cu caracter cvasimusonic; barajul termic al Mrii Negre
condiionat de procesele de evaporaie care conduc la instalarea inversiunilor de temperatur ce
provoac descendena aerului i respectiv, destrmarea sistemelor noroase i absena sau
diminuarea precipitaiilor; convecia termic nocturn care se dezvolt deasupra apelor marine
n anotimpul cald, dar care genereaz precipitaii convective n cantitate redus; dispunerea n
trepte a reliefului Podiului Dobrogean, cu expunere periferic spre toate direciile de advecie
a aerului; convecia termic diurn care se dezvolt n anotimpul cald pe suprafaa uscatului i
mai ales, pe versanii cu expunere sudic ai Podiului Dobrogei de Nord, ceea ce provoac ploi
toreniale, cu caracter de avers, nsoite de grindin, furtuni locale i cantiti mari de ap.
Cantitile medii anuale de precipitaii
Analizele curente scot in evidenta o tendin general de reducere a cantitilor de
precipitaii de la vest spre est, att n sectorul nordic (Isaccea 444.7 mm, Tulcea 438.4 mm,
Gorgova 406.9 mm, Sulina-ora 359.0 mm i Sulina-dig 330.5 mm), ct i n sectorul central
(Babadag 506.5 mm, Agighiol 390.0 mm, Jurilovca 386.6 mm, Gura Portiei 327.2 mm) i
sudic (Cernavod 462.8 mm, Medgidia 414.3 mm, Constana 382.6 mm).
n interiorul Podiului Dobrogean, cantitile anuale de precipitaii se reduc de la sud
spre nord, pe msur ce scad influenele Ciclonilor Mediteraneeni i cresc cele ale
anticiclonilor continentali (Adamclisi 450.4 mm, Medgidia 414.3 mm, Corugea 389.1 mm).
Influena altitudinilor mai mari din Podiul Dobrogei de Nord duce la o revigorare a
precipitaiilor cu circa 50 mm.
n zona litoral, unde cantitile de precipitaii sunt cele mai mici din Romnia, se
observ, de asemenea, o tendin general de reducere a acestora de la sud spre nord (Mangalia
384.4 mm, Constana-Palas, Constana i Nvodari 382.6 mm, Sulina-dig 330.5 mm. Aceast

25

ultim valoare, alturi de cea de la Gura Portiei de 372.2 mm, sunt cele mai mici din ar).
Cantitile reduse de precipitaii, cu deosebire cele din zona litoral, sub 400 mm, pun
n eviden caracterul semiarid al acestui teritoriu, cel mai pronunat din Romnia.
n cursul anului, cantitile de precipitaii nregistreaz un maxim principal n iunie, cu
valori mai ridicate pe uscatul dobrogean (40-50 mm), care se reduc treptat spre litoral (35-40
mm) i un maxim secundar, n zona litoral, spre sfritul toamnei i nceputul iernii (30-40
mm), ca efect al activitii ciclonice de pe Marea Mediteran i Marea Neagr.
Cantitile maxime de precipitaii n 24 ore
Multitudinea factorilor genetici ai precipitaiilor scoate n eviden i contrastele
pluviometrice cele mai frapante din ar, aspect de individualitate climatic reflectat, pe de o
parte de cantitile anuale mici, iar pe de alta, de valorile lor maxime n 24 ore.
n Podiul Dobrogean, cele mai mari cantiti maxime n 24 ore pot depi 1/4 pn la
1/2 din valoarea medie anual, iar uneori, pot fi egale sau de dou ori mai mari. Asemenea ploi
sunt generate de convecia termic care se dezvolt, mai ales, pe versanii sudici ai Podiului
Dobrogei de Nord, sub influena insolaiei. Ele sunt bogate cantitativ i umfl apele rurilor
i ale torenilor, provocnd inundaii i procese intense de modelare; acionnd prin eroziune
regresiv acestea determin procese de nruire a malurilor spate n depozite loessoide din baza
versanilor muntoi, formnd o ntreag reea de ravene, denumite local derele, cu aspect de
canion. Altele sunt generate de activitatea ciclonic de pe Marea Neagr i, mai ales, de
ciclogeneza de coast a Mrii Negre (Drghici, 1988).
c) Vntul
Acest component climatic reflect un aspect de individualitate climatic a Podiului
Dobrogean din dou puncte de vedere: pe de o parte, datorit contrastului termic cel mai
accentuat din ar, dintre uscatul dobrogean i acvatoriul marin, care genereaz vnturile locale,
cu caracter de briz, iar pe de alt parte, datorit vitezei medii anuale, care atinge cotele cel mai
mari n zona litoral, comparabile cu cele din regiunile carpatice nalte.
Frecvena medie anual a vnturilor pe direcii (fig. 10) arat c n Podiul Dobrogei aceasta
este influenat de altitudinile reduse (sub 500 m), de prezena Mrii Negre i a Culoarului
Dunrii, care dirijeaz curenii de aer. Astfel, n timp ce, pe latura de vest, la Hrova, vntul
dominant este cel de nord (18.9%), pe latura de est, n sectorul nordic, dominante sunt vnturile
de nord (Sulina 18.5%, Jurilovca 27.9%) i de sud (16.7% i respectiv 10.7%); n sectorul sudic
al litoralului, vnturile dominante sunt cele din vest (Constana 15.1%) i nord-vest (Mangalia
16.7%). n interiorul podiului, la Corugea, sunt cele din est (15.1%) i de vest (14.4%), iar la
Adamclisi sunt cele din nord (13.5%) i de vest (12.0%).
Calmul atmosferic este mai mare n sud (Adamclisi 22.5% anual) i mai redus n nord
(Corugea 10.9%), ca urmare a creterii frecvenei vntului.
n zona litoral se dezvolt brizele, a cror influen se resimte pn la circa 30 km
deprtare de linia de rm. n cursul a 24 ore, dependent de procesele de nclzire i rcire a
apelor i uscatului din timpul zilei i respectiv al nopii, brizele se rotesc n sensul acelor de
ceasornic, descriind un cadran de 360. ntre orele 10 i 20, acestea bat dinspre mare spre uscat,
ntre 22 i 8, dinspre uscat spre mare, iar ntre 8 i 10 dimineaa i 20-22 seara, cnd se produc
fazele de echilibru termic, se pregtete schimbarea sensului lor (Neaca i colab., 1969).

26

ntregul Podi Dobrogean dispune de un bogat potenial energetic eolian, pus n

valoare de viteza medie anual. Influena mare pe care o exercit suprafaa de ap a Mrii
Negre, lipsit de obstacolele, care acioneaz ca un lubrefiant, face ca cele mai ridicate valori
ale
vitezei
medii
anuale
(>
7
m/s)
s
se
produc
pe latura de est, cu deosebire n extremitatea estic a Deltei Dunrii care reprezint principalul
promontoriu n calea curentului de nord-est ce se dezvolt pe Marea Neagr, rspunztor de
orientarea grindurilor fluvio-maritime i a coordonatelor litorale.
Pe restul litoralului (adpostit de naintarea deltei n mare), spre sud, viteza medie
anual a vntului se reduce la 4-5 m/s, ca i n Masivul Dobrogei de Nord, bine expus
vnturilor din toate direciile. Restul teritoriului dobrogean beneficiaz de viteze medii anuale
de 3.6-4.0 m/s, destul de ridicate, putnd fi utilizate practic (Geografia Romniei, I, Geografia
Fizic, 1983).
Datorit activitii ciclonice care se dezvolt pe Marea Neagr, mai ales n sectorul
apelor costiere, viteza vntului poate depi 7 m/s, genernd valuri marine de 2-4 m nlime
care provoac degradarea i retragerea liniei de rm, ca i numeroase avarii infrastructurii
portuare (Chiotoroiu, 1999).
Vara, din cauza uscciunii atmosferice, se produc vnturi locale fierbini, denumite
suhoveiuri, cu aspect de minicicloni, care spulber pmntul uscat genernd furtuni de praf
(de unde deriv i alt denumire de Vntul Negru) i biciuind recoltele.
d) Fenomenele de uscciune i secet
Cel mai impuntor aspect de individualitate climatic a Podiului Dobrogean l
reprezint fenomenele de uscciune i secet, care consituie pentru acest podi, cele mai severe
riscuri climatice.
Ele rezult din corelaiile existente dintre temperaturile cele mai mari din ar care se
produc aici, cu cantitile de precipitaie cele mai reduse din ar, cu vnturile uscate i
fierbini, ca i cu ali factori climatici, pedologici i antropici specifici regiunii.
O imagine important o ofer indicele de ariditate Emm. De Martonne , calculat pe
baza corelaiilor dintre temperatur i precipitaii. Valorile medii anuale ale acestuia se reduc
treptat de la vest la est, pe msur ce crete influena mrii asupra reducerii cantitilor medii
anuale de precipitaii i a creterii temperaturii medii anuale, fiind de 21-22 pe latura de vest i
17-15 pe latura de est, unde gradul de uscciune este cel mai mare.
Asadar, cu privire la particularitatile climatice ale Dobrogei, doua concluzii de baza
se impun:
- individualitatea climatic a acestui podi este reflectata de gradul mare de
continentalism, care reprezint sinteza corelaiilor dintre toate componentele climei, dar cu
deosebire, dintre temperatur, precipitaii i vnt. Acestea determin caracterul semiarid al
Podiului Dobroegan, cu deosebire spre latura de est, cu lungi perioade de uscciune i secet,
unde cantitile de precipitaii medii anuale scad mult sub 400 mm, ceea ce rivalizeaz cu
regiunile mediteraneene din sudul Franei, toate constituind riscuri climatice care vor fi
detaliate ntr-un alt capitol;
- influena predominant a acvatoriului marin asupra climei Podiului Dobrogean,
conduce la numeroase aspecte de individualitate climatic precum creterea de la vest spre est a
temperaturii medii anuale, a temperaturii medii din luna ianuarie, a temperaturilor minime
absolute, a duratei de insolaie i a radiaiei solare, a vitezei vntului, a duratei fenomenelor de
uscciune i secet etc.; reducerea de la vest la est a temperaturilor maxime absolute, a

27

amplitudinii mediei anuale, a cantitilor medii anuale de precipitaii, a calmului atmosferic etc.
(fig. 3, fig. 4, fig. 5, fig. 6, fig. 7, fig. 8, fig. 9, fig. 10, fig. 11, fig. 12).

Fig.3 Fig.4

28

Fig.5

Fig.6

29

Fig.7

Fig.8

Fig.9 Fig. 10

30

Fig. 11 Fig.12

3.5 Dimensiunea noilor structuri economice

Gradul de valorificare actuala a resurselor economice locale a fost influentat de nivelul
si amploarea reformelor structurale ale tranzitiei, puternic marcate de intarzierea aparitiei noilor
structuri economice private, eficiente, competitive si concurentiale, precum si de nivelul

31

distributiei si absorbtiei teritoriale a asistentei financiare externe pentru investitii (instrumente

financiare europene, acorduri financiare FMI, granturi sau imprumuturi avantajoase de la
Banca Mondiala etc.).
Pentru identificarea diferentierilor teritoriale ale economiei dobrogene actuale s-a
folosit acelasi indicator de anliza - stuctura populatiei ocupate pe principalele activitati
economice. Pentru comentariu s-au luat in consideratie si alti indicatori pur-economici
(structura utilizarii terenurilor agricole si neagricole, structura terenurilor agricole dupa noul
regim juridic al proprietatii, structura noilor tipuri de exploatatii agricole, structura septelului
etc.; ) sau de alta natura (indicele de urbanizare a zonei, infrastructura majora de acces
modernizata etc.).
De precizat ca, indicatorul socio-economic de baza folosit ne ofera mai mult o imagine
de ansamblu a structurii potentialului economic si mai putin una a dezvoltarii si specializarii
economice recente, data fiind dinamica fara precedent a schimbarilor mediului economic in
general.
Perturbatiile structurale si functionale ale economiei de tranzitie, de regula amplificate
de tendinta de incalzire climatica creaza adesea o dificultate in evaluarea reala a potentialului
economiei locale, ceea ce ingreuneaza identificarea parghiilor proprii de relansare pe un anume
tip de economie.
In urma aplicarii legilor restructurarii si privatizarii fostului sistem economic centralizat
si etatizat, profilul economic se redimensioneaza si capata o noua forma structurala, cele trei
sectoare economice de baza inregistrand noi ponderi si o noua pozitie in ierarhia marimilor
relative, la indicatorii relevanti de analiza (tabelul nr.2, tabelul nr.3, tabelul nr.4).
Tabelul nr.2 Structura populatiei active pe principalele sectoare economice (2004)
-% din populatia totala ocupataSpecificatie

Populatie ocupata
Sector primar
total
Total tara
8238,6 mii
32
Regiunea SE
1021,9 mii
35
Constanta
276,4 mii
26
Tulcea
90,8 mii
36
Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, 2004, INC, Bucuresti

Sector secundar

Sector tertiar

30
28
27
26

38
37
47
38

Tabelul nr.3 Structura populatiei active pe principalele sectoare economice si pe medii sociale
-% din total populatie activa/judet Medii sociale

Sectorul primar

Sectorul secundar

Sectorul tertiar

Jud. Tulcea
Total
Municipii si orase
Comune

36
7,7
48

26
47
23

38
45
29

Jud. Constanta
Total
Municipii si orase
Comune

26
4,4
51

27
43
21

47
52
28

Din analiza tabelului anterior reiese ca, in urma mutatiilor structurale ale tranzitiei planpiata din ultimele doua decenii (un regim juridic al proprietatii in favoarea extinderii celei

32

private si aparitia de noi unitati economice, in noul sector privat), sectorul primar din mediul
rural continua sa detina o pondere importanta, reprezentand 48% in judetul Tulcea si 51% in
judetul Constanta. Sectorul secundar detine o pondere sub media judeteana (23% fata de 40%
in judetul Tulcea si 21% fata de 38% in judetul Constanta), in timp ce sectorul tertiar, desi
inregistreaza o sensibila crestere, continua sa ramana sub media judeteana (29% fata de 32% in
judetul Tulcea si 28% fata de 45% in judetul Constanta.
Tabelul nr.4 Structura populatiei active pe principalele activitati economice
- % din total populatie activa Activitati economice
Total tara

Regiunea S-E

Judetul Constanta

Judetul Tulcea

8238,6

1024,9

276,4

90,8

- agricultura

32

35

26

36

- industrie

25

22

18

22

-constructii

- comert

11

10

15

- hoteluri

1,7

1,6

3,0

1,1

- transporturi

4,9

6,1

10,8

4,2

Populatia
(mii loc.)

activa

totala

Sursa: Anuarul statisic al Romaniei, INS, 2005, Bucuresti

Analiza structurii populatiei active in mai multe variante (pe principalele sectoare
economice, pe activitati economice caracteristice; la nivel national, regional, judetean sau pe
medii sociale) reuseste sa redea dimensiunea actuala si specificul sistemului economic
dobrogean, construite pe dinamica temporala si modificarile repartitiei teritoriale ale sectoarelor
si activitatilor economice proprii si de conjunctura.
Astfel, structurile cumulative ale celor trei sectoare economice de baza definesc
urmatoarele tipuri de profil economic, comparativ cu cele din perioada anterioara (tabelul nr.5)
Tabelul nr.5 Diferentieri regionale ale profilului economic actual al Dobrogei
Nivelul de raportare

Prfilul economic in perioada socialistcomunista

Profilul economic in perioada actuala

- national

-industrial-agricol si de servicii

- de servicii-industrial-agricol

- regional
- jud. Constanta
Mediul urban

- servicii-agricol-industrial

- industrial-de servicii-agricol
-

- de servicii-industrial-agricol
- de servicii-industrial-agricol

33

Mediul rural
- jud. Tulcea

- agricol-de servicii-industrial

- agricol-industrial-si de servicii

- de servicii-agricol-industrial

Mediul urban

- industrial-agricol-de servicii

Mediul rural

- agricol-de servicii-indusrial

3.6 Obiective strategice privind cresterea nivelului de trai al locuitorilor Dobrogei din zonele
rurale si urbane
n vederea asigurrii creterii standardelor de calitate ale vieii trebuie evideniate
obiectivele de baz, ca parte integrant important a planurilor integrate de dezvoltare local i
regional integrate n strategia naional de dezvoltare, astfel:
Dobrogea locuitorilor
Acest obiectiv vizeaza asigurarea unui climat normal de munc i viaa a locuitorilor,
prin:
imbunatatirea conditiilor de viata ale locuitorilor i cresterea atractivitatii zonei, astfel
incat sa devina un loc placut in care sa muncesti, sa studiezi, sa traiesti.
accesul tuturor locuitorilor la o infrastructur de calitate (infrastructura publica
urbana, infrastructura de baza ce deserveste furnizarea serviciilor publice, infrastructura
de transport, infrastructura de comunicatii etc.)
accesul la o locuin decent in condiii de siguran, accesul la servicii de sntate,
servicii de educatie i cultura i servicii sociale de calitate, ntr-un mediu durabil.
Etniile dobrogene
Dobrogea este celebr datorit deschiderii catre mare - a litoralului i a Deltei Dunrii.
n judeul Constana putei admira frumusei naturale precum lacul Techirghiol, complexul
natural de la Gura Dobrogei, format din trei peteri - Limanu, Liliecilor si La Adam,
rezervaiile naturale Dunele marine de la Agigea, Cheile Dobrogei, Canaralele de la Harova
(rezervaie geologic i paleontologic), Canaraua Fetii (rezervaie de faun), Pdurea Hagieni.
Dobrogea este foarte popular datorit staiunilor turistice de pe litoral:Costineti, Eforie
Nord, Eforie Sud, Jupiter - Cap Aurora, Mamaia, Mangalia, Neptun -Olimp, Saturn, Venus.
n Constana, exist muzee i lcauri de cult deosebite precum Muzeul de tiine
Naturale (cu Acvariul, Delfinariul, Planetariul si Observatorul astronomic), Muzeul de Istorie
Naional i Arheologie, Muzeul de Art, Muzeul Mrii, Muzeul Marinei, Moscheea din
Constana, Catedrala ortodox, moscheea Sultan Esmahan din Mangalia (sec. XVI), Mnstirea
Dervent, Mnstirea Basarabi.
Nici Tulcea nu se las mai prejos in ceea ce privete atraciile turistice: Cetatea Enisala,
Lacul Razem, Monumentul Independenei, Piaa Civic, Institutul de Cercetri Eco-Muzeale,
Muzeul de Istorie i Arheologie, Muzeul Satului Dobrogea de la Enisala, Catedrala Sf. Nicolae,
Casa de Cultur, Galeriile de Art ale Fondului Plastic. S nu uitm de faimoasa i mirifica
Delt a Dunrii, cu cele trei brae: Chilia, Sulina si Sfntu Gheorghe.

34

Etniile dobrogene tradiii

Conform datelor recensmntului din 2002, cele dou judee din partea romneasc a
Dobrogei au o populaie de 971.643 de locuitori. 883.620 (90,94%) sunt
romni (inclusiv aromni). Alte grupuri semnificative sunt: 27.580 turci, 23.409 ttari,
21.623 lipoveni i restul greci, ucrainieni i bulgari.
Ttarii sunt un grup de popoare de origine mongolo-turco-turanic dispersai pe arii
ntinse ale Asiei dar prezeni pe arii restrnse i n anumite regiuni ale Europei de est.
Etnogeneza ttarilor de astzi suscit controverse vii i puncte de vedere uneori contradictorii:
prima teorie, mai veche, ai crei partizani sunt ndeosebi autorii rui i consider pe vechii ttari
ca fiind de origine mongol. Al doilea punct de vedere, care capt o pondere din ce n ce mai
mare printre istorici, i apreciaz pe ttari, de la bun nceput, ca element component al lumii
proto-turce.
Ttarii din Dobrogea numr aproximativ 20.000-25.000 de persoane i sunt urmaii
ttarilor din hanatul Hoardei de Aur din Bugeacul si Crimeea nvecinate colonizai aici. n
Romnia, ei sunt aliai politic cu coreligionarii lor turci i trimit n Parlamentul Romniei cte
un deputat. Dintre asezrile dobrogene, orasul Medgidia, renumit pentru geamia sa Abdul
Medgid are o concentraie nsemnat de ttari autohtoni.
n multe localiti din judeele Constana i Tulcea se gsesc multe geamii. Unele dintre
acestea au fost construite cu muli ani n urm, avnd valoare istoric (geamia din Mangalia),
altele fiind construite mai recent, ndeosebi dup Revoluia din '89.Geamia Esmahan Sultan din
Mangalia este cea mai veche geamie din Dobrogea, datnd din anul 1456. n prezent aceasta
face parte din patrimoniul cultural al statului i este in restaurare.
n prezent, n Romnia, conform datelor oficiale ale ultimului recesmnt, triesc
24.469 de ttari, ns organizaiile acestora estimeaz un numr aproape dublu, de circa 55.000
de persoane. Imediat dup Revoluia din Decembrie 1989, ia fiin Uniunea Democratic Turc
Musulman din Romnia, care se dorea ''organizaie etno-confesional a populaiei turco-ttare
din Romnia.
Din punct de vedere religios, credincioii ttari se afl sub oblduirea Muftiului Osman
Negeal. n 1998, pentru serviciul religios musulman existau 80 de lcauri sfinte, ntre care o
moschee.
n ceea ce privete Dobrogea, aici s-au remarcat dintotdeauna diversitatea populaiei a
limbii, a culturii i a religiei. Comunitatea musulman a poposit pentru prima dat n zona
Babadagului, urmnd ca apoi n timpul Imperiului Otoman aceasta s cunoasc o dezvoltare
perpetu. Turco-ttarii din Dobrogea au trit panic, au reuit s se integreze n zon, per
general nu s-au consemnat probleme ale acestei minoriti cu autoritile locale, mai mult chiar,
fapt artat mai sus acetia au considerat dintotdeauna ceteni romni i Dobrogea pmnt
romnesc.
Aromnii (numii n Romnia i macedoromni, armni, macedoneni latini, macedonovlahi, sau, mai popular, machedoni) sunt o ramur a latinitii rsritene, alturi
de dacoromni, meglenoromni i istroromni. Numrul lor este greu de estimat, fiindc exist
numeroase cstorii mixte, i fiindc muli aromni nu mai vorbesc limba aromn, astfel c
estimarile variaz de la 100.000 pn la aproximativ 2,5 milioane.
DELTA DUNRII - ocupaii tradiionale

35

Principala motivaie pentru care Delta Dunrii nu a fost declarat, n scopul proteciei,
ca Parc Naional, este existena pe teritoriul ei a 25 de localiti nsumnd circa 15.000 de
locuitori.
Rspndirea lor aproape peste tot unde au fost locuri favorabile pentru ntemeierea unor
aezri umane i convieuirea de secole mpreun cu natura, folosind-o sub toate formele ei att
de variate, justific pe deplin afirmaia c locuitorii deltei sunt parte integrant din Rezervaia
Biosferei Delta Dunrii.
n relaie direct cu resursele naturale ale deltei ocupaiile tradiionale ale locuitorilor
sunt pescuitul, agricultura, creterea animalelor, tierea stufului iar n unele zone agroturismul.
Delta Dunarii poate constitui un exemplu de convieuire interetnic. Alturi de romni, care
sunt majoritari, triesc n deplin armonie alte 21 naionaliti dintre care cele mai bine
reprezentate sunt ruii - lipoveni, ucrainienii si turcii , ttarii. Datorit acestei particulariti,
Delta este considerat cea mai cosmopolit unitate geografic de pe glob.
Pentru localnicii din Delta Dunrii, principala i cea mai veche ndeletnicire este
pescuitul. Petele reprezentnd o surs important de hran, iar valorificarea acestuia le aduce
venituri care ii ajut s supravieuiasc.
Dei s-a redus mult ca activitate n ultimii 18 ani, prelucrarea stufului si a papurei, a
ramas totui o activitate de baz a locuitorilor Deltei Dunrii. Stuful se folosete n mod
tradiional ca surs de energie de ctre localnici , mpletituri de stuf pentru producerea de
carpete, decoraiuni interioare, jaluzele, perei despritori, garduri.
Agricultura i creterea animalelor reprezint o alt ndeletnicire a locuitorilor din
aceast zon, practicate n special pe grinduri. Creterea animalelor este practicat doar pentru
autoconsum.
Apicultura, ocupaie tradiional n trecut, n prezent este practicat de catre un numr
mic de apicultori.
O alt surs de venituri, dezvoltat n anii de dup 1990, o reprezint agroturismul.
Muli localnici, intuind potenialul turistic pe care l ofer Delta, precum i lipsa unui turism
organizat, a locurilor de cazare, i-au dezvoltat propria afacere, caznd turiti, oferindu-le din
ce in ce mai multe servicii, adaptndu-se rapid la cererea pieii.
Potenialul cultural i istoric, cu numeroase vestigii arheologice (Argamum, Histria,
Heracleea), elementele de etnografie i folclor i aezrile umane cu o nftiare i via socialeconomic specifice deltei, constituie nc un argument n favoarea protejrii acestui inut unic
din Romnia i chiar din Europa.
Din punct de vedere arhitectural, zona Tulcei manifest o larg arhitectura n funcie de
habitat, de condiiile istorice, de etnia majoritar. Ca un tipar al satului tulcean, amplasarea
caselor nu s-a fcut dup un plan anume, avnd o structur neregulat i strzi ce se ntretaie,
gospodrii amplasate n direct legatur cu cile de acces.
Din punct de vedere al arhitecturii tradiionale, privind n aspecte largi, gospodria casei
este compus din locuina propriu-zis i anexele dispuse fie n partea lateral a casei, fie spre
fundul curii. Anexele au o funcionalitate bine definit , cu o strns legatur cu ocupaiile
cotidiene: buctria de var, grajdul pentru vite, samalacul pentru nutre, saiaua pentru oi,
cuptorul.
Temelia caselor este din piatr, pereii sunt din pamnt sub form de chirpici sau
ceamur, nvelitoarea din lemn, iar nveliul din stuf. Materialele specifice pentru construcia
casei sunt: nuielele, pmntul prelucrat sub form de chirpici sau ceamur, stuful, olana,
lemnul. Casele sunt n general cu faade n culori albe sau albastre, uneori cu elementele

36

decorative ce trimit ctre mitologia slav, realizate din scnduri de lemn prin tehnica
traforajului.
ntlnim i anumite particulariti cum ar fi: prezena bii lipovenesti, o construcie
separat de locuina propriu-zis, instalaie ce se bazeaz pe sistemul de tip saun ; lijanca, un
pat de pmnt construit lang sob care este ncalzit; prispa pe dou laturi i balconul amplasat
n faa tindei (gospodaria din Enisala).
La casele vechi, peretele lateral din strad prezint frecvent o prisp cu stlpi. Casele
construite in anii 1920 -1930 au temelie nalt, pridvor fr prisp fiind acoperite cu nvelis de
tabl. n anii 1950-1960 s-au impus arcadele si colonadele.
Datorit potenialului turistic pe care-l ofer Delta Dunrii, gospodria din aceast zon
se dezvolt pstrnd n general arhitectura tradiional, n special cea specific locuinei
lipoveneti, fiind atracia unui numr mare de turiti romni i strini. n prezent, majoritatea
caselor sunt construite din materiale moderne, combinate cu materialele de construcie specifice
zonei deltaice: stuful, lemnul.
Un alt aspect social specific dobrogenilor l reprezint meseria de navigator, de
marinar. Plecarea pe mare a capului familiei, mai multe luni pe an , duce la schimbarea
rolurilor familiale, soia prelund atribuiile soului. Implicaiile psihologice ale acestui fapt se
extind i asupra copiilor, acetia maturizndu-se mai repede,asumndu-i responsabiliti peste
vrsta lor sau neacceptnd lipsa tatlui, devin introvertii sau rebeli, uor
inadaptabili.Implicarea bunicilor n aceste familii este mult mai mare, ceea ce duce la
modificarea structurii de baz a familiei.
Cercetarea habitatului din arealul Biosferei Deltei Dunrii relev diferena diferitelor
aspecte de civilizaie tradiional rneasc ce se nscriu n coordonatele valorilor de
patrimoniu.
Dobrogea turistilor
Acest obiectiv vizeaza crearea unei zone turistice maritime, atractiva i competitiva pentru
turistii romani i straini prin:
pozitia sa geografica cu potential turistic de o mare diversitate, delta litoral munte ;
statutul de cel mai important centru turistic al tarii.
posibilitatea practicrii diferitelor forme de turism, ntr-o mare varietate: litoral, balnear
i de agrement, cultural, religios, etnic, ecoturism, turism de afaceri i congrese etc.,
exploatarea potentialului natural favorabil de care dispune municipiul Constanta i
arealul sau de influenta
valorificarea patrimoniului cultural, istoric i arheologic
lansarea de produse turistice noi menite sa permanentizeze interesul asupra zonei pe
ntreaga perioada a anului.
dezvoltarea durabila a turismului
Toate acestea vor conduce la ridicarea ofertei turistice litorale la standarde occidentale, la
revigorarea tuturor statiunilor ce fac parte din Zona Metropolitana Constanta i in mod
particular la redobandirea statutului statiunii Mamaia de perla a rivierei romanesti.
Cunoscut fiind faptul ca turismul european isi mentine rolul de lider in turismul mondial i
este considerat un factor deosebit de important pentru cresterea economica i ocuparea fortei de
munca, estimandu-se ca ofera locuri de munca
pentru 8 milioane de persoane, adica 5% din totalul fortei de munca ocupate, corelarea
initiativelor de dezvoltare urbana cu oportunitatile de dezvoltare a turismului in zone cu

37

potential evident se justifica prin importanta rezultatelor ce pot fi obtinute.

Pe segmentul economic, activitatile emblematice fiind activitatile ce decurg din
caracterul de oras portuar i de destinatie turistica internationala, consideram ca imbunatatirea
standardelor de viata in randul membrilor comunitatii locale nu poate fi tratata disociind
efectele pe care actiunile de reabilitare a infrastructurii urbane i de mbuntire a serviciilor
urbane le pot induce. Aceasta constatare bazata pe relatia direct dependenta dintre nivelul
calitativ al vietii localnicilor i dezvoltarea economica a zonei, este considerentul in baza caruia
a fost efectuata delimitarea.
Astfel, in zona urbana delimitata, masurile de regenerare urbana vor contribui la
dezvoltarea economica a zonei, cu efect asupra generarii de noi locuri de munca i implicit la
cresterea nivelului calitatii vietii in randul locuitorilor.
Potentialul, din punct de vedere teritorial i administrativ la nivelul intregii provincii,
fiind deosebit de favorizat, incluzand cele mai valoroase locatii turistice de pe litoralul
romanesc, statiunile Vama Veche, Olimp, Neptun, Jupiter, Saturn, Cap Aurora i Venus, Eforie
Sud, eforie Nord, Tuzla, Constanta, mamaia, Navodari, Delta Dunarii, malurile Dunarii, Muntii
Dobrogei etc. fiecare dintre acestea dispunand de un potential atat natural cat i istoric i
cultural, care, exploatat corespunzator, va readuce Dobrogei renumele de cea mai atractiva
locatie turistica din Romania. Acestora li se adauga, completand intr-o formula de succes,
aceasta zona turistica, toate facilitatile i instrumentele turistice dispuse pe teritoriul Dobrogei.
Concentrarea administratiei publice locale actuale este in directia revigorarii turismul, ns intro maniera complexa, deruland in paralel atat actiuni de imbunatatire a infrastructurii de baza
(drumuri, iluminat ambiental, amenajari ambientale, ecologizari i irigatii spatii verzi,
reconfigurare sistem rutier i amenajare sistem corespunzator de parcari) i actiuni ce vor viza
imbunatatirea ofertei turistice de la calitatea actului de turism practicat pana la diversitatea
oportunitatilor de agrement, a oportunitatilor de petrecere armonioasa a sejururilor de catre
turisti prin promovarea unor produse turistice noi cat i prin punerea in valoare in formule
rafinate i eficiente a potentialului.
Delta Dunrii reprezint o atracie deosebit de o mare valoare stiinific i cu un
potenial turistic ridicat, n special dup includerea sa n 1990, mpreun cu alte zone naturale
adiacente, n Rezervaia Biosferei Delta Dunrii. Din reeaua naional de arii naturale protejate
Delta Dunrii se distinge, att ca suprafa (580.000 ha), ct i ca nivel al diversitii biologice,
avnd triplu statut internaional: Rezervaia Biosferei Delta Dunrii; Sit Ramsar (zon umed
de importan internaional), Sit al Patrimoniului Mondial Natural i Cultural. Administraia
Biosferei Delta Dunrii din cadrul Ministerului Mediului i Dezvoltrii durabile a realizat n
cursul anului 2007 urmtoarele lucrri:
1. Reconstrucia ecologic a ostroavelor rezultate prin rectificarea Braului Sfntu
Gheorghe din Delta Dunrii, judeul Tulcea. (S-au executat un numr de 5 canale n lungime
total de 5 km, care reprezint intrnduri n ostroavele rezultate prin rectificarea braului Sfntu
Gheorghe.)
2. Reconstrucia ecologic a amenajrilor piscicole abandonate din zona HolbinaDunv din Delta Dunrii, judeul Tulcea. (S-a executat n aceast perioad etapa a -II-a a
acestui obiectiv de investiii, respectiv 3 deschideri de brese n dig.
3. Staia de monitorizare a pestilor migratori din Dunre, localitatea Isaccea, judeul
Tulcea.
4. Lucrri de decolmatare a principalelor canale i grle pescresti din Delta Dunrii n
complexele acvatice: Rosu-Puiu, Dunv-Dranov, Somova-Parches, Razim-Sinoie, Matia-

38

Merhei, Sontea- Fortuna, Gorgova-Uzlina.

Baza turistic, format din hoteluri, moteluri, vile, pensiuni turistice, ofer turistilor
posibilitatea unor croaziere pe canale i ghioluri. Dezvoltarea ecoturismului este o prioritate
specific pentru Delta Dunrii aceasta caracterizndu-se prin structuri de cazare de mic
anvergur, locuri speciale de campare care s respecte exigenele impuse de conservarea i
protecia mediului. n aceast zon se deruleaz proiectul Conservarea biodiversitii prin
cultivarea ecoturismului i a tradiiilor locale ca alternative pentru dezvoltarea durabil a
comunitilor locale de pescari din Delta Dunarii
(www.mmediu.ro/departament_ape/zona_costiera.htm, www.mmediu .ro/departament _ape).
Principalele direcii de aciune vor fi :
- Dezvoltarea capacitii populaiei locale de a valorifica durabil resursele locale prin sprijin
acordat n realizarea activitilor alternative generatoare de venituri
- Constientizarea n rndul comunitii locale cu privire la oportunitile oferite de accesarea
fondurilor europene
- Promovarea activitilor proiectului ca exemple pozitive de msuri care trebuie luate pentru
dezvoltarea durabil a comunitilor din Delta Dunrii.
- nfiinarea unor atelier pentru procesarea papurei i stufului i faciliti pentru practicarea ecoturismului, organizarea unei tabere pentru elevii de la scolile locale,
Dobrogea investitorilor
Creterea competitivitii pe termen lung a economiei locale este pentru orice regiune
un obiectiv prioritar i vizeaz dezvoltarea economica durabil, realizarea unui mediu de
afaceri stabil, sustenabil i predictibil i crearea de noi locuri de munca prin:
cresterea investitiilor straine directe, dar i autohtone, indeosebi in ramurile cu potential
de crestere economica mare;
ncurajarea sectorului teriar i a acelor activiti economice care genereaz valoare
adugat mare;
dezvoltarea de infrastructuri performante de legatur la nivel regional, national i
european ierarhizate coerent (autostrazi, drumuri exprese, dezvoltare unor linii aeriene
de descarcare cargo i crearea de noi capacitati de dezvoltare i procesare in porturile
maritime i fluviale ct i infiintarea de noi linii de transport maritime/fluviale/aeriene)
dezvoltarea cooperarii transfrontaliere in cadrul Euroregiunii Marii Negre i cooperare
transfrontaliera Romania-Bulgaria
dezvoltarea resurselor umane, creterea ratei de ocupare n meserii i profesii de nalt
specializare i utilizarea resursei umane ca factor de dezvoltare economic
3.7 Masuri de dezvoltare durabila promovate prin implementarea programelor de dezvoltare
rurala si regionala cu cofinantare europeana
PNADR 2007-2011, documentul cu caracter legislativ pe baza caruia se acceseaza
fondurile structurale europene pentru agricultura, silvicultura si dezvoltare rurala in perioada
post-aderare mentionata, trebuie sa reprezinte o continuitate a PNADR 2000-2006, pe baza
caruia s-a accesat instrumental financiar European de preaderare SAPARD, in acelasi scop.
Intre cele doua documente trebuie sa existe, intr-o oarecare masura, o continuitate de obiective
si masuri de realizare a acestora, dupa cum in acel de-al doilea caz, cum era si firesc, au aparut
unele obiective specifice si masuri corespunzatoare noi.

39

Strategia planului in derulare cuprinde patru axe de prioritati, fiecare avand prevazute
un numar corespunzator de masuri pentru implementare:
Axa 1: Cresterea competitivitatii sectorului agricol si forestier
Masuri:
1. Masuri menite sa imbunatateasca cunostiintele si sa consolideze potantialul uman.
2. Masuri menite sa restructureze si sa dezvolte capitalul fizic si sa promoveze
inovatia.
3. Masuri de teranzitie pentru Romania
1.1.1. Formare profesionala
1.1.2. Instalarea tinerilor fermieri
1.1.3. Pensionarea timpurie a fermierilor si lucratorilor agricoli
1.2.1. Modernizarea exploatatiilor agricole
1.2.2. Imbunatatirea valorii economice a padurii
1.2.3. Cresterea valorii adaugate a productiei agricole si forestiere
1.2.5. Imbunatatirea si dezvolterea infrastucturii legate de dezvoltarea si adaptarea
agriculturii si silviculturii
1.4.1. Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta
1.4.2. Infiintarea grupurilor de producatori
1.4.3. Furnizarea serviciilor de consiliere si consultanta pentru agricultori
Axa 2: Imbunatatirea mediului si a spatiului rural
Masuri:
1. Masuri privind dezvoltarea durabila a terenurilor agricole.
2. Masuri privind dezvoltarea durabila a ternurilor forestiere.
2.1.1. Sprijin pentru zona montana defavorizata
2.1.2. Sprijin pentru zone defavorizate altele decat zona montana
2.1.4. Plati de agro-mediu
2.2.1. Prima impadurire a terenurilor agricole
2.2.3. Prima impadurire a ternurilor neagricole
Axa 3: Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale
Masuri:
1. Masuri privind diversificarea economiei rurale
2. Masuri pentru imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale
3.1.2. Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi
3.1.3. Incurajarea activitatilor turistice
3.1.4. Renovarea si dezvoltarea satelor
Axa 4: LEADER
Masuri:
1. Masuri pentru implementarea strategiilor de dezvoltare locala
2. Masuri pentru implementarea proiectelor de cooperare inter-teritoriala si transnationala
3. Functionarea GAL (Grupurile de Actiune Locala), dobandirea de competente si
aniamrea teritoriala

40

4.1.1. Cresterea competitivitatii sectorului agricol si forestier. Promovarea potentialului

endogen al teritoriului
4.1.2. Imbunatatirea mediului si a spatiului rural. Imbunatatirea guvernantei locale
4.1.3. Calitatea vietii si diversificarea economiei rurale
4.3.1. Constructii de parteneriate public-private
4.3.2. Implementarea proiectelor de cooperare
Incepand cu anul 2010 se vor implementa urmatoarele masuri:
M 1.1.3. Pensionarea timpurie a fermierilor si a lucratorilor agricoli
M 1.1.4. Furnizarea serviciilor de consiliere si de consultanta pentru agricultori
M 2.1.3.+M 2.1.4. Plati Natura 2000 pentru terenul agricol + Plati Natura 2000 pentru
terenul forestier
M 2.2.3. Prima impadurire a terenurilor neagricole
M 3.4.1. Dobandirea de competente, animare si implementarea strategiilor
programelor de dezvoltare rurala si regionala cu cofinantare europeana
Cele 15 masuri ale fostului program SAPARD, cu cofinantare europeana, accesat in
perioada de preaderare 2000-2006 au fost grupate in patru axe de prioritati, iar programul a
demarat cu trei masuri, care vizau: prelucrarea si comercializarea produselor agricole si
piscicole (M-1.1.); imbunatatirea controlului de calitate sanitar-veterinar si fito-sanitar, precum
si cel al al protectiei consumatorului (masura ce s-a aplicat si in mediul urban), (M-1.2.);
dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale (drumuri de acces, alimentarea cu apa si
gaze naturale, canalizare), (M-2.1.).
Ulterior si in mod esalonat, s-au adaugat masurile care aveau ca obiectiv major
relansarea dezvoltarii economiei rurale locale: investitii in exploatatiile agricole (M-3.1.);
dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice (M-3.4.); infiintarea grupurilor de
producatori (M-3.2.); silvicultura (M-3.5).
In cele din urma, cinci masuri din cele mentionate au inregistrat o implementare mai
sustinuta: M-1.1.; M-2.1.; M-3.1.; M-3.4.; M-3.5.
Repartitia teritoriala a proiectelor implementate pe principalele trei masuri: M-3.1., M3.4 si M-2.1. arata o corelatie extrem de variata intre numarul acestora si tipul geografic de
habitat, pe de-o parte si categoria de zona rurala, pe de alta parte (tabelul nr.6, tabelul nr.7).
Fiecare din cele trei masuri de referinta (intre care M-2.1. are doua subdiviziuni: alimentarea cu
apa si canalizarea) este consemnata in cele doua tabele de sinteza prin numar de ordine: 1; 2; 3;
4.
Tabelul nr.6 Gradul de absorbtie a fondurilor structurale europene (SAPARD) pe tipuri de zone
rurale in jud.Tulcea
Tipul
de
habitat
uman
H-D/M/L

H-P/L sau
H-P/Cl

Delimitarea
administrativa

Zone mediu
def./subdez
v.
-

Zone mediu
fav./dezv.

Zone
fav./dezv.

1. Hamcearca

Zone
def./subdezv
.
1

2. Luncavita
3. Greci
Macin

2
3

4. Cerna
5. Jijila
1. Carcaliu
2. Turcoaia

1
2

4
5
-

41

Nr.
proiecte/mas
ura

1; -; -; 1; -; -; 1; -; -; 2; -; -; 1

3. Peceneaga
4. Ostrov
5. Daeni

6
7
-

1; -; -; 2; 7; -; -; 1; -; 1
-; -; -; 2; 3; -; 1

9.Valea Nucarilor
10. Sarichioi
11. Jurilovca
12.Ceam. de Jos
Babadag

9
10
11
12

2; 1; -; 1
-; -; -; 1
2; -; -; -

13. Baia
14. M. Kogalni.
15. M.Bravu

13
14
15

5; -; -; 1c
9; 1; -; 1; -; -; -

1. Grindu
2. I.C. Bratianu
3. Smardan
1. Dorobantu

1
-

2
-

3
-

1; -; -; -

2.Casimcea
3.Beidaud

2
3

-; -; -; 1
-; 1; -; -

4. Niculitel
5. Izvoarele
6. Nalbant
7. Ciucurova
8. Topolog

4
5
6
7
8

1; -; -; 1; -; -; 3; -; -; 1; -; -; 1; -; -; 1

9. Frecatei
10. Horia
11Slava Cercheza
12. Stejaru
1.Ceatalchioi
2. C.A.Rosetti
3. Chilia Veche
4. Pardina
5. Maliuc
6. Crisan
7 Sf. Gheorghe
8. Murighiol
Sulina

1
2
-

3
4
5
6
-

9
10
11
7
8

12
-

3; 1; -; 1; -; -; -; 1; -; 7; -; -; -; -; -; -; 1; -; -; 1; -; -; -; 1; -; 7; -; -; -; 1; -; 1; -; 1; 4; -; -

Isaccea
Tulcea
6. Somova
7. Nufaru
8. Mahmudia

H-L

H-C(P)

H-Cp(D)

3
4
5

2; -; -; 2; -; -; -

Tabelul nr.7 Gradul de absorbtie a fondurilor structurale europene pe tipuri de zone rurale in
jud. Constanta
Tipul
habitat
uman

de

Delimitarea
administrativa

Zone
def./subdezv
.

Zone mediu
def./subdezv
.

42

Zone mediu
fav./dezv.

Zone
fav./dezv.

Nr.
proiecte/mas
ura

H-C(P)/L

H-C (P)/l

H-C(P)/
Cnl

H-C(P)

1. Garliciu
2. Ciobanu
Harsova
3. Ghindaresti
4. Topalu
5. Seimeni
Cernavoda
6. Rasova
7. Aliman
8. Oltina
9. Lipnita
10. Ostrov
1 Mihai Viteazu
2. Istria
3. Sacele
4. Corbu
Navodari
Constanta
Eforie Nord
Eforie Sud
Techirghiol
5. Agigea
6. Tuzla
7. Unirea
Mangalia
8. Limanu

1
-

3
5

4
-

7
9
-

1
-

6
8
10
2
3
4

4; -; -; 5; -; -; 3; -; 1; 1; -; 1; 4; -; -; 1; -; -; 1; -; -; -

5
6
7

1; -; -; 4; -; 1; -; 4; 1; -

-; 2; 1; 1

1. Mircea Voda
2. Castelu
3. Poarta Alba
4. Valu lui Tr.
5. Cumpana
6. Lumina
1. Saraiu
2. Vulturu
3. Crucea
4. Silistea
5. Targusor
6. Cogealac
7. Pantelimon
8. Tortomanu
9. N. Balcescu
10. M. Kogal.
11. Ion Corvin
12. Dobromir
13. Deleni
14. Pestera
15. Adamclisi
Baneasa
Negru Voda
16. Independen.
17. Dumbraveni
18. Cerchezu
19. Mereni
20. Amzacea
21. Comana

6
11
12
13
-

1
2
3
4
5
14
15

1
2
6
9
-

3
4
5
6
8
10
-

1; -; -; 3; -; 1; 2; -; 1; 1; -; 1; 1; -; -; 1
1; 1; -; -; -; 1; -

16
17
18
19
20
21

43

-; 1; -; -

-; -; 1; -

1; -; -; 1
3; 2; 1; 2; -; -; 4; -; -; 3; -; -; -

2; -; -; 1; -; -; 2; -; 1; 2; -; 1; 1; 1; -; 1; -; -; 1
7; -; 1; 3; -; -; 3; -; -; -

22. Cobadin
23. Ciocarlia
24. Chirnogeni
25. Topraisar
26. Pecineaga
27. Albesti

23
25
26
27

22
24
-

4; -; 1; 2; -; -; 5; -; -; 1; -; 1; 1; -; 1; -

3.8 Politici, programe, msuri aplicate n scopul devoltrii social economice durabile in
Dobrogea
n vederea atingerii obiectivelor formulate administraiile publice locale trebuie s
axeze pe urmtoarele direcii strategice de dezvoltare:
1. Constructia, reabilitarea i renovarea a infrastructurii locale (politici programe
corelate cu axele Programului Operational Regional i alte programe nationale), astfel :
2. Dezvoltarea infrastructurii de transport i creterea gradului de accesibilitate att n
interiorul, ct i n exteriorul localitilor. mbuntirea calitii transportului de persoane i
mrfuri i modernizarea infrastructurii aferente. Aceasta presupune luarea n considerare a
urmtoarelor aspecte:
Infrastructura de transport i infrastructura publica urbana (inclusiv
pasaje) n i ntre localitile Dobrogei cu accent pe reabilitarea,
modernizarea, crearea fluidizarea i descongestionarea traficului.
Sistem de management integrat al traficului n municipiul Constana
Infrastructura publica urbana aferenta fluidizarii i decongestionarii
traficului in zonele aglomerate
3. mbuntirea serviciilor publice i dezvoltarea infrastructurii de baz care deservete
furnizarea acestora cu dezvoltarea infrastructurii de baz care deservete furnizarea serviciilor
publice:
Infrastructura publica de transport - amenajare/reamenajare, creare
conservarea, restaurarea i valorificarea durabil a patrimoniului cultural
inclusiv infrastructura conexa
Reabilitarea i cresterea atractivitatii turistice a Zonei Peninsulare a
municipiului Constanta
Patrimoniu arhitectonic i arheologic in Zona Metropolitana ConstantaReabilitare;
4. Dezvoltarea infrastructurii de baz care deservete furnizarea serviciilor publice:
Sisteme de alimentare cu ap i canalizare - reabilitare, extindere,
modernizare
Reabilitarea i modernizarea sistemelor centralizate de nclzire
5.Dezvoltarea infrastructurii de baz care deservete furnizarea serviciilor publice, prin:
Sistem de alimentare cu gaze naturale
Sistem de alimentare cu energie electrica
Promovarea utilizrii internetului i facilitarea accesului la internet
Crearea de zone publice wireless
6. Reducerea factorilor de poluare a mediului. Protectia i imbunatatirea calitatii
mediului, prin:

44

 mpdurirea i amenajarea de liziere n jurul zonelor rezideniale i a

zonelor industriale
Surse regenerabile de energie pentru cladirile publice din Zona
Metropolitana Constanta
Masuri active din planurile de actiune anexate hartilor de zgomot din
localitatile;
Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor i
reabilitarea siturilor contaminate;
Sisteme de colectare selectiva a deseurilor in Zona Metropolitana
Constanta;
nchiderea gropilor neconforme de deeuri;
Protectia i imbunatatirea calitatii mediului prin controlul poluarii
industriale i reducerea factorilor de poluare a mediului prin utilizarea
surselor regenerabile de energie;
Platforme industriale, terenuri degradate si/sau neutilizate -reabilitare,
ecologizare, amenajare;
Amenajarea terenurilor degradate i/ sau neutilizate din localitile
periurbane ale polului de cretere Constana i pregtirea lor pentru alte
activiti economice;
7. Consolidarea ofertei turistice a provinciei Dobrogea. Cooperare turistica
transfrontaliera, prin promovarea:
Dobrogea - produs turistic international;
Infrastructura turistica i de agrement - modernizare, dezvoltare,creare
Infrastructura
publica
urbana
din
zonele
turistice
reabilitare/reamenajare;
Infrastructura de transport-dezvoltare, modernizare;
Infrastructura sociala aferenta activitatii de turism creare structurilor de
sprijin pentru promovarea turistica a judeelor Constanta i Tulcea;
Promovarea agresiv a obiectivelor turistice cu caracter de unicat cel
putin pe plan european sau naional cum ar fi: bogia i varietatea vestigiilor
arheologice, naturale i a monumentelor istorice ce dau unicitate provinciei;
Promovarea in comun a Deltei Dunrii, a litoralului romanesc i
bulgresc al Marii Negre i dezvoltarea de produse turistice comune
Constanta-Dobrich prin:
Realizarea de pliante, hri, filme, spoturi i alte materiale
informative i de promovare turistic
Organizarea de spectacole, evenimente i activiti de promovare
a litoralului Mrii Negre
Conceperea unui brand comun pentru litoralul Mrii Negre i
promovarea internaional a acestuia prin intermediul diverselor
canale media.
Turismul aferent zonei de nord a provinciei este orientat pe patru mari direcii:
1. turism tiinific n Delta Dunrii pentru cei care doresc s culeag informaii
n vederea utilizrii lor n scopuri tiinifice
2. turism orientat spre partea istoric pentru cei care doresc s viziteze siteurile

45

arheologice
3. turism pentru grupuri organizate n Delta Dunrii pentru cei care doresc s
admire frumuseea acestei regiuni
4. turismul ecumenic favorizat de rara frumusete i unicitate a manastirilor din
zon.
n Tulcea exist instituii cu caracter de unicitate cum ar fi Institututul de Cercetri EcoMuzeale, care este format din :

Muzeul de tiine ale Naturii "Delta Dunrii";

Muzeul de Istorie i Arheologie;

Muzeul de Art;

Muzeul de Etnografie i Art Popular;

Muzeul de tiine ale Naturii "Delta Dunrii" - cunoscut i ca muzeu al

Deltei Dunrii, prezint cele mai importante specii de flor i faun
caracteristice principalului ecosistem din Rezervaia Biosferei Delta Dunrii,
care include i - acvariul, care pe lng speciile de peti, reptile i nevertebrate
acvatice specifice acestei zone, adpostete i cteva curioziti marine din
Oceanul Atlantic i Indian.
n acelai mod tipurile de turism practicate in sudul provinciei, in functie de potentialul
zone, pot fi considerate total diferite n raport cu cele din nord i sunt:
- turismul clasic cu modalitatile clasice de relaxare ale turistilor: plaja, hoteluri, terase,
etc. Turismul clasic este o component de masa i este influenat de conditiile atmosfericei de
dezvoltarea i diversificarea serviciilor oferite turistilor pentru petrecerea timpului liber
- turismul balnear cu mare notorietate datorat celor 5 mariu mari baze de tratament
balnear care exploateaza namolurile sapropelice i apele mezotermale sulfuroase (Techerghiol,
Sanatoriul Balnear Mangalia, Bazele de tratament din cadrul Complexelor Mangalia, Hotel
Hora i Balada - Saturn i Hotel Doina-Neptun)
- turismul de afaceri cu mare impact n promovarea produselor naionale i locale la
targurile expozitinale organizate n mod curent la Constana, Neptun, Eforie, Mangalia
- turismul cultural are drept scop promovarea ofertelor de agrement in vederea
evidentierii potentialului turistic al zonei. Principalele actiuni culturale demarate i organizate
de in ultimii ani, care au atras interesul turistilor i nu numai, devenite deja traditionale sunt:
Festivalul Callatis, Gala Tanarului Actor de la malul marii, Festivalul International Zile i
Nopti de Literatura, Lumina de la malul marii etc.
8. Dezvoltarea resurselor umane i a capacitatii administrative (politici programe
corelate cu axele Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane i POS
Dezvoltarea Capacitatii Administrative) cu accent pe mbuntirea structurii i procesului de
management in administraia public local.

Dezvoltarea unei administratii publice la nivel european

(Euroadministratie);

Sisteme de eficientizare i cresterea calitatii in administratia publica;

Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii i incluziunii sociale

9. Creterea adaptabilitii forei de munc;

Corelarea curicullei universitare i a programelor de formare i

perfecionare cu evoluia pieei forei de munc;

46


Promovarea msurilor active de ocupare prin desfurarea de cursuri de
formare profesional n domenii de activitate deficitare pe piaa forei de
munc;

Formarea profesional a categoriilor cu risc de a nu se integra pe piaa

forei de munc prin desfurarea de cursuri de formare profesional dedicate
urmtoarelor categorii: tineri care prsesc centrele de plasament; etnici romi;
persoane ocupate n agricultura de subzisten; persoane cu handicap; persoane
fr studii etc.;

Promovarea incluziunii sociale prin nfiinarea de consiliere vocaional

destinate asistenei diverselor categorii de persoane vulnerabile n procesul de
integrare pe piaa forei de munc, astfel:
- Desfurarea de programe de informare cu privire la combaterea
discriminrii pe piaa forei de munc;
- Desfurarea de programe de informare n rndul tinerilor cu privire
la alegerea carierei i orientarea profesional n funcie de previziunile
pietei de munc a Dobrogei;
- Desfurarea de programe pentru prevenirea abandonului colar;
- Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii i incluziunii
sociale;

Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii;

Diversificarea economiei rurale;

Zone dedicate dezvoltarii industriei agroalimentare i prelucrarii

produselor;

Structuri de promovare i sustinere a pisciculturii-crearea de noi

cresctorii i elestee cu diversificarea produciei de pete;
10. Cooperare economica transfrontalier. Dezvoltarea cooperarii transfrontaliere in
bazinul Marii Negre:

nfiinarea unui centru de cooperare economic n bazinul Mrii Negre;

Reteaua centrelor de expertiza in Bazinul Marii Negre;

Traditii culturale la Marea Neagra;

Meniul Marii Negre;

Croaziera la Marea Neagra;

nfiinarea bursei internaionale de mrfuri Marea Neagr ;

Dezvoltarea cooperarii transfrontaliere Romania Bulgaria prin

nfiinarea de centre transfrontaliere de afaceri i piee agroalimentare.
11. Creterea nivelului mrii va afecta n special locuitorii Dobrogei de nord. n
condiiile n care populaia din Dobrogea de Nord nregistreaz un spor natural 0 sau
negativ (scenariul B2), msurile de adaptare la consecinele schimbrilor climatice sunt
necesare. O mare parte dintre deciziile care influeneaz n mod direct sau indirect
adaptarea la schimbrile climatice se iau la nivel local. Tot la acest nivel sunt
disponibile cunotine detaliate referitoare la condiiile naturale i umane locale. n
consecin, un rol important l dein autoritile locale. Schimbrile de comportament n
cadrul societilor i comunitilor depind ntr-o mare msur de gradul de
contientizare a problemei. n Cartea Verde a Comisie Europenei ctre Consiliu se
precizeaz c la elaborarea programelor care beneficiaz de sprijin comunitar, statele
membre trebuie s ia n calcul activitile de adaptare. Acest lucru este n special valabil
47

pentru proiectele de infrastructur. Investiii care sunt optime n condiiile actuale nu

vor fi ns n mod necesar viabile din punct de vedere economic n contextul condiiilor
climatice viitoare sau dac se iau n calcul efectele acestora asupra ecosistemelor. De
aceea, investiiile pe termen mediu i lung ar trebui s fie imune la schimbrile
climatice.
12. n legtur cu impactul schimbrilor climatice asupra activitilor de transport,
prezentate n capitolul anterior, msurile de adaptare a sectorului de transporturi au n
vedere garantarea unei bune funcionri i a continuitii serviciilor oferite (OM
1170/29.09.2008). Adaptarea infrastructurii existente de transport la efectele
schimbrilor climatice presupune investiii considerabile suplimentare. Noua
infrastructur de transport, precum i mijloacele de transport trebuie concepute, nc din
faza de proiectare, pentru a fi reziliente la efectele schimbrilor climatice. Sunt necesare
n primul rnd asigurarea unui sistem de transport cu capabilitate ridicat de adaptare i
crearea posibilitii de alegere a unor mijloace de transport ecologice.
13. Conform Ghidului de adaptare la schimbrile climatice (2008), alte msuri de
adaptare ar trebui s vizeze:
-ntrirea structurii porturilor pentru a face fa furtunilor din ce n ce mai
puternice (de ex. prin folosirea stabilopozilor);
-revizuirea reglementrilor privind infrastructura, cum ar fi: drenarea apelor
pluviale, terasamente, drumuri, ci ferate, poduri, tuneluri;
-identificarea de rute alternative de transport;
-asigurarea proteciei reelei cilor de comunicaie pentru a rezista condiiilor
meteorologice extreme. n construcia drumurilor, trebuie asigurate suficiente poduri,
rigole i canale n cazul precipitaiilor intense i a inundaiilor;
-protejarea infrastructurii cilor ferate mpotriva eroziunii;
-nlocuirea cablurilor de suprafa cu cabluri subterane;
-promovarea unor tehnologii noi de mbracmini stradale (beton asfaltic sau
beton de ciment) i de execuie a stratului de rulare, pe baz de mixturi asfaltice
realizate cu bitum modificat pentru prentmpinarea deformaiilor permanente (datorate
creterii temperaturii) i asigurarea rezistenei la fisurare (datorat scderii
temperaturii);
-reducerea transportului rutier, n special a celui de marf prin mbinarea cu
celelalte tipuri de transport (feroviar, maritim, fluvial), promovarea transportului
intermodal;
-ncurajarea transporturilor alternative cu impact ct mai redus asupra mediului;
-mbuntirea cilor de rulare i fluidizarea traficului cu efecte de reducere a
consumurilor de combustibil i implicit de emisii de gaze cu efect de ser etc.
Pentru dezvoltarea economic durabil a sectorului transporturi pe teritoriul
Dobrogei, sunt necesare studii de evaluare a vulnerabilitii diferitelor sectoare de
transport la efectele schimbrilor climatice. Studiile publicate pn n prezent asupra
evoluiei unor fenomene de vreme sever asociate cu vnturi puternice (viscole, furtuni
pe mare) au abordat i aspecte legate de consecinele acestor fenomene n Dobrogea.
Din aceste studii se observ c transportul rutier i feroviar sunt vulnerabile n condiii
de viscol. Transportul maritim nregistreaz i el restricii pe timp de furtun sau viscol.
14. n domeniul energiei, este necesar creterea investiiilor n utilizarea surselor de
energie regenerabil, prin care s se utilizeze potenialul eolian pe care l deine

48

Dobrogea i totodat i creterea investiiilor n nlocuirea i modernizarea liniilor de

transport i distribuie a energiei electrice, avnd n vedere vechimea mare a acestora i
vulnerabilitatea lor n situaii meteorologice extreme, n special intensificri de vnt
nsoite de cderi de zpad, temperaturi sczute sau descrcri electrice.
Ca i n domeniul transporturilor, n Ghidul de adaptare la schimbrile climatice,
elaborat n 2008 se arat necesitatea elaborrii de studii privind evaluarea riscului
efectelor schimbrilor climatice pentru sectorul energetic n general i n special cu
privire la eventualele modificri n cererea i consumul de energie datorat fenomenelor
extreme.
15. n domeniul turismului, se impune protecia plajelor, care suport efectele
schimbrilor climatice, prin creterea nivelului mrii i eroziune costier. Plaja, ca
suport al activitii turistice impune msuri imediate de protejare. Msurile de adaptare
ar include refacerea plajelor afectate de eroziunea costier, interzicerea ridicrii de
construcii pe plaj sau n apropierea acestora, precum i n zonele expuse la riscuri
naturale, sporirea msurilor de protecie mpotriva dezastrelor naturale construirea
infrastructurii turistice i a staiunilor mai departe de coast, diversificarea formelor de
turism care pot fi practicate n staiunile de litoral (de ex. turism de afaceri).
16. Pentru prevenirea efectelor schimbrilor climatice asupra strii de sntate a
populaiei este necesar colaborarea ntre autoritile competente n vederea promovrii
unor programe de intervenie operativ n cazul manifestrii unor evenimente
meteorologice extreme. Episoadele de vnturi puternice se nregistreaz n special iarna
i sunt asociate cu valuri de frig. Consecinele unor astfel de fenomene n Dobrogea
(persoane decedate) arat necesitatea reducerii mortalitii i morbiditii prin
implementarea unor programe de intervenie n astfel de situaii.
17. Creterea nivelului mrii va afecta infrastructura, locuinele i va crea probleme
legate alimentarea cu ap potabil.
4. CONCLUZII
1. Concluzii privind unele direcii prioritare ale dezvoltarii durabile in Dobrogea:
mbuntirea calitii transportului de persoane i mrfuri i modernizarea
infrastructurii aferente;
Fluidizarea i descongestionarea traficului, mai ales n Zona Metropolitan Constana;
Creterea atractivitii socio-economice a domeniului public in aria de influenta a
polului de crestere Constanta;
Dezvoltarea infrastructurii de baz care deservete furnizarea serviciilor publice;
Dezvoltarea i imbunatatirea serviciilor de sanatate publica i a infrastructurii specifice;
Dezvoltarea i imbuntirea infrastructurii serviciilor sociale i a celor comunitare;
Dezvoltarea infrastructurii educationale, cu accent pe prevenirea abandonului colar i
promovarea incluyiunii sociale ntr-un climat normal;
Creterea gradului de siguran a ceteanului i ordine public;
Creterea capacitii de prevenire, intervenie i monitorizare a situaiilor de urgen;
Conservarea, restaurarea, promvarea i valorificarea durabila a patrimoniului cultural,
asigurnd inclusiv infrastructura conexa;
Consolidarea ofertei turistice bazat pe dezvoltarea serviciilor i evidenierea zonelor
considerate unicat pe plan mondial;

49

Dezvoltarea infrastructurii de baz care deservete furnizarea serviciilor publice;

Reducerea factorilor de poluare a mediului cu dezvoltarea sistemelor de management
integrat al deseurilor i reabilitarea siturilor contaminate;
Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecia naturii;
Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale n zonele cele
mai expuse la risc;
Creterea eficienei energetice n contextul combaterii schimbarilor climatice
Conservarea durabila a resurselor naturale i valorificarea turistica a acestora;
Promovarea cooperrii turistice transfrontaliere;
Reducerea factorilor de poluare a mediului prin utilizarea surselor regenerabile de
energie;
Valorificarea siturilor industriale poluate i neutilizate i pregatirea acestora pentru noi
activitati;
Dezvoltarea infrastructurii de baz care deservete furnizarea serviciilor publice
Promovarea utilizrii internetului i facilitarea accesului la internet i dezvoltarea
serviciilor de tipul e-administraie;
Imbunatatirea accesului pe piata a sectorului tertiar i a acelor activitati economice care
genereaza valoare adaugata mare;
Dezvoltarea unei administratii publice la nivel european;
Creterea adaptabilitii forei de munc;
Diversificarea economiei rurale prin identificarea surselor eficiente de generare a
nivelului de trai;
Dezvoltarea cooperarii transfrontaliere in bazinul Marii Negre;
Dezvoltarea cooperarii transfrontaliere Romania Bulgaria.
2. Indiferent dac avem n vedere aspecte ale modului de via sau aspecte ale spiritualitaii,
este usor decodificabil faptul c n definirea caracteristicilor unui ecosistem, un rol important l
are agentul uman. n dialogul su cu natura, omul a demonstrat marea sa disponibilitate de a se
adapta la mediu i nu ntmpltor sintagma "relaia om - mediu" a devenit un loc comun.
Decodificarea oricarui fapt de cultur aparinnd oikumenei dobrogene include un
studiu comparativ n care analiza detaliilor i comparaia capat valoare de dominant a unei
cercetri socio-etnologice cu totul deosebite. Orice aspect al vieii tradiionale al fiecarei etnii
trebuie privit i analizat n raport cu dezvoltarea social, cu secvena de timp pentru care se face
cercetarea, cu nsi istoria mentalitii etnice respective.
Istoria si dinamica vieii sociale, manifestrile la nivel mental n acest areal - n decursul
timpului - permit s considerm i s definim zona drept zon de acceptare etnica, ceea ce
implica anumite caracteristici:
conlocuire comprehensiv;
receptare etnocultural;
social intercultural deschis.
Aceste caracteristici ale zonei de acceptare etnic, ce devin totodata fenomene ale
coetnicitaii n spatiul Dobrogei,
modalitile de convieuire, evoluia socio-istoric i
economic a teritoriului comun de locuire:
similitudini;
diferene;
aculturaie;

50

 interferene;
asimilare.
Aceste aspecte relevante ne permit s urmrim problematicile ce stau n atenia
etnologului sau a sociologului, ntr-o zon care s-au interferat, n timp, diferite culturi ce s-au
manifestat n procente difereniate, elementul romnesc constituindu-se ca o dominant i
permanent.
O consecin a modificrii geo-climatice asupra dobrogenilor este reprezentat de
ritmul cotidian de via mai alert decat al altor zone . Dac locuitorii zonelor montane sunt
recunoscui pentru calmitatea lor, dobrogenii sunt cei ce echilibreaz balana ecosistemului n
favoarea unei viei mai rapide. Un studiu a artat c in partea de N-V a rii sunt dominante
cursurile de dans clasic (vals, tango) in timp ce in partea de S-E a rii supremaia o dein
cursurile de dans mult mai rapid (salsa, samba), ceea ce definete temperamentul zonal.
3. Concluzionm, afirmnd c urmatoarele caracteristici psihosociale sunt specifice locuitorilor
Dobrogei:
1. - modelul panic de convieuire a etniilor (pstrandu-se limba, portul, religia, tradiiile);
2. turismul, agroturismul pentru Marea Neagra i Delta Dunrii sunt specifice intregii zone;
3. pescuitul si apicultura ocupaii ale localnicilor din partea de nord a Dobrogei;
4. navigatul, meserie specifica zonei, duce la modificarea structural a familiei;
5. clima zonala contribuie la ritmul alert de via al temperamentalilor dobrogeni.

BIBLIOGRAFIE
1. Rotariu, T.,(2009), Demografia i sociologia populaiei. Structuri i procese
demografice, Polirom Iai, p. 50
2. Rotariu, T., (2010), Studii demografice, Polirom Iai, p. 212
3. Mndru, O., (2008) Culegere de geografie, C.D.Press, p. 92
4. Doise, Willem (1996), Psihologie social experimental, Polirom Iai, p. 137
5. Vespremeanu E., (1987), Probleme de geomorfologie marina, Universitatea din
Bucureti
6. Vespremeanu, E., (2004), Geografia Marii Negre, Editura Universitatii din Bucuresti
*** Institutul de etnografie i folclor Constantin Briloiu Atlas Etnografic Romn
*** Institutul de cercetri Eco-Muzeale Tulcea (2008), Studii privind aspecte istorice i
etnografice ale comunitailor locale din Delta Dunrii

51