Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins:
CORIDOARE PAN-EUROPENE
Ca urmare a deschiderii
fostului bloc estic la nceputul anilor
1990, au avut loc o serie de Conferinte
de Transport Pan-European, cu scopul
de a identifica necesitatile de dezvoltare
a infrastructurii de transport n Europa
de Est, si a crea o strategie ce urma sa
integreze sinergic toate retelele de
transport din Europa largita.
n urma primei Conferinte de
Transport Pan-European (Praga, 1991)
s-a ajuns la concluzia ca n rezolvarea
problemelor de transport accentul
trebuie pus pe o abordare avnd ca
centrala ideea de coridor. n cadrul celei
de-a doua conferinte (Creta, 1994) s-au
definit noua coridoare de transport - asa
numitele Coridoarele Helsinki sau
Coridoare Pan-Europene. Acestea au
fost recunoscute ca principalele artere de
transport din Europa de Est, si s-a
subnteles faptul ca investitiile n infrastructura de transport trebuie realizate prioritar de-a lungul
acestor coridoare.
Ca urmare a lobby-ului facut de tarile balcanice pentru o conexiune mai buna ntre
Europa de Vest si Balcani, la a treia conferinta (Helsinki, 1997) a fost adaugat un al zecelea
coridor retelei, marind conectivitatea zonei balcanice. De asemenea, la a treia conferinta au fost
definite patru Zone de Transport Pan-European ce acopera bazine maritime: zona Marii Negre,
zona Barents - Euro Arctica, Marile Adriatica / Ionica si zona Mediterana.
Rolul celor zece coridoare este de a crea legaturi ntre Europa de Vest si Europa de Est,
ct si ntre statele din Europa de Est. Fiecare coridor are o componenta rutiera si una feroviara, cu
exceptia Coridorului VII, care este reprezentat de segmentul de Dunare n aval de Viena.
Coridoarele formeaza o retea ce se ntinde de la vest (punct extrem: Nrnberg) la est (punct
extrem: Nijni Novgorod) si de la nord (punct extrem: Helsinki) la sud (punct extrem: Salonic).
Coridoarele pot fi clasificate ca orientate aproximativ nord-sud (I, V, VI si IX) sau vestest (II, III, IV, VII, VIII si, discutabil, X). Reteaua TEM a fost punctul de plecare n definirea
Coridoarelor Helsinki, nsa reteaua Coridoarelor Pan-Europene acestea acopera mai multe tari
dect reteaua Autostrazii Trans-Europene.
Densitatea retelei variaza semnificativ, regiunile de vest si sud avnd o densitate mai
mare dect cele de nord si est. Cea mai mare "pata alba" a retelei este formata din partea nordica a
Romniei si partea de sud-vest a Ucrainei. Aceasta zona este marginita de Coridorul V (la vest),
Coridorul IX (la est), Coridorul III (la nord) si Coridorul IV (la sud).
din totalul accidentelor fatale sunt cauzate de pietoni. Astfel, trebuie delimitate n cadrul
reelei naionale zonele de trafic intens pietonal. Sunt necesare variante de ocolire pentru
decongestionarea traficului, mbuntirea soluiilor pentru trecerile de pietoni, iar o atenie
sporit trebuie acordat managementului traficului.
- reteaua de cai navigabile se situeaza in intregime in partea de sud si sud-est a Romaniei cu o
densitate de 6,5 km/1000 kmp; lungimea retelei este de 1.779 km din care 1.075 km Dunarea
navigabila internationala, 524 km bratele navigabile ale Dunarii si 91 km cai navigabile
artificiale (canalele Dunare-Marea Neagra si Poarta Alba-Navodari); in reteaua de cai navigabile
interioare si Marea Neagra sunt integrate 35 porturi din care 3 porturi maritime, 6 porturi fluviomaritime si 26 porturi fluviale. Porturile romanesti dispun de cca. 49.000 m constructii
hidrotehnice pentru acostarea navelor, din care 18,1 % cu o vechime mai mare de 50 ani, care
necesita urgente lucrari de reconstructie. Transportul fluvial i maritim este dominat de
transportul de marf, la nivelul anului 2011, traficul de mrfuri pe Dunre reprezentnd 9% din
volumul total al transporturilor de mrfuri pe teritoriul Romniei. Mrfurile cele mai tranzitate cu
ajutorul trasnportului naval au fost produsele agricole (41%), minereuri metalifere i produse de
minerit, exploatare de carier (50,2%). n ceea ce privete tipul navelor utilizate, convoaiele de
barje reprezint 90%, iar navele cargo doar 10%. Distribuia este invers n cazul transportului pe
Rin, care asigur limi i adncimi mai mari pentru navigaie, ce permit un flux de nave fluviale
de capacitati mari. Timpii de transport pentru mrfuri sunt lungi, ceea ce face neatractiv acest
mod de transport n comparaie cu celelalte moduri de transport. Astfel, se estimeaz c numai
4% din potenialul de transport al fluviului Dunrea este exploatat.
Fluviul Dunrea are o lungime de 1.085 km pe teritoriul Romniei, ceea ce nseamn
aproximativ 44,4% din ntregul enal navigabil al Dunrii. Canalele Dunre Marea Neagr i
Poarta Alb Midia Nvodari asigur conexiunea rapid a Dunrii cu Marea Neagr, principala
surs/destinaie a traficului fiind Portul Constana. Portul Galai este cel mai mare port fluviomaritim din Romnia, nregistrnd un trafic de 3,5 mil. tone n 2011 reprezentnd i o alternativ
la utilizarea Canalului Dunre Marea Neagr ctre Portul Contana. Portul Galai este a doua
poart maritim de acces la Marea Neagr. Acest port are conexiuni la infrastructura rutier i
feroviar de transport (cale ferat cu ecartament larg 1.524 mm i cale ferat cu ecartament
normal 1.435 mm) realiznd la grania de Est a Uniunii Europene interoperabilitatea ntre dou
sisteme feroviare, sistemul european i sistemul estic. Acest fapt ce poate constitui un punct forte
pentru Portul Galai, n atragerea prin Romnia a traficului de mrfuri de pe coridoarele
Eurasiatice. Portul are potenial de cretere att pentru import/export dar mai ales pentru traficul
de tranzit marf.
Portul Constana este cel mai important port maritim al Romniei, avndo suprafa de 3.926 ha.
Lungimea cheiului este de 30 km, de-a lungul cruia exist 152 de dane (dintre care140 sunt
operaionale). Portul beneficiaz de conexiuni cu Dunrea, prin Canalul Dunre Marea Neagr,
cu autostrada A2 i cu linia de cale ferat. Portul dispune de un terminal de containere n zona de
sud, fiind declarat zon liber din anul 2007. n anul 2011, traficul de mrfuri n Portul Constana
a reprezentat 12% din volumul total al transporturilor de mrfuri pe teritoriul Romniei.
- reteaua aeriana este constituita din spatiul aerian al Romaniei in care se definesc rute aeriene
functie de fluxurile de trafic coordonate la nivel european de catre EUROCONTROL.
Spatiul aerian al Romaniei, respectiv caile aeriene, sunt folosite atat pentru survol in
conditiile asigurarii serviciului de control si dirijare a traficului aerian cat si pentru decolarea si
aterizarea pe aeroporturile romanesti, acestea fiind astfel conectate cu aeroporturile din intreaga
lume.
Sistemul de aeroporturi din Romania este format din 17 aeroporturi, din care 4 sunt
deschise traficului intern si international de calatori si marfuri si 13 sunt cu specific deosebit, de
interes local. Aeroportul International Bucuresti-Otopeni este aeroportul principal al Romaniei
prin care se desfasoara 75 % din traficul international de calatori si marfa al tarii noastre.
Aeroporturile au fost construite in perioada 1921-1972 si reamenajate/reechipate gradual
in perioada 1962-1980, fiind in mare masura necorespunzatoare cerintelor impuse de zborul
anumitor tipuri de aeronave.
In ultima perioada, atat in sectorul aeroportuar cat si in cel de dirijare a traficului aerian
(inclusiv de informare aeronautica si meteorologica) s-a realizat un numar important de lucrari
de reparatii capitale (piste si echipamente de balizaj), modernizari servicii trafic (centre de
control aerian in Arad, Bucuresti, Constanta) si s-a achizitionat o serie de mijloace si
echipamente pentru intretinerea pistei si servicii conexe.
Transportul aerian reprezint doar 0,36% din transport naional de pasageri. Raportat la
numrul de locuitori, media este de 0,5 pasageri/locuitor, n timp ce la nivelul UE-27 media este
de 1,6 pasageri/locuitor. Se constat concentrarea traficului de pasageri pe Aeroportul Henri
Coand Bucureti (7 mil. pasageri). Pe locul al doilea, cu 1,035 mil. pasageri se situeaz
Aeroportul Avram Iancu din Cluj, n timp ce aeroportul Traian Vuia din Timioara se afl pe
locul al treilea. Aeroporturile din Bucureti i Timioara sunt amplasate pe reeaua TEN-T
central.
Legatura
Situatia
Finantare
Cresterea capacitatii
traficului
Reabilitarea si
modernizarea
autostrazii existente
carosabilul a fost
largit la 10 m doar
ptr BucurestiUrziceni
limitata
(fara largire)
Timisoara-Lugoj
limitata
(fara largire)
construc. noua (2x1
benzi)
Carosabil largit la 4
benzi pe sectiunea
Craiova-Filiasi
constructie noua
(2x1 benzi)
Construirea de drum
ocolitor la Craiova
CORIDOR IX: Albita-Marasesti-Bucuresti-Giurgiu
limita judetului
Reabilitarea drumului PRD
Galati-Marasestinational existent
(etapele 1,2 si 3)
Urziceni-Bucuresti
carosabilul a fost
largit la 10 m
Bucuresti-Giurgiu
Carosabil largit la 4
benzi 2x2
construc. noua (2x1
benzi)
LEGATURI ADITIONALE
Timisoara-Moravita Reabilitarea drumului PRD
national existent
(etapa 1)
limitata
(fara largire)
Craiova-Bucuresti
limitata
(fara largire)
Bors-Oradea-ClujTurda-Sebes
limitata
(fara largire)
Siret-SuceavaSabaoani-BacauMarasesti
Largirea drumului la
10 m
Halmeu-Zalau
Limitarea (nu
largirea)
Ar fi trebuit s-i
joace rolul de prghie a
programului anticriz i s
dea oxigen economiei. Dar
cifrele pentru investiii din
ultimii ani de turbulene
economice nu au artat un
proces ncurajator din partea
statului. Guvernele care s-au
perindat la putere nu au dat
drumul suficient de mult la
cheltuielile de investiii sau
au cheltuit bani ineficient.
Romnia continu s aib cea
mai slab infrastructur din
Uniunea European. i
economia a revenit n
recesiune tehnic.
Cheltuielile de capital, adic investiiile fcute de stat, au fost pe o tendin descendent
n ultimii ani, comparativ cu vrful atins n 2008, de 26,7 mld. lei. Banii destinai investiiilor au
devenit, din pcate, instrumentul prin care s-au diminuat cheltuielile bugetare, buffer-ul de unde
s-au fcut ajustri pentru a salva intele de deficit bugetar agreate cu partenerii financiari
internaionali. n 2013 guvernul a investit numai 18 mld. lei de la buget, pentru ca n primul
semestru din acest an s cheltuiasc 7,15 mld. lei, cu aproape 33% mai puin dect n primele
ase luni de anul trecut. Practic, cheltuielile de capital au nregis-trat n prima jumtate a acestui
an o performan foarte slab, respectiv un grad de realizare de doar 70% fa de nivelul
programat.
Lucrrile de infrastructur de transport care ar fi trebuit s asigure relansarea sectorului
construciilor nu au nceput n prima jumtate a anului. Un exemplu este autostrada Comar-nic
Braov, prima osea construit n concesiune de statul romn, care are investitori privai de mai
bine de jumtate de an, ns contractul de concesiune a rmas n ateptare. Un alt exemplu este
centura de sud a Capitalei, unde statul a reziliat trei contracte de construire nche-iate nc din
2008, pe care ns nu s-a lucrat din cauza lipsei de finanare.
Cheltuielile to-tale pentru investiii care includ, pe ln-g cheltuielile de capital, i sumele
afe-rente programelor de dezvoltare finanate din surse interne i externe au fost n primul
semestru de 9,6 mld. lei, cu aproximativ 20% sub nivelul din primele ase luni de anul trecut.
Scderea cheltuielilor totale de investiii din primul semestru, de circa 20%, este una foarte
puternic. Cred c aceast evoluie a fost determinat de doi factori. Pe de-o parte, a fost
motivat de nevoia de ajustare a cheltuielilor pentru a rmne n inta de deficit bugetar avnd n
vedere colectarea slab a veniturilor. Pe de alt parte, ajustarea cheltuielilor de investiii a fost
determinat i de o lips de proiecte finanate att din fonduri europene, ct i din resurse
interne, consider Ionu Dumitru, eful Consiliului Fiscal.
Cu ce explicaii a venit Ministerul Finanelor? A invocat faptul c fr plata arieratelor
din 2013, cheltuielile de investiii din primele ase luni ale anului 2014 ar fi n cretere fa de
perioada similar a anului trecut. n primele 6 luni ale anului 2013 s-au pltit arierate ale
Companiei Naionale de Autostrzi i Drumuri Naionale n sum de circa 2 miliarde lei, precum
i arierate ale administraiilor locale din mprumuturi din trezorerie n sum de 800 milioane de
lei
Analiznd sumele destinate investiiilor la nivel regional, se constat c au fost ani n care
Rom-nia a avut cea mai mare alocare (att ca procent din PIB, ct i ca procent din veniturile
bu-ge-tare, standarde ESA 95) pentru in-ves-tiii publice n comparaie cu rile din UE 27. Cu
toate acestea, rezultatele n ter-meni de mbuntire a calitii infra-structurii au fost modeste.
Cu cheltuieli de capital mai mici, unele ri pre-cum Polonia, Ungaria sau Bulgaria au ajuns s
aib infrastructur de o calitate mai bun, dup cum a remarcat i Consiliul Fiscal.
Este adevrat c nu toate investiiile pot s fie realizate din bani de la buget, un rol important
avndu-l atragerea de fonduri europene. Dar i la absorbia fondurilor europene evoluia
guvernanilor romni a fost dezamgitoare. Au fost perioade n care, pe hrtie, guvernele au avut
programe, ns n realitate investiiile statului au rmas la pmnt. Cu toate c de la investiiile
statului s-a ateptat ieirea din criz, banii nu s-au dus n economie.
important ramificaie de la Munchen ctre Praga, Zilina, Kosice la grania cu Ucraina. Este
principala legtur de la est la vest ntre rile europene, pn la Marea Neagr;
Coridorul Orient/East-Med, care strbate Europa de la nord-vest la sud-est i
asigurlegturile Europei centrale cu Marea Nordului, Marea Baltic i Marea Mediteranean.
n Romnia, n conformitate cu prevederile Regulamentului nr. 1315/2013 privind liniile
directoare pentru dezvoltarea Reelei Trans-Europene de Transport, TEN-T central cu orizont de
realizare 2030 include:
Sectorul navigabil al Dunrii pn la Sulina i prin canalele Dunre-Marea Neagri Poarta
Alb- Midia Nvodari pn la Constana, incluznd porturile Drobeta Turnu Severin, Calafat,
Giurgiu, Cernavod, Galai i Constana;
Liniile de cale ferat: Bucureti Giurgiu; Ploieti Buzu Bacu Suceava; Arad Sebe
Turda Cluj-Napoca Suceava; Arad Timioara Dr. Turnu Severin Craiova Bucureti;
Craiova Calafat; Bucureti Ploieti Buzu Suceava Vicani i Pacani Iai;
Cile de transport rutier: Ndlac - Arad Timioara Lugoj Sebe Sibiu Piteti
Bucureti (centura Bucureti) Constana; Timioara Lugoj Drobeta Turnu Severin - Calafat
Craiova Bucureti; Timioara Moravia; Bucureti Ploieti Buzu Bacu Suceava
grania cu Ucraina (Siret); Sebe Turda Trgu Mure Trgu Neam Iai grania cu
Republica Moldova (Ungheni); Bucureti - Giurgiu;
Aeroporturile Bucureti Henri Coand i Timioara Traian Vuia;
Porturile Drobeta Turnu Severin, Calafat, Giurgiu, Cernavod, Galai i Constana;
Terminale intermodale rutier-feroviar: Bucureti, Timioara, Craiova.
n vederea conformrii sistemului de transport naional la politica european n domeniu,
dar i pentru completarea politicii europene cu prioriti specifice nevoii de dezvoltare naionale
n domeniu, n prezent, Romnia elaboreaz Master Planul General de Transport (MPGT) pentru
perioada pn n 2020 i 2030. MPGT are o abordare multimodal a modelrii i investiiilor n
domeniul transporturilor, n scopul justificrii interveniilor n acest sector. MPGT va rspunde
cerinelor privind condionalitile ex-ante aplicabile sectorului transport n cadrul OT7,
rspunznd criteriilor definite de ctre serviciile Comisiei Europene. Dei concluziile MPGT vor
deveni disponibile n iulie 2014, elaborarea Acordului de Parteneriat i a Programului
Operaional Infrastructur Mare au luat n considerare rapoartele intermediare care semnaleaz
problemele caracteristice sectorului.
V.Venetia-Trieste/Koper-Ljubljana-Budapesta-Uzgorod-Lviv
-ramura A: Bratislava-Zilina-Kosice-Uzgorod
-ramura B: Rijeka-Zagreb-Budapesta
-ramura C: Ploce-Sarajevo-Osijek-Budapesta
VI. Gdansk-Grudziadz/Varsovia-Katowice-Zilina
-ramura A: Katowice-Ostrava-Coridor IV
VII. Dunarea: Dunarea, cu bratul Sulina si Canalul Dunare-Marea Neagra
VIII. Durres-Tirana-Skopje-Sofia-Varna
IX. Helsinki-St.Petersburg-Moscova-Pskov-Kiev-Ljubasevka-Chisinau-BucurestiDimitrovgrad-Alexandroupolis
-ramura A:Odessa-Ljubasevka
-ramura B:Kiev-Minsk-Vilnius-Kaunas-Klaipeda/Kaliningrad
X. Salzburg-Ljubljana-Zagreb-Belgrad-Nis-Skopje-Veles-Salonic
-ramura A: Graz-Maribor-Zagreb
-ramura B: Budapesta-Novi Sad-Belgrad
-ramura C: Nis-Sofia-coridor IV spre Istanbul
-ramura D: Veles-Bitola-Florina-Via Egnatia
Zonele Pan-Europene de Transport sunt:
Zona Pan-Europeana de Transport a Marii Negre;
Zona Pan-Europeana de Transport Arctic-Barents;
Zona Pan-Europeana de Transport Marea Mediterana;
Zona Pan-Europeana de Transport Marea Ionica-Adriatica.
Romania este traversata de coridoarele IV (Berlin/Nurenberg-Praga-Budapesta-AradBucuresti-Constanta-Istanbul-Salonic, VII (Dunarea, cu bratul Sulina si Canalul Dunare-
- cresterea capacitatii pe anumite sectiuni ale coridoarelor paneuropene de transport IV, VII, IX si
continuarea lucrarilor pentru realizarea retelei TINA, in vederea asigurarii interconectarii si
interoperabilitatii intre rute si moduri de transport;
- interconectarea cu coridorul TRACECA;
- promovarea tehnologiilor de transport ecologice;
- integrarea drumurilor de interes local in reteaua de infrastructura nationala.
Programele/proiectele care sustin realizarea obiectivelor specifice au in vedere si
relansarea activitatii constructorilor si furnizorilor de materiale, echipamente si instalatii din
Romania, in beneficiul atat al utilizatorilor cat si al consumatorilor finali.
Pe moduri de transport, se are in vedere:
- in transporturile rutiere:
- dezvoltarea programelor de reabilitare a drumurilor europene si nationale cu accent pe
sectiunile situate pe traseele coridoarelor paneuropene de transport IV si IX:
- lucrri de reabilitare a drumurilor nationale cuprinse in:
- etapa a II-a - 694 km si program de sigurant rutier si dezvoltare institutional;
- etapa a III-a - 550 km;
- etapa a IV-a - 654,5 km;
- etapa a V-a - 863 km;
- etapa a VI-a - 627,7 km;
- etapa a VII-a - 824,7 km;
- etapa a VIII-a - 527,5 km;
- etapa a IX-a - 524 km;
- etapa a X-a - 504 km;
- etapa a XI-a - 543 km;
- etapa a XII-a - 471 km;
- etapa a XIII-a - 558 km;
- etapa a XIV-a - 568 km;
- etapa a XV-a - 604 km.
- continuarea programului de reabilitare, constructii autostrazi si modernizare a infrastructurii
situate pe traseele coridoarelor IV si IX:
- autostrada Bucuresti-Ploiesti-Brasov
- autostrada Bucuresti-Constanta: Tronsonul Bucuresti - Fundulea - Lehliu - Fetesti - Cernavod
Bibliografie:
1. Ec.europa.ro
2. Old.mt.ro/Geostrategia cailor de transport
3. Businessmagazin.ro/analize/transport/servicii financiar
4. Fonduri-ue.ro