Standardul video - MPEG

1.MPEG

1.1 Informatii generale

MPEG este un comitet international de standardizare, rolul comitetului fiind de a
standardiza compresia datelor audio si video.Initial s-a pornit de la metode de compresie
video de pentru rate de 1.2 Mbps, mediu de stocare fiind CD-ROM-ul.Standardele MPEG
sunt in prezent cele mai utilizate instrumente pentru compresia audio-video de inalta calitate.
[2]
Moving Picture Experts Group sau prescurtat MPEG a fost infiintat la inceputul
anului 1988 in luna ianuarie.A fost creat de ISO avand ca scop formularea unui set de
standard legate de aplicatii multimedia , aplicatii care presupun folosirea de video si sunet,
rezultatul fiind format dintr-un set de standard care se refera la inregistrarea sau transmiterea
fluxurilor audio si video integrate.[1]
Cele mai importante aplicatii care au condus la dezvoltarea standardelor de compresie
MPEG sunt urmatoarele:

Capacitatea de stocare pe disk

Transmisia semnalului video digital
Transmisia comutata a datelor video digitale
Televiziunea de inalta definitie
Aplicatii multimedia.

Strategiia folosita de MPEG pentru a standardiza compresia audio-video cuprinde

cateva principii importante si anume : un stream MPEG, un codor MPEG, un decodor
MPEG, un codor si un decodor MPEG bun.
Un stream MPEG este un sir care respecta toate reguliile sintactice si semantice date
de MPEG.
Un codor MPEG este acel codor care produce un stream MPEG.
Un decodor MPEG este un decodor care decodeaza toate stream-urile MPEG.
Un codor MPEG bun este un codor care genereaza un stream MPEG cu o rata de
compresie cat mai ridicata.
Un decodor MPEG bun este acel decodor care proceseaza in conditii bune datele
audio-video la dispozitivele de redare, si care poate corecta o parte din eventualele erori
aparute in stream-ul MPEG.
Principalul avantaj al standardului MPEG, in comparatie cu alte standarde de codare
audio si video , este ca fisierele MPEG sunt mult mai mici pentru aceasi calitate. Acest lucru

se datoreaza faptului ca standardul MPEG utilizeaza tehnici de compresie foarte sofisticate.

[3]

1.2 Standardul MPEG-1

Standardul MPEG-1 a aparut in anul 1993..Standardul este utilizat pentru imagini
video in miscare care sunt stocate pe un CD-ROM. Acest format asigura o compresie de 52:1
si un debit de informatie sau rata de bit de pana la 1,5 Mbit/s.Imaginiile si sunetele sunt
transformate intr-un sir de date bine definite.Standardul se foloseste pentru rezolutii de 352 x
240 la 30 Hz sau 352 x 288 la 25 Hz.[1]Standardul este format din urmatoarele 5 partii:

Sisteme (stocare si sincronizare de video, audio si a altor date)

Video (continut video comprimat)
Audio (continut audio comprimat)
Efectuarea testelor de conformitate
Software de referinta [4][5]

1.3 Standardul MPEG-2

Standardul MPEG-2 a aparut in anul 1995 fiind utilizat ca standard de baza in
televiziunea digitala fiind capabil sa realizeze compresia semnalului TV digital de la 270
Mbit/s la2-6 Mbit/s, deci aproximativ 200:1.Semnalul audio digital este compresat de la o
rata de bit de 1,5 Mbit/s la (100-400)kbit/s.In cazul televiziunii digitale standard este capabil
de a realiza o compresie la o rata de bit de (3-15)Mbit/s iar in cazul televiziunii de inalta
definitie rata de bit ajunge la (15-30)Mbit/s.[4]
In comparatie cu standardul MPEG-1 comprima inclusiv imaginile intretesute, este
mult mai elaborate si are mult mai multe component.Standardul contine procedure de control,
testare si identificare.In partea de video are o rezolutie mai buna si anume 10 biti pe pixel, in
comparatie cu cei 8 biti pe pixel pe care ii are standardul MPEG-1.MPEG-2 este standard
industrial pentru video DVD si o parte pentru sistemele broadcast pentru satelitii de
televiziune.[1]

1.4 Standardul MPEG-4

Standardul MPEG-4 a aparut in anul 1998 fiind superior standardului MPEG-2.A fost
conceput luandu-se in considerare succesul inregistrat in domeniile:televiziune
digitala,aplicatii gracige interactive si continut multimedia interactiv.Standarul pune la
disopzitie elemente tehnologice standardizate necesare producerii, distribuirii si accesului la
continut in cele trei domenii.MPEG-4 este destinat televiziunii digitale interactive, asigurand
o compresie mai mare de 200:1.Standardul ofera urmatoarele functii:

Imbunatatirea eficientei de codificare pe MPEG-2

Abilitatea de a codifica date mass-media mixte (video, audio, vorbire)
Eroare de elasticitate pentru a permite transmisia robust
Abilitatea de a interactiona cu scena audio-vizuale generate la receptor.

In continuarea standardului MPEG-4, s-a inceput dezoltarea standardului MPEG-7 in

octombrie 1996.Este cunoscut si sub numele de Interfata de descriere a continutului
multimedia standardul are drept scot descrierea datelor multimedia astfel incat sa permita un
grad de interpretare a sensului informatiei, care sa poate fi transmisa sau accesata printr-un
dispozitiv de calcul sau un cod de calculator.[6]

2.MPEG-7 Generalitati Utilizare

Ce este MPEG-7?
Pentru a simplifica procesul de cutarea a coninutului video i pentru a permite
interoperabilitatea ntre aplicaiile definite pe diferite platforme hardware i software, grupul
de experi MPEG (Moving Picture Experts Group) a propus in 2001 un standard de descriere
a coninutului multimedia (audio, video, text) numit MPEG-7. Standardul MPEG-7 denumit
si Interfaa pentru Descrierea Coninutului Multimedia conine un set de instrumente de
descriere util pentru extragerea principalelor caracteristici ale coninutului multimedia.
Standardul are drept scop descrierea datelor multimedia astfel nct s permit un grad
de interpretare a sensului informaiei, care s poat fi transmis sau accesat printr-un
dispozitiv de calcul sau cod de calculator. Ideea care st la baza standardului MPEG-7 este
aceea de a permite clasificarea imaginilor i a sunetelor, care s fie accesate similar cu bazele
de date. Se poate astfel asigura cutarea imaginilor i sunetelor pe baza a diferii parametri.
Standardele MPEG-7 i MPEG-21 vor fi de mare importan pentru transmisia
difuzat n viitorul apropiat, dar nici unul dintre ele nu este un standard de compresie.
Apariia acestor standarde va influena multe aspecte ale proiectrii facilitilor i modelelor
de operare pentru transmisie, dar nu ntr-un mod care s devalorizeze investiiile prezente.
Dimpotriv, dac MPEG-7 i MPEG-21 vor avea succes, ele vor asigura o puternic
dezvoltare comerului electronic, facnd s creasc mult valoarea facilitilor numerice
actuale.
Caracteristici :
Principalele caracteristici ale imaginilor se refer la informaii de culoare, textur i
form. n plus fa de acestea, coninutul video este caracterizat de informaia de micare.
Standardul de descriere a coninutului multimedia ofer un set de instrumente de descriere de
baz corespunztoare caracteristicilor aferente coninutului video. Aceste instrumente de
descriere de baz sunt denumite descriptori (Ds) i pot fi utilizate pentru indexarea i cutarea
coninutului video. De asemenea, prin combinarea descriptorilor de pot realiza descrieri
complexe denumite scheme de descriere (DSs) care pot fi utilizate pentru caracterizarea
coninutului pe diferite nivele semantice. DDL (Description Definition Language) este bazat
pe limbajul XML utilizat pentru a defini relatiile structurale dintre descriptori. Permit creare
si modificare schemelor de descriere (DS) si totdata crearea de noi descriptori (D).
In figura de mai jos este reprezentata legatura dintre elementele standardului MPEG7.

Figura prezinta reprezentarea unor posibile aplicatii utilizand MPEG-7. Din continutul
multimedia, AV Description se obtine prin extractie fie manual fie semi-automatic. AV
Description poate fi stocat sau directionat.
Intr-un scenariu de tip pull aplicatiile client vor trimite queries catre depozitul de
descrieri si vor primi un set de descrieri potrivit cu browsing query (pentru inspectarea
descrierii, pentru manipularea ei, pentru preluarea continutului descris, etc.)
In scenariile de tip push un filtru va selecta descrieri din cele disponibile si
efectueaza actiuni programate ulterior.

Aplicatii unde se foloseste MPEG-7?

Au fost elaborate standarde atat pentru secventele de imagini : H-261, H263, MPEG1, MPEG-2, MPEG-4, MPEG-7 cat si pentru imagini statice : JPEG, JPEG2000 multe dintre
ele constituind elementul cheie al noilor tehnologii informatice in diverse aplicatii :

multimedia, efecte speciale in televiziune si cinematografie, grafica pe calculator, sisteme de

videoconferinta, teledetectie, telemedicina.
The increased volume of audio-visual data available in our everyday lives requires
effective multimedia systems that make it possible to access, interact and display complex
and inhomogeneous information. Such needs are related to important social and economic
issues, and are imperative in various cases of professional and consumers applications such
as:
Education,
Journalism (e.g. searching speeches of a certain politician using his name, his voice or
his face),
Tourist information,
Cultural services (history museums, art galleries, etc.),
Entertainment (e.g. searching a game, karaoke),
Investigation services (human characteristics recognition, forensics),
Geographical information systems,
Remote sensing (cartography, ecology, natural resources management, etc.),
Surveillance (traffic control, surface transportation, non-destructive testing in hostile
environments, etc.),
Bio-medical applications,
Shopping (e.g. searching for clothes that you like),
Architecture, real estate, and interior design,
Social (e.g. dating services), and
Film, Video and Radio archives.
Pull Applications
MPEG-7 began its life as a scheme for making audio-visual material as searchable as
text is today. Although the proposed multimedia content descriptions are now acknowledged
to serve much more than only search applications, they remain for many the primary
applications for MPEG-7. These retrieval, or pull applications, involve databases, audiovisual archives, and the web-based internet paradigm (a client requests material from a
server.)
Pull Applications :
Storage and retrieval databases,
Delivery of pictures and video for professional media production,
Commercial musical applications (Karaoke and music sales),
Sound effects libraries,
Historical speech database,
Movie scene retrieval by memorable auditory events,
Registration and retrieval of mark databases.
MPEG-7
Push Applications

In contrast with the above pull applications, the push applications follow a
paradigm more akin to broadcasting, and the emerging webcasting. The paradigm moves
from indexing and retrieval, as above, to selection and filtering. Such applications have very
distinct requirements, generally dealing with streamed descriptions rather than static
descriptions stored on databases.
Push Applications :
User agent driven media selection and filtering,
Personalised Television Services,
Intelligent multimedia presentation,
Personalizable Browsing, Filtering and Search for Consumers,
Information access facilities for people with special needs.
Specialised Professional and Control Applications
The following potential MPEG-7 applications do not limit themselves to traditional,
media-oriented multimedia content, but are functional within the meta-content representation
to be developed under MPEG-7. They reach into such diverse, but data-intensive, domains as
medicine and remote sensing. Such applications can only serve to increase the usefulness and
reach of this proposed international standard.
Examples are:
Teleshopping,
Bio-medical applications,
Universal Multimedia Access,
Remote Sensing Applications,
Semi-automated multimedia editing,
Educational applications,
Surveillance applications,
Visually-based control.

3.Implementarea standardului MPEG-7

Any standard MPEG-7 description will rely on three main components: Descriptors (Ds),
Description Schemes (DSs),and Description Definition Language (DDL) which are briefly
described below:
1. Descriptor (D)
Descriptors are representations of distinctive characteristics of the data, which signify
something to somebody (the features). They define the syntax and the semantics of there
presentation of these features. A classical Descriptor example is the color histogram for the
color feature.
2.Description Scheme (DS)
MPEG-7 Descriptors are structured using Description Schemes (DS), which specify the
structure and semantics ofthe relationships between their components, which may be either
Descriptors or Description Schemes. A DS describing a movie, for instance, could define a

temporal structure made of scenes and shots, that would include some textual Descriptors at
the scene level, and color, motion and some audio Descriptors at the shot level
3.Description Definition Language (DDL)
Finally, MPEG-7 descriptions, consisting of DSs and Descriptor values, are expressed using
the MPEG-7Description Definition Language (DDL). We can foresee thatthis language will
be very close to XML Schema in its structure and concepts.
The combination of these elements in the framework of a complete MPEG-7 system
is illustrated in Fig.1 below, where two possible classical MPEG-7 application paradigms are
shown (information search and filtering).
Figure 1. Generic architecture of a possible MPEG-7 system Note that depending on the
application, MPEG-7 descriptions may be stored in a database or transmitted along with the
data they describe. Utilization of MPEG-7 representation in either case will allow effective
use.

Caracteristicile video de baza oferite de standardul MPEG-7 sunt redate cu ajutorul

descriptorii specifici:
1. Descriptori pentru culori.
2. Descriptori pentru textur
3. Descriptori pentru form.
4. Descriptori pentru informaia de micare.
Extragerea caracteristicilor video de baz.
Modul de extragere a descriptorilor video MPEG-7 nu este standardizat. Exist ns
recomandate anumite metode pentru unii descriptori, astfel nct s fie ndeplinit condiia de
interoperabilitate ntre aplicaii.
n continuare este prezentat n detaliu descriptorul video pentru informaia de culoare.
Descriptorul de structur a culorii
Descriptorul structurii culorilor: ofer informaii referitoare att la culoare, ct i la
structura coninutului. face diferena ntre dou imagini n care o anumit culoare este
prezent n aceeai cantitate, dar structura grupurilor de pixel de culoarea respectiv este
diferit.
Descriptorul de structur a culorii reprezint o imagine format din distribuia de
culori a imaginii i structura spaial local a culorilor. Distribuia de culori a imaginii este
similar cu histograma color. Datorit existenei informaiei referitoare la structura culorilor
acest descriptor este sensibil la anumite trsturi ale imaginilor care nu sunt detectate de

histograma color. De exemplu: cele dou imagini din figura 2 conin acelai numr de pixeli
negri i acelai numr de pixeli gri, dar au structuri diferite. Structura este definit ca fiind
gradul de ngrmdire a pixelilor raportat la un element de structurare asociat. Pentru cele
dou imagini prezentate histogramele asociate vor fi identice astfel nct cele dou imagini
vor fi privite ca identice doar pe baza histogramelor.

Fig. 2- Dou imagini cu aceeai histogram i coninut structural diferit

Descriptorii de structur a culorii sunt diferii pentru cele dou imagini i astfel ele vor fi
privite ca diferite n operaiile de indexare i cutare. Descriptorul de structur a culorii
(Colour Structure Descriptor CSD) este identic ca form cu o histogram color, dar diferit
ca semnificaie. CSD este un vector unidimensional de valori cuantizate pe 8 bii.
CSD h m m M = s ( ), 1,..., { }
unde M poate avea una dintre valorile {256,128,64,32} i s este dimensiunea elementului
structural asociat, adic numrul de pixeli ai elementului structural. Cele M nivele ale lui s h
sunt asociate injectiv celor M celule ale spaiului HMMD cuantizat neuniform.
Din punctul de vedere al interoperabilitii acest descriptor este un caz particular. Dac ntr-o
aplicaie de cutare un descriptor folosit pentru interogare ntr-o baz de date are o lungime
diferit de descriptorii din baza de date, va fi necesar egalizarea lungimilor descriptorilor. n
cazul histogramelor color o histogram de lungime N poate fi obinut n dou moduri: prin
extragerea direct dintr-o imagine cuantizat pe N nivele de culoare sau prin extragerea unei
histograme cu mai multe nivele i apoi adunarea subseturilor corespunztoare pentru a obine
N nivele.
Descriptorul de structur a culorii nu are aceeai proprietate deoarece prin cuantizarea
pe un numr de nivele de culoare se modific structura culorilor. Astfel descriptorul de
structur a culorii (CSD) obinut pentru o imagine folosind o schem va duce la rezultate de
potrivire diferite fa de cele obinute prin folosirea unui CSD obinut pentru aceeai imagine,
dar cu o alt schem.
De aceea, fa de ceilali descriptori video MPEG-7, modul de extragere i
redimensionare a descriptorului CS este specificat n standard, adic paii cei mai importani
n extragerea i redimensionarea lui sunt inclui n standard. Dac aceti pai nu sunt urmai
n totalitate atunci nu va mai fi garantat interoperabilitatea.
Procesul de extragere a descriptorului de structur a culorii este format din trei etape:
1. Se extrage histograma structurii culorii cu 256 nivele din imaginea reprezentat n
spaiul HMMD cuantizat pe 256 de celule. Dac imaginea este reprezentat n alt spaiu de
culori, atunci trebuie convertit n spaiul HMMD i cuantizat din nou.
2. Dac se dorete un numr N de nivele ale histogramei mai mic de 256 atunci nivelele

vor fi unite pentru a obine o histogram a structurii culorii cu N nivele.

3. Valorile fiecrui nivel sunt cuantizate neliniar n conformitate cu statisticile de apariie
a culorii n imaginile tipice de consum.
Descriptorul distribuiei culorilor
Descriptorul de distribuie a culorii (Color Layout o reprezentare compact,
eficient i independent de rezoluie a distribuiei culorilor unei imagini sau a unui cadru
video.
Aceast caracteristic poate fi utilizat pentru identificare pe baza similaritii,
filtrarea coninutului i vizualizare. Este util n special pentru aplicaiile de identificare
bazate pe structura spaial, precum identificarea pe baz de schie sau identificarea
segmentelor video.
Identificarea pe baz de schie este considerat a fi foarte important deoarece poate
oferi interfee foarte uor de utilizat. Funcionalitile acestui descriptor sunt potrivirea
imaginilor, potrivirea secvenelor video i potrivirea schielor cu imagini sau secvene video.
Extragerea acestui descriptor se realizeaz prin aplicarea Transformatei Cosinus
Discrete unui vector bidimensional ce conine culorile reprezentative locale definite n spaiul
YcbCr.
Extragerea are loc n patru etape, reprezentate n figura 3.
n prima etap imaginea este mprit n 64 de blocuri pentru a garanta invariana la
rezoluie. n urmtoarea etap se selecteaz o singur culoare dominant pentru fiecare bloc.
Se poate folosi orice metod de selectare a culorii reprezentative, ns cea mai simpl i care
este recomandat este medierea valorilor culorilor pixelilor. Rezultatele obinute sunt
suficient de bune i complexitatea de calcul este sczut. Rezultatul selectrii culorilor
dominante va fi o reprezentare iconic a imaginii de dimensiune 8x8. n cea de-a treia etap
fiecare dintre cele trei componente ale culorilor dominante este transformat folosind
Transformata Cosinus Discret (DCT) de dimensiune 8x8. Se obtin trei seturi de 64
coeficienti DCT, care sunt baleiati in zig-zag si primii cativa coeficienti sunt baleiati neliniar.
Se folosesc 64 de nivele pentru coficeintii DC si 32 pt coeficientii AC. Coeficienii de
frecven mic vor fi grupai n partea de nceput a vectorului DCT.

Figura3.Extragerea descriptorului de distribuie a culorii

Baleierea n zig-zag a coeficienilor DCT

Standardul permite o reprezentare scalabil a acestei caracteristici prin controlarea
numrului de coeficieni folosit pentru DCL. Se recomand folosirea unui numr de 12
coeficieni, 6 pentru luminan i cte 3 pentru fiecare component de crominan.