Sinestezia (scris, de asemenea, synsthesia sau synaesthesia, cu pluralul synesthesiae sau

synaesthesiae), provine din greaca veche (SYN), "mpreun", i (aisthesis),

"senzaie" este o situatie neurologic n care stimularea senzorial sau cognitive duce la
experienele involuntare, automate ntr-o alta cale senzorial sau cognitiv. Oamenii care
au asemenea experiene sunt cunoscuti ca sinestezici.
Intr-o form comun a sinesteziei, denumita si sinestezie grafem culoare, literele sau
cifrele sunt percepute ca fiind in mod inerent colorate, in timp ce in personificrile
lingvistice ordinale numerele, zilele sptmnii si lunile anului evoc personalitti. n
sinestezia spatial sau n sinestezia numerelor, numerele, lunile anului, zilele saptamanii
provoac locatii specifice in spatiiu (de exemplu 1940 poate fi mai departe dect 1950),
sau pot avea o vedere tri dimensional a anului, ca o hart. Un alt tip recent descoperit de
sinestezie este sinestezia miscare sunet, ea implica audierea sunetelor ca raspuns la
miscrle vizuale.
Au fost raportate peste 60 de tipuri de sinetezie, si doar o parte au fost cercetate stiintific.
chiar in acelasi tip perceptiile sinestezice variaza in intensitate, si oameniii variaza in
gradul lor de constientizare a perceptiilor sinestezice pe care le au.
In timp ce metaforele incrucisate senzorial (de exemplu cmasa glgioas, sau vnt
amar)sunt descrise ca sinestezii, adevratele sinestezii sunt neurologice si involuntare.
Se estimeaz ca sinestezia ar putea fi regsit la 1 din 23 de persoane ntr-o varietate a sa.
(Cytowic R. E)
Sinestezia poate fi gasita in familie, dar modul de mostenire nu a fost determinat nc.
Sinestezia este de asemenea raportata de ctre persoane aflate sub influenta drogurilor
psihedelice, dupa un accident vascular cerebral, in timpul unei crize de epilepsie la
nivelul lobului temopral, sau ca rezultat al surdittii sau al orbirii. Sinestezia care rezult
din astfel de evenimente non-genetice este denumita sinestezie accidental, pentru a o
distinge de formele mai comune de sinestezii congenitale mai comune. Sinestezia
accidental care implica droguri sau accidente cerebrale vasculare (dar nu si surditatea si
orbirea) implic aparent legturi senzoriale ntre sunet, vedere si atingere. Exist putine
cazuri bazate pe cultur, bazate pe nvtare ca grafemele, lexemele zilele sptmnii sau
lunile anului.
Dei sinesteziei a fost subiect de investigaie tiinific intensiv n secolul al 19-lea i
nceputul secolului 20, a fost abandonat n mare msur de cercetarea tiinific n
mijlocul secolului 20, i doar recent a fost redescoperit de cercetatori moderne
Cercetrile psihologice au artat c experientele sinestezice au consecinte
comportamentale msurabile n timp ce studiile de neuroimagistic au identificat
diferente majore in modelele de activare a creierului. Multe persoane cu sinestezie
utilizeaz experientele pe care le au, n munca lor creativ, si multe persoane nonsinestezice au dorit sa creeze opere de art care s poat surprinde cum este s
experimentezi sinestezia. Psihologi si neurologi studiaz sinestezia nu numai pentru
interesul inerent ci si pentru iluminrile pe care le poate da n procesele cognitive si
perceptive pe care sinestezicii si non-sinestezicii le au deopotriv.
Desi sunt numite situatii neurologice sinestezia nu apare in DSM-IV nici in clasificrile
ICD, deoarece de cele mai multe ori nu interfereaz cu functionarea normala de zi cu zi.
Ins a aprut timp de multi ani n dictionarele medicale Dorland si Steadman. ntr-adevr
in cele mai multe cazuri sinestezicii raporteaz experientele lor ca fiind neutre sau chiar
plcute. In cazul orbirii de culoare sinestezia este o diferenta n experienta perceptiv,
iar termenul neurologic reflect faptul c la baza perceptiei diferite st creierul.
La nceput s-a considerat c experienta sinestezic este complet diferit de la un
sinestezic la altul, dar recent cercettorii au descoperit c exist asemnri care stau la
baz si pot fi observate cnd un numr mai mare de sinestezici sunt examinati mpreun.
De exemplu sinestezicii sunet-culoare au tendinta de a vedea culori mai deschise pentru
sunete inalte, iar sinestezicii grafem-culoare au preferinte asemntoare pentru culoarea
fiecrei litere (de exemplu A tinde s fie rosu, O tinde s fie alb sau negru, S tinde s fie

galben). Cu toate acestea, exist un numr mare de tipuri de sinestezie, si n cadrul

fiecrui tip, persoanele descriu diferite mecanisme de declansare a senzatiei si diferite
intensitti ale acesteia. Aceast varietate demonstreaz c ncercarea de definire a
sinesteziei in individualitate este dificil, iar majoritatea sinestezicilor sunt complet
constienti c experientele lor nu au nume. Cu toate acestea in ciuda diferentelor
individuale, exista elemente comune care definesc experientele sinestezicilor.