Sunteți pe pagina 1din 2

Cuprins:

1.Specificul limbajului la prescolari


2.Comunicarea verbala
Bibliografie

1Limbajul prescolarului evolueaza sub toate aspectele: fonetic, lexical, semantic, ca


structura gramaticala si expresivitate. El se mbogateste sub raport cantitativ, iar diferenta
dintre vocabularul activ si pasiv se micsoreaza discret, astfel ca la 6 ani vocabularul sau
activ nsumeaza peste 3500 cuvinte. Cunoasterea la copil, dupa cum bine se stie, ncepe
de la actiunea practica cu obiectele. Treptat, actiunile externe se transforma n actiuni
verbale, iar n cele din urma aceste operatii se interiorizeaza desfasurndu-se n limbaj
interior, ntr-o forma prescurtata si oarecum automatizata; ele devin operatii si actiuni
intelectuale. Relatia strnsa ntre cognitiv si comunicativ se manifesta clar la
anteprescolar si prescolarul mic prin gndirea cu voce tare".
2. Comunicarea verbala cunoaste o dezvoltare intensa, trecndu-se de la vorbirea
situativa la vorbirea contextuala. ntre 4 1/2 ani si 5 1/2 ani apare limbajul interior, cu
implicatii. semnificative n dezvoltarea intelectuala a copilului, el reprezentnd
mecanismul fundamental al gndirii. Se intensifica : functiile cognitiva si reglatorie a
limbajului. Expresivitatea limbajului si bogatia sa se manifesta att n sporirea
caracterului explicit al vorbirii, ct si n cresterea lungimii propozitiei. Desi pronuntia
cunoaste o evolutie sub aspectul corectitudinii, aceasta nu este perfecta, fiind posibile
omisiuni, substituiri, inversiuni de sunete.
Prezenta unor defecte de vorbire care reprezinta o abatere de la dezvoltarea
normala a limbajului (cele mai frecvente fiind dislalia, rinolalia, blbiala) necesita
depistarea lor la timp si tratament logopedic corectiv. Trebuie avut n vedere faptul ca
multe din defectele de vorbire ce persista la aceasta vrsta se datoreaza fie slabei
dezvoltari functionale a aparatului fonoarticulator, fie insuficientei dezvoltari a auzului
fonematic.
O data cu fondul lexical are loc si nsusirea semnificatiei cuvintelor, limbajul
copilului perfectionndu-se treptat, devenind mai clar, coerent, mobilul acestei
perfectionari fiind o trebuinta interioara si anume, trebuinta de a se exprima, de a
comunica. (Ed. Claparede, 1975).
Prescolarii folosesc tot mai multe substantive, verbe, adjective, exprimndu-se n
propozitii scurte, simple, povestirile lor realizndu-se si prin comunicarea nonverbala
(gesturi, mimica, interjectii). Diferentele individuale sunt generate mai ales de mediul
socio-cultural din familie, de regimul lingvistic , de natura si frecventa comunicarilor
interpersonale, chiar daca gradinita are un aport substantial n atenuarea acestora.

Ca urmare a dezvoltarii gndirii prescolarului, a limbajului interior, memoria


acestuia nregistreaza o trecere de la forme inferioare si mai putin productive la altele
superioare, cu grad mai mare de productivitate. Astfel, paralel cu memorarea involuntara
(neintentionata) se dezvolta si cea voluntara (intentionata), alaturi de memorarea
mecanica apare si cea logica. n ontogeneza, cel mai timpuriu se dezvolta memoria
motrica, apoi memoria afectiva si memoria plastic-intuitiva. Mai trziu, se dezvolta si
memoria verbal-logica, ea reprezentnd o treapta superioara deoarece continutul sau este
format de materialul verbal.
Progrese nregistreaza toate procesele memoriei (memorarea, pastrarea,
reactualizarea), ct si calitatile acesteia (volumul, rapiditatea ntiparirii, durata pastrarii
etc.). Cu toate acestea, cercetarile efectuate au evidentiat si unele caracteristici ale
memoriei prescolarului, precum: caracterul nediferentiat, difuz; caracterul incoerent,
nesistematic; caracterul concret, plastic, intuitiv; caracterul pasiv, neintentionat n
memorarea si evocarea unor fapte n mod spontan.
La vrsta prescolara putem vorbi de o adevarata explozie a procesului imaginativ,
explozie ntretinuta n special de joc- activitate dominanta - care poate fi desfasurat
oricnd si oriunde. n timpul jocului are loc un proces de conjugare a imaginatiei
creatoare cu cea reproductiva; proces sustinut si de experienta cognitiva mai bogata, de
sfera mai extinsa a reprezentarilor, de intensificarea functiei reglatoare a cuvntului, de
dezvoltarea gndirii si a noilor trebuinte, dorinte, interese.
Bibliografie :
https://psihoconsultanta.wordpress.com/discipline/psihologia-varstelor/
http://www.scritub.com/gradinita/COMUNICAREA-LA-COPILULPRESCOL15773.php