STAREA DE SANATATE SI CARACTERISTICILE EI

MASURAREA SI ANALIZA UNOR ASPECTE ALE SANATATII COMUNITATII

Obiective educationale:-intelegerea continutului sanatatii publice
-definirea starii de sanatate si a factorilor ce o conditioneaza
-masurarea starii de sanatate cu indicatorii obisnuiti
-aprecierea starii de sanatate si importanta unor factori asociati
*******************
Sanatatea publica , ca disciplina de invatamint, a aparut in Romania, in urma cu
aproximativ 50 ani la Bucuresti si Cluj.
Medicina sociala a aparut in tara noastra in 1942 la Bucuresti, sub aceasta denumire, iar
in tara la Cluj. Seful scolii bucurestene a fost Prof.Gh.Banu, iar la Cluj Prof. I.Moldovan.
Scoala bucuresteana a dezvoltat aspectele teoretice, conceptuale, in timp ce scoala
clujeana a dezvoltat partea metodologica. O alta personalitate a scolii bucurestene de
medicina sociala a fost Prof.Th.Ilea.
Sanatatea publica are un continut diferit de alte discipline, prezentind ca o particularitate
obiectul de prezentare: grupul sau grupurile de persoane si nu persoana (individul). De
asemenea, vizeaza rolul factorilor sociali care influenteaza sanatatea si are o tenta preventiva.
Altgoritmul rationamentului de diagnostic al starii de sanatate a unei colectivitati umane
este analog cu cel pe care il face medicul aflat in fata unui bolnav (de diagnostic al starii de
sanatate a unei persoane), prezentind insa citeva nuante specifice.
Diagnosticul starii de sanatate a unui
individ

Diagnosticul starii de sanatate a unei

colectivitati

-identificarea persoanei (nume, sex, virsta,

ocupatie)

-identificarea grupului (distributie pe virste si

determinarea virstei medii care reprezinta
"virsta" grupului; distributia pe sexe cu
determinarea proportiei sexului masculin,
respectiv feminin, distributia in functie de
alte variabile ca de exemplu: ocupatie, grad
de scolarizare, etc)

-anamneza

-se culeg informatii in conditii cit mai

standardizate, se prelucreaza calculindu-se
indici valori medii si/sau valori relative si se
compara rezultatele obtinute cu anumite

-examenul clinic

-examenul paraclinic

modele de referinta

-informatiile obtinute se compara cu

"modelele" stiute pentru diferite afectiuni
-diagnosticul sanatatii (bolii) individului

-diagnosticul sanatatii comunitatii

-determinarea etiologiei bolii stabilite

-determinarea cauzei sau cauzelor probabil

implicate

-tratament etiologic sau simptomatic

-"tratamentul" sub forma unui program de

interventie aplicat colectivitatii care vizeaza
factorii "cauzali", de risc (de exemplu
modificarea de comportamente), sau boala a
carei frecventa a fost determinata

-control

-control prin monitorizarea starii de sanatate

ai colectivitatii

**************
Sanatatea publica reprezinta ansamblul cunostintelor, deprinderilor si atitudinilor populatiei
orientat spre mentinerea si inbunatatirea sanatatii.
Obiectul sanatatii publice: grupurile umane.
Scopul sanatatii publice este sa reduca:
-discomfortul
-boala
-incapacitatea (invaliditatea, handicapul)
-decesul prematur.
Caile prin care se pot realiza scopurile sanatatii publice presupun efortul organizat al
societatii. De fapt, Hanlon a definit sanatatea publica ca fiind stiinta protejarii oamenilor si a
sanatatii, a promovarii si redobindirii sanatatii prin efortul organizat al societatii.
Aceste eforturi sunt sustinute prin legi, programe de prevenire si combatere, institutii si
servicii sanitare, sociale, educative si de participare a populatiei.
Medicina sociala este o ramura a medicinii si o parte a sanatatii publice.

Obiectul medicinei sociale: studiul starii de sanatate ai populatiei in corelatie cu factorii

care o influenteaza (pe scurt, diagnosticul starii de sanatate ai populatiei si factorii etiologici).
Concepte care stabilesc diferenta intre sanatate si medicina comunitara si medicina
individuala
Sanatate si medicina comunitara

Medicina individuala

Ingrijirea unei comunitati bine definite

geografic si populational

Persoanele izolate care solicita asistenta

medicala

Persoane si familii sanatoase si/sau bolnave

Preocupari prioritare: bolnavii

Lucrul in echipa: echipe de sanatate boala

interdisciplinare

Profesionistul de sanatate sau boala lucreaza

izolat

Ingrijiri integrate: global, sanatate si

medicina

Diagnostic clinic si terapeutic individual

Aplicabilitate generala: cercetare asupra

problemelor de sanatate boala colective si
nevoilor exprimate de comunitate

Aplicabilitate individuala-bolnavul izolat;

cercetare intraorganica

Preocupare prioritara pentru mediul: fizic,

biologic, psihologic, social, economic

Preocupare secundara pentru mediul

bolnavului

Planificarea activitatilor in raport cu

problemele si nevoile; epidemiologia ca
instrument prioritar; participarea
utilizatorilor

Fara planificare; fara epidemiologie; fara

participarea utilizatorilor (medicalizarea)

Rezultatele sunt apreciate mai mult de cei

care nu sunt bolnavi

Rezultatele sunt apreciate de bolnavii ingrijiti

Echipa de sanatate trebuie sa preia initiativa;

exista un raport permanent cu comunitatea

Raportul cu indivizii nu exista daca nu sunt

bolnavi

Preventia sociala si medicala si educatia

pentru sanatate sunt prioritare

Prioritate: tratamentul bolii

SCOPURILE SANATATII PUBLICE:

1.Promovarea sanatatii, care vizeaza ca oamenii sa fie tot mai sanatosi, apti de a participa la
viata sociale (se realizeaza prin dezvoltarea masurilor sanogenetice cu contributia tuturor
sectoarelor comunitatii si a grupurilor sociale).
2.Ocrotirea sanatatii prin mentinerea sanatatii si prevenirea bolilor.
3.Controlul morbiditatii prin combaterea bolilor si a consecintelor lor.
4.Redobindirea sanatatii, la a carei realizare, contributia medicilor, a serviciilor sanitare si
sociale este substantiala
DOMENIILE PRINCIPALE ALE SANATATII PUBLICE:
-demografia
-biostatistica
-epidemiologia
-aplicarea stiintelor sociale si comportamentale la societate deoarece o parte din boli au un
determinism social
-conducerea serviciilor medico-sociale
-dreptul
-etica
*************
DEFINITIA SANATATII
Nu exista o definitie unica, ci o pluralitate de definitii, pluralitate care tine de
cunostintele acumulate, de dinamica si specificul valorilor culturale si pentru ca sanatatea are
un caracter procesual, evolutiv. De aici rezulta si tentativa de a defini sanatatea multicriterial
si de a fi masurata in functie de niste criterii de referinta.
In lista foarte larga a definitiilor sanatatii se folosesc mai multe criterii pentru definirea
sanatatii, fiecare scoala adoptind unul, doua sau toate cele trei criterii utilizate cel mai
frecvent.
Criteriile utilizate pentru definirea sanatatii:
-bunastarea functionala

-capacitatea organismului de a se adapta la conditiile variate de viata si munca

-conditia umana care il face pe individ creativ (criteriul utilizat frecvent de francezi)
Definitia sanatatii individuale din constitutia O.M.S.: "stare de bine completa din punct
de vedere fizic, mintal si social si nu numai absenta bolii sau infirmitatii" este cea mai
frecvent utilizata.
Caracteristicile acestei definitii sunt:
-este acceptata de toata lumea ca o "aspiratie";-realizarea ei presupune responsabilitatea
societatii;
-subliniaza caracterul pozitiv si multiaxial al sanatatii.
Sanatatea grupurilor umane ar putea fi definita ca fiind o sinteza a sanatatilor
individuale apreciata intr-o viziune sintetica, globala (ecosistemica).
FACTORII CARE INFLUENTEAZA STAREA DE SANATATE A POPULATIEI
Factorii care influenteaza starea de sanatate a populatiei au fost descrisi in diferite feluri.
Gruparea acestora, care va fi prezentata mai jos, deriva de la un concept al lui Lalonde:
1.factorii biologici (ereditate, caracteristici demografice ale populatiei).
2.factorii ambientali (factorii mediului fizic si social: factori fizici, chimici, socio-culturali,
educationali).
3.factorii comportamentali, atitudinile, obiceiurile. Stilul de viata depinde de
comportamente care, la rindul lor, sunt conditionate de factori sociali, deci stilul de viata este
rezultatul factorilor sociali si al comportamentelor.
4.serviciile de sanatate (preventive, curative, recuperatorii).
In figura este prezentat modelul epidemiologic al factorilor care determina starea de
sanatate dupa Dever, iar in anexa sunt prezentate ponderile acestor factori in aparitia unor
boli dominante.
FIGURA