ALGORITM DECIZIONAL IN

DIAGNOSTICUL SI TRATAMENTUL
BOLILOR VASCULARE PERIFERICE
Curs no 2

TASC - Trans Atlantic Inter-Society

Consensus

TASC este prescurtarea de la Trans Atlantic Inter-Society Consensus ce reprezint un grup de lucru
(Working Goup) care a pus la punct un Document de consens a crui scop este de a optimiza i menine
standardele medicale n tratamentul arteriopatiilor periferice.
Din acest grup de lucru fac parte:
Americam College of Cardiology
Canadian Society for Vascular Surgery
European Society of Cardiology
European Society for Vascular Surgery
College Francais de Pathologie Vasculaire
American Society for Vascular Surgery etc.

Japan, Australia and South Africa.

TASC - Trans Atlantic Inter-Society

Consensus

Documentul de consens are urmtoarele obiective:

S formuleze un consens al opiniei experilor n domeniu
S evalueze cele mai bune algoritme de diagnostic i tratament
S standardizeze clasificarea i terminologia
S ncurajeze un abord multidisciplinar n tratamentului arteriopatiilor
incluznd, angiologi, chirurgi vasculari, radiologiti intervenioniti, hematologi, diabetologi.

Level of evidence classification

CLASE DE RECOMANDARE I
NIVELE DE EVIDEN
Clase de recomandare

Clasa I condiie pentru care exist dovezi sau/ i acordul general c o anumit
procedur sau tratament este benefic, util i eficient.
Clasa II condiie pentru care exist dovezi contradictorii si/sau opinii divergente
legate de utilitatea/eficacitatea unei proceduri sau tratament
Clasa II a cele mai multe dovezi /opinii sunt n favoarea utilitii/eficacitii. Clasa II b
utilitatea/eficacitatea sunt mai puin bine susinute de dovezi/opinii.
Clasa III condiie pentru care exist dovezi i /sau acordul general c o
procedur/tratament nu este
util/eficient i n unele cazuri poate fi duntor.

Nivele de eviden

Nivel de eviden A datele provin din studii clinice multiple randomizate sau metaanalize.
Nivel de eviden B datele provin dintrun singur studiu randomizat sau din studii
nerandomizate.
Nivel de eviden C doar opinia experilor sau studii de caz.

Arteriopatiile perferice cronice

Boala arteriala periferica (PAD)

Incidena i prevalena bolii arteriale

periferice asimptomatice
Prevalena total a bolii arteriale periferice bazat pe testarea obiectiv a
fost evaluat n cadrul unor studii de epidemiologie i este n procent de
3 10%, crescnd pn la 15 20% n cazul persoanelor de peste 70 ani.
Prevalena PAD asimptomatice la membrele inferioare poate fi estimat
la majoritatea persoanelor folosind msurtori non-invazive. Testul cel
mai des folosit este msurarea indicelui presiunii sistolice glezn bra
(IGB)
Valoarea IGB mereu 0.9 este cauzat de stenoz arterial semnificativ
hemo-dinamic i este deseori folosita ca o definiie hemo-dinamic a
PAD.
n cazul indivizilor simptomatici IGB 0.9 are o precizie de aproximativ
95% n detectarea PAD i 100% pentru stabilirea persoanelor sntoase
A fost demonstrat faptul c n cazul pacienilor cu ischemie critica , cel
mai bun indicator al deteriorrii PAD( de exemplu, necesitatea unei
operaii arteriale sau amputrii majore) este un IGB < 0,50 cu o
rat de risc mai mare de 2 comparativ cu pacienii care au IGB > 0,50.

Incidena i prevalena bolii arteriale

periferice simptomatice
Claudicaia intermitenta (CI) este de obicei diagnosticat prin existena
unor dureri ale muchiului fesei,coapsei,gambei,piciorului n timpul
efortului i care nceteaz dup o scurt perioad de odihn.
Au fost realizate mai multe chestionare pentru uz epidemiologic.
Pentru cutarea unor metode de identificare a CI trebuie amintit faptul
c, n timp ce acesta este simptomul principal al PAD, evaluarea lui nu
prezice ntotdeauna prezena sau absena PAD.
Un pacient cu PAD destul de grav poate sa nu prezinte claudicatie
intermitenta deoarece are un regim de via sedentar sau alte boli/stri
care condiioneaz limitarea efortului.
Ali pacieni care prezint ceea ce pare a fi CI pot sa nu aib PAD (de
exemplu, stenoza canal spinal poate produce simptome precum CI n
absena unei boli vasculare).
De asemenea, pacienii cu forme uoare ale PAD pot dezvolta simptome
de CI doar cnd sunt foarte activi din punct de vedere fizic.

Din masurarea IGB

Adjusted odds (PROBABILITATEA,

sansa)of a cardiovascular event by anklebrachial index.
Data from the placebo arm of the
Appropriate Blood Pressure Control in
Diabetes study show an inverse

correlation between ABI and odds

of a major cardiovascular event

Weighted mean prevalence of intermittent claudication (symptomatic

PAD) in large population-based studies.

Factori de risc ai
Bolii Arteriale
Periferice(odds-diferentaprobabilitatea )
de cate ori creste riscul de
aparitie a bolii dupa fiecare
factor de risc

Hiper-homocisteinemia

S-a raportat faptul c hiper-homocisteinemia este identificat la aproximativ 30% din

pacienii tineri cu PAD
Poate fi un factor de risc mai puternic pentru PAD dect pentru BAC(Boala arteriala
coronariana).
Homocisteina este produsul intermediar de metabolizare al metioninei ce este rapid redus in
prezenta vitaminei B12 si a folatului.
Alimentatia saraca in vitaminele B6, B12 sau acid folic este cea mai frecventa cauza de
hiperhomocisteinemie. Excesul de homocisteina determina agregare plachetara si modifica
nivelele factorilor coagularii favorizand coagularea; de asemenea promoveaza ateroscleroza
prin lezarea endoteliului vascular, facilitarea depunerii lipoproteinelor cu densitate joasa
(LDL) si a multiplicarea fibrelor musculare netede vasculare. La gravide nivelele ridicate ale
homocisteinei par a creste riscul de aparitie a defectelor de tub neural.
Concentratia serica a homocisteinei poate fi masurata atat a jeun cat si dupa administrarea
unei doze-test de metionina.
Deoarece la circa 1/3 din pacientii cu hiperhomocisteinurie, nivelele a jeun ale homocisteinei
sunt normale, se poate efectua suplimentar testul de incarcare cu metionina: probele de
sange se recolteaza a jeun si 2 ore mai tarziu. Cresterea homocisteinei dupa 2 ore indica
hiperhomocisteinuria. Hiperhomocisteinemia (un nivel plasmatic >12-15 mol/L)

apare in situatiile in care este blocata una din cele 2 cai de metabolizare.

O metaanaliza a 27 studii epidemiologice a indicat ca o crestere cu 5 mol/L a

Evolutia piciorului/membrului inferior afectat

Dovezile sugereaz c avansarea PAD este identic indiferent dac
subiecii prezint sau nu simptome n picior.
Nu exist nimic care s sugereze c riscul deteriorrii locale, cu
avansarea CLI depinde de prezena sau absena simptomelor
claudicaiei intermitente.
Dac aceste simptome apar sau nu depinde n mare msur de
nivelul de activitate al indivizilor. Acesta este unul dintre motivele
pentru care prezentarea iniial a unora dintre pacieni este cu CLI,
n absena unei ischemii cronice precedente.
De exemplu, un pacient care are o reducere a IGB imediat peste
nivelul de odihn necesar ameliorrii durerii ischemice, dar care are
un ritm de via prea sedentar pentru a prezenta claudicaie, poate
dezvolta CLI datorit rnilor aprute n urma unor traume relativ
minore (deseori auto-pricinuite) care nu se vindec la acest nivel al
perfuziei

Ischemie arterial critic(CLI)

evolutia la un an

Amputatia

Conceptul conform cruia toi pacienii care necesit amputatie au

trecut constant de la claudicaie sever la durere de repaus, ulcere
i, n final, amputatie este incorect.
S-a demonstrat c mai mult de jumtate dintre pacieni care au
amputatii majore mai jos de genunchi din cauza bolii ischemice nu
au prezentat nici un simptom de ischemie n ultimele ase luni
Raportul dintre numrul amputatiilor sub genunchi i cele de
deasupra genunchiului este de 1:1.
Doar aproximativ 60% dintre amputatiile sub genunchi se vindec n
urma unei intervenii iniiale, 15% se vindec dup proceduri
ulterioare, n timp ce 15% vor fi transformate n amputri deasupra
genunchiului.
10% dintre pacieni mor n perioada perioperatorie

Prognoza pesimist la 2 ani este rezumat

(pacienti amputati sub genunchi)

Boli vasculare coexistente

Arterele Coronare
Studiile referitoare la preponderena bolilor
cardio-vasculare la pacienii cu PAD arat c
istoricul personal, examinarea clinic i
electrocardiograma identific rspndirea
PAD si a bolii coronariene la 40% - 60% dintre
pacieni

Boli vasculare coexistente

Legtura dintre PAD i ateroscleroza cerebrala
pare s nu fie att de strns ca n cazul celei
cu boala coronariana.
Exist o bun corelaie ntre grosimea
peretelui arterei carotide(evaluata Doppler) i
IGB.

Literatura de specialitate a raportat i o serie de suprapuneri a bolii n

circulaia cerebral, coronarian i periferic

Studiul REACH
(Reducerea Atero-Trombozei pentru o Sanatate Continua)

Pacieni asimptomatici i
claudicani (IC)diagnosticai cu
boala arteriala periferica
Figura este un rezumat al rezultatelor mai
multor studii care compar ratele de
mortalitate a pacienilor claudicani i a
unui grup control care au aceeai vrst. Pe
langa acestia exista un grup cu CLI.
Aa cum era de ateptat, cele dou linii
(control si claudicanti)sunt divergente,
indicnd faptul c, n medie:

rata mortalitii pacienilor

claudicani (IC)este de 2,5
ori mai mare dect a
pacienilor neclaudicani
(control).

Algoritm pentru folosirea IGB n certificarea riscului sistemic al populaiei

Primul rand ;Pacienti cu risc inalt ,mediu si scazut;ABI (IGB)se va lua in
consideratie numai la cei cu risc mediu ,cand valori sub 90 duc la preventie
secundara si peste 90 la preventie primara
Prevenie iniial: fr terapie
antiplachetar;
LDL <3.37 mmol/L (<130 mg/dL)
exceptnd pacienii cu diabet n cazul
crora LDL <2.59 mmol/L
(<100 mg/dL) chiar i n absena CVD
(BCV- boal cardiovascular);
presiunea sngelui normal
(<140/90 mmHg i <130/80 mmHg in
diabet/insuficien renal).

Prevenie secundar: prescrierea

terapiei anti-plachetar;
LDL <2.59 mmol/L (<100 mg/dL)
(<1.81 mmol/L [<70 mg/dL] in cazul
unui risc crescut);
presiunea sngelui normal
(<140/90 mmHg si <130/80 mmHg in
diabet/insuficien renal).

Mortalitatea de diferite cauze in functie de ABI bazal.SE

observa exces de mortalitate atat la valori ale ABI sub
1.00 cat si peste 1.40

Modificarea factorilor de risc

aterosclerotic
Renunarea la fumat
Reducerea in greutate

Pacienii care sunt supraponderali (indicele de mas corporal [IMC=masa/talia] 25 30) sau care
sunt obezi (IMC > 30) trebuie s beneficieze de consiliere pentru reducerea din greutate prin
inducerea unui echilibru de calorii negative cu reducerea numrului de calorii zilnice, carbohidrai i
ct mai mult exerciiu fizic.

Hiperlipidemia

Hiperlipidemia
Factorii de risc independeni pentru PAD
includ:
niveluri crescute ale
colesterolului total,
colesterol lipoproteinic de densitate redus (LDL),
trigliceride
lipoproteine.

Hiperlipidemia
Factorii care protejeaz fa de dezvoltarea
PAD sunt :
nivelurile crescute ale colesterolului lipoproteinic
de densitate nalt (HDL)

Statinele
Simvastatin 40 mg a fost asociat cu o
reducere de 12% a mortalitii totale,
17% reducere a mortalittii vasculare,
24% reducere a bolilor coronariene,
27% reducere a tuturor atacurilor ischemice i
16% reducere a revascularizrilor ne-coronariene.
Recomandrile n vigoare pentru administraia dereglrilor
lipidice constau n:
atingerea unui nivel al colesterolului LDL < 2, 59 mmol/L ( < 100 mg/dL)
tratarea nivelurilor crescute de trigliceride i
a HDL sczut(SA FIE peste 40mg/dL)

Niacin(acidul nicotinic)
Niacin este un medicament puternic folosit pentru creterea
nivelurilor de colesterol HDL i care are un spectru larg de
prescriere asigurnd riscuri sczute de intoxicare a ficatului.
n cazul pacienilor cu PAD, niacina a fost asociat cu regresia
aterosclerozei la artera femurala si cu reducerea avansrii
aterosclerozei coronariene.
In cazul pacienilor cu PAD nu este nc cunoscut efectul
niacinei i/sau al fibratelor, dac reduc avansarea
aterosclerozei periferice sau dac reduc riscul evenimentelor
cardiovasculare sistemice.

Niacin = Vit B3=acid

nicotinic

Niacin, prescribed in doses between 1000 and

2000 mg two to three times daily, blocks the
breakdown of fats in adipose tissue, more
specifically the very-low-density lipoprotein
(VLDL), precursor of low-density lipoprotein
(LDL) or "bad" cholesterol.
Because niacin blocks breakdown of fats, it
causes a decrease in free fatty acids in the blood
and, as a consequence, decreased secretion of
VLDL and cholesterol by the liver.
By lowering VLDL levels, niacin also increases the
level of high-density lipoprotein (HDL) or "good"
cholesterol in blood, and therefore it is
sometimes prescribed for patients with low HDL,
who are also at high risk of a heart attack.

As of August 2008 a combination of

niacin with laropiprant is tested in a
clinical trial.

Laropiprant reduces facial

flushes induced by niacin.

Hipertensiunea
n cazul acestui grup cu risc major
recomandrile curente au inta de
< 140/90 mmHg
< 130/80 mmHg dac pacientul are i diabet
sau insuficien renal.

Tratamentul HTA
Diureticele tiazide sunt ageni de prim mn
IECA la (inhibitori de enzima de conversie)
pacienti cu boli renale pe fond de DZ sau
la cei cu insuficienta cardiaca

Inhibitori canale de calciu HTA greu de tratat

Betablocante - Pacienii cu PAD care prezint concomitent si boli
coronariene pot beneficia de cardio-protecie suplimentara din
partea agenilor blocani beta-adrenergetici. De aceea, agentii
blocani beta-adrenergetici pot fi luai in consideraie cnd se
trateaz hipertensiunea in cazul pacienilor cu PAD.

Diabetul
Diabetul creste riscul de PAD de aproximativ
trei patru ori, si de doua ori riscul de
claudicaie
Diabetul este de asemenea asociat cu
neuropatia periferica si rezistenta sczuta la
infecie, care conduc la un risc crescut pentru
apariia ulcerelor si infeciilor la picior.

Diabet si PAD
Unele studii realizate pentru diabetul de tip I
si II au artat ca diminuarea agresiva a
glicemiei poate preveni complicaiile microvasculare (in special, retinopatia si nefropatia);
Acest fapt nu a fost demonstrat pentru PAD, in
special deoarece studiile realizate prin
examinarea controlului glicemic in cazul
diabeticilor nu a fost proiectat si nici dotat
pentru examinarea fazelor finale ale PAD

ADA-American Diabetis Association

Ghidul curent al ADA recomanda hemoglobina
A1C (glicozilata) de <7,0% ca fiind scopul
tratamentului diabetului in general, dar
subliniaz ca pentru fiecare pacient in parte,
HB A1C ar trebuie sa fie apropiata de normal
(<6%) pe cat este posibil fara hipoglicemie
semnificativa .

Homocisteina
Un nivel ridicat al homocisteinei in plasma este un
factor de risc independent pentru PAD. In timp ce
suplimentele de vitamina B sau/si folat pot diminua
nivelul homocisteinei, lipsesc dovezile concrete ale
beneficiilor acesteia pentru prevenirea
evenimentelor cardiovasculare.
Doua studii ale suplimentelor de vitamina B si acid
folic in cazul pacientilor cu PAD nu au demonstrat
nici un beneficiu si chiar au sugerat anumite daune,
astfel nct aceasta terapie nu poate fi recomandata.

Algorithm for diagnosis of peripheral arterial disease.

TBI toe brachial index;
VWF velocity wave form;
PVR pulse volume recording

Strategia de tratament
general pentru boala
arterial periferic
BP blood pressure;
HbA1c hemoglobin A1c;
LDL low density lipoprotein;
MRA magnetic resonance
angiography;
CTA computed tomographic
angiography.

Reabilitarea prin exerciiu fizic

Recomandarea pentru anumite exerciii trebuie bazat pe sesiuni care sunt inute
de trei ori pe sptmn, ncepnd cu 30 minute de antrenament i crescnd
pn la o or de exerciii pe sesiune.
n timpul exerciiilor, mersul pe band este executat la o vitez si un grad care
induc claudicaia n 3 5 minute. Pacientul se va opri din mers cnd durerile
claudicaiei sunt considerate moderate (un rspuns mai puin optim va aprea
dac pacientul se oprete la instalarea claudicaiei). Apoi, pacientul se va odihni
pn cnd durerile dispar, relund mersul pn la apariia altor dureri moderate.
Acest ciclu de exerciiu i repaus trebuie s fie de cel puin 35 de minute la
nceputul programului i s creasc pn la 50 minute pe msur ce pacientul se
acomodeaz sesiunii de exerciii (dar ntotdeauna se evit oboseala excesiv sau
disconfortul n picior).
Dei terapia prin exerciiu este eficient, muli pacieni nu sunt dornici s continue
cu un program de exerciii pentru a menine beneficiile dobndite. n plus, un
program de exerciii pentru claudicaie n cazul unui pacient cu diabet care are i
neuropatie distal sever poate agrava leziunile piciorului n absena unui pantof
de sport potrivit.

Clasificarea bolii arteriale periferice cronice

stadii Fontaine i categoriile Rutherford

CLI-Critical limb ischemia

Ischemia arteriala critica
Definitie
Diagnosticul de IAC trebuie confirmat prin
indicele glezn bra (IGB),
presiunea sistolic a degetului sau
tensiunea transcutanat a oxigenului.

Durerea ischemic in repaus apare de obicei

sub o valoare a presiuni in glezn de 50 mmHg
sau a presiunii n deget mai mic dect 30
mmHg.
TCPo2 sub 20mmHg duce la amputatii

Ischemie subclinic cronic

Un subgrup de pacieni cu BAP nu se ncadreaz nici n definiia
claudicaiei, nici n cea a CLI .
Aceti pacieni au PAD grav cu presiuni ale fluxului i cele ale presiunilor
sistolice a gleznei sczute, dar sunt asimpomatici.
De obicei aceste persoane sunt sedentare i, de aceea, nu au claudicatie
sau pot prezenta diabet cu neuropatie i percepie redus a durerii.
Aceti pacieni sunt considerai a fi vulnerabili pentru a dezvolta CLI clinic
manifesta . Istoricul natural al acestui subgrup cu PAD grav nu este bine
caracterizat, dar trebuie presupuse valori de mortalitate excesiv i
amputare.

Termenul ischemie subclinic cronic a fost asociat acestui subgrup.

Prognostic CLI
In general, prognoza este mult mai rea dect n cazul
pacienilor cu claudicaie intermitent.
Studii de observare a pacienilor cu CLI care nu sunt candidai
pentru revascularizare sugereaz c la un an de la instalarea
CLI, doar o jumtate dintre pacieni vor mai fi n via dac nu
au fost supui unei amputri majore, dei unii dintre acetia
pot avea nc durere n repaus, cangren sau ulcere
Aproximativ 25% vor fi murit i 25% vor fi cerut o amputare
major

CLINICA CLI
Durerea descriere plantara si gamba (in
repaus
Ulceratii si necroza (gangrena)

Diagnostic difereniat ale

ulcerelor
Majoritatea ulcerelor n
partea de jos a piciorului,
deasupra gleznei sunt de
origine venoas, in timp ce
ulcerele labei piciorului se
datoreaz insuficienei
arteriale

Ulcerul diabetic localizari proportie

Fiziopatologia CLI
Micro-circulaia pielii este neobinuit n multe
feluri, cel mai notabil fiind faptul c fluxul
sanguin capilar nutritiv reprezint aproximativ
15% din totalul normal a fluxului din picior,
restul avnd doar o funcie termo-regulatoare
nenutritiv.

Fiziopatologia CLI
Funcia normala a micro-circulaiei pielii poate fi considerat din doua
aspecte:
un sistem regulator complex al fluxului micro-vascular i
o serie de mecanisme de aprare.

Endoteliul particip i la reglarea fluxului prin eliberarea

mediatorilor vaso-dilatatori precum prostacilina i oxidul nitric
si ali factori contractili derivai din endotelium (ex:
endotelina).
Pe lng sistemul regulator al fluxului micro-vascular, exist cteva
mecanisme de aprare micro-vasculare. n cazul CLI, se observ o
maldistribuie a microcirculaiei pielii i reducerea fluxul sanguin total.
Importana unui rspuns local al microcirculaiei n cazul pacienilor care
au CLI este sugerata de diferenta mare dintre presiunea sngelui din
glezn si din deget, care evalueaz micro-circulaia.

Tratamentul ischemiei arteriale critice

Algorithm for treatment of the patient with critical limb ischemia.
Contraindications are: patients not fit for revascularization; revascularization
not technically possible; benefit cannot be expected (i.e. widespread
ulceration-gangrene

Tratamentul de baz
Controlul durerii
Revascularizarea
Managementul ulcerelor
Restaurarea perfuziei
ngrijirea local a ulcerului i uurarea
tensiunii/presiunii
Tratamentul infeciei
Amputatia(degete,antepicior,Chopard,
Lisfranc,Syme)

Rezultate pe termen lung ale

amputaiilor(articol)
Majoritatea pacienilor ce sufer amputaii prezint arteriopatii
obstructive periferice i mai mult de 30% au deja o amputaie anterioar
(European Working Group 1992).
Supravieuirea este sczut, dupa cele mai multe statistici, ntre 39 i 57%
la 3 ani. O cantitate mare de informaii din seriile clinice pentru
amputaiile majore au fost raportate n legtur cu funcia membrului
inferior.
Multe din acestea s-au concentrat pe procentajul de supravieuitori,
numrul celor ce poarta o proteza sau se deplaseaz pe orice distan.
Abilitatea de a se deplasa este foarte variabil i sunt mai multe definiii
ale succesului (purtnd o protez toata ziua vs mersul independent numai
n cas), populaii diferite de pacieni (pacient tnr cu diabet vs pacient
n vrst diabetic) sau diverse grupuri (practica medical n mediu
academic, practica medical privat, etc).

Rezultate pe termen lung ale

amputaiilor
Dou studii recente din Marea Britanie ilustreaz foarte bine ceea ce se
ntampl n timp cu aceti amputai.n primul studiu (McWhinnie
D.L.1994)aproximativ 56% din amputai se puteau deplasa cu un picior, dar
15 % nu purtau protez la un an, iar la 5 ani numrul celor care nu purtau
proteza a crescut la 69%.
n alt studiu similar (Houghton A.D.1992) din 440 pacieni amputai 75 au
decedat nainte de externare, iar 113 nu au reuit s poarte proteza. Cei
care au purtat reprezint 57%, procentaj apropiat cu primul studiu.
Dup un chestionar n ce privete mobilitatea a rezultat c numai 10-15%
dintre amputai sunt mobili n cas, iar din acetia numai 5% nu utilizez
scaunul rulant. Aceste studii demonstreaz c puini pacieni reuesc s
poarte o proteza.
Evaluarea potenialului de reabilitare a pacienilor vasculari amputai este
complex i implic mai multe specialiti medicale ce trebuie s
colaboreze

Amputatia si insertia sociala

Reabilitarea cere nu numai adaptare fizic, dar i ajustare psihosocial.
Vizitele medicale sunt dependente de pacient, el fiind de obicei cel care
cere ajutor calificat pentru problemele sale fizice.
Serviciul social este mai puin prezent, acest lucru fcnd ca pacienii s se
izoleze i s fie inhibai n a cere rezolvarea unor probleme non-medicale.
S-a demonstrat c gradul de pesimism, izolarea social i disfuncia
emotional pe care o simte un amputat la 1 an dup operaie, poate fi
comparabil cu aceea a pierderii unui apropiat din familie, dar nu s-a
ncercat a se concluziona dac pierderea segmentului afectat duce la
aceast stare sau numai lipsa mobilitii.
Cercetrile au artat ca pacienii care au suferit amputaii importante
pentru arteriopatii periferice prezint mult mai multe probleme sociale i
emoionale decat non-amputaii de acelai sex i vrst

Quality of life
Un grup din Olanda (Schoppen T. 2003) a folosit tehnici de investigaie
(chestionare) precum Sickness Impact Profile - pentru a evalua impactul
bolii, att din punct de vedere fizic ct i funcional fiind utilizate 12
categorii : somn i repaus, nutriie, munca, lucrul acas, recreaie, micri
la domiciliu, mobilitate, ngrijire corporal i activitate fizic, interaciune
social, starea de veghe, comportament emoional i comunicare.
O alta tehnic de investigare este Groningen Activity Restriction Scale.
Aceste dou chestionare, corelate cu utilizarea protezei, sunt folosite
pentru a ncerca a se prevedea rezultatele pe termen lung dup amputaii
pentru afeciuni vasculare. S-a putut concluziona c, dupa corecia pentru
vrst, singurul factor predictiv semnificativ pentru un

rezultat funcional bun este abilitatea de a sta neasistat

pentru 5 secunde pe un singur picior.
De asemenea au demonstrat c deteriorarea cognitiv este la fel de
important ca i vrsta naintat n ceea ce privete utilizarea protezelor
dup amputaie