O definiie asemntoare, mult mai complex, este oferit de IELENICZ i

COMNESCU (2006, pag.7): Comnescu, Laura (2006), Romnia. Potenial

turistic, Editura Universitar, Bucureti, pp. 264 - 274 turismul exprim o
activitate complex care presupune deplasarea, staionarea de la cteva ore la mai
multe zile i realizarea ntr-o localitate, pe un traseu sau ntr-o regiune a unui scop
precum recreerea, odihna, tratamente balneare, instrucia specific, manifestri
tiinifice sau de afaceri, excluznd prestarea de servicii i activiti pe care turistul
le desfoar cotidian prin meserie, calificare, etc.
Concluzionnd, turismul reprezint un fenomen social, economic i cultural ce a
aprut din cele mai vechi timpuri sub forma cltoriilor. Ca disciplin de studiu,
acesta se impune nc de la nceputul secolului 20, reprezentnd un domeniu de
ntreptrundere a multor discipline tiinifice: geografie, geologie, istorie, economie,
sociologie, etnografie i altele.

Potential turistic cultural

Potenialul turistic cultural cuprinde monumente, ansambluri i situri cu valene
culturale, avnd o valoare deosebit din punct de vedere artistic, estetic, tiinific,
antropologic, precum i peisaje culturale specifice pentru o anumit ar sau
regiune. Motivele pentru care acest tip de obiective turistice prezint interes sunt
multiple, fiind legate n principal de: vechimea i stilul arhitectonic, bogia de
piese, raritatea, valoarea artistic, etc. (S. NEGU, 2004).
Turismul cultural este asociat cel mai adesea turismului itinerant sau de vizitare,
deoarece practicarea sa implic cel mai adesea vizitarea unui obiectiv turistic de
natur cultural, n sensul cel mai larg al acestui termen. Cu toate acestea, acesta
este o form de turism mult mai ampl, cuprinznd mult mai multe motivaii ale
cltoriilor. Conform P. COCEAN (2005, pag.203), menirea turismului cultural este
complex, n primul rnd fiind instruirea prin mbogirea cunoaterii, n al doilea
rnd fiind recreerea resimit pe plan spiritual prin aflarea unor adevruri i
cunoaterea unor fenomene noi, primordial fiind ns nevoia de cunoatere.
Turismul cultural se bazeaz pe patrimoniul cultural al unei ri, regiuni sau
destinaii, iar acest patrimoniu cultural pe care turismul l utilizeaz n prezent
cuprinde att elemente tangibile, ct i elemente intangibile
Management
Alexandru Jivan, Economia serviciilor de turism, Editura Mirton, Timioara, 2004,
paginile 83-114
Turism international
Fenomenul turistic internaional este analizat prin prisma evoluiei clientelei
turistice, dominat de procesul de maturizare a turistului n calitate de consumator,

precum i a fluxurilor turistice internaionale, cu accent pe evoluia sosirilor turistice

internaionale i a volumului ncasrilor din turismul internaional, la nivel global i
pe regiuni, n intervalul de timp 1950-2010. De asemenea, sunt reliefate principalele
tendine specifice sectorului turistic, respectiv promovarea turismului durabil,
dezvoltarea anumitor forme de turism, precum turismul rural, turismul de
cumprturi, turismul sportiv .a., tendina de concentrare a elementelor ofertei
turistice - procesul de achiziii i fuziuni. n plus, este evideniat influena crizei
economice actuale asupra componentelor turismului internaional, fiind sugerate
msuri ce ar putea contribui la redresarea sectorului turistic. Printre aceste msuri,
se numr urmatoarele: 9 Preul achiziionrii pachetelor turistice s reflecte n mod
corect calitatea serviciilor i volumul facilitilor oferite; 9 Numrndu-se printre
formele de turism cele mai afectate de criz, turismul de afaceri ar trebui stimulat
att de ctre guverne ct i de ctre companii, n condiiile n care ntrirea relaiilor
de afaceri conduce la progres economic pe de o parte, iar pe de alt, turitii de
afaceri pot deveni turiti de vacan, dornici s viziteze atraciile turistice de la
destinaie; 9 De o importan covritoare sunt aciunile guvernelor n vederea
susinerii ofertelor turistice naionale, prin oferirea de subvenii pentru investiiile de
dezvoltare n turism, prin asigurarea infrastructurii publice, precum i prin
promovarea turismului naional i regional. De asemenea, bncile pot contribui la
revigorarea turismului, prin nlesnirea condiiilor de acordare a creditelor, att
pentru ofertanii de turism ct i pentru turitii persoane fizice, precum i prin
implicarea instituiilor bancare n proiecte de dezvoltare a obiectivelor turistice. Prin
multitudinea de argumente expuse, primul capitol urmrete nelegerea
complexitii fenomenului turistic, prezen de necontestat n cadrul societii
contemporane.
Turismul este in fapt o industrie de retele strans legate intre ele,este rezultatul care
combina nu numai servicii,peisaje si culturi,ci si traditii,curiozitati si nu in ultimul
rand ospitalitatea,fiind ,asa cum il considera Lanfant(1980) : o combinatie de
servicii si imagini atragatoare.
Cresterea gradului de cultura si civilizatie,pe fondul unui climat economic favorabil,a
transformat turismul intr-un fenomen de masa. Analistii unei asemenea evolutii au
definit turismul de masa ca un fenomen pe scara larga,ce cuprinde toate serviciile
standardizate la un pret de vanzare,pentru o clientela de masa.(Poon,1993).
Turismul de masa este caracterizat de catre patru trasaturi de baza: serviciile
standardizate,fixe;productia de masa,oferta catre o clientela privita
nediferentiat;vacanta este petrecuta in masa;schimbarile produse in legatura cu
petrecerea timpului liber.
Dezbaterea turismului in masa se pare ca se axeaza pe doua aspecte:mediul
inconjurator si comportamentul turistului consumator.

Insa semnificatia sintagmei turism tn masa nu ne ajuta in dezbaterea legata de

pozitia de destinatii turistice a tarilor din lumea a treia. Pe acest motiv s-a introdus
notiunea de metaturism,care este definit ca un turism pe scara larga dominat de
metropole,care se desfasoara in tarile din lumea a treia,la periferiile
geografice,economice si de satisfactii al tarilor dezvoltate din punct de vedere
economic.
Factori de influenta ai dezvoltarii turismului
In functie de natura social-economica,putem identifica:

Factori economici:veniturile populatiei si modifcarile acestora,oferta

turistica,preturile si tarifele;

Factori tehnici:tehnologiile in constructii,parametrii tehnici ai instalatiilor si

echipamentelor specifice serviciilor turistice etc.;

Factori sociali:timpul liber si urbanizarea;

Factori demografici:evolutia cantitativa a populatiei,structura pe varste si

categorii sociale,durata medie a vietii;

Factori psihologici,educativi si de civilizatie:nivel de instruire,interesul pentru

cultura,dorinta de cunoastere,moda etc.;

Factori politici: ormalitati la frontiera,regimul vizelor etc.

Dupa importanta lor in influentarea fenomenului turistic,factorii pot fi clasificati in:

Primari: impul liber,miscarea populatiei,veniturile,oferta;

Secundari: cooperarea internationala,facilitati de viza sau

organizatorica,diversitatea structurala a serviciilor suplimentare etc.
In functie de durata in timp a actiunii lor,se disting factorii:

Permanenti:cresterea timpului liber,modificarea cantitativa si structurala a

populatiei;

Conjuncturali:crizele economice,instabilitatea politica,catastrofele naturale.

In functie de sensul interventiei lor,factorii sunt grupati in:

Exogeni-elementele care influenteaza din afara acestui domeniu:sporul natural

al populatiei,cresterea gradului de urbanizare,cresterea veniturilor destinate
turismului etc.


Endogeni-care se refera la modificarile din continutul activitatii
turismului:diversificarea gamei serviciilor oferite,lansarea de noi produse
turistice,cresterea calitatii serviciilor prestate etc.
In raport cu orientarea influentei lor asupra celor doua laturi corelative ale pietei:

Factori ai cererii turistice:dinamica populatiei,urbanizarea,veniturile,timpul liber;

Factori ai ofertei:costul prestatiilor oferite,diversitatea si calitatea serviciilor etc.

Factori restrictivi ai activitatii turistice

Constrangerile carora trebuie sa le faca fata turismul sunt:

Cererea:fiecare firma care ofera bunuri substantiale si servicii turistilor este

constransa de cererea clientilor sai,care leaga cantitatea cumparata de pret,bogatie
si venit.

Oferta de resurse atractive:una din cele mai importante constrangeri cu care se

confrunta industria turistica este caracterul limitat cantitativ al resurselor
disponibile pentru distractia turistica.

Constrangeri tehnice si de mediu:sunt legate de un anume loc sau situatie.

Constrangeri de timp:timpul de vacanta disponibil limiteaza posibilitatile

turistilor. Durata sezonului turistic influenteaza profitabilitatea afacerilor orientate
spre turism si impactul cheltuielilor turistice asupra economiei locale.

Indivizibilitati:in turism este necesar mult timp pentru negocieri si decizii de

tipul totul sau nimic.

Constrangeri administrative si sanitare:diverse formalitati pe care trebuie sa le

indeplineasca turistii sau diverse vaccinuri si masuri de protejare a sanatatii pot
descuraja turistii sa aleaga o anumita destinatie.

Constrangeri politice si sociale:instabilitatea interna intr-o tara sau angajarea

sa intr-un conflict international compromit evident desfasurarea oricarei activitati
turistice,ca si catastrofele naturale.

Constrangeri de primire:existenta unor standarde inferioare ale infrastructurii

de acces,insuficienta mijloacelor de cazare,conditiile meteorologice dificile sau lipsa
atractiilor naturale.

Constrangeri auto-impuse:acest tip de constrangeri provine din nevoia de

conciliere a conflictelor vizand scopurile.


Lipsa de cunostinte si informatii:multe activitati sunt limitate din cauza faptului
ca se cunoaste putin despre situatiile particulare noi ce intervin pe parcursul
existentei firmelor turistice.

Limite ale resurselor de sustinere:in activitatea practica a unui agent economic

exista permanent limite in volumul disponibilitatilor banesti,capitalul social,atlentul
managerial etc. Acestea ,la randul lor,limiteaza sansele de amplificare si furnizare a
experientei turistice.

Ce a dus la dezvoltarea turismului intern

Corespunztor cauzelor identificate mai sus, sunt propuse msuri privind
dezvoltarea activitilor turistice n ar: Popularizarea puternic a potenialului
turistic romnesc prin intermediul mijloacelor mass-media i a expoziiilor/trgurilor
de turism desfurate n ar i n strintate; Dimensionarea preului ofertei
turistice n concordan cu calitatea i volumul serviciilor incluse; Reabilitarea
monumentelor i a cldirilor valoroase din punct de vedere istoric sau cultural aflate
n stare de degradare i includerea lor n circuitul turistic; Construirea de
autostrzi i de osele de centur n jurul oraelor; Indicarea clar a locaiilor
obiectivelor turistice; Preocuparea pentru oferirea de explicaii cuprinztoare n
timpul vizitrii muzeelor sau a altor obiective turistice; pregtirea corespunztoare a
personalului implicat n activiti de prezentare sau traducere; nfiinarea unei
baze de date ce poate fi accesat on-line care s cuprind un calendar anual al
evenimentelor ce urmeaz a se desfura n ara. Publicarea acestui calendar n
timp util pentru planificarea cltoriilor; Preocuparea pentru conservarea i
valorificarea turistic a tradiiilor locale i a folclorului romnesc; Investirea n
activiti de reabilitare a staiunilor turistice degradate; Dotarea cu
echipamente/instalaii performante a bazelor de tratament din staiunile balneare;
nfiinarea de centre de informare turistic n staiuni, precum i n oraele cu
potenial turistic.
Fluxul turistilor

8
Mecanismul formarii si orientarii fluxurilor turistice

Definitia fluxului turistic

Fluxul turistic reprezinta masa de turisti care se deplaseaza intre un bazin alcereri
turistice si unul al ofertei turistice
Bazinul cereri turistice cuprinde:
tari dezvoltate din punct de vedereeconomic care permit populatiei rezidentte sa
beneficieze de venituri si timp liber,conditii necesare practicarii turismului
(Germania, Japonia, Tarile Nordice)
Bazinul ofertei turistice cuprinde
: tari ce dispun de resurse turistice,naturale si antropicebogate si variate (Franta,
Turcia, Grecia, Italia, Spania)!Cauzele formarii fluxurilor turistice-

raportul calitate

pret inadecvat in cazul produselor turistice identiceoferite de alte tari-

lipsa unor produse turistice (resurse) in propria tara (Romania: safari, jungla),
cererea pentru produse turistice specifice, inaccesibilitatea unorresurse turistice
datorita unor cauze organizatorice-

alte cauze precum crizele politice, economice, conflictele armate, socialeFluxurile

turistice majore la nivel intermnational sunt urmatoarele :
Sun-lust

presupune practicarea acelor forme de turism care valorificaresursele turistice

naturale (turismul de litoral, speologic, turismul de tratamentbalneomedical)
Wonder-lust

turismul cultural

FENOMEN ECONOMIC, AFECTAT

Industria turismului este vulnerabila mai ales fata de factorii externi. Dezastrele
naturale,problemele meteorologice,epidemiile,schimbarile nefavorabile in rata de
schimb a monedei nationale sau complicarea formalitatilor vamale pot foarte rapid
si dramatic sa schimbe atractia relativa fata de puncte de destinatie competitive.
Fercvent,operatorii din turism se bazeaza pe experienta personala si pe contactele
personale cu alti operatori care-i ajuta sa inteleaga,sa anticipeze si sa depaseasca
aceste probleme.
CE RAMURI INDUSTRIALE INFLENTEAZA TURISMUL
Turismul este un grup de mai multe industrii corelate:transport,cazare,servicii de
alimentatie publica,puncte de interes si marcare a unor evenimente,precum si
activitati de vanzare cu amanuntul. Comparativ cu alte domenii,o caracteristica
importanta a industriei turismului o reprezinta faptul ca ea este foarte intensiva din
punctul de vedere al activitatii.