CRESTEREA SI DEZVOLTAREA COPILULUI

I. DEFINITII:
Cresterea = procesul normal de augumentare a dimensiunilor corporale, de
apozitie de noua substanta tisulara. Consta in principal in multiplicarea
celulara si cresterea volumului celulei.
Dezvoltarea = un proces normal care priveste in special aspectul
complexarii functionale: formarea de structuri noi, maturatia enzimatica,
complexarea structurala, perfectionarea functionala.
Cele 2 procese sunt corelate in organismul uman. La nivel celular procesul de
crestere se desfasoara in 3 stadii:
faza hiperplastica in care se produce cresterea numarului celular
prin mitoza; se petrece in cea mai mare parte intrauterin;
faza intermediara in care are loc cresterea numarului si a
dimensiunilor celulare;
faza hipertrofica caracterizata prin cresterea dimensiunulor celulare
si se produce, in general, postnatal.
Este greu de precizat cand inceteaza faza hiperplastica, momentul variind de
la organ la organ. De ex: celulele gliale isi epuizeaza posibilitatile de proliferare la
2 ani, in timp ce celulele musculare au aceasta capacitate pana la varsta de 12
ani.
II. FACTORII CARE DETERMINA PROCESELE DE CRESTERE SI DEZVOLTARE:
II.1. Potentialul de crestere si dezvoltare intrinsec ( genetic )

= unul din elementele determinante ale acestor procese;

= rol important in determinarea ritmului de crestere, dimensiunilor si
aspectului
morfologic.
- explicatia este legata de controlul genetic al sintezei proteinelor de
structura
si enzimelor.
II.2. Materialul necesar proceselor de crestere si dezvoltare ( substante
plastice, energetice, electroliti, vitamine, oligoelemente )

= dependent de mediu, acesta fiind al 2-lea factor determinant.

- NUTRITIA, ca proces biologic = modalitatea de a furniza organismului
materialul necesar si este legata de aportul exogen, apetit, masticatie,
deglutitie, digestie si absorbtia principiilor alimentare.
- metabolismul intermediar si energetic si functionarea normala a sistemelor
care asigura homeostazia mediului intern sunt necesare desfasurarii normale a
functiilor celulare.
II.3.Factorii hormonali

-moduleaza procesele de crestere si dezvoltare, potrivit informatiei

genetice
specifice organismului respectiv.
- hormonii care intervin sunt:

hormonul somatotrop hipofizar (STH, GH );

insulina (favorizeaza cresterea facilitand sinteza proteinelor, acizilor

grasi si glicerolului)

hormonii androgeni <= corticosuprarenala/gonade,

(initial favorizeaza cresterea pt.ca apoi sa o limiteze prin

accelerarea

maturatiei scheletului;
cortizonul = efect negativ asupra cresterii si pozitiv asupra
dezvoltarii

( favorizeaza maturatia enzimatica ) ;

tiroxina = rol esential in maturarea SNC si in controlul maturarii

osoase.

II.4. Factorii de importanta secundara

factorii prenatali care conditioneza cresterea intrauterina;
factorii emotionali ( deprivare materna );
controlul SNC ( in encefalopatiile cronice infantile se constata efecte
nefavorabile asupra acestor procese );
activitatea fizica;

 afectiuni intercurente.

Toti factorii cunoscuti ca putand determina tulburari de crestere trebuie luati in

considerare in cazul unei anomalii de crestere si dezvoltare. In practica, cea mai
frecventa cauza este malnutritia.
Exista diferite tipuri de curbe de crestere.
In functie de varsta se impune alegerea judicioasa a parametrilor prin care se
efectueaza screening-ul procesului de crestere si dezvoltare.
III. CURBE DE CRESTERE:
III.1. Curba de crestere neurala( caracteristica SNC si anexelor sale)
= crestere rapida in viata intrauterina,
-> continuandu-se in ritm rapid dar in continua deceleratie pana la 5
ani,
-> dupa care nivelul este lent pana la pubertate, incetand in scurt
timp dupa aceea.
III.2. Curba de crestere tip limfatic( ganglioni, foliculi splenici, tesutul
limfatic al organelor, timus )
- cresterea este rapida pana la 11 ani (masa tesutului= 2x masa
tesutului de la adult)
- apoi reducere continua pana la varsta adulta
III.3.Curba de crestere de tip scheletic
- niv. max.: intaruterin
- decelare continua pana la 24 luni
- apoi constant 5-6 cm/an pana la pubertate cand exista varf crestere
scurta durata
- urmeaza scadere continua pana la nivelul 0 la adult
III.4. Curba de crestere a tesutului celular adipos subcutanat
- trim lll iu -> crest.continua postnatal -> maxim la 1 an -> ritmu
scade pana la 2 ani

apoi lent+ stabil

 Procesul de crestere are capacitatea de autoreglare prin:

- saltul de crestere;
- notiunea de perioada critica.
Din interactiunea continua intre potentialul genetic normal de
crestere si conditiile corespunzatoare de mediu extern, rezulta un
impulsconstant si bine reglat de crestere, care are drept
rezultat un proces de crestere de o amplitudine fiziologica, bine
corelat cu varsta cronologica si cea biologica.
In conditiile in care intervine un factor perturbator ( nutritie
inadecvata, imfectie intercurenta ), dupa indepartarea acestei perturbatii
rezulta o accelerare a cresterii salt de crestere care permite
recuperarea deficitului si revenirea la ritmul anterior, fiziologic,
concordant cu varsta biologica si cronologica.
Revenirea completa este posibila numai DACA procesul
perturbator nu a fost prea mare
durata actiunii nu a fost prea
indelungata.
Perioada critica stadiu limitat temporar in care o influenta
particulara, exogena sau endogena are un efect particular- accelerarea sau
intarzierea cresterii si maturarii ( observatie facuta de Tanner ) .
Pentru cresterea somatica: intarzierea este doar partial
recuperabila cand influenta perturbatoare actioneaza in timpul
perioadei critice de diviziune celulara ( faza hiperplastica) .
IV.In aprecierea dezvoltarii sunt folosite criterii somatoscopice,
somatometrice si fiziometrice:
Ii.Criterii somatoscopice (Pe baza observatiilor directe se pot obtine prin
insumare unele impresii referitoare la: )

gradul de robustete, marimea capului, volumul, grasimea, lungimea unor

segmente, masivitatea care da impresia de forta si rezistenta;

caracterizarea aspectului morfologic din raportul de marime dintre diferite

segmente ale capului, gatului, membrelor inferioare si formele corporeale
determinate de cresterea variabila a vaselor, musculaturii si tesutului
adipos;
gradul de dezvoltare sexuala ca indice de maturizare pubertara ( pilozitate
pubiana, axilara, faciala, glande mamare si organe genitale externe,
modificarea aspectului extern al corpului ce diferentiaza cele doua sexe) ;

 tinuta corpului cu depistarea unor eventuale deformari corporeale sau

malformatii;
starea tegumentelor sub aspectul culorii, pigmentatiei, a tulburarilor
circulatorii, hematologice sau endocrine.

IV. In aprecierea dezvoltarii sunt folosite criterii somatoscopice,

somatometrice si fiziometrice:
IIi.Criterii antropometrice ( somatometrice)
-

metode de evaluare:curbele de crestere a G, T, PC si PT, in functie

de varsta si sex.

Greutatea si talia pot fi exprimate in:

a) percentile = limita in care se gaseste procentajul ce corespunde
populatiei generale;
b) deviatii standard = daca consideram ca distributia populatiei
urmeaza o regula normala, acestea permit comparatia indivizilor intre
ei.

Valorile < 3 percentile corespund < -2.5 DS sub medie

Valorile > 97 percentile corespund > +2.5 DS deasupra mediei
Curba de crestere trebuie sa fie regulata.
Trebuie cautate existenta unor rupturi, fie ca este o accelerare sau o
incetinire a ritmului de crestere.
Exista curbe ale vitezei de crestere in functie de varsta = somatograme.
Talia
se utilizeaza pana la 3 ani, apoi se foloseste inaltimea;
variaza cu sexul, rasa si conditiile de viata;
in anumite conditii exista o corelatie intre inaltime, forta, capacitate
vitala si
rezistenta la efort;
ritmul de crestere in primul an este:
4 cm- prima luna,

3 cm- luna a II-a si a III-a,

2 cm in luna a IV-a

1 cm pe luna in restul lunilor.

!!! Deci la sfarsitul primului an sugarul va avea cu 20 cm mai mult fata

de nastere;
> Geldrich propune o formula de calcul: T=5V+80;
> peak de crestere la pubertate de aprox. 4.8 cm/an
la varsta de 9.6 ani la fete si la 11 ani la baieti.
Greutatea
in primul an:750g/ luna in primele 4 luni,
cate 500g/ luna urmatoarele 4 luni
cate 250g/ luna in ultimele 4 luni;
> formula propusa de Herman este: G=2V+9;
> la pubertate saltul ponderal va fi de 3-4 kg/ an. Variatiile in plus sau in
minus fata de standard impun cautarea si corectarea cauzelor.
Perimetrul cranian
> permite depistarea unor micro sau macrocefalii;
> formula simpla de calcul: PC=T/2+10;
> perimetrul la nou-nascut este de 34.5 cm,
la 1 an de 45-46 cm,
la 6 ani 50 cm
la 10 ani de 51 cm.
Perimetrul toracic
> ofera informatii despre cutia toracica;
> PT la nou-nascut este de 31-33 cm, la 1 an este cat PC.
Circumferinta bratului are rol important in stabilirea starii de
nutritie
11 cm la 1 luna
16 cm la 1 an la baieti
15.6 cm la fete;
Diametrul biacromial si biiliac sunt importante la pubertate,
diferentiind cele doua sexe;
Suprafata corporala se calculeaza dupa formula: S=4G(kg)+90.

> Paniculul adipos = maxim la 6 luni realizand: pliu toracic=1.5

cm,
pliu abdominal= 2cm,
pliu crural=3 cm.
IV. In aprecierea dezvoltarii sunt folosite criterii somatoscopice,
somatometrice si fiziometrice:
IIIi.Criterii fiziometrice
- ne orienteaza asupra capacitatii de adaptare la conditii de activitate;
Capacitatea vitala
> determinata prin spirometrie;
> evalueaza integritatea functiei pulmonare, elasticitatea cutiei toracice, forta
musculaturii respiratorii.
Forta musculara: se determina cu ajutorul dinamometrului, putandu-se
face corelatie intre greutate, talie si forta musculara;
Aprecierea efortului fizic: se det. frecventa cardiaca, ventilatia si consumul
de oxigen;
Latenta rectiilor motorii: cu ajutorul cronoscopului se poate determina
timpul scurs de la aparitia unui stimul auditiv sau vizual si inregistrarea
reactiei. Valorile se masoara in secunde si fractiuni de secunda si variaza in
functie de dificultatea de diferentiere a stimulilor, testand capacitatea
functionala a SNC. Pentru perceptia vizuala se foloseste tahiscopul.
IV. In aprecierea dezvoltarii sunt folosite criterii somatoscopice,
somatometrice si fiziometrice:
IVi.Criterii de apreciere a gradului de maturizare
Dezvoltarea dentitiei:
La varsta de:
6 luni apar incisivii medii inferiori;
intre 8-10 luni incisivii laterali superiori;
intre 12-14 luni incisivii laterali inferiori;
la 1 an copilul are 8 dinti;
intre 1 an 1 an si jumatate apar primii molari;
intre 1 an 2 ani apar caninii;

 intre 2 ani 2 ani si jumatate ultimul molar.

Dentitia temporara are 20 dinti. Cea definitiva apare la 6-7 ani cu
primul molar, iar ordinea schimbarii este inversa aparitiei.
Dezvoltarea osoasa
Calcificarea oaselor lungi incepe inca din viata intrauterina la
nivelul claviculei, oaselor craniului, femurului si humerusului.
Ritmul dezvoltarii osoase este determinat genetic, la fete existand
un avans de osificare inca de la nastere.
Aprecierea calcificarilor osoase se face prin intermediul radiografiei de
pumn.
Fontanela anterioara are dimensiunea de 4/ 3 cm la nastere, apoi
se reduce, iar la 1 an 1an si 2 luni se inchide.
Fontanela posterioara poate fi inchisa de la nastere sau se inchide
pana la 3 luni
( 7 mm ).
Dezvoltarea caracterelor sexuale secundare
In perioada prepubera ordinea dezvoltarii lor este:
aparitia si dezvoltarea pilozitatii pubiene si axilare;
dezvoltarea glandelor mamare;
schimbarea vocii;
disparitia tesutului adipos;
aparitia menarhai si a secretiei seminale.

Maturarea neurologica necesita urmarirea:

reflexelor arhaice;
tonusului muscular;
posturii;
motilitatii spontane;
limbajului;
afectivitatii;
comportamentului social;

 controlului sfincterian.
La copilul mai mare urmarim dezvoltarea intelectuala:
atentie;
memorie;
capacitate de abstractizare;
reprezentare grafica;
reproducere verbala.
Ceea ce este foarte important este faptul ca nu trebuie sa
confundam intarzierea reala in maturizarea neurologica cu lipsa
de stimulare sau carentele afective si de educatie.
V. PATOLOGIA CRESTERII
1.Intarzierea cresterii staturale ( talia < percentila 3 )

a) Intarziere de crestere sesizata de la nastere

i) intarzierea cresterii intrauterine izolat - uneori copii recupereaza acest

deficit in ani de zile, dar adesea incomplet;
ii) intarzierea cresterii intrauterine asociata cu un sd.dismorfic:
embriopatii si fetopatii ( rubeola, CMV, toxoplasmoza ) ;
aberatii cromozomiale ( trisomia 21, 13, sdr.Turner) ;
maladii scheletice;
nanism esential dismorfic ( sdr.Silver-Russet, Seckel, Rubinstein,
Cornelia de Lange).
B) Intarzierea cresterii cu debut postnatal
j) Intarzierea cresterii fara cauza patologica:
talie mica familiala ( membrii familiei cu talie mica );
talie mica esentiala ( parintii cu talie normala ).
jj) Intarzierea cresterii legata de intarzierea pubertatii mai ales la baieti in
jurul varstei de 8 ani, accentuata cu atat mai mult daca pubertatea
intarzie.Uneori se constata un deficit temporar de hormoni de crestere care se
corecteaza cu testosteron.
B) Intarzierea cresterii cu debut postnatal

jjj) Intarzierea cresterii legata de patologia neendocrina

b.renale ( IRC, tubulopatii ) ;
cardiopatii severe;
mucopolizaharidoze;
boli metabolice;
boli digestive ( intoleranta la gluten, b.Crohn) ;
talasemia majora;
corticoterapia;
anorexia psihogena;
carenta calorica si/sau proteica;
nanism prin deprimare afectiva ( stimulare insuficienta hipofizara );
anomalii cromozomiale;
condrodisplazia.
jjjj) Intarzierea cresterii legata de cauze endocrine:
insuficienta hormonilor de crestere ( obligatoriu se cauta si alt deficit
hipofizar si alte cauze organice ca: malformatii cranio-faciale de linie
mediana, tumori la nivelul seii turcesti, traumatisme craniene ) ;
diabet insipid central;
insuficienta tiroidiana;
insuficienta gonadica primara sau secundara;
sdr. Cushing ( intarziere de crestere precoce si severa ) ;
carenta de vitamina D .
V. PATOLOGIA CRESTERII
2. Talie excesiva, accelerarea cresterii
a) talie mare constitutional;
b) cauze endocrine:
hipersecretia h. de crestere;
pseudopubertate precoce;

 hipertiroidism;
hiperinsulinism;
secretia h. sexuali la pubertate precoce.
c) cauze neendocrine - sdr. malformative sau dismorfice ( sdr.
Marfan, gigantism cerebral ) .
Vll. DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE A COPILULUI
Dezvoltarea, ca si cresterea, incepe inainte de nastere. Nounascutul care
atinge un grad de maturizare normala a sistemului nervos trebuie sa
reactioneze la un anumit numar de stimuli.
Aceste reactii constituie primele etape ale dezvoltarii individului. Aparitia
unui eveniment nu este punctiforma in timp si se intinde pe o perioada
variabila pentru fiecare individ. Ca etape principale se descriu: perioada
neonatala, primul an, al doilea an, perioada prescolara, adolescenta.
Dezvoltarea = proces complicat, fiind rezultatul diferitelor forte, dintre care
principalele sunt: mostenirea congenitala, inteligenta, rapiditatea
maturatiei si calitatile stimulative ale mediului ambiant.
Orice diminuare a oricarui dintre acesti factori conduce la o intarziere in
dezvoltare. Mostenirea congenitala a inteligentei depinde de factorii
ereditari ( poligenici ) .
rapiditatea maturarii depinde de sanatatea generala a
copilului ( toate bolile debilitante intretin o stationare a dezvoltarii ) si de o
nutritie corespunzatoare.
calitatea stimulativa a mediului ambient depinde de
conditiile sociale.
Copilului ii este necesara afectivitatea.
Fondul sonor in care este crescut copilul reprezinta - element important in
dezvoltare.
Criteriile de apreciere a dezvoltarii sunt legate de dezvoltarea motricitatii
in primul an de viata, pentru ca apoi sa devina mai variate: comunicare
verbala si grafica, posibilitatea de adaptare sociala, posibilitatea de
abstractie, de discernamant.
Principali indici orientativi ai dezvoltarii neuropsihice la copilul 0-3 ani se folosesc:
postura si locomotia, coordonarea miscarilor, comportamentul adaptativ,
limbajul.
1 luna:

2 luni

- usoara hipertonie a flexorilor;

tine capul cateva momente
- in decubit dorsal pozitia laterala a capului;
isi ridica umerii si capul
- reflexul de apucare prezent;
se mentine
- tipa de foame si se calmeaza daca este luat in brate;
persoanele straine
- emite sunete laringiene.
3 luni:

- tinut vertical isi

- in decubit ventral
- reflexul de agatare
- fixeazacu privirea
- gangureste
4 luni

- se sprijina pe antebrat cand este culcat pe abdomen;

timp

- sta sprijinit scurt

- isi ridica capul cand este culcat pe abdomen;

degete si palma, o scutura

- tine jucaria cu 4

- isi tine mana deschisa in somn;

miscarea de apucare

- schiteaza

- se agata de haine;
persoanelor familiare

- zambeste

- zambeste;

- priveste activ in jur

- intoarce capul la zgomot;

modulare a vocii

- tendinta de

- rade sau emite sunete de bucurie;

- reactioneaza la persoane sau obiecte cunoscute.
5 luni:

6 luni

- sade sprijinit mai mult timp;

cand este culcat pe spate

- isi ridica capul

- in decubit ventral isi ridica toracele;

spate pe burta

- se intoarce de pe

- tine mainile pe biberon;

o mana in alta

- muta jucaria dintr-

- deosebeste persoanele straine de cele familiare;

obiecte mici

- strange in pumn

- emite grupe de sunete cu ritm rapid.

pentru a fi ridicat

- intinde mainile

- isi manifesta
simpatia si antipatia
7 luni:
- se ridica din decubit dorsal in pozitie sezand;
- incepe sa se tarasca;
- dezvolta capacitatea mainii drepta;
- localizeaza un sunet la 1 metru;
- mangaie imaginea sa intr-o oglinda;
- cauta o jucarie pierduta;
- pronunta silabe grupate.

9 luni:
- sta in sezut fara sprijin;
- se tine de mobila;
- apuca obiectele cu 2 degete;
- isi tine singur cana sau biberonul;
- se joaca bau;
- intelege nu si papa.
12 luni:
- merge singur sau tinut de o
mana;
- arunca jucariile, da jucaria
care i se cere;
- coopereaza la imbracat;
- stie cand este strigat;
- intelege da , mama ,
misca din cap nu.
18 luni:
- merge pe scari cu ajutor;
sa cada

24 luni:
- fuge fara

- poate arunca o jucarie din picioare fara sa cada;

coboara singur scarile

- urca si

- poate intoarce 2-3 pagini la o carte odata;

cate o singura pagina o data

- intoarec

- incearca sa manance singur cu lingurinta;

scoate singur pantofii
- are un lexic de 6 cuvinte;
- arata ce doreste;
cu alti copii
- imita unele actiuni ale adultului;
in mici propozitii
- ii plac jocurile cu alti copii.
mie, al meu
30 luni:

- isi
- cere olita
- se joaca
- vorbeste
- utilizeaza
36 luni:

- sare cu ambele picioare de pe podea;

pedala pe un triciclu

- poate

- arunca o minge din mana;

pe scari alternand piciorul

- merge

- deschide nasturii;
mainile daca i se spune
- tine un creion ca adultul;
imbraca/se dezbraca inchein/descheind

- isi sterge
- se

- isi spune numele intreg;

nasturii din fata
- merge sa bea singur;
cu altcineva jucariile
- foloseste pluralul si trecutul;
alti copii
- utilizeaza corect eu.
invarteste

- imparte
- se joaca cu
- se
- povesteste

scurte istorii din experienta

proprie

- isi cunoaste
sexul
Perioada prescolara: 3-6 ani
Progresele motorii se exprima la diferite nivele. Alergatul si saritul se
perfectioneaza. De la 3 ani stie sa mearga cu tricicleta.
Limbajul
Copilul de 3 ani isi pronunta numele, prenumele, cunoaste culorile. La 4 ani
utilizeaza adjective si cuvinte de legatura, stie sa compare, incepe sa recunoasca
literele, povesteste evenimente, recita, joaca jocuri cu reguli.
Afectivitatea
La 4 ani copilul apreciaza povestile, cantecele, incepe sa puna intrebari
nenumarate. Incepand de la 3 ani apare complexul lui Oedip, fiind atras de
parintele de sex opus. Parintele de acelasi sex reprezinta un rival. Dupa aceasta
perioada copilul intra intr-o perioada de latenta care dureaza pana la
adolescenta.
Perioada scolara ( 6-11 ani )
- La 6 ani copilul stie sa se imbrace, sa se incalte, isi cunoaste varsta, stie sa
numere pana la 10, stie sa traverseze, merge la scoala. Intra intr-o perioada in
care echilibrul comportamental si personalitatea sa sunt dependente de conditiile
socio-familiale.
- Este perioada marilor aviditati, a receptivitatii extraordinare. La scoala
copilul isi perfectioneaza limbajul, isi perfectioneaza contactul social.
- Un climat de relativa securitate atat in plan material cat si educativ este
absolut necesar.
VIII. Coeficientul de dezvoltare si inteligenta
-

acesti coeficienti sunt utilizati de catre psihologi pentru a caracteriza

dezvoltarea copilului.

valorile normale ale QI = 90-110 ( emotivitatea copilului poate influenta

rezultatul testelor ) .

probele evalueaza eficienta functiei de gandire, cunostinte si aptitudini,

probe pentru functii psihice izolate: atentie, memorie, perceptia rapida a
formelor si culorilor, capacitatea de observare, de diferentiere, calculul
matematic, desen dupa model sau desen tematic.

exista si subteste de performanta care urmaresc: completarea unor imagini

lacunare, aranjarea in succesiune logica a unor imagini, asamblarea
partilor unui intreg, pasajul prin labirint.

- orice deficienta sesizata la un copil, fie ca este sub aspect motor, cognitiv,
verbal sau de integrare sociala necesita urmarirea atenta a acesteia si
rectificarea cu ajutorul echipelor formate din pediatru, psiholog, neuropsihiatru,
logoped din ambulator sau in servicii specializate de recuperare