Unitatea de nvare 4

RESURSELE SISTEMULUI FINANELOR PUBLICE

Timp necesar: 100 minute
1. Resursele financiare ale economiei naionale
2. Structura resurselor finanelor publice
3. Resursele fiscale

1. Resursele financiare ale economiei naionale

Resursele economiei nationale provin din valoarea adaugata bruta realizata de
societate, exprimata prin indicatorul sintetic Produsul Intern Brut si din importuri. Utilizarea
acestor resurse cuprinde consumul societatii (al populatiei si guvernamental), formarea bruta
de capital (cea mai mare parte din aceasta regasindu-se in investitii), exportul si variatia
stocurilor.
Resursele financiare ale economiei nationale reprezinta totalitatea mijloacelor banesti
necesare realizarii obiectivelor economice, sociale sau de alta natura.
Resursele financiare publice

resursele financiare ale administratiei centrale de stat, care cuprind impozitele, taxele,
veniturile nefiscale, imprumuturile etc.;

resursele financiare ale administratiei de stat locale: impozite, taxe, venituri nefiscale
prelevate la nivel local, transferuri de la bugetul de stat, imprumuturi etc.;

resursele financiare ale intreprinderilor publice cu caracter industrial, de comert,

prestari servicii etc.;

resursele financiare ale asigurarilor sociale de stat.

Resursele financiare se constituie din:

venituri cu caracter fiscal. Gradul de fiscalitate (totalitatea impozitelor si taxelor

raportata la PIB) nu poate fi marit peste un anumit nivel, pentru ca se ajunge la un prag
de descurajare a activitatii productive;

resursele de trezorerie constau in imprumuturi pe termen scurt contractate de stat prin

emisiunea de bonuri de tezaur. CEC-ul, serviciile de cecuri postale etc. fac depozite in
tezaurul public; pe baza acestor disponobilitati, statul emite bonuri de tezaur pentru
acoperirea golurilor temporare de casa ale bugetului de stat sau pentru sprijinirea
financiara a unor institutii publice sau administratii locale;

resurse provenind din imprumuturi, ceea ce reprezinta datorie publica pe termen mediu
sau termen lung;

finantarea prin emisiune monetara fara acoperire are efecte negative, fiind cu un
caracter puternic inflationist.
Dimensiunea resurselor financiare se coreleaza direct cu nivelul PIB si posibilitatea de
a avea acces la imprumuturi externe.
Factorii care determina nivelul resurselor financiare

volumul si structura productiei;

nivelul preturilor;

raportul dintre formarea bruta de capital si consum.

00:00

Exista o interdependenta stransa intre resursele financiare publice si nivelul

cheltuielilor publice.
Factorii care determina cresterea resurselor financiare publice

factori economici, care determina cresterea PIB;

factori monetari (dobanda, credit, masa monetara) care-si transfera influenta in pret.
Cresterea preturilor (fenomenul cresterii ratei inflatiei) poate sa conduca la sporirea
salariilor, a profiturilor si, de aici, la cresterea impozitelor directe (aceasta fiind numai o
crestere nominala);

factori sociali, datorita redistribuirii resurselor financiare in scopuri de educatie, cultura

sanatate etc.;

factori demografici;

factori politici si militari (aparare, aderarea la diferite organisme internationale s.a.);

- factori de natura financiara (existenta unui deficit bugetar etc.).

Resursele financiare publice pot fi grupate dupa mai multe criterii:
- dupa regularitatea cu care se incaseaza la bugetul public national:

resurse ordinare (venituri fiscale, cotizatii de asigurari sociale si venituri

nefiscale);
Veniturile nefiscale sunt prelevari la buget cu titlu de dividend, redevente,
chirii, arenzi etc. de la intreprinderi si institutii de stat, veniturile dela institutiile
publice s.a.

resurse extraordinare, la care recurge statul cand resursele curente nu acopera

cheltuielile: emisiuni de moneda fiduciara (bancnote si monezi), imprumuturi de
stat interne si externe, ajutoare etc.;
- dupa provenienta resurselor:

resurse interne: impozite, taxe etc.;

resurse externe, in general imprumuturi externe de la organisme internationale,

banci si sindicate bancare internationale, ajutoare nerambursabile etc.
Sistemul de impozite si taxe este specific fiecarei tari, fiind materializat prin politica
fiscala promovata de stat.
Impozitele, taxele, contributiile pentru asigurari sociale, veniturile nefiscale,
transferurile interne si externe reprezinta venituri curente sau ordinare. Cand acestea sunt
depasite de nivelul cheltuielilor se apeleaza la venituri extraordinare, imprumuturile de stat
fiind contractate atat pe piata interna, cat si pe piata externa de capital.
Pe piata interna imprumuturile de stat provin, in general, de la detinatorii de capitaluri
banesti temporar libere. Cand statul apeleaza la imprumuturi externe, rambursarea acestora si
achitarea dobanzilor provoaca dezechilibre ale balantei de plati externe daca imprumuturile nu
sunt utilizate in scopuri productive.
Emisiunea de hartie - moneda realizata de Banca Nationala reprezinta imprumutul
solicitat de stat la banca centrala. Daca imprumutul s-a efectuat pentru acoperirea unor
cheltuieli curente de consum, acest consum realizeaza o absorbtie de bunuri de pe piata (cu
plusul de numerar emis), deci o crestere a cantitatii de bani pe piata, ceea ce va conduce la
marirea preturilor si, implicit, a inflatiei si la scaderea puterii de cumparare daca veniturile
nominale ale populatiei nu se modifica.
1. Componena resurselor financiare publice
2. Factorii care influeneaz dimensiunea i evoluia resurselor
financiare publice
.........................................................................................................
.........................................................................................................

2. Structura resurselor finanelor publice

Resursele economiei nationale provin din valoarea adaugata bruta realizata de
societate, exprimata prin indicatorul sintetic Produsul Intern Brut si din importuri. Utilizarea
acestor resurse cuprinde consumul societatii (al populatiei si guvernamental), formarea bruta
de capital (cea mai mare parte din aceasta regasindu-se in investitii), exportul si variatia
stocurilor.
Resursele financiare ale economiei nationale reprezinta totalitatea mijloacelor banesti
necesare realizarii obiectivelor economice, sociale sau de alta natura.
In Romania, structura veniturilor bugetului de stat:
- impozit pe profit
- impozitul pe dividende
- impozit pe venitul
persoanelor fizice, din
- impozite
care:
directe
sume defalcate din
impozitul pe venitul
persoanelor fizice
pentru bugetele locale
- venituri
- alte impozite directe
fiscale
-

venituri
curente

Venituri total,
din care:

- venituri
nefiscale

impozite
indirecte

venituri din dividende la capitalul social al

statului la societatile comerciale
varsaminte din profitul net al regiilor
autonome
varsaminte de la institutiile publice
diverse alte venituri nefiscale

venituri
din
capital

taxa pe valoarea adaugata,

din care:
sume defalcate din
TVA pentru bugete
locale
- accize
- taxe vamale
- alte impozite indirecte

venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor

publice
venituri din valorificarea stocurilor de la rezerva de stat si
de mobilizare.

Structura veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat

00:15

Venituri ale bugetului

asigurrilor sociale de stat

contributii pentru
asigurari sociale
-

contributii pentru
asigurari sociale de la
persoanele fizice si
juridice care utilizeaza
munca salariata;
contributii pentru bilete
de tratament si odihna
diverse

subventii din bugetul de stat

Sistemul de impozite si taxe este specific fiecarei tari, fiind materializat prin politica
fiscala promovata de stat.
Impozitele, taxele, contributiile pentru asigurari sociale, veniturile nefiscale,
transferurile interne si externe reprezinta venituri curente sau ordinare. Cand acestea sunt
depasite de nivelul cheltuielilor se apeleaza la venituri extraordinare, imprumuturile de stat
fiind contractate atat pe piata interna, cat si pe piata externa de capital.
Structura veniturilor bugetelor locale
- impozite i taxe locale:
impozitul pe cldiri;
impozitul pe teren;
taxa asupra mijloacelor de transport;
taxa pentru eliberarea certificatelor,
avizelor i autorizaiilor;
taxa pentru folosirea mijloacelor de
reclam i publicitate;
- venituri proprii
impozitul pe spectacole;
taxa hotelier;
Veniturile totale
taxe speciale;
ale bugetelor
alte taxe locale
locale1
- contribuii
- alte vrsminte
- alte venituri
- cote defalcate din impozitul pe venit
-

sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat:

impozitul pe venit al persoanelor fizice
taxa pe valoarea adugat
subvenii primite de la bugetul de stat i de la alte bugete
donaii i sponsorizri

Pe piata interna imprumuturile de stat provin, in general, de la detinatorii de capitaluri

banesti temporar libere. Cand statul apeleaza la imprumuturi externe, rambursarea acestora si
achitarea dobanzilor provoaca dezechilibre ale balantei de plati externe daca imprumuturile nu
sunt utilizate in scopuri productive.
Emisiunea de hartie - moneda realizata de Banca Nationala reprezinta imprumutul
solicitat de stat la banca centrala. Daca imprumutul s-a efectuat pentru acoperirea unor
cheltuieli curente de consum, acest consum realizeaza o absorbtie de bunuri de pe piata (cu
plusul de numerar emis), deci o crestere a cantitatii de bani pe piata, ceea ce va conduce la
1

n conformitate cu prevederile Ordonanei de urgen a Guvernului nr.45/2003 privind finantele publice locale

marirea preturilor si, implicit, a inflatiei si la scaderea puterii de cumparare daca veniturile
nominale ale populatiei nu se modifica.
Structura veniturilor bugetului de stat
.........................................................................................................
Structura veniturilor bugetului asigurrilor sociale de stat
.........................................................................................................
Structura veniturilor bugetelor locale
.........................................................................................................

3. Resursele fiscale
Impozitele reprezinta formele de prelevare a unei parti din veniturile sau averea
persoanelor fizice sau juridice la fondurile administratiei centrale sau locale de stat. Aceasta
prelevare este obligatorie, nerambursabila si fara contraprestatie din partea statului.
Inpozitele constituie unul dintre principalelel instrumente financiare desfasurate de
autoritatile economice si sociale ale tarii. In plan social, impozitele dau posibilitatea
redistribuirii unei parti insemnate a PIB intre persoanele fizice si juridice.
Statul are dreptul de a introduce impozite si-si exercita acest drept prin intermediul:
- organul puterii legislative (Parlamentul) care instituie impozitele la nivel national;
- organelor locale ale administratiei de stat, care instituie impozite si taxe in favoarea
unitatilor administrativ teritoriale.
Sursele de venit asupra carora se aplica impozitele directe sunt:
- veniturile din salarii si alte venituri ale persoanelor fizice, n bani sau n natur;
- profitul impozabil, in cazul agentilor economici;
- cifra de afaceri, n cazul microntreprinderilor;
- renta, in cazul proprietarilor funciari;
- venitul produs de hartiile de valoare2, pentru detinatorii de astfel de valori.
Impozitele au un rol important si se manifesta diferit in plan financiar, economic si
social:
in plan financiar ele constituie principala sursa de venituri publice, intre 80% si 90%.
Cresterea volumului impozitelor, in valoare absoluta, dar mai ales relativa, se
datoreaza maririi numarului de contribuabili, extinderii bazei de impozitare,
majorarii cotelor de impunere, atat la persoanele juridice, cat, mai ales, la cele fizice;
in plan economic, sistemul de impozitare reprezinta principala parghie de influentare
a intregii activitati economice la indemana autoritatilor, actionand in acelasi timp
asupra productiei si asupra consumului;
in plan social, impozitele si taxele realizeaza redistribuirea unei parti din PIB
(valoarea nou creata) intre diversele paturi ale societatii, intre persoane fizice sau
juridice.
Factorii care influenteaza nivelul impozitelor sunt atat interni, proprii sistemului de
impozitare adoptat, cat si externi acestui sistem; dintre factorii externi, cei mai importanti
sunt:
- nivelul PIB pe locuitor, care reprezinta un indicator de performanta pentru economia
nationala;
2

Hartia de valoare este un inscris care atesta participarea la formarea unui capital sau la
acordarea unui imprumut si care da proprietarului sau posesorului sau dreptul da a-si insusi o
parte din profit sub forma de dividend sau de a incasa dobanda.

00:30

natura institutiilor publice, respectiv structura politica a tarii;

strategia de dezvoltare economica adoptata de autoritati, prin care se stabilesc prioritatile
privind destinatia resurselor;
nivelul mediu al impozitelor si taxelor, progresivitatea impunerii, gradul de apasare
fiscala. Se stie ca o fiscalitate redusa prezinta si un aspect pozitiv, deoarece atrage
capitalul strain.

Elementele impozitului sunt:

subiectul impozitului, respectiv persoana fizica sau juridica care este obligata sa-l
plateasca;
- suportatorul impozitului, respectiv persoana care -l suporta efectiv (de exemplu, in cazul
TVA, subiectul este ultimul vanzator al produsului, dar suportatorul este cumparatorul);
- obiectul impunerii, care reprezinta materia supusa impozitarii (profitul impozabil,
veniturile din salarii, rentele etc.)
- sursa impozitului arata din ce se plateste impozitul, respectiv din venit sau din avere;
- dimensionarea materiei impozabile se realizeaza pe unitati de impunere, care pot fi unitati
monetare (mii lei, milioane lei etc.), unitati fizice (metru patrat, litru etc.);
- cota impozitului, care se poate stabili in suma fixa (capitatie) sau in cote procentuale
(proportionale, progresive sau regresive)
- modul de asezare a impozitului (asieta) reprezinta ansamblul masurilor intreprinse de
autoritati in vederea prelevarii impozitelor;
termenul de plata, inclusiv penalizarile in cazul nerespectarii lor.
Impunerea constituie un complex de masuri si operatiuni intreprinse in conformitate
cu reglementarile legislative in vigoare, in vederea stabilirii marimii obietului impozabil si a
cuantumului impozitului.
Principiile potrivit carora se realizeaza impunerea persoanelor fizice si juridice au fost
formulate inca din secolul al XVIII-lea.
Principii ale fiscalitii
- principiul echitatii fiscale, potrivit caruia toti cetatenii unui stat se supun aceleiasi legi
fiscale, contribuind la formarea veniturilor publice in functie de veniturile si averea
fiecaruia.
- principiul certitudinii impunerii, determinarea si marimea impozitului, asieta fiind certa,
nu arbitrara;
- principiul comoditatii perceperii impozitului, care sa fie cat mai convenabila pentru
contribuabil;
- principiul randamentului impozitelor,sistemul fiscal asigurand incasarea veniturilor
statului cu cele mai mici cheltuieli.
Pe langa principiile generale ale determinarii sistemului fiscal, acesta trebuie sa mai
respecte o seama de principii de politica financiara, economica si social-politica, caracteristice
unui stat modern. Astfel, dintre principiile de politica financiara se disting:
caracterul universal al impozitului, respectiv in conditii similare, toate persoanele,
fizice sau juridice, sunt supuse aceleiasi impozitari;
- cheltuielile generate de aplicarea sistemului de impozitare (calculul impozitului, conditiile
de plata etc.) sa fie cat mai reduse;
- un impozit trebuie sa fie stabil o perioada indelungata, respectiv trebuie sa-si pastreze
randamentul neschimbat indiferent de cuantumul veniturilor;
- elasticitatea impozitului presupune ca acesta poate fi adaptat in permanenta la necesitatile
de venituri ale statului.
Principiile social-politice presupun ca politica fiscala adoptata de autoritati sa fie in
concordanta cu interesele celor pe care aceste autoritati ii reprezinta.

Asezarea si perceperea impozitelor presupune stabilirea obiectului impozabil,

determinarea marimii impozitului si perceperea acestora.
Stabilirea obiectului impozabil se realizeaza prin mai multe metode:
- Metoda evaluarii indirecte, bazata pe prezumtie, in trei variante
evaluare pe baza indiciilor exterioare (de exemplu impozitul pe cladiri,
impozitul funciar);
- evaluarea forfetara, prin care organele fiscale atribuie, cu acordul subiectului, valoare
obietului de impozitat;
- evaluare administrativa, in care organele administrative stabilesc dimensiunea
impozitului, in functie de informatiile pe care le detin. Evaluarea indirecta este, in
general, simpla si putin costisitoare, dar are dezavantajul impreciziei, rasfrangandu-se
negativ asupra echitatii fiscale
- Metoda evaluarii directe bazata pe probe, sub forma:
- evaluarea pe baza declaratiei unei terte persoane, de exemplu impozitul pe salariile
angajatilor, declarat de agentul economic care i-a angajat;
- evaluarea pe baza declaratiei platitorului.
Perceperea impozitului se realizeaza printr-un aparat fiscal specializat:
direct de catre organele fiscale de la platitori:
impozitul este platit la sediul organului fiscal (impozit portabil);
impozitul se plateste la domiciliul contribuabilului (impozit cherabil);
- prin stopaj la sursa (de exemplu, impozitul pe salarii datorat de salariati este varsat la
buget de cel care a angajat, bancile platesc impozitul datorat la dobanzi de deponenti
etc.);
prin aplicarea de timbre fiscale mobile, in cazul actiunilor de notariat, in justitie etc.
Clasificarea impozitelor
In vederea analizarii impactului sistemului fiscal asupra vietii economico - sociale,
impozitele sunt clasificate potrivit unor criterii diverse, care dau dimensiunea rolului lor in
evolutia societatii (n anex este prezentat schematic aceast structur):
Schema impozitelor i taxelor
Impozitul pe cldiri
Impozite
reale

Impozitul pe activiti industriale,

comerciale i profesii libere
Impozitul pe capitalul mobiliar sau
bnesc

1. Dup
trsturile de
fond i de
form

Impozite
directe

Impozite pe
venit
Impozite
personale
Impozite pe
avere

Impozite pe veniturile
persoanelor fizice
Impozite pe veniturile
societilor de capital
Impozite pe averea
propriu-zis
Impozite pe circulaia

Impozite pe sporul de
avere
Taxe de consumaie
Impozite
indirecte

Venituri care provin de la monopolurile fiscale

Taxe vamale
Taxe de timbru i de nregistrare
Impozite pe avere

2. Dup obiect
Impozite pe cheltuieli
Impozite financiare
3. Dup scopul urmrit
Impozite de ordine
4. Dup frecvena cu care
se realizeaz

Impozite permanente (ordinare)

Impozite incidentale (extraordinare)
Impozite federale
In state de tip federal

5. Dup instituia care le

administreaz

Impozite ale statelor,

provinciilor sau regiunilor
Impozite locale
Impozite ale
centrale de stat

administratiei

In state de tip unitar

Impozite locale
Impozitele directe
Impozitele directe sunt nominative si au un termen de plata precis determinat. Ele se
stabilesc pe obiecte materiale si genuri de activitati si sunt individualizate, ceea ce constituie
cea mai veche forma de impunere.
Impozitele directe se pot grupa in doua mari categorii: impozite reale si impozite
personale.
Impozitele reale
Pentru determinarea impozitelor reale se ia calcul produsul brut sau cel prezumat (de
exemplu pretul pamantului, fertilitatea etc.) si nu venitul net, ceea ce poate dezavantaja pe
micii producatori.

Cel mai important impozit direct real utilizat in prezent este impozitul funciar. In
vederea stabilirii corecte a acestuia se reglementeaza statutul bunurilor funciare prin
intermediul Legii cadastrului3.
Impozitele personale
Impozitele personale sunt impozite pe venit si impozite pe avere.
- Impozitele pe venit
Impozitele pe veniturile persoanelor fizice se pot realiza :
- in sistemul impunerii separate, diferentiat pe tipuri de venit ;
- in sistemul impunerii globale, in care se face suma tuturor veniturilor si se aplica cota
de progresivitate.
- Impozitele pe avere, care sunt de mai multe feluri:
impozite asupra averii propriu-zise, cum sunt impozitele pe proprietati
imobiliare -terenuri, cladiri- si impozitul asupra activului net, care are ca obiect
intreaga avere mobila si imobila a subiectului impunerii.
- impozite pe circulatia averii, respectiv impozitul pe succesiuni, impozitul pe donatii,
impozitul pe acte de vanzare-cumparare a unor bunuri imobile, impozitul pe hartii de
valoare - actiuni, obligatiuni, impozitul pe circulatia capitalurilor si a efectelor
comerciale etc.;
- impozite pe sporul de avere: impozitul pe plusul de valoare imobiliara ce s-a produs
fara ca proprietarul sa cheltuiasca ceva, impozitul pe sporul de avere dobandit in timp
de razboi s.a.
Dubla impunere internaional
Dubla impunere desemneaza afectarea prin impozit de doua sau mai multe ori a
aceluiasi obiect impozabil si pentru aceeasi perioada de timp.
Dubla impunere internationala poate s apar in cazul realizarii de catre rezidentii
unui stat a unor venituri pe teritoriul altor state. Deci, in cadrul unui stat, supunerea aceluiasi
venit sau aceleiasi averi la mai multor impozitri reprezinta o dubla impunere economica. In
relatiile dintre state intereseaza nu dubla impunere economica, ci dubla impunere juridica,
care se refer la veniturile realizate de aceeai persoan, fizic sau juridic, pe teritoriul a
dou sau mai multe state.
Dubla impunere poate s apar numai in cazul impozitelor directe, respectiv al
impozitelor pe venit si al celor pe avere.
Aparitia dublei impuneri trebuie privita in stransa legatura cu particularitatile politicii
fiscale si ale sistemelor de impozite intalnite intr-o tara sau alta. De asemenea, pot conduce la
aparitia dublei impuneri si interesele unor state de a utiliza impozitele pentru stimularea
activitatii producatoare de venituri impozabile sau, dimpotriva, pentru franarea acestora.
Conventia pentru evitarea dublei impuneri este un acord incheiat intre doua state in
vederea eliminarii sau reducerii efectelor dublei impuneri a venitului din titluri (dividend,
dobanda), referindu-se atat la persoane fizice, cat si la persoane juridice (societati de persoane
si de capital, fundatii etc.). In general, asemenea conventii prevad ca venitul din titluri este
exonerat de impozit in statul de resedinta, in masura in care este impus la sursa (in statul de
unde provine initial obiectul impozabil). Exista, de altfel, modele cadru de conventii pentru
evitarea dublei impuneri realizate de Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Economica, de
ONU etc.
3

Cadastrul funciar este forma de evidenta a tuturor proprietatilor funciare si a reprezentarii lor
topografice pe hartii. In registrul cadastral sunt trecute datele obtinute prin lucrari de
identificare, masurare si ridicare in plan a parcelelor situate pe un anumit teritoriu, continand
pentru fiecare parcela urmatoarele date: numarul topografic; suprafata ; categoria de folosinta
(arabil, pasune, cladiri etc.) ; situatia periodica; numele posesorului parcelei.

Impozitele indirecte
Impozitele indirecte reprezinta prelevarea de sume banesti de la populatie prin
adaugarea unor cote de impozit la preturile marfurilor, in special la cele de prima necesitate.
Impozitul indirect se incaseaza de la populatia cumparatoare a produselor grevate de acest
impozit fara sa se tina seama de venitul, averea sau situatia personala a contribuabilului, ele
fiind suportate in egala masura de toate clasele si paturile sociale. Legiuitorul atribuie
calitatea de subiect al impozitului altei persoane fizice sau juridice decat suportatorului
acestuia. Acest impozit imbraca urmatoarele forme: taxe de consumatie, taxe vamale, taxe de
timbru si de inregistrare, venituri din monopoluri fiscale. Impozitele indirecte sunt instituite
de stat asupra vanzarilor de marfuri si servicii.
Taxa de consumatie represinta un impozit indirect care se include in pretul de vanzare
al marfurilor fabricate si realizate in interiorul tarii care percepe impozitul. Marfurile asupra
carora se percep taxe de consumatie sunt, in general, cele de larg consum, iar acestea pot
diferi de la o tara la alta. De regula, printre aceste marfuri intalnim: tutunul,bauturile
alcoolice, berea, ceaiul, cafeaua, cacao, textilele incaltamintea etc.,
Taxele de consumatie se grupeaza in doua mari categorii:
- taxe de consumatie pe produs, cunoscute sub numele de accize.
Accizele sunt impozite indirecte care se include in pretul de vanzare. Reprezinta o taxa
speciala de consumatie care se percepe produselor din import si din tara, al caror consum
este ridicat., prezinta caracteristici merceologice care le fac greu de substituit si au un
randament fiscal ridicat. Acizele se calculeaza sub forma unor cote procentuale si care
este datorata de catre agentii economici bugetului de stat, constituindu-se ca venit pentru
acesta. In cazul produselor din productia interna, acciza se determina ca diferenta intre
preturile negociate intre vanzator si cumparator, din care se deduc accizele conform
reglementarilor legale. In cazul importului, valoarea produselor importate se stabileste in
vama, conform legii, la ea adaugandu-se taxele vamale si alte taxe stabilite diferentiat, pe
categorii de produse; aceasta valoare constituie baza de impozitare pentru determinarea
accizelor.
- taxele generale de vanzari, care sunt intalnite sub forma impozitului pe cifra de
afaceri
Taxele generale de vanzari, care sunt intalnite sub forma impozitului pe cifra de
afaceri; acest impozit poate fi:
- impozit cumulativ, marfurile fiind impuse in toate fazele intre producator si consumator,
ceea ce implica perceperea de impozit la impozit;
- impozit unic, care se incaseaza o singura data, fie in momentul vanzarii marfii de catre
producator (taxa de productie), fie in stadiul comercializarii (impozit pe circulatie sau
impozit de vanzare). Astfel de impozite pot fi:
impozit pe cifra de afaceri bruta, care se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit
asupra intregii valori a marfurilor vandute, incluzand si impozitul platit la verigile
anterioare. Acest tip de impozit conduce la perceperea de impozit la impozit, nu
este transparent, respectiv nu se cunoaste cuantumul de participare al fiecarui
contribuabil la acest impozit;
impozitul pe cifra de afaceri neta se aplica numai asupra diferentei dintre pretul de
vanzare si cel de cumparare.In acest fel impozitul este transparent, iar compensatia
care se acorda pentru produsele destinate exportului se poate calcula cu usurinta.
Acest impozit este cunoscut sub denumirea de taxa pe valoarea adaugata (TVA) si
este utilizat in majoritatea tarilor dezvoltate, prin aplicarea unei cote procentuale de
impozitare fie asupra valorii adaugate dintr-un stadiu pe care il parcurge marfa, fie
asupra pretului de vanzare din stadiul anterior. In vederea atingerii unor obiective

economice sau de protectie sociala, in fiecare tara exista produse la care TVA se
percepe in cote diminuate sau care sunt exonerate de la plata acestui impozit.
Monopol fiscal.
Exista situatii cand statul instituie monopoluri fiscale asupra anumitor marfuri, cum ar
fi: tutunul, sarea, alcoolul etc. In functie de sfera lor de cuprindere, monopolurile fiscale pot fi
depline sau partiale. Monopolurile fiscale depline se instituie de stat asupra productiei, cat si
asupra comertului cu ridicata si cu amanuntul al unor marfuri. In schimb, monopolurile
partiale se instituie fie numai asupra productiei si comertului cu ridicata, fie numai asupra
comertului cu amanuntul.
Printre tarile in care monopolurile fiscale aduc incasari relativ importante, se pot
mentiona: Italia (asupra tutunului, chibriturilor si pietrelor de brichete), Germania (asupra
alcoolului sau bauturilor alcoolizate), Spania (asupra tutunului si petrolului).
Veniturile realizate de stat de pe urma monopolurilor fiscale sunt formate, pe de o
parte, din profitul creat in procesul de producere a acestor marfuri, iar pe de alta parte din
impozitul indirect cuprins in pret, care se incaseaza de la consumatorii marfurilor respective.
Deoarece, numai statul vinde astfel de marfuri, el poate stabili un pret in care sa fie inclus si
un asemenea impozit.
Principalele impozite directe si indirecte in tara noastra
Impozite directe
impozitul pe venit
ncepnd cu anul 2005, cota de impozitare a veniturilor persoanelor fizice este univ,
proporional, de 16%.
Plile din cursul anului capt caracter de pli anticipate n contul impozitului pe
venit, care se realizeaz prin stopaj la surs n cazul salariilor, dobnzilor, dividendelor sau
sunt stabilite de ctre organul fiscal pe baz de declaraii provizorii i pltite de ctre
contribuabil.
Pltitorii impozitului pe venit sunt :
- persoanele fizice rezidente ;
- persoanele fizice nerezidente care desfoar o activitate independent prin intermediul
unui sediu permanent n Romnia ;
- persoanele fizice nerezidente care desfoar activiti dependente n Romnia ;
- persoanele fizice nerezidente care obin venituri din alte surse.
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit sunt urmtoarele :
- venituri din activiti independente ;
- venituri din salarii ;
- venituri din cedarea folosini bunurilor ;
- venituri din investiii
- venituri din pensii ;
- venituri din activiti agricole ;
- veniturile din premii i din jocuri de noroc ;
- venituri din alte surse.

Impozitul pe profit
Subiecii impunerii impozitului pe profit sunt:
persoanele juridice romne, pentru profitul impozabil obinut din orice surs, att din
Romnia, ct i din strintate;
persoanele juridice strine care desfoar activiti printr-un sediu permanent n
Romnia, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu permanent;

persoanele juridice sau fizice nerezidente care desfoar activiti n Romnia ca

beneficiari ori parteneri mpreun cu o persoan juridic romn ntr-o asociere sau o alt
entitate ce nu d natere unei persoane juridice, pentru profitul realizat n Romnia;
- persoanele juridice romne i persoanele fizice rezidente, pentru veniturile realizate att
n Romnia, ct i n strintate din asocieri care nu dau natere unei persoane juridice. n
acest caz impozitul datorat de persoana fizic se calculeaz, se reine i se vars de ctre
persoana juridic;
- persoanele juridice strine care obin veniturile prevzute n lege, pentru profitul
impozabil aferent acestor venituri.
Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit trezoreria statului; instituiile publice,
pentru fondurile publice constituite, inclusiv pentru veniturile extrabugetare i disponibilitile
realizate i utilizate etc.
Profitul impozabil se calculeaz ca diferen ntre veniturile realizate din orice surs i
cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile
neimpozabile i se adaug cheltuielile nedeductibile.
La calculul profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai dac sunt aferente
veniturilor impozabile.

Impozitul pe dividende
Cota-parte din profitul obinut de societile comerciale ce se va plti fiecrui acionar
sau asociat, dup caz, constituie, conform Legii privind societile comerciale, dividend.
Distribuirea dividendelor pentru acionari sau asociai are loc n raport de cota de
participare la capitalul social.
Impozitul este datorat de acionarii sau asociaii societilor comerciale beneficiari de
dividende. Subiectele impunerii pot fi att persoane fizice, ct i persoane juridice romne
sau strine, indiferent de proveniena i natura capitalului social al societilor comerciale
distribuitoare a dividendelor.
Impozitele indirecte
Taxa pe valoarea adugat
Taxa pe valoarea adugat este4 un impozit indirect ce se stabilete asupra
operaiunilor care privesc transferul proprietii bunurilor, ca i asupra prestrii serviciilor.
Valoarea adugat reprezint valoarea nou creat de ntreprindere n urma ciclului de
producie. In analiza financiar, ea este definit ca diferena dintre producia exerciiului i
marja comercial, pe de o parte, i consumul intermediar, pe de alt parte.
In Romnia, s-a optat pentru acest mod indirect de a calcula, n primul rnd, pentru c
s-a urmrit introducerea unui mecanism asemntor cu cel din majoritatea rilor U.E. i apoi
pentru c este mai comod i informaiile necesare vin direct din documentele care justific
vnzrile i, respectiv, cumprrile. Astfel, mai nti se determin taxa colectat (sau faza
aferent vnzrilor) i taxa deductibil (sau taxa aferent cumprrilor), pe baza documentelor
justificative i apoi, prin diferen, se stabilete TVA de plat sau, dac taxa deductibil este
mai mare dect taxa colectat, TVA de recuperat. Se precizeaz acest fapt deoarece exist i
ri (Japonia, Finlanda, Turcia) n care TVA se calculeaz aplicnd direct cota asupra valorii
adugate5.
Avnd n vedere faptul c taxa pe valoarea adugat este un impozit pe care l pltesc
fracionat ntreprinderile, ca verigi n drumul parcurs de bunuri i servicii pn la
consumatorul final, i este suportat de acesta din urm, se consider c ofer unele avantaje
-

Conform definiiei date de Ordonana Guvernului nr. 3/1992, prin care s-a instituit, pentru prima dat, taxa pe
valoarea adugat n ara noastr.
5 Vcrel, I., Relaii financiare internaionale, Ed. Academiei, Bucureti, 1995, p.192
4

din punct de vedere fiscal6: garanteaz neutralitatea ntre filierele de producie i cele de
distribuie n interiorul unei ri :
Avantaje ale TVA
- asigur neutralitatea extern n sensul c bunurile din import sunt supuse taxei n aceleai
condiii ca bunurile provenite din ar ;
- exportul este taxat cu cota zero (se evit astfel impunerea dubl n ara exportatorului i n
ara importatorului) ;
- reduce riscul de fraud prin posibilitatea de a proceda la un control ncruciat.
este un impozit cu randament fiscal ridicat, c este stabil i elastic7
In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adugat se cuprind operaiunile cu plat
precum i cele asimilate acestora, efectuate de o manier independent de ctre persoane
fizice sau juridice i care se refer la:
Sfera de aplicare a TVA
- livrri de bunuri i prestri de servicii efectuate n cadrul exercitrii activitii
profesionale;
- transferul proprietii bunurilor imobiliare ntre agenii economici, precum i ntre acetia
i instituii publice sau persoane fizice (construcii, terenuri, bunuri mobile care nu pot fi
detaate fr a deteriora imobilele);
- importul de bunuri i servicii introduse n ar, direct sau prin intermediar autorizat, de
orice persoan fizic sau juridic, n condiiile prevzute de Regulamentul vamal al
Romniei;
operaiuni asimilate.
Se cuprind n sfera de aplicare a taxei pe valoarea adugat operaiunile care
ndeplinesc n mod cumulativ urmtoarele condiii:
- s constituie o livrare de bunuri, o prestare de servicii efectuat cu plat sau o
operaiune asimilat acestora;
- s fie efectuate de persoane impozabile;
- s rezulte din activiti economice;
Prin operaiuni cu plat se nelege obligativitatea existenei unei legturi directe
ntre operaiunea efectuat i contrapartida obinut.
Se cuprind, de asemenea, n sfera taxei pe valoarea adugat importurile de bunuri.
Prin persoan impozabil se nelege orice persoan, indiferent de statutul su juridic,
care efectueaz de o manier independent activiti economice, oricare ar fi scopul i
rezultatul acestor activiti.
Activitile economice la care se aplic taxa pe valoarea adugat sunt activitile
productorilor, comercianilor, prestatorilor de servicii, inclusiv activitile extractive,
agricole i cele ale profesiunilor libere sau asimilate. De asemenea, constituie activitate
economic exploatarea bunurilor corporale sau necorporale n scopul obinerii de venituri.
Sunt considerate livrri de bunuri:
- vnzarea de bunuri cu plata n rate;
- trecerea n domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, n
condiiile prevzute de legislaia referitoare la proprietatea public i regimul juridic
al acesteia, n schimbul unei despgubiri;
- transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor n urma executrii silite.

M.F., Sistemul contabil al agenilor economici, Bucureti, 1994, p. 115

Monitorul Oficialteanu, T., Dinu, S., Reforma sistemului fiscal n Romnia, EDP, Bucureti, 1998, p.
138
6
7

Sunt cuprinse n baza de impozitare impozitele, taxele, exclusiv taxa pe valoarea

adugat i cheltuieli accesorii cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport i
asigurare, decontate cumprtorului sau clientului.
Nu se cuprind n baza de impozitare rabaturile, remizele, risturnele, sconturile i alte
reduceri de pre acordate de furnizori direct clienilor n vederea stimulrii vnzrilor,
penalizrile, dobnzile percepute pentru: pli cu ntrziere, vnzri cu plata n rate, operaiuni
de leasing, sumele achitate de furnizor sau prestator n contul clientului i care apoi se
deconteaz acestuia, ambalajele care circul ntre furnizorii de marf i clieni, prin schimb,
fr facturare.
Pentru bunurile importate baza de impozitare este constituit din valoarea n vam,
determinat innd seama de cantitatea importat, preul extern i cursul de schimb al monedei
naionale comunicat de B.N.R. pentru sptmna respectiv, la care se adaug taxele vamale,
comisionul vamal, accizele i alte taxe datorate potrivit legii.
n Romnia cota standard a taxei pe valoarea adugat este de 19% i se aplic
operaiunilor impozabile, cu excepia celor scutite de taxa pe valoarea adugat.
Dreptul de deducere ia natere n momentul n care taxa pe valoarea adugat
deductibil devine exigibil.
Dreptul de deducere se exercit lunar prin scderea taxei deductibile din suma
reprezentnd taxa pe valoarea adugat facturat pentru bunurile livrate i/sau serviciile
prestate, denumit taxa colectat.
Exercitarea dreptului de deducere nu se face pentru fiecare operaiune, ci pentru
ansamblul operaiunilor realizate n cursul unei luni.
Accizele
Accizele reprezint taxe speciale de consumaie care se datoreaz bugetului de stat
pentru anumite produse din ar i din import, respectiv:
- alcool, distilate, buturi alcoolice;
- produse din tutun;
- uleiuri minerale;
- alte produse i grupe de produse
Grupa "alcool, distilate, buturi alcoolice" cuprinde:
- alcool etilic, distilate de origine agricol i buturi alcoolice distilate;
- vinuri;
- bere;
- buturi fermentate, altele dect berea i vinul;
- produse intermediare.
Pentru produsele din tutun pltitori de accize sunt agenii economici, persoane
juridice, asociaii familiale i persoane fizice autorizate, care produc sau care import produse
din tutun.
Uleiurile minerale pentru care se datoreaz accize sunt:
- benzine cu plumb;
- benzine fr plumb;
- motorine;
- petrol turboreactor;
- alte uleiuri medii i grele utilizate drept combustibil pentru nclzit;
- gaze petroliere lichefiate (propan, butani, simpli sau n amestec);
- hidrocarburi ciclice: benzen, toluen, xileni i amestecuri de izomeri ai xilenului;
- uleiuri pentru motoare auto.
Uleiurile minerale sunt supuse unei accize dac sunt utilizate sau sunt puse n vnzare
drept combustibil sau carburant.
n grupa "alte produse i grupe de produse" sunt incluse:

cafea verde;
cafea prjit, inclusiv cafea cu nlocuitori;
cafea solubil, inclusiv amestecuri cu cafea solubil;
confecii din blnuri naturale (cu excepia celor de iepure, oaie, capr);
articole din cristal;
bijuterii din aur i/sau din platin, cu excepia verighetelor;
autoturisme i autoturisme de teren (inclusiv din import, rulate);
produse de parfumerie;
aparate video de nregistrat sau de reprodus, chiar ncorpornd un receptor de semnale
videofonice;
- combine audio;
- dublu radiocasetofoane cu redare de pe band magnetic sau compact disc;
- camer video;
- cuptoare cu microunde;
- aparate pentru condiionat aer, de perete sau de ferestre, formnd un singur corp;
- arme de vntoare i arme de uz individual, altele dect cele de uz militar sau de sport etc.
Pltitori de accize pentru aceste produse sunt agenii economici, persoane juridice,
asociaii familiale i persoane fizice autorizate, care produc, import i comercializeaz
astfel de produse.
Taxe vamale
Taxele vamale se percep de catre stat asupra importului, exportului si tranzitului de
marfuri.
Tipuri de taxe vamale
- de export, care sunt utilizate rar, deoarece statele sunt interesate, in general, sa stimuleze
exportul, nu s-l mpovreze cu un cost n plus ;
- de tranzit se practica numai in cazuri foarte rare, cu ocazia trecerii unor marfuri pe
teritorii straine, in tranzit ;
- de import se percep in punctele vamale, asupra valorii marfurilor care trec frontiera tarii
importatoare. Taxele vamale sunt de trei feluri:
taxele vamale ad-valorem , care se calculeaza ca procent din valoarea marfurilor
importate;
taxele vamale specifice se stabilesc in suma fixa in unitatea fizica de marfa importata
(tona, bucata etc.);
taxele vamale compuse, care reprezinta o combinatie intre taxele vamale ad-valorem
si taxele vamale specifice.
Taxele vamale practicate intr-o tara sunt inscrise in asa numitul tarif vamal.
Tariful vamal este o lista detaliata a marfurilor (potrivit unei anumite clasificari)
cuprinzand taxele vamale (de import, export sau tranzit). Acestea se fixeaza pentru o anumita
cantitate (taxe specifice) sau procentual, fata de valoarea marfii (taxe ad valorem).
Tariful vamal protectionist reprezinta un ansamblu de masuri restrictive, privind
taxele vamale la import, in vederea protejarii anumitor sectoare ale economiei nationale.
Taxele vamale fac obiectul intelegerilor la nivel bi si multilateral intre state. Tarile
care au aderat la G.A.T.T. practica taxe vamale, in concordanta cu acordul specific tarii, al
caror nivel poate fi consolidat (stabilit prin aceste acorduri) sau neconsolidat (pentru produse
la care nu s-au incheiat negocieri privind taxele vamale).
Pe plan mondial s-au constituit uniuni vamale prin acordul stabilit intre state, cum sunt
Uniunea European si Asociatia Europeana a Liberului Schimb (A.E.L.S.)8.
8

Asociatia Europeana a Liberului Schimb (A.E.L.S.) s-a constituit in 1960 prin semnarea Conventiei
de la Stockholm, avand sediul la Geneva. Are ca principale obiective:expansiunea activitatii
economice in statele membre, ocuparea deplina a fortei de munca, utilizarea rationala a rezervelor,

Zona de liber schimb este un teritoriu sau spatiu geografic in care actioneaza o
intelegere intre doua sau mai multe state, care au convenit asupra: desfiintarii taxelor vamale
si eliminarii restrictiilor cantitative la produsele industriale, dezvoltarii economice a tarilor
membre, folosirii rationale a resurselor, stabilitatii financiare etc.
Taxele
Taxele reprezinta impozite indirecte prelevate sub forma platii din partea persoanelor
fizice sau juridice pentru serviciile pe care institutiile publice le efectueaza in favoarea lor.
Principalele taxe practicate sunt clasificate dupa natura lor si dupa obiectul operatiunii.
- Clasificarea taxelor dup natura lor :
- taxele judecatoresti (ocazionate de actiunile introduse in judecata);
- taxele de notariat (acte eliberate, autentificate s.a. de catre notariate);
- taxele consulare ( acordarea de vize, certificate de origine etc.);
- taxele de administratie (autorizatii, permise etc.)
- Dupa obiectul operatiunii
- taxele de timbru care sunt plati efectuate de persoanele fizice sau juridice cu ocazia
prestarii unor servicii de catre organele judecatoresti, notariatele de stat, administratiile
locale (primarii). Se percep fie prin sume fixe, fie procentual fata de valoarea actiunii sau
a obiectului in cauza.
- taxele de inregistrare se percep la vanzarea de imobile, constituirea, fuzionarea sau
dizolvarea societatilor de capital.
Impozitele locale
- Impozitul pe cldiri, platibil anual de catre persoanele fizice si juridice
Impozitul pe cldiri este anual i se datoreaz de ctre contribuabili pentru
cldirile aflate n proprietatea lor, indiferent de locul unde sunt situate i de destinaia
acestora.
- Impozitul i taxa pe teren
Impozitul pe teren se stabilete anual, n sum fix pe metru ptrat de teren, n
mod difereniat, n intravilanul localitilor, pe ranguri de localiti i zone, iar n
extravilanul localitilor, pe ranguri de localiti i categorii de folosin a terenurilor, pe
zone.
- Taxa asupra mijloacelor de transport
Contribuabilii care dein mijloace de transport cu traciune mecanic datoreaz o
tax anual stabilit n funcie de capacitatea cilindric a acestora, pentru fiecare 500 cm 3
sau fraciune din acetia.
- Taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor i autorizaiilor
Taxa pentru eliberarea autorizaiei de construire se calculeaz pe baza valorii de
proiect declarate de solicitant n cererea pentru eliberarea autorizaiei de construire, n
conformitate cu proiectul prezentat.
- Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclam i publicitate
- Alte taxe locale
taxa pentru sederea in statiunile balneoclimaterice;
taxa pentru muzee, case memoriale etc.
taxa pentru folosirea locurilor publice (de desfacere produse si de servicii prestate
populatiei);
Contribuii de asisten i securitate social
- Contribuia de asigurri sociale

eliminarea obstacolelor comerciale si a concurentei neloiale. Este o zona de liber schimb.

Suprimarea restrictiilor vamale vizeaza toate produsele care indeplinesc urmatoarele conditii: sunt
produse integral in tara, pretul lor de export este format din maxim 50% materii prime din import etc.

Dreptul la asigurri sociale este garantat de stat i se exercit, n conformitate cu

prevederile Legii nr. 19/2000, prin sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri
sociale.
Asiguraii pot fi ceteni romni, ceteni ai altor state sau apatrizi, pe perioada n
care au, conform legii, domiciliul sau reedina n Romnia.
- Contribuia la bugetul asigurrilor pentru omaj
Angajatorii au obligaia de a plti lunar o contribuie la bugetul asigurrilor pentru
somaj, (care pentru anul 2004 este de 3,5%) aplicat asupra fondului total de salarii brute
lunare realizate de asigurai.
Angajatorii au obligaia de a reine i de a vira lunar contribuia individual la bugetul
asigurrilor pentru omaj, n cot de 1%, aplicat asupra salariului de baz lunar brut, pentru
asiguraii prevzui de lege, asupra veniturilor brute lunare realizate
- Contribuia la sistemul de asigurri sociale de sntate
Asigurrile sociale de sntate reprezint principalul sistem de finanare a ocrotirii i
promovrii sntii populaiei care asigur acordarea unui pachet de servicii de baz.
Obligaia virrii contribuiei pentru asigurrile sociale de sntate revine persoanei
juridice sau fizice care angajeaz persoane cu contract individual de munc sau convenie
civil, precum i persoanele fizice, dup caz.
Elementele comune ale impozitului
.........................................................................................................
Impozitele directe
.........................................................................................................
Impozitele indirecte
.........................................................................................................

REZUMAT
Resursele financiare ale economiei nationale reprezinta
totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii obiectivelor
economice, sociale sau de alta natura.
Factorii care determina nivelul resurselor financiare

volumul si structura productiei;

nivelul preturilor;

raportul dintre formarea bruta de capital si consum.

Impozitele reprezinta formele de prelevare a unei parti din veniturile sau averea
persoanelor fizice sau juridice la fondurile administratiei centrale sau locale de stat.
Aceasta prelevare este obligatorie, nerambursabila si fara contraprestatie din partea
statului.

Inpozitele constituie unul dintre principalelel instrumente financiare desfasurate de

autoritatile economice si sociale ale tarii. In plan social, impozitele dau posibilitatea
redistribuirii unei parti insemnate a PIB intre persoanele fizice si juridice.
Elementele impozitului sunt:
subiectul impozitului, respectiv persoana fizica sau juridica care este obligata sa-l
plateasca;
- suportatorul impozitului, respectiv persoana care -l suporta efectiv (de exemplu, in cazul
TVA, subiectul este ultimul vanzator al produsului, dar suportatorul este cumparatorul);

obiectul impunerii, care reprezinta materia supusa impozitarii (profitul impozabil,

veniturile din salarii, rentele etc.)
sursa impozitului arata din ce se plateste impozitul, respectiv din venit sau din avere;
dimensionarea materiei impozabile se realizeaza pe unitati de impunere, care pot fi unitati
monetare (mii lei, milioane lei etc.), unitati fizice (metru patrat, litru etc.);
cota impozitului, care se poate stabili in suma fixa (capitatie) sau in cote procentuale
(proportionale, progresive sau regresive)
modul de asezare a impozitului (asieta) reprezinta ansamblul masurilor intreprinse de
autoritati in vederea prelevarii impozitelor;
termenul de plata, inclusiv penalizarile in cazul nerespectarii lor.
Principii ale fiscalitii
principiul echitatii fiscale, potrivit caruia toti cetatenii unui stat se supun aceleiasi legi
fiscale, contribuind la formarea veniturilor publice in functie de veniturile si averea
fiecaruia.
principiul certitudinii impunerii, determinarea si marimea impozitului, asieta fiind certa,
nu arbitrara;
principiul comoditatii perceperii impozitului, care sa fie cat mai convenabila pentru
contribuabil;
principiul randamentului impozitelor,sistemul fiscal asigurand incasarea veniturilor
statului cu cele mai mici cheltuieli.
Intrebri pentru fixarea cunotinelor
1) Ce cuprinde structura fondurilor de resurse financiare la nivel
naional, potrivit titlului cu care sunt formate aceste fonduri.
2) Intr-o economie de pia, din ce se compun resursele financiare
publice
3) Numii factorii care determin creterea sau descreterea resurselor
financiare publice
4) n ce constau resursele de trezorerie ale bugetului de stat
5) Completai enunul : Veniturile nefiscale sunt prelevari la buget cu titlu de ................,
...................., ................, ................. etc. de la intreprinderi si institutii de stat, veniturile dela
institutiile publice s.a.
6) n ce se concretizeaz resursele extraordinare, la care recurge statul cand resursele curente nu
acopera cheltuielile
7) Enumerati elementele comene ale impozitului:
8) Numiti principiile generale care trebuie sa stea la baza determinarii unui sistem fiscal:
9) Artai avantajele i dezavantajele stabilirii obiectului impozabil prin metoda evaluarii
indirecte:
10) Completati enuntul: Perceperea impozitului se realizeaza direct de catre organele fiscale de la
platitori, prin stopaj la sursa sau prin ................
11) Ce nseamn c perceperea impozitului prin stopaj la sursa
12) Care sunt trsturile taxelor, considerate componente ale sistemului fiscal.
13) n ce const regimul vamal de draw-back
14) Ce cuprinde baza de calcul (valoarea n vam) pentru taxele vamale

Teme
1.
2.
3.
4.

Resursele financiare publice i structurarea acestora

Factorii care influeneaz nivelul i evoluia resurselor financiare publice
Structura veniturilor bugetului de stat, bugetului asigurrilor sociale de stat i
bugetelor locale
Elementele tehnice ale impozitului

5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.

Principiile de baz ale fiscalitii

Clasificarea i caracterizarea impozitelor
Impozitele directe
Dubla impunere internaional
Impozitele indirecte
Impozitele directe din Romnia
Impozitele indirecte din Romnia
Impozitele i taxele locale
Contribuiile de asigurri sociale
Contribuiile de asisten i securitate social