Ghid Is v3 Copyright

MANUAL DE BUNA PRACTICA
ORIENTARI SI LINII DIRECTOARE

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTARILOR IN DOMENIUL BREVETELOR DE
SERVICIU IN ORGANIZATII DE CD DE DREPT PUBLIC SI IMM
Copyright 2015 Toate drepturile rezervate UEFISCDI
Cuvant inainte
Prezentele orientri, sunt emiseca rspuns laorecunoateretot mai mare a importanei i
complexitatiirelaiilor dintre organizatiile de cercetare-dezvoltare de drept public (ex.universitati, INCD) i
industrie.
Colaborareantre universiti, INCD i ntreprinderipoate duce labeneficii pentruambele pri, n cazul n
careexistonelegereclarapoliticilor i procedurilorprivind respectarea drepturilor de proprietate intelectuala
si exploatarea acestora in beneficiul comuniaobiectivelor specifice acestora, diferite dar complementare.
In esenta, prezentul manual de buna practica abordeaza, in secundar, necesitateamodificarii culturii
organizationale pentru a avea o organizatie inovativa de succes cu accent pe resursa umana - inovatia
organizationala.
Lucrarea evidentiaza atat importanta surselor de inovare din cadrul unei organizatii ca factor determinant
pentru a avea un bagaj de inventii de serviciu cat si aspecte despre motivatia de a inova (prin intermediul
inventiei de serviciu) a organizatieii (ex. cresterea cotei de piata / profit crescut; largirea gamei de produse/
imbunatatirea serviciilor, intrarea pe alte piete.. etc.) si, implicit, motivatia specialistilor de a inventa.
In aplicarea reglementarilor privind inventia de serviciu, ne propunem ca in cuprinsul manualului, organizatia
de cercetare-dezvoltare sa nu fie abordata ca organizatie inovativa fara o motivatie, indiferent de cat de
valoroase sunt sursele de inovare interne.
Organizatia este abordata ca inovativa prin prisma faptului ca intotdeauna exista motivatia/factorul
extern/motivarea personalului pentru a activa.
Organizatia rezista pe piata doar cand se adapteaza la complexul de factori interni si externi/riscuri si
oportunitati, cand are o motivatie; (chiar si ideea. vream sa fim cei mai buni pe piata, sa castigam mai mult,
sa aratam cel mai bine, sa fim cei mai inteligenti... conduce la ideea ca sursele inovative interne dau
feedback la o motivatie).
Cuprins
Cuvant inainte.......................................................................................................................................... 2
Cuprins ...................................................................................................................................................... 3
1.
Preambul (motivul elaborarii manualului de buna practica, grup de lucru) ...................................... 5
2. Introducere .................................................................................................................................................... 5
2.1. Schema procesului de brevetare intr-o organizatie ......................................................................... 5
2.2. Referine normative - legislatie ........................................................................................................... 5
2.3. Domeniu de aplicare ............................................................................................................................. 6
2.4. Definiii, Termeni si Abrevieri............................................................................................................... 7
3. Cadrul general privind inventia de serviciu............................................................................................... 8
3.1. Condiiile ce trebuie ndeplinite de invenii pentru a fi catalogate drept invenii de serviciu .. 9
3.1.1. ncadrarea inveniei n categoria inveniilor de serviciu i revendicarea de ctre
angajator .................................................................................................................................................. 10
3.1.2. Remuneraie si premiere pentru inveniile de serviciu ........................................................... 11
3.2. Analiza comparativa a reglementarii inventiilor de serviciu i aplicrii in RO, EU, USA .......... 11
3.3. Rolul inveniei de serviciu in procesul de inovare la OCD ............................................................ 12
3.4. Proprietatea asupra inventiilor de serviciu ...................................................................................... 13
3.4.1. Drepturile i obligaiile salariatului, respectiv ale angajatorului ............................................ 13
3.5. Drepturi i obligaii inventator-angajator .......................................................................................... 14
3.6. Clauza de confidentialitate si secretul de serviciu ......................................................................... 16
3.7. Exemple de Bune Practici.................................................................................................................. 17
3.7.1. Inventia de serviciu in Germania ............................................................................................... 17
3.7.2. Franta ONERA .......................................................................................................................... 18
4. Managementul proprietatii industriale la nivelul OCD;.......................................................................... 20
4.1. Managementul inovarii ....................................................................................................................... 20
4.1.1.
Definirea tehnicilor de management al inovrii .................................................................. 21
4.2.
Modele de contract ......................................................................................................................... 22
4.3.
Confidentialitate (L83, Art.10) ....................................................................................................... 23
4.4.
Consiliere n proprietate industrial (L83 Art 13) ....................................................................... 25
5.
4.5.
Evaluarea inventiei de serviciu si modul de inregistrare contabila. ....................................... 27
4.6.
Litigii (L83 Art 14) ............................................................................................................................ 27
Comercializarea DPI asociate inventiei de servici ............................................................................ 28

5.1.
Cadrul organizaional (Art 15) ................................................................................................... 29
5.2. Infrastructura suport pentru inventatori / inovare si transfer tehnologic (brokeri de

tehnologii, reteaua entitatilor de inovare si transfer tehnologic, consilieri de proprietate
intelectuala, organizatii de transfer tehnologic) ...................................................................................... 29
5.2.1.
Tipuri de entitati din reteaua ReNITT si atributii ale acestora .......................................... 29
5.2.2.
Constituirea, functionarea, evaluarea, acreditarea, sustinerea entitatilor de TTI ......... 29
5.3.
Valorificarea / aplicarea / comercializarea inventiei de serviciui ............................................. 32
6. Beneficii ale proprietii intelectuale recompensa i sistemul de remunerare i de distribuire

a beneficiilor rezultate din exploatarea comercial a proprietii inveniei de serviciu......................... 35
6.1.
Principii generale ............................................................................................................................ 35
6.2.
Linii directoare ................................................................................................................................. 36
6.3.
Criterii de stabilire a remuneraiei................................................................................................. 38
6.4.
Metode de determinare a remuneraiei ....................................................................................... 39
6.4.1. n cazul firmelor ............................................................................................................................ 40

6.4.2. n cazul universitilor i institutelor de cercetare ................................................................... 43
6.5.
Perspectiva european asupra sistemului de recompense pentru inveniile de serviciu .... 48
1. Preambul (motivul elaborarii manualului de buna practica, grup de lucru)

Inovarea este un factor central al creterii si dezvoltarii economice, al competitivitatii i cresterii/stabilitatii
locurilor de munc. Este cheia care permite firmelor sa creeze valoare adaugata, precum i procesul prin
care sunt gasite soluii la provocrile sociale i economice.Manualul de buna practica se adreseaz
angajatorilor, angajailor, investitorilor, autoritilor de reglementare i instituiilor de drept.
Manualul implementeaza aspectele convenite in iunie 2014 cu Comisia Europeana, Banca Mondiala i
Fondul Monetar Internaional pe marginea prevederii din Memorandumul de nelegere cu Guvernul
Romniei semnat n iulie 2013 in legatura cu intrarea n vigoare a Legii nr. 83/2014 privind inveniile de
serviciu,
Prezentele orientri, sunt emise ca rspuns la o recunoatere tot mai mare a importanei i complexitatii
relaiilor dintre organizatiile de cercetare-dezvoltare de drept public (ex.universitati, INCD) iindustrie pe de
alta parte a relatiilor cercetare-inovare-productie, in interiorul unitatilor industriale. Aceste relatii de
colaborare duc la cresterea competitivitatii produselor, serviciilor si unitatilor si a exporturilor.
Colaborarea ntre unitatile de cercetare-inovare si ntreprinderi poate duce la beneficii pentru ambele pri, n
cazul n care exist o nelegere clar a politicilor i procedurilor privind respectarea drepturilor de proprietate
industriala si exploatarea acestora in beneficiul comun i a obiectivelor specifice acestora, diferite dar
complementare.
Manualul de buna practica este bazat pe cele mai bune practici internaionale, care includ pe langa aspecte
de ordin tehnic care vizeaza procedurile la nivelul unitatilor cu activitate de cercetare-dezvoltare referitoare la
inventiile de serviciu, modul de distribuirea beneficiilor rezultate din exploatarea comercial a acestora.
Manual de buna practica abordeaza, in secundar, necesitatea modificarii culturii organizationale pentru a
avea o organizatie inovativa de succes cu accent pe resursa umana - inovatia organizationala. Lucrarea
evidentiaza atat importantasurselor de inovare din cadrul unei organizatii ca factor determinant pentru a avea
un bagaj de inventii de serviciu cat si aspecte legate de motivatia de a inova (prin intermediul inventiei de
serviciu) a organizatiei (ex. cresterea cotei de piata / profit crescut; largirea gamei de produse/ imbunatatirea
serviciilor, intrarea pe alte piete.. etc.) si, implicit, motivatia specialistilor de a inventa.
La baza realizarii manualului de buna practica sunt la baza principiile prezentate in anexa 1
2. Introducere
Misiunea manualului de bune practicieste de a identifica modalitatile optime si beneficiile obtinute din
aplicarerea inventiei de serviciu, a metodelor de reducere a decalajului ntre cercetare i inovare, prin
mbuntirea competenelor i cooperrii ntre productori i utilizatori ai cunotinelor pentru a face fa
provocrilor societale de interes comun.
Se pun astfel bazele unei noi relatii intre angajatii care realizeaza inventii si angajatorii lor, incurajand
potentialului inventiv al celor cu inalta calificare.Eforturile partenerilor sunt axate pe obiectul consolidrii
cooperrii n scopul de a dezvolta un Spaiu Comun al Cunotinelor i Inovrii.
2.1. Schema procesului de brevetare intr-o organizatie
2.2. Referine normative - legislatie
Urmatoarele acte normative sunt luate in consideratie ca referinte:
Legea nr. 83/2014 privind inveniile de serviciu, publicat n Monitorul Oficial nr. 471/2014 i intrat n
vigoare la data de 29 iunie 2014
1
Legea nr. 64/1991, privind brevetele de inventive,
HG ...... privind regulamenul de aplicare a Legii nr.64/1991 privind brevetele de inventie
1
republicata in MO, Partea I, nr. 541 din 8 august 2007, rectificata in MO, Partea I, nr. 638 din 18 septembrie 2007 si ulterior a fost modificata prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea
in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, publicata in MO, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, cu modificarile ulterioare
Legea 350/2007 privind modelele de utilitate

OG 57/2003 privind cercetarea stiintifica
Legea 319/2003 privind statutul personalului de cercetare-dezvoltare
Decizie .... privind regulamentul cadru de infiintare spin-off
HG nr. 929/21 octombrie 2014 privind Strategia Naional de Cercetare-Dezvoltare i Inovare 2014
2020
Legea 206/2002 privind buna conduita in activitatea de cercetare
HOTRRE Nr. 406 din 2 aprilie 2003, pentru aprobarea Normelor metodologice specifice privind
constituirea, funcionarea, evaluarea i acreditarea entitilor din infrastructura de inovare i transfer
tehnologic, precum i modalitatea de susinere a acestora
ORDONAN Nr. 14 din 24 ianuarie 2002, privind constituirea i funcionarea parcurilor tiinifice i
tehnologiceaprobata prin LEGEA Nr. 50 din 21 ianuarie 2003
Standard ASRO SR 13547-1-4 Model de dezvoltare a afacerii prin inovare
Standard Ocupational: Broker de Tehnologii, Cod COR: 241964
Standard Ocupational: Manager de Inovare, Cod COR: 241941
Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicata in
MO, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, rectificata in MO, Partea I, nr. 117 din 1 martie 2013, cu
modificarile ulterioare.
2.3. Domeniu de aplicare

Legea nr. 83/2014 privind inveniile de serviciu reglementeaz statutul inveniilor create de un inventator
individual sau de un grup de inventatori atunci cand inventatorul individual sau cel putin un membru al
grupului de inventatori este salariat al unei persoane juridice de drept privat sau public. Aceasta lege se
aplic inveniilor care pot fi protejate prin brevet de invenie sau prin model de utilitate nregistrat.
Legea are ca obiectiv declarat stimularea inovarii tehnologice din Romania, exprimata in mod direct prin
cresterea semnificativa a numarului si calitatii inventiilor realizate de catre salariatii inventatori urmare a
sustinerii si stimularii acestora pe plan profesional, administrativ si financiar din partea angajatorilor i implicit
prin valorificarea acestora de ctre angajatori n beneficiul propriu si al economiei naionale.
Legea se aplica inventiilor create de un inventator individual sau de un grup de inventatori atunci cand
inventatorul individual sau cel putin un membru al grupului de inventatori este salariat al unei persoane
juridice de drept privat sau de drept public.
2
Legea 83/2014 se aplica inventiilor care pot fi protejate prin brevet de inventie sau prin model de utilitate
inregistrat.
In vederea facilitarii realizarii obiectivelor care sunt la baza reglementarilor specifice inventiei de serviciu,
prezentul manual evidentieaza cele mai bune practici in domeniu din tari in care functioneza un sistem al
legislatiei si practicii inventiilor de serviciu.
Manualul structureaza un mecanism privind modalitatile de incurajare a mediului creativ din cadrul unitatilor
de cercetare dezvoltare (dar si a IMM) inclusivprin evidentierea si distribuirea beneficilor rezultate din
inventiile de serviciu care sa asigure o cointeresare corespunzatoare a tuturor actorilor implicati in procesul
de inovare tehnologica, adecvat realitatilor si necesitatilor societatii romanesti care activeaza in mediul
inovational tehnologic.
Manual poate fi util att angajatorilor ct i angajailor, avnd ca scop diseminarea informaiilor astfel nct
proprietatea intelectual rezultat din activitatea profesional s fie valorificat n mod echitabil, eficient i
legal.Provocrile instituionale sunt elemente generatoare de motivaie n cercetare i inovare.
Legea 64/1991 privind brevetele de invenii

Legea 350/2007 privind modelul de utilitate
Angajatorul va trebui s se promoveze pentru a avea succes n competiia intre instituii n domeniul
cercetrii-dezvoltarii i inovrii, innd cont totodat de interesele sale economice, mai ales de cele legate de
4
protejarea drepturilor de proprietate intelectual.
2.4. Definiii, Termeni si Abrevieri
Termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie:
Inovare
Procesul de inovare este procesul de conversie a ideii intr-un rezultat operational, exploatarea cu succes a
unei noi idei, creativitate si valoare adaugata, recunoscuta de piata.
Spatiul creativitatii - Abordare, Concepte si Solutii
n corelare cu termenul inovare este folosit conceptul de cretivitate, definit ca modalitate integrativ prin care
fiina uman reueste s neleag, s reproduc i s rezolve numeroasele probleme generate de via, de
5
profesie i de mediu .Conceptul trebuie s exprime, de asemenea, acel ansamblu de caliti care-i permitea
6
omului s ajung la soluii noi i originale . De regul, soluiile noi i eficiente presupun implicarea n
realizarea lor a unei componente cretive, deci inovarea este frecvent nsoit de manifestarea creativitii.
Niveluri de creativitate
Descoperirea stiintifica
Punerea in evidenta a unei legi naturale
Inovarea
Aplicarea unei solutii tehnice noi pana la
realizareaindustrial-economica
Inventia
O solutie tehnica noua, inventiva, pentru
realizarea unui produs/procedeu
Abordarea este un punct de vedere seminal, o atitudine, dependenta de cultur, mentalitate, aspiraie,
modul Frecventa
de gandire, legata chiar starea de spirit, i nu n ultimul rnd de personalitate.
Valoare
Axa Abordarilor determina coordonatele spaiului creativitii. O nou abordare induce o schimbare majora,
genernd noi ramuri ale economiei, chiar o er economic diferita
Conceptul este o reprezentare generala mentala, o viziune, o opiune poteniala, conturul unei posibilitati.
Axa Conceptelor etaleaza sursele, din care diverg numeroase solutii.
Un nou concept genereaza noi soluii si reprezinta un salt inainte, generand un handicap serios pentru
concureni. Un nou concept este un motiv serios pentru a fonda o companie de a investi capital de risc.
Soluia este proiecia posibila a unui concept,o viziune, proiectul exprimat n componente fizice,
operaionale, design, branding.
Axa Solutiilor este linia de proiecie a conceptelor, ilustrand versiunile concrete de realizare a unui concept.
O nou soluie, sau o nou versiune a unui concept, este un avantaj pe piaa concurenial.Sub-versiunile
unei soluii, imbunatatirile si revizuirile, sunt activiti minimale de supravieuire sub presiunea concurenilor.
Inventia
Invenia este un concept care atrage dup sine procesul consecvent al inovarii, care presupune conversia
acesteia pas cu pas ctre utilizare i pia. Acesti doi termeni sunt strans corelati. Inovarea fara inventie
4
Comisia European - Consolidarea i concentrarea cooperrii internaionale a UE n domeniul cercetrii i al inovrii: o abordare strategic
Profesorul de psihologie de la Universitatea Harvard, Gordon Alport, n anul 1937
Cplneanu, I. Inteligen i creativitate. Editua Militar, Bucureti, 1978.
5
6
ramane un proces mai putin creativ si mai mult de rutina. Inovarea poate sa fie de ordin tehnic,
organizational sau managerial.
Inventiile de serviciu (L83 Art 3)
Inventiile de serviciu sunt inventiile prevazute la art.1, care indeplinesc urmatoarele conditii:
a) au rezultat din exercitarea atributiilor de serviciu ale inventatorului, incredintate in mod expres in cadrul
contractului individual de munca si in fisa postului sau stabilite prin alte acte obligatorii pentru inventator,
care prevad o misiune inventiva;
b) s-au obtinut, pe durata contractului individual de munca, precum si pe o perioada de maximum 2 ani de la
incetarea acestuia, dupa caz, prin cunoasterea sau utilizarea experientei angajatorului prin folosirea
mijloacelor materiale ale angajatorului, ca urmare a pregatirii si formarii profesionale dobandite de
inventatorul salariat prin grija si pe cheltuiala angajatorului ori prin utilizarea unor informatii rezultate din
activitatea angajatorului sau puse la dispozitie de acesta.
Inveniile de serviciu sunt cele care au fost fcute pe durata ocuprii forei de munc i care au fost
dezvoltate, fie ca parte a activitilor ce revin angajatului n firma sau care se bazeaz ntr-o msur
semnificativ, pe experiena firmei.
Misiunea inventiva stabileste domeniul tehnologic in care se incadreaza problema sau problemele tehnice
pentru a caror rezolvare inventatorul salariat are o obligatie contractuala sau care decurge din alte acte
obligatorii sa aduca o contributie creativa corespunzator atributiilor de serviciu.
Pentru nelegerea prezentului manual de bune practici i a legislaiei aplicabile n domeniul inveniilor de
serviciu, termenii i expresiile utilizate au semnificaiile prezentate in anexa 2.
3. Cadrul general privind inventia de serviciu
Legea nr. 83/2014privind inveniile de serviciu a fost publicat n Monitorul Oficial nr. 471/2014 si a
intrat n vigoare la data de 29 iunie 2014. Legease aplic inveniilor create de un inventator individual sau
de un grup de inventatori atunci cnd inventatorul individual sau cel puin un membru al grupului de
inventatori este salariat al unei persoane juridice:
a) de drept privat;
b) de drept public (art. 1 alin. 1 din Lege).
Legea se aplic inveniilor prevzute la art. 1 alin. 1 din Lege, care pot fi protejate prin brevet de invenie
sau prin model de utilitate nregistrat (art. 1 alin. 2 din Lege).
Alocarea drepturilor asupra inveniilor ntre salariat i angajator
Legea nr. 83/2014 stabilete c dreptul asupra acestor invenii aparine angajatorului in conditiile art.3(1)
Drepturile asupra inveniilor create de salariai i care nu se ncadreaz n niciuna din categoriile de mai sus
aparine inventatorului salariat, n condiiile prevzute de Legea nr. 64/1991 art.3.
Consideraii referitoare la aplicarea art. 4 cu privire la prima categorie de invenii
Din moment ce art. 4 din Legea nr. 84/2014 face trimitere la ambele categorii de invenii de serviciu conform art.3(1)a si art.3(1)b - se poate trage concluzia c n ambele ipoteze angajatorul trebuie s parcurg
procedura de ncadrare a inveniei i de revendicare a acesteia. Cu alte cuvinte, chiar i n situaia n care
dreptul asupra inveniilor aparine angajatorului (n cazul primei categorii de invenii art 3(1) a), este
necesar ca angajatorul s evalueze ncadrarea inveniei ca invenie de serviciu n intervalul de 4 luni de la
comunicarea inveniei.
Lrgirea sferei de aplicare a inveniilor dezvoltate pe baza mijloacelor materiale ale angajatorului
- ce aduce nou n materia brevetelor de invenie Legea nr. 83/2014 privind inveniile de serviciu.
- ce sunt inventiile de serviciu - conditii indeplinite de invenii pentru a fi catalogate drept invenii de serviciu
- prevederi legale referitoare la drepturile i obligaiile salariatului, respectiv ale angajatorului referitor la o invenie de serviciu
Legeainclude n aceast categorie i inveniile dezvoltate de salariai, precum i inveniile obinute ca

urmare a pregtirii i formrii profesionale dobndite de inventatorul salariat prin grija i pe cheltuiala
angajatorului.
Eliminarea posibilitii de a deroga de la prevederile legale printr-o clauz contractual contrar
Spre deosebire de vechea reglementare, care permitea includerea unor clauze contractuale contrare, care
s deroge de la prevederile legii, actuala reglementare nu mai face trimitere la aceast posibilitate, cu o
singur excepie. Astfel, salariatul i angajatorul pot stipula contractual ca dreptul asupra inveniilor s
aparin salariatului, n msura n care sunt respectate urmtoarele premise: (i) angajatorul este persoan
de drept public, respectiv (ii) angajatorul are n obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea (noiune definit
n OG nr. 57/2002 privind cercetarea tiinific i dezvoltarea tehnologic).
Contrar reglementrilor anterioare, textul distinge ntre instituii de cercetare-dezvoltare de drept public
(universiti i institute de cercetare) i entiti de drept privat din mediul economic.
Prin eliminarea clauzelor contractuale contrare, legea nu mai permite posibilitatea ca prile s prevad
contractual ca dreptul la brevet s aparin att salariatului ct i angajatorului (cu excepia situaiei de mai
sus).
3.1. Condiiile ce trebuie ndeplinite de invenii pentru a fi catalogate drept invenii de serviciu
Angajatorul are competena de a decide cu privire la ncadrarea sau nu a unei invenii realizate de ctre un
salariat n categoria inveniilor de serviciu i cu privire la tipul inveniei de serviciu, n raport cu situaiile
prevzute la art. 3 alin. 1 din Lege.
Misiunea inventiva stabileste domeniul tehnologic in care se incadreaza problema sau problemele tehnice
pentru a caror rezolvare inventatorul salariat are o obligatie contractuala sau care decurge din alte acte
obligatorii sa aduca o contributie creativa corespunzator atributiilor de serviciu.
In realitate putini angajatori au competenta de a decide incadrarea inventiei.
Stabilirea domeniului tehnologic ar trebui realizata cu o abordare unitara si profesionista. OSIM utilizeaza un
sistem de raportare universal clasificarea internationala.Ca atare, aceasta prerogativa de stabilire a
domeniului tehnolgic trebuie facuta la OSIM, iar angajatorii nu ar avea decat sa adopte sistemul clasificarii
internationale pentru a defini domenii de competenta pentru propriile compartimente. Clasificarea data de
OSIM trebuie sa corespunda cu cea data de angajator, locului de munca al salariatului inventator si atunci
demersul are coerenta.
Pentru o eventuala abordare in acest sens, a definirii domeniului, se pune problema cat de larg poate fi
domeniul in cauza sau cu cata acuratete se poate defini. Definirea domeniului nu ar trebui sa mearga mai
sus de grupa de clasificare internationala.
Dreptul asupra inventiilor create de salariati si care nu se incadreaza in niciuna dintre situatiile
prevazute mai sus apartine inventatorului salariat, in conditiile prevazute de Legea nr. 64/1991 privind
brevetele de inventie, republicata, cu modificarile ulterioare.
Pentru inventiile de serviciu revendicate de catre angajator, inventatorul salariat are dreptul la o remuneratie
stabilita de catre angajator.
Inventiile care se incadreaza in prevederile acestei legi pot face obiectul unui secret comercial.
Inventatorul salariat are obligatia de a nu divulga sau publica inventia, fara acordul scris al angajatorului.
Obligatia de a nu divulga sau publica o are si angajatorul, precum si persoanele, altele decat inventatorul
care, prin natura atributiilor de serviciu, au luat cunostinta de existenta inventiei.
In cazul divulgarii inventiei de serviciu de catre persoanele prevazute mai sus, poate fi antrenata
raspunderea rezultand din contractul individual de munca incheiat intre salariat si angajator, cand acesta
contine o clauza de confidentialitate. Cand contractul individual de munca nu contine o clauza de
confidentialitate, iar divulgarea inventiei de serviciu este facuta de catre alte persoane decat inventatorul
care, prin natura atributiilor de serviciu, au luat cunostinta de existenta inventiei, si are drept consecinta
cauzarea unui prejudiciu, aceasta poate atrage raspunderea civila, asa cum este reglementata de art. 1.349
alin. (1) si (2), coroborat cu art. 1.357 din Codul civil.
Pentru inventiile rezultate in urma unor activitati de cercetare-dezvoltare sau didactice desfasurate
intr-o institutie de invatamant superior, titulara a dreptului de protectie, aceasta acorda inventatorului la
cerere, cu titlu gratuit, un drept de exploatare a inventiei in domeniul sau de activitate didactica si de
cercetare, in baza unui contract de licenta neexclusiva, chiar daca inventatorul nu este salariat. Contractul
are o durata de valabilitate egala cu durata desfasurarii de catre inventator a activitatilor didactice si de
cercetare.
Noul act normativ prevede si modificarea unor dispozitii ale Legii nr. 64/1991 privind brevetele de inventie,
precum si republicarea acesteia.
3.1.1. ncadrarea inveniei n categoria inveniilor de serviciu i revendicarea de ctre angajator
Dreptul de revendicare al brevetului de invenie sau a modelului de utilitate poate aparine fie inventatorului
salariat fie angajatorului, funcie de situaie.
n cazul inveniilor rezultate din exercitarea atribuiilor de serviciu ale salariatului, ncredinate n mod expres
n cadrul contractului individual de munc i n fia postului sau stabilite prin alte acte care prevd o misiune
inventiv, dreptul de revendicare aparine n totalitate angajatorului. Inventatorul salariat poate primi o
remuneraie, doar dac acest lucru este stabilit prin contract.
n cazul inveniilor care s-au obinut, pe durata contractului individual de munc al invenatorului salariat,
precum i pe o perioad de maximum 2 ani de la ncetarea acestuia, dup caz, prin cunoaterea sau
utilizarea experienei angajatorului prin folosirea mijloacelor materiale ale angajatorului, ca urmare a
pregtirii i formrii profesionale dobndite prin grija i pe cheltuiala angajatorului ori prin utilizarea unor
informaii rezultate din activitatea angajatorului, dreptul de revendicare aparine n primul rnd angajatorului
care are i competena de a decide cu privire la ncadrarea soluiei tehnice n categora inveniilor de
serviciu.
n primul rnd, salariatul care creeaz o invenie are obligaia s comunice de ndat angajatorului solutia
tehnica conceputa, cu toate detaliile aferente.
Ulterior primirii acestei comunicri, angajatorul trebuie s decid dac invenia dezvoltat de salariat se
ncadreaz sau nu n categoria inveniilor de serviciu. n absena unui termen mai lung prevzut n
regulamentul intern al angajatorului, acesta are obligaia de a ntiina salariatul n termen de patru luni de la
primirea comunicrii cu privire la ncadrarea inveniei n categoria inveniilor de serviciu i dac revendic
dreptul asupra acesteia.
Reglementarea difer fa de prevederile Legii nr. 64/1991, conform crora dreptul la brevet aparinea
salariatului dac unitatea nu depunea cererea de brevet la OSIM n termen de 60 de zile de la data cnd a
fost informat cu privire la crearea inveniei. Astfel, termenul de 4 luni ofer mai mult rgaz angajatorilor
pentru a de decide dac doresc s revendice invenia. n plus, Legeanu mai reglementeaz dreptul de
preferin al angajatorului cu privire la ncheierea unui contract privind invenia salariatului.
n absena unui termen mai lung prevzut n regulamentul intern, n maxim 4 luni de la primirea comunicrii,
angajatorul ntiineaz inventatorul salariat asupra deciziei de ncadrare a soluiei tehnice n categoria
inveniilor de serviciu i dac revendic dreptul asupra acesteia. Angajatorul are competenta de a decide cu
privire la incadrarea sau nu a unei inventii realizate de catre un salariat in categoria inventiilor de serviciu si
cu privire la tipul inventiei de serviciu.
Inventatorul poate contesta modul de ncadrare a inveniei sale de ctre angajator n termen de 4 luni de la
primirea ntiinrii referitoare la ncadrare, la instana judectoreasc competent, potrivit dreptului comun.
n cazul n care angajatorul nu revendic invenia n termenul stabilit, dreptul de revendicare va aparine
salariatului inventator.
3.1.2. Remuneraie si premiere pentru inveniile de serviciu

Pentru inventiile de serviciu realizate de salariati ai angajatorilor persoane de drept public, care au
in obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea, revendicate de catre angajator conform prevederilor
Legiisau conform unui contract intre parti si valorificate de catre angajator, salariatul inventator are dreptul la
o cota procentuala din valoarea venitului realizat de angajator, in urma aplicarii inventiilor. Procentul prevazut
nu poate fi mai mic de 30%.In abordarea acestui subiect exista mai multe modele si formule de succes.
Cea mai buna abordare este cea a cotei de redeventa negociate cu clauze suspensive pe baza evaluarii
inventiei si mai ales pe baza efectelor aplicarii ei.
Potrivit art. 7 din Lege, angajatorul definete prin prevederi specifice din regulamentul intern criteriile
de stabilire a remuneraiei. n lipsa prevederilor specifice, angajatorul are n vedere, funcie de fiecare caz
concret, unul sau mai multe dintre urmtoarele criterii:
a) efectele economice, comerciale i/sau sociale care decurg din exploatarea inveniei de ctre angajator
sau de ctre teri cu acordul angajatorului;
b) msura n care angajatorul este implicat n realizarea inveniei de serviciu, inclusiv resursele puse la
dispoziie de angajator pentru realizarea acesteia;
c) aportul creativ al inventatorului salariat, cnd invenia a fost creat de mai muli inventatori.
8
Pentru stimularea creativitii i activitii de inovare se poate avea in vedere si premierea individual a
inventatorilor din OCD. Fondurile de premiere pot fi constituite din surse proprii, la nivel de OCD sau pot fi
create fonduri guvernamentale.
Acordarea premiilor nu va diminua sau anula dreptul la remunerarea inventatorilor conform legislaiei n
vigoare.
3.2. Analiza comparativa a reglementarii inventiilor de serviciu i aplicrii in RO, EU, USA
n Romnia exist un cadru juridic menit s asigure protecia creaiei tehnice prin brevet de invenie, fapt
care poate s contribuie la dezvoltarea potenialului creativ. Legea romn privind inventia de serviciu
asigur un nivel de protecie asemanator celui existent n statele membre ale Organizaiei Europene de
Brevete.
n Romania, rolul Legii privind inventia de serviciu, este de a garanta ca inventiile rezultate din activitatea de
cercetare si productie pot fi brevetate in Romania de angajatori care, usual, sunt cei ce faciliteaza actul
inovativ fata de salariati. Dintr-o perspective pe termen lung scopul noii legislatii este de a oferi un instrument
pentru transferul tehnologic si stimularea investitiilor private in cercetare-dezvoltare-inovare.
Conform unui studiu al Academiei Romne, Activele intangibile joac un rol din ce n ce mai mare n
evaluarea companiilor. ntre anii 1978-1998 ponderea valorii necontabilizate n valoarea total de pia a
companiilor din S.U.A. a crescut de la 5% la 72%. n anul 1996, presedintele Rezervelor Federale ale SUA,
Alan Greenspan, a declarat c Produsul Intern Brut al SUA din acel an avea o masa fizica egal cu cea din
urm cu 100 de ani dei valoarea acestui produs a sporit de circa 100 de ori n aceeai perioad.
Reducerea cantitii elementelor fizice pe unitatea valoric s-a putut realiza numai printr-o politic raional
9
i eficient de inovare tehnologic.
Cu toate aceste puncte comune, exista diferentieri privind in special modul de recompensare si drepturile
salariatilor privind recompensarea. Aceste diferentieri apar si datorita diverselor legislatii conexe, a
complexitatii acestora si incoerentei armonizarii legislative in Europa.
Multe tari Europene, (inclusiv UK, Olanda, Franta, Italia, Austria, Portugalia, Spania, Ungaria) includ conturi
financiare de inregistrare in legislatie. Alte tari precum Germania, Danemarca, Finlanda, Norvegia si Polonia,
8
WIPO ofer un exemplu n acest sens, cel al Tsinghua University in China, propunnd universitilor recunoaterea meritelor i premierea cercettorilor i studenilor n aceeai
msur. Metoda ar determina n acest mod nu doar pstrarea confidenialitii asupra inveniilor, dar i o garanie a acesteia
9
Potential Creativ Romanesc Resursa necesara pentru o dezvoltare durabila, Prof. dr. ing.St: Iancu
au legi, separate, specific de recompensare a salariatilor. Belgia nu are o legislatia specifica recompensarii
salariatilor dar are un sistem juridic bazat pe cazuri anterioare cu probleme sau fapte similare.Legislatia din
Irlanda sau Suedia, nu contine nici-o obligatie a angajatorului sa recompenseze angajatul pentru inventii de
10
serviciu.
O analiza comparativa, descriere a modului de aplicare in diverse tari, este prezentata in anexa 3.
3.3. Rolul inveniei de serviciu in procesul de inovare la OCD
Daca la nivel teoretic se vorbete despre faptul c OCD pot contribui n msur semnificativ la educarea
viitorilor manageri i a micilor ntreprinderi, n practic pot fi observate obstacole importante n ceea ce
privete colaborarea dintre ntreprinderile inovative i universiti. Printre obstacole, specialitii n domeniu
enumr nivelul sczut de interes al universitilor pentru necesitile manifestate pe piaa local, o anumit
reinere a antreprenorilor, care considera c participarea posibil a universitilor are un caracter prea
11
pronunat teoretic dar i dorina antreprenorilor de a aciona singuri.
Cele mai multe universiti i instituii de cercetare i dezvoltare trebuie s interacioneze mai mult cu
industria, precum i cu organizaiile guvernamentale i neguvernamentale, n ceea ce privete consultanta,
contracte de cercetare i comercializare a inveniilor i a rezultatelor cercetarii. Industria i alte instituii
constientizeaza o astfel de colaborare ca o surs de noi tehnologii, solutii la problemele existente, precum i
sprijin de specialitate pentru sarcinile lor legate de produs, proces i de elaborare a politicilor economice,
12
inovative.
Acceptarea i susinerea unui proces de inovare n cadrul unei organizatii trebuie s devin o opiune
strategica. Dar acest lucru nu nseamn c managerii trebuie s se atepte la o acceptare uoar a
proceselor inovative, dup cum nu totdeauna consecinele diverselor procese sunt favorabile i previzibile.
Att personalul unei ntreprinderi ct i al unei universiti trebuie s cunoasc ce trebuie s fac atunci cnd
are sugestii i propuneri destinate s materializeze un proces inovativ, cui si cum trebuie s se adreseze
pentru a da o form ct mai clar i corect propunerii de inovare i la ce trebuie s se atepte atunci cnd
aplicarea propunerii se va dovedi eficient.
O evaluare operativ a unei propuneri utile, urmat de aplicarea sa poate aduce avantaje semnificative
ntreprinderilor sau universitilor n care procesul de inovare este incurajat i stimulat.
OCD trebuie s disemineze i s exploateze mai eficient rezultatele cercetrii finanate din fonduri publice n
vederea transpunerii lor n noi produse, tehnologii i servicii inteligente. Mijloacele pentru realizarea acestui
obiectivului strategic privind CDI includ, n special, colaborrile ntre industrie i mediul academic cum sunt
cercetarea n colaborare, pe baz de contracte sau finanat n comun cu sectorul privat brevetarea i
crearea de spin-off-uri i start up-uri.
Pentru inveniile rezultate n urma unor activiti de cercetare-dezvoltare sau didactice desfurate ntr-o
instituie de nvmnt superior, titular a dreptului de protecie, se acord inventatorului, la cerere, cu titlu
gratuit, un drept de exploatare a inveniei n domeniul su de activitate didactic i/sau de cercetare.
Exploatarea inveniei se relizeaz n baza unui contract de licen neexclusiv, chiar dac inventatorul nu
este salariat al instituiei. Contractul are o durat de valabilitate egal cu durata desfurrii de ctre
inventator a activitilor didactice i/sau de cercetare. Implicarea activ a organizaiilor publice de cercetare
n gestionarea proprietii intelectuale i n transferul de cunotine este esenial pentru generarea de
beneficii socio-economice, pentru atragerea studenilor i a oamenilor de tiin, respectiv finanare pentru
cercetare, din fonduri publice i private.
10
Employees rights to compensation for inventions - a European perspective, www.practicallaw.com/lifescienceshandbook

Sltineanu, L. Managementul inovrii produselor i proceselor, Editura Politehnium, Iai, 2005.
Guidelines on Developing Intellectual Property Policy for Universities and R&D Organizations, WIPO, Geneva
11
12
3.4. Proprietatea asupra inventiilor de serviciu

Angajatorul are competenta de a decide cu privire la incadrarea sau nu a unei inventii realizate de catre un
salariat in categoria inventiilor de serviciu si cu privire la tipul inventiei de serviciu, in raport de situatiile
prevazute la art. 3 alin. (1).
n ceea ce privete dreptul asupra inveniilor, acesta aparine angajatorului, n absena unei prevederi
contractuale contrare, dac acesta este persoan de drept public i are n obiectul de activitate cercetareadezvoltarea.
n schimb, dreptul asupra inveniilor prevzute la art. 3 alin. 1 lit. b din Lege aparine inventatorului
salariat, dac angajatorul de drept privat sau de drept public nu revendic invenia n condiiile art. 4 alin. 3
din Legea 83/2014.
Potrivit art. 5 alin. 4 din Lege, dreptul asupra inveniilor create de salariai i care nu se ncadreaz n
niciuna dintre situaiile prevzute la art. 3 alin. 1 din Legeaparine inventatorului salariat, n condiiile
prevzute de Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenie, republicat, cu modificrile ulterioare.
3.4.1. Drepturile i obligaiile salariatului, respectiv ale angajatorului
13
Potrivit art. 4 alin. 2 din Lege, salariatul care creeaz o invenie are obligaia s comunice de ndat
angajatorului prezentarea inveniei, n care s descrie soluia problemei rezolvate cu date suficient de
clare pentru a defini invenia i condiiile n care invenia a fost creat.
In conformitate cu prevederile art. 4 alin. 3 din Lege, angajatorul ntiineaz inventatorul salariat asupra
ncadrrii inveniei n categoria inveniilor de serviciu i dac revendic dreptul asupra acesteia n
termen de patru luni de la primirea comunicrii prevzute la art. 4 alin. 2 din Lege (n absena unui termen
mai lung prevzut n regulamentul intern al angajatorului).
Inventatorul poate contesta modul de ncadrare a inveniei sale de ctre angajator, la instana
judectoreasc competent, potrivit dreptului comun, n termen de patru luni.
Dac dreptul asupra inveniei de serviciu aparine angajatorului, acesta este ndreptit s depun o cerere
de brevet de invenie sau de nregistrare a unui model de utilitate n Romnia i/sau n alte state, cu
revendicarea dreptului de prioritate din ara noastr.
Cererea de brevet de invenie sau de nregistrare a modelului de utilitate este nsoit de actul din care
rezult dreptul asupra inveniei.
n cazurile menionate mai sus, inventatorul salariat i angajatorul au obligaia s se informeze reciproc n
scris asupra depunerii unei cereri de brevet de invenie sau de nregistrare a unui model de utilitate.
Dreptul asupra inveniilor create de salariai i care nu se ncadreaz n niciuna dintre situaiile descrise
anterior aparine inventatorului salariat, n condiiile prevzute de Legea nr. 64/1991 privind brevetele de
invenie, republicat, cu modificrile ulterioare.
Dac inveniile salariatului nu se ncadreaz n situaiile din Legea nr. 83/2014, iar dreptul asupra
inveniilor create de salariai aparine inventatorului salariat, cel din urm este ndreptit s solicite protecia
n Romnia i/sau n alte state, cu revendicarea dreptului de prioritate din Romnia.
Exploatarea inveniei se relizeaz n baza unui contract de licen neexclusiv, chiar dac inventatorul nu
este salariat al instituiei. Contractul are o durat de valabilitate egal cu durata desfurrii de ctre
inventator a activitilor didactice i/sau de cercetare.
Dreptul de obinere a brevetului de invenie sau a modelului de utilitate i drepturile ce decurg din aceste
acte pot fi transmise n totalitate sau n parte ctre teri. Transmiterea se poate face prin cesiune sau prin
13
dreptul asupra inveniilor; dreptul asupra inventiilor care au rezultat din exercitarea atributiilor de serviciu ale inventatorului; dreptul asupra inventiilor care s-au obtinut, pe durata contractului
individual de munca, precum si pe o perioada de maximum 2 ani de la incetarea acestuia; dreptul asupra inventiilor create de salariati si care nu se incadreaza in niciuna dintre situatiile prevazute
mai sus; prevederi pentru inventiile de serviciu realizate de salariati ai angajatorilor persoane de drept public, care au in obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea; prevederi pentru inventiile
rezultate in urma unor activitati de cercetare-dezvoltare sau didactice desfasurate intr-o institutie de invatamant superior,
licen, exclusiv sau neexclusiv, sau prin succesiune legal ori testamentar. Transmiterea produce efecte
fa de teri numai ncepnd cu data publicrii n Buletinul Oficial de Proprietate Industrial a meniunii
transmiterii nregistrate la OSIM (Art. 45 din Legea 64/2001, privind brevetele de invenii).
Odat cu obinerea brevetului de invenie/a modelului de utilitate, titularul are urmtoarele drepturi:
Dreptul de proprietate asupra inveniei. Brevetul de invenie/Modelul de utilitate confer titularului
dreptul de a interzice terilor s efectueze fara autorizaia sa, urmatoarele acte:
pentru produse: fabricarea, comercializarea, oferirea spre vanzare, folosirea, importul sau stocarea
n vederea comercializrii, oferirii spre vnzare sau folosirii;
pentru procedee sau metode: folosirea acestora.
Dreptul de exploatare a inveniei
Dreptul de a face public invenia
Dreptul la despgubiri materiale n situaia nclcri proteciei conferite inveniei, conform Art. 59, alin.
4, Legea 64/1991 privind brevetele de invenii
Dreptul la scutire temporar de plata impozitului pe profit, conform Art. 74, alin. 1, Legea 64/1991
privind brevetele de invenii
Drepturile inventatorului care nu este titular de brevet/ model de utilitate sunt urmtoarele :
- dreptul de a i-se meniona numele, prenumele i calitatea n actul de revendicare a inveniei de
serviciu, n carnetul de munc i n alte acte i publicaii privitoare la invenia n cauz. (La
solicitarea expres a inventatorului, numele i prenumele acestuia nu se public)
- dreptul la eliberarea unui duplicat al actului de invenie;
- dreptul la o remuneraie suplimentar n cazul inveniilor de serviciu realizate n alte condiii dect
cele stabilite strict n contractul de munc;
- dreptul de a fi informat de solicitant cu privire la stadiul examinrii cererii de brevet/model de utilitate
i la stadiul aplicrii invenie;
n cazul n care titularul renun n totalitate sau n parte la protecia inveniei de serviciu, inventatorul are
dreptul s fie informat iar la cerere, titularul este obligat s i trensmit inventatorului dreptul asupra inveniei
protejate. Daca brevetul/modelul de utilitate a facut obiectul unui contract de licen, renunarea este posibil
numai cu acordul beneficiarului licenei (Art. 38, Legea 64/1991 privind brevetele de invenii)
Angajatorul care nu este titular al brevetului de invenie are un drept de preferin la ncheierea unui contract
privind invenia salariatului su, drept ce trebuie exercitat n termenul de 3 luni.
Titularului dreptului la brevet are urmtoarele obligaii:
obligaia la plata taxelor pentru meninerea n vigoare a brevetului. Neplata acestora atrage decderea
titularului din drepturi i intrarea brevetului n domeniul public, cu posibilitatea de revalidare.
obligaia de exploatare a inveniei. Neexploatarea eficient a inveniei prin neaprovizionarea suficient a
pieii este sancionat prin acordarea de licene obligatorii.
3.5. Drepturi i obligaii inventator-angajator
In situatia in care dreptul asupra inventiilor create de salariati si care nu se incadreaza in niciuna dintre
situatiile urmatoare:
au rezultat din exercitarea atributiilor de serviciu ale inventatorului,
incredintate in mod expres in cadrul contractului individual de munca si in fisa postului sau
stabilite prin alte acte obligatorii pentru inventator, care prevad o misiune inventiva;
apartine inventatorului salariat, in conditiile prevazute de Lege, inventatorul salariat este indreptatit sa solicite
protectia in Romania si/sau in alte state, cu revendicarea dreptului de prioritate din Romania.
Dreptul asupra inventiilor care au rezultat din exercitarea atributiilor de serviciu ale inventatorului,
incredintate in mod expres in cadrul contractului individual de munca si in fisa postului sau stabilite prin alte
acte obligatorii pentru inventator, care prevad o misiune inventiva apartine angajatorului.
Dreptul asupra inventiilor mentionate mai sus apartine angajatorului, in absenta unei prevederi contractuale
contrare, daca acesta este persoana de drept public si are in obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea.
Dreptul asupra inventiilor care s-au obtinut, pe durata contractului individual de munca, precum si pe
o perioada de maximum 2 ani de la incetarea acestuia, dupa caz, prin cunoasterea sau utilizarea
experientei angajatorului prin folosirea mijloacelor materiale ale angajatorului, ca urmare a pregatirii si
formarii profesionale dobandite de inventatorul salariat prin grija si pe cheltuiala angajatorului ori prin
utilizarea unor informatii rezultate din activitatea angajatorului sau puse la dispozitie de acesta apartine
inventatorului salariat, daca angajatorul de drept privat sau de drept public nu revendica inventia.
Dreptul asupra inventiilor create de salariati si care nu se incadreaza in niciuna dintre situatiile prevazute la
art. 3 alin. (1) apartine inventatorului salariat, in conditiile prevazute de Legea nr. 64/1991 privind brevetele
de inventie, republicata, cu modificarile ulterioare.
In cazul in care dreptul asupra inventiei de serviciu apartine angajatorului, acesta este indreptatit sa depuna
o cerere de brevet de inventie sau de inregistrare a unui model de utilitate in Romania si/sau in alte state, cu
revendicarea dreptului de prioritate din Romania.
In aplicarea alin. (l), cererea de brevet de inventie sau de inregistrare a modelului de utilitate este insotita de
actul din care rezulta dreptul asupra inventiei.
In situatia prevazuta la art. 5 alin. (4), inventatorul salariat este indreptatit sa solicite protectia in Romania
si/sau in alte state, cu revendicarea dreptului de prioritate din Romania.
In cazurile prevazute la alin. (l) si (3), inventatorul salariat si angajatorul au obligatia sa se informeze reciproc
in scris asupra depunerii unei cereri de brevet de inventie sau de inregistrare a unui model de utilitate.
Dupa depunerea cererii de inventive:
pentru inventia de serviciu, angajatorul instiinteaza inventatorul salariat in legatura cu derularea
procedurilor de obtinere a protectiei.
la cererea angajatorului, inventatorul salariat ii acorda acestuia asistenta pentru obtinerea protectiei si a
valorificarii inventiei.
in situatia in care angajatorul nu mai doreste continuarea procedurilor ulterioare depunerii cererii de
protectie pentru inventia de serviciu sau nu este interesat sa protejeze inventia de serviciu in anumite
state, altele decat Romania, angajatorul cedeaza salariatului dreptul la acordarea protectiei, sub
conditia ca salariatul sa acorde angajatorului o licenta neexclusiva pentru inventia brevetata. Conditiile
de acordare a licentei neexclusive se stabilesc prin prevederi specifice ale regulamentului intern al
angajatorului. In lipsa acestor prevederi specifice, conditiile de acordare se stabilesc prin acordul
partilor. Angajatorul transmite, in timp util si inscrisurile necesare continuarii procedurilor.
la solicitarea salariatului, pentru statele in care angajatorul comunica salariatului ca nu este interesat sa
obtina drepturi de proprietate industriala, angajatorul cedeaza salariatului dreptul de a solicita protectia
inventiei de serviciu, intr-un termen care sa ii permita sa beneficieze de termenele de prioritate
prevazute de conventiile si tratatele internationale din domeniul proprietatii industriale, la care Romania
este parte.
pentru inventiile rezultate in urma unor activitati de cercetare-dezvoltare sau didactice desfasurate intr-o
institutie de invatamant superior, titulara a dreptului de protectie, aceasta acorda inventatorului la
cercetare, in baza unui contract de licenta neexclusiva, chiar daca inventatorul nu este salariat.
contractul prevazut la alin. (1) are o durata de valabilitate egala cu durata desfasurarii de catre
inventator a activitatilor didactice si de cercetare.
cercetare.
Noul act normativ prevede si modificarea unor dispozitii ale Legii nr. 64/1991privind brevetele de inventie,
precum si republicarea acesteia.
3.6. Clauza de confidentialitate si secretul de serviciu
Clauza de confidenialitate este reglementat de art. 26 din Codul muncii. Clauza de neconcuren i
obligaia privind secretul profesional rezult din prevederile art. 39 alin. (2) lit. f) privind obligaia de a respecta
secretul de serviciu.
Prin clauza de confidenialitate, potrivit art. 26 alin. (1) din Codul muncii, prile convin ca, pe toat durata
contractului individual de munc i dup ncetarea acestuia, s nu transmit date sau informaii de care au
luat cunotin n timpul executrii contractului, n condiiile stabilite n regulamentele interne, n contractele
colective de munc sau n contractele individuale de munc.
Reglementarea clauzei de confidenialitate se justific prin aceea c prile, cu ocazia ncheierii i apoi a
executrii contractului, iau cunotin despre date i informaii provenind de la fiecare dintre ele, iar unele
dintre acestea au, evident, un caracter confidenial. De altfel, n art. 17 alin. (7) din acelai Cod, se prevede
c, referitor la informaiile furnizate salariatului, prealabil ncheierii contractului individual de munc, ntre
pri poate interveni un contract de confidenialitate.
Sanciunea care se aplic n caz de nerespectare a obligaiei asumate de oricare dintre pri const n plata
de daune-interese. Aceasta presupune ca cel vtmat (angajatorul sau salariatul) s sesizeze instana
competent, s probeze existena clauzei, lezarea dreptului su i producerea pagubei. Inclcarea obligaiei
asumate prin contractul individual de munc poate determina i rspunderea disciplinar a salariatului
vinovat.Din redactarea art. 26 alin. (1) din Cod rezult c inserarea clauzei n contract produce efecte pentru
ambele pri, inclusiv pentru angajator, conform art. 40 alin. (2) lit. i) s asigure confidenialitatea datelor cu
caracter personal ale salariailor".
Obligaia de confidenialitate reprezint tot o obligaie a salariatului de a respecta secretul de serviciu, de
unde rezult c trebuie fcut distincia ntre obligaia de confidenialitate incident cu caracter limitat sub
forma obligaiei de a respecta secretul de serviciu i clauza de confidenialitate.
Legea reglementeaza si urmatoarele aspecte privind secretul comercial:
a. inventiile care se incadreaza la punctele (1) si (2)a. de mai sus pot face obiectul unui secret comercial,
constand in obligatia, atat pentru salariat, cat si pentru angajator, de a nu divulga sau publica
inventia, fara acordul scris al celeilate parti;
b. raspunderea pentru divulgarea inventiei este antrenata conform conditiilor contractului de munca, in cazul
in care acesta prevede o obligatie de confidentialiate;
c. in lipsa unei obligatii de confidentialitate reglementate in contractul de munca si daca s-a creat un
prejudiciu, raspunderea este antrenata in conditiile de drept comun pentru raspunderea civila, astfel cum
aceasta sunt reglementata de Codul Civil.
Spre deosebire de secretul de serviciu care trebuie respectat doar pe durata valabilitii contractului
individual de munc, clauza de confidenialitate poate s produc efecte i dup ncetarea contractului
individual de munc, care spre deosebire de clauza de neconcuren, trebuie obligatoriu s preexiste acestui
moment (pe parcursul executrii respectivului contract).
Este de reamintit ca orice oficiu de proprietate de oriunde publica cererea de brevet de invenie in mod
automat dupa 18 luni. La cerere OSIM-ul publica cererea de brevet la 4 luni. In practica a doua zi dupa
depunerea cererii de brevet se pot face demersuri de publicare si doar in situatii special se pastreaza
confidentialitatea mai mult timp in functie de interesele comerciale ale titularului inventiei (angajatorul).
n cazul divulgrii inveniei de serviciu de ctre salariai, poate fi antrenat rspunderea rezultnd din
Contractul Individual de Munca ncheiat ntre salariat i angajator, cnd acesta conine o clauz de
confidenialitate.
In conditiile in care Contractul Individual de Munca nu conine o clauz de confidenialitate, iar divulgarea
inveniei de serviciu este fcut de ctre salariai i are drept consecin cauzarea unui prejudiciu, aceasta
poate atrage rspunderea civil, aa cum este reglementat de Codul civil.
In Anexa 3.7. gasiti mai multe detalii despre legislatie si aplicarea acesteia.
n vederea evitrii producerii situaiilor de mai sus, propunem ca n contractual individual de munc sau n
contractual cu misiune inventiv, menionarea ferm a obligativitii de:
a nu dezvlui informaiile legate de drepturile de proprietate intelectual ctre teri, fr acordul prilor;
de a nu utiliza informaiile confideniale dect n scopul ndeplinirii obligaiilor care rezulta din
ndeplinirea contractelor;
de a lua msuri n vederea prevenirii dezvluirii informaiilor confideniale;
de a anuna imediat si fr ntrziere iminena unui posibil prejudiciu legat de protecia informaiei
confideniale i de a indica mijloace specifice de remediere n scopul prevenirii sau reducerii
consecinelor a eventualelor prejudicii.
3.7. Exemple de Bune Practici
Un exemplu reusit de bune practici trebuie sa indice clar si concret demersurile ce trebuie facute de inventator si
angajator pe parcursul intregului ciclu de brevetare de la initierea inventiei pana la valorificare si abandonarea ei.
Nu exista diferente majore de comportament intre universitati, OCD si unitati industriale, dar exista specificitati de
abordare a managementului DPI in universiati si OCD.
3.7.1. Inventia de serviciu in Germania

Aspecte ale inventiilor de serviciu
Principalele aspecte ale Inveniilor de serviciu, corespunzator ArbnErfG (Legea german pentru inventiile de
serviciu). ArbnErfG reglementeaza drepturile de exploatare referitoare la invenii de serviciu, precum i
drepturile de proprietate intelectual care decurg din acestea.Drepturile personale aleinventatorului (n
special dreptul inventatorului de a fi numit ca autor pe brevete) nu sunt afectate de ArbnErfG.
Inventiile libere
Inveniile angajailor care nu pot fi legate de activitile companiei, facute de un angajat, fara sa afecteze sau
sa implice mijloacele angajatorului sunt considerate inventii libere. Ca i n cazul inveniilor de serviciu,
angajatul trebuie s informeze imediat, in scris, angajatorul despre invenia sa libera.
Notificarea trebuie s conin suficiente detalii despre invenie (i, dac este necesar, cu privire la modul n
care a fost dezvoltata) pentru ca angajatorul s poat evalua, dac ntr-adevr este o invenie libera. n cazul
n care n termen de patru luni de la primirea declaraiei scrise a salariatului, angajatorul nu contest faptul
c inventia notificata este de fapt o invenie libera, el pierde dreptul de a pretinde ca ar fi o invenie
serviciu.Nu exist, nici0o obligaie de a notifica angajatorul despre inveniile libere n cazul n care invenia
nu poate fi utilizata in mod evident n domeniul de activitate al firmei angajatorului.
Obligaia salariatului de a raporta inventia
Odata cu finalizarea investitiei, angajatul trebuie s trimit angajatorului imediat in scris un raport cu privire la
aceasta. Raportul trebuie s fie desemnat drept raport de invenie i sa fie trimis confidential cu posta
interna. Angajatorul trebuie s trimit angajatului imediat o confirmare in scris, ca raportul sau a fost primit.
Revendicarea inveniei de serviciu
n cazul n care angajatorul nu renun n mod explicit la dreptul sau asupra inveniei n termen de 4 luni de
la primirea raportului, invenia i toate drepturile i obligaiile asociate cu acesta aparine angajatorului. In
acest caz, toate drepturile de proprietate asupra inveniei de serviciu trec la angajator.
n special, angajatorul capataapoi dreptul de a utiliza invenia comercial, de a o breveta, de a o acorda ca
licenta, sau s o vnd. Un invenie serviciu este libera, atunci cnd angajatorul emite in acest sens o
declaraie scrisa. Angajatul este apoi liber de a folosi, dupa cum considera dansul.Acelai regim se aplic
aa-numitor "invenii libere"
Drepturile i obligaiile angajatorului n ceea ce privete revendicarea unei invenii
Cnd se face o revendicare referitoare la o invenie de serviciu, iar drepturile de utilizare ale acesteia au
trecut la angajator, angajatul are dreptul de a solicita o compensaie rezonabil. Suma depinde de utilizarea
comercial a inveniei, de sarcinile angajatului i poziia sa n cadrul companiei, precum i de msura n care
compania a fost implicat n crearea inveniei.n plus, angajatorul este obligat s solicite imediat brevetarea
inventiei sau, mai frecvent, rezervarea dreptului de utilizare (Gebrauchsmuster). Mai mult dect att, el are
dreptul de a aplica pentru un brevet pentru invenie n orice alt ar. n cazul n care el nu isi exercitaacest
drept, el trebuie s cedezeacest drept salariatului i sa-i a permita angajatului dobndirea drepturilor de
proprietate intelectual n alte ri, la cererea acestuia.
Cedarea acestui drept ar trebui s aib loc in timp util pentru ca angajatul s fie n msur s profite de
prioritatea descrisain acordurilor internaionale n domeniul dreptului proprietii industriale. Cedarea trebuie
s aib loc n cursul anului de prioritate. Odat ce dreptul de brevetare a fost cedat pentru brevetarea n
strintate, angajatorul isi poate rezerva dreptul neexclusiv de utilizare a inveniei n rile strine n cauz cu
conditia unei despgubiri rezonabile.Angajatorul este obligat n plus s predea angajatului copii ale cererii de
brevet i de a-l informa cu privire la evoluia procesului de brevetare. La cererea salariatului, angajatorul
trebuie s-i permit s inspecteze toat corespondena cu oficiiulde brevete.
La solicitarea angajatorului, angajatul trebuie s-l sprijine, la rndul su, n dobndirea drepturilor de
proprietate intelectual i s ofere declaraiile necesare.Angajatorul este, de asemenea liberde a ntrerupe
procesul de brevetare pentru invenia de serviciu, sau s nceteze meninerea dreptului de proprietate
intelectuala dup ce brevetul a fost acordat.
n astfel de cazuri ns, el trebuie s comunice inventatorului i, la cererea acestuiai pe socoteala
acestuiasa-i transfere drepturile de patent i s-i predea documentele referitoare la inventie. n acelai timp,
ns, angajatorul isi poate rezerva dreptul neexclusiv de utilizare a inveniei de serviciu, platindo despgubire
rezonabila.n plus, att angajatorul i angajatul au obligaia de a pstra secretul cu privire la invenia
raportata. Angajatorul trebuie s pstreze secretul inveniei, pe care angajatul a raportat-o sau i-a notificato, atta timp ct angajatul are interese ntemeiate n acest sens. De exemplu, angajatorul trebuie s
pstreze secretul de invenie pn cnd a solicitat un brevet. Angajatul trebuie s pstreze secretul inveniei
de serviciu pn cnd brevetul a fostacordat sau datele sale devin cunoscute prin publicare.
3.7.2. Franta ONERA
La declararea inventiei se activeaza un Statut al Inventatorului (care reprezinta un acord de intreprindere
semnat de presedintele ONERA cu comitetul central de intreprindere (sindicate).
Acesta prevede ca in functie de calitatea inventiei (judecata de catre o comisie constituita din experti interni,
plus directori, plus reprezentanti alesi ai personalului) sa se acorde o prima de inventie care poate urca pina
la 6.000 de euro de impartit intre autori (cu procentajul de drept de autor convenit intre ei si parafat de catre
Acordul de Asociere inregistrat la Organismul national). In caz de contestatii se poate arbitra o comisie de
arbitraj stiind ca, prin lege Presedntele ONERA, dispune de Proprietatea Industriala si ca, cercetatorii, in
virtutea contractului de munca sunt autori care cedeaza drepturile de PI angajatorului.
Angajatorul, in schimb, ii recompenseaza (acesta este cadrul legal care lasa reglajele in detalii la latitudinea
intreprinderilor sau laboratoarelor sub forma acordului de intreprindere, negociat intre directia generala si
reprezentantii personalului) in a doua faza.
Daca intreprinderea Onera, obtine redeventa in urma explotarii de catre o intreprindere industrial, 25% din
acesta redeventa este distribuita autorilor in fiecare an. Nu se deduc cheltuielile cu PI.
La alte unitati - CEA sau CNRS se redistribuie 50% din redeventa, annual, dar inainte se deduc cheltuielile
cu PI. In industrie, in Franta, legea obliga angajatorul sa recompenseze inventatorii (de obicei aceasta
recompensa se face sub forma unei prime de inventie forfetara fara alte prime bazate pe exploatare).
4. Managementul proprietatii industriale la nivelul OCD;

4.1. Managementul inovarii
Cercetarea fundamental i industrial sunt surse ale unor procese i produse noi sau mbuntite.
Producerea i asimilarea cercetrii urmeaz o secven linear - de la cercetare, la definirea produsului, la
definirea specificaiilor de producie, la aplicarea tehnologiei i, inclusiv la obinerea brevetelor de invenie i
a publicaiilor tiinifice.
Evoluia managementului inovrii din perspectiva abordrii tehnologice spre perspectiva abordrii reelei
sociale a fost condus de provocrile generate prin transformarea informaiei n cunoatere.
Creterea importanei cunoaterii, ca motor al dezvoltrii economice, are implicaii majore pentru
managementul inovrii, inovarea fiind un determinant cheie al competitivitii ntr-o economie bazat pe
cunoatere. Generarea cunoaterii are loc ca rezultat al unei sume de activiti, multe dintre acestea fiind n
afara procesului formal de cercetare, astfel, cunoaterea nu este generat doar n universiti i centre de
14
15
cercetare, ci provine i dintr-o varietate larg de locaii, din economie (ex. learning-by-doing , learning-by16
using ).
Managementul inovrii implic o concentrare sporit asupra misiunii organizaiei, identificarea oportunitilor,
definirea i determinarea modului n care oportunitile corespund direciilor strategice de dezvoltare ale
acesteia, definirea msurilor pentru asigurarea succesului i (re)evaluarea continu a oportunitilor. n
contextul economic prezent, creterea economic trebuie s i gseasc originea n sporirea productivitii
i n asimilarea de cunoatere. n comparaie cu managementul tradiional de comand i control, aceste
caracteristici impun o schimbare fundamental n percepia strategic a organizrii, care genereaz anumite
17
provocri managementului, prin :
-
conducerea capacitilor umane ntr-o manier strategic;
colaborarea n reea cu parteneri interni i externi;
crearea unei structuri organizatorice adaptabile, flexibil i interactiv;
meninerea echilibrului ntre ordine i haos;
bilanul individual i motivaia colectiv.

n economia bazat pe cunoatere, stabilirea legturilor dintre informaie i pia pe de o parte i, asocierea
acestora ntr-un proces de inovare pe de alt parte, reprezint cheia pentru asigurarea competitivitii.
Provocrile ntr-o economie condus de cunoatere pot fi clasificate n urmtoarele grupuri:
-
noi caracteristici ale pieei - piaa se modific n mod constant, devine mai global i apar noi
competitori, n plus, tehnologia devine mai complex, ciclul de producie se scurteaz, iar cunoaterea
se acumuleaz.
noi tipuri de inovare diversificarea inovrii; exist inovare tehnologic, dar i inovare sub forma
modelelor noi de afaceri, a noi metode de organizare a muncii, inovarea n design i marketing;
identificarea de noi ntrebuinri i noi piee pentru produsele i serviciile existente, deoarece inovarea
apare acolo unde piaa ofer posibilitatea introducerii de noi produse i metode de producie, unde
oamenii sunt dispui s i asume riscuri i s experimenteze noi idei.
noi necesiti ale acionarilor - clienii, proprietarii i pieele de capital pun n ecuaie valoarea
organizaiei, abilitatea acesteia de a obine la timp produse competitive pe pia.
14
[MERIT, 2000] Innovation Policy n Knowledge-based Economy - study for the European Commission.
nvtare prin execuie
16
nvtare prin realizare
17
[OECD, 2003]
15
nou cale ctre managementul inovrii - managementul inovrii conine toate domeniile cheie care
trebuie nsuite pentru obinerea produselor i serviciilor care s asigure succesul, eficient i continuu.
18
metode de evaluare a abilitilor de inovare - dezvoltarea rapid a unor noi tehnologii ncurajeaz
firmele pentru evaluare tehnologic i s implementeze tehnologia optim, n concordan cu
necesitatea acestora de a-i menine competitivitatea.
19
nevoia de instrumente noi pentru managementul inovrii - dezvoltarea managementului inovrii bazat
pe informaie necesit i impune n acelai timp o capacitate crescut de implementare a instrumentelor
tehnice i relaionale. Instrumentele tehnice se refer la achiziionarea i utilizarea de noi tehnologii de
informare i comunicare (acestea nu creeaz avantaje competitive, fiind disponibile rapid i altora); crearea
avantajului competitiv revine instrumentelor relaionale (modul de realizare a afacerilor, att n interiorul ct
i n exteriorul companiei).
La baza activitatii si al unui model de Centru, stau proprietatea industriala si generarea de noi firme
Generatorul de valoare adaugata si motorul dezvoltarii activitatii se gasesc in:
generarea si sustenabilitatea unor noi firme, start-upuri, spin-offuri,

generarea si oferirea de licente de brevete (inventia de serviciu)
crearea unei piete si metodologii de transfer al cunostintelor (asociate cu redeventa)
sprijinite de o activitate de formare continua, profesionala si in management
sprijin financiar pentru dezvoltare si sustinerea activitatii (venture-capital / business angels)
programe de finantare a dezvoltarii, dezvoltarii tehnologice si ideilor inovative.
Noile firme, start-up, au nevoie de o licen inca din prima faza, nainte de a putea primi primii bani. Pe de
alta parte, Universitatea are nevoie de o finanare garantat nainte de a acorda o licen. Este nevoie de un
parteneriat si un proiect care sa finateze transferul tehnologic la start-up deci, pe termen limitat sa se acorde
drepturi exclusive, n scopul de a asigura o finanare.
4.1.1. Definirea tehnicilor de management al inovrii
Tehnicile de managementul inovrii (TMI) reprezint un set de instrumente, tehnici i metodologii, care
sunt dezvoltate pentru sprijinirea companiilor n procesul de adaptare la dinamica i provocrile sistematice
ale pieei, prin creterea capacitii firmelor de a aplica propria cunoatere la mbuntirea relaiilor interne
20
i cu partenerii externi. Tipuri de TMI-uri existente pe pia :
-
TMI-uri care sunt suficientdezvoltate i standardizate - procedurile de implementare i beneficiile

pentru TMI sunt n general cunoscute i recunoscute pe pia.
TMI-uri care au rolul de a mbunti competitivitatea firmelor prin concentrarea pe cunoatere, ca

fiind cel mai important beneficiu. Vezi Anexa
Avnd n vedere c TMI-urile nu acioneaz de regul ntr-o manier determinist, n condiiile unei
diversiti a firmelor i a contextului n care se desfoar afacerile, se poate aprecia c nu exist un model
unic (standard) pentru evaluarea managementului inovrii, ci doar anumite principii de bun practic. n
consecin, utilitatea unui TMI pentru evaluarea inovrii la nivelul unei companii sau la evaluarea unei afaceri
este uzual aplicat n combinaie cu alte instrumente, aceast combinaie fiind adaptat n funcie de
specificitatea fiecrui caz.
18
astfel de provocare poate fi prea mult chiar i pentru afacerile de succes, datorit:
eecul n identificarea tehnologiilor care susin i a celor care distrug;
progresul tehnologic care adeseori o ia naintea cererii pietei; aceasta inseamna companii care tind s depeasc piaa, dnd clientilor mai mult
dect doresc sau sunt dispui s plteasc.
presiunile dintre clienti i actionari care influenteaza inovarea n care firmele sunt angajate.
19
[Erdyn Consultants,2000], Promoting Innovation Management Techniques n Europe- study for the EC.
20
[CEC, 1998]
-
Maximizarea efectelor i, indirect a beneficiilor companiei depinde de modul de asociere (combinare) a TMIurilor, de nelegerea caracteristicilor specifice companiei i a afacerilor acesteia. nelegerea ansamblului
21
(tehnic, companie, afacere) este necesar pentru :
-
definirea unor obiective clare;
stabilirea criteriilor pentru cuantificarea i monitorizarea gradului de atingere a obiectivelor.

Criteriile pot fi elaborate n termenii meninerii, dezvoltrii i diversificrii produciei, introducerii n fabricaie a
unui produs nou sau creterii competitivitii etc.
Angajatorul defineste prin prevederi specifice din regulamentul intern criteriile de stabilire a
remuneratiei. In lipsa prevederilor specifice, angajatorul are in vedere, in functie de fiecare caz concret, unul
sau mai multe dintre urmatoarele criterii:
a) efectele economice, comerciale si/sau sociale care decurg din exploatarea inventiei de catre
angajator sau de catre terti cu acordul angajatorului;
b) masura in care angajatorul este implicat in realizarea inventiei de serviciu, inclusiv resursele puse la
dispozitie de angajator pentru realizarea acesteia;
c) aportul creativ al inventatorului salariat, cand inventia a fost creata de mai multi inventatori.
Inventiile care se incadreaza in prevederile acestei legi pot face obiectul unui secret comercial.
Inventatorul salariat are obligatia de a nu divulga sau publica inventia, fara acordul scris al angajatorului.
Obligatia de a nu divulga sau publica o are si angajatorul, precum si persoanele, altele decat inventatorul
care, prin natura atributiilor de serviciu, au luat cunostinta de existenta inventiei.
In cazul divulgarii inventiei de serviciu de catre persoanele prevazute mai sus, poate fi antrenata
raspunderea rezultand din contractul individual de munca incheiat intre salariat si angajator, cand acesta
contine o clauza de confidentialitate.
Cand contractul individual de munca nu contine o clauza de confidentialitate, iar divulgarea inventiei de
serviciu este facuta de catre persoanele altele decat inventatorul care, prin natura atributiilor de serviciu, au
luat cunostinta de existenta inventiei, si are drept consecinta cauzarea unui prejudiciu, aceasta poate atrage
raspunderea civila, asa cum este reglementata de art. 1.349 alin. (1) si (2), coroborat cu art. 1.357 din Codul
civil.
Pentru inventiile de serviciu realizate de salariati ai angajatorilor persoane de drept public, care au
in obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea, revendicate de catre angajator conform prevederilor
prezentei legi sau conform unui contract intre parti si valorificate de catre angajator, salariatul inventator are
dreptul la o cota procentuala din valoarea venitului realizat de angajator, in urma aplicarii inventiilor.
Procentul prevazut nu poate fi mai mic de 30%.
cercetare.
De asemenea, noul act normativ prevede si modificarea unor dispozitii ale Legii nr. 64/1991 privind
brevetele de inventie, precum si republicarea acesteia.
4.2.
Modele de contract
Domeniul de aplicare al Legii 83/2014, cuprinde inventiile create de salariati ai unei persoane juridice, fie
aceasta de drept public sau de drept privat, care pot fi protejate prin brevet de inventie sau prin model de
utilitate inregistrat. Reglamentarea relatiilor de munca intre angajat si angajator se face in baza unui contract
adecvat situatiei in care se regasesc partile.
21
[CEC, 1997]
Modele de contract pentru situatiile prevazute de lege, sau alte situatii conexe se regasesc in anexe
4.3.
Confidentialitate (L83, Art.10)
Conform Art. 10 din legea 64/201, inveniile de serviciu pot face obiectul unui secret comercial.
Inventatorul salariat are obligaia de a nu divulga sau publica invenia fr acordul scris al angajatorului.
Obligaia de a nu divulga sau publica invenia o are i angajatorul, precum i persoanele, altele dect
inventatorul care, prin natura atribuiilor de serviciu, au luat cunotin de existena inveniei.
n cazul divulgrii inveniei de serviciu, persoanele implicate rspund conform prevederilor contractului
individual de munc ncheiat ntre salariat i angajator, cnd acesta conine o clauz de confidenialitate.
Cnd contractul individual de munc nu conine o clauz de confidenialitate, iar divulgarea inveniei de
serviciu are drept consecin cauzarea unui prejudiciu, aceasta poate atrage rspunderea civil, aa cum
este reglementat de prevederileCodului Civil:
Orice persoan are ndatorirea s respecte regulile de conduit pe care legea sau obiceiul locului le impune
i s nu aduc atingere, prin aciunile ori inaciunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor
persoane. Cel care, avnd discernmnt, ncalc aceast ndatorire rspunde de toate prejudiciile cauzate,
fiind obligat s le repare integral. Autorul prejudiciului rspunde pentru cea mai uoar culp. (Art. 1349, Art.
1357 Noul cod civil Condiiile rspunderii, rspunderea pentru fapta proprie, rspunderea civil).
Totodata, datele coninute n cererea de acordare a brevetului de inveie sau de nregistrare a unui model de
utilitate sunt confideniale pn la publicarea acesteia de ctre OSIM. Divulgarea lor fr acordul
solicitantului sau succesorului sau n drepturi este interzis, indiferent de modul n care o persoan a luat
cunotin de ele i indiferent de calitatea acesteia.
Divulgarea, de ctre personalul OSIM, precum i de ctre persoanele care efectueaza lucrari n legatur cu
inveniile, a datelor cuprinse n cererile de brevet, pana la publicarea lor, constituie infraciune i se
pedepsete cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani (Legea 64/1991, privind brevetele de inveie, Art. 62, alin.1).
Clauza de confidenialitate, reglementat de art. 26 din legea nr. 53/2003-Codul muncii, republicat, nu
trebuie confundat cu obligaia legal prevzut la art. 39 alin. (2) lit. f) respectiv, obligaia de a
respecta secretul de serviciu. Obiectul clauzei de confidenialitate nu cuprinde i informaiile clasificate ca
secret de serviciu prin Legea nr. 182/2002 privind protecia informaiilor clasificate, sfera informaiilor care fac
obiectul clauzei de confidenialitate fiind mai larg dect sfera informaiilor care fac obiectul secretului de
serviciu. Pentru acest tip de informaii legea instituie pentru persoana care urmeaz s desfoare o
activitate sau s fie ncadrat ntr-un loc de munc ce presupune accesul la informaii clasificate, obligaia de
a prezenta conductorului unitii un angajament scris de pstrare a secretului care nu trebuie confundat cu
clauza de confidenialitate.
- De asemenea, clauza de confidenialitate nu trebuie confundat nici cu obligaia de fidelitate reglementat de art. 39
alin. (2) lit. d) din Legea nr. 53/2003-Codul muncii, republicat, care vizeaz statornicia/ataamentul angajatului fa de
societatea/unitatea/organizaia pentru care angajatul urmeaz s desfoare activitatea. Cadrul legal n vigoare din
domeniul relaiilor de munc nu aduce precizri cu privire la modul n care se pune n aplicare aceast obligaie.
Prin nserarea obligaiei de fidelitate n clauzele unui contract individual de munc se vizeaz stabilitatea n munc a
angajatului. Avnd n vedere c angajatul al crui contract individual de munc cuprinde o clauz de fidelitate este oprit
de a avea iniiativa ncetrii acestuia pentru o perioad de timp negociat de pri i pe cale de consecin de a accede
la un alt loc de munc, acesta este compensat cu prestaii suplimentare n bani sau n natur, dup caz, iar
nerespectarea acestei clauze de ctre oricare dintre pri atrage obligarea celui n culp la plata de daune-interese.
Potrivit art. 21 alin. (2) din Codul muncii republicat, clauza de neconcurenta isi produce efectele numai daca
in cuprinsul contractului individual de munca sunt prevazute in mod concret activitatile ce sunt interzise
salariatului la data incetarii contractului, cuantumul indemnizatiei de neconcurenta lunare, perioada pentru
care isi produce efectele clauza de neconcurenta, tertii in favoarea carora se interzice prestarea activitatii,
precum si aria geografica unde salariatul poate fi in reala competitie cu angajatorul.
Totodata, alin. (3) din acelasi articol mentioneaza ca indemnizatia de neconcurenta lunara datorata
salariatului nu este de natura salariala, se negociaza si este de cel putin 50% din media veniturilor salariale
brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei incetarii contractului individual de munca sau, in
cazul in care durata contractului individual de munca a fost mai mica de 6 luni, din media veniturilor salariale
lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului.
Asadar, clauza de neconcurenta isi produce efectele numai daca in cuprinsul contractului individual
de munca este prevazut cuantumul indemnizatiei de neconcurenta lunare, care se negociaza si este de
cel putin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei incetarii
contractului individual de munca sau, in cazul in care durata contractului individual de munca a fost
mai mica de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului.
Potrivit art. 22 din Codul muncii republicat, clauza de neconcurenta isi produce efectele pentru o perioada de
maximum 2 ani de la data incetarii contractului individual de munca. In concluzie, clauza de neconcurenta se
plateste dupa incetarea contractului pentru maximum 2 ani si nu pe durata contractului.
Clauza de confidentialitate este reglementata in mod distinct in cuprinsul art. 26 alin. (1) din Codul muncii .
Prin clauza de confidentialitate partile convin ca, pe toata durata contractului individual de munca si dupa
incetarea acestuia, sa nu transmita date sau informatii de care au luat cunostinta in timpul executarii
contractului , in conditiile stabilite in regulamentele interne, in contractele colective de munca sau in
contractele individuale de munca.
Nerespectarea acestei clauze de oricare dintre parti atrage obligarea celui in culpa la plata de daune
interese.
Pentru a intelege mai bine clauza de confidentialitate facem o paralela intre clauza de confidentialitate si
secretul de serviciu.
Secretul de serviciu este o obligatie a salariatului prevazuta in mod expres la art.39 alin. (2) lit f) din Legea
53/2003-Codul muncii , republicata, iar clauza de confidentialitate este reglementata in mod distinct in
cuprinsul art. 26 alin. (1) si reprezinta o clauza asupra careia partile convin. Astfel, secretul de serviciu
vizeaza acele informatii si date generale care trebuie respectate la nivelul unui angajator de toti salariatii, iar
clauza de confidentialitate vizeaza o sfera mai larga de informatii decat cea avuta in vedere prin secretul de
serviciu si este aplicabila doar anumitor salariati. Asadar, daca prin clauza de confidentialitate angajatorul
stabileste exclusiv acele informatii si date care sunt general valabile pentru toti salariatii ca avand caracter
de secret de serviciu, atunci clauza de confidentialitate nu isi mai are rostul.
In concluzie, pentru a simplifica aceste proceduri, la nivelul angajatorului ar trebui stabilite in mod expres
toate datele si informatiile care au caracter de secret de serviciu si apoi cuprinse in regulamentul intern al
unitatii, in contractul individual de munca al fiecarui salariat mentionandu-se doar obligatia generala de a
respecta prevederile regulamentului intern. In situatia in care, prin prisma activitatii desfasurate rezulta ca o
anumite persoana are acces la anumite informatii care nu sunt dintre cele cuprinse in regulamentul intern ca
si secret de serviciu, se va insera punctual, in contractul individual de munca al respectivei persoane,
obligatia speciala sub forma unei caluze de confidentialitate.
Nu exista o prevedere cu privire la sporul de confidentialitate. In virtutea obligatiilor salariatilor ce incumba
contractului individual de munca (art. 39 alin. (2) din Codul muncii ), salariatul are obligatia de a respecta
prevederile cuprinse in regulamentul intern, in contractul colectiv de munca aplicabil, precum si in contractul
individual de munca precum si obligatia de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu.
Dac clauza de confidenialitate este reglementat de art. 26 din Codul muncii, alturi de clauza cu privire la
formarea profesional, clauza de neconcuren i clauza de mobilitate, obligaia privind secretul profesional
rezult din prevederile art. 39 alin. (2) lit. f) obligaia de a respecta secretul de serviciu.
Astfel, prin clauza de confidenialitate, potrivit art. 26 alin. (1) din Codul muncii, prile convin ca, pe toat
durata contractului individual de munc i dup ncetarea acestuia, s nu transmit date sau informaii de
care au luat cunotin n timpul executrii contractului, n condiiile stabilite n regulamentele interne, n
contractele colective de munc sau n contractele individuale de munc.
Reglementarea clauzei de confidenialitate se justific prin aceea c prile, cu ocazia ncheierii i apoi a
executrii contractului, iau cunotin despre date i informaii provenind de la fiecare dintre ele, iar unele
dintre acestea au, evident, un caracter confidenial. De altfel, n art. 17 alin. (7) din acelai Cod, se prevede
c, referitor la informaiile furnizate salariatului, prealabil ncheierii contractului individual de munc, ntre
pri poate interveni un contract de confidenialitate.
Sanciunea care se aplic n caz de nerespectare a obligaiei asumate de oricare dintre pri const n plata
de daune-interese. Aceasta presupune ca cel vtmat (angajatorul sau salariatul) s sesizeze instana
competent, s probeze existena clauzei, lezarea dreptului su i producerea pagubei. Desigur c
nclcarea obligaiei asumate prin contractul individual de munc poate determina i rspunderea
disciplinar a salariatului vinovat.
Mai mult, din redactarea art. 26 alin. (1) din Cod rezult c inserarea clauzei n contract produce efecte
pentru ambele pri, inclusiv pentru angajator, conform art. 40 alin. (2) lit. i) s asigure confidenialitatea
datelor cu caracter personal ale salariailor".
ns aa cum a fost reinut n doctrin n sens restrns i expres, obligaia de confidenialitate reprezint tot
o obligaie a salariatului de a respecta secretul de serviciu, de unde rezult c trebuie fcut distincia ntre
obligaia de confidenialitate incident cu caracter limitat sub forma obligaiei de a respecta secretul de
serviciu i clauza de confidenialitate. Mai mult, spre deosebire de secretul de serviciu care trebuie
respectat doar pe durata valabilitii contractului individual de munc, clauza de confidenialitate poate s
produc efecte i dup ncetarea contractului individual de munc, care spre deosebire de clauza de
neconcuren, trebuie obligatoriu s preexiste acestui moment (pe parcursul executrii respectivului
contract).
4.4.
Consiliere n proprietate industrial (L83 Art 13)
Odata stabilit modul de abordare privind noutatea brevetare/secretizare, in varianta in care se abordeaza
brevetarea, este necesara elaborarea unei cercetari si analize documentare in care inventatorul este
recomandabil sa fie asistat de un consultant de proprietate intelectuala.
O cercetare documentara corecta presupune identificarea in bazele de date a tuturor inventiilor
asemanatoare solutie tehnice a inventatorului. Pentru aceasta se recomanda utilizarea cuvintelor cheie
asociate si combinate intre ele (subiect activitate efect) precum si a clasificarii internationale.
Se recomanda ca in finalul cercetarii documentare sa se selecteze 5-7 inventii, cele mai apropiate de solutia
tehnica a inventatorului, aceste solutii fiind rezumativ cuprinse si in viitoarea descriere a inventiei.
Deseori urmare a cercetarii si analizei documentare se identifica posibilitatea fie a imbunatatirii solutiei
tehnice initiale fie sugestii pentru gasirea unei noi solutii tehnice (invent arround) noi sau dimpotriva
posibilitatea incalcarii drepturilor tertilor, caz in care rationala este abandonarea brevetarii.
Domeniul proprietii industriale include brevetele de invenie, desenele i modelele industriale, mrcile de
comer i de serviciu, numele comerciale, indicaiile de provenien, geografice sau denumirile de origine,
topografiile de circuite integrate, precum i combatarea concurenei neloiale (Art. 1, alin. 3, din Ordonana nr.
66 din 17 august 2000 (*republicat*) privind organizarea i exercitarea profesiei de consilier n proprietate
industrial).
Profesia de consilier n proprietate industrial poate fi practicat numai de persoane fizice nscrise n Registrul naional
al consilierilor n proprietate industrial i care sunt membrii ai Camerei Naionale a Consilierilor n Proprietate
Industrial din Romnia "
Consilierul n proprietate industrial desfoaractiviti de consultan att de natur administrativ, ct i
contencioas n domeniul proprietaii intelectuale i ndeosebi a proprietii industriale conform OG 66/2000
republicat, privind organizarea i exercitarea profesiei de consilier n proprietate industrial (Art. 2, alin. 1,
litera b din Legea 83/2014, privind inveniile de serviciu).
Consilierul n proprietate industrial poate oferi servicii de consultan i n ceea ce privete strategia de
afaceri n domeniul proprietii industriale a inveniilor de serviciu.
n principiu, drepturile de proprietate industrial sunt drepturi de monopol, acestea acord excusivitate
proprietarului n utilizarea unui produs/ procedeu protejat prin brevet, sau alt act ce ofer protecie legal i
interzice utilizarea acestuia de ctre teri, fr acceptul persoanelor ndreptite. De aceea, obinerea, n
condiiile legii, a proteciei inveniei de serviciu previne utilizarea neautorizat a unor obiecte specifice
proprietii industriale.
De exemplu, consilierul n proprietate industrial a angajatorului, acord asisten inventatorului salariat, la
cererea acestuia, pentru ntocmirea comunicrii pe care este obligat s o transmit angajatorului n
momentul relizrii unei invenii de serviciu conform Legii 83/2014, privind inveniile de serviciu.
Comunicarea respectiv trebuie s conin date sufucient de clare pentru nelegerea soluiei tehnice
inovative (Art. 4, Alin. 2 din Legea 83/2014, privind inveniile de serviciu).
Comunicarea se face n scris i se adreseaz conductorului unitii, personal, primind astfel numr de
nregistrare la unitate ori prin scrisoare recomandat, pentru a putea constitui mijloc de prob a respectrii
termenelor i obligaiilor.
Informarea trebuie s cuprind, deasemenea, urmtoarele elemente: obiectul, domeniul de aplicare i
condiiile n care a fost creat invenia, ncadrarea, de ctre salariatul inventator n prevederile art. 5 din
Legea 83/2014, a inveniei de srviciu , precum i o descriere a acesteia n cazul n care unitatea are dreptul
de revendicare.
Toate aceste informaii referitoare la modul de redactare, termene i detalii privind comunicarea obligatorie
a inventatorului salariat ctre angajator, n momentul creeri unei invenii de serviciu fac parte din asistena
acordat de consilierul n proprietate industrial a angajatorului.
Consilierul n proprietate industrial, salariat al angajatorului, are obligaia s asiste i s reprezinte n faa
Oficiului de Stat pentru Invenii i Mrci, precum i fa de teri doar unitatea sau societatea comercial la
care este salariat. (Art. 20, alin. 3 dinORDONANTA nr. 66 din 17 august 2000 (*republicat*) privind
organizarea si exercitarea profesiei de consilier in proprietate industriala).
Pentru cazul n care angajatorul nu are un contract de munc ncheiat cu un consilier n proprietate
industrial autorizat , poate apela la serviciile acestuia , in baza unei procuri de reprezentare nsuite n scris
de ambele pri.
Activitaea de consilier in proprietate industriala const n acordarea de asistent de specialitate n domeniul
proprietii industriale i reprezentarea persoanelor fizice i juridice romne sau strine, n funcie de fiecare
caz n parte, n faa Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci, precum i fa de teri n diverse proceduri
privind (Art. 1, alin 2 din ORDONANA nr. 66 din 17 august 2000 (*republicat*) privind organizarea i
exercitarea profesiei de consilier n proprietate industrial) :
Brevete naionale:
Redactarea cererii de brevet de invenie i depunerea acesteia la Oficiul de Stat pentru Invenii i Mrci
(OSIM);
Asisten i reprezentare n procedura administrativ de obinere a titlului de protecie;
Asisten i reprezentare n procedura de revocare a unui brevet de invenie acordat de OSIM.
Brevete Europene:
Redactarea i depunerea unei cereri de brevet european;
Asisten i reprezentare n faa Oficiului European de Brevete, n procedura administrativ de obinere a
unui brevet european sau de opoziie mpotriva unui brevet european acordat;
Elaborarea strategiei de validare a brevetului n statele membre la Convenia Brevetului European.
Cercetri documentare n materia brevetelor de invenie:
Diverse tipuri de cercetare de brevet n baze de date naionale i internaionale;
Cercetri de brevetabilitate;
Cercetri pentru stabilirea nulitii brevetului de invenie i opinie legal.
Monitorizarea i plata taxelor aferente brevetor de invenie.
Modele de utilitate:
Redactarea i depunerea cererii de model de utilitate;
Asisten i reprezentare n procedura administrativ de obinere a unui model de utilitate;
Redactarea i depunerea unei aciuni n anularea unui model de utilitate nregistrat.
Contracte de licen i cesiune:
Asisten n negocierea, redactarea i revizuirea contractelor de licen i cesiune a drepturilor de
proprietate industrial.
4.5.
Evaluarea inventiei de serviciu si modul de inregistrare contabila.
n vederea creterii anselor de valorificare a ideilor inovatore i accelerarea aplicrii acestora n practic,
este necesar a fi aplicat un sistem corect de evaluare, respectiv o strategie realist de management a
proprietii industriale privind inveniile de serviciu.
Imediat dupa inregistrarea CBI la OSIM angajatorul, in asociere cu inventatorul, va incepe explorarea
posibilitatilor de valorificare a inventiei in curs de brevetare.
Pentru a asigura o baza realista demersurilor de valorificare a inventiei este fundamentala evaluarea cat mai
profesionista a inventiei.
Din mulitudinea procedurilor de evaluare, nici una pe deplin satisfacatoare, se recomanda urmatoarele:
-metoda costurilor ( costuri istorice respectiv costuri de recreere)
-metoda comparatiei de piata( comparatia cu preturi obtinute din tranzactii de PI similare)
-metoda valorii nete actualizate ( fluxul monetar actualizat (DFC) respectiv metoda evitarii platii de redevente
(RFR).
-metoda IPScore 2.2 (recomandata de EPO).Vezi si www.ip4inno.eu .
Evaluarea inveniei de serviciu ar trebui s se fac pe baza unei proceduri operaionale prestabilit la nivelul
instituiei. Criterile de evaluare trebuie s aib n vedere urmtoarele aspecte:
a) efectele economice, comerciale i/sau sociale care vor decurge din exploatarea inveniei de ctre
angajator sau de ctre teri cu acordul angajatorului;
dispoziie de angajator pentru realizarea acesteia.
c) aportul creativ al inventatorului salariat;
Pe baza acestor criterii se poate stabili i remuneraia cuvenit salariatului inventator, pentru cazul inveniilor
revendicate de angajator, conform Legii 83/2014, privind inveniile de serviciu.
n unele ri din UE, evaluarea unei invenii se realizeaz de ctre organisme specializate, independente, pe
baz de proceduri realiste i date tinifice, asigurndu-se astfel o baz de negociere ntre proprietarul de
drept al inveniei i potenialul titular care ar fi dispus s aplice invenia.
n momentul de fa n Romnia nu exist o asemenea practic.
La nivelul unei instituii, nregistrarea contabil a inveniei de serviciu aparinnd instituiei se realizeaz
conform politicilor contabile proprii n conformitate cu Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat i cu
OMFP1802/2014, referitor la aprobarea Reglementrilor contabile privind situaiile financiare anuale
consolidate.
4.6.
Litigii (L83 Art 14)
nclcarea prevederilor Legii 83/2014, privind inveniile de serviciu, a Legii 64/1991, privind brevetele de
invenii, republicat cu modificri i completri i a celorlalte legii n vigoare, aplicabile n cazul inveniilor de
serviciu, poate atrage rspunderea civil delictual a persoanei vinovate i/sau, dac este cazul,
rspunderea penal. Litigiile dintre angajatori i salariai n legatur cu inveniile de serviciu, calitatea de
inventator, dreptul de revendicare a inveniei, sunt de competena instanelor judectoreti (Art.14, Legea
83/2014, privind inveniile de serviciu).
Un exemplu de litigiu des ntlnit este provocat de nemulumirea salariatului inventator cu privire
la modul n care angajatorul a dispus ncadrarea
inveniei de serviciu. n acest caz,
inventatorul poate contesta decizia angajatorului de ncadrare a inveniei de serviciu, la instana
judectoreasc competent, potrivit dreptului comun, n termen de maxim 4 luni de la
comunicarea respectivei decizii (Art. 4, alin. 4, Legea 83/2014, privind inveniile de serviciu).
Actul de protecie a invenie de serviciu eliberat de Oficiul de Stat pentru Invenii i Mrci poate
sa fie anulat n totalitate sau n parte de Tribunalul Municipiului Bucureti, la cererea persoanei
interesate, cnd se constat c nu au fost ndeplinite condiiile pentru existena unei inveni
brevetabile. Cererea de anulare se poate depune in tot cursul duratei de valabilitate a actului de
protecie a inveniei
5. Comercializarea DPI asociate inventiei de servici
Conform IVSC Standarde Internaionale de Evaluare, ediia a aptea, 2005, editate de ANEVAR,
Bucureti, 2005, Proprietatea intelectual reprezint o clas special a activelor necorporale, deoarece,
uzual, sunt protejate prin lege pentru a nu fi folosite de persoane neautorizate. Astfel de exemple sunt,
printre altele, mrcile de fabric i de produse, drepturile de autor, brevetele de invenie, secretele
comerciale ori know-how.
Conform Ordinului nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementrilor contabile privind situaiile financiare
anuale individuale i situaiile financiare anuale consolidate, intrat n vigoare de la 01.01.2015, emis
de Ministerul Finanelor Publice publicat n Monitorul Oficial nr. 963 din 30 decembrie 2014, o imobilizare
necorporal este un activ nemonetar identificabil fr form fizic.
Activitile de cercetare i dezvoltare sunt direcionate n principal ctre dezvoltarea cunotinelor. Anumite
imobilizri necorporale pot fi coninute n sau pe suporturi fizice, cum ar fi un compactdisc (n cazul
programelor informatice), documentaia legal (n cazul licenelor sau al brevetelor) ori pe film (Ordin
1802/2014).
Costul unei imobilizri necorporale generate intern este reprezentat de suma costurilor suportate de la data
la care imobilizarea necorporal a ndeplinit pentru prima oar criteriile de recunoatere ca imobilizri
necorporale. Costul unei imobilizri necorporale generate intern este compus din toate costurile direct
atribuibile care sunt necesare pentru crearea, producerea i pregtirea activului pentru a fi capabil
s funcioneze n maniera intenionat de ctre conducere. Exemple de costuri direct atribuibile sunt:
a) cheltuielile cu materialele i serviciile utilizate sau consumate pentru generarea imobilizrii
necorporale;
b) cheltuielil cu personalul provenite din generarea imobilizrii necorporale;
c) taxele de nregistrare a unui drept legal;
d) amortizarea brevetelor i licenelor care sunt utilizate pentru a genera imobilizarea
necorporal.
Concesiunile, brevetele, licenele, mrcile comerciale, drepturile i activele similare reprezentnd aport,
achiziionate sau dobndite pe alte ci, se nregistreaz n conturile de imobilizri necorporale la costul de
achiziie sau valoarea de aport, dup caz. Brevetele, licenele, mrcile comerciale, drepturile i alte active
similare se amortizeaz pe durata prevzut pentru utilizarea lor de ctre entitatea care le deine.
n contabilitate, evidena concesiunilor recunoscute ca imobilizri necorporale, a brevetelor, licenelor,
mrcilor comerciale, precum i a altor drepturi i active similare aportate, achiziionate sau dobndite pe
alte c se ine prin Contul 205 "Concesiuni, brevete, licene, mrci comerciale, drepturi i active similare". n
debitul contului 205 "Concesiuni, brevete, licene, mrci comerciale, drepturi i active similare" se
nregistreaz:
brevetele, licenele, mrcile comerciale i alte valori similare achiziionate, reprezentnd aport n
natur, primite ca subvenii guvernamentale sau cu titlu gratuit, precum i cele constatate plus la
inventar (404, 456, 475);
brevetele, licenele, mrcile comerciale i alte valori similare achiziionate de la entiti afiliate sau de
la entiti asociate i entiti controlate n comun (451, 453);
valoarea concesiunilor primite (167);
imobilizrile de natura cheltuielilor de dezvoltare aferente brevetelor sau licenelor (203).
n creditul contului 205 "Concesiuni, brevete, licene, mrci comerciale, drepturi i active similare" se
nregistreaz:
valoarea neamortizat a concesiunilor, brevetelor, licenelor, mrcilor comerciale i altor valori

similare scoase din eviden (658);
amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenelor, mrcilor comerciale i altor valori similare, scoase
din eviden (280);
valoarea brevetelor, licenelor i a altor drepturi i valori similare depuse ca aport la capitalul altor
entiti, n schimbul dobndirii de participaii n capitalul acestora (261, 262, 263, 265).
Soldul contului reprezint concesiunile recunoscute ca imobilizri necorporale, brevetele, licenele, mrcile
comerciale, precum i alte drepturi i active similare existente.
5.1.
Cadrul organizaional (Art 15)
Angajatorul elaboreaza si promoveaza politici si programe in vederea sporirii capacitatii de inovare pentru o
mai mare competitivitate si creare de locuri de munca.
Domeniul de aplicare al Legii cuprinde inventiile create de salariati ai unei persoane juridice, fie aceasta de
drept public sau de drept privat, care pot fi protejate prin brevet de inventie sau prin model de utilitate
inregistrat.
Se recomand, n OCD, elaborarea de proceduri specific destinate stabilirii n acord cu legislaia naional i
european a regulilor interne n domeniul nregistrrii i obinerii proteciei pentru bunurile intelectuale.
Procedurile vor stabili principiile care stau la baza activitii de cercetare inovare, principii n acord cu
politicile instituionale i cu cele enunate n normele naionale n domeniu, anexa 1:
5.2.
Infrastructura suport pentru inventatori / inovare si transfer tehnologic (brokeri de

tehnologii, reteaua entitatilor de inovare si transfer tehnologic, consilieri de proprietate
intelectuala, organizatii de transfer tehnologic)
5.2.1.
Tipuri de entitati din reteaua ReNITT si atributii ale acestora
Infrastructura de inovare i transfer tehnologic reprezint ansamblul entitilor constituite n conformitate cu

prevederile Hotrrii Guvernului nr. 406 / 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice specifice privind
constituirea, funcionarea, evaluarea i acreditarea entitilor din infrastructura de inovare i transfer
tehnologic, precum i modalitatea de susinere a acestora, n scopul valorificrii rezultatelor cercetrii i
dezvoltrii tehnologice
5.2.2. Constituirea, functionarea, evaluarea, acreditarea, sustinerea entitatilor de TTI
ANCSI a susinut dezvoltarea infrastructurii de inovare i transfer tehnologic, la nivel naional, regional i
local, prin crearea urmtoarelor tipuri de entiti:
1. centre de transfer tehnologic,
2. incubatoare tehnologice i de afaceri,

3. centre de informare tehnologic,
4. oficii de legtur cu industria,
5. parcuri tiinifice i tehnologice;
Entitile din infrastructura de inovare si transfer tehnologic, indifferent de forma de proprietate, funcioneaz
pe principiile gestiunii economice i autonomiei financiare i se pot organiza:
cu personalitate juridic, respectiv ca societate comercial sau organizaii neguvernamentale

(asociaii sau fundaii);
fr personalitate juridic, respectiv ca departament cu autonomie financiar proprie n cadrul unor
institute naionale de cercetare - dezvoltare, universiti sau societi comerciale.
Toate entitile care primesc titlul de "entitate a infrastructurii" constituie Reeaua Naional de Inovare i
Transfer Tehnologic (ReNITT). ReNITT este constituit din entiti de inovare i transfer tehnologic
acreditate pentru susinerea dezvoltrii economico-sociale, prin stimularea inovrii i transferului tehnologic,
prin atragerea de investiii n vederea valorificrii rezultatelor activitii de cercetare-dezvoltare i inovare
precum i a resurselor umane din sistemul naional de cercetare-dezvoltare.
ReNITT i propune s funcioneze ca un punct de referin la nivel naional pentru principalii actori din
domeniul transferului de cunotine i tehnologie cu scopul de a:
promova schimbul de informaii, experiene, metodologii i practici adecvate la nivel naional;
ncuraja integrarea, specializarea i marketingul serviciilor pentru inovare din cadrul IMM-urilor;
stimula crearea de parteneriate i proiecte pe o baz sectorial i geografic;
facilita accesul la resursele financiare.
Transferul tehnologic reprezint examinarea sistematic si independent a unei tehnologii oferita de un
detinator cu drepturi de proprietate industriala pentru a determina caracteristicile, avantajele, modul de
aplicare pe piata, in scopul gsirii unui partener interesat de a aplica respectiva tehnologie.
n Noul dicionar universal al limbii romne(Ioan Oprea et al., 2006), termenul de transfer tehnologic este
definit ca fiind: "transferarea cunotinelor tehnologice ctre o ter parte, ndeosebi cu ocazia acordrii unei
licene pentru aplicarea unui brevet de invenie, referitor la un produs, o tehnologie sau un proces."
Transferul tehnologic este o component esentiala a inovrii ce are loc printr-o relaie juridic, prin
intermediul unui contract, parile contractante devenind parteneri. n cadrul unui transfer tehnologic,
proprietarul unei tehnologii protejate prin drepturi de proprietate intelectual, n particular brevet de invenie
sau al unui know-how, vinde tehnologia sau acord o licen de utlizare a respectivei tehnologii sau knowhow, unei alte persoane fizice sau juridice. Transferul de tehnologie desemneaz orice tranzactie asupra
tehnologiei viznd transmiterea de ctre detinatorul de tehnologie catre beneficiar a cunostintelor cu privire
la metoda, modul, experienta de producere a unui produs, crearea unei fabrici, uzine etc., impreuna cu
tehnice aferenta, indiferent daca este brevetata sau nu, pe plan juridic.
Procesul de transfer, cu scopul de a valorifica comercial rezultatele cercetrii, poate implica mecanisme
foarte diferite, aa cum s-a evideniat mai nainte. Pot fi ncheiate acorduri de licen, joint venture sau
parteneriate, dar se pot utiliza i alte mijloace, de exemplu spin-off. Un spin-off este o nou organizaie sau
entitate format prin desprindere din una mai mare, deexemplu o nou companie format dintr-un grup de
cercetare din universitate sau dintr-un incubator de afaceri, care se bazeaz pe descoperirile unor membri ai
grupului de cercetare. Deseori, aceste abordri sunt asociate cu formarea de capitaluri de risc n vederea
finanrii procesului de dezvoltare. Au fost constituite diferite tipuri de centre de tehnologii aplicative, care
deseori extind capabilitile facilitilor de cercetare existente, de exemplu cnd sunt asociate cu universiti,
sau pot fi iniiative conduse de industrie. Astfel de centre realizeaz politici de transfer tehnologic i
gzduesc multe dintre activitile de transfer descrise mai nainte, cum sunt asigurarea de informaii,
demonstraii de tehnologii noi, acces la noi echipamente, computere i software.
Multe ri au investit n eforturi de creare a unor entiti de transfer tehnologic, cum sunt parcuri tehnologice
sau incubatoare de afaceri. Aceste forme au scopul de a mbunti legturile dintre dezvoltatorii de
tehnologii i utilizatori prin proximitatea fizic, facilitnd accesul comun la faciliti i echipamente, expertiz
i angajai cu competene specifice domeniilor tehnologice. Principalele tipuri de entiti organizaionale ale
infrastructurii de inovare i transfer tehnologic sunt urmtoarele.
Oficiul de legtur cu industria (OLI) se definete ca entitate al crei obiect de activitate const n stabilirea,
meninerea i extinderea legturilor dintre furnizorii rezultatelor cercetrii-dezvoltrii i mediul socioeconomic (agenii economici), n scopul facilitrii transferului tehnologic.
Centrul de transfer tehnologic (CTT) se definete ca entitate din infrastructur a crei activitate const n
stimularea inovrii i T.T., n scopul introducerii n circuitul economic a rezultatelor cercetrii, transformate n
produse, procese i servicii noi sau mbuntite. CTT sunt structuri cu rspndire ampl, fiind realizate n
universiti, parcuri tiinifice i tehnologice, incubatoare de afaceri, instituii guvernamentale, regionale,
locale, sau pot fi de sine stttoare.
Centrele de inovare sunt infrastructuri care rspund necesitilor noilor ntreprinderi, implicate n dezvoltarea
i comercializarea de produse i procese tehnologice noi, comportnd un risc comercial ridicat i care ofer
servicii de transfer tehnologic i asisten inovativ, financiar etc. Scopul centrelor de inovare este
ncurajarea apariiei de ntreprinderi bazate pe nalta tehnologie ("high-tech").
Centrele de resurse tehnologice sunt organizaii care furnizeaz o asisten tehnologic, cum este cercetare
fundamental sau aplicativ, certificare sau control, difuzarea de informaii tehnologice, formare i consiliere
pentru grupuri de firme din acelai sector de activitate.
Incubatoare de afaceri (IA), denumite i "centre incubatoare de afaceri inovative" sunt entiti din
infrastructura de inovare i transfer tehnologic a cror activitate este orientat n principal ctre facilitarea
iniierii i dezvoltrii de noi ntreprinderi inovative, bazate pe tehnologie avansat (cf.HG.nr.406/2003,
op.cit.). Paternitatea conceptului de incubator este revendicat de European Business Network.
Obiectivele specifice ale IA depind de destinaia IA i pot fi : inovarea tehnologic, dezvoltarea regional,
subcontractarea industrial, internaionalizare (creare de incubatoare n reea), dezvoltare specializat a
anumitor sectoare industriale. Scopul principal este orientarea spre noi tehnologii i pe de alt parte,
dezvoltarea local i crearea de noi locuri de munc.
O definiie a IA oferit de Business Dictionary detaliaz facilitile oferite de IA: "Incubatorul de afaceri este o
facilitate stabilit pentru a ajuta firmele tinere (start-up) n timpul primelor luni sau anilor timpurii (de
funcionare). Acesta ofer spaii cu chirii accesibile, servicii i birouri comune, instruire n management,
suport n marketing i deseori, acces la o form oarecare de finanare."Persoana calificat n vederea
efecturii transferului tehnologic, persoan ce leag oferta cu cererea n condiiile respectrii proprietii
industriale se numete broker de tehnologii.
Brokerii de tehnologii, sunt ageni de transfer tehnologic care pun n legtur ofertanii i utilizatorii de
tehnologii i ajut aceste dou pri s adapteze tehnologiile la utilizrile curente. n UE exist numeroase
organizaii de brokeri tehnologici, cum sunt : brokeri de tehnologii cu activitate intens, centre de avizare
tehnologic, brokeri de informaie etc. Activiti de brokeraj tehnologic se desfoar i n incubatoare de
afaceri i parcuri tiinifice.
Conform prevederilor enunate n ORDONANTA nr. 66 din 17 august 2000 privind organizarea si exercitarea
profesiei de consilier in proprietate industriala, Art. 1 punctul (1) i (2), activitatea de consilier in proprietate
industriala consta in acordarea de asistenta de specialitate in domeniul proprietatii industriale si
reprezentarea persoanelor fizice si juridice romane sau straine interesate in fata Oficiului de Stat pentru
Inventii si Marci, precum si fata de terti in procedurile reglementate. Profesia de consilier in proprietate
industriala este libera si independenta, cu organizare si functionare autonoma.
Consilierul in proprietate industriala este persoana fizica atestata si inscrisa in Registrul national al
consilierilor in proprietate industriala, fiind totodat necesar ncadrarea acestuia ca membru al Camerei
Nationale a Consilierilor in Proprietate Industriala din Romania.
Conform Articolului 5, calitatea de consilier in proprietate industriala poate fi dobandita, in urma promovarii
unui examen sustinut in fata Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci, de catre persoana care face dovada
indeplinirii cumulative a urmatoarelor conditii:
a) este cetatean roman, cetatean al unui stat membru al Uniunii Europene sau al altui stat al
Spatiului Economic European;
b) are domiciliul, resedinta sau sediul profesional in Romania;
c) are deplina capacitate de exercitiu;
d) are studii superioare tehnice, stiintifice sau juridice;
e) are o practica de cel putin 3 ani in domeniul pregatirii profesionale de baza si de cel putin 3 ani in
domeniul proprietatii industriale. Cele doua perioade pot fi suprapuse total sau partial;
f) nu a fost condamnata definitiv pentru o fapta prevazuta de legea penala care o face nedemna de a
fi consilier in proprietate industriala.
5.3.
Valorificarea / aplicarea / comercializarea inventiei de serviciui
Valorificarea se poate realiza dupa cum urmeaza :
aplicare proprie (realizabila in cadrul IMM-urilor-societatilor comerciale, putin probabil de a fi

realizata in universitate, dar posibil de realizat ca microproductie in institutele de cercetari)
cesionare (in universitate, institute de cercetare si in mediul privat-societati comerciale)
licentiere ( in universitate, institute de cercetare si in mediul privat-societati comerciale)
spin-Off (in universitate si institute de cercetare,cu posibilitate de trecut in mediul privat)
imaginea, prestigiu stiintific, (in universitate si institute de cercetare)
capacitate competitionala (in universitate si institute de cercetare mai putin, realizabil in randul
operatorilor economici)
Pe baza rezultatelor evaluarii se vor incepe demersuri pentru una din formele de valorificare convenabila
titularului inventiei. Aceste demersuri trebuie sa fie continui si perseverente pentru a aduce nivelul inventiei
de la TRL 1-2 la cel putin TRL 5-6.(TRL Technology Readiness Level / Nivel de maturitate tehnologica)
Vezi Anexa
Este foarte important ca demersurile de valorificare sa dea rezultate in maximum 24 de luni (regula 24
luni) perioada in care pe langa evaluarea preliminara vor fi accesibile si Raportul de documentare cu opinie
asupra brevetabilitatii (OSIM 8 luni) sau Raportul de evaluare international (ISA la procedura PCT in 16
luni) . Daca demersurile nu dau rezultate iar Rapoartele nu sunt favorabile titularul va rebui sa decida
abandonarea brevetarii sau mentinerea procedurii doar in cazuri special care ar putea justifica cheltuielile cu
taxele de examinare si certificare ce vor urma si care devin prohibitive mai ales la brevetarea internationala.
In functie de interesel economice ale titularului, in primele 12 luni de la inregisrarea depozitului la OSIM
acesta va putea decide extinderea brevetarii in strainatate (EPO sau PCT).
In universitati si institute de cercetare, unde interesul universitarilor si cercetatorilor este orientat si spre
valorificarea prin publicare, se recomanda solicitarea publicarii CBI in 4 luni ceea ce permite ca demersurile
de publicare ce pot fi incepute imediat dupa inregistrare sa conduca la publicarea aproape simultana a CBI
cu solutia tehnica inserata in publicatie (descrierea din CBI nu este adecvata modului de redactare a unui
articol de specialitate pe aceeasi tema, ele find formal diferite)
Nr
crt
Simbol
activitate
Activitate
Nivel de
maturitate
tehnologica
ST
Inventatorul defineste solutia tehnica a inventiei ST
TRL 1
Info ST
Inventatorul
TRL 1
informeaza
Universitatea angajeaza evaluarea
Eval +
OSIM
3
doc
(1-4 luni)
Documentare BV
Analiza brevetabilitatii
Perfectionare ST
ST
Universitatea
realizeaza
Evaluarea cu metoda INV-VAL + IP
Score 2.2
DECIZIE 1
Redactare CBI
Universitatea Rezultat Evaluare =
Inventia ST revine Inventatorului
Inventia ST revine Universitatii
Depozit OSIM
Universitatea inregistreaza ca titular inventia ST la OSIM si plateste

TX inregistrare 134 lei + TX publicare (4 luni) 446 lei + TX Raport de
documentare OSIM 1338 lei , Total:1918 lei
Universitatea
despre
ST
utilizand un raport tip
Inventatorul +CPI pregateste
documentatia
cererii
de
brevet pt OSIM
TRL 2
TRL2
Universitatea + Inventatorul demareaza proceduri de valorificare:

Valorificare
ST
6
(12 luni)
Publicare/Comunicare ST
Plicul cu idei
Realizare model experimental + experimente
Cesionare/Licentiere catre mediul industrial
Infiintare Spin-Off (Start-Up)
DECIZIE 2
?
Valorificare
ST
Brevetare in strainate dac este oportun in baza rezultatului

Raportului de evaluare interna si a raporului de documentare
al OSIM
Universitatea - Brevetare in strainate
TX brevetare PCT/EPO ~ 2000 Euro ?
Universitatea + inventatorul continua demersuri de valorificare
8
(12 luni)
DECIZIE
Finala
TRL 3-4
Eventuala constructie de prototip al ST
Cesionare/Licentiere catre mediul industrial
Infiintare Spin-Off (Start-Up)
O noua evaluare a ST la 24 luni pe baza raportului de

documentare OSIM si in raport cu sansele de
cesionare/licentiere/spin-off
Universitatea -Valorificare prin cesionare/licentiere/spin-off ?
DA
9
Continuare Brevetare
(la 24 luni)
NU
TRL 4
Abandon Brevetare
10
Brevetare
ST
OSIM
Universitatea +Inventatorul - Cooperare cu noul titular (cesionatul,

licentiatul sau Spin-Off-ul)
Redevente
TRL 4-6
6. Beneficii ale proprietii intelectuale recompensa i sistemul de remunerare i de distribuire a

beneficiilor rezultate din exploatarea comercial a proprietii inveniei de serviciu
6.1.
Principii generale
Transpunerea beneficiilor proprietii intelectuale aduse de inveniile de serviciu presupune existena unui
sistem de remunerare, recompensare i distribuie a beneficiilor rezultate din exploatarea comercial a
acestora.Conform legii 83/2014, documentelor legislative ale altor ri europene i literaturii de specialitate
privind inveniile de serviciu, se pot distinge 3 principii generale care pe care se ntemeiaz beneficiile
proprietii intelectuale:
Inventatorul salariat are dreptul la o recompens/remuneraie stabilit de ctre angajator
Angajatorul are obligaia s defineasc criteriile de stabilire a recompensei/remuneraiei
Inventatorul salariat are dreptul la o cot parte procentual din valoarea venitului realizat de angajator prin
aplicarea inveniei de serviciu. Sistemul de renumerare, recompensare si distributie a beneficiilor rezultate
din exploatarea inventiilor de serviciu trebuie:
s fie transparent n relaia angajator salariat inventator (patronat sindicat);

s fie motivaional pentru a se intensifica procesul de inovare;
s poat fi implementat n toate domeniile economiei naionale;
s conin metode clare de stabilire a renumeraiei, recompenselor i distribuia beneficiilor
rezultate din exploatarea inveniilor de serviciu;
s fie aplicabil pentru un inventator sau pentru un grup de inventatori
Remuneraia reprezint drepturile bneti ce revin inventatorului individual /colectiv angajat la finalul
procesului de brevetare i obinere a brevetului (pentru invenia de serviciu) din partea angajatorului.
Valoarea remuneraiei i modalitatea de plat a acesteia este stipulat n contractul de munc individual la
capitolul Misiune inventiv.
Angajatorul stabilete criteriile pentru nivelul remuneraiei innd seama de efectele economice, comerciale
i/sau sociale care apar din exploatarea inveniei de serviciu fie direct de angajatorul aplicat fie de ctre un
alt aplicant (licen, cesiune) convenit de ctre angajator, precum i evaluarea/comensurarea aportului
inventatorului salariat.
In situaia n care se modific condiiile iniiale cnd s-a stabilit nivelul remuneraiei att angajatorul ct i
salariatul inventator pot s renegocieze acest nivel.
Sistemul de recompensare i distribuie a beneficiilor rezultate din exploatarea inveniilor de serviciu este dat
de totalitatea veniturilor materiale i avantajele determinate direct sau indirect de calitatea de angajat, de
gradul de satisfacere a misiunii inventive. Acest sistem este esenial pentru motivarea angajailor, pentru
realizarea n condiii de performan a misiunii inventive.
Schema general a unui sistem de remunerare, recompensare se prezint n fig 1.
SISTEM DE REMUNERARE, RECOMPENSARE SI DISTRIBUTII

BENEFICII LA EXPLOATAREA INVENTIILOR DE SERVICIU
REMUNERATIE
RECOMPENSE
VALOARE DIRECTA
(conform misiunii
inventive specificata)
in contract
COMISIOANE
PREMII
SALARIU DE
MERIT
PLACHETA
INVENTATOR
SERVICII
SPECIFICE
DISTRIBUTIE
BENEFICII
Distribuirea
veniturilor in
timpul unui
exercitiu
financiar
Distribuirea
profitului
Facilitati
la cumpararea
de actiuni
- Ceremonii de
atribuire;
- Cina festiva;
- Alte servicii.
Fig 1.Schema general a unui sistem de remunerare

Brevetul de invenie confer titularului dreptul exclusiv de exploatare a inveniei pe ntreaga durat (20 ani) i
este interzis efectuarea, fr consimmntul titularului, fabricarea, folosirea, oferirea spre vnzare,
vnzarea sau importul n vederea folosirii a produselor sau procedeelor care fac obiectul brevetului. Titularul
de brevet poate exploata liber invenia n Romnia, singur sau n cooperare cu firmele romneti sau strine,
poate transmite drepturile sale prin succesiune, poate acorda licene de exploatare persoanelor interesate
sau poate transmite drepturile printr-o succesiune testamentar.
6.2.
Linii directoare
Liniile directoare de aplicare a acestor principii depind de tipul inveniei de serviciu conform Art.3 alin.1, lit.a
i lit.b
Conform art.6, pentru inveniile de serviciu prevzute la art. 3 alin.1 lit. b din Lege care au fost revendicate
de ctre angajator, inventatorul salariat are dreptul la o remuneraie stabilit de ctre angajator, n condiiile
prevzute la art. 7 din Lege. n schimb legea nu specific ce se-ntmpl n cazul art.3 alin.1, lit.a motiv
pentru care vom prezenta o serie de linii directoare privind aplicare acestor principii reiesite din experiena
altor ri.
Conform prevederilor Art 5 alin.(1), lit. a) din legea nr. 64 din 11 octombrie 1991 privind brevetele de
inventie, unitatea la care este angajat un inventator poate prelua dreptul la brevetul de invenie, inventatorul
beneficiind de o remuneraie suplimentar din partea angajatorului, pentru inveniile realizate n exercitarea
unui contract de munc. Conform Art. 5, alin.(2) daca invenia rezult dintr-un contract de cercetare, n lipsa
unei clauze contrare, dreptul la brevet de invenie aparine unitii care a comandat cercetarea, inventatorul
avand dreptul la o remuneraie suplimentar stabilit prin act adiional la contract.
Potrivit prevederilor Art. 36, alin. (1) i alin. (2), inventatorul va beneficia n baza unui contract ncheiat cu
solicitantul sau, dup caz, cu titularul brevetului, de drepturi patrimoniale. Acestea vor fi stabilite n funcie de
efectele economice i/sau sociale rezultate din exploatarea brevetului sau n funcie de aportul economic al
inveniei.
22
23
n Frana , n cazul inveniilor obinute conform art.3 alin.1 lit.a, aceste invenii aparin angajatorului . Cu
toate acestea, un salariat are dreptul la remuneraie suplimentar pentru invenie. Dispoziiile legale nu
prevd metoda de calculare a unei astfel de remuneraii. Remuneraia suplimentar poate fi calculat pe
baza:
Convenii colective (mai exact acorduri care reglementeaz toi salariaii care lucreaz ntr-un anumit
sector industrial).
Convenii la nivel de companie (mai exact convenii ntre companie i sindicatele acesteia, care se
aplic pentru toi angajaii companiei).
Contracte individuale de munc.
De regul, remuneraia suplimentar se stabilete printr-o nelegere contractual. n general se stabilete o
remuneraie echivalent cu unul pn la trei salarii lunare ale salariatului.
n cazul inveniilor obinute conform art. 3 alin. 1 lit. b, dac angajatorul deine drepturi de proprietate,
angajatul are dreptul la o compensaie corect care se va calcula atunci cnd invenia se prezint
angajatorului.Compensaia corect are la baz:
Valoarea economic a inveniei.
Nivelul de contribuie a angajatului la invenie.
Orice alte mprejurri relevante aferente inveniei.
Acest pre se stabilete printr-un acord ncheiat ntre salariat i angajator. Acesta poate fi sub forma:
unei sume forfetare globale i definitive;
unui vrsmnt proporional cu cifra de afaceri generat de invenie;
unui cumul al celor dou de mai sus.
Remuneraia suplimentar vrsat n cazul unei invenii de serviciu este asimilat unui salariu i, n acest
sens, este supus impozitrii pe venit.
22
Invenia salariatului, tot ce trebuie tiut pentru a declara o invenie a unui salariat, Cerfa N 50729#02
Ct despre veniturile provenite din preul corect, acestea sunt supuse regimului de impozitare al beneficiilor
necomerciale - taxa pe ctiguri pe termen lung - precum i regimului anumitor cotizaii sociale, cci
salariatul este considerat un lucrtor independent.
n Germania, clauzele din contractul de munc care exclud sau restricioneaz drepturile salariatului la
compensaie nu sunt aplicabile dac au nceput s produc efecte nainte de realizarea inveniei. Cu toate
acestea, dup realizarea inveniei i dup notificarea de ctre salariat a angajatorului cu privire la existena
acesteia, prile pot negocia i conveni asupra compensaiei. n practic, angajatorii propun deseori plata
unei sume forfetare n locul drepturilor prevzute de Actul privind inveniile salariailor (ArbnErfG). Aceasta
intr sub incidena seciunii 23 din ArbnErfG, care anuleaz acorduri care sunt n mod semnificativ
inechitabile. O acuzaie de compensaie inechitabil trebuie s se fac n scris n termen de ase luni de la
sfritul contractului de munc.
Fiecare parte poate solicita de asemenea adaptarea remuneraiei convenite (fie de comun acord, fie prin
decizia unilateral a angajatorului), dac s-a produs o schimbare major de situaie.
Dac angajatorul solicit dreptul de proprietate asupra unei invenii de serviciu, acesta trebuie:
S plteasc o compensaie rezonabil salariatului, care se stabilete conform Orientrilor.
S asigure protecia corespunztoare a inveniei n Germania.
Dac angajatorul i salariatul nu pot conveni asupra termenilor i condiiilor compensaiei ntr-un termen
rezonabil, angajatorul trebuie s calculeze nivelul compensaiei ntr-o declaraie scris justificativ. Aceast
declaraie trebuie s fie dat n termen de trei luni de la acordarea brevetului de invenie. Dac salariatul nu
este de acord cu compensaia propus, acesta poate iniia procedura de arbitraj.
Alte practici referitoare la liniile directoare din alte tari privind sistemul de remunerare pot fi gasite in
Anexa.....
6.3.
Criterii de stabilire a remuneraiei
Potrivit art. 7 din Lege, angajatorul definete prin prevederi specifice din regulamentul intern criteriile de
stabilire a remuneraiei. n lipsa prevederilor specifice, angajatorul are n vedere, n funcie de fiecare caz
concret, unul sau mai multe dintre urmtoarele criterii:
a) efectele economice, comerciale i/sau sociale care decurg din exploatarea inveniei de ctre angajator
sau de ctre teri cu acordul angajatorului;
dispoziie de angajator pentru realizarea acesteia;
c) aportul creativ al inventatorului salariat, cnd invenia a fost creat de mai muli inventatori.
Avnd n vedere c legiutorul nu a fost destul de explicit privitor la aceste criterii vom aduce n atenie o serie
de experiene ale altor ri referioare la aceste criterii.
24
n Marea Britanie, criteriile de stabilire a remuneraiei sunt :
natura sarcinilor salariatului, remuneraia salariatului i orice alte avantaje pe care salariatul le-a dobndit
n urma angajrii sau a inveniei;
efortul i competenele pe care salariatul le-a dedicat inveniei;

efortul i competenele investite de co-inventatori sau ali salariai;
contribuia angajatorului, cum ar fi acordarea de:
consiliere;
faciliti;
oportuniti;
24
Drepturile salariatului la compensaie pentru invenii - o perspectiv european, Morag Peberdy i Alain Strowel,
Covington & Burling LLP*, Life Science 2009
competene i activiti administrative i comerciale; i

orice alt tip de asisten.
Un factor cheie n stabilirea compensaiei l reprezint gradul relativ de risc acceptat de salariat pentru
proiect. n rndul inventatorilor academicieni din universiti, se practic plata echivalent aproximativ unei
treimi din venitul realizat din exploatare.
Printre factorii care pot crete cota corect se numr:
Realizarea unui produs cu totul nou i a unei surse de venit pentru angajator fr un aport
substanial din partea angajatorului.
Faptul c salariatul joac un rol semnificativ n dezvoltarea pieei pentru invenie, c acesta acord o
licen pentru invenie sau c o comercializeaz sub alt form.
Cotele corecte care vor fi acordate n cazuri viitoare sunt dificil de estimat, dat fiind complexitatea
abordrii actuale
n Olanda, la fel ca i n Regatul Unit, aprecierea compensaiei suplimentare presupune existena mai multor
factori, precum:
Funcia i poziia salariatului n cadrul organizaiei angajatorului.

Remuneraia salariatului i ali termeni de angajare.
Natura i semnificaia financiar a inveniei.
Gradul de contribuie a salariatului la invenie.
Rolul jucat de ali salariai n cadrul inveniei
Msura n care angajatorul a
oferit facilitile necesare i oportunitile de cercetare;
contribuit la exploatarea inveniei.
n Germania, exist patru factori n mod deosebit importani pentru calcularea compensaiei:

Alocarea sarcinii, mai exact dac sarcina ce a determinat realizarea inveniei a fost din iniiativa
salariatului sau a companiei.
Rezolvarea sarcinii, mai exact dac salariatul a rezolvat aceast sarcin prin prisma cunotinelor
specifice postului, a muncii i cunotinelor specifice companiei, i prin sprijinul companiei.
Poziia salariatului n companie.
Orientrile ministeriale privind compensaia salariailor pentru invenii n sectorul privat prevd diferite
metode de stabilire a valorii economice a inveniei, dintre care cea mai frecvent utilizat este analogia cu o
licen. Dac cifra de afaceri depete 1,5 milioane EUR, Orientrile prevd o reducere progresiv ntre
10% i 80% din taxa de licen ipotetic.
n Frana, compensaia corect (preul corect) se bazeaz pe:

Nivelul de contribuie a angajatului la invenie.
Orice alte mprejurri relevante aferente inveniei.
6.4.
Metode de determinare a remuneraiei
Singura precizare a legii cu privire la metoda de determinare a remuneraiei se refer la inveniile de serviciu
realizate de salariai ai angajatorilor persoane de drept public, care au n obiectul de activitate cercetareadezvoltarea, revendicate de ctre angajator conform prevederilor Legii sau conform unui contract ntre pri
i valorificate de ctre angajator (art.11). Conform acestei precizri salariatul inventator are dreptul la o cot
procentual din valoarea venitului realizat de angajator, n urma aplicrii inveniilor. Legiuitorul stabilete prin
art.11 alin. 2 c procentul respectiv nu poate fi mai mic de 30%.Cota uzitata de 30% este inspirata dintr-o
practica intitulata o treime pentru toti adica 1/3 pentru universitate, 1/3 pentru departamentul
inventatorului, 1/3 pentru inventator, frecventa in universitatile si institutele de cercetare cu rezultate notabile
in procesul de valorificare si comercializare a inventiilor.
Cota de 30% este una uzitata si nu obligatorie. Se pot folosi procente variabile, functie de venitul obtinut si
timpul de crestere al afacerii pentru fiecare inventie. Sunt situatii cand, intr-un interval de timp scurt de la
transfer, drepturile banesti fiind relativ mari, acoperitoare pentru angajator, cu marja de profit normala,
procentul pentru inventator sa creasca, chiar pana la 80% (80-20 universitate). In felul acesta se
sensibilizeaza / stimuleaza inovarea.
In institutiile publice, venitul este constituit din redevente ce rezulta din cesionare, licentiere catre parteneri
industriali sau creare de spin-off-uri.
Venitul poate fi constituit si din valorificarea brevetelor de inventie proprii in statiile experimentale pilot de
care dispun anumite INCD uri, in activitatea de microproductie si servicii.
Venitul din redevente al institutiilor publice de cercetare nu este relevant pentru inventator deoarece ceea ce
realmente se poate redistribui este de fapt profitul net. Profitul net poate scadea considerabil sau
nesemnificativ in functie de cheltuielile institutiei publice realizate la valorificarea inventiei. Acestea au in
vedere costurile cu taxele de brevetare, documentatia de executie a inventiei, costuri cu experimentarea a
conceptului inventiv (TRL1- la TRL2), costuri cu procedura de evaluare interna, costuri de marketing,
evenutale costuri cu realizare a prototipului (TRL 2 la TRL 4). Ca atare ceea ce instiutia publica poate
redistribui conform uzanei 1/3 pentru toti este de fapt profitul net .
Pe de alta parte Venitul din redevente ale institutiei publice de cercetare este doar o pare din profitul net al
partenerului industrial care aplica si valorifica inventia. Cum o parte din profit se reinvesteste (alfel
organizatia stagneaza), o parte revine actionarilor sau asociatilor, rezulta ca redeventele acordate institutiei
publice de cercetare care a cedat prin cesiune sau licenta inventia, se situeaza, de obicei, intre 5 si 25 % din
profit, in functie de valoarea reala a inventiei pe piata, angajarea si riscurile asumate de aplicant si este
consecinta unor negocieri.
In unele cazuri pentru evitarea raportarii redeventelor la profit se ia in considerare cifra de afaceri atribuibila
inventiei. In asemenea cazuri, valoarea redeventelor se situeaza, de obicei, intre 1 si 5 %.
Mai mult, se prevede c, la cererea inventatorului, o instituie de nvmnt superior poate acorda
inventatorului, cu titlu gratuit, un drept de exploatare a inveniei n domeniul su de activitate didactic i de
cercetare, n baza unui contract de licen neexclusiv, chiar dac inventatorul nu este salariat.
Aceasta prevedere poate avea in vedere realizarea de spin-off-uri. Ar fi fost util ca acest lucru sa fie
explicitat mentionat in lege.
In cazul Institutelor Nationale de Cercetare-Dezvoltare sistemul de remunerare este reglementat prin OG
57/2002 actualizata conform art.25 care mentioneaza cum se distribuie profitul contabil. Conform acestui
articol 20% din profitul contabil poate fi folosit pentru cointeresarea personalului.
Avnd n vedere c legiutorul nu se refer la persoane de drept privat i nu prezint pentru persoanele de
drept public metode de stabilire a cotei procentuale pentru inventator din valoarea venitului realizat de
angajator, vom prezenta n continuare o serie de practici din UE i SUA.
6.4.1. n cazul firmelor
Legiutorul a gasit de cuviinta sa lase la latitudinea firmelor folosirea de metode pentru calcularea cotelor
procentuale din venitul realizat motiv pentru care vom prezenta cateva practici din UE care pot fi folosite
drept modele in acest sens.
25
n Germania, legea prevede trei metode de calculare a remuneraiei acordate unui inventator .
Una dintre metode const n aa-numita analogie cu o licen, prin care inventatorul primete un anumit
procent, n funcie de vnzrile nete ale angajatorului, dintr-o redeven rezonabil pe care ar plti-o
angajatorul n mod normal dac s-ar dobndi o licen de la un ter. Aceast metod este de departe cea
mai utilizat n Germania (aceast metod este descris n Anex).
O alt posibilitate este ca salariatul s primeasc un anumit procent din economiile de costuri realizate la
nivel intern de ctre angajator n urma utilizrii inveniei. Aceast metod se utilizeaz n mod specific atunci
cnd o invenie se refer, spre exemplu, la un anumit tip de producie care nu modific produsele vndute n
final de ctre angajator, ci aduce mbuntiri companiei.
A treia i ultima posibilitate const ntr-o estimare liber a valorii inveniei, la care are dreptul s participe i
inventatorul. O astfel de metod se utilizeaz, spre exemplu, n cazuri n care licena este acordat
ncruciat, cnd nu exist venituri reale din redevene sau venituri din preul de cumprare pentru angajator.
n fiecare caz, prima etap n stabilirea unei remuneraii adecvate este s se identifice valoarea inveniei
efective, fie prin analogie cu o licen, avantaje sau economii la nivel intern, fie prin estimare liber. Atunci se
stabilete un procent personal pentru inventator. Acest procent reprezint aa-numitul factor de cot. n
practic, asta nseamn c, spre exemplu, un cercettor chimist care este pltit efectiv pentru a realiza
invenii, primete foarte puin remuneraie, practic nimic. n acelai timp, o persoan care nu este pltit s
fac acest lucru - spre exemplu, un lucrtor obinuit ntr-o fabric de produse chimice - i realizeaz aceeai
invenie, obine aproape la fel de mult remuneraie sub forma unei redevene, n calitate de ter independent
care acord invenia angajatorului.
Conform practicii din Finlanda, cnd se stabilete valoarea de plat a compensaiei, trebuie s se in
cont de valoarea economic a inveniei, alturi de aspecte precum relaia de munc n cadrul creia s-a
realizat aceasta, nivelul de protecie a inveniei, clasificarea inveniei (invenie principal sau secundar),
ntinderea drepturilor care vor fi obinute de angajator i influena aspectelor privind contractul de munc
26
asupra inveniei .
Dac sunt implicai mai muli inventatori, compensaia va fi partajat de acetia proporional cu contribuia
acestora la invenie. Dac inventatorii nu convin altfel ntre ei, compensaia va fi partajat n mod egal ntre
acetia.
Consiliul director al [Companiei] va confirma faptul c compensaia va fi pltit inventatorului conform acestui
cod de practic.
Pentru fiecare invenie a crei notificare a fost convenit i depus, i pentru care [Compania] a decis s
solicite drepturi depline, se va emite o ntiinare de plat [5.000 FIM] pentru fiecare invenie n parte. ns
aceast plat nu va fi sub nicio form mai mic de [2.000 FIM] de inventator.
n cazul n care [Compania] a solicitat drepturi depline asupra inveniei, iar invenia a fost brevetat,
[Compania] este obligat s plteasc un comision de brevet pentru invenia respectiv. Cnd se decide
suma de plat a comisionului, se va ine cont de gradul de acoperire i valoarea economic a inveniei. n
funcie de numrul de inventatori implicai, comisionul ar putea fi calculat, spre exemplu, dup cum urmeaz:
1 inventator [5.000 20.000 FIM] *
2 inventatori, n total [7.500 30.000 FIM] *
3 inventatori sau mai muli, n total [10.000 40.000 FIM] *
*Se aplic numai o valoare
25
RESPECTAREA LEGII GERMANE PRIVIND INVENIILE SALARIAILOR N ABORDAREA INVENIILOR REALIZATE DE

UNIVERSITI, Heinz Goddar*, Seria de publicaii CASRIP: Eficientizarea proprietii intelectuale nr. 5
26
Ghid pentru companiile nfiinate i dezvoltate n bioindustrie cu privire la modul de redactare a unui Cod de
practic pentru inveniile salariailor, Finlanda, Helsinky
Cnd comisionul de brevet se pltete pentru un brevet de serie, comisionul este ntre 20% i 80% (spre
exemplu, 50% din comisionul de brevet) din invenia brevetat.
Comisionul se pltete i dac s-ar fi aprobat cererea de brevet, ns [Compania] decide s nu pun n
practic cererea de brevet. n cazul unei invenii pentru care [Compania] a solicitat drepturi, ns nu le-a
exercitat, consiliul director al [Companiei] va conveni i va confirma efectuarea unei pli unice.Dac taxa de
notificare i comisionul de brevet nu se consider a fi o remuneraie rezonabil pentru invenie, se poate plti
o compensaie pentru utilizarea unei invenii (tax de utilizator) care genereaz venituri pentru [Companie].
Taxa de utilizator va fi confirmat de ctre consiliul director al [Companiei]. Taxa de utilizator se poate plti o
singur dat ca plat unic sau pe baz de redevene. - n Anex se prezint un exemplu de posibilitate de
calculare a acestor taxe de utilizator.
27
Conform proiectului de propunere legislativ publicat de Ministerul Federal al Justiiei din Germania , un
salariat care realizeaz o invenie trebuie s o dezvluie angajatorului su. Dac angajatorul solicit drepturi
asupra inveniei, salariatul are dreptul la o compensaie financiar n trei etape:
1. 750 EUR pe loc;
2. 2.000 EUR timp de 3,5 ani de la data la care angajatorul a solicitat invenia;
3. o cot din venituri dac proiectul depete o valoare de prag.
Lsnd la o parte faptul c plata fix trebuie pltit n dou pri, aceasta se ridic la 2.750 EUR dac
angajatorul exploateaz invenia i numai 1.250 EUR dac acesta a solicitat-o pentru a nu fi exploatat.
Astfel, n ambele cazuri, plata fix este independent de valoarea efectiv a proiectului sau de valoarea net
a contribuiei angajatorului.
28
Referitor la remuneraia inventatorului n Ungaria, exist dou posibiliti : (i) plata prin analogia cu o
licen sau (ii) plata unei sume forfetare. Dreptul inventatorului la remuneraie decurge din utilizarea inveniei.
Aa cum s-a subliniat mai jos n mai multe detalii, conceptul de utilizare are o interpretare larg. Actul privind
brevetele include o serie de prevederi privind cererile legale de remuneraie care se datoreaz inventatorilor.
Se aplic urmtoarele reguli, cu excepia cazului cnd s-a ncheiat un acord de remunerare ntre inventator
i angajator, ntocmit pe baza acestor reguli obligatorii:
Perioada de acoperire a cererii de remunerare: regula general prevede ntreaga perioad

presupus de protecie a brevetului, adic douzeci de ani (plus termenul certificatului suplimentar
de protecie n cazul medicamentelor), chiar dac brevetul este anulat mai devreme printr-un act sau
omisiune din partea angajatorului.
Tipuri de utilizare de ctre angajator pe baza crora inventatorul salariat are dreptul la remuneraie:
producie, utilizarea procesului i/sau contract de licen i/sau transmiterea prin cesiune a
brevetului i/sau orice omisiune de utilizare pentru a dezvolta sau a menine o poziie avantajoas
pe pia.
Inventatorul are dreptul la remuneraie separat, pentru fiecare tip de utilizare, inclusiv pentru
acordarea de licene sau transmiterea drepturilor prin cesiune fr plat.
Cererea de remunerare poate fi executat pe numele angajatorului. n cazul transmiterii brevetului
prin licen sau cesiune, persoana deintoare de licen sau cesionarul poate presupune c are
obligaia de a plti remuneraia fr consimmntul prealabil din partea angajatului. n absena unui
acord de remunerare, cererea de remunerare poate fi ntotdeauna executat pe numele
angajatorului (n cazul mai multor angajatori, pe numele angajatorului care exploateaz invenia de
serviciu).
27
Compensaii eficiente pentru inveniile salariailor. O analiz economic a unei reforme legale n Germania. Birgit
Will. Roland Kirstein. Centrul pentru Studii de Drept i Economie Dezbatere 2002-08, 24 iunie, 2002
28
S Z E C S K A Y, g yv d i I ro d a - Avocai, H-1055 BUDAPESTA, KOSSUTH TR 16-17, (MAIL: H-1245 BUDAPESTA PF/POB 1228), UNGARIA, DREPTURI DE
PROPRIETATE INTELECTUAL N UNGARIA: REGULILE SE APLIC INVENIILOR DE SERVICIU
Remuneraia inventatorului trebuie s fie reglementat de un acord de remunerare. Aa cum s-a

menionat mai sus, se poate evita aplicarea prevederilor legale prin utilizarea unor regulamente bine
elaborate privind inveniile (mai exact, statute) i acorduri de remunerare.
Remunerarea pe baza analogiei cu licena
Dac angajatorul utilizeaz invenia de serviciu, remuneraia oferit salariatului va fi proporional cu taxa
care ar fi pltit de ctre angajator n calitate de deintor al licenei conform unui acord de licen pentru
brevet, avndu-se n vedere practica de acordare a licenei n domeniul tehnologic dat, i conform obiectului
inveniei. Dac invenia de serviciu face obiectul unui contract de licen sau de cesiune, redevena pltit
trebuie s fie proporional cu ncasrile de pe urma unei licene sau cesiuni, ori cu transferul sau
beneficiul/avantajul economic generat de o licen sau cesiune gratuit.Remuneraia va fi considerat
proporional cnd se are n vedere contribuia angajatorului la realizarea inveniei, precum i obligaiile
inventatorului n relaia profesional de angajare. Sunt n curs de elaborare i alte orientri sub forma
jurisprudenei n ceea ce privete proporionalitatea i analogia cu licena.
Plata de sume forfetare
Aa cum s-a specificat anterior, Actul privind brevetele permite posibile devieri de la prevederile legale
privind remuneraia. De fapt, Actul permite n mod expres ncheierea de acorduri de remunerare prin sume
forfetare.
Aa cum s-a observat mai sus, se pot permite dou modaliti: i) o remuneraie cu valoare fix pltit pentru
fiecare invenie i, dac e cazul, stabilit n mod specific dup tipul de utilizare (exploatare proprie, licen,
cesiune); sau ii) o sum forfetar care nlocuiete toate remuneraiile pltibile pentru toate tipurile de utilizare
a tuturor inveniilor viitoare ale salariatului.
Un acord de remunerare se calific drept un contract de drept civil, n ciuda faptului c este ncheiat n
contextul unei relaii de munc, i este consolidat prin Actul privind brevetele. Dei este fezabil n virtutea
termenilor prevzui n mod expres prin statut, a doua opiune este mai fragil deoarece executarea unei
cereri de compensare de ctre un inventator n instan, dat fiind o schimbare semnificativ a situaiei, se
poate verifica mai uor n cazul unui acord general de plat forfetar prevzut a satisface toate cererile
viitoare. Mai mult, nu exist jurispruden publicat cu privire la posibilitatea ca inventatorul s conteste
acordul pe temeiul legal de discrepan flagrant ntre serviciile prestate i plata pentru servicii, de eroare
sau nelciune.
Companiile abordeaz deseori aspectele legate de remuneraii prin prisma regulamentelor interne privind
inveniile (mai exact statute). Astfel de regulamente privind inveniile sunt de fapt considerate un termen
general al contractului (de munc) pentru care se aplic toate regulile prevzute de Codul Civil din Ungaria.
Cu toate acestea, dac un consiliu al lucrtorilor sau alt organizaie similar de reprezentare accept un
astfel de regulament, acesta se calific drept acord individual care este obligatoriu pentru angajat conform
contractului de munc, dei conform Codului MunciI, consilliul lucrtorilor are numai drept de consultare.
6.4.2. n cazul universitilor i institutelor de cercetare
Pentru persoanele de drept public, exact ca si-n cazul firmelor, nu exista o regula generala pentru stabilirea
cotei procentuale de recompensare dar pot fi recomandate o serie de metode de stabilire a acesteia pentru
inventator, din valoarea venitului realizat de angajator, din practici intalnite inUE i SUA, cu referire in special
la universitati (pentru institutele nationale de CD aceasta situatie fiind reglemenatata de OG57/2002).
Legea german actual conine un privilegiu privind inveniile realizate de profesori universitari. Conform
acestei reguli, profesorii nu trebuie s i anune inveniile angajatorului lor, adic universitatea. n mod
specific, universitatea nu are niciun drept asupra inveniei.
Chiar dac propunerea de reform discutat mai sus nu a fost adus nc n faa parlamentului german, o
lege privind acest privilegiu specific a fost deja adoptat de Bundestagul german recent. Noul regulament
acord dreptul universitilor la orice invenie realizat de salariaii universitii (nu doar profesori) i
introduce o schem de plat diferit de cea pentru salariai n general. Salariatul primete 30 de procente din
venituri, nu o tax fix.
29
Conform Actului privind salariaii din Danemarca , pentru invenii, salariatul are dreptul la remuneraie
rezonabil, cu excepia cazului cnd valoarea inveniei nu depete ceea ce acesta poate s presteze n
mod rezonabil, avnd n vedere termenii de angajare n general. Acesta nu are dreptul la o compensaie
financiar n sensul normal. Conform Actului privind inveniile realizate n cadrul institutelor de cercetare
publice, salariatul are dreptul la o compensaie rezonabil din partea institutului n cazul n care institutul a
solicitat s i se cedeze drepturile de exploatare comercial a inveniei. Dac prile au convenit c
inventatorul salariat poate exploata comercial invenia, institutul are dreptul la o compensaie rezonabil.
Institutul trebuie s impun reguli generale pentru calcularea compensaiei acordate de acesta salariailor.
Conform Actului privind inveniile salariailor, remuneraia acordat unui salariat trebuie calculat inndu-se
cont de valoarea inveniei i utilitatea acesteia pentru ntreprindere, precum i de termenii de angajare ai
salariatului i importana ncadrrii sale profesionale pentru realizarea inveniei. Un acord angajator - salariat
se poate reglementa ulterior la solicitarea oricrei pri dac situaia s-a schimbat sau dac exist alte
mprejurri care garanteaz o revizuire a acordului.
O cerere de compensare conform Actului privind inveniile realizate n cadrul Institutelor de Cercetare
Publice se depune numai cnd o invenie este exploatat comercial. Nu se datoreaz nicio compensaie
dect dac i dect atunci cnd exploatarea implic un profit net pentru institut. Cererea de compensare
trebuie s reflecte valoarea de pia a inveniei. Punctul de pornire este faptul c acea compensaia trebuie
calculat n funcie de profitul realizat n urma utilizrii inveniei. Situaia personal a salariatului, inclusiv
salariul salariatului, nu are consecine n acest sens. nelegerea normal este c institutul va contribui cu
venitul su net n proporie de 1/3 pentru salariat i 2/3 pentru institut. n cazul n care salariatului i se acord
dreptul de a exploata comercial propria invenie, distribuia normal a venitului net este de 1/3 pentru institut
i 2/3 pentru salariat.
30
Universitatea din Utah (SUA) are urmtoarea distribuie pentru veniturile din redevene :
1. Inventatorii trebuie s primeasc o cot din veniturile obinute din redevene sau alte venituri primite de
Fundaia de Cercetare ca urmare a comercializrii unei invenii. Cota din venituri a inventatorilor se bazeaz
pe un procent din aceste venituri sau ncasri care rmn dup (i) recuperarea de ctre Universitate a
tuturor costurilor directe cu investigaiile sau ntreinerea brevetului (ii) efectuarea plilor ctre alte institute
conform acordurilor ncheiate de Universitate, inclusiv acorduri ntre institute pentru gestionarea brevetelor
deinute n comun i (iii) avansarea tuturor fondurilor de dezvoltare conform seciunii III.C.3 (venituri nete).
Cota inventatorilor (n cazul cumulat cnd exist mai muli inventatori) va fi de regul de patruzeci de
procente (40%) din prima sut de mii de dolari (100.000 $) de venit net, treizeci i cinci de procente (35%)
din urmtoarea valoare de dou sute de mii de dolari (200.000 $) de venit net i treizeci i trei de procente
(33%) din orice venit net suplimentar primit de Fundaia de Cercetare.
2. Excepiile la procedurile de mai sus vor fi supuse aprobrii de ctre Comitetul Consultativ pentru
Comercializare Tehnologic.
31
n cazul Universitii din Oregon (SUA), Regulile administrative din Oregon (RAO) prevd faptul c exist
o intenie din partea Comisiei pentru nvmnt Superior de a institui principii i proceduri pentru partajarea
echitabil a veniturilor nete din redevene cu salariaii i cu ageniile de sponsorizare atunci cnd acest lucru
se prevede printr-un acord. Veniturile din redevene se definesc drept redevene i taxe n numerar. Aceste
reguli prevd de asemenea urmtoarele: Salariaii [inventatori i autori] vor fi eligibili pentru o cot din venitul
net provenit din redevene pentru fiecare invenie sau progres separat asociat acesteia, o valoare care s nu
depeasc:
29
Danemarca, Raportul Q183, n numele Grupului Danez de ctre Nicolai LINDGREEN, Drepturile angajatorilor la proprietatea intelectual
Politica 7-002: Brevete i invenii - Biblioteca de Regulamente - Universitatea Utah,
file:///C:/OLD%20C/HDD%20Vechi/Partitia%20D/Centrul%20de%20Informare%20Tehnologica/Manual%20pentru%20inventia%20de%20serviciu/de%20la%20George/Policy%207002%20%20Patents%20and%20Inventions%20-%20Regulations%20Library%20-%20The%20University%20of%20Utah.htm
31
Distribuirea veniturilor din contracte de licen, Universitatea Oregon, http://policies.uoregon.edu/policy/by/1/09-research/licensing-income-distribution
30
(a) 40% din prima sum de 50.000 $, 35% din urmtoarea sum de 50.000 $ i 30% din toate veniturile nete
obinute din redevene de ctre Consiliul pentru Invenii i Progrese Tehnologice; i
(b) 50% din venitul net din redevene de pe urma materialelor educaionale i profesionale.
Persoanele care au dreptul s aib o cot n aceast distribuire a venitului net din redevene includ:
facultatea, personalul, asistenii, cadrele didactice cu studii superioare, asistenii cercettori cu studii
superioare i salariaii studeni.
Cota salariatului din venitul net obinut din redevene, care este indicat mai sus, reprezint procentul maxim
din venitul net obinut din redevene admis pentru a fi distribuit inventatorilor i autorilor. Prin urmare, aceast
sum va fi mprit ntre inventatorii sau autorii n cauz, dac sunt mai muli de unul, ntr-o sum convenit
n scris de ctre toi inventatorii i autorii.
Directivele de gestionare intern (DGI) definesc venitul net obinut din redevene drept venitul brut obinut din
redevene de ctre Universitate, minus urmtoarele costuri: toate cheltuielile instituionale i costurile
rezonabile ocazionate de realizarea inveniei sau a materialelor, cheltuielile realizate cu [obinerea], aplicarea
sau aprarea unui brevet, litigii privind drepturi de autor, contracte de licen, interferen, precum i costuri
de comercializare atribuite inveniei sau materialului, i orice alte cheltuieli considerate necesare a fi
recuperate. n situaii normale, aceasta nseamn recuperarea cheltuielilor directe realizate de Universitate
pentru avocai n vederea depunerii cererii de brevet i investigrii brevetului, sau a nregistrrii drepturilor de
autor sau a mrcii comerciale. Un exemplu de distribuie a redevenelor este prezentat n Anex.
32
La Universitatea de Nord-Vest (SUA) dac venitul net cumulativ (adic venitul net din toi anii) este mai
mic dect sau egal cu cincizeci de milioane de USD (50.000.000 $), distribuia va fi alocat dup cum
urmeaz:
1. 33% din venitul net pentru inventator.
2. 17% din venitul net pentru departamentul sau departamentele n care lucreaz inventatorul.
3. 17% din venitul net pentru coala n care lucreaz inventatorul.
4. 33% din venitul net pentru Administraia Central.
Cnd venitul cumulativ net depete cincizeci de milioane de USD (50.000.000 $) dar este mai mic dect
sau egal cu cinci sute de mii de USD (500.000.000 $), orice distribuie ulterioar va fi alocat dup cum
urmeaz:
1. Treizeci i trei de procente (33%) din venitul net pentru inventator.
2. Zece procente (10%) din venitul net pentru departamentul sau departamentele n care lucreaz
inventatorul.
3. Zece procente (10%) din venitul net pentru coala n care lucreaz inventatorul.
4. Patruzeci i apte de procente (47%) din venitul net pentru Administraia Central.
Cnd venitul cumulativ net depete cinci sute de milioane de USD (500.000.000 $), orice distribuie
ulterioar va fi alocat dup cum urmeaz:
1. Treizeci i trei de procente (33%) din venitul net pentru inventator.
2. Cinci procente (5%) din venitul net pentru coala n care lucreaz inventatorul.
3. aizeci i dou de procente (62%) din venitul net pentru Administraia Central.
Dac exist mai mult de un inventator, venitul aplicabil va fi mprit n mod echitabil ntre inventatori. Dac
exist mai mult de o coal, un departament sau centru n care lucreaz inventatorul (inventatorii), venitul
aplicabil se va distribui colii, departamentului sau centrului care a administrat salariul aferent anului
universitar la momentul dezvluirii. Universitatea va examina planul de distribuire propus prin prisma
declaraiilor departamentului, colii i filialelor centrului depuse la momentul dezvluirii inveniei la
Universitate, precum i sursele salariale la momentul dezvluirii.
32
POLITICA DE DISTRIBUIE A REDEVENELOR, UNIVERSITATEA DE NORD-VEST, HTTP://WWW.INVO.NORTHWESTERN.EDU/POLICIES/ROYALTY-DISTRIBUTIONPOLICY
La Universitatea Buffalo (SUA) planul de distribuie a redevenelor

jos:
Distribuire la
Inventator (inventatori)
33
este prezentat n tabelul de mai
Procent
Limitri
40%
Cecurile pentru distribuirea veniturilor din redevene se consider

pltibile numai ctre inventator i nu sunt transferabile.
Departamentul (departamentele)
inventatorului
5%
Veniturile din redevene primite de departament trebuie s fie

utilizate pentru sprijinirea cercetrii tiinifice sau educaie.
coala (colile) inventatorului
5%
Veniturile din redevene primite de coal trebuie s fie utilizate

pentru sprijinirea cercetrii tiinifice sau educaie.
50%
Veniturile din redevene trebuie s fie utilizate pentru sprijinirea

cercetrii tiinifice sau educaie.
Sprijinul Universitii pentru

cercetare
Note:
1. Dac plata redevenelor se primete prin transfer bancar, taxele de administrare asociate cu transferul
bancar n cauz vor fi deduse din cota de 60% a campusului nainte de realizarea distribuiilor.
2. Cota de redevene a Departamentului va fi limitat la 1 milion USD pe exerciiu financiar, iar cota colii la
5 milioane USD. Redevenele care depesc limitele impuse vor fi distribuite Universitii pentru sprijinirea
cercetrii.
34
n cadrul Universitii din Florida distribuia venitului net provenit din invenii este urmtoarea:
Pentru un venit ajustat net de maxim 500.000 $ (Plan A):
40% creator(i) individual(i)
10% program(e)
7,5 % departamentul creatorului (creatorilor)
7,5 % facultatea creatorului (creatorilor)
35% VPR sau UFRF
UFRF nseamn Universitatea Florida Research Foundation, Inc., o organizaie non-profit de sprijin direct,
nfiinat n august 1986 n statul Florida pentru a promova, a ncuraja i a oferi asisten pentru activitile
de cercetare ale facultii din cadrul Universitii, personalului i studenilor.
VPR nseamn Oficiul Vice-preedintelui pentru Cercetare din cadrul Universitii Florida (denumit anterior
Programe de Cercetare i Absolvire, RGP).
Numai VPR este autorizat s aloce fonduri disponibile ale Universitii pentru cheltuieli cu contracte de
licene i brevete de invenii n numele Universitii.
Pentru un venit ajustat net de cel puin 500.000 $ (Plan B):
25% creator(i) individual(i)
10% program
10% departamentul creatorului (creatorilor)
10% facultatea creatorului (creatorilor)
45% VPR sau UFRF
Fr a aduce atingere celor de mai sus, toate veniturile nete ajustate provenite din vnzarea de ctre UFRF
a participaiilor n capitaluri proprii acordate iniial UFRF de ctre un deintor de licen n locul redevenelor
n numerar sau al taxelor de licen vor fi distribuite conform Planului B.Distribuirea venitului se face bianual
nainte de sau pe data de 1 iunie i 1 decembrie a aceluiai an.
33
34
Politica de distribuire a redevenelor, Universitatea Buffalo, http://www.buffalo.edu/administrative-services/policy1/ub-policy-lib/royalty-distribution.html

Politica de proprietate, Universitatea Florida, http://web.uflib.ufl.edu/committees/etd/PolicyandProcedures/uf_IPP.pdf
n cadrul Departamentului Statelor Unite de Servicii Sociale i Sntate, Institutele Naionale de

35
Sntate (NIH) redevenele au urmtoarea distribuie:
Cota inventatorilor:
100% din prima sum de 2.000 $ obinut din redevene primite n cadrul contractului de licen; i
15% din ncasrile cu valoare ntre 2.000 $ i 50.000 $; i
25% din ncasrile peste 50.000 $.

Niciun inventator din cadrul NIH nu poate primi o sum total de peste 150.000 $ din venituri obinute din
redevene ntr-un an dat. Sumele care depesc aceast limit sunt distribuite co-inventatorilor (cu excepia
cazului cnd i acetia au o limit impus, n acest caz redevenele revenind Institutului sau Centrului).
n figura de mai jos se ilustreaz un exemplu de principiu de distribuire bazat pe cel al Fundaiei de
36
Cercetare Cornell din cadrul Universitii Cornell din SUA:
REDEVENE BRUTE
Costuri cu brevete i acordare de licene

mai puin transferabile
VENIT NET DIN REDEVENE
COTA INVENTATORULUI
50 %
<
US$100.000
25 %
>
US$100.000
FUNDAIA DE CERCETARE CORNELL

Costuri cu exploatarea, brevetele nerecuperatei
marketing pentru toate inveniile, 35 %
VENIT NET RMAS DIN REDEVENE
Fig 2.Exemplu de calcul al cotei inventatorului din venitul net din redevente in cazul Fundaiei de Cercetare
Cornell din cadrul Universitii Cornell SUA
Partajat de:
Universitate
Unitate i subunitate
Programul
cercetare
al pltete inventatorilor o compensaie pentru nregistrarea i exploatarea
Universitatea
Kobe de
din
Japonia
37
inventatorului
brevetului (Compensaie
pentru invenie) dup cum urmeaz : 40 %
60 %nregistrarea brevetului este de 30.000 pentru un brevet.
(1) Compensaia pentru
(2) Compensaia pentru exploatarea unui brevet este de 35% din suma venitului din redevene i a taxelor
de cesiune dup reducerea costurilor asociate cu brevetul.
35
Ceea ce trebuie s tie fiecare om de tiin NCI despre rapoartele privind inveniile i brevetele salariailor (EIR), DEPARTAMENTUL STATELOR UNITE DE SERVICII SOCIALE
I SNTATE Institutele Naionale de Sntate, 2009
36
Orientri privind dezvoltarea politicii de proprietate intelectual pentru universiti i organizaii de cercetare i dezvoltare, ORGANIZAIA MONDIAL A PROPRIETII
INTELECTUALE (WIPO), GENEVA, www.wipo.int/uipc/en/guidelines/doc/ip_policy.doc
37
Regulament pentru gestionarea proprietii intelectuale, Corporaia Universitar Naional Universitatea Kobe, Japonia
Compensaia pentru invenie va fi mprit ntre inventatori proporional cu rata lor de contribuie la invenie
atunci cnd sunt implicai mai muli inventatori.
Compensaia pentru invenie se va plti i acelor inventatori care s-au pensionat, au ocupat un alt post, au
absolvit cursurile, i-au terminat cursul sau au plecat din Universitate din alte motive.
n cazul n care un inventator a decedat, succesorul acestuia are dreptul la
Compensaie pentru invenie.
Directorul va evalua Compensaia pentru invenii prin consultare cu Comitetul de Evaluare a Inveniilor.
38
Remuneraia pe care o primete Universitate din Amsterdam la transferarea unei cereri de brevet/a
unui brevet sau a unei licene pentru invenia brevetat, ori veniturile provenite din alte forme de exploatare,
vor fi distribuite dup cum urmeaz:
a. Suma reprezentnd costurile realizate cu cererea de brevet i procedura de brevetare i meninere n
vigoare a brevetului, inclusiv taxele de consultare privind oportunitile comerciale, va fi sczut din valoarea
remuneraiei. Aceast valoare va fi creditat pentru acele elemente din organizaie care au suportat costurile
n cauz.
b. Orice sum rmas va fi distribuit dup cum urmeaz:
33 1/3 % pentru un inventator individual sau pentru un grup de inventatori pentru a se mpri ntre
acetia conform deciziei lor; suma care va fi acordat inventatorului (inventatorilor) pe toat perioada
de valabilitate a brevetului este limitat la 2.500.000 pentru o invenie;
33 1/3 % pentru facultatea/institutul de cercetare a/al inventatorului (inventatorilor);
33 1/3 % pentru Fondul de Brevete al Oficiului de Transfer Tehnologic.
c. Responsabilitatea distribuirii corecte a fondurilor aparine directorului Oficiului de Transfer de

Cunotine n strns colaborare cu decanul facultii n cauz.
6.5.
Perspectiva european asupra sistemului de recompense pentru inveniile de serviciu
CMS, cea mai mare firm de servicii juridice din Europa a publicat n 2014 rezultatele celui de-al doilea
39
Studiu anual privind recompensele inventatorilor salariai , o analiz a sistemelor contractuale europene
utilizate pentru exploatarea i recompensarea inveniilor salariailor. La sondaj au participat companii
europene i internaionale mari, precum i departamentele lor juridice.
Una dintre ntrebrile cheie puse prin sondaj a abordat consecinele pozitive i negative ale sistemelor
contractuale existente de recompensare dintre angajatori i inventatorii salariai. n unele cazuri, aceste
sisteme de recompensare ncurajeaz prea puin personalul s se implice n cercetare i dezvoltare
independent. O treime dintre companiile supuse sondajului au indicat c au fost implicate n litigii cu
salariaii n legtur cu recompense pentru invenii (comparativ cu 40% n studiul de anul trecut), indicnd
faptul c politicile de recompensare a inventatorului n vigoare nu ndeplinesc funcia de soluionare a litigiilor
pentru care au fost elaborate.
Dintre companiile supuse sondajului, 78% au precizat c inveniile personalului au intrat sub incidena
regulilor contractului (de munc), CMS considernd c aceasta este cea mai bun practic pentru
companiile implicate n C&D. ns, n mod surprinztor studiul a indicat faptul c mai multe companii
multinaionale nu au instituit scheme de recompensare a inventatorilor salariai.
Studiul evideniaz importana factorilor culturali atunci cnd este vorba despre modul de recompensare a
salariailor. Atitudinile culturale regionale i cele ale companiei pot stabili dac salariaii pun mai mult
valoare pe recompensele materiale sau cele nemateriale, spre exemplu o plac comemorativ sau o cin
festiv.
38
REGULAMENTE PENTRU INVENII REALIZATE DE PERSONALUL UNIVERSITII DIN AMSTERDAM I ALTE PERSOANE, Adoptat prin ordin al Consiliului Director pe data
de 13 noiembrie 2008
39
http://www.cms-hs.com/PR_CMS_Employee_Inventor_Awards_Survey_04_08_2014_en
Majoritatea respondenilor ofer recompense voluntare inventatorilor salariai pentru a stimula ntregul
personal s realizeze inovaii pentru angajatorul lor. Majoritatea companiilor ofer i recompense
nefinanciare cum ar fi plci de invenie i ceremonii de decernare a unor premii. Cele mai frecvente costuri
anuale cu recompense voluntare pentru inventatori sunt cuprinse ntre 5.000 i 25.000 , n timp ce 18%
dintre companii cheltuiesc peste 100.000 pentru toi salariaii care se implic n activiti de inventic.
Etapa n care companiile transfer efectiv personalului recompense pentru invenii difer semnificativ n
Europa. Conform studiului de anul trecut, 92% dintre companii ofer o recompens deja la depunerea cererii
de brevet, n timp ce 68% ofer recompense (suplimentare) la acordarea brevetului. 16% dintre respondeni
au oferit inventatorilor recompense de peste 1.000 la depunerea cererii de brevet, n scdere fa de cei
35% dintre respondenii care au oferit acest nivel de recompensare conform studiului ncheiat n 2013 de
CMS. Suma ntre 500 - 1.000 a fost cea mai frecvent rspndit recompens material n toate etapele.
Dintre companiile supuse sondajului, 44% ofer recompense atunci cnd invenia se utilizeaz n activitatea
companiei. Valoarea remuneraiei n aceast etap poate fi uneori legat direct de procentul cifrei de afaceri
relevante. Cea mai important surs de materie prim pentru orice Departament de Brevete este
comunitatea inventatorilor i, prin urmare, creterea cantitii i calitii ideilor care provin din aceast
comunitate trebuie s reprezinte prioritatea maxim pentru orice departament de acest fel.
Cineva trebuie s inventeze. n mod tradiional, inveniile provin din cercetare i dezvoltare, ns
comunitatea inventatorilor este mult mai mare i cuprinde tot mai mult oameni din ntreaga companie.
Departamentul de Brevete trebuie s cunoasc i s neleag comunitatea inventatorilor, trebuie s
neleag modul n care acetia vd brevetarea i opiniile acestora n acest sens, deoarece acest lucru
permite lansarea sau modificarea de activiti pentru a ajunge la rezultatul final dorit de obinere a
inveniilor. Dac avei cunotin de factori care mpiedic obiectivele i intele de brevetare, trebuie
dezvoltate modaliti de tratare i controlare a acestor probleme.
ANEXA 1
GLOSAR DE TERMENI SI ABREVIERI
Glosar de termeni
Pentru nelegerea prezentului manual de bune practici i a legislaiei aplicabile n domeniul inveniilor de
serviciu, termenii i expresiile utilizate au urmtoarea semnificaie:
a) salariat - orice persoan fizic ce presteaz, n temeiul unui contract individual de munc, o activitate
remunerat pentru i sub autoritatea unei persoane persoane juridice de drept public sau privat(Legea
83/ 2014 privind invenile de serviciu, Art. 2)
b) inventator - persoana care a creat invenia (Legea nr. 64 /1991)
c) activitatea de cercetare-dezvoltare - cercetarea fundamental, cercetarea aplicativ si dezvoltarea
tehnologic. Activitatea de cercetare-dezvoltare face parte integrant din procesele de inovare
(Ordonana nr. 57 din 16 august 2002 privind cercetarea tiinific i dezvoltarea tehnologic)
d) cercetarea fundamental - activitatea desfaurat, n principal, pentru a dobndi cunotine noi cu
privire la fenomene i procese, precum i n vederea formulrii i verificrii de ipoteze, modele
conceptuale i teorii(Ordonana nr. 57 din 16 august 2002 privind cercetarea tiinific i dezvoltarea
tehnologic)
e) cercetarea aplicativ - activitatea destinat, n principal, utilizrii cunostintelor tiinifice pentru
perfecionarea sau realizarea de noi produse, tehnologii i servicii (Ordonana nr. 57 din 16 august 2002
privind cercetarea tiinific i dezvoltarea tehnologic)
f) dezvoltarea tehnologic - format din activitile de inginerie a sistemelor i de inginerie tehnologic,
prin care se realizeaz aplicarea i transferul rezultatelor cercetrii ctre agenii economici, precum i n
plan social, avnd ca scop introducerea i materializarea de noi tehnologii, produse, sisteme i servicii,
precum i perfectionarea celor existente, i care cuprinde:
cercetarea precompetitiv, ca activitate orientat spre transformarea rezultatelor cercetrii
aplicative n planuri, scheme sau documentaii pentru noi produse, procese sau servicii, incluznd
fabricarea modelului experimental i a primului prototip, care nu pot fi utilizate n scopuri comerciale
cercetarea competitiv, ca activitate orientat spre transformarea rezultatelor cercetrii
precompetitive n produse, procese i servicii care pot rspunde, n mod direct, cererii pieei,
incluznd i activitile de inginerie a sistemelor, de inginerie i proiectare tehnologic (Ordonana
nr. 57 din 16 august 2002 privind cercetarea tiinific i dezvoltarea tehnologic).
g) inovare - activitatea orientat ctre generarea, asimilarea i valorificarea rezultatelorcercetariidezvoltarii in sfera economic i social (Ordonana nr. 57 din 16 august 2002 privind cercetarea
tiinific i dezvoltarea tehnologic)
h) valorificare - procesul prin care rezultatele cercetarii competitive ajung sa fie utilizate, conform
cerintelor activitatii industriale sau comerciale, in viata sociala si culturala (Ordonana nr. 57 din 16
august 2002 privind cercetarea tiinific i dezvoltarea tehnologic)
i) diseminare - transmiterea informaiilor, a experientei si a bunelor practici, precum si cooperarea pentru
promovarea inovarii, pentru sprijinirea celor care vor sa isi creeze intreprinderi inovative si pentru
sprijinirea proiectelor inovative (Ordonana nr. 57 din 16 august 2002 privind cercetarea tiinific i
dezvoltarea tehnologic)
j) transferul tehnologic - Reprezinta introducerea cu aplicarea in circuitul economic a tehnologiilor si
utilajelor specifice, echipamentelor si instalatiilor rezultate din cercetare, n vederea obinerii de procese,
produse sau servicii noi sau mbuntite, cerute de pia sau prin care se adopt un comportament
inovativ, inclusiv activitatea de a disemina informaii, a explica, a transfera cunostiine, a acorda
consultan i a comunica cu persoane care nu sunt experi n problema despre rezultatele cercetarii
fundamentale, aplicative si precompetitive ntr-un asemenea mod nct s creasc sansele aplicarii
unor astfel de rezultate, cu conditia sa existe un proprietar al rezultatelor (Proprietatea intelectual n
Romnia i unele ri din UE, D Svescu)
k) competitivitate - exprim capacitatea persoanelor, firmelor, economiilor, regiunilor de a se menine n

competiia derulat la un nivel intern i/sau mai ales internaional i de a obine avantaje economice
(noutate, calitate/prt, caracteristici innovative, etc), n condiiile unui anumit mediu de afaceri.
l) brevet european - brevetul acordat conform Conventiei brevetului european;
m) cerere internationala - cererea de protectie a unei inventii, inregistrata conform Tratatului de cooperare
in domeniul brevetelor PCT;
n) model de utilitate este o invenie pentru care nu se poate acorda un Brevet deoarece aceasta nu
indeplineste condiiile impuse de Legea 64/1991 privind brevetele de invenie, fie solicitantul prefer, din
cauza timpului prea ndelungat necesar acordrii unui brevet sau costurilor pe care un astfel de act le
presupune, s renune la ideea de a obine un brevet i cere un Model de Utilitate
o) brevet de invenie document, acordat de ctre OSIM, prin care drepturile asupra unei invenii sunt
recunoscute i aprate pe teritoriul Romaniei
p) consilier in proprietate industriala a angajatorului - persoana fizica salariat, atestat, care i
desfasoar activitatea potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea si
exercitarea profesiei de consilier in proprietate industriala, republicata.
q) descriere - forma canonica pentru prezentarea inventiei
r) mandatar autorizat - consilierul in proprietate industriala, care poate avea si calitate de reprezentare in
procedurile in fata Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci;
s) publicare - difuzarea informatiei intr-un mod accesibil publicului;
t) solicitant - persoana fizica sau juridica care cere acordarea unui brevet de inventie;
u) succesor in drepturi - orice persoana fizica sau juridica careia i s-a transmis fie dreptul la acordarea
brevetului de inventie, fie drepturile care decurg dintr-un brevet de inventie eliberat;
v) revendicare - partea de brevet care cuprinde obiectul protectiei solicitate si al carei continut determina
intinderea protectiei;
w) titularul brevetului - persoana fizica sau juridica careia ii apartine dreptul conferit prin brevet;
x) unitate - persoana juridica care functioneaza legal;
y) persoana care exploateaza inventia - persoana fizica sau juridica care o pune in aplicare in mod
legal. Persoana care exploateaza inventia poate sa fie identica cu titularul brevetului.
z) contractul de cesiune de brevet este contractul prin care titularul brevetului de invenie, n calitate de
cedent, transmite cesionarului, n tot i n parte, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul de exploatare
a inveniei.
Abrevieri
OCD Organizatie de cercetare dezvoltare (universitate, INCD, IMM ..)
ArbnErfG - German Law for Employee Inventions
CDI Cercetare Dezvoltare Inovare
IMM- Intreprinderi Mici si Mijlocii
INCD Institut National de Cercetare Dezvoltare
IMM Intreprinderi Mici si Mijlocii
PI Proprietate Industriala
DPI Drepturi de Proprietate Intelectuala
MO - Monitorul Oficial al Romaniei
ORDA - Oficiul Romn pentru Drepturile de Autor
OSIM - Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci;
ReNITT Reteaua Nationala de Inovare si Transfer Tehnologic
UK United Kingdom Marea Britanie
BOPI Buletin Oficial de Proprietate Industriala
UE Uniunea European
ANEXA 2
PRINCIPII
Codul de bune practici const n trei seturi importante de principii:
Principiile politicii interne de proprietate intelectuala (desemnate n continuare prin acronimul "PI")
constituie ansamblul principiilor de baz pe care ar trebui s le aplice organizaiile publice de cercetare
pentru a gestiona eficient aspectele legate de proprietatea intelectual rezultat din activitile lor de
cercetare i dezvoltare, proprii sau n colaborare.
Principiile politicii de transfer de cunotine (desemnate n continuare prin acronimul "TC")
completeaz principiile politicii de proprietate intelectual i trateaz n mod mai detaliat transferul i
exploatarea efective ale proprietii intelectuale, indiferente dac este sau nu protejat de drepturi de
proprietate intelectual.
Principiile de cercetare colaborativ i pe baz de contract sunt aplicabile tuturor tipurilor de activiti
de cercetare, desfurate sau finanate n comun de ctre o organizaie public de cercetare i de
sectorul privat, incluznd, n special, cercetare colaborativ (n care toate prile ndeplinesc sarcini de
cercetare) i cercetare pe baz de contract (n care activitatea de cercetare este subcontractat de
ctre o societate privat unei organizaii publice de cercetare)
1. OCD, un mediu deschis colaborarii cu industria;
a) activitatile de cercetaredesfasurate in cadrul OCD, inclusivcercetareafinantata de industrie,
urmarescschimbul liber deidei idiseminarea in cadrul unor reuniuni informale arezultatelor cercetrii
dar si impactului la nivelul beneficiarului;
b) OCD ar trebui s impunamsurile necesare, a unor norme adecvate, pentru aasigurac
presiunilecomerciale din partea industriei sa numpiedicecomunicareacu privire laprogresele
nregistratedecercetaresauconcluziile rezultatelor acesteia, pentru evitarea accentuarea relaiilor
concurenialeicontradictoriintrepersonalul OCD.
c) OCD incurajeazainteresulfinanciardin parteaoperatorului economic careasigura finanarea activitarii
de cercetare, daca aceastaprezinta acestinteres si daca acesta converge cu cel al OCD.
2. OCD, un cadru permisiv publicarii si diseminarii rezultatelor cdi;
a) libertatea de apublicaidisemina rezultatele activitatii de cdireprezintauncriteriuimportantin derularea
unui proiect de cercetare/educational, ooportunitate in transferarea cunostiintelor catre industrie si
societate;
b) libertatea (dreptul) de a publica rezultatele activitatilor de cdi NU reprezinta si obligatia personalului
angajat in cadrul OCD de a publica in afara unor norme interne aprobate la nivelul OCD;
c) fiecare angajat al OCD, prin semnarea CIM, acceptobligaia dea-i exercitaauto-disciplina
ianalizacriticnutilizarea, extinderea, ide transmitere a cunotinelor dobandite in cadrul OCD, din
punct de vedere stiintific;
d) functie de reglementarile interne ale OCD, aceasta isi prevede dreptul a lua decizia finala cu privire
la rezultatele care pot fi publicate sau cu privire la ceea cepoate fi publicat;
e) conducerea OCD, in urma analizarii oportunitatilor de valorificare a rezultatelor activitatilor cdi,poate
solicitaoscurt ntrziere (orientativ intre 30-90 zile calendaristice), nscopul deaanalizaide a revizui
continutul formei de prezentare a rezultatelor sub forma de articol pentru a se asigura ca nu sunt
divulgateinformatii care tin de proprietatea intelectualasaucare pot fi sursa uneipotenialeinvenii
brevetabile;
f) implicarea pesonalului OCDnactiviti profesionalen afaraorganizatiei, cu responsabilizarea fiecarui
membru pentru a se asiguracastfel de activitinu interfereaz cundeplinirea sarcinilordin cadrul
organizatiei dar mai ales cu politica privind inventiile de serviciu si alte DPI, dar cu prezentarea unui
raport anual cu privire la acestea.
g) reglementrille OCD trebuie saprotejezelibertateaacademicatinerilor cercetatori (masteranzi,
doctoranzi), caretrebuie s fie capabilisa aleagateme de cercetareinscopuri educaionale/de formare,
evitand nevoia de aavansainvestigaiideinteresdirect pentruoanumita companie, astfel incat sa fie

protejatila transmiterea prematur arezultatelor activitatilor lor de cercetare.
3. OCD, un cod de conduita pentru cercetatori si cadre didactice;
a) cadrele didactice si cercetatorii seniori ncurajeaza un mediu propice si deschis pentru activitatile de
cercetare si educative la nivelul OCD in concordanta cu standardele de cercetare si educationale
acceptate la nivelul organizatiei;
b) cadrele didactice si cercetatorii seniori actioneaza cu respect si intelegeresi isi asuma rolul de
consilier si mentor pentru colegii mai nou intrati in organizatie si depun eforturi rezonabilepentru a
promovaun comportamentacademiconest care sa reflecte meritele si contributia fiecarui membru al
OCD;
c) OCD, prin regulamentele interne, nutrebuie s permit / incurajeje activitatiprofesionalen
afaraintereselor iacesteia carepotafecta n mod negativresponsabilitile care le revinangajatilor.
4. OCD, un cadru permisiv personalului angajat in colaborarea cu mediul de afaceri;
a) angajatii OCD, pot fi implicati in activitati CDI la solicitarea si cu sprijinul mediului de afaceri, in baza
unor contracte de cercetare finantate din fonduri publice, la care dreptul de proprietate al rezultatelor
revine proportional participantilor;
b) angajatii pot fi implicati in contracte de cercetare sustinute de firme, acestea pastrandu-si dreptul
deproprietate asupra rezultatelor cercetarii.
c) In cazul intreprinderilor care au compartiment de cercetaredezvoltare, angajatii lucreaza pe teme
rezultate din necesitatile firmelor si pe baza competentei angaiatilor de CD, urmand ca recompensa
sa fie stabilita functie de alti factori decat cei stipulati de legea inventiilor de serviciu , avandu-se in
vedere ca salariatii presteaza o munca remunerata pentru realizarea inventiei provenita dintr-o
comanda sociala.
5. OCD, un cod al eticii profesionale si al evitarii conflictului de interese;
40
a) angajaiiOCDtrebuie s eviteconflictul de interese respectand confidentialitatea asupra activitatii
desfasurate, drepturile dar si indatoririle in cadrul OCD
b) conducerea OCD, prin norme interne, este garantulrespectarii cadrului pentru evitareaconflictelorde
interesecu accent peintegritateapersonalului, fara introducerea, in mod nejustificat, de prevederi
restrictive dar, trebuie sa creaze cadrul administrativ pentru consultare astfel incat un membru al
OCD sa se poata cosulta cu privire la o anumita situatie posibil interpretata ca fiind conflit de
interese;
c) structurile organizatorice din cadrul OCD nuse pot angaja nactivitaticare sa le plaseazntr-un
posibil conflict de interese cu obligaiile sauactivitile oficialeale OCD.
6. OCD, un cod pentru drepturile de autor;
41
a) dreptul de proprietate asupradrepturilor de autorpentruoperelestiintifice sauartisticecare sunt
pregtiteprinefortacademicindependentinucaparteaunei misiunidin partea OCD, apartin autorului.
b) angajaiiOCD precumi alte persoane carefolosescfonduriale OCD saualte resurse/logistica ale
acesteia,trebuie s adere lapoliticaOCD in ceea ce priveste dreptulde autor.
c) toate drepturilede autorcare rezultin cadrul OCD ca urmare a activitatii personalului platit sauprin
utilizarea resurseloracesteia,aparinOCD.
d) dreptul de autorcareeste rezultatin baza unui contractcu un operator economic,aparinen mod
normallaOCD sau operatorului economic daca asa este prevazut prin acordul de finantare.
7. OCD, un cod pentru inventiile de serviciu
a) OCDrecunoate necesitatea de ancurajaaplicarea n practicarezultatelor cercetriipentru
asigurareabeneficiului public;
b) OCDdezvoltaunprogram activpentru identificareaibrevetareainveniilor cu potential
deutilizareipentrulicenierealacestora catrecompaniilecareau capacitateade a le dezvolta,
produceicomercializa;
40
osituaiencareun angajatare posibilitatea de ainfluenaodecizie, care ar putea ducelaun avantajpersonalfinanciarsaucareimplicalte obligaiioficialecontradictorii cu OCD
lucrri academice ce includ, darnusunt limitatela, cri, articole,conferineiprograme de calculatorcare rezultdinstudiuacademicindependent; saulucrriartistice, cum ar fi romane,
casete video, i compoziiimuzicale.
41
c) angajaiiOCDtrebuie s prezinte toateinveniile (potenialbrevetabile)conceputesaudezvoltaten timp

cesunt sub contract de munca, care au legaturacu domeniul de activitate in care acestia profeseaza,
drept pentru care toi angajaiide precumi alte persoane careutilizeazafondurisaufacilitiale OCD
trebuie s semnezeacorduriprin care adera la politica de proprietate industriala a organizatiei;
d) OCD, prin regulamente proprii, reglementeaza si acele inventii care aurezultat dinactiviti de
consultan, fr utilizareadefondurisaufacilitiale OCD;
e) OCD urmrete sasigureechilibrulntre mai multeobiective: 1) facilitarea
dezvoltriipromptieficientainveniilorutile; 2) prevenirea utilizriinecorespunztoare afondurilor
publicepentructigprivat; 3) meninerea bunelor relaiicu industriapentru o mai bun
utilizareaoportunitilordecercetare; 4) obinerea de venituriadecvatepentruOCDdinacordarea de
licene;
f) Politicade PIprevede: 1) informareaobligatoriea compartimentelor specializate ale OCD cu privire la
inventiile cu potenial de brevetare; 2) cesiunede drepturi pentruinveniilerealizaten perioada de
angajaresaudeutilizare afondurilor sau de facilitide cercetare; 3) schimbul dedrepturi cuinventatorii;
4) valorificarea DPIcatreindustrieinbeneficiul public.
g) Politica OCDprivind licenierea si utilizarea tehnologiilorrezultate din activitatea de cercetare trebuie
sa urmareasca urmatoarele obiective:
stabilirea unuimecanismpentrudifuziaidiseminarea rezultatelorcercetrii si dezvoltarii
tehnologicen beneficiulsocietatii;
stabilirea unui mecanism pentru comercializarea rezultatelor cercetarii si stabilirea termenilor de
negociere, in termeni financiari, pentru operatorii economici;
h) termeni i condiiipentruacordurile delicenentierar trebui sia n considerarenatura tehnologiei,
stadiuldedezvoltareal inveniei, efectul asupradomeniilor de cercetare prioritate pentru OCD,
impactul socialide pia, plata redeventelor etc, fara sa interferezecuprincipiuldediseminarea
rezultatelor cercetrii;
42
i) reglementarile interne OCD, precizeaza regimul activelor corporale care pot rezulta in urma
activitatilor de cercetare; acestea pot conferiunavantajcomercial rezultatului de cercetare atat prin
utilizarea ca demonstratoare cat si prin posibilitateaacordarii de drepturi de comercializare dar si al
43
altor active necorporale ;
j) OCD poate permiteincheierea de acorduri pentru comercializarea rezultatelor cercetarii att timp ct
nu existrestriciiprivind publicarea si difuzarearezultatelor cercetrii, caz in care se vor face
demersurile necesare protejarii, atunci cnd este posibil.
8. OCD, un cadru stimulativ pentru dezvoltarea de start-up-uri
a) OCDstabileste, prin reglementari interne, dacaeste adecvatpentruorganizatie implementarea unei
politicide investitiidirecteinntreprinderi (start-up), atunci cnd o astfel de investiieeste legata
dedezvoltarea comercialaideilor noicreatesauavansateprin departamentele proprii de cercetare;
b) politica OCD de incurajare a start-up-urilor are in vedere si modul de abordarein contextul asigurarii
compatibilitatii cu politica dedezvoltare a relaiilorcu industria care asigurao parte din finanarea
cercetrii;
c) OCD trebuie sa evite situatiile in care prin sustinerea unor cercetatori, prinparticiparecu capitaluri
proprii organizatiei,n activitateade infiintare/dezvoltare a unui start-up, sa nu fie considerata ca pe
un favor acordat acestora,fapt ce ar puteafincontradictie curolulOCD de asprijinicompetitiai de a
aloca resurseleinstituionalentr-unmod imparial;
d) OCD, prin politica de incurajare a start-up-urilor, trebuie sa evite aparitia unor situatii conflictuale in
relaiilecuacele companii care finanteaza cercetarea la nivelul OCD si care, astfel, vad in stat-up o
posibilacompanieconcurenta.
9. OCD, o facilitate pentru activitatea de cercetare.
42
echipamente, compui chimici, materiale biologice, scheme sidiagrame electrice;desenesi proiecte deexecutire etc.
descrieridetaliatesaucompilaii deproceduride laborator, metode de analiz, saualteastfel de "know-how"
43
a) infrastructura si know-how-ul OCDsunt utilizatepentru activiticare sa corespunda cumisiunea,

scopul si obiectivele de dezvoltare ale acesteia, in conformitate culiniile directoarecare definesc
activitatile si domeniile decercetare;
b) regulamentul intern ale OCD reglementeaza modul in care aceasta asigura serviciide cercetare/de
formare (saul altele)pentru operatori economici sau persoane fizice (in special inventatori), modul de
utilizare a instalaiilorde cercetare;
c) OCD, defineste (limiteaza) situatiile in care nupermite utilizareadefaciliti (infrastructura de
cercetare, logistica)de catre industrie pe baza de contract de servicii, daca aceasta a fost
achizitionata in cadrul unor contracte cu finantare publica care se supun reglementarilor privind
concurenta;
d) prin regulament interne, OCD, stabileste modul si cadrul in care participa la experimente, teste
ivalidari de solutii sise limiteazlaactivitilecare conduc laextindereacunotinelor tehnicostiintificesaupentruimbunatatirea procesului educational;
44
e) OCD, prin norme interne, nu va incuraja desfasurarea de activiti de rutinin domeniile de
activitate, care sa necesite utilizarea spatiilor si echipamentele de cercetare pentruteste, studii sau
experimente cu caracterpurcomercial, cu excepia situatiilor cnd se demonstreazcfacilitatile de
cercetare pentruastfel de serviciinu existn alt parte.;
f) OCD aloca facilitiiresursepentruactiviticare vin in sustinerea activitatilor de cercetare si
formarecare conduclaprogresul cunoaterii;
g) OCD, prin reglementari interne, trebuie sa evite utilizarea fondurilor publice pentru asigurarea de
venituri de tip privat;
h) contractele OCD cuoperatorii economiciar trebui s prevad o valoare a contractelor care sa permita
recuperarea completcosturilordirecte i indirecte la nivelul pietei (competitorilor pe piata unor astfel
de servicii);
i) prin regulament intern, OCD trebuie sa analizeze distinct utilizarea fondurilor pentru cercetare in
functie de sursa de provenienta (sponsorizari, subventii, granturi etc.)
Se recomand, n OCD, elaborarea de proceduri specific destinate stabilirii n acord cu legislaia naional i
european a regulilor interne n domeniul nregistrrii i obinerii proteciei pentru bunurile intelectuale.
Procedurile vor stabili principiile care stau la baza activitii de cercetare inovare, principii n acord cu
politicile instituionale i cu cele enunate n normele naionale n domeniu:
Principiul demnitii: cadrele universitare, studenii, masteranzii i doctoranzii precum si cercetatorii au
obligaia sdesfoare activitile manifestnd respect fa de fiinele vii i n particular fa de om;
Principiul autonomiei: cadrele universitare, studenii, masteranzii i doctoranzii precum si cercetatorii au
libertatea de a desfura activitatea de cercetare, cu respectarea normelor legale;
Principiul integritii: cadrele universitare, studenii, masteranzii i doctoranzii precum si cercetatorii au
obligaia s-i exercite activitateacuonestitate, corectitudine i spirit colegial;
Principiul binefacerii: cadrele universitare, studenii, masteranzii i doctoranzii precum si cercetatorii au
obligaia s promoveze acele activiti de cercetare dezvoltare care produc beneficii sociale punnd n
balan beneficiile, daunele i riscurile n vederea obinerii unui rezultat optim;
Principiul precauiei: cadrele universitare, studenii, masteranzii i doctoranzii precum si cercetatorii au
obligaia de a analiza gradul de risc ce caracterizeaz rezultatele cercetrii dezvoltrii. n desfurarea
activitilor de cercetare dezvoltare trebuie luate n considerare toate consecinele care pot fi prezise pe
baza datelor tiinifice i eliminate acele cercetri ce conduc la consecine nefaste.
44
analize deminerale, determinarea proprietilormaterialelor, analiza caracteristicilor si performantelor utilajelor si echipamentelor, analizedesol, ap, aer, pesticide, insecticide,
ngrminte, combustibili, analize si calcule statistice etc

Ghid Is v3 Copyright

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Is v3 Copyright

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MANUAL DE BUNA PRACTICA

ORIENTARI SI LINII DIRECTOARE

Copyright 2015 Toate drepturile rezervate UEFISCDI

Copyright 2015 Toate drepturile rezervate UEFISCDI

Preambul (motivul elaborarii manualului de buna practica, grup de lucru) ...................................... 5

Definirea tehnicilor de management al inovrii .................................................................. 21

Modele de contract ......................................................................................................................... 22

Confidentialitate (L83, Art.10) ....................................................................................................... 23

Consiliere n proprietate industrial (L83 Art 13) ....................................................................... 25

Copyright 2015 Toate drepturile rezervate UEFISCDI

Evaluarea inventiei de serviciu si modul de inregistrare contabila. ....................................... 27

Litigii (L83 Art 14) ............................................................................................................................ 27

Comercializarea DPI asociate inventiei de servici ............................................................................ 28

Cadrul organizaional (Art 15) ................................................................................................... 29

5.2. Infrastructura suport pentru inventatori / inovare si transfer tehnologic (brokeri de

Tipuri de entitati din reteaua ReNITT si atributii ale acestora .......................................... 29

Constituirea, functionarea, evaluarea, acreditarea, sustinerea entitatilor de TTI ......... 29

Valorificarea / aplicarea / comercializarea inventiei de serviciui ............................................. 32

6. Beneficii ale proprietii intelectuale recompensa i sistemul de remunerare i de distribuire

Principii generale ............................................................................................................................ 35

Linii directoare ................................................................................................................................. 36

Criterii de stabilire a remuneraiei................................................................................................. 38

Metode de determinare a remuneraiei ....................................................................................... 39

6.4.1. n cazul firmelor ............................................................................................................................ 40

Perspectiva european asupra sistemului de recompense pentru inveniile de serviciu .... 48

Copyright 2015 Toate drepturile rezervate UEFISCDI

1. Preambul (motivul elaborarii manualului de buna practica, grup de lucru)

Copyright 2015 Toate drepturile rezervate UEFISCDI

Legea 350/2007 privind modelele de utilitate

2.3. Domeniu de aplicare

Legea 64/1991 privind brevetele de invenii

Copyright 2015 Toate drepturile rezervate UEFISCDI

Copyright 2015 Toate drepturile rezervate UEFISCDI

Copyright 2015 Toate drepturile rezervate UEFISCDI

Legeainclude n aceast categorie i inveniile dezvoltate de salariai, precum i inveniile obinute ca

3.1.2. Remuneraie si premiere pentru inveniile de serviciu

Copyright 2015 Toate drepturile rezervate UEFISCDI

Employees rights to compensation for inventions - a European perspective, www.practicallaw.com/lifescienceshandbook

Copyright 2015 Toate drepturile rezervate UEFISCDI

3.4. Proprietatea asupra inventiilor de serviciu

Copyright 2015 Toate drepturile rezervate UEFISCDI

Copyright 2015 Toate drepturile rezervate UEFISCDI

Copyright 2015 Toate drepturile rezervate UEFISCDI

Copyright 2015 Toate drepturile rezervate UEFISCDI

3.7.1. Inventia de serviciu in Germania

Copyright 2015 Toate drepturile rezervate UEFISCDI

Copyright 2015 Toate drepturile rezervate UEFISCDI

Copyright 2015 Toate drepturile rezervate UEFISCDI

4. Managementul proprietatii industriale la nivelul OCD;

conducerea capacitilor umane ntr-o manier strategic;

colaborarea n reea cu parteneri interni i externi;

crearea unei structuri organizatorice adaptabile, flexibil i interactiv;

meninerea echilibrului ntre ordine i haos;

bilanul individual i motivaia colectiv.

Copyright 2015 Toate drepturile rezervate UEFISCDI

generarea si sustenabilitatea unor noi firme, start-upuri, spin-offuri,

crearea unei piete si metodologii de transfer al cunostintelor (asociate cu redeventa)

sprijinite de o activitate de formare continua, profesionala si in management

sprijin financiar pentru dezvoltare si sustinerea activitatii (venture-capital / business angels)

programe de finantare a dezvoltarii, dezvoltarii tehnologice si ideilor inovative.

TMI-uri care sunt suficientdezvoltate i standardizate - procedurile de implementare i beneficiile

TMI-uri care au rolul de a mbunti competitivitatea firmelor prin concentrarea pe cunoatere, ca

Copyright 2015 Toate drepturile rezervate UEFISCDI