CURSUL 5

METODE DE CONTROL
NEDISTRUCTIV. PREZENTARE
GENERALA

METODA IMPEDANTEI MECANICE

Metoda impedanei mecanice este una din metodele de
inspecie a materialelor stratificate, n special pentru
suprafee mari, asigurnd posibilitatea examinrii
materialelor stratificate ntr-o gam foarte larg (metalice,
nemetalice, hibride).
Impedana mecanic este definit ca fiind raportul dintre
fora aplicat unui sistem i vitez.

F
Z
v

EXAMINAREA PRIN EMISIE

ACUSTICA
Examinarea prin emisie acustic AET (Acousting
Emission Testing) se realizeaz prin nregistrarea
emisiei acustice produs ntr-un material, ca urmare a
stimulrii acestuia ntr-un anumit mod (presare, ndoire,
nclzire, rcire, rupere).

EXAMINAREA CU ULTRASUNETE
Metoda este aplicabila structurilor din materiale
metalice si nemetalice, pentru identificarea
discontinuitatilor de suprafata sau interioare.
Undele sunt generate de traductori
piezoelectrici, uzual la frecvente de 1-10 MHz.
Energia transmisa si/sau reflectata poate da
informatii privind integritatea structurii (pozitia si
marimea eventualelor defecte).
Undele elastice se clasifica in functie de modul
de vibratie al particulelor mediului, in raport cu
directia de propagare (unde longitudinale,
transversale si de suprafata).

Unde longitudinale:
- oscilatiile sunt in directie longitudinala
(zonele de compresiune alterneaza cu
cele de dilatare).
- se propaga in medii solide, lichide si
gazoase.
Unde transversale (de forfecare):
- particulele se antreneaza unele pe altele,
deplasandu-se pe o directie
perpendiculara pe directia de propagare,
la din viteza undelor longitudinale.

Vitezele undelor longitudinale si

transversale prin unele materiale
Material

Densit.

cL

cT

kg/m

m/s

m/s

Aluminiu

2700

6320

3130

Argint

10400

3650

1610

Cupru

8900

4700

2260

Aur

19300

3240

1200

Otel turnat

7300

5800

3200

Otel slab aliat

7850

5960

3235

Otel
inoxidabil

7900

5790

3100

Plexiglass

1180

2730

1430

Sticla, flint

3600

4260

2560

Sticla, crown

2500

5660

3420

Propagarea prin lichid a undelor

ultrasonore

Unde de suprafata (Rayleigh):

- apare la suprafata unui solid de grosime mare, marginit de aer .
- se propaga in vecinatatea suprafetei, intr-o zona de grosime
aproximativ egala cu lungimea de unda.
- particulele vibreaza urmand o traiectorie eliptica, viteza de
propagare este de 90% din viteza undelor transversale.
- se pot detecta defecte de suprafata sau langa suprafata.

 Unde Lamb:
apar in placi de grosime aproximativ egala cu o
lungime de unda.
exista moduri simetrice (unde la care deplasarile
perpendiculare pe placa sunt de sensuri opuse pe
cele doua fete ale placii) si moduri antisimetrice (unde
de incovoiere la care deplasarile perpendiculare pe
placa sunt de sensuri identice pe cele doua fete ale
placii ).
Viteza undelor depinde de:
- materialul structurii prin care se propaga,
- frecventa,
- unghiul de aplicare a undei incidente,
- grosime structura.

Viteza de faza. Viteza de grup

Exemplificare: Lansare fisier GroupVelocity.html

Vitezele de grup pentru o placa de Otel de 6 mm

Modurile simetrice

Modurile antisimetrice

6000

4500

4000

S4

5000

A5

4000

S5
S1
S0
S6
S2
S3

3000

2000

A modes Group velocity [m/s]

S modes Group velocity [m/s]

3500

A4
A1
A0
A2

3000

2500

A3
A6

2000

1500

1000

A7

1000

500

0
1500

1600

1700

1800

1900

2000
f (kHz)

2100

2200

2300

2400

2500

0
1500

1600

1700

1800

1900

2000
f (kHz)

2100

2200

2300

2400

2500

A0 in placa de otel 4mm , 150 kHz

 Viteza undelor (v)este data de produsul dintre

frecventa (f) si lungimea de unda ()
v=f*
Viteza undelor depinde de modulul de
elasticitate, de densitate, de coeficientul Poisson
Exemplu: la frecventa uzuala de 2 MHz, in cazul
undelor longitudinale in structuri din otel,
lungimea de unda corespunzatoare este de 3
mm. Defectele care se pot determina sunt de
ordinul a din lungimea de unda.
Reflexia si transmisia undelor la frontiera a 2
medii diferite se face conform legii Snell:
sin / sin = v1 / v2 ,
unde / sunt unghiurile de incidenta/refractie,
iar v1 si v2 sunt vitezele undelor in cele 2 medii.

Traductori ultrasonici
Se bazeaza pe efectul piezoelectric: modificarea
dimensiunilor unui cristal (cuart) in functie de polaritatea
curentului electric aplicat pe fete opuse.
Zona din imediata vecinatate a traductorului (near field
of the sound beam) prezinta fluctuatii mari ale
intensitatii semnalului emis, ceea ce face ca eventuale
discontinuitati din structura sa produca semnale multiple,
dificil de interpretat.
La trecerea undelor prin materiale, se produce o
atenuare a intensitatii lor datorita:
- dispersiei cauzate de discontinuitatile intalnite
- absorbtiei datorita conversiei energiei undelor in
caldura.

EXAMINAREA CU ULTRASUNETE
La propagarea prin material, undele i manifest
intensitatea prin implicarea n dou fenomene:
atenuarea inerent unui parcurs normal i reflexia de o
suprafa de discontinuitate.
Exist dou modaliti fundamentale de aplicare a
metodei: prin transmisie i prin reflexie (ecou).

Metoda puls-ecou
Este cea mai utilizata metoda.
Energia undelor se transmite prin intermediul unui
cuplant (uzual, ulei sau vaselina) intre traductor si
suprafata structurii de testat.
Cand undele calatoresc prin material, la intalnirea unei
discontinuitati, o parte a energiei lor se reflecta, o parte
se transmite mai departe in structura.
Amplitudinea ecourilor scade.
Daca reflexia nu permite o interpretare buna, se
analizeaza semnalul transmis cu ajutorul unui al doilea
traductor aflat la celalalt capat al structurii.

 Cand nu este posibila transmiterea undelor

normal la suprafata, se pot emite unde
transversale, pe directii inclinate.
Frecventa undelor este un element cheie in
aprecierea senzitivitatii la identificarea si
masurarea defectelor. La o frecventa data,
practic, se pot vedea discontinuitati
comparabile cu lungimea de unda, pana la din
aceasta.
La frecvente joase, atenuarea este mai mica,
gradul de penetrare creste, dar scade
capacitatea de a discerne intre defecte prea
apropiate. Frecvente mai mari sunt alese pentru
a avea o rezolutie mai buna.

 Se pot determina fisuri in structura, aparute

datorita fenomenului de oboseala. Forma
semnalului este mai ascutita. Daca accesul este
posibil, se fac mai multe determinari, de pe
diferite directii, pentru a putea localiza defectul si
a evalua marimea lui.
Incluziunile si porozitatile reflecta undele sub
forma unor semnale mai slabe.
Undele ultrasonore permit determinarea grosimii
conductelor sau vaselor sub presiune, aceasta
cu impact in prevenirea cedarii structurilor
datorita coroziunii.

 Tehnica angle beam inspection foloseste unde

transversale pentru examinarea sudurilor,
fisurilor, porozitatilor, etc.
Unghiul de refractie al undelor in material este
inscris pe traductor, alegerea acestuia fiind
impusa de tipul de defect.
Stabilirea distantei la care se pune traductorul
se face printr-o calibrare initiala, inspectia
facandu-se apoi prin miscarea traductorului in
planul piesei, pe o linie paralela cu zona de
controlat.
Inspectia conductelor se poate face la interior
sau la exterior, pentru determinarea defectelor
din fabricatie sau aparute in timpul functionarii.

Moduri de reprezentare a inspectiei

cu ultrasunete
A scan: amplitudinea ecourilor este
prezentata in functie de timpul parcurs de unda
in structura; traductorul are o pozitie fixa.
B scan: traductorul aluneca dupa o linie de
pe suprafata obiectului testat; se obtine o
evaluare in sectiunea piesei, cu informatii privind
lungimea si adancimea unui eventual defect.
C scan: este o reprezentare plana a tuturor
ecourilor; se utilizeaza pentru detectia coroziunii
in conducte sau vase sub presiune si pentru
identificarea delaminarilor in structuri compozite.

 Analiza in imersie: avantajul unui cuplant

uniform (apa) pe suprafata structurii si
posibilitatea generarii undelor longitudinale si
transversale prin modificarea orientarii
traductoarelor.
Aplicatii ale metodelor ultrasonice de control:
structuri sudate, piese metalice si nemetalice,
identificarea fisurilor aparute in functionare,
evaluarea coroziunii, etc.
Avantaje: se inspecteaza o mare parte a
structurii, rezultatele sunt imediate, costurile sunt
relativ scazute fata de alte metode.
Limitari: penetrare scazuta in anumite materiale,
tehnicianul operator trebuie sa fie bine pregatit
pentru interpretarea datelor.